Caracterizarea unui personaj principal de roman In romanul Baltagul , Sadoveanu con tureaza o imagine impresionanta a unei lumi , lumea

oierilor din zona de munte a Moldovei. Aceasta lume este una arhaica, in care datinile si traditiile coordon eaza viata, o lume care traieste in consonanta cu prefacerea cosmica , viata oam enilor desfasurandu-se in ritmul marilor ciclurilor naturale. Exponenta a aceste i lumi este Vitoria Lipan, romanul fiind o miscare sufleteasca a eroinei care , impresioneaza prin forta morala tenacitate si darzenie, prin simtul datoriei in numele adevarului si al dreptatii. Reprezentanta a comunitatii rurale a lumii oi erilor, Vitoria prezinta trasaturile morale specifice lumii sale, dar si trasatu ri ce o individualizeaza puternic. Locuitorii acestia de sub brad sunt niste faptu ri de mirare. Iuti si nestatornici ca apele, rabdatori in suferinte, placandu-le dragostea si datinile inca de la inceputul lumii, ferindu-se de alte neamuri , asa aprecieaza autorul colectivitatea din care se desprind individualizandu-se perso najele romanului. In centrul operei se afla Vitoria Lipan , personaj principal, personaj mitic si personaj-simbol pentru taranul roman; prezenta in ambele planu ri ale actiunii, ea face legatura dintre acestea, antrenate in conflictul de baz a , dar si in cele secundare.Ea este sotia lui Nechifor Lipan , oier din Magura Tarcaului, mama a doi copii :Minodora si Gheorghita , ramasa singura pentru ca s otul ei plecase sa cumpere oi. Surprinzandu-si eroina in expozitiunea romanului, Sadoveanu creioneaza un sumar portret fizic, insistand asupra acelor detalii ca re sugereaza frumusetea fizica a femeii si trasaturile morale; apeleaza la descr ierea portret, accentual cazand pe epitete ochii ei capri , in care parca se rasfr angea lumina castanie a parului , acei ochi aprigi si inca tineri ce cautau zari ne cunoscute . Impresioneaza prin frumusetea si farmecul fizic, in ciuda celor 40 de ani pe care ii avea . Accentul cade pe modalitati de caracterizare indirecte din care se dezvaluie trasaturile morale ale eroinei , trasaturi evidentiate prin f apte , gesturi, atitudini , comportamente , trairi sufletesti , modul de a vorbi , relatiile cu personajele si cu natura.Pentru creionarea profilului moral , Sa doveanu apeleaza si la caracterizarea directa , facand aprecieri privind trasatu rile morale ale acesteia. Reprezentand lumea oierilor, Vitoria se dovedeste o pr iceputa si harnica gospodina care stie sa-si organizeze bine gospodaria conform sarcinilor traditionale ale femeilor din aceasta societate de tip arhaic , socie tate care se conduce dupa legile nescrise ale traditiei.( uneori Vitoria avea cu tezanta de-a pleca calare pentru a face schimb de produse cu cei din zona campie i).Harnica , meticuloasa, priceputa, ea conduce o gospodarie mare cu multe acari turi. Ca sotie , Vitoria se impune prin credinta si dragoste statornica pe care i-o poarta lui Lipan. Recunostea autoritatea sotului in familie , in virtutea co dului moral arhaic, desi uneori se arata aspra , intransigenta. In calitate de m ama , Vitoria este caracterizata prin dragostea pentru cei doi copii si preferan d insa pe Gheorghita in care ea vede intrupata dragostea ei pentru Lipan.Cu Mino dora se arata mai aspra educandu-o in spiritua traditiei si intervenea sever ori de cate ori aceasta incalca datina. Surprinsa intr-un moment de neliniste gener ata de intarzierea sotului plecat din toamna , Vitoria se dovedeste capabila sa aprecieze concret timpul scurs , raportandu-l la legile transhumantei; isi iubea sotul cu o dragoste statornica , considerandu-se datoare de-al respecta , de-al asculta , recunoscandu-i calitatea de stapan. Atitudinea fata de Lipan (dragost ea, spiritul datoriei) sta la baza actiunilor personajului: preia o parte din re sponsabilitatile sotului plecat , vegheaza cu strictete si severitate la bunul m ers al gospodariei. Solutiile problemelor sale le cauta in conformitate cu norme le traditionale ale mediului sau respectand datinile , traditia , obiceiurile ; Vitoria apeleaza la preot unde cauta un sfat , dat si la vrajitoare , baba Maran da de la care asteapta o explicatie a intarzierii lui Lipan. Cunoscatoare a firi i umane , stiindu-l pe Lipan si obiceiurile sale , slabiciunile sale , Vitoria i si da seama ca acestuia I s-a intamplat ceva . Cu inteligenta , pe baza unor rat ionamente logice , intuieste adevarul. Apartinand unei colectivitati arhaice , V itoria actioneaza in functie de semne si vise interpretand tot ce este in jurul ei. Atenta la comportamentul animalelor , la vise. la schimbarile din natura , e a interpreteaza dandu-le semnificatii mistice , tainice. Framantarile sufletesti ale eroinei devin mijloc de caracterizare indirecta si pun in evidenta complexi tatea sufleteasca a personajului. Scriitorul urmareste evolutia starii sufletest

i ; framantarile dominate de intrebari fara raspuns , de incertitudine.Vitoria c unoaste doar un timp al sau , un timp mitic , masurat cu framantarile sufletesti inchizandu-se din ce in ce mai mult. In plan exterior , framantarile sufletesti se materializeaza in gesture, comportamente , devine mai aspra , mai intrasigen ta , mai tacuta , imbraca vesmantul cernit al vaduvelor. Avand certitudinea ca e ste Lipan este mort , Vitoria actioneaza cu luciditate in virtutea datoriei pe c are o are fata de sot.Pregatirile de plecare in cautarea lui Lipan contureaza pr ofilul moral al unei femei deosebit de puternice, de o forta morala impresionant a . Cu simtul gospodaresc , cu meticulozitate, cu pricepere si tenacitate , ea o rganizeaza plecarea , isi lasa gospodaria in ordine.. Cu pricepere de adevarat n egustor face rost de banii necesari drumului . Prevazatoare , pastreaza o parte de bani, pe Minodora o duce la manastire , iar lui Gheorghita ii face baltag pen tru a se apara de pericolele drumului. Vitoria se pregateste si pe plan spiritua l in vederea infaptuirii unui act de justitie; se supune unui adevarat ritual de purificare, posteste, imbraca vesmantul cernit , se spovedeste si se impartases te , se roaga la icoana Sfintei Ana si face daruri manastirii. In acelasi timp i l pregateste moral si pe Gheorghita , intuind cu inteligenta , cu istetime , ca acesta se arata inca prea sovaielnic pentru datoria de-a infaptui dreptatea. Vit oria ii prezinta misiunea de-al cauta pe Lipan ,ca pe o datorie sacra , o porunc a venita de sus (divina), toate celelalte trec pe planul secundar. Aceasta exper ienta este considerate de Vitoria ca un prag al maturizarii care trebuie sa-l bu cure . Reconstituirea traseului parcurs de Lipan evidentieaza si nuanteaza alte trasaturi morale ale eroinei. Precauta , deosebit de rationala , calculandu-si f iecare miscare, Vitoria cauta sa-si asigure pentru sine si Gheorghita securitate a , astfel se alatura altor calatori(David), tine la indemana bani marunti, ascu nde adevaratul scop al calatoriei , motivand ca ea cauta niste datornici la Dorn a , se amesteca uneori in multume ( nunta , botez) incercand prin intrebari indi recte sa descopere urmele lui Lipan. Pentru aflarea adevarului , Vitoria isi dis imuleaza intentiile , ea iscodeste prin intrebari , vorbirea ei fiind aluziva un eori , alteori directa , alteori blanda, dulce , alteori taioasa , ironica.Doved este un spirit de observatie remarcabil , ea pune cap la cap amanunte reconstitu ind astfel adevarul ; are simtul unui detectiv care stie cu rabdare sa iscodeasc a, sa intrebe, sa asculte , ca apoi sa reconstituie faptele. Spirit justitiar, a vand cultul dreptatii si al adevarului, Vitoria este cu adevarat reprezentantul unui cod stravechi arhaic, conform caruia nici o fapta nu ramane nedescoperita s i nepedepsita,pedeapsa fiind pe masura faptei. Relatia cu natura este mijloc de caracterizare indirecta dezvaluind una dintre componentele esentiale ale profilu lui moral al Vitoriei, fiind intuitiva , intr-o permanenta comuniune cu natura , ea descifreaza in schimbarile acesteia semne tainice care ii impugn un anumit c omportament.Vantul, soarele, norii se constituie in semne care dicteaza continua rea drumului , popasurile , alteori semnele naturii sunt prevestitoare a unor sc ene dureroase. In relatie cu strainii pe care ii intalneste in drumul sau , Vito ria se arata deosebit de corecta , de cinstita , platind intotdeauna orice servi ciu , castigand astfel stima si respectful necunoscutilor , cumpatarea femeii, v orbele ei intelepte , simtul datoriei sunt calitati datorita carora castiga ajuto are ( hangiul Toma din Sabasa , Gheorge Vasiliu si sotia acestuia , primarul din Suha) o ajuta pe Vitoria in infaptuirea ritualului.Atunci cand strainii intalnit i ii par dubiosi , Vitoria se arata severa (intalnirea cu necunoscutul pe Valea Bistritei). Forta morala de exceptie , dublata de sentimental datoriei fata de s ot, o ajuta sa depaseasca momentul de cumplita durere atunci cand descopera in p ropastia de la Stanisoara , ramasitele lui Lipan.Intensitatea trairilor , dragos tea pentru Lipan , durerea pentru disparitia lui se exteriorizeaza doar printr-u n strigat , ca apoi Vitoria sa redevina stapana pe sine preocupata doar de impli nirea ritualulilor mormantarii. Cu aceeasi hotarare si meticulozitate , ea actio neaza pentru a pregati inmormantarea , in viziunea sa , aceasta este o manifesta re a dragostei si a datoriei fata de sot. Se descifreaza in atitudinea Vitoriei o inteleapta conceptie asupra legilor vietii si-ale mortii. Ea intelege moartea ca pe ceva firesc , e o lege a divinitatii de la care nimeni nu se poate sustrag e. Dovedind un foarte ascutit spirit de observatie , inteligenta , Vitoria se op reste asupra tuturor detaliilor , locului , ale ramasitelor lui Lipan si ale cal

ului, pe masura descoperirii , in minte se face lumina .Pentru prima data intune ricul din inlauntrul finite sale se risipeste simtind ca, Lipan si-a intors fata spre ea . Vitoria accepta si se supune si legilor omenesti, ea lasa pe reprezentan tii administratiei sa-si desfasoare ancheta , dar se simte straina fata de aceas ta actiune. Durerea pentru disparitia sotului se manifesta numai in acele moment e cand indatoririle fata de cel plecat s-au implinit. Scena demascarii si a pede psirii ucigasilor dezvaluie indirect o insumare a calitatilor morale ale eroinei , autorul notand gesturi , atitudini , comportamentul si modul de a vorbi. Intel igenta , hotarata , capabila a intelege firea umana , Vitoria regizeaza scena de mascarii la praznicul inmormantarii lui Lipan pentru ca adevarul trebuie descope rit in fata tuturor dupa cum si judecata se va face in fata multimii.Mizand pe s llabiciunile lui Bogza si ai lui Ilie Cutui ea ii supune la o adevarata presiune morala obligandu-I sa recunoasca adevarul. De la vorbirea aluziva , Vitoria tre ce la reconstituirea actului crimei fara insa a formula acuzatii directe.Calistr at Bogza cedeaza nervos , se infurie , incearca sa-l loveasca pe Gheorghita , in sa acesta este atacat de caine si rapus de lovitura fiului raposatului.Dreptatea s-a infaptuit, iar misiunea Vitoriei s-a sfarsit. Vitoria este un personaj care a parcurs un traseu al initierii , ea a invatat sa-si depaseasca propria vointa , sa accepte obiceiuri noi , a inteles ca moartea este ceva firec , dar despartir ea de cei dragi este dureroasa. Sadoveanu a creat un personaj complex surprins i n evolutie specific romanului.Pentru conturarea unui profil moral complex, scrii torul apeleaza la tehnica prezentarii directe: in expozitiune apare portretul fi zic si moral al eroinei-realizat prin descriere, in care epitetul este bine repr ezentat.Alte personaje exprima direct calitatile eroinei , astfel Gheorghita o c onsidera fermecatoare sau David negustorul ii aprecieaza calitatile de gospodina, iar Bogza vede in ea asprime. Dintre procedeele caracterizarii indirecte accentu l care pe prezentarea framantarilor sufletesti ale personajului , tehnica fiind cea a analizei psihologice prin monologul interior. De asemenea trasaturile pers onajelor sunt evidentiate indirect si din comportamente, gesturi si atitudini, f apte si intamplari , relatia cu natura si relatii cu celelalte personaje. Prin V itoria Lipan, personaj complex , aflat in evolutie , surprins in mai multe ipost aze , specific romanului, Sadoveanu intruchipeaza frumusetea inimii omului simpl u . Astfel prin intermediul acestui personaj , autorul isi exprima indirect sent imental;e de admiratie si pretuire fata de valorile morale ale omului simplu .