Referat Nr.

Diagnostic diferential in bolile abortigene la suine Sindromul respirator si de reproductie la porcine

PRRS este o boala relativ noua, de natura virala, caracterizata prin tulburari de reproductie la scroafe si prin fenomene respiratorii la purcei. Agentul etiologic este virusul Lelystad(Lv) ce contine ARN si este incadrat in genul Arterovirus , familia Togaviridae , alaturi de virusul arteritei ecvine. Boala afecteaza toate categoriile de varsta, dar mai frecvent sunt afectate scroafele gestante si purceii sugari. Este o boala specifica porcului. Infectia se transmite pe cale aerogena, prin contactul porc-porc si prin materialul seminal. Animalele infectate pot elimina virusul timp de pana la saptamani dupa infectie. Aceasta face ca infectia sa devina persistenta, iar boala enzootica. !irusul se raspandeste de la ferma la ferma prin transfer de animale. Semnele clinice sunt mai evidente in efectivele in care boala apare prima data. "el putin #$ din scroafe se imbolnavesc si prezinta tulburari de reproductie si anore%ie. &nele scroafe prezinta tulburari respiratorii sau o stare subfebrila. Scroafele gestante avorteza in zilele '()-''* ale perioadei de gestatie, sau fata un numar mare de purcei morti, mumifiati sau bolnavi care mor rapid dupa nastere. Purceii care se infecteaza in maternitate, la scurt timp dupa nastere, prezinta tulburari respiratorii, anore%ie, febra pasagera, +oripilatie si o dezvoltare redusa. , parte din acestia mor, iar la e%amenul necropsic se constata o pneumonie interstitiala. -recvent, semnele clinice sunt complicate de infectii secundare de diferite origini. !irusul .el/stad predispune animalele la infectii secundare, ducand la cresterea mortalitatii si la reducerea performantelor economice. Diagnosticul se confirma prin teste de laborator, care urmaresc pe de o parte izolarea si identificarea agentului viral, iar pe de alta decelarea anticorpilor specifici in serul animalelor infectate.

Bruceloza
Bruceloza suina se caracterizeaza clinic prin avorturi si sterilitate la scroafe, or+ite si epididimite la vieri si uneori prin artrite si abcese multiple in tesutul con0unctiv subcutanat ca si in organele interne. Agetul etiologic este Brucella suis. Infectiile cu acest germen determina avorturi in )(- ($ din cazuri, in timp ce infectiile cu Brucella abortus sunt mai putin grave. 1e obicei, tineretul porcin in varsta de *-2 luni are o rezistenta remarcabila la infectia brucelica si devine foarte receptiv la 3-'( luni, cand atinge maturitatea se%uala. Se%ul nu influenteaza receptivitatea. Animalul bolnav constituie sursa principala de brucele, el ramanand purtator si elimnator de germeni. Eliminarea brucelelor este ma%ina in timpul generalizarii infectiei si se face prin urina, fecale, lapte, sperma, etc. .a scroafele gestante, se pot infecta toti fetusii, deci se poate produce o placentita generalizata, sau se pot infecta numai o parte din ei. 1e aceea, in cazul avortului brucelic la scroafa, pot fi e%pulzati toti fetusii sau numai o parte din ei. 1upa o perioada de incubatie de 4 saptamani, boala evolueaza obisnuit cronic si se manifesta prin avort. Avorul brucelic se poate produce in orice faza a gestatiei, dar este mai frecvent in luna a *-a si a 4a. El poate fi spontan, fara nici o alta manifestare sau poate fi precedat de alte semne prodromale, cu *-4 zile inainte. 1e obicei, decurge fara complicatii, retentiile placentare sunt rare, dar cand se produc pot fi urmate de metrite septicemice si un procent ridicat de sterilitate. '

&neori gestatia evolueaza normal, cu fatari la termen sau premature, dar purceii nascuti sunt inegali dezvoltati, unii nu supravietuiesc, altii se nasc morti, mumifiati. 1upa avort, scroafele se remit repede. Leziunile necropsice sunt de metrita miliara5 in mucoasa uterina apar noduli cu caracter productiv si cazeo-purulent, care pot antrena metrite purulente sau mucopurulente, salpingite, ovarite, vulvovaginite. .eziunea de metrita granulomatoasa miliara se intalneste in apro%imativ 22$ din cazuri si numai in infectia cu Brucella suis biovarietatea *. Boala se suspicioneaza in efectiv atunci cand apar avorturi multiple sau fatari la termen de purcei morti, mumifiati, neviabili sau cu dezvoltare necorespunzatoare, fara o cauza bine determinata. Diagnosticul de certitudine se stabileste numai prin e%amene de laborator. Metoda principala de diagnostic in bruceloza suina este e%amenul serologic, care constituie totodata si principalul criteriu de supraveg+ere a efectivelor sub raportul infectiilor inaparente anatomoclinic. In mod practic, se e%ecuta reactia de seroaglutinare lenta in tuburi, aglutinare rapida cu antigen acid tamponat si colorat cu roz-Bengal si R-". Pentru confirmarea diagnosticului de bruceloza ca metoda de efectiv, se foloseste un test alergic cu a0utorul unui produs biologic numit BrucelinaP 5 acesta se inoculeaza intradermic la fata e%terna spre baza sau spre centrul pavilionului urec+ii, in doza de (,*ml. "itirea se face dupa *2 ore si 2 ore, rezultatul apreciindu-se prin inspectie si palpatie. .egislatia in vigoare impune supraveg+erea serologica a efectivelor de suine6 trimestrial la vierii de reproductie si o data pe an la scroafele si scrofitele de reproductie. In loturile de animale unde a fost diagnosticata bruceloza, efectivul se supune imediat asanarii. Aceasta inseamna sacrificarea intregului efectiv contaminat, urmata de dezinfectie generala. 1upa eliminarea in totalitate a animalelor, unitatea va fi populata cu material sanatos, numai dupa efectuarea a trei dezinfectii la interval de cate 4( de zile.

