1. Aria de interes in abordarea structurilor urb.

aria de interes-supraf. din terit. inclusa unei limite

tipuri de arii de interes: a. izocrona (?!)-raportare exclusiva la un centru de interes in coroborare
cu timpul de parcurs b. de atractie- rap. exclusiv la centrul de interes in raport elem. de factura
subiectiva c. de influenta- rap. exclusiv la centrul de interes in raport cu raza de influenta
teoretica a centrului respectiv. d. de convergenta raportata la centre de interes resp. si
totodata la centrele de interes vecine, de acelasi nivel
rinc. suparapunerilor ariilor de interes
ex.: !ucuresti-centrul istoric-in toate sectoarele,
suprapunere ineficienta si ilogica a unei limite
administrative peste o limita cu caracter structural
"tructura urbana- totalitatea rel.ce se stabilesc in terit. urban intre elem. constitutive ale org.
urban.
aria de interes a limitei-determinata de de obiectivul limitei (scopul)-reprezinta coerenta#lipsa de
coerenta a sistemului
$xista o coerenta si la nivel grafic
daca dantelarea este perfecta %& exista o stare de coerenta minima
limite care prin procedeul de definire evidentiaza niste arii de competenta care
influenteaza foarte mult.
'ria de interes (a limitei) este dependenta de centru
(nitati de ec)ipament
$lemente subiective ambianta, cultura, elem. socio-econom
*umpana de interese
- aria de competenta functionala aria in care ar pute aexista respectivul teren
+.Abordarea in variante a studiului urbanistic
studiul de tema- etapa in procesul de cercet.#proiectare
metodologie de studiu- se analiz. caract. retelei de elem. %& ,-./-0-12'#"*'.' 3$
*.$"4$.$#,'4.2*$ 3$ *.$"4$.$
studiul trece la texturi -& analiza calitativa a ocuparii terenului-scari de ordonare
sc)eme funct-pe categ. de funct. (retele de dotari)-concretizari ale diverselor posibilitati-rez.
sc)eme funct. cu variante
MODEL FUNCTIONAL- coroborarea tuturor sc)emelor functionale coresp. funct. prin
suprapunerea div. variante-rez. o multitudine de modele functionale('5'026' 0' 527. 3$
,-3$0)
25/--verific. si analiza comparativa a variantelor de dezv. urbana propuse pe parcurs.
abordarea metdologica trebuia sa cuprinda: 8 analiza functiunii urbane 88 analiza comparativa a
variantelor
MODEL FUNCTIONAL OPTIM- model funct sau de ec)ipare care se releva ca valoare globala a
starii de funct. partiala si efectiva
MODEL SPATIAL- se trece la analizarea ocuparii spatiului-rez. ,-3$0$ 3$ -*('.$ '
"'42(0(2, care, pt. fiecare var. in parte se releva ca evaluare globala a starii de efectiva
functionalitate
MODEL. FUNCT. + MODEL. SP.PA!TIU U!"ANISTIC
1. analiza efectiva asupra existentului
+. in variante-structura urbana restructurabila sau noua
- variantele de dezvoltare reprez. o imagine intuitiva cu privire la posibil. de dezv. ale orasului, sa
se verifice coerenta lor, sa se cuantifice elementele care sunt supuse procesului de analiza
comparativa9
- variantele de dezvoltare, verificare cu modele matematice, sunt supuse procesului de decizie9
#$ A%bianta in cadru urban
elem. de cadru urban transpun in teritoriul urban sist. de activ. urbane, se constituie cu o anumita
config. a spatiului in rap. cu activ. pe care le inglobeaza, cu conditiile si nevoile ambientale9 sp.
aferent unei activit. este deci o adecvare coresp. a sp.
Ada&tarea s&atiala nu este numai functionala, ci si sociala, econom., biol. in plan spatio-
receptor (?) se exercita nevoia estetica, etica psi)ol.:nevoia de ambient- impune calit. complexa
a sp. urban ca factor in formarea si definirea unui comport. (?)
a%bianta- (mediu fizic#moral#social in care se afla cineva ) este proprie sp. urban care este
creeat prin exercitarea functiunii si subliniaza suplimentar un mod subiectiv de intelegere a sp.
(rban.
str. sp. urban%exprimarea fizica a struct. functionale si a contextului social#uman in care se
constituie. raspunde indirect unui ansamblu de nevoi, prin interm. str. funct., si direct unui
ansamblu de senzatii considerate etic, estetic si psi)o-social.
3aca cele doua trasaturi nu se exprima, complementar, apre starea de insuficienta (potrivire intre
functie si ambianta, luata ca forma)9 sunt cazuri cand functia este inclusa artificial unor spatii
neutre9 o alta conditiona a spatiului urban este de natura temporala, ea trebuie sa corespunda in
timp.
"tructura spatiala urbana raspunde indirect unui ansamblu de nevoi, prin intermediul structurii
functionale, si indiredct unui ansamblu de senzatii considerate etic, estetic si psi)osociale in timp.
Cadrul urban- se realizeaza printr-o acumulare spatiala care are la baza asocierea de sp.
urbane-condusa de o legitate care serveste atat intereselor obiect. de prelucrare a spatiului cat si
intereselor subiective (omul-producator si beneficiar)
;.Aditionalul in restructurarea urbana
actiunile de (re) structurare sunt actiuni de (re)ordonare a elementelor intr-un sistem.
spri<inindu-se pe zonificarea multifunctionala, procesul de restructurare pretinde introducerea
integrarii ca mi<loc de organizare a vietii in cadrul urban.
ADITIONAL- orice aport constitutiv care apare la nivelul structurii functionale sau configurative, in
urma operatiei de modernizare, mai ales in urma constructiei urbane.
aditionalul este situat distinct fata de existent in organismul urban restructurat se concretizeaza
cantitativ si calitativ (in sine sau in raport cu existentul)
aditionalul este un subsistem9 organizarea este influentata de pozitia in teritoriu astfel:
- *$54.'0-un nou ansamblu central9
- $.2/$.2*- zona marginla restructurata9
- '32'*$54-$.2,$4.'0-cartier care se realizeaza in continuarea perimetrului construit9
- $=$.2,$54'0- cartier aparte (platforma industriala in afara existentului)
6onificare ' in acce&tul de asta(i$ stare de coo&erare a act.)inte*rare+ &rodus struct. al
su&ra&unerii si intre&atrunderii ,&ana la inte*rare- a di.eritelor ti&uri de ele%.
de viata urbana$ ceea ce nu in.ir%a notiunea de ordine
/ . Abordarea co%&le0a$ .iloso.ico)analitica a restructurarii urbane
1. Abordarea o&erational)analitica9 determina functional solutia, pornind de la existent si
folosind experienta drept model 9 este incompleta, deoarece renovarea (parte a
restructurarii) se spri<ina pe obiective care nu sunt definite rigid, nu sunt determinate clar
si aceasta din cauza imposibilitatii de a cunoaste modul in care se va desfasura existenta
urbana viitoare.
+. Abordarea .iloso.ica- restruct. trebuie sa realizeza un ec)ilibru intre valorle materiale si
cele spirituale, umaniste9 problema calitatii vietii, in cadrul procesului de modernizare, o
atrage dupa sine pe cea a calit. omului, ceea ce implica completarea metodologiei
analitice opaerationale cu o metoda filosofica9 apare, in plus, problema abordarii etice
>. Abordarea etica- se refera la atitudinea organelor de decizie si proiectare care sunt
obligate sa ia in considerare necesiatile reale ale societatii, sa nu impuna o solutie straina
de spiritul locului si al oamenilor9 ar)itectii au o responsabilitate deosebita pe linia
intelegerii societatii existente. 9 este un aspect al politicii urbane
apar mai multe probleme: ec)ilibrul centru-periferie , utilizarea terenului, centrul raportat la
populatie
modernizarea este dependenta de nevoile populatiei studiul de urbanism trebuie sa cuprinda
un studiu asupra populatiei.
motivatiile restructurarii sunt: reevaluarea istorica, ar)itecturala, ar)eol., artistica9 utilizarea
insuficienta a terit.9 necesit. imbunat. cond. de viata
actiunile de restructurare- sunt actiuni de reordonare a elem. intr-un sistem, spri<inindu-se pe
integrare ca mi<loc de reorg. a vietii in cadrul urban.

1. Anali(a %atriciala)instru%ent de lucru in studiul
de structura urbana
(Princi&iul de .unctionare2continut2situatie-
- in urbanismul functionalist principiul separarii#zonificarii functionale9
- in ubanismul modern princ. separarii intre activitati9
- -.'"(0:- sistem complex9
- cresterea structurala nu doar in marime, ci si in complexitatea rel. dintre
parti.
- '5'026' ,'4.2*2'0' analiza sistemica a orasului d.p.d.v. al sistematizarii
(sistematizare:
ansamblul de marimi te)nice economice si legislative relative la spatiile de locuit, la
desfasurarea activitatii, la repaus, la circulatia oamenilor si a materialelor, care se iau in
scopul asigurarii unor cond. de viata optime9
ramura a urbanismului care se ocupa cu proiectarea si reorg. stiintifica a asez. urbane si
rura
- punct de plecare in elucidarea unor aspecte ale proceselor de dinamica urbana si al
modului in care sunt reglementate de catre edilii orasului.
$lem. de cadru urban: cadru natural # unitati econ. # dotarile urbane # forta de munca # populatia #
locuintele # spatiile plantate # ec)ipamentele?
- in cadrul unui sist. fix, el. este legat, direct sau indirect, de toate celelalte elemente ale
sist. %&
- .$0'422: - *'024'427$ (dotari urb. # populatie)
- "'42'0$ (dotari urb. # locuinte)
A. ,'4.2*$' '4.'42*':
- pe fiecare latura activitati (',!,*,3?) %& tablou de rel. intre activitati, notate cu
simboluri.
". ,'4.2*$' 5$'4.'42*':
- rel. intre activitati si zone operationale (din teritoriu) spatii9
',!,*,3,? - activitati9 1,+,>,;,? - spatii.
ce fel de activitati pot pune in
spatiul x? unde pot pune
spatiul !? (simboluri @AB, @-@
compatibile sau incompatibile)
- evidentiaza adaptarea spatiului la activ. resp.: adaptarea ideii la spatiu9 adaptarea
spatiului la idee9 adapt. functiunii. la spatiu9 adpt. spatiului la functiune9 adapt. activ. la
spatiu9 adapt. spatiului la activ.
"24('42$: mobilul uman: subiectiv # obiectiv %& pretinde o activitate.
'*42724. 3$ ,(5*' obiective
,obilul meu este obiectiv pt. ca impune o activ. pe care vreau sa o desf.9
,ob. meu este subiectiv pt ca impune altor oameni o activ.
O"S. pe baza matricei structurii urbane se poate intocmi o reprez. simplificata (grafica) a sist.
urban.
3. Cerinta .unctionala si ec4ilibrul or*anis%ului urban) situatii caracteristice
.unctia-trebuie inteleasa ca producatoare a unei proprietati intr-un sistem si ca rezultand dintr-o
anumita caracteristica a sistemului respectiv. 'stfel rezulta cerinta functionala
.unctionalitatea) capacitatea de conservare a sistemului (in sensul de pastrare)9 de pastrare a
trasaturilor pozitive (prin pozitiv se intelege trasatura care contribuie la mentinerea starii sitemului
respectiv, indiferent daca aceasta convine sau nu)
cerinta .unctionala implica, in realitate, atat mentinerea dar si modificarea unei functii. modul
de interpretare a cerintelor functionale se transporta, impunandu-si consecintele, la nivelul
cadrului urban si al culturii urbane.
cercetarea interdisciplinara sporeste sansele sesizarii corecte a starilor, oferind camp desc)is
cerintelor functionale reale (in sensul depistarii lor si al aprecierii cantitative si calitative in
contextul existent si posibil in viitor)
ea apare intr-un anumit terit. urban si rezulta din starea acelui teritoriu. $a nu poate fi impusa
terit. printr-o simpla decizie, deoarece:
- ca ipostaza a mobilului urban anga<ta in dezv. organismului urb., c... este si un
produs al starii de ec)ilibru a sistemului de elem. de viata urbana, semnaland o iminenta
modificare a ec)ilibrului intr-o anumita directie. 9
- desi cerinta functionala apare in cadrul elem. de viata urbana determinate
functional, ea opereaza prin intermediul elem. de viata urbana determinate functional-
ambiental si vizeaza cadrul urban9
cerinta .unctionala are un caracter activ
ec4ilibrul or*anis%ului urban- superficial, prin pastrarea fortata a unei trasaturi9 intrega
activitate de sistemat. conduce dezbateri pt. pastrarea unor astfel de trasat . pozitive sau pt.
introducerea unora noi, deci modificarea unor functii9 pot aparea posibile erori in cursul dezv.
urbane, datorita unei cunoasteri superficiale a aspectelor ext. ale faptelor si starilor. rez. decizii
care cauta $/$*4(0 si nu *'(6'9 prezenta artificiala a unor stari care nu mai corespund (ex:
spatiul urban pietonal intr-o zona urbana de mare interes zona 57 a ietei (nirii).
pot fi cerinte functionale:
*$54.2$4$: care se pastreaza in interiorul sistemului si care nu conduc decat la o
reasezare a alem. sale
*$54.2/(1$: care tind in afara sistemului, propunand o extindere a acestuia, prin
acapararea de noi elem. sau prin integrarea cu un alt sistem. integrarea la niv. vietii
urbane, a unor sist. existnte, impune modif. structurii funct.-rez. restructurarea - apare
cand satissatisfacerea problemei se poate face in afara sist. respectiv-rez. ca sist.
respectiv dispare, nu mai are nici o valoare.
*$54.2/.-*$54.2$4$- traieste in afara sist., dar se intoarce in centrul lui
cladire cu val. f. mare care trebuie absorbita de
centru
elem. adus in sist. sp. din centru (el se poate
percepe din centru, prin reconsid. compozitiei
centrale care sa permita perceperea elem. direct
din piata
cerinta functionala tinde spre anularea#dezvoltarea unor functii existente sau spre introducerea si
antrenarea unor functii noi pt sitemul# zona respectiv(a).
2n realitatea urbana se constata un proces de evolutie a cerintei functionale de la formare pana la
afirmare
trebuie evitata faza brutala-sa se asigure o evolutie fireasca, prin introducerea treptata a
procesului reformativ
cerinta .unctionala impune regasirea unei stari de ec)ilibru a organismului urban, prin
intermediul unei reorientari a functiei, a unuia sau a mai multor elem. ale sist. respectiv.
5. Cate*orii de %odele utili(ate in siste%ati(are in ra&ort cu *radul de *eneralitate si
sco&ul utili(arii lor .
grad de generalitate
1. in funct. de intinderea modelului ,. "$*2/2*9 ,. 1$5$.'0
+. in funct. de profunzimea modelelor ,. 10-!'09 ,. '.42'0-orizontal si vertical
$x.: o localitate poate fi reprezentata prin (1(sc)ita de sistem) care reflecta caract. global9
insotit si de un plan de trafic:caract. partial-vert.
in tema-program- studiul ,. 10-!'09 studiul ,. '.42'09 analiza solutiei dpdv cantitativ
si calitativ
raport intre real si (4-2*
scopul utilizarii modelelor
a. ,. analitic -descriptiv-rol aplicativ, analiza a raportului cauza-efect
b. ,. planificativ - implica factorul politic in teritoriu prin decizie
c. ,. predictiv - ofera o alternativa
d. ,. metodologic - de orientare9 de conducere
6. Cate*orii de %odele utili(ate in siste%ati(are$ in ra&ort cu continutul$ e0&ri%area si ti&ul
de valabilitate . exemplificari
1. in raport cu continutul
model formal -se refera la forma (plan, mac)eta)9 exprimarea rel. formale
model conceptual - se refera la conceptie9 exprimare teoretica si prin sc)ite
(e0: orasul liniar)
model analogic-material : se refera la esenta situatiei9 reprezinta o situatie
sau un fenomen (e0. model gravitational)
model urbanistic de indiferenta model matematic-se studiaza un anumit
terit. si se determina curbe pt. fiecare dintre caracteristici. e0: in cazul
studilui poluarii se ia in considerare o curba a dispersarii in teritoriu a
noxelor9 se unesc punctele cu aceeasi densitate si se obtine in plan o
posibila disp. de org. a terit.
