Relația dintre

Vitoria Lipan și
Gheorghiță

Proiect realizat de Petru David

Clasa a XI-a F
Profesor coordonator: Cândea Tereza
Introducere
• Personajul literar reprezintă o instanță a comunicării narative, o
plăsmuire a imaginației autorului care există doar în planul ficțiunii
chiar dacă a avut loc un model în realitate. Acesta are un rol
fundamental în creația literară, deoarece este cel care acționează în
textul narativ. Deși au fost numite ,,ființe de hârtie’’ de către Roland
Barthes personajele reușesc să-și impună identitatea, determinându-i
pe cititori să se identifice lor.
• Maestru al personajului literar, Mihail Sadoveanu este o
personalitate emblematică a literaturii române, scriitor politic ce se
integrează în familia spirituală a marilor povestitori. Deschizător de
drumuri, Mihail Sadoveanu pune piatra de temelie a romanului
istoric și tradiționalist, fiind autorul unor Cărți, vrând parcă să ne
facă să înțelegem că literatura sa este însuși lumea cu memoria,
existența, aspirațiile și marile încordări ale ființei în căutarea de
răspunsuri.
Introducere
• Opera ,,Baltagul’’ publicată în anul 1930 aparține prozei
tradiționale, de specific național.
• În ciuda dimensiunilor reduse, romanul a fost interpretat în
mod divers, ca roman ,,al transhumanței’’ (George Călinescu)
sau cu intrigă polițistă, fie ca roman de iubire, al formării.
• Scriitorul s-a inspirat atât din realitățile satului din nordul
Moldovei, șa cumpăna dintre secolele XIX și XX, cât și din
mituri, tradiții și din balada ,,Miorița’’. A preluat din aceasta
fundalul transhumanței (absența bărbaților plecați cu oile
determină un mod de viață în care femeile au un rol
important), intriga (doi ciobani îl omoară pe al treilea),
motivul animalului devotat (câinele) și cel al femeii în
căutare.
Tema romanului
• Tema o constituie viața unei comunități arhaice,
pretext pentru configurarea unei veritabile
monografii a satului tradițional surprins în datele
lui definitorii cu obiceiuri, tradiții și mentalități
care traduc un mod de viață.
Relația dintre Vitoria
Lipan și Gheorghiță
• Personajul principal al romanului, Vitoria Lipan este o
femeie voluntară, ,,un exponent al speței’’ (George
Călinescu) în relație cu lumea arhaică, dar și o
individualitate prin însușirile sale: ,,Vitoria pune spirit de
vendetta și aplicație de detectiv.
• Personaj tipic ce acționează în împrejurări tipice, Vitoria
Lipan se definește mai ales prin prisma relației pe care o
dezvoltă cu fiul său Gheorghiță.
Relația dintre Vitoria
Lipan și Gheorghiță
• Ca instanță a comunicării narative Vitoria este personaj
principal, rotund (Forster), tridimensional (Booth), în
timp ce Gheorghiță e un personaj secundar, anume creat
pentru a defini figura principală. Astfel cele două
personaje beneficiază de caracterizare directă și indirectă
având un statut social, moral și psihologic bine
determinat.
 Statutul social al Vitoriei Lipan
• Munteanca din Măgura Tarcăului este o femeie puternică,
hotărâtă și curajoasă. Inteligența nativă și stăpânirea de sine
sunt evidențiate pe drum, dar mai ales la parastas, când îi
demască pe criminali.
• Aparținând lumii arhaice, patriarhale, Vitoria transmite
copiilor respectul față de obiceiuri și tradiții și este
refractată la noutățile civilizației: ,,În tren ești olog, mut și
chior’’.
• Veritabilă ,,mater familias’’, Vitoria o lasă pe Minodora în
grija măicuțelor de la mănăstire , gospodăria o lasă în grija
argatului Mitrea în timp ce lui Gheorghiță îi dăruiește un
baltag nou, căci el o va însoți în drumul de descoperire a
adevărului și de împlinire a dreptății.
 • În acest context relația dintre Vitoria și
Gheorghiță este similară relației mentor-
învățăcel.
• Astfel se dezvoltă în roman o dimensiune
psihologică ce urmărește metamorfozele
interioare ale protagonistului care își
reevaluează povestea de iubire matură,
fiind ghidată în drumul ei de semnele
naturii pe care numai ea poate să le
înțeleagă dar și de semnele de dincolo de
lume, pe care le descifrează asemeni unui
veritabil detectiv.
• Pe de altă parte ,,Baltagul’’ dobândește
Statutul structura unui ,,bildungsroman’’ căci
Gheorghiță e prins la vârsta formării, a
psihologic al descoperirii lumii și sinelui.

Vitoriei
Statutul social al lui
Gheorghiță
• Fiu de oier înstărit, crescut și educat într-o
familie tradițională în care credința în
Dumnezeu, respectul față de tradiții și obiceiuri,
cultul muncii, adevărului și dreptății sunt legi
fundamentale după cum reiese din replica ,,iar
oile sunt bine sănătoase... Și noi din mila lui
Dumnezeu asemenea și vremea încă bună și mi
dor de casă, sărut mâna mamă, sărut mâna
tată’’.
Statutul psihologic
• Din punct de vedere psihologic, Gheorghiță reprezintă
tipul tânărului în formare a cărui personalitate se
șlefuiește, ca în basmele populare pe parcursul
călătoriei ,, Nu te uita urât Gheorghiță că pentru tine de
aici înainte începe a răsări soarele. Eu te cetesc pe tine
măcar că nu știu carte, de acu trebuie să te arăți bărbat
eu n-am alt sprijin și am nevoie de brațul tău’’. La
început, Gheorghiță e înfățișat ca un adolescent
respectuos, ascultător, timid și naiv încarnând ipostaza
neinițiatului.
Statutul psihologic
• Cu ajutorul mamei sale el devine un tânăr sigur pe sine,
responsabil, capabil să găsească soluții și să se adapteze
la situații.
• Astfel relația dintre Vitoria Lipan și Gheorghiță este cea
de mentor-învățăcel, căci mama este cea care îi
dezvăluie fiului său tainele lumii.
• Parcurgând un veritabil traseu al maturizării Gheorghiță
accede la înțelepciunea necesară vieții.
 • Portretul lui Gheorghiță este realizat în
mod direct de către autor, la fel ca și al
Vitoriei, scoțând în evidență asemănarea

Portretul lui dintre mamă și fiu: „Gheorghiță era un

flăcău sprâncenat și avea ochii ei. Nu era
prea vorbăreț, dar știa să spuie destul de

Gheorghiță bine despre cele ce lăsase și ce văzuse.

(…) Întorcea un zâmbet frumos ca de fată
și abia începuse să-i înfiereze mustața”.
Însă asemănarea dintre cei doi nu se
rezumă doar la aspectul fizic. Gheorghiță
își dă seama de starea interioară a mamei
sale și observă schimbarea ei. „Se uită
numai cu supărare și i-au crescut țepi de
aricioaică”.
Relația dintre Vitoria Lipan și Gheorghiță
• O secvență semnificativă pentru relația dintre mamă și
fiu dar și pentru evoluția lui Gheorghiță este cea a
descoperirii osemintelor lui Nechifor Lipan, într-o râpă
între Suha și Sabasa la crucea Talienilor. Amintind de
mitul lui Isis și Osiris cele două personaje îl descoperă
pe câinele Lupu care devine echivalentul mitic al lui
Anubis preluând funcțiile animalelor binefăcătoare din
basmul popular. Lupu este cel care își conduce stăpânii
la râpa în care se află trupul lui Nechifor.
• Asemeni unui detectiv Vitoria observă amănuntele
crimei și analizează indiciile de la locul cimei.
 • Mai mult coborârea în râpă amintește de o
Relația dintre simbolică coborâre în infern ca probă
supremă a inițierii lui Gheorghiță.
Vitoria Lipan și • Privegherea osemintelor tatălui peste
noapte e similară probei supreme pe care
Gheorghiță trebuie să o depășească eroii din basme
sau din epopei marcând trecerea într-o altă
etapă existențială ,,stătu și el neclintit cu
toate ascultându-și bătăile inimii. O
neliniște fierbinte i se pornii din măruntaie
și îl fulgeră în creștet’’. Lăsat de mama să
vegheze osemintele tatălui, băiatul își
învinge teama și se simte bărbat: “sângele
și carnea lui Nechifor Lipan se întorceau
asupra lui în pași, în zboruri, în chemări.”
Totuși, când se înnoptează, se sperie și
urcă la drum fiind mai apoi mustrat de
Vitoria că a lăsat lumânarea. În plan
simbolic, acesta este momentul în care el
trece la un nivel superior de conștiință.
Relația dintre Vitoria
Lipan și Gheorghiță
• O altă secvență sugestivă pentru relația dintre
cele două personaje este cea a praznicului,
organizat de Vitoria cu multă minuțiozitate.
• Întrebările iscusit formulate, acuzațiile și
insinuările voalate declanșează un veritabil asalt
psihologic care-l determină pe Calistrat Bogza
să mărturisească crima. În această scenă Vitoria
se regăsește într-o triplă ipostază de victimă,
judecător și procuror căci misiunea pe care și-a
asumat-o necesită abilități deosebite dublate de
o inteligență ascuțită și de o analiză amănunțită.
• În acest context Vitoria dobândește măreția
eroinelor din tragediile antice.
 Caracterizarea
indirectă
• Caracterizarea indirectă conturează pregnant
profilul psihologic al personajelor care se
individualizează prin tenacitate, perseverență și
mai ales printr-un extraordinar simț al dreptății.
Caracterizarea lui Gheorghiță se face și în mod
indirect, prin numele său care are o dublă
valență, Gheorghiță este numele său dar și
numele inițial al lui Nechifor, iar când Vitoria
descoperă în prăpastie rămășițele soțului,
strigătul ei sfâșietor Gheorghiță, păstrează
această ambiguitate. Numele prefigurează și el
maturizarea lui Gheorghiță și intrarea acestuia în
rândul bărbaților.
Gheorghiță Lipan
• Punctul culminant, dezvăluirea ucigașilor la
praznicul de înmormântare reprezintă și
momentul maturizării depline a lui
Gheorghiță, fiind condus de mama . El asistă
mai întâi la relatarea în care femeia descrie
scena asasinatului de parcă ar fi fost de față,
observă iritarea crescândă a lui Calistrat
Bogza, iar când Vitoria emite verdictul
-“Gheorghiță mi se pare că pe baltag e scris
sânge și acesta-I omul care a lovit pe tatu-
tău”-, el a simțit crescând în sine “o putere
mai mare și mai dreaptă decât a ucigașului”.
Îl lovește în frunte cu același baltag, iar Lupu
desăvârșește actul justițiar. Întreaga scenă
dezvăluie nivelul la care a ajuns comunicarea
între cei doi.
Concluzia
• Gheorghiță a preluat de la mama sa Vitoria,
puterea de a înfrunta greutățile, forța de a
continua viața cu respectul familiei, al credinței,
și al tradițiilor.
• Așa cum observă Tudor Vianu, ,,chipurile’’ lui
Sadoveanu exprimă forma supremă a
expansiunii vieții și reprezintă tipuri de creatori,
ființe care își croiesc singure soarta.
• ,,Vitoria Lipan este o astfel de ființă, iar
Gheorghiță este pregătit să devină un asemenea
om puternic, pe care soarta să nu îl înfrângă.
Bibliografia
• https://www.ebacalaureat.ro/c/relaia-dintre-personaje-baltagul-de-m
ihail-sadoveanu-relatia-dintre-vitoria-si-gheorghita/1854
.
• www.didactic.ro
• www.wikipedia.com
• . L.Paicu, M. Lupu, Eseul- Pregătire individuală pentru proba scrisă
Bacalaureat, Editura Art Educațional, 2021.