Listerioza
.isterioza afecteaza in special tineretul, iar la adulti evolueaza in cele mai multe cazuri asimptomatic. 7ai poate fi asociata si cu unele viroze, ca6 pesta porcina, boala lui Au0esz8/ . Aparitia bolii intr-un efectiv este favorizata de o serie de facori, cum ar fi conditii nefavorabile de intretinere, cu umezeala, procent ridicat de amoniac, lipsa de plimbare si de pasune, alimentatia incompleta si unilaterala . In forma abortigena, avortul este singura manifestare clinica a infectiei. Avorul listerian este tardiv, uneori cu numai *-4 saptamani inainte de termenul fatarii. Alteori scroafele infectate fata la termen, dar dau nastere la purcei neviabili, slab dezvoltati, ra+itici, cu 8eratite, con0unctivite etc. &neori scroafele care avorteaza prezinta o indispozitie generala, scurgeri vaginale, febra 2' (" si c+iar simptome nervoase. *

Leptospiroza
"unoscuta si sub numele de boala porcarilor, leptospiroza suina se caracterizeaza prin tulburari nervoase si de reproductie, determinate de Leptospira Pomona si Leptospira tarassovi. 9oate categoriile de suine sunt susceptibile de leptospiroza, dar sugarii si grasunii intre 4 si ) luni sunt mai sensibili si fac forme clinice de boala. Receptivitatea scroafelor gestante la infectie este in functie de faza de gestatie. Riscul cel mai ridicat il prezinta scroafele in ultima faza de gestatie. Sursele de infectie sunt reprezentate de porcii sanatosi, dar purtatori de leptospire. 1ifuziunea leptospirelor in mediul e%terior este posibila si prin unele produse de origine animala6 lapte, carne, material seminal, avortoni si invelitori fetale. Infectia se transmite atat prin contact direct cu animalele bolnave sau numai purtatoare de leptospire, cat si indirect prin intermediul apei, solului, asternutului sau fura0elor infectate. 1irect, leptospiroza se transmite prin contact se%ual, prin insamantare artificiala, pe cale transplacentara de la mama la fat sau de la fat la fat, prin coabitare, dar si prin muscatura, in special de rozatoare. Boala are un caracter enzootic, fara tendinta de difuzare in afara, dar cu caracter stationar. .a scroafele gestante, la care avortul este principala sau c+iar singura e%primare clinica a infectiei in cazul focarelor primare, avorturile cele mai numeroase apar in primele saptamani dupa patrunderea infectiei in efectiv. .a scroafele gestante, infectate in ultima faza a gestatiei, leptospirele traverseaza placenta, invadeaza fetusii, care mor si sunt avortati. Localizarea genitala :forma abortigena, avortul leptospiric; se manifesta prin avort, fatari de purcei neviabili, purcei mumifiati si mortalitate la purcei in primele zile de viata. Avorturile apar in a doua perioada a gestatiei :incepand din a '(-a saptamana de gestatie; si pot fi insotite sau nu de unele modificari cum sunt6 febra, +emoglobinurie si icter. Avortul este, in ma0oritatea cazurilor, complet5 fetusii sunt eliminati in totalitate, impreuna cu invelitorile. , parte din scroafe fata la termen, insa purceii sunt vii dar neviabili, sau morti, insa mumifiati sau in putrefactie. .a femelele gestante, care au avortat, in afara leziunilor +epato-renale se mai deceleaza si leziuni uterine6 endometrita cataral +emoragica, metrita nodulara in focare, sau c+iar necrotica, edeme, +ematoame utero-placentare, placentita +emoragica si<sau necrotica si coloratia subicterica sau icterica a salpin%ului si a peretelui uterin. Avortonii au pielea anemica, icterica, cu infiltratii gelatinoase subicterice, colectie seroasa in cavitatile interne, +emoragii pe seroase si mucoase, ficat si rinic+i distrofici, musculatura cu aspect fiert. Pentru a diagnostica cu certitudine leptospire, se apeleaza la metodele de laborator care pot stabili si serotipul infectant. 7asurile generale de profilaxie impun supraveg+erea si controlul sanitar-veterinar al animalelor, a produselor de origine animala si foarte importante controale serologice periodice. Profilaxia specifica utilizeaza vaccinari antileptospirice 5 la noi se foloseste vaccinul =Leptovac> , reprezentat din culturi in mediul lic+id a serotipurilor Leptospira Pomona si Leptospira tarassovi, inactivat prin c+inosol, pentru a prote0a embrionii in prima 0umatate a gestatiei 5 se recomanda ca tineretul femel de reproductie sa fie vaccinat inante de monta, de doua ori, la interval de *' zile, cu o doza de * ml. In continuare, scroafele multipare se revaccineaza la fiecare gestatie, in a doua perioada, cu o doza unica de *ml. !ierii de reproductie se vaccineaza trimestrial. 4

ombaterea leptospirozei impune masuri cum ar fi e%aminarea zilnica a animalelor din efectiv, inclusiv prin termometrie5 izolarea animalelor bolnave si tratarea lor, efectuarea deratizarilor si a dezinfectiilor etc. Animalele bolnave se supun tratamentului cu antibiotice :penicilina ?, ampicilina, streptomicina, tetraciclina;. "u cat tratamentul este mai precoce, cu atat eficacitatea sa este mai mare. Se recomanda ca femelele care au avortat sa se izoleze si sa se trateze cu antibiotice. 1upa ce s-au tratat, scroafele se pot utiliza in continuare la reproductie, intrucat la acestea, gestatia decurge normal, ele fiind puternic imunizate.

!ncefalomielita cu paramixovirus la porc "Boala oc#ilor albastri$

Este o boala infectioasa a porcinelor, caracterizata prin manifestari nervoase, tulburari de reproductie si opacifierea corneei. Boala afecteaza numai porcinele, mai ales purceii sugari in varsta de pana la 4 saptamani. .a animalele mai in varsta, se manifesta subclinic, inaparent sau numai printr-o opacifiere a corneii, ceea ce 0ustifica denumirea locala de %boala oc#ilor albastri&' Animalele cu forme clinice de boala sunt principalele surse de virus. .a scroafele gestante infectia se manifesta prin fatari de purcei morti, e%pulzarea de fetusi mumifiati si infertilitate. .a necropsie, leziunile macroscopice sunt aproape absente. Diagnosticul se confirma prin e%amenul de laborator. Pentru detectarea anticorpilor specifici in serul animalelor trecute prin boala se poate utiliza in+ibarea +emaglutinarii, virus neutralizarea si E.ISA.

Parvoviroza porcina
.a porcine, parvoviroza se manifesta prin tulburari de reproductie e%primate prin avorturi, fatari de purcei morti sau mumifiati si infertilitate. !irusul parvovirozei porcine :PP!; se transmite prin contact direct sau prin de0ectiile contaminate, iar patrunderea in organism se face pe cale genitala dar si pe cale oro-nazala. .a animalele adulte, infectia evolueaza subclinic si este urmata de o imunitate puternica. !irusul parvovirozei porcine are o afinitate deosebita pentru uterul gestant, invadand produsii de conceptie. 1aca infectia se produce in primele *2 de zile de la gestatie, susceptibilitatea este ma%ima, are loc moartea unora sau a tuturor embrionilor, resorbtia lor si revenirea caldurilor. 1aca infectia se produce intre a *2-a si a @(-a zi de gestatie, produsii mor si sunt avortati mumificati, macerati si +emoragici. "and infectia se produce in ultima luna de gestatie, fatarea are loc la termen sau cu *-) zile mai devreme, dar o parte din produsi sunt morti, iar o alta parte sunt vii, normal dezvoltati sau subponderali, dar neviabili. 1upa avort pot sa apara infectii care determina scaderea fertilitatii. Diagnosticul este destul de dificil de precizat. Boala se suspicioneaza atunci cand scroafele fata fetusi mumifiati de marimi diferite, cand mortalitatea neonatala este ridicata, cand se observa avorturi sau retentii in uter a fetusilor, tulburari ale ciclului se%ual etc. E%amenul virusologic si serologic de laborator sunt singurele care pot confirma diagnosticul. "a material patologic se folosesc purceii nascuti morti, mumificati sau cei dintr-o fatare cu manifestari clinice. 7asurile generale de profilaxie sunt eficiente pentru prevenirea parvovirozei, iar specific se folosesc atat vaccinuri inactivate cat si vaccinuri vii attenuate cu rezultate satisfacatoare. !accinarea se face inaintea montei, cu scopul de a evita infectia transplacentara. 2

Boala lui Au(esz)*

In boala lui Au0esz8/, scroafele gestante avorteaza, fata prematur sau dau nastere la purcei vii bolnavi. &neori gestatia este dusa la bun sfarsit, dar scroafele manifesta agala%ie, iar purceii mor din cauza lipsei laptelui. Spre deosebire de parvoviroza, avortul din boala lui Au0esz8/ imbraca un aspect contagios, iar scroafele prezinta +ipertermie, anore%ie si abatere. "oncomitent se observa si manifestari nervoase la purceii nou nascuti.