Caracterizarea Vitoriei

Lipan
Prezentare realizată de: Klett Debora
Profesor coordonator : Cândea Tereza
Colegiul Național „Lucian Blaga”
 Personajul literar este o „ființă de hârtie”- Roland Barthes, o
plăsmuire a imaginației creatoare, ce mimează realitatea în manieră
platoniciană. Reprezentând ipostaza ontologică a ,,homo fictus” -Marian
Popa, creează senzația de ,,real” și face concurență ,,stării civile ” -Balzac.
De asemenea, personajul literar se construiește pe baza a doi parametrii
intriseci ca instanță a comunicării narative și ca refernt uman pentru a
transmite mesajul operei.
Supranumit ,,Tizian al penelului românesc” –George
Călinescu, și ,,Ceahlăul al literaturii române”-Geo Bogza, Mihail
Sadoveanu e o personalitate e o personalitate emblematică a literaturii
noastre, un scriitor prolific ce se integreaza în familia spirituală a marilor
povestitori, alături de Ion Neculce și Ion Creangă. Deschizător de
drumuri, Mihail Sadoveanu, pune piatra de temelie a romanului istoric și a
romanului tradițional, fiind autorul unei Cărți, vrând parcă să ne facă să
înțelegem că literatura sa este însăși lumea cu memoria, existența, aspirații
și marile încordări ale ființei în căutare de răspunsuri”- Ion Vlad.
 Publicat în 1930, ,,Baltagul” este un roman tradiționalist ce reflectă pregnant viziunea
despre lume a autorului. Originalitatea viziunii Sadoveniene pornește de la întrepătrunderea
aspectelor realiste cu cele mitice.
Vitoria Lipan este personajul central, în jurul căruia se focalizează întreaga acțiune,
plasată în satul Măgura Tarcăului, la început de secol 20. Personajul amintește de Antigona, fiind
și un personaj arhetipal, ,,Baltagul” nu e numai omanul unui suflet, unei comunități umane, ci
și ,,romanul unul suflet de munteancă”. Configurată în linii realiste, Vitoria simbolizează un mod
de viață arhetipal, personajul având un statut social, psihologic și moral bine determinat.
Având autenticitatea și viabilitatea oamenilor reali, Vitoria Lipan beneficiează de
caracterizare directă și indirectă, fiind o eroină monumentală, reprezentativă pentru o întreagă
comunitată umană.
STATUTUL SOCIAL, derivat din ipostaza ontologică de ,,homo socialis” este cel de
țărancă aprigă din Măgura Tarcăului, căci Vitoria e un personaj tipic ce acționează în împrejurări
tipice, fiind un produs exclusiv al mediului în care trăiește.
.
 Portretizare posopografică desemnată în linii fine, evidențiează coordonatele psihologice
definitorii: ,,ochii ei căprii, în care parcă se răsfrângea lumina castanie a părului, erau duși departe ”. Personajul
este surprins într-un moment-cheie al existenței sale mature, când supoziția morții lui Nechifor Lipan,
denclanșează un tragic proces de retragere în sine.
De altfel, eroina e surprinsă în diverse ipostaze: acela de soție loială și de mamă a doi copii pe care
îi educă în spiritul tradiției, însuflețindu-le respectul față de obiceiuri, credința în Dumnezeu, cultul muncii și al
familiei și,mai presus de toate, cultul adevărului și al dreptății.
În sens denotativ, ,,Baltagul” este un topor cu tăișurile plasate simetric de o parte și de alta a cozii.
Interpretările cu privire la cele două tăișuri, fac din baltag un simbol binar, întrucât în mitologia autohtonă,
baltagul este arma magică, un instrument justițiar , care va pedepsii răufăcătorii și va înplinii dreptatea.
Faptele, acțiunile, gesturile, atitudinile și vorbele eroinei, dezvăluie o mare complexitate
psihologică. Ea se distinge prin spiritul riguros și pragmatic evidențiat pregnant prin minuțiozitatea cu care își
pregătește călătoria pe urmele soțului care întârzie peste măsură, plecat fiind la Dorna să cumpere și să vândă
oi, căci ,,Baltagul” nu e numai roman tradițional, realist, obiectiv, căci, mai ales un roman mitic și legendar, un
roman al transhumanței, ce reinterpretează unul dintre miturile fundamentale ale românilor, sugerat chiar prin
motto-ul care deschide opera.
 Produs al mediului în care trăiește, Vitoria este
credincioasă și superstițioasă, căci ea se purifică prin post și ,,Baltagul”
rugăciune, cerând nu numai sfatul preotului Danil ci și pe acela poate fi citit
al babei Maranda. Veritabilă ,,mater familias”, Vitoria o lasă pe ca:
Minodora în grija măicuțelor de la mănăstire, gospoăria o lasă
un roman
îm grja argatului Mitrea, în timp ce lui Gheorghiță îi dăruiește un roman
un baltag nou, căci el o va însoți în drumul de descoperire a de
polițist aventură
adevărului, și de împlinire a dreptății. În acest context, relația ce
se dezvoltă între mamă și fiu, este similară relație mentor-
învățăcel. Astfel, se dezvoltă în roman o dimensiune psihologică
ce urmărește metamorfozele interioare ale protagonistei., care își
reevaluează povestea de iubire matură, ghidată fiind în drumul un roman un roman de
ei de semnele naturii pe care numai ea știe să le înțeleagă, dar și psihologic dragoste
de semnele de dincolo de lume, pe care ea le descifrează
asemeni unui veritabil detectiv .
 Romanul ,, Baltagul dobândește structura unui
bildungsroman căci Gheorghiță e surprins de vârsta formării, a
descoperii lumii și sinelui. Repetând scenariul mitic, Vitora se
caracterizează prin spiritul justițiar, dar mai ales prin voința de
neânfrânt. Dură, hotărâtă, abilă și intuitivă, Vitoria este o fină
cunoscătoare a psihologiei umane, după cum sesizeză chiar
Gheorghiță, minunându-se de darurile ascunse ale mamei sale.
Visele premonitorii și semnele numai de ea înțelese, anunță drama
femeii care ,,asemeni unui Hamlet feminin”- George
Călinescu, ,,bănuiește cu metodă, cercetează cu disimulație și pune
la care reprezentațiuni trădătoare”- George Căliescu. Repetând
scenariul mitic al lui Orfeu, Vitoria coboară într-un univers
Orfeu-
Coborârea în guvernat de interese meschine maculat prin crimă, însă hotărârea ei
infern e definitivă ,,dacă a intrat el pe cealaltă lume, o intra și eu dupa el”.
 Asemeni lui Isis, care îl reface din bucăți pe Osiris, Vitoria parcurge un drum al vieții și al
morții pe parcursul căruia își disimulează adevăratele trăiri, punând întrebări iscusite, participând la un
botez și o nuntă pentru ca în final să organizeze ea însăși ritualul înmormântării, după datina străbună
menita să-i aducă răposatului odihna.
Spirit justițiar, Vitoria e înzestrată cu o inteligență ascuțită și cu o mare capacitate de adaptare
la orice situație căci ea dispune de nenumărate resurse sufletești ca semnal al tăriei de caracter, al unei forțe
interioare admirabile.
Remarcabilă în acest sens, este scena praznicului, în care Vitoria disimulându-și adevăratele
trăiri, reușește să înțeleagă și să demaște mecanismele crimei. Analiză fină a detaliului, capacitatea de a-și
controla gesturile și vorbele, sunt reflexe ale femeii care-și consumă toate energiile sufletești pentru a
dezvălui adevărul. Asaltul psihologic realizat cu o aparentă nepăsare, ascunde o tensiune lăuntrică greu de
închipuit.
Agresivă, jucând un adevărat spectacol al insinuărilor și amenintărilor voalate, Vitoria
pretindde că știe cum s-au întâmplat lucrurile, determinându-i pe criminali să-și recunoască vina. Ca și în
vechile mituri, arma crimei devine un simbol al sacrificiului, atunci când munteanca dă sentința finală,
împlinind legea Talionului: ,,Gheorghiță, pe baltag e scris sânge și acesta-i omu care a omorât pe tac-tu ”.
 Caracterizarea indirectă prin fapte, gesturi, atitudini și
comportamenete, dezvăluie complexitatea acestui personaj,
care ,,înmagazinează experiența milenară a unei lumi de păstori, decifrând
psihologia umană și citind semnele timpului”- A. Paleologu. Introspecția și
retrospecția, dezvăluie complexitatea psihologică a acestei eroine care
degajă măreția personajelor mitice, de aceea, din punct de vedere moral,
Vitoria Lipan e un personaj exemplar, un arhetip uman reprezentativ pentru
o colectivitate, ,,un veritabil Ulise carpatin”- Constantin Ciopraga. Vitoria
întruchipează frumusețe morală a poporului român, fiind exponenta unui
mod de viață arhetipal.
În concluzie, personajul Vitoria Lipan este un personaj feminin
complex care reprezintă tiparul femeii simple de la munte, demnă,
credincioasă și mamă iubitoare. Vitoria este tiparul femeii arhaice care își
trăiește viața după principiile strămoșești.
 BIBLIOGRAFIE:

Caietul de ,,Limba și literatura română”;

https://10lascoala.com/caracterizare-vitoria-lipan-bac/