Baltagul De Mihail Sadoveanu - caracterizarea Vitoriei Lipan

Capodopera a creatiei sadoveniene, romanul Baltagul reprezinta un adevarat poem al naturii si al sufletului omului simplu, o Miorita la dimensiuni mari cum afirma George Calinescu. In acest roman se impune ca personaj principal, Vitoria ipan, o eroina comple! ace reprezinta o adevarata sinteza de spiritualitate stravec"e romaneasca. #a ilustreaza c"ipul muntencei aprige deprinse sa infrunte asprimile vietii. $ersonajul este portretizat fizic din cateva linii care suprind acele elemente ce restrang lumina interioara. %stfel, oc"ii caprui, aprigi, tineri inca, scrutand zari necunoscute si lumina castanie a parului tradeaza inefa&ilul feminine, dar si forta launtrica a femeii de care se simte irezisti&il atras si 'ec"ifor ipan( #ra deasupra tuturora) avea intr-nsa o putere si o taina pe care ipan nu era in stare sa le dezlege, venea la dansa ca la apa cea &una. Ca toate femeile de la munte, Vitoria poarta grija gospodariei dovedind pricepere, "arnicie si energie. #a impartaseste viata grea a nevestelor de oier care uneori stau vaduve inainte de vreme sin u se dau in laturi de la tre&urile &ar&atesti. %stfel, deseori Vitoria se ducea singura la campie si incarca malaiul in desagi punandu-I pe cinci caluti si calarind ea insasi &ar&ateste pe cel dintai. Ca mama a doi copii, Minodora si G"eorg"ita, Vitoria veg"eaza cu dragoste si devotement asupra cresterii si educatiei lor, insuflandu-le, in primul rand, respect fata de o&iceiurile si traditiile din &atrani. Cocul, valsul si &luza I se par Vitoriei impotriva firii si-si admonesteaza cu severitate fiica atunci cand aceasta incalca traditiile. In ceea ce-l priveste pe G"eorg"ita, flacaul este pregatit cu grija de mama sa sa-si assume responsa&ilitatile careI revin ca &ar&at. $ortretul moral al eroinei se completeaza cu dragostea si devotamentul ce le poarta sotului ei. ui i-a fost credincioasa mai &ine de *+ de ani si l-a asteptat ra&datoare sa se intoarca din drumurile lui. Intarzierea neo&isnuita a acestuia o nelinisteste pe Vitoria, caci ea ii site toate drumurile si intoarcerile, stie ca in ciuda unor trecatoare rataciri vine intotdeauna la salasul lui. Banuiala unei intamplari fatale ii este intarita de un vis rau prevestitor in care are viziunea lui 'ec"ifor trecand Calare o apa neagra. $entru Vitoria, a&senta &ar&atului declanseaza o puternica drama interioara, dar si imperativul actiunii immediate nemijlocite. ,esi pare aceeasi in

e!terior, neuitandu-si nicio clipa indatoririle de sotie si mama, Vitoria isi adanceste viata interioara, ea se conduce dupa legi si semen doar de ea stiute, dar mai ales, dupa vocea naturii si vocea e!perientei morale a lumii in care traieste. Cautarea lui ipan ii apare ca o datorie sacra si ca o e!perienta unica ce solicita curatenie interioara si &inecuvantare divina, de aceea se roaga fier&inte la icoana -fintei %na, posteste indelungat, se spovedeste si se impartaseste pentru a-si purifica trupul si sufletul de orice pornire nepotrivita, increderea in puterea credintei nu e!clude spiritual practice si luciditatea, femeia dovedindu-se priceputa la negot, prevazatoare cu &anii, ferma in sfaturile gospodaresti date argatului, grijulie cu Minodora pe care o lasa la manastire. Mistuita de arsita din interiorul ei, Vitoria porneste la drum in cautarea lui 'ec"ifor, dovedind o "otarare neclintita, intelingenta, curaj, tact si o &una cunoastere a firii oamenilor. 'eo&osita, face popasuri la "anuri, iscodeste, cerceteaza, pune cap la cap informatiile primite, se comporta adecvat in cele mai diferite situatii infaptuind cu tristete ritualurile traditionale in cazul nuntii, al &otezului si al inmormantarii. Inteligenta native si puterea tainica de comunicare cu semnele naturii, o ajuta sa reface intocmai traseul parcurs de ipan. Ca un adevarat .amlet feminin , ea stie sa-si disimuleze starile, sa-si stapaneasca durerile, revolta si disperarea, c"iar si atunci cand gaseste osemintele lui ipan raspandite in rapa, socotind ca nu este timp pentru lamentatii, se gra&este sa indeplineasca randuielile sacre aprinzand faclia langa osamintele mortului organizand cu pricepere dupa datina, priveg"iul, inmormantarea si praznicul. Vitoria nu precupeteste nici &ani si nici eforturi pentru a-l cinsti asa cum se cuvinte pe omul iu&it. ,urerea, revolta si disperarea mult timp asteptata in adancul sufletului ei iz&ucnesc cu putere o singura data strigatul sfasietor cu care-l c"eama pe cel pierdut pentru vecie atunci cand este co&orat. Ca un adevarat detectiv, munteanca reconstituie cu fidelitate crima, creeaza o atmosfera de angoasa, o stare de presiune psi"ologica asupra faptasului determinandu-l sa-si recunoasca vina. ,up ace-si face datoria si resta&ileste adevarul si dreptatea, Vitoria isi indreapta gandul spre viitor dovedind o indarjire sporita in infruntarea greutatilor vietii. Caracterizarea personajului se face in primul rand indirect prin actiunile sale, gesture, comportament, ganduri si vor&e, dar si din perspective altor personaje. ,arzenia, perseverenta, spiritul justitiar si intuirea adanca a firii oamenilor sunt calitati care trezesc respectful si admiratia tuturor celor care o cunosc pe Vitoria. $entru fiul ei, G"eorg"ita, ea este c"iar o fiinta misterioasa( mama asta tre&uie sa fie farmacatoare /01 cunoaste gandul omului.

$ersonaj comple!, Vitoria ipan reprezinta taranul de la munte. In comportarea ei, este cuprinsa o intreaga filosofie de viata si un ec"ili&ru care amintesc de Miorita, dar si o so&rietate si o simplitate grava ce duc cu gandul la eroinele tragediilor antice.