+. in raport cu exprimarea
model iconic - model formal9 imagini f. clare
model real-obiectiv -ia in considerare ca model un obiect care exista sau
care este creat in scopul de a fi utilizat (0e *orbusier-(nite dCDabitation a
,arseille)
m. analitic - foloseste o sc)ema pt. a exprima o situatie(ierar)izare,
restrangere)9 nu poate fi ex)austiv
m. matematic -reprezentare printr-o formula
m. vorbit -apare probl. limba<ului
>. in raport cu tipul de valabilitate
model static - nu ia in considerare sc)imbarile ce se pot petrece in timp. in
urbanism-ordinul ideal9 contemp-!.'"202'
m. de ec)ilibru momentan se bazeaza pe modelul static.9 studii in ideea
transf. in crestere si descrestere9 se refera la (3
m. dinamic de comportament - reflecta transformarea
78. Caracteristicile or*anis%ului urban si .unctia &rioritara. %etode de anali(a
6-5'- are un anumit caracter, depinzand de doza<ul diferit al functiilor
caracteristicile zonei-
calitativ-categorii de texturi9
cantitativ- valoare de utilizare a terenului
- se leaga de /(5*42' .2-.24'.' in zona respectiva (spri<ina si conlucreaza cu
celelalte functii)
- /. (.!'5' .2-.24'.'- se detaseaza din functionalitatea structurii urbane si defineste
caracterul de organism urban
1. 0$1. /*4. .2-.24'.'-6-52/2*.
or*. neconte%&orana- zonificarea stricta-nu constituie un impediment in afirmarea functiei
prioritare
motive:
modul de viata al societatii este zonificat
supraf. restransa a organizarii-rez. ca functiile gaseau usor relatiii
intre ele
or*. conte%&orana- crestere nemasurata :
tinde sa estompeze functiile prioriare
nu poate ascunde prezenta functiilor (fenomenului urban)
- transformare continua :
functia prioritara-elem. transformabil, generat de transformarea de ansamblu a
organismului urban
- nu mai poate fi vorba de identificarea orasului cu functia prioritara
/unctia urbana este adresata teritoriului si implica exteriorul orasului.
.olul orasului in terit. se adreseaza ext. A f. urbana prioritara-rez. prin raportarea lor
.-*$"(0 3$ 3$67. ' -.'"(0(2.
+. /*4. .2-.24'.'-principal /'*4-. 3$ -,-1$526'.$
intr-o zona /. .2-.24'.' % prod. structural si functionalist 9 se asigura
sp.eterogen9
zona omogena (activitati complementare)
*'.'*4. -.1. (.!'5 pt. ansamblu#zona#oras
afirmare(mat., spirit.) esenta a structurii organismului urban # mediului incon<urator
- se exprima prin prin cadrul urban si solicita la nivel de spatialitate si functionalitate raportul
dintre ansamblu si detaliu9
,$4. 3$ '5'026'-"4(32( *-,'.'427
- analiza multicriteriala (a),
- abordare matriciala (b).
a operatia de clasificare care ia in calcul simultan mai multe caracteristici (mai multi
descriptori). 3intre descriptori se aleg cei mai semnificativi (subiectivism, identif. calit. pe elem.
componente)-rez. instr. f. diferite.
stud. comparativ pe baza listei de criterii9 se pun in evidenta sisteme matriciale diferite
1. multitudine de comp. dif. si a unei multimi de descriptori in cazul in care comp. si descript.
sunt identici
+. o multime de comp. analizate printr-o multime de descript. care insa se sc)imba de la un
moment la altul
>. multime de comp. ce se sc)imba, in timp ce mult. descript. ramane aceeasi
$4'$9 7. listarea criteriilor (documentarea)9 9. analiza critica #. evaluarea critica (scara de
ordonare) :. analiza de criterii in teritoriu /. 1. cumularea val. de interval 3. definirea limitelor
77.Centrul orasului. !estructurarea urbana.
.estructurarea urbana este un proces de adaptare a unor relatii existente intre elementele
orasului la necesitati noi, sau de introducere a unor relatii noi intr-un context existent.
3ezvoltarea centrului este legata de dezvoltarea orasului9
orice dezec)ilibru in dezv. orasului se reflecta asupra
centrului si asupra cartierelor, prin aglomerarea excesiva
in centru ( datorita lipsei serviciilor corespunzatoare ).
*entrul istoric este o componenta a centrului orasuluic)iar daca dpdv spatial, separatia este
neta.
$ste necesar un proces general si coordonat de gestiune urbana in cadrul caruia sa se
desfasoare operatii de renovare, reconstructie sau constructie.
,otivatii:
uzura fizica si morala a fondului construit implica necesitatea imbunatatirii
conditiilor de viata si salubrizare.
reevaluarea istorica, ar)itecturala, ar)eologica si istorica a centrului.
robleme:
-accesibilitatea in centrul istoric
-modernizarea locuintelor
-stlistica constructiilor si asocierea lor
-amena<area ambientala a spatiului
*resterea centrului este un proces permanent de sporire a eficientei, confortului, calitatii :
intensiva economica, confortabila : intregirea centrului, este
aplicabila mai ales in zonele de importanta rasfirate
extensiva pentru zone de tip compact : configuratie noua a
centrului.
$c)ilibrul centru-periferie presupune investitii
complementare locuintelor de la periferie, dar care tind ca
amplsare spre centru.
(tilizarea terenului : terenul central are valoare mare, care creste proportional cu marimea
orasului, tendinta de aconstrui locuinte in cazul unei cresteri intensive.
.aportul centru#populatie: centrul are -dimensiune sociala
-semnificatie simbolica si deasemenea contine
activitati reprezentative, elemente semnificative, efecte plastice, de compozitie.
,odernizarea este dependenta de nevoile populatiei (ea nu poate fi impusa) :studiul de
urbanism trebuie sa cuprinda si un studiu asupra populatiei.
2mportanta deosebita a centrului istoric fata de populatia nou-venita, aceasta c)iar daca nu
locuieste in centrul istoric, accepta si cultiva un mod de viata. 7aloarea istorica si ambientala a
centrului este un factor cadru de urbanizare.
79. Corelarea intre ocu&area s&atiului si utili(area teritoriului in abordarea structurii
urbane
'ctivitatea urbana sta la baza constituirii organismului
urban. omul isi desfasoara viata prin exercitatrea unor
activitati pe un anumit teren, sau intr-o anumita forma de
utilizare a solului :activitatea umana este legata intr-un fel
sau altul de modul de utilizare al ternului
activitate legata de un amplasament
activitate independenta de loc
.eferitor la relatia activitate-spatiu aferent se definesc
termenii :
ocupare: activitate#suprafata teren
utilizare: activitate#suprafata teren#productivitate
afectare: activitate#poluare#anexe#circulatii
din cele > rel. : rap. activitate#teritoriu f. complex.
2ndicele de utilizare a terenului prezinta interes pentru
urbanismul comparatist, permite compararea unor
ansambluri complexe, c)iar din zone sau tari diferite.
$ficienta sau ineficienta de utilizare a teritoriului unei zone
este strans legata cu structura urbana : eficienta de
utilizare a terenului (teritoriului) se constituie in element de
baza al studiului de partiu.
'nalogie intre .-.4 si .(.4.
"porirea eficientei este o problema de optimizare, intre
gradul de ocupare al teritoriului si gradul de utilizare al
terenului exista un raport de interdependenta. (tilizarea
eficienta a teritoriului de catre individ # colectivitate.
'pare necesitatea de ambient. necesitate practica de
convietuire # stapanire activa a spatiului. 5evoia de
ambient impune calitatea complexa a spatiului urban ca
spatiu de viata organizat multiplu : factor in formarea si
definirea unui anumit concept urban.
7#.Criterii de a&reciere a coerentei unui &artiu
urbanistic
partiu urbanistic: este exprimarea complexa a unui mod global de organizare a unui teritoriu
urban, precizand localizarea functiunilor, ocuparea su utilizarea terenului conform premiselor sale
de dezvoltare, atat in planul cadrului structural cat si socio-economic si estetic, el exprima
carateristicile sistemului:
eterogenitatea elementelor componente
existenta structurii ansamblul format din elemente si relatii
dimensiune ecologica: ambient:configuratie situata in afara perimetrului cu care sistemul
intra in dialog.
comportamentul dinamic
$xistenta structurii sistemului (a ansmablului format din elementele si relatiile sistemului) asigura
coerenta9 pot aparea erori dintr-o analiza superficiala de aceea trebuie o cercetara atenta,
multidisciplinara pt. stabilirea corecta a nevoilor si a posibiltatilor de realizare a functiilor
respective.
artiul urbanistic este un instrument de lucru, reprezinta o etapa distincta a procesului de
cercetare-proiectare.
*riterii de apreciere a situatiei
existente
analiza situatiei existente
E
starea existentului
E
definirea premiselor
(date de tema)
E
raportare sistemica
E
definirea variantelor de studiu date externe
E
analiza valorica
E
solutia
7:.Coroborarea .unctionala
*oroborarea sc)emelor functionale se constituie la nivelul
modelului corespunzator tuturor categoriilor de functiuni
din teritoriul afectat.
"uprapunerea diferitelor variante de sc)eme functionale : ,-3$0$ /(5*42-5'0$ . 'cesta
aduce o evaluare globala a starii potentiale si efective de functionalitate.
"e realizeaza o analiza a asemanarilor in plan spatial perceptiv : definirea spatialitatii prin
modelul spatial.
,-3$0(0 "'42'0 model de ocupare a spatiului, format dintr-o serie de sc)eme spatiale:
sc)eme de sit trasaturile cadrului natural, efecteplastice urbane
sc)eme de evaluare economica a elem. de cadru urban
sc)eme de eveniment miscare, aglomerare, culoare
'naliza structurilor spatiale urbanistice se realizeaza prin:
- analiza estetica compozitie
- analiza economica
- analiza psi)o-sociala
*oroborarea modelului functional cu modelul spatial genereaza un ,-3$0 10-!'0 '0
"4.(*4(.22 (.!'5$ : '.42( (.!'52"42*
*oroborarea functionala nu urmareste, individual, fiecare
functie in parte, decat in masura in care ea poate constitui
in termeni de animatie urbana.
'socierea c)iar coroborarea functiunilor in sine pune
probleme interesul urban nu poate fi stimulat doar printr-
o simpla punere in legatura a mai multor elemente
( insiruirea unor locuinte cu magazine la parter, de-a lungul
unui element integratotr, nu creeaza un ansamblu cu
functie rezidentiala si comerciala)
*oroborarea functionala determina aparitia unei anumite ambiante umane desc)izand ciclul de
continua transformare a acesteia de la functia spatiu urban, la comportamentul urban si la o noua
functionalitate.
'mbianta urbana % produs variabil in timp si in spatiu initiat prin coordonarea naturala sau
constienta a tesuturilor de elem. in cadrul structurii urbane.
7/.Deci(ia in abordarea structurii urbane; %o%ente de ba(a ale deci(iei. E0e%&le .
2n cadrul desfasurarii unui studiu asupra unui oras se
poate intocmi o matrice de crestere pa baza stabilirii retelei
de elemente manifestate si arel9atiilor dintre ele.
"e poate a<unge la concluzia ca localizarile functionale si puse in planul de ansamblu nu
corespund dorintelor initiale (ex: noul oras 4)amesmead- 'nglia, analiza profunda a starii de
potential de functionalitate ca baza a detaliului de sistematizare)
"e a<unge la o metodologie de analiza : aprofundare sistemica a str. urbane, care isi poate
descoperi trasaturile la nivelul de activitati, de ec)ipament, global.
'ceasta analiza sta la baza studiului de tema. "e intocmesc scari de crestere# matrici# grafuri de
relatii, sc)eme functionale# spatiale# modele functionale# spatiale
1. descrierea # analiza situatiei existenta
+. intocmirea unor variante de solutionare prin prelucrarea datelor se reduce din informatia
bruta : stiintific
>. analiza de impact#consecinte
;. evaluarea comparativa a variantelor: cea optima in vederea deciziei trebuie analizata pe
functiuni urbane# analiza comparativa a variantelor.
7ariantele sunt verificate cu a<utorul modelelor matematice si apoi sunt supuse deciziei.
olitica urbana are rol de decizie prin manifestrea infrastructurii societatii.
relucrarile stiintifice sunt:
aplicarea sc)emei de analiza in conditiile specifice, pe care le impune teritoriul
abordare - spatiala, temporala, sectoriala
'naliza se face: - transversal (analiza secventiala)
- longitudinal (analiza de parcurs, de dezvoltare)
roblemele ce trebuie abordate privind decizia:
zonificarea
amplasarea
alocarea de ec)ipament
fluxuri# abordari de trafic
3ecizia trebuie sa se inscrie intr-un proces evolutiv si sa se bazeze pe evaluarea corecta a
nevoilor.
decizie norma
realizare posibilitate necesitate
evaluare valoare
71.De.inirea notiunii de cadru urban in sensul abordarii de structura urbana .
2ntre elementele de cadru urban se stabilesc relatii de functionalitate# cooperare si de spatialitate9
aceste relatii constituie "4.(*4(4.' (.!'5' "'42'0'.
*'3.( (.!'5
-acumulare spatiala realizata in timp
-are la baza asocierea de spatii urbane
-este generat de o legitate concreta (fizico-economica,
estetica, geometrica)
"istemul de elemente de cadru urban este dependent de capacitatea omului de a sesiza mediul
incon<urator.
-functional rasouns la o nevoie
- ca organizare estetica,etica,administrativa.
2n planul spatio-perceptiv se exercita nevoia de ambient fata de nevoia existenta din planul
spatio-functional, si fata de nevoia sociala.
2n acest context categoria de spatiu urban este insuficienta si apare categoria de ambianta
spatiala urbana.
5evoia de ambient
impune calitatea complexa a sistemului urban
spatiu de viata organizat multiplu9 factori in formarea si definirea comportamentelor.
'mbianta urbana proprie unui spatiu urban este capacitatea de a adanci si sublinia trasaturile
caracteristice ale sistemelor de elementa de cadru urban exprimate.
"tructura spatiala urbana:
exprimare fizica a structurii functionale-urbane
exprimare fizica a contextului social-uman in care se constituie
rasounde unui ansamblu de nevoi transpus in mod:
a)indirect prin intermediul sist. functionale urbane
b)direct unui ansamblu de perceptii# senzatii considerate ( etice, estetice, psi)o-sociale) in timp.
*'3.( (.!'5 exprimare in planul spatio- perceptiv
a) elemente det. funct. compozitional
-efecte de plastica urbana, de comportament si relatii intre ele.
b)elem. determinate functional (produse de activitati )
c)elemente det. comportament formal
-mi<loace de perceptie
-mi<loace estetico- formative
-mi<loace prin care se asigura coerenta elementelor determinate functional.
73.Densitatea ele%entelor %or.olo*ice
/iecare textura se caracterizeaza in sine, in raport cu specificul elementelor sale de viata urbana
printr-o anumita ocupare a terenului, exprimata prin
densitatea elem. de viata urbana.
0a un anumit palier, elem. de viata urbana ocupa un anumit teritoriu, definind astfel un anumit
grad de ocupare a acestui teritoriu, prin densitatea elementelor de viata urbana. 3ensitatea
creste cu atat cu cat se refera la un palier de grad inferior
e ansamblul sistemului (transpus din retea de relatii, la texturi) prin proiectarea pe un plan
orizontal : densitatea elementelor de viata urbana variaza dintr-o portiune in alta a ariei de
extindere a sistemului aglomerari# rarefieri ale elementelor de viata urbana a caror configuratie
poate fi pusa in evidenta prin marcarea zonei de retea ocupate.
2n practica configuratia de aglomerari# rarefieri ale texturii urbane nu este concentrica (ideal) cide
obicei dispersata in teritoriu.
'ceasta configuratie interpretata ca o radiografie prin compararea ei cu alte date privind
organismul urban : diagnostic al alcatuirii urbane, definindu-2 o serie de deficiente.
'glomerarea elementelor de viata urbana % centre de greutate, de interes. 2ntensitatea populatiei
intr-o zona este direct proportionala cu densitatea populatiei ( in momentul exercitarii interesului
putem distinge densitate diurna# nocturna # de locuit.
3ensitatea elementelor de v.u. caracterizeaza textura dar nu poate fi posibila o comparare intre
diferite texturi urbane ( inseamna ca o textura cu densitate mai mica este mai putin importanta
decat una cu dens. mai mare).
3ensitatea elem. de viata urbana : activitati A comportamente.
Ele%ente deter%inante
activitatea rezidentiala
activitatea direct-productiva se afla in rel9ationare (in
activitatea indirect-productiva contact sistemic)
comunicationale
75.Ec4i&a%entul teritorial. Conce&t si i%&licatii in abordarea or*anis%ului urban.
/unctia se atribuie unui agent sau unui instrument de lucru
'ctivitatea se raporteaza la un agent care o produce.
3efinirea tripolara a organului ec)ivalent in teritoriu (tot ceea ce omul realizeaza in teritoriu
pentru a-l aduce intr-o stare de confort)
'ctivitate
,obil uman : /unctie
2nstitutie "patiu
"patiuA2nstitutie % 3otare (parte a ec)ipamentului teritorial)9 cand dotarea exista, functioneaza :
ec)ipament
$c)ipament urban evidentiaza functionalitatea unui teritoriu9 se defineste ca fiind ansamblu de
elemente /262*$ # $=2"4$54$ 25 -.'" si necesare exercitarii unei game de functiuni asumate
de acestea9 ec)ipamentul se traduce fizic, pe sol, prin constructii si spatii amena<ate.
$x.- cinematograf, statii metrou, plantatie de protectie.
$c)ipamentul este determinat de cerintele pe care le impune o activitate9 se caracterizeaza prin
calitate (natura si nivelul de amena<are) si cantitate (raza de influenta, capacitate)9 este o
componenta a unui teritoriu, care releva ocuparea acestuia de catre o comunitate umana, printr-o
grupare (adaptare) a spatiului folosit ca @spatii adaptateB : '3$*7'.$
"patiul adecvat corespunde exercitarii unei activitati urbane9 trebuie supus unei gestiuni de
folosinta in cadrul unei institutii corespunzatoare.
"tabilitatea functiei in cadrul sistemului instabilitate : contradictie intre : functie si spatiu9
functie si invest.
$lementele de cadru urban sunt importante in definirea unei asezari (ca oras, in special).
3ensitatea comunicatiilor auto, telefon, mass-media
*onfiguratia rarefierea densitatii : omogena (caz ideal)9 repartizarea densitatii elementelor
morfologice de v. urbana trebuie sa reflecte densitatea populatiei.
3ensitatea este un indicator calitativ si reflecta modul de viata (ex.- locuinta cu curte interioara
1,locuinta cu lot + , 1% +).
2ndicatori obiectivi .-.4. valabil in zone omogene, functional
*.(.4. -
6onificarea duce, in mod implicit, la un proces de cooperare a activitatilor umane in cadrul
teritoriului, deci, la o cooperare a texturii elementelor de v.u. : densitate.
4$=4(.' 3$ 7.(. % ansamblu de elemente de 7.(. care pot purta o functie corespunzatoare
sau ale caror reletii face posibila o functie corespunzatoar necesara satisfacerii cerintelor
functionale intr-un anumit context.
76. E.icienta de utili(are a teritoriului. Criterii de <udecata a &artiului
artiul proces dialectic al cercetarii9 punct final # punct de
plecare # mi<loc de verifivare a rezultatelor cerute #
instrumente de lucru flexibile # proces integrator al
cercetarii.
$ficienta de utilizare a teritoriului este un criteriu de <udecata a coerentei partiului urbanistic (in
cadrul unui partiu urbanistic privind remodelarea urbana a unei zone de interes istoric) :
criteriul de apreciere a coerentei ca obiect cercetat global, ca structura.
- 7alorificarea caracteristicilor A pastrarea specificului unei zone
- ,od de tratare nou-vec)i
- -cuparea terenului la nivelul cerintelor actuale
- 'sigurarea densitatii de functiuni si optimizarea repartitiei dotarilor
- "alubrizarea totala a zonelor centrale si istorice
- - mai buna circulatie carosabila si pietonala
$ste un proces integrator al cercetarii, care impune, prin cumularea unor informatii de natura
foarte diferita, si reductia lor la aspecte esentiale
rin el insusi : un mi<loc de verificare al rezultatelor cercetarilor, impunand, prin cumularea unor
informatii de natura foarte diferita si reducerea lor la aspecte esentiale.
'.42(0 (.!'52"42* exprimarea complexa a unui model global de organizare a unui
teritoriu urban, precizand localizarea functiunilor, ocuparea si utilizarea terenului conform
premizelor sale de dezvoltare atat in planul cadrului natural cat si in planul cadrului socio-
economic si estetic.
(tilizarea eficienta sau neeficienta a teritoriului unei zone devine caracteristic pentru zona
respectiva alaturi de functia si specificul ei : dependenta foarte stransa cu structura urbana.
98. Functionarea or*anis%ului urban. Princi&ii$ conditionari
Mod de abordare
FORMA % exprimarea functionalitatii9 functionalitatea determina forma
-rganismul urban functioneaza prin conlucrarea mai multor subsisteme.
-rasul se analizeaza de la detaliu la ansamblu d.p.d.v. al:

-'0*'4(2.$ -/(5*42-5'.$ -3$67-04'.$

/-.,'
/(5*42$ /(5*42-5'024'4$ /(5*42-5'.$
gestionare
planificare
con<unctura
/unctie in orice sistem, deci si in organismul urban, are un rol functional care asigura
functionalitatea, prin intermediul activitatii oamenilor. $ste exprimarea nevoii ca cerinta :impune
o activitate.
/unctionalitatea organismul urban (oras, ansamblu, zona) se caracterizeaza in orice moment al
existentei lui, printr-o anumita functionalitate % capacitatea structurii sale de a raspunde unui
complex de nevoi care se manifesta in acel moment, in teritoriu9 functionalitatea este rezultanta
unui complex de functiuni9 este o caliate a spatiului, o stare a spatiului9 un spatiu are o
functionalitate buna sau nu.
/unctionarea exercitarea acestei calitati in spatiu sau in context urban9 este dependent de
natura procesului si nu de natura calitatii. $ste un proces in timp. $xercitarea dreptului la functia
respectiva, printr-o activitate.
'r)itectul gandeste, pe baza unei /(5*422, o /(5*42-5'024'4$ nu o /(5*42-5'.$.
/unctionarea depinde de resursele financiare, de gradul de civilizatie al oamenilor, de intretinere9
ea este influentata de forma.
/unctiunea un spatiu este in activitate (ex: functia comerciala, functiunea-rezidentiala9 spatiul
magazinului a fost transformat in locuinta).
functie : functiune : functionalitate : functionare.
,od de abordare
1. *onceptia functionalista explica faptele urbane prin functia lor, prin rolul pe care il <oaca
in sistemul ? al culturii, cum se leaga unele de altele in interiorul sistemului.
+. ,etoda de analiza structural -functionalista da functiei un sens logic9 exclude
semnificatia fizica a functiei9 nu este satisfacatoare pentru ca analiza oricarei functii
trebuie sa a<unga la o exprimare fizica.
>. 'bordarea moderna diferentiat-cumulativa in oras exista mai multe manifestari ce se
suprapun9 fiecare manifestare are o motivatie si o definire in timp a aceste manifestari
sunt diferite, dar efectul rezultat este de suprapunere a lor.
'!-.3'.$ (dpdv al cerintelor functionale)

"25*.$42*' "25*.-52*' "25$.12*' 32'*.-52*'
efecte de loc comun ef. de concomitenta ef. de structuralitate ef. de continuitate

"4(32( 3$ "(.'(5$.$ 25 *-,'.'42", "2"4$,$
A"O!DA!EA DIFE!ENTIAT)CUMULATI=A
- sincretism contopire a unor elemente apartinand domeniilor in arte diferite9 reunire a
unor elemente eterogene apartinand unor doctrine filosofice diferite9
- sincronic care exista sau se produc in acelasi timp, in aceeasi peroiada9
- sinergie asociere a mai multor organe sau tesuturi, indeplinirea aceleeasi functii9
diacronic evolutiv, istoric.
97. >rad su&erior de or*ani(are in &rocesul de restructurare urbana
restructurarea urbana este un proces de adaptare a unor relatii existente la necesitatile noi sau
de introducere si dezvoltare a unor relatii noi intr-un context urban %& modalitati prin care relatiile
si necesitatile pot fi puse de acord pe parcursul dezvoltarii orasului %& sistemul va suferi
modificari in urma aparitiei unor cerinte, rezolvarea acestora avand ca efect funtionarea mai buna
si implicit, un grad de organizare superior.
"-a observat ca nu separarea funtiunilor sta la baza diferentierii lor, ci asocierea lor (de cele
maidiferite compatibilitati).
3eci, o organizare superioara nu inseamna separarea functiunilor si ierar)izarea lor in functie de
ponderea pe care o au, ci tocmai asocierea lor mi<loc de coordonare functionala, ceea ce duce
la cresterea interesului fata de sistemul respectiv.
*oroborarea functionala urmareste fiecare functie in parte, in masura in care ea se poate
constitui in termeni de animatie urbana9 in planul coroborarii functionale a texturilorde elemente
urbane, apargermenii unei ambiante urbane.
2ntegrand mai multe functii intr-un singur ansamblu, se a<unge la ansamblul multifunctional
integrat, ansamblu cu o organizare superioarasi un caracter integrator, iar integrand mai multe
astfel de ansambluri se obtine un sistem integrator urban care se constituie din:
4raseu urban integrator9
'nsambluri multifunctionale integrate9
6ona cadru (teritoriu restructurat)9
99. Iera4i(area structurala a sc4e%elor .unctionale
se defineste ca principiu de baza cautarea unei discipline in organizarea urbana9 atunci apare
ideea de zonificare a teritoriului urban si ideea ca structurii urbane 2-ar corespunde o anumita
tipologie.
2dei transpuse configuratie arborescenta -& noi orase si cartiere mari de locuinte.
1. configuratie arborescenta(dendromorfica) variaza numarul palierelor, numarul relatiilor
pe element9
- exemple: *)andigar), !rasil9
- apare dintr-o gandire strict rationalista (utopistii socialisti -& primul oras DarloF
'nglia)
- practicarea metodei adovedit eroarea comisa in modul de gandire -& tranformarea unui
principiu de ordonare a elementelor structurii urbane, intr-o gama de uniformizare a
acestora, transpusa de la organizarea orasului la existenta ansamblului ordinar.
- *. 'lexander considera ca , configuratia necesara este cea de copac pe care s-au
@aloitBalemente ale configuratiei in retea %& relatiile care se stabilesc intre
elementele organismului urban nu se realizeaza exclusiv univoc de la element la
element.
1+>;G
>;G H
>;GH 1+
1+ >;G H
1 + > ; G
+. *onfiguratia in constelatie exprima cadrul asezarii planimetrice a elementelor interitoriul
orasului, o asociere mai complexa, in sensul unei suprapuneri de interese in planul
spatio- functional, cat si a unei suprapuneri fizicespatiale.
- apare pericolul amestecului intamplator9
- o problema a urbanismului actual este de recomandat sau nu dispersarea uniforma a
elementelor de viata urbana in teritoriu %& trebuie realizata dispersarea uniforma pe
fiecare palier al retelei de relatii care conduce la dispersarea relativa in raport cu
elementele altei texturi %& caracterul uniform al dispersarii interitoriu a elementelor de
viata urbanaeste valabil la numai la nivelul fiecarui palier in parte.
9#. INTE>!A!EA U!"ANA. P!O"LEME DE CAD!U SI !E?OL=A!I CA!ACT.
- probl. de cadru ale integrarii urbane:
1) detectarea si studierea in raport cu aspiratiile grupurilor interesate
+) alegerea functiilor necesare si definirea lor in termeni de coeziune relatii &fel, ordonare
>) analiza gruparii posibile a functiilor: descompunerea ec)ipamentelor supuse integrarii
(analiza functionalitatii ec)ipamentelor)9 regruparea componentelor functionale in una sau
mai multe variante pe baza unei logici topologice
;) localizarea integrarii in teritoriu: suprapunere a integrarii la nivelul functiei de obiect si la
niv. functiei urbane in rap cu cond existente si cu dezv viitoare
G) definirea spatialitatii se face dupa o conceptie ar)itectural urbanistica bine definita9
urmarirea si mentinerea caract simbolic al experientei acumulate
H) precizarea unui mod de gestiune si exploatare a ans. multifunct. integrat: se impun masuri
specifice administrative privind progr. de funct. si privind personalul9 este de evitat
integrarea unor activitati cu aceeasi arie
I) analiza costurilor: raportate le eficienta, costurile reflecta: rap nevoie # posibilitate si rap
dintre costuri si posibilitatile financiare Astarea te)nologica
J) realizarea ansamblului: consens final al beneficiarilor9 capac. d erealizare si etapizare a
investitiilor
/olosire:
2*- indicele de ocupare se fol la comparerea de teritorii dpdv al raspandirii populatiei9 se poate
constitui un indice similar folosind, in loc de populatie, elem. de viata urbana %& comparand
comcluzii privind concentrarea existenta in teritoriu-& apropiere de normalitate A indrumare a
dezvoltarii
9:. Indicele de ocu&are in teritoriu. .olosire si %od de deter%inare
mod de determinare: pt. un anumit teritoriu se poate face, in urma unui recensamant, o impartire
in zone de omogenitate9 fiecare zone este caract. de supraf. ", de populatia si de densitatea 3.
etapele sunt:
1)determinarea numarului de zone9
+) det. ",,3 pt fiecare zona9
>) listarea supraf in ordine descresc. a 39
;) alcatuirea unui grafic patratic (1KK unitati pe latura)9
pe -L in procente in ordinea determinarii de la pct >)9 pe -x ", procentual)9
G) construirea punctelor de intalnire ale valorilor respective %& o curba9
H) se duce diagonala graficului9
indicele de ocupare in terit. este dublul supraf. dintre curba obtinuta si diagonala patratului.
'vem K%M ic&%19
ic%1 cand curba se suprapune pe linia graficului (pop. concentrata intr-un singur
punct)9
ic%K.G cand pop. este perf. distribuita in terit.9
ic%K cand graficul coincide cu terit.9
1KKKK ic%
n
Ni%1 (Li Li-1) xi A-
n
Ni%1(xi - xi-1) L1 (1KKKK este ipoteza simplificatoare)
rezolvari caracteristice
fuctia rezidentiala-integratoare: 1. functii integrate9 +. functii integratoare9>. functii
auxiliare
1. +. >.
f. rezidentiala A f. comerciala A f. de productie -& c. comercial
f. comerciala A f. rezidentiala A f. de productie -& ans. rezidential
f. comerciala A f. de productie A f. rezidentiala -& complex industrial
I)AJ) obstacolele cele mai dificile invocand obisnuinte de viata, obisnuinte te)nologice,
reglementari existente ce nu corespund integrarii
9/. structura urbana. inte*rarea s&atio).unctionala a activitatilor in terit.
ansamblul elem morfologice se releva ca o totalitate sistemica a carei reprezentare se
poate face astfel
prezenta spatial
functionale a necesitati de exist. ' temporala
fizice b b
psi)o-sociale necesitati de ambianta c ambianta urbana
rel. dintre cele + structuri (functionala si spatiala) se defineste de la @pentru omB la @in
raport pentru omB in sensul trecerii raportului functional-uman in rap. fizic-uman9 nu este
2o rel de interdependenta prin interpolare %& sist. integrat de elem. de viata urbana si
elem. de cadru urban9
deci, struct. urbana este constituita din totalitatea rel ce se stabilesc, in terit. urban, intre
elem. constitutive ale organismului urban: functionale, psi)o-sociale,fizic-spatiale,
concretizate in dif. forme de manifestare si in rap. mediul natural, prin integrarea structurii
functionale cu structura spatiala.
analiza organismului urban impune analiza structurii sale
o analiza, c)iar si numai diacronica, a structurii urbane nu se poate efectua fara a lua in
calcul organizarea, pe mai multe paliere, a sist. organismului urban si formarea lui pe cele
doua planuri
pornind de la existenta acestor doua planuri, analiza organismului uraban va trebui sa
cuprinda o analiza a functionalitatii si o analiza a compozitiei
str. spatial-urbana: exprim. fizica a str. functionaleAexpr. fizica a contextului social-uman
in care se constituie care este variabilain timp (social pol.)
adaptarea spatiului nu e numai functionala, ci si estetica-psi)o-sociala9 in plan spatio-
perceptiv se exercita nevoia estetica, etica, psi)o, urbana %&nevoia de ambient9 in plan
spatio-functional, se exercita nevoia organica-biologica,economica urbana, nevoia
te)nologica, instructiv-educationala %& nevoia de existenta
nevoia sociala-& pric. in ambele planuri
spatiul urban insuficienta in a prelua sensul unei adaptari integrate a spatiului in rap. cu
activitatea pe care o inglobeaza si nevoia de ambient %& categoria de ambianta spatiala urbana
care include si nu infirma categoria de spatiu urban
deci, ambianta urbana % instr. creat pt exercitarea mai multor functii, suportul nevoilor
existentiale, moral-estetice (nevoia de ambient), sociale.
ambient- esentializare, particularizare la niv. individului a ambiantei.
913#. inte*rare urbana. avanta<e si i%&licatii in abordarea structurii urbane
avanta<ele privesc calitataea si eficienta activitatilor umane implicate
1. avanta<e economice:
economia de teren: definirea conceptului (sporirea valorii de utilizare a terenului in timp ce
valoarea de intrebuintare urbana tinde a exceda valoarea cond. existente pe terenul
respectiv). $xemple: indicele de utilizare a terenului in rap. cu costul realizarii9 urcarea
pietonalelor pe nivel de sol @artificialB -& avanta<e: economie de teren, functionale (pt nevoi
considerate corect ca convergente si nu ca suprapuneri9 dezavanata<e: pret ridicat al
investitiei9 ne<ustificare daca nu este un rezultat firesc al suprapunerii pe platforma
respectiva si daca, fiind suprapusa unei functiuni, nu este coroborata cu aceasta. obs:
eficienta investitiei rezulta dint-o tripla conexiune: functionalitate-spatialitate-exploatare.
economie de retele te)nico-edilitatre si servicii-&definirea conceptului
econ. de energie-&comparativ cu consumul pt desf. aceleiasi activitati
econ. de efort uman-&activit. situate adiacent organizatoric
+. avanta<e sociale:
avanta<e pt viata sociala nevoi economice & nevoi lucrative A nevoi sociale & activ.
nelucrative O% prin imbinare %& cadru de spri<in mai eficient. $xemplu: un ansamblu
multifunctional integrat: mod eficient de mobilizare a spatiului9 ofera o succesiune de
spatii mult mai antrenante pt miscare, pt contacte9 miscarea este incitata un continuu
interes pt spatiul in care te afli9ec)ipamentul este determinant pt nr si calitatea activitatilor
%& bogatia spatiului public
implicatiile: procesul de integrare tinde spre reducerea la minim a fixitatii, permitand o
utiliz. functionala si sociala evolutiva a spatiului %& intervine si asupra structurii urbane9 nu
poate fi intempestiva din cauza ca apare intr-un mediu de rel. existent, pe care nu-l poate
subtitui si caruia va trebui sa i se supuna pt a realiza, treptat, alt mediu9 spatiul urban
integrat are sansa cea mai mare de a fi transfunctional, de a include si o latura simbolica.
+I. integrarea urbana. determinarea functional-configurativa si ipostazele ei in teritoriu
initiata la niv. activitatilor umane de catre ?.
-nevoi cu caract. integrator (& integrare urbana) Ate)nologia de informare (& factor integrator.)
%&integrarea tinde catre constituirea unei totalitati urbane
-integrarea urbana reflecta capac. sinergica a organismului urban9 aduce o organiz.
multifunctionala superioara a organismului urban (nu vecinatati ci rel de coexistenta)
-integrarea urbana este o simbioza a functiilor urbane
-determinarea urbana se face intre functii a caror manifestare impreuna este posibila si
avanta<oasa. obs.:o functie nu poate fi inclusa intr-una din cele tre categorii (f. integrate, f.
integratoare, f. auxiliare) decat raportata la contextul general al integrarii.
-det functionala asigura o noua functionalitate a sistemului & dezv. integrata a fiecarei functii.
-det. configurativa: sp urban (in rap cu functionalitatea): sp. unifunctional9 sp multifuctional (mai
multe func concomitente sau intermitente) integrat sau complex9 sp functional (el insusi functie
simbolica)
-ipostazele integrarii functionale: 1) la nivelul programelor se opresc la o faza prima si se
rezuma la rel functionale care se suprapun partial (ac punct rezulta din constrangeri admin)9 +) la
nivelul functiilor de obiect: nu exista o dotare distincta, terit este ocupat unitar, spatialitatea-
volumetrie continua9 >) la niv functiunilor urbane: dispersarea elem. in terit urban, tesatura de
trasee integratoare, imbinare multidirectionala aactivitatilor & sp utilizat in dif. forme integratoare
local.
95. locuirea ' conce&t si i%&licare in deter%inarea structurii urbane
-conceptul de locuire & fenom. care se prod. in int unui terit , implicand amena<area terit.
respectiv9 detasare de la simpla ocupare a unui sp. int. la un sp. general# terit. insusit de catre o
colectivitate
-locuinta: elem. esential pt definirea calitatii locuitului9 celelalte elem contribuie la imbunatatirea
calitatii locuirii
-locuitul: spatiu adecvat9 activit.pt care acest spatiu este adecvat9 confortul-variabil in timp9
conditionarea unui sp. prin ocupare #folosire #amena<area lui de catre o colectivitate in rap cu
modul de viata #dezv social-economica #org politica # cond materiale.
-implicare in determinarea strict urbana: rel intre dif. texturi urbane9 eficienta de utilizare a terit: 8
gradul de ocupare a terit si calit locuirii sunt in rap de interdependenta & imbunatatire substantiala
a calitatii vietii in terit respectiv9 8nu impune restrangerea ei la rigiditatea ocuparii mecanice a
terit ci implica folosirea unor criterii de calitate (niv. de viata, calitatea amena<arilor, a serviciilor,
cond de accesibilitate)
-conceptul de locuire: evolutie prin multiplicarea treptata a relatiilor care ocupa un nr mare de
activitati, spatii, informatii, manifestate prin intretaiere.
rin integrare se asigura o asemenea functionalitate a sist incat dezv fiecarei functii este mult
mai eficienta decat dezv ei separata & pozitiv, datorita relationarii complexe a activitatilor.
vezi tabel
96. Li%ite in de.inirea structurii urbane. !ol. Continut. Ti&uri
limita- marc)eaza o trecere efectiva sau virtuala de la o calitate a spatiului la alta, nu numai in
sensul modificarii niv. calitatii ei, ci si ca sc)imbare a naturii calitatii respective (tip de activitate,
caracter, tip de proprietate)
zonificarea- stare de integrare in teritioriu9 consecinta structurala a teritoriului:impune limite de
structura
limite de structura: determ. spatial sau temporal
compartimenteaza spatiul in raport cu cu complexul de activ. care se formeaza in terit.
are un caracter spatial
sunt mobile in spatiu
are caracter restrictiv#constructiv
tipuri de limite
1. limite globale de dezv. (de crestere)
instr. de lucru pe termen lung
in plan macroterit., in evol. de ansamblu a terit.
+. limite operationale(de control si interventie)
ale activit. de control si interventie
lim. operationale de studiu
>. limite normative
sunt limite pe termen scurt
definesc natura
tind spre valoarea lor, masurand spatiul ca suprafata sau volum
;. limite functionale
reflecta unitatea structurala
se stabilesc intre sistem si mediul incon<.(ex. limita centrului istoric)
rezulta din considerarea in suprapunere a intereselor in teritoriu
#8. MODELE INTE!P!ETATI=E PENT!U O!AS
CA SISTEM SOCIO)SPATIAL
2. "5$00- "D(03,$. - la sfirsitul anilor PGK Q componente: obiecte
(popu2atii,drumuri,ve)icule,)activitati(rezidenta, munca. educatie. servicii). teritoriu (teritorii cu
diferitefolosinte) infrastructuri (cladiri si cai de transport).Q se pune accentul pe activitatile facute
pentru prima data,ele urmand sa fie suportul structurii spatiului.
+. .$1(0"RS Q sfera fizica: omul-individ biologic, studii fizice de analogie. fluxuri de
aprovizionare Q sfera informatiei: omul T individ psi)o-social. structurile de informare
(sociologica. economica. institutiona2a. familiala), fluxuri de informare
>. 1.'5'2
Q ansamblu de produse sociale
Q societate 2ocalizata
;. !$$.
STsocial
Po&. - populatie
E economic
Pol - politic
A - activitati
G. *'.3'.$002 Qmodel morfologic#organizatoric
H. !'5$.. .($.4. 7$1$5$.
>1.,etodologia de studiu structural-comparativ multifunctional
(tilizarea modelelor matematice in sistematizare trebuie sa se bazeze pe o metodologie bine
definita.- %etodolo*ia @.urbana co%&le0a$ care are ca scop studiul variantelor de dezvoltare
urbana propuse pe parcursul studiului solutiei de sistematizare:
') analiza pe functiuni urbane.
!) analiza comparativa a variantelor in vederea deciziei.
')zonificare functionala# date demografice# forta de munca# fondul locuibil9
-ia in studiu fiecare element al sistemului urban, corespunzator functiunii respective, determina
necesitatile sale de dezvoltare, le compare cu posibilitatile de realizare si determina &ro&uneri
&entru viitor.
!)variante pe baza unor prognoze preliminare alcatuite de catre specialisti, formandu-se astfel o
imagine intuitiva a posibilitatilor de dezvoltare a orasului.
-variantele de dezvoltare verificate cu a<utorul modelelor matematice sunt supuse procesului de
decizie.
-pt a se deduce procesul constitutiv al organizarii urbane,
trebuie analizata structura sa , abordata sincronic si
diacronic.
'!-.3'.$
"incretica sinergica sincronica diacronica
"tudiu de suprapunere in comparatism sistemic

'bordare diferentiat cumulata
#9 Moderni(are urbana$ %otivatii calitati;

-modernizarea urbana reprezinta adaptarea relatiilor ce se stabilesc in interiorul organismului
urban, la cerintele prezentului la realitate.
I-Necesitatea reevaluarii istorice ar)itecturale ar)eologice, artistice
-personalitatea orasului este legata de trecut
-situatii: 1) *adrul este valoros in sine 9 +) *adrul este oarecare, dar de interes istoric9 >)
cadrul contine opere si spatii foarte valoroase .
-modalitati: 1) izolare valori numai in cazuri exceptionale (izolarea cu verdeata este o
solutie imediata, dar simplista)9 +) integrarea valorilor in organismul urban(intervine
maiestria ar)itectului)9
-probleme: 1)evaluarea valorilor:
(1) in raport cu orasul 9
(+) in context unitar
din care rezulta valoarea :
-de obiect9
-de ansamblu
-calitati: 1) realizare continuitate vec)i-nou, +) evidentierea unor monumente existente9 >)
refacere functionala a spatiului9 ;) ordonarea circulatiei
II- Necesitati i%bunatatire conditii de viata;
-uzura fizica si morala a fondului construit
-necesitatea salubrizarii (cu inteles mai larg)
-calitati: ridicarea gradului de confort prin dotari corespunzatoare si prin inlaturarea
amena<arilor insalubre si nocive.
III- Necesitati de a utili(a cat %ai e.icient terenul:
-in directa relatie cu caracterul orasului
-probleme:1) rezolvarea circulatiei9 +) modul de ocupare al teritoriului in raport cu
destinatia constructiei9
-calitati: proces integrator spatial si social- trebuie tinut cont de relatia intre zona
respectiva si centrul orasului.
-trebuie sa aiba limite care sa fie bine stabilite pt ca modernizarea unei zone are implicatii
esentiale in zonele incon<uratoare.
##. Mi<loace de restructurare urbana;
,i<loace <uridico-administrative, economico-financiare, ar)itectural-urbanistice.
3esi ar)itectul pare a avea influenta numai asupra mi<loacelor ar)-urbanistice, el este absolut
obligat sa se implice si in celelalte categorii ( econom-financiare si <uridico-administrative) astfel,
cadrul institutional creeat prin mi<loace <uridico-administrative trebuie sa fie suficient de suplu
pentru a nu ingradi inovatia , dar si suficient de rigid pentru a putea elimina ne profesionalismul si
abuzurile9 aceasta se face prin impulsionarea unor criterii profesionale specifice .
e de alta parte , cadrul material realizat prin mi<loace econom.-financiace, are si el nevoie de
aportul ar)itectului , ca profesionist, pt ec)ilibrarea <usta a raportului intre investitia de eficienta
economica si cea orientata spre satisfacerea unor nevoi complexe (sociale, simbolice, estetice)
'r)itectul trebuie sa aiba un rol definitoriu in controlarea acestor mi<loace si in coordonarea lor
prin intermediul politicii urbane.
olitica urbana profesie de stat democraticp9 dezvoltarea este o politica participativa, in care
puterea centrala are rolul de a diri<a un proces diferentiat local, folosind mi<loacele enumerate:
legalizarea planificarii teritoriale9
coordonarea investitiilor9
dezvoltarea potentialului stiintific si te)nologic9
coordonarea factorilor de decizie9
'stfel politica urbana devine o sinteza de prioritati in care ar)itectul are un rol foarte important in
stabilirea solutiilor optime.
#:. Modul de stabilire al li%itelor in de.inirea structurii urbane;
4ipuri de limite: 1) globale de dezvoltare (limite de crestere)9 +) operationale9 >)
normative9 ;) functionale
Li%ite de de(voltare
-!2$*427$
Li%ite nor%ative
32,$5"2-5'.$ 10-!'0'
Li%ite o&erationale
3$02,24'.$ 4$.24-.2'0'
Li%ite nor%ative de lucru
0-*'026'.$ "-0(42-5'.$
0imite functionale (efective de structura)
0imitele functionale au doua ipostaze:
-limite de operatiune-optimizare
-limite de evolutie- de dezvoltare

variante de optimizare simultana
problema
variante succesive
atingerea limitei se face prin:
cresterea factorului limita al necesitatii
descresterea cadrului limita, al necesitatii
#/. Modul de re(olvare al %oderni(arii urbane;
modernizarea presupune: reconstructie$ renovare$ restructurare
-restructurarea este un proces de adaptare a unor situatii existente
sau de dezvoltare a unor relatii noi intr-un context existent.
-constructia- constructii noi: 1) dezvoltarea extensiva (ocuparea de terenuri libere)9 +)
dezvoltare intensiva (cresterea inaltimii constructiei)9
-reconstructia: 8nu conduce in mod obligatoriu la modernizare
8motive:
1) pastrarea proprietatii private asupra teritoriului respectiv9
+) pastrarea infrastructurii9
-renovarea: 8 renovarea structurii urbane incearca sa puna de acord functiunile (poate fi
spontana sau deliberata)
- constienta :
1) deliberata9
+) planificata9
>) actiune complexa fizico-sociala
8isi propune restituirea unei structuri unui cadru de viata9
8 este un proces de selectare in timp a valorilor umane
8 integrare a locuirii, a loisir-ului
-amena<area: se face ceva sa corespunda unui scop (in particular a ridica confortul)
#1. Structura .unctionala urbana)ele%ente de viata urbana;
elementele de viata urbana pot fi clasificate astfel:
('''')Elemente determinate functional:
-activ: rezidentiale
-activ-direct productive (industrial, comercial)
-activ-indirect productive(instructiv- formativ, cultural- educativ, social-sanitar)9
-comunicationale9
(!!!!)Elemente determinate functional- ambiental:
-spatio-ambientale ---- cu manifestare la nivelele abordarii modelului
-natural ambientale ---- cu manifestare la nivelele abordarii modelului
-praxeologice ------ cu manifestari la nivelul definirii conceptuale a
solutiei
-psi)o-socio-antropologice---- cu manifestari la nivelul definirii conceptuale a
solutiei
-.'=$-0-12': disciplina stiintifica, care studiaza structura generala a actiunilor umane
si a conditiilor eficacitatii lor.
('''')'ceasta clasificare a elementelor de viata urbana determinate functional (dpdv al
analizei sistemului ) este mai precisa deoarece:
-cu analiza sistemului trebuie sa realizam o unica clasi.icare a elementelor morfologice:
-clasificarea pentru elementele de viata urbana surprinde activitati urbane intr-o anumita
relationare a lor (situare in context.
-s-au cuprins intr-o singura categorie a elementelor productive o succesiune ( toate
elementele sunt de fapt generatoare de munca servicii si informatii )- avanta< pentru
studiul urbanistic (este dificila separarea muncii de servicii si utilitati)
-un element de viata urbana din aceasta categorie se poate constitui ca munca si loc de
munca pentru o parte de populatie si totodata ca utilizare si loc de producere a unui
serviciu pentru o alta parte din populatia orasului.
-apare posibilitatea sesizarii complexitatii dezvoltarii urbane si a complexitatii dispunerii
functiunilor in teritoriul urban.
)E0e%&lu: industria este unul din elementul de viata urbana esentiala in dezvoltarea
organismului urban9 acest element poate fi apreciat si definit doar in ansamblul morfologic
si dinamic unitar9 in momentul in care se constituie zone industriale trebuie pornit de la
ideea activitatilor complexe sau de la complexele de activitati9 in concluzie considerarea
industriei independenta de organismul urban, a condus in practica urbana, la o
organizare afunctionala9 situarea ei in teritoriu fiind o consecinta a complementaritatii
activitatiilor, separerea sau departarea intre industrie si alte elemente ale orasului este
daunatoare dpdv economic si social
-trebuie realizata intelegerea corecta a locului de munca, ca localizarea unei activitati
urbane productive9
-notiunea de loc de munca nu este legat exclusiv de industrie9 locul de munca intereseaza
specifico-calitativ(domeniul de cultivare si nivelul de pregatire profesionala implicata in
acel domeniu), general-cantitativ (pozitie statica si capacitate- marime) si
teritorial(localizare si grupare)
-referirea la locul de munca in planul morfologic spatial-functional priveste:
8o activitate productiva in ansamblul ei colectiv
8o activitate productiva la nivelul individului
-elemente de legatura, ca elemente de viata urbana cinetic-comunicationala, se refera la
un grup important de activitati urbane a carei manifestare depaseste sfera circulatiei
urbane.
-fenomenul circulatiei urbane( ca element de legatura,) ia o amploare deosebita, pe langa
alte sisteme de legatura (sisteme informationale)
-(!!!!)in afara elemetelor determinate functional, la nivelul vietii urbane se afirma si alte
elemente care nu sunt continute in insasi activitatile urbane, dar care apar ca rezultat
auxiliar al acestor activitati9 aceste elemente se incadreaza in grupa elemente
determinante functional ambiental9 ele influenteaza modalitatile de desfasurare al altor
activitati.
-elementele determinate functional-ambiental se refera la : 8zona ambientala a vietii
urbane:
-mediu climatic incon<uratorC
-viteza si succesiunea in desfasurarea activitatilor
-comportament psi)o-social
-obiceiuri ale populatiei si ale locului
-experienta si cunoastere in domeniu
-toate aceste elemente reflecta reactia si intelegerea umana a diferitelor activitati urbane
in raport cu modul lor de desfasurare si cu cadrul urban in care se desfasoara.
-aceste elemente se releva ca elemente de control pentru autoreglarea sistemului de
viata urbana.
-intre elementele de viata urbana se stabilesc relatiile au o serie de proprietati care se
exercita ca functiuni9 ele constituie "4.(*4(.' /(5*42-5'0' (.!'5'.
-in planul morfologic spatio-functional se manifesta o structura urbana functionala, care
este raspunzatoare pentru existenta organismului urban.
-orice functie in cadrul unui sistem deci si in cadrul sistemului de elemente de viata
urbana , are un rol functional9 ea genereaza functionalitatea unui element sau a
elementelor constituente , deci anumite proprietati proprii acestora. "e are in vedere
contributia elementelor la mentinerea sau introducerea unei caracteristici a sistemului.
#3. Structura s&atiala urbana ele%ente de cadru urban;
-elementele de cadru urban se pot clasifica in:
a-ele%ente deter%inate .unctional:
-construite (spatii si obiecte)
-amena<ate (spatii)
-naturale (spatii si elemente)
b- ele%ente deter%inate .unctional)co%&o(itional;
-plastice urbane (efecte)- zgomotul ca efect comportamental.
-comportamentale (efecte)- dominanta, perspectiva
c-Ele%ente deter%inate co%&o(itional) .or%al;
-perceptiv- efective (proprietati)
-spatio-temporare (situatii)
-estetic-formative (mi<loace)
-elementele de cadru urban, transpun in teritoriul urban, sistemele de activitati urbane.
-orice decizie si actiune se traduce material prin ocuparea unui spatiu
-spatiul aferent unei activitati este o prezenta materiala in teritoriu, o adecvare
corespunzatoare a spatiului folosit sau printr-o folosire adecvata a spatiului respectiv
-fiecare din elementele de viata urbana determinate functional isi are un corespondent
intre elementele de cadru urban determinate functional sau functional-compozitional.
-nevoile ambientale presupun o serie de activitati, care impun la randul lor elemente cu
caracter formativ- elemente determinante (nu se recunosc direct ca atare ci numai prin
intermediul manifestarilor celorlalte doua categorii de elemente de cadru urban)
--relatiile dintre elementele de cadru urban:
1) relatiile intre elementele fiecareia dintre categoriile respective:
-relatii intre volum construite
-relatii intre un volum construit si spatiul liber
-relatii intre o dominanta si imaginea respectiva9
+) relatii de interdependenta intre elementele din a si cele din b (o dominanta trebuie
sa puna in valoare o fctiune importanta si o fct imp se cere pusa in evidenta
printr-o dominanta)
>) relatia de determinare indeosebi a elementelor din grupa a de catre din grupa c
-structura urbana spatiala se constituie din doua tipuri de relatii:
8de functionalitate/cooperare elem. 3in grupa elem determinate functional.
8 de spatialitate rol caracteristic9
-cadrul urban se realizeaza in timp printr-o acumulare spatiala care are la baza asocierea
de spatii libere si construite, guvernata de o legitate concreta9 aceasta legitate serveste
atat intereselor obiective de prelucrare , cat si interesele subiective ale omului.
-sistemul elementelor de cadru urban este independent de capacitatea fiziologica a
organismului uman de a sesiza mediul incon<urator nu numai functional (ca raspuns la o
nevoie socio-economica-biologica), ci ca organozare estetica, etica, administrativa.
-nevoia de ambient: impune calitatea complexa a spatiului urban ca spatiu de viata
organizat multiplu in formarea si definirea unui anumit comportament urban.
-se poate vorbi de ambianta urbana proprie unui spatiu urban, luat ca instrument creat
prin exercitarea uneia sau mai multora functii.
-structura spatiala, urbana ne apare, in parte ca o exprimare fizica a structurii functionale
urbane9 de aici poate decurge starea de insuficienta potrivire intre functie si ambianta,
luata ca forma.
-structura spatiala urbana raspunde unui ansamblu de nevoi, transpus , prin intermediul
structurii functionale, unui ansamblu de perceptii si senzatii considerate etic, estetic, si
psi)o-social in timp.
#5.Dialectica &roceselor de urbani(are. As&ecte contradictorii in de(voltarea
structurii urbane;
"e pune problema periferiei orasului situata intre sat si oras, sau cuprinsa atat in
teritoriu urban cat si in cel rural
*resterea periferiei: fenomen de suburbanizare.. /enomenul periferiei nu are
aceeasi pondere pentru toate aglomeratiile urbane?este influentat de stadiul
procesului de urbanizare.
4endinta de evolutie: tipuri:
1)conditii- grad ridicat de urbanizare:
a -crestere periferica, prin migratia din interior in zona periferica
b -exista si miscare in sens inveres, dar maoritatea populatiei se
stabileste in nucleu9 o mica parte ramane la periferie.
a -presupune o populatie saturata de viata urbana, care cu un
venit convenabil, migreaza spre periferie.
b -presupune o populatie provenita din mediul rural sau dintr-un
oras mai mic, cu venituri mici care a<unge in centrul orasului.
aAb- proces caracteristic noi orase---scadere conditii de viata in
nucleu si crestere in zona periferica.
+)conditii- proces de urbanizare in curs de desfasurare %& cresterea periferiei prin
migrarea din exteriorul orasului spre oras.
-este o populatie care provine, in general din mediul rural, care nu are posibilitatea
de a se stabili in centru si se complace in aceasta situatie (este mai aproape de
starea din care a plecat)
>- consecinte: periferie aglomerare, iar nivelul de viata creste in nucleu oras
(localitati incon<uratoare), la periferie
ramanand scazut. 'ceasta se reflecta in modul de dotare#ocupare al teritoriului si
in aspectul spatial.%& riscul unei mari pierderi pentru mediu#cultura.
#6.De.inirea .unctiei urbane.
Functia urbana:reprezinta rolul pe care il <oaca in sistemul total , elementul respectiv
-sensul ei ?ca variabilite logico-matematica
-trebuie inteleasa ca:
a. producatoare a unei proprietati intr-un sistem9
b. rezultand dintr-o anumita carateristici a respectivului sistem.
-orice functie are un rol functional generand functionalitatea unui elemente#elementor constitutive
respective, deci anumite proprietati ale acestora.
rin analogie cu organismul biologic, s-a inteles prin .unctionalitate, capacitatea de conservare
a sistemului respectiv, in sensul de pastrare a trasaturilor pozitive (trasaturi care contribuie la
mentinerea sistemului respectiv, indiferent daca acesta convine sau nu.)
-3in intelegerea .unctiei urbane a rezultat:
cerinta functionala9 in acceptiunea biologista se retine notiunea de cerinta functionala numai in
sensul de a mentine o trasatura pozitiva un asemenea inteles este insuficient deoarecenu
poate acoperi notiunea de cerinta functionala.
Cerinta .unct. $ste caractersitica oricarui organism, ansamblu urban, la un moment dat9
inseamna capacitatea struct. -rganismului# ansamblului respectiv de a satisface, in momentul
respectiv un complex de nevoi de existenta9 implica atat mentinerea cat si modificarea unei
functii.
*./. este data de prezenta in sistemul respectiv a elementelor posibile purtatoare ale functiilor
corespunzatoare si de prezenta relatiilor, care fac posibila exercitarea acestor functii
Te0tura urbana) textura de elemente de 7.(., caracteristice intr-un subsistem, in functie de
capacitatea de a raspunde cerintelor functionale.
4otalitate elem. 3e 7.(.evidentiate la un moment dat in viata organizarii, reflecta starea structurii
functionale %& analiza stari functionale se poate determina prin analiza morfologica.
3iversitate texturi: intr-o str. /ct. (rb. $ste cel putin la fel de mare cu numarul de elemente ce
alcatuiesc sistemul.
Functionalitatea reflectand o textura situata in anumitae conditii de mediu, este pozitiva
(acceptabila) sau negativa (neaccep) in raport cu mediul.
Functionalitate: oras, o parte din oras, spatiu
/(5*42$ -& /(5*42(5$ -& /(5*42-5'024'4$-& /(5*42-5'.$
$xprimare nevoii
de cerinta-&
impunerea unei
activitati
(n sp. $ste in
activitate (functie
comerciala,
rezidentiala?spatiu
magazin a fost
transformat in
locuinta)
$ste rezultatul unui
complex de functiuni9
calitate a spatiului9 un
spatiu are o
functionalitate buna
sau nu
$xercitarea acestei
calitati in spatiu este
de natura procesului
si nu a calitatii
-poate fi stare de functionalitate efectiva sau potentiala9 $xista legatura intre ele9 in practica de
promotiune se pune problema starii de functionalitate potentiala. 4rebuie sa evidentieze
randamentul maxim posibil.
-determinarea starii de potentiala functionalitate inseamna: existent, premisa, ipoteza.
Functionalitate urbana: calitate spatiu sau teritoriu urb. de a raspunde unui ansamblu de cerinte
fct, facand astfel posibila manifestarea fct-ilor. respective9 se poate defini ca rezultat natural in
timp, sau ca rezultat de conceptie, caracterizand starea sistemului ca stare fiunctionala
constructiva sau distructiva.
FU@) exercitarea fct intr-un anumit spatiu sau terit. (rban, in baza functionalitatii respective si in
raport cu modul de gestionare nivelul de cultura al utilizatorilor, con<uctura social-politica (nivel de
cultura a utilizatorului functionarea).
F.U. rol atribuit unui agent, unui instrument de lucru sau unui produs (deci si unui spatiu urban)
de a satisface, in contextul unei activitati urbane, o anumita nevoie care apare in sistem ca
cerinta functionala si care se exercita prin intermediul relatiilor functionale dintre elementele sist.
teritorial atat in sens A cat si fata de stabilitate sistem.
:8. Dialectica &rocesului de urbani(are ' a&recierea calitatii &rin &ris%a cantitatii si invers
roces de urbanizare -& dezvoltare continua a modului de viata urbana, urmand concomitent sau
independent + directii de crestere:
dezv. $xtensiva a modului de viata urbana in teritoriu9
dezv. 2ntensiva a modului de viata urbana in teritoriu9
t. *onfigurarea procesului de urbanizare intr-un anumit teritoriu, o importanta deosebita o are
raportul dintre dezvoltarea intensiva si dezvoltarea extensiva.
'ceste raporturi se reduc in fapt la o relatie intre cantitate si calitate.
*antitatea:
- intindere in teritoriu a procesului de urbanizare9
- crestere a densitatii populatiei # de procese # de evenimente %& se
caracterizeaza procesul de urbanizare9
*alitatea -& valoarea serviciilor (beneficiarilor) aduse de procesul de urbanizare in viata
oamenilor.
*onsiderand o existenta urbana caracterizata de un anumit mod de viata avem o crestere
cantitativa %& cresterea intinderii9 cresterea calitatii vietii in teritoriul initial9 diferenta de nivel intre:
teritoriul initial si teritoriul adiacent.
*resterea intinderii si mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii in teritoriul initial, duce la
extinderea unui mod de viata urbana in teritoriu la acelasi nivel (apare o situatie absurda).
*resterea calitatii vietii interitoriu initial combinata cu mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii in
teritoriul initial in conditiile cresterii in intindere, duce la negli<area calitatii in detrimentul cantitatii
sau invers %& proces de urbanizare cu evolutie negativa.
5egli<area cresterii cantitative (extindere in teritoriu datorata formei de manifestare a procesului
de urbanizare) duce la dezec)ilibru in dezvoltarea teritoriului.
'glomerarea excesiva %& dotare depasita de cerinte lipsa de eficienta
3ispersare excesiva %& dotare care depaseste cerintele
3eci relatiile intre calitate si cantitate relatii intre conservarea spatiului si imbunatatirea
conditiilor de viata urbana.
2ntelegerea se poate definii ca rezultat al trecerii cantitatii in calitate.
;1 A ;+ ,-./. (.!'5', 25 4$.24-.2( (.!'5 U1 - "4'.$ ' $0$,$54$0-.
*-,-5$54$
("4'.$ 3$ /(5*42-5'024'4$) in masura in care acestea se constituie firesc sau partial in
locul respectiv U+
/(5*42-5'.$' (.!'5' presupune 325',2*' (.!'5' exercitare a functiilor intr-un
anumit teritoriu
/unctia urbana este U > de a satisface cerinta functionala printr-o activitate in cadrul unei
activitati localizate ( si a unei restaurari a spatiului conducand spre functionalitatea sistemului si
determinand functionarea urbana.)
R'5/ pp. exista structura urbana % relatii care se stabilesc intre elem morfologice constitutive
/unctionale V
/izico spatiale V ---?care in pl organizatoric # pl formal au o manifestare UH
si)o sociale V
325',2*' (.!'5' suma de principii UI con<uncturi si conditii de stabilitate a sist respectiv
creaza manifestarea urbana
-.1'52", (.!'5 /-.,' (.!'5'- UJ ce si exprima formal, obiectiv?
- /$5-,$5 (.!'5 o succesiune in timp a formei urbane
:7 MO!FOLO>IE U!"ANA
72'4' (.!'5' *'3.(0 (.!'5 (relatie de reciproca dependenta integrare)
U1 -motor al transformarii imprimata de mobilul uman
-U+ (mobilitate si complexitate a elem morf). mod de viata
-U>(ec)ilibru intre 7( si *() - cadru de viata
U+,U> % termeni ai ec)ilibrului general urban ( U;)
"-*2$4'4$
0-*'026'4'
-(0'42$ "24
'ctivitati urbane "patii urbane (obiecte amena<ate)
0ocalizate
- roductie material - politica urbana
spirituala - principii culturale
- manifest culturale - teorie urbanistica
- manif social politice - concepte etic-morale
- initiative si manifestari - principii economice
comportamentale - traditie
valori # bunuri#
atitudini # imagini
mod de viata urbana
cultura urbana
organizare social-economica resurse # te)nologie # stiinta # arta
inplan spatio functional in plan spatio-perceptiv
det. e linia mi<loace#posibilitati
determinari pe linia interese#necesitati componente ale existentului
biologice fizice# materiale# 2ndustriale
materiale economice
spirituale psi)o-sociale
sociale administrative
politice cultural-istorice
:9 O!>ANISMUL U!"AN CA SOC. LOCALI?ATA
*oncept fundamental pentru intelegerea morfologiei urbane.
--rg. urban este un sistem complex constituit prin conlucrarea mai multor subsisteme9 la baza
constituirii sale stau > categorii fundamentale:
mobil uman activitate spatiu aferent
in cadrul ideii de subimpartire a sistemului in subsisteme, in cadrul orasului apare cazul de
instapanire sociala a spatiului respectiv
-organismul urban se constituie in orice moment al istoriei societatii intr-un effort de umanizare
aspatiului, deci putem spune ca structura sa reprezinta capacitatea omului de instapanire a
spatiului urban
-exista model interpretative ale abordarii orasului ca sistem socio-spatial
-modelul elaborat de 1.'5'2 impune terenul de societate localizata relatiile dintre oameni
sunt legate de un anumit loclegatura intre localitate (subsistem) si teritoriu (sistem)
societate globalaansamblu de produse sociale
societate localizate
-activitatile urbane localizate se constituie intr-un elem structural esential al org urban si in
acelasi timp necesita o totalitate de spatii aferente localizari care se constituie in cadrul urban
org urban viata urbana
cadru urban
:# O!>.U!"AN MOD DE A"O!DA!E SI DEFINI!E A MODELULUI CONSTITUTI=
-org. urban% sistem complex care este constituit prin conlucrarea mai multor sist. subcomplexe
sau simple
%produs social localizat, sist. desc)is fundamentat pe un sist. de activitati.
-conceptii de abordare a orasului
1-functionalista clasica (model organicist, explica faptele urbane prin functia lor, rolul
in cadrul sistemului, modul de interconditionare)9
+-structural functionalista (da un inteles logico-matematic functiei)
>-diferentiat cumulativa -moderna-suprapunere in comparatism sistemic
'!-.3. ' -.1. (.!'5
V
V V V V
"25*.$42*' "25*.-52*' "25$.12*' 32'*.-52*'
$fectul lor efect de efect de efect de
*omun coincidenta structuralitate continuitate
(acelasi loc) (acelasi timp) (vecinatate) (miscare)
WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW
V
"tudiu de suprapunere in comparatism sistemic
V
'bordare diferentiat-cumulativa
(la nivel global sau partial)
,-3$0 *-5"424(427 '0 -.1'526'.22 (.!
,orf. (rbana functionare urbana dinamica urbana
'sig. ec)il urban functionalitate stabilitate
0ocalizarea activitatii gestionarea sp.
"tr.urbana manifest urbana
"patio-funct institutionalizare
"p. *onfig materializare
/orta urbana organism urban fenomen urban
"uccesiune de forme urbane
:: O!DONA!EA ELEM MO!FOLO>ICE IN TEATU!I U!"ANE. TIPOLO>IA LO!
-config de copac *)ristop)er 'lexander @-rasul este un copac?B contra doctrinei
functionaliste
ideea de organiz structurala democratica se naste utopica9 este aplicata in
'nglia (DarloF satelit al 0ondrei) si domina constructia urbana a anilor HK IK
-configuratie in retea
1+>;G
1+ >;G
1 + >; G
> ;
-config in constelatie o configuratie de copac pe care se altoiesc elemente de config in retea
-exprima o suprapunere de interese in planul spatio-functional ceea ce
poate determina osuprapunere spatiala
-structura negeometrica
- solutia pt viitor -altoirea intre sol ierar)izarii (@copacB) si sol cu structura la <umatate cat
se poate amesteca? (fara raspuns)
4otalitatea relatiilor dintr elem de 7(U1 sistem particular 4$=4. 3$ $0$, 3$ 7(
4exturi - simple se constituie pe un singur palier
- complexe se constit in ansamblul structurii
- au caracteristici definite de factori calitativi # cantitativi
4opologia stiinta locului, a ocuparii spatiului
4ipologia struct functionale
configuratie tot ceea ce este perceptibil in spatiu
poate evid geometria structurii geometria relatiilor in cadrul structurii
pt evid geometriei relatiilor trebuie avute in vedere:
o intensitatea rel. evid rel tari si a rel slabe in teritoriu analiza intensit se face in
rap conurilor de ierar)izare
o referitor la geom rel se impune intrebarea: structurii urbane ii este tipica o anumita
asezare?
:/ MODELA!EA IN SISTEMATI?A!E ' ESENTA SI !EALI?A!E
-esenta modelarea % abord cibernetica9 tratarea
organismului urban ca sistem in sens cibernetic
-modelul o imagine construita premeditat prin mi<loace de simplificare sau cu a<utorul unor
instrumente de amplificare si filtrare a capacitatii intuitive
-modelarea poate fi 1.matematica, +dinamica,
- 18preexistenta realitatii, +8postexistenta realitatii
/olosirea experimentului (ca fundament teoretic) modelele de analiza fiind deductia, sinteza,
observatia, analogia
-experimentul poate fi
- total (obiectul integral supus cercetarii)
- partial (cercetare incompleta)
-proiectul de sistematizare este un model care urmeaza a fi aplicat unei realitati, in scopul de a
mima starea fizica a realitatii si de a modifica comportamentul populatiei.
.ealizarea modelelor de lucru stabilirea necesitatilor modelului
'-.4(0 ,-3$0(0(2:
-se defineste tema program tema param caracteristici9 program caracteristici functionale #
cantitative
- se realizeaza o selectie progresiva:
se def obiectul model ( se pune in evid. ceea ce se cere a fi realizat, ce trebuie facut, ce poate fi
modificat)
ordonarea datelor cunoasterii teze # ipoteze (modificari multe)
enuntarea datelor privind scopul (cu beneficiarul)
enuntarea temei a modelului suma informatiilor oblinute
- traducerea modelului direct (imagine, desen)
- indirect
- testare A concluzii exprimate de catre urbanisti
- experimentare finale
-utilizare informare , simulare
:1 P!O"LEMELE MASU!A!II IN O!DONA!EA ST!UCTU!II U!"ANE
-nu este exclusiv numerica, inseamna precizarea calitatilor
,asurarea
aprecierea si descrierea insusirilor elem constitutive ale unui sistem in rap cu niste
criterii
se masoara orice informatie care se refera la spatiu
datele problemei ' primare # ! secundare
o ' constituite ca reprezentari numerice sau simbolic, care caracterizeaza
dimensiuni ale componentei respective
- informatii care privesc strict subiectul respectiv date brute
o ! - proces de comparatie (combinare, transformare,
modelare) cu alte elem
- nu sunt prelucrate
- operatie primara de punere in discutie a masurarii este o inscriere a insusirilor elementului
*riterii de analiza
1. raportul intre componente (entitati)
a. se constituie o scara de raport
' ! * 3
b. raport de dependenta intre entitati
' ! * 3
+. dist. 2ntre entitatile observate scara de interval9 se masoara exclusiv dist intre
elemente
>. ordinea (scara ordinala # sc de ordonare) ordinea componentelor
;. situare categoriala evidentierea apartenentei elem la o categorie sau altascara
nominala (foloseste numerele, care nu sunt valori in sine.
*.24$.2(0 raportare distanta ordonare clasificare
"*'.'
de raport x x x x
de interval x x x
ordinala x x
nominala x
,'"(.'.$' etapa a identificarii distributiei in teritoriu
1. poz elem in terit
+. masurarea datelor ! ??
>. regionalizare
;. decizie
:3 PA!TIUL U!"ANISTIC. IMPO!TANTA SI LOCUL SAU IN STUD. U!"ANISTIC
$videntierea starii potentiale de functionalitate se poate face prin descompunerea morfologica a
texturilor.
'naliza starilor de potentiala functionalitate constituie o baza a sc)itei de sistematizare.
'naliza se spri<ina pe o intelegere ampla a structurii urbane9 rezulta ca urmare a
interdisciplinaritatii partiul urbanisticetapa de tranzitie, distincta in studiul urbanistic se
realizeaza prin intocmirea acestei analize de la rationament la imaginea grafica a localizarilor
posibile
- locul partiului urbanistic intre tema de proiectare si detaliile de sistematizare se
face o trecere directa aspecte negative:
- dificultati de stapanire a informatiei cu privire la situatia existenta
- aspecte privitoare la incadrarea in teritoriu a ansamblului studiat
- negli<area unor elem exterioare ansamblului
- detalierea de sistematizare rezulta mecanic, fara a exista o posibilitate de revenire
asupra temei
- efuicienta investitiei nu se poate aprecia la nivel teritorialnecesitatea elaborarii
unor instrumente de lucru intre activitatea de program si actiunea de spatializare
deci studiul de partiu urban este o etapa distincta in activitatea de cercetare-
proiectarestudiul de tema
8locul studiului de '.42( (.!'52"42* este intre activitatea analitica de programare si
activitatea globalizata de spatializare
:5 POLITICA U!"ANA
-sinteza a prioritatilor, care precizeaza masuri necesare desfasurarii activitatii concrete de
modernizare urbana
mod de manifestare a suprastructurii societatii
urmareste realizarea unui proces organizat de planificare operativa in
modernizarea urbana
-politica urbana poate fi
1. unidirectionala subordonarea ar)itectului de catre puterea administrativ-
politicadecizie centralizata
+. participativa in cazul statelor democratice avansate, puterea centrala are doar rol
de a diri<a un proces diferentiat local, urmarind
a. legalizarea # operativitatea planificarii urbane
b. precizarea # coordonarea investitiilor financiare
c. spri<inirea dezvoltarii potentialului stiintificsi te)nologic
d. formarea specialistilor
e. mi<loacele de coraborare a fortelor de decizie in stabilirea nevoilor si a
solutiilor
>. a puterii
a. opinia publica , puterea centrala, puterea locala
b. se analizeaza solutii, nu o solutii
c. ar)itectul rol important in stabilirea solutiei optime # mare
responsabilitate profesionala
-politica urbana trebuie sa tina seama de specificul locului, de la un oras la altul, de la o societate la
alta
:6 PA!TIUL U!"ANISTIC. DIFE!ENTIE!EA METODOLO>IEI DE STUDIU PENT!U TIPU!I
DE SITUATII
artiul urbanistic exprimare complexa a unui model global de organizare a unui teritoriu urban,
precizand localizarea functiilor, ocuparea si utilizarea terenului, coform premizelor
sale de dezvoltare
,etodologia de studiu informatiile obtinute in urma analizei de textura urbana posibilitatea
ordonarii tuturor elem pe o scara de ordonare a relatiilor dintre elem analiza
grafica determinand gradul de ierar)izare in ansambul sistemului teritorial
respectiv, grad constatat sau dorit pt viitoranaliza grafica se spri<ina pe
reprezentarea diferentiata a informatiilor obtinute obtinute prin diferentieri
cantitative sau calitative intre elem considerate. 'ceasta descompunere se face
dupa urmatoarele situatii:
1. pe fiecare element luat ca centru al interesului analitic se urmaresc toate
caracteristicile sale in raport cu celelalte elemente
+. pe fiecare grup de elemente asociate analizat ca focar#centru al unui ansamblu
se trece la o analiza de ansamblu
'naliza de ansamblu - priveste intreaga textura si pune in evidenta caract sale ma<ore
trasaturile calitative ale elem si ocuparea teritoriului
"c)emele functionale se alcatuiesc pe categorii de functiuniidentificarea fiecarui element in
cadrul unei institutii # intreprinderi # amena<ari # dotari # servicii
"c)emele spatiale sc)eme de sit
- de evaluare economica a efectelor plastice
- de evaluare economica a elementelor de cadru
- de eveniment
"e face o analiza continua la nivelul modelului functional
a. suprapunerea diferitelor variante modelul functional optimreleva starea de
potentiala # efectiva functionalitate, prin prisma ec)ipamentului
b. evaluarea starii de potentiala (efectiva) spatialitate
aAb modelul global al structurii urbanepartiul urbanistic
artiu urbanistic (situatii)
-efectiv (analiza asupra unui existent)
-in variante (restructurare # structura urbana restructurabila noua)
/8 !EST!UCTU!A!E U!"ANA. !ELATII INT!E =ECBI SI NOU
-restructurare urbana proces de adaptare a unor relatii existente la necesitati noi, sau de
introducere,si dezvoltare a unor relatii noi intr-un context urban
-reconstructia - o restructurare urbana in masura in care nu se multumeste sa reproduca o
existenta urbana anterioara ci actioneaza in directia nodernizarii9 implica si
odimensiune sentimentala, de refacere al unui cadru care este suport al
traditiilor, al amintirilor
-renovarea se actioneaza in sensul restituirii unei structuri, a unui cadru de viata care, desi
adaptat cerintelor momentului, sa nu isi nege originea9 renovarea se face din
necesitatea reeevaluarii istorice ar)itecturale, artistice a unei zone, in sensul
afirmarii si precizarii personalitatii ei
*adrul e o valoare in sine unitate # relatia cu mediul # istorica
Exista doua conceptii 1. izolarea numai in cazuri cu totul exceptionale (solutie imediata dar
simplista
+. integrarea intervine maiestria ar)itectului
2ntegrarea o cladire vec)e intr-un context nou
- o cladire noua intr-un context vec)i
2ntegrarea se rezolva printr-o egalizare a valorii, nu printr-o reproducere formala9 cladirea noua
trebuie sa reprezinte epoca ei, asigurand insa o buna vecinatate cladirii existente.
@nu edificii de acompaniament ci de buna calitateB
- nu trebuie impusa pastrarea intacta a cadrlui istoric daca nu se pot realiza conditii optime de
existenta
rel vec)i-nou problema de apropiere a valorilor, de relationare a lor in raport cu
orasulconstructiile valoroase nu trebuiesc izolate, prote<ate prin spatii neutre, ci trebuie
integrate intr-un ansamblu in care cladirile aduc un contrast binevenit si reflecta epoca lor
-valoarea de obiect a unei constructii trebuie considerata in relatie cu val de ansamblu a
orasului, prote<andu-se reciproc
/7. Starea de vecinatate ca e.ect de su&ra&unere
"patiu urban eterogen (Asintetic) -& criterii:
1) 2mportanta decoperirii interrelatiilor diferite
1) 5ecesitatea de a avea in vedere mobilitatea vietii9
-& orasul este mobil -& zonificarea trebuie utilizata ca un factor de canalizare si nu de
fixare -& zonificarea este activa si creatoare -& tendinta de a amplasa alaturat activitati
pentru care vecinatatea este un profit (ele se completeaza) si de a izola activitati pentru
care vecinatatea este incomoda, c)iar daunatoare -&
1. 2ncovenientul sau avanta<ul unor activitati vecine
+. 2ncovenientul sau avanta<ul comunicatiilor (a relatiilor intre activitati vecine)
1 X + %& incoveniente si avanta<e de vecinatate in doua sensuri:
a. asocierea elementelor de viata urbana, in raport cu specificitatea
fiecaruia (exemple: recreerea, activitati formative, crecetare A productie)
b. disocierea relativa -& implica caracteristici proprii la nivelul structurii
urbane respective
2nteractivitatea -& multifunctionalitate si
integrare rezultatul suprapunerii mai multor
tipuri de activitate
"tarea de vecinatate se remarca printr-un
anumit caracter centripet al intereselor si al
manifestarilor.
/9. Siste% urban inte*rat. Constituirea sa in teritoriu. E0e%&le
- la nivelul organismului urban -& integrare urbana -& se poate constitui intr-un sistem care devine
treptat sistem director pentru intreaga dezvoltare a teritoriului urban
- sistem director -& sistem integrator
- sistem integrator configuratie caracteristica zona centrala a orasului9
- componente (in ordinea construirii posibile)9
1. 4.'"$( (.!'5 254$1.'4 % element integrator de legatura ex. *irculatia
pietonala organizata corespunzator
a. contribuie la integrarea difderitelor zone ale orasului9
b. aglomerare de oameni si inetrese9
+. '5"',!0( ,(042/(5*42-5'0 254$1.'4
- produs de integrare la nivelul functiilor de obiect9
- elemente de polarizare cu caracter integrator9
>. 6-5$ *'3.( teritoriu afectat prin integrare
1 X + exemple:
a. Rarlsru)e dezvoltarea activitatiloruniversitare de-a lungul unui traseu urban
integrator9
b. 7arsovia integrare urbana a activitatilor cu caracter formativ, in sistematizarea zonei
noi a orasului9
c. ,unc)en extinderea cartierului erlac) -& traseul integrator realizeaza o legatura
fireasca intre: ansamblul propus # ansamblul realizat recent # ansamblul vec)i istoric9
d. 5eF SorY ,an)attan traseu urban integrator pe orizontala si pe verticala
- cladiri existente9
- spatii noi9
e. raga noul cartier RraloFsYa grupare de ansamblu rezidential si multifunctionalitate
in lungul unui traseu integrator.
f. !erlin cartierul *)arlottenburg proces de restructurare preconizata a se dezvolta pe
ideea integrarii9
spatiu integrat -& produce aglomerari in <urul unor activitati catalizatoare # polarizatoare pt.
functia urbana ce se dezvolta in spatiul respectiv # caracter multifunctional # apare prin:
asocierea la un element integrator
* !
'
'ctivitati unice
'ctivitati suprapuse
'ctivitati combinate
independent, asocierea intervine la elementul integrator
programat pentru activitati specifice
neprogramat pentru activitati nespecifice # aleatorii
-bs: conlucrarea intre functii permanente si ocazionale %& conlucrare intre spatiu
programat si spatiu neprogramat %& o configuratie simpla # neutra
- integrarea propune:
localizare ocupare programata a disponibilitatii spatiale
ale altor functii sau
neprogramata a teritoriului liber
ocuparea spatiului liber ocuparea spatiala
ocuparea temporara
/#. Situarea in conte%&oranitate a %odelelor .unda%entale &e linia reevaluarii u%aniste
"e porneste de la instrainarea omului in spatiul construit c)iar in cadrul sau de viata
3irectii de critica:
*ontiuitatea spatio-temporala
- se renunta la analiza in sine a obiectului de ar)itectura
- pune in evidenta necesitatea de continuitate a locuirii
- radacina post-modernismului
importanta climatului existential
- exista un raport intre comortament si calitatea spatiului construit in
care traieste omul
- concept fudamental Zclimat de existentaB
- critica a segregarii, a zonificarii, a separarii functionale, a densitatilor
mari
critica modelelor de lucru
- sustine necesitatea participarii in constructia urbana a tuturor celor
interesati
- [. [acobs sustine ca un copil care se <oaca intr-un spatiu special
amena<at este mai inclinat catre delincventa, decat un copil care se <oaca in strada
2ntroducerea conceptului de igiena mentala concept legat de cel de climat de existenta:
,odelul functionalist impune un mod de existenta care conduce la o
deviatie mentala spatiul construit duce la alienare
"trada are un rol social integrator a<utand la dezvoltarea ideii de
sistem pietonal
'cuza uniformitatea caracteristica sistemului functionalist
reocupare pentru igiena mentala prin diferentiere spatiala realizata printr-o coordonare a
cerintelor functionale cu cele estetice.
'naliza spatiului se face prin intermediere cu a<utorul locuitorilor -& urbanism participativ in care
ar)itectul abordeaza nu numai locul ci si populatia.
/: Siste%ul de activitati urbane. De.initii si i%&licatii
'ctivitatea - este definita cantitativ si calitativ de catre mobilul uman, si transmite o dimensiune
calitativ-cantitativa spatiului urban
- elementele dimensionarii in definirea unui spatiu urban, a relatiilor sale cu spatiile
aferente.
"istem de activitati urbane % totalitatea activitatiilor urbane localizate9 elementul structural esential9
asigura transpunerea in organizarea orasului, a mobilului uman9 apare pericolul de a concentra
atentia asupra unei singure activitati (ex: orasul dormitor) -& starea de criza in teritoriul urban.
"istemul de activitati -& functia urbana reflecta un determinism sub forma de decizie sau de
actiune.
'pare preocuparea pentru clasificarea activitatilor9 indiferent de criteriu %&
.)a stabilirea naturii activitatilor
.)b spatiul aferent si afectat
.)c tipul # natura relatiilor dintre elemente
1. "ituarea in planul preocuparilor a omului, ca fiinta biologica -& ; activitati: domestice #
de productie # de recreere # formative
+. "ituarea in raport cu un loc legaturi de amplasament # independenta de
amplasament
>. /unctie de mobilitatea desfasurata pe loc # in miscare
;. /unctie de raportul de desfasurare relatii autonome sau comunicative
G. /unctie de natura interrelationarii cu alte activitati complementare #
necomplementare
H. "ituare in plan intercolectiv prim # secund # tert # cuaternar
"tructurarea spatial-functionala activitati determinate functional si determinate functional-
ambiental.
*lasificarea activitatilor urbane -& elemente a<utatoare pentru analiza in parte a unei situatii
concrete, a fiecarui element.
'ctivitatiile urbane sunt surprinse nu static, ci in contextul sistemic.
*omponente de activitate.
*omplexitatea dezvoltarii urbane si a dispunerii functiunilor in teritoriul urban pot fi sesizate in
planul componentelor morfologice separat9 orice mod de exercitare al activitatiilor, ca functiuni
aliate distincte este nemotivata -& conduce la o organizare afunctionala a organismului urban.
-rice element de viata urbana poate fi definit si apreciat numai in ansmblul morfologic si dinamic
unitar9 situarea in teritoriu a oricaror elemente de viata urbana trebuie sa fie o consecinta a
complexitatii activitatilor %& duce la ec)ilibrul functional.
//. Studiul de te%a si locul studiului de &artiu urbanistic in cadrul ...
"tudiul de partiu urbanistic se constituie intr-o etapa distincta de cercetare proiectare a studiului
de tema.
"tudiul de partiu -& model global de organizare a unui teritoriu urban prezinta localizarea
functiunilor, ocuparea si utilizarea teritoriului conform premizelor sale de dezvoltare in planul
cadrului natural cat si in planul social, economic, estetic.
"tudiul de partiu etapa distincta de tranzitie intre o etapa analitica de programare si activitatea
globalizanta de spatializare (intre tema de proiectare si determinarile de sistematizare).
"tudiul de tema -& aprofundarea structural-functionalista a organismului urban cuprinde H etape:
1. analiza situatiei existente
+. studiul existentului (definirea functionalitatii existentului)
>. definirea premizelor (definirea starii de potentiala functionalitate)
;. raportarea sistemica
G. studiul solutiilor posibile % studiul de partiu urbanistic
H. analiza valorica a variantelor
"e disting doua etape mari:
a.) analiza starii de functionalitate in teritoriu (1, +, >)
b.) analize de partiu urbanistic (;, G, H)
"-0(42'
/1. Situarea in conte%&oraneitate a %odelelor urbanistice .unda%entale$ &e linia anali(ei
&erce&tiei urbane
'naliza perceptiei urbane este un mi<loc determinant pentru organizarea spatiului urban9
Revin 0inc) analiza ridica o problema tripla
a intelegerii spatiului
a conceperii spatiului
a interventiei asupra spatiului
- studiul asupra influentei spatiului, asupra productivitatii individului (ex: studiu
asupra parcursului de la locuinta la locul de munca $. "aarinen pt. 1eneral
,otors)
-rasul se evidentiaza prin:
intelegere specificitate complex de trasaturi
conceptie lizibilitate calitatea spatiului provenita din organizarea lui
interventie semnificatie calitate care rezulta prin suprafata primelor
doua in plan mental
-rasul nu poate fi perceput ca un tablou9 geometria in conceptia ar)itecturala, nu este esentiala
pentru locuitori. "e pledeaza pentru o abordare estetica a spatiului ideea recunoasterii influentei
pe care morfologia urbana o are asupra comportamentului uman
- analiza spatiului urban se cere a fi facuta prin intermediul urbanismului participativ (in a<utorul
locuitorilor ar)itectul nu abordeaza numai locul ci si populatia
- Revin 0inc) propuneri de rezolvare a problemei -& metode de interventii:
negarea modelului preluat
promovand modelarea participativ (depinde foarte mult de gradul de informare si
cultura al populatiei)
/3. Si%ilaritatea si re*ionali(area in abordarea ... urbana
"imilaritatea: aprecierea unei stari a elementelor componente in sistemul ce pune in evidenta
relatiile de proximitate (apropiere, vecinatate).
"imilaritatea poate fi structurala # functionala.
"imilaritatea se constituie in doua moduri:
a) dupa felul si numarul proprietatiilor considerate a fi comune
b) dupa intensitatea proprietatiilor (apreciere pe o scara de interval)
"imilaritatea pune in evidenta calitatea elementelor9 este o stare ce se manifesta la nivelul
relatiilor intre elemente.
"4.(*4(.'0' (cantitativ-calitativa) caracterizeaza elementele in sistem
"imilaritatea
/(5*42-5'0' relatii calitative intre elemente
"patiul topologic spatiu cu definire mai larga care impleteste spatiul relativ (raportarea
elementelor intre ele prin criterii foarte diferite: timp # cost transport # consum de cercetare) cu cel
absolut (determinat in raport cu un sistem unic de coordonate viziune statica, descriptiva,
masurare in unitati absolut unice).
"e poate vorbii de grade de similaritate9 ele sunt determinate de:
proprietatile dimensiunilor considerate pentru definirea similaritatii
marimea distantelor in spatiul metric sc)ema ramificata -& ierar)izare pe baza
gradelor de similaritate
.egionalizarea considerata un caz particular de clasificare a elementelor dupa un anumit criteriu.
.estrictii de contingenta (limita dintre acele componente ale sistemului careintra in conditia pura
de clasificare) %& evidentierea regimurilor omogene
1eneralizarea coeficientului de utilizare a teritoriului -& variatiile lui se introduc in clase de variatie
ex. la *(4 K,+ ... 1,1.
"e pot introduce > intervale K,+-K,G9 K,G-K,\9 K,\-1,19 deci introducerea principalelor restrictii de
contingenta sunt K,G si K,\ %& parti din teritoriul urban care se defineste in raport cu acest interval
(K,G-K,\) %& zone omogene.
2n fiecare zona exista una sau alta din valorile de contingenta.
.egionalizarea este esentiala in definirea centrului de interes in teritoriu (deobicei, in regiune
omogena pune in evidentaun centru de interes).
/5. Unitatea structurala si nevoia de centru in or*ani(area urbana a teritoriului
- organismul urban - anatomie - structura
- fiziologie gazduieste un proces dinamic
- autogeneza are o istorie
- caracterul urban si calitatea urasului depind de centrul sau9 centrul exprima, in esenta, orasul
respectiv, ca utilitate, ca interes estetic si ambiental
- din punct de vedere structural:
orice asezamant isi creeaza un centru sau mai multe ca urmare a nevoilor
materiale si spirituale al convietuirii comune
centrul rezulta ca o grupare functional-spatiala care reflecta con<ugarea intereselor
%& mare densitate a serviciilor
elementele centrului alcatuiesc un tot fiind insa totodata situate intr-un anume
sistem functional urban %& inglobarea in organismul urban
este un sistem situat in contextul unui alt sistem mai complex
- centralitatea - este o stare in terioriu, cu valori sociale, si cu rol integrator pt. diversele grupuri
socialecare constituie populatia orasului
- este o expresie a unitatii structurale dintre centru si teritoriul urban9 este o
concordanta intre directiile de crestere ale orasului si ale centrului
- nevoia de centru se defineste in functie de interesul populatiei in teritoriu, respectiv interes care
se exprima prin dualitatea diurna-nocturna de locuit.
pt. ca o zona sa functioneze corect, trebuie ca una din texturi sa aiba caracter
dominant
rezulta dintr-un principiu de ordonare a elementelor structurii urbane
- aglomerarea de elemente de vecinatati urbane se constituie ca niste centre de interes definind
centralitatea
- centrul trebuie sa asigure conlucrarea in spatiu si timp a texturilor urbane
criterii
1 *aracteristici A 2nformatii
generale de tema
+
concluzii
>
2nformatii
din exterior
;
2poteze
de lucru
G "olutii posibile,
variante, ipoteze
H 3ecizia
investitorului
"-0(42'
/6. Urbanis%ul si a%ena<area teritoriului &rin actiuni de ordonare a siste%ului a%biental
- ambianta urbana conditiile naturale si cadrul construit exprima relatii abstracte sau concrete
intre oameni sau intre acestia si mediul incon<urator
- se defineste functia ZformeiB cadrului urban, existenta acesteia ca parte integranta a eficientei
urbane care imprima un anumit caracter manifestarilor psi)o-sociale ale oamenilor
- cautari in domeniul imaginilor plastice a ansamblului urban %& tendinta de sculpturalizare prin
intentia urbanismului contemporan de a realiza intreaga dinamica a spatiului, rezultata din nevoia
de a iesi din uniformitate
- apare iluzia motivatiei %& o Zmotivare pt. o motivareB, indiferent daca motivarea apeleaza la arta,
stiinta sau te)nologie
- tendintele urbanismului actual pornesc de la considerentul ca urbanismul este realizarea dorintei
de organizare a orasului, materializarea dorintelor vitale ale societatii omenesti9 in acelasi timp
cristalizarea unei atitudini de respect fata de natura, de conciliere continua si necesara a mediului
construit cu omul
- urbanism ordonator
distrugator
conservator
creator
18. =arietatea de ansa%bluri ' Factor deter%inant in structura urbana
- 6onificarea urbana produs structural al suprapunerii9 intrepatrunderea diverselor texturi de
elemente de vecinatati urbane9 se poate a<unge c)iar la o integrare functionala cooperarea
activitatiilor
- "e urmareste obtinerea varietatii de ansamblu, prin integrarea functionala9 de exemplu,
asocierea mai multorfunctiuni cu specific central, grupate in <urul locuintelor dintr-un ansamblu
central %& animatie urbana, cresterea interesului oamenilor pt. ansamblul respectiv.
- 2ntegrarea urbana releva, la nivel de model urban, cea mai stransa legatura dintre structura
functionala si cea spatiala9 exista mai multe ipostaze ale integrarii:
la nivel de program
la nivelul functiilor de obiect
la nivelul functiilor urbane
- 2ntegrarea la nivelul functiilor de obiect poate duce la un ansamblu multifunctional integrat, care
se constituie ca element polarizant cu caracter integrator %& avanta<e economico-sociale
- 7arietatea de ansamblu presupune imbinarea unor activitati lucrative cu activitati nelucrative
(nevoi economice cu nevoi sociale) %& ansamblul multifunctional integrat mobilizeaza spatiul pt.
comunitatea urbana, ofera un permanent interes pt. spatiul alaturat
- 5umarul si calitatea activitatiilor sunt determinate prin bogatia spatiului public, dar nu este
suficienta multiplicarea ec)ipamentului, ci este nevoie de o localizare a sa, corespunzatoare, ca sa
se poata constitui o functionalitate integrata.
17. ?oni.icarea urbana ca re(ultat structural .
6onificare urbana din suprapunerile si interrelationarile diferitelor texturi de elemente de viata
urbana. -bs. 'ceasta nu infirma notiunea de -.325$, ci precizeaza, de fapt, sensul
'vanta<e:
1. functionalitate in concordanta cu complexitatea fireasca a structurii urbane
+. sporirea interesului locuitorilor pt. spatiul urban cresc sansele sporirii nivelului de
dezvoltare si al activitatilor
>. premise pt. realizarea varietatii spatiale
;. desc)idere spre mobilitate si dezvoltare eliminarea rigiditatii prin cooperarea
functiilor
G. o utilizare mai buna a teritoriului prin:
cooperarea intre diferite activitati urbane
constituirea organismelor multifunctionale
H. intelegere mai clara si stapanire a aspectelor economice cu teritoriul urban
de la suprafata terenului afectat la materialul consumat
energia consumata in exploatatie eficienta constructiei asupra exitentei
materiale si spirituale umane
'pare nevoia pt. o anumita ordine functionala -& zonificare urbana.
rincipii de zonificare urbana9 criticile aduse sunt:
1) zonarea activitatilor nu <ustifica zonarea teritoriului
+) *)arta de la 'tena
uniformizare si te)nicizare excesiva
disocierea vietii umane de mediul sau
situeaza permanent omul intr-un spatiu
disfunctional, desi <ustificat de /(5*42$
roblema recunoasterea valabilitatii zonificarii urbane ca principiu al organizarii urbane.
.aspuns procesul de organizare pt. o structura urbana la un moment dat, devine *-5"42$54
%& problema zonificarii urbane ramane, ca mi<loc de organizare a elementelor organismului urban
intr-un nou inteles
6onificarea urbana complexa cu conditia ca:
zonificarea trebuie nu numai inteleasa ci si realizata ca instrument si ca rezultanta intr-
o structurare multifunctionala a organismului urban
zonificarea are valoare operationala utila la nivelul analizei situatiei existente
cu caracter de constelatie
structuranta necesara pt. impunerea unitatii in procesul
de transformare
cu caracter, similar unei multifunctionalitati
urbane
6onificare operationala d.p.d.v. al unei operatiuni de interventie9 definirea zonei pe care va avea
loc un anumit proces (restaurarea zonei respective)
1) daca zona ocupata se defineste pe insula -& limita luata in considerare % frontul
exterior al insulei
+) daca se raporteaza la spatiul stradal -& limita definita pe segmente de strada, in
spatele loturilor care constituie frontul respectiv
>) pentru definirea caracterului unei zone (al omogenitatii) limita se stabileste luand in
cosiderare fundurile de loturi de pe frontul de vis-a-vis al ultimei strazi din zona pentru ca este
vorba de coerenta zonei respective
19. ?oni.icarea urbana... Sc4e%e .unctionale
- *)arta de la 'tena disocierea vietii urbane de mediul sau incon<urator -& uniformizare
4eritoriu pt. munca # locuit # cultura spirituala si a trupului # circulatie %&
sc)ema structurala tripartita
- 6onificarea apare din nevoia de ordine functionala
- -ras ideal -& zonificare pe principii estetice
- -ras radial-concentric -& zonificare dupa venituri
- -ras functionalist -& *)arta de la 'tena -& zonificare disociativa, care are la baza disocierea
intre activitati -& produce segregare (ex. cartierele cu blocuri inalte din aris)
- -ras gradina -& zonificare prin alternanta locuinte # spatii verzi
- -ras cu trasatura urbana discontinua -& spatiile interstitiale au rol de delimitare si rezerva de
spatiu pentru viitor %& -.'" /$3$.'427
/. 0. ]rig)t -& descentralizarea organica
$. "aarinen -& descentralizarea totala nu aplica un principiu al zonificarii
urbane ( ci principiul ocuparii multinucleare a teritoriului)
- spatiul interstitial trebuie sa se ofere pt. a fi ocupat de elementele altei texturi
- "patiul interstitial - fond de referinta fata de care se pun in valoare unitatile construite
- asigura fondul de spatiu pt. mobilitatea si disponibilitatea in timp a
structurii urbane
1#. Te0tura urbana. Starea de .unctionalitate.
3ialectica urbana impune anumite relatii intre elementele morfologice urbane -& adaptare a
sistemului la conditiile si nevoile de existenta, astfel incat organismul urban tinde spre a satisface
aceste nevoi .
-rganismul urban are in orice moment capacitatea de a indeplinii anumite functii:
/unctii urbane esentiale
/unctii urbane noi(stabilind un model comportamental novator, care va putea
deveni traditional datorita integrarii9
-rice organism # ansamblu urban se caracterizeaza in orice moment al existentei sale, printr-o
anumita functionalitate (capacitatea structurii sale de a satisface un complex de nevoi de
existenta, in momentul respectiv)9 aceasta insusire vine din prezenta in sistemul respectiv, a
elementelor care pot purta functia corespunzatoare, sau din relatiile care vor face posibila
exercitarea acestor functii.
2n functie de situatia pretinsa de fiecare dintre cerintele functionale elementele de viata urbana
pot raspunde si constitui un subsistem textura de elemente de viata urbana9
4otalitatea texturilor de elemente de viata urbana evidente la un moment dat in existenta
organismului (ansamblului urban), reflecta starea structurii functionale in acel moment dat9
analiza structurii functionale se poate cunoaste (determina) prin analiza morfologica in sectiuni
caracteristice trecute sau prezente ale texturilor de elemente de viata urbana -&descompunerea
lor mentala.
3iversitatea texturilor este in cadrul unei structuri functionale urbane, este tot atat de mare cate
tipuri de elemente morfologice iau parte la alcatuirea sitemului.
5evoia poate pretinde relationare intr-un anume mod a unui grup de elemente -& posibilitatea de
alcatuire a unor texturi diferite cu aceleasi elemente9
locuire locuire locuire
activitatea 1
activitatea +
"patiu
interstitiar
"patiu
interstitiar
2n anumite conditii functionalitatea poate fi: pozitiva (acceptata)
negativa (neacceptata) in raport cu mediul
actiunile urbane (re)structurante trebuie intelese ca eforturi de (re)ordonarein texturi a
elementelor de viata urbana9
este de remarcat necesitatea profunzimii actiunilor (re)structurante pt. 'bordarea corecta a
procesului de modernizare urbana in sensul functionalitatii (ca baza de cercetare a sistemului si
de formulare a solutiilor) si in sensul randuirii unor stari )aotice (ca esenta a modernizarii)
in cautarea unei functionalitati superioare sau diferite , textura de elemente de viata urbana isi
asigura prin ordonare o stare de complexitate, corespunzatoare nevoilor care au determinat
modificerea cat si nevoilor sale de lucru.
3.p.d.v. al complexitatii pe care o releva texturile de elemente de viata urbana pot fi:
1. texturi simple se realizeaza intr-un singur plan9
+. texturi complexe se realizeaza pe mai multe paliere legate intre ele9
*aracterizand complexitatea unei texturi, factorii cantativi nu se exclud reciproc.
Starea de .unctionalitate
*omplexitatea unei texturi de elemente de viata urbana este ea insasi o functie a relatiilor dintre
elemente (calitativ si cantitativ) , diferenta de nivel intre palierele configuratiei sale are o
participare insemnata ca diferenta de potential functional9 cu cat diferenta este mai mare , cu atat
este mai mare si gradul de complexitate al texturii respective.
*omplexitatea texturii este rezultatul unei insumari de relatii simple (contand numarul lor) si relatii
complexe (contand numarul lor)
.elatiile simple sunt relatii univoce9 relatiile complexe sunt cel putin biunivoce.
2ntre complexitatea texturii si premisele functionale ale acesteia se poate exprima o relatie
matematica9 relatia matematica poate fi direct proportionale sau invers proportionale dupa cum la
momentul respectiv oprdonarea elementelor din textura nu tinde (sau tinde) spre valori extreme9
in descompunerea morfologica a texturii urbane poate consta starea de potentiala functionalitate
a structurii urbane in raport cu un anumit moment in evolutia sa.
2n timpul analizei starea de functionalitate se suprapune si este influentata de catre starea de
efectiva functionalitate.
'pare nevoia de perenitate a valorilor ar)itectural-urbanistice9 ea se impune la nivelul vietii
urbane si are implicatie in functionalitate.
"tarea de potentiala functionalitate a unei texturise constituie ca moment de trecere de le o stare
de efectiva functionalitate9 starea de potentiala functionalitate a unei texturi este determinata de:
4ripla analiza morfologica # sistemica # dialectica
caracterul starii ei efective de functionalitate9
situarea ei in context sistemic9
natura si intensitatea nevoii considerate dialectic9
1:. dialectica urbana. Cerinta .unctionala. Nevoia
- functie trebuie inteleasa:
ca producatoare a unei proprietati intr-un sistem9
ca rezultand dintr-o anumita caracteristica a sistemului respectiv
/unctionalitatea - capacitatea de conservare a sistemului (in sensul de pastrare) pastrare a
trasaturilor ZpozitiveB (prin ZpozitivB se intelege aici acea trasatura care contribuie la mentinerea
starii sistemului respectiv, indiferent daca acesta convine sau nu).
3in intelegerea functiei urbane conform celor de mai sus a rezultat cerinta .unctionala+ in
acceptiunea biologista, se retine notiunea de cerinta functionala numai in sensul de a mentine o
trasatura pozitiva -& un asemenea inteles este insuficient, deoarece nu poate acoperi notiunea
de cerinta functionala.
Cerinta .unctionala implica in realitate atat mentinerea cat si modificarea unei functii.
'ctivitatea de sistematizare - dezbaterea asupra organismului urban intre pastrarea unor astfel
de trasaturi ZpozitiveB sau introducerea unor noi trasaturi , deci modificarea unor functii9
,odul de interpretare al cerintelor functionale se transporta, impunandu-si consecintele, la nivelul
cadrului urban si al culturii urbane.
*ercetarea atenta, interdisciplinara sporeste sansele sesisarii corecte a starilor, oferind camp
desc)is cerin<telor functionale reale ( in sensul depoistarii lor si al aprecierii cantitative si calitative
in contextul existent si posibil in viitor).
*erinta functionala apare intr-un anumit teritoriu urban9 ea rezulta din starea acelui teritoriu si nu
poate fi impusa unui teritoriu printr-o simpla decizie exterioara deoarece:
ca ipoteza a mobilului uman9 anga<at in dezvoltarea organismului urban, cerinta
functionala este in acelasi timp un produs al starii de ec)ilibru al sistemului de
elemente de viata urbana, semnaland o imineneta modificare a ec)ilibrului intr-io
anumita directie9
desi cerinta functionala apare in cadrul elemntelor de viata urbana determinate
functional, ea opereaza prin intermediul elementelor de viata urbana determinate
functional-ambiental si vizeaza cadrul urban9
cerinta functionala are un caracter activ
pot fi cerinte functionale:
- centri&ete care se pastreaza in interiorul sistemului si care nu conduc decat la o
reasezare a elementelor sale9
- centri.u*e ' care tind in afara sistemului, propunand o extindere a acestuia, prin
acapararea de noi elemente, sau integrarea cu un alt sistem)
- centri.u*)centri&ete traieste in afara sistemului, dar se intoarce in centrul lui
cladire cu valoare foarte mare care trebuie absorbita de centru
element adus in sistem sp. din centru (el se poate percepe din
centru9 prin reconsiderarea compozitiei centrale care sa permita
perceprrea elem. direct din piata
obs. 2ntegrarea la nivelul vietii urbane a unor sisteme existente, impune modificarea structurii
functionale -&restructurarea.
'pare cand satisfacerea problemei se face in afara sistemului respectiv %&sistemul respectiv
dispare.
*erinta functionala tinde spre anulare # dezvoltare unor functii existente sau spre
introducerea si antrenarea unor functii noi pentru sistemul # zona respectiva.
2n realitatea urbana se constata un proces de evolutie a cerintei functionale de la formare pana la
afirmare ei bruta9
4rebuie evitata faza bruta a cerintei functionale, asigurandu-i o evolutie fireasca, prin
introducerea treptata a procesului reformativ pe care il pretinde .
- cerinta functionala, indiferent de natura ei (adica felul activitatii din care provine sau careia i se
adreseaza) beneficiaza de inteligenta umana - mobilul uman generator fiind individual sau
general.
*erinta functionala impune regasirea unei stari de ec)ilibru a organismului urbanprin intermediul
unei reorientari a functiei , a uneia sau mai multor elemente componente ale sistemului respectiv.
- extindere a conceptului de functie urbana de la sensul unei contributii ZpozitiveB la sensul unei
modificari oricand posibile, fata de care se poate restabili ec)ilibrul sistemului elementelor de
viata urbana, este o necesitate.
5$7-2'
Z/unctia nu este altceva decat satisfacerea unei nevoi prin intermediul unei activitati in care
fiintele umane actioneaza in comun, administreaza lucrurile si cosuma bunurileB (,alinovsYi)
,alinovsYi distinge in cadrul acestei categorii de nevoi, trei mari grupe:
1. nevoi elementare predominant biologice (de existenta) somn, )rana,
reproducere9
+. nevoi derivate (de social) cele cu caracter economic, moral, politic9
>. nevoi integrative (estetice) religia, stiinta9
avand in vedere elementele de viata urbana determinate functional-ambiental (spatio-socio-
antropologic) structura urbana se caracterizeaza prin9
- relatiile care intervin intre aceste elemente
- relatiile care intervin intre aceste elemente si elementele determinate functional
- influenta pe care aceste elemente o au asupra realatiilorintre elem. determinate
functional(activitati rezidentiale, direct-productive, indirect-productive, comunicationale)
5evoia elementara, indiferent daca este individuala sau colectiva, nu actioneaza asupra unui
unic resort al functionalitatii urbane si nu este conditionata exclusiv ca nevoie elementara unica.
rivitor la organismul urbantrebuie luat in considerare un complex functional.
/unctia urbana se exercita intr-un anumit sector de activitati si poate avea sau nu caracterul
acestei activitati (functie economica, functie sociala), ea nu poate reflecta specificul sistemelor
complexe sociale.
oate aparea confuzia intre /(5*4220$ (.!'5$ si /(*4220$ -.'"(0(2 (f. urbane -& functii
posibil de exercitat 2in cadrul organismului urban ca sistem9 functiile orasului -& functiile pe care
le exercita organismul urban ca element intr-un sistem teritorial)9 diferenta dintre cele doua
notiuni se situeaza ca diferenta intre valoarea generala de ansamblu si valoarea de obiect
2ndiferent de domeniul morfologic pe care il acuza in planul vietii urbane , indiferent de natura
provenientei individuala sau colectiva, si indiferent de natura motivatiei subiectiva sau
obiectiva nevoia se situeaza in totdeauna intr-un sistem complex de nevoi care se afirma
ierar)izat, conditionand activitatea urbana si fiind , la randul sau, conditionata de viata urbana.
1/. %etoda in studiul de &artiu urbanistic
se analizeaza caracteristicile retelei de elemete
0a nivel de activitati prin:
- .$4$'
*lasificarea si precizarea elem. morfologice (constatari asupre existentului).
"cara de crestere (stare efectiva de functionalitate)
,atrice de crestere (imagine grafica a starii de efectiva functionalitate urmarind
indosebi relatiile dintre ele)
- 4$=4(.' (*uprind punerea in evidenta a trasaturilor de calitate ale elementelor precum si
modul de ocupare al teritoriului) 9
"cara de relatii (gradul de ierar)izare)
1rafuri de relatii (structura urbana functionala)
"cara de ordine (prin localizare, pozitionare, configurare)
0a nivel de ec)ipament prin:
- "*D$,' /(5*42-5'0' 25 7'.2'54$
2dentificarea fiecarui element de viata urbana in cadrul unei intreprinderi
obtinerea prin modelare a sc)emei functionale9
- ,-3$0 '.42'0
-btinut prin coroborarea modelelor partiale:modele functionale si modele spatiale
(traseu global optim in structuri urbane %partiu urbanistic)
"c)eme functionale - pe categorii de functiuni (retele de dotari) concretizari posibile diverse %&
multitudine de transpuneri ale grafului de relatii %& cs)eme functionale in variante
,odel /unctional % coroborarea tuturor sc)emelor functionale %& prin suprapunerea diverselor
variante %& multitudine de mac)ete functionale.
,odele spatiale (suprapunerea sc)emelor spatiale face posibila trecerea la analiza ocuparii
spatiului %& modele de ocupare a spatiului care pt. fiecare varianta in parte se releva ca evaluare
globala a starii de efectiva #partiala spatialitate.
"c)eme spatiale ,./. A ,.". %& partiu urbanistic # model global
1. efectiv analiza existentului
+. in variante structura urbana restructurabila sau nu
0a nivelul organizarii variantelor de dezvoltare reprezinta o imagine intuitive cu privire la
posibilitatile de def. a orasului :
- sa se verifice coerenta lor interioara9
- sa se cuantifice elementele care sunt impuse procesului de
analiza comparativa9
roiectul de urbanism % exprimarea complexa a unui model global de organizare a teritoriului
urban precizand localizarile functionale, ocuparea si utilizarea terenului.
11. Dru%ul in studiul de urbanis%
1.'naliza starii de functionalitate.
.ealizata prin descompunerea morfologica a teturii de elemente de viata urbana.
a. 'naliza existentului pe baza unor criterii
- mi<loace de analiza:
- experimentale total # partial # indirect9
- abordare toretica
- deductie ideologie
etape - observatie subiecti, subiectivizare
- analogie
b. "inteza existentului. "tarea de fectiva functionalitate % construirea practica sau abstracta
a unei imagini a sistemului respective. $miterea de teze.
c. 3efinirea premizelor - 3efinirea starii de potentiala functionalitate
- pe baza tezelor globale, pe baza temei9
- emiterea de ipoteze de lucru9
+. 'naliza de partiu urbanistic
a. 'naliza caracteristicilor retelei de elemente.
- morfologie
- scara de descrestere
- matrice de crestere
b. 'naliza calitativa a ocuparii terenului
- scari de ordonare (>)
- scara de relatii (1)
- graf (+)
>. .aportare sistemica Ateze globale
a.roces de analiza care:
- pune in evidenta caracteristicile existente9
- investigarea premizelor (operatie de studiu care necesita inventivitate)
- definirea de ipoteze9
- presupune si coroborarea dintre comanda si ideea de promovare a locului vocatia zonei
- evaluare de ambient (confort)
- silueta ansamblului
- relatia cu imaginea generala a cartierului
13. >ra.ul ' eta&a in studiul de &artiu urbanistic 2 Arbore de &re.erinta
1raf - reprezentare a unei stari, fenomen
- teorie matematica
- caracterizat prin - puncte (elemente)
- arce (o functie)
- reprezentat prin perec)i de varfuri si arce
- Zideea de drumB continuitate cand drumul se inc)ide formand un circuit -& starea
sistemului este inc)isa
- graf arbore:
- utilizat pentru - a expune o analiza de sitem % *-5[(5*427
- a construi un sistem % 32"[(5*427
- '.!-.$ 3$ .$/$.254' % daca exista cel putin un nivel intermediar (la nivelele intermediare
se pun in evidenta obiectivele, iar la extremitati, mi<loacele -& descompunerea obiectivului pe
niveluri de aprofundare)
- pentru obiective se da o cifra de importanta
- pt. mi<loace se da o cifra de pertinenta
aprecieri cantitative in cazul analizei si sintezei proiectului
- pentru fiecare posibilitate (pt. mi<loace) se face o analiza multicriteriala
- cifra de importanta d.p.d.v. al sanselor ^ _K,1` %&
K.I A K.> % 1
1 % K.I A K.> 1 % K.KG AK.\G
K.> x K.I % K.+1 K.I x K.I % K.;\ K.KG x K.> % K.K1G K.> x K.\G % K.+JG
sarcinile arborelui de preferinta
15.S&atiul urban &rodus de interactivitate si ele%ent de interactiune 2 interrelationare
activitate)s&atiu2adecvare
orasul ca organism urban este reprezentat printr-o aglomerare de interese9 aceasta aglomerare
duce la un sistem complex de activitati umane.
'ctivitatea umana pe teren sau intr-o anumita forma de utilizare a terenului %& activitatea umana
legata de modul de utilizare a terenului.
'ctivitatea urbana activitate umana localizata
3eci '*42724'4$' -& "'42( %& "'42( (.!'5 produs de interactivitate , activitatea
umana fiind elementul dimensional (cantitate) in definirea spatiului urban si a relatiei sale cu
spatiile adiacente.
"'42(0 (.!'5 element de interrelationare demonstreaza aspectul calitativ al raportului
activitate urbana - spatiu urban.
3eterminarea prin adecvare in sensul invers al firului original (mobil -& activ -& spatiu urban ) de
la spatiu la idee#functie#activitati).
2nteractivitatea si caracterul relational (interactiune) al spatiului urban, sunt produse si
producatoare de calitate.
16. Caracterul unei (one. Anali(a %ulti.unctionala
6ona % o parte a orasului se constituie ca zona, atunci cand are caracter de omogenitate
rezultat din combinarea mai multor activitati.
2n cadrul zonificarii exista zone cu doza< diferit privind functiunile pe care le cuprinde9 astfel
caracterul zonei este definit:
cantitativ categorii ale texturii pe
care le cuprinde9
+. calitativ textura cu cea mai mare
valoare de utilizare a terenului (teritoriului) fara de care zona nu poate functiona in
mod corect9
>. prin comparatie cu zonele
corespunzatoare9
pentru definirea caracterului unei zone (zonificare structurala ) folosim analiza multicriteriala %
operatie de clasificare care ia in considerare simultan mai multe caracteristici (descriptori).
uterea de discriminare a descriptorilor % alegerea caracteristicilor dupa care se face clasificarea
3escriptori
- distanta (imensa putere de discriminare)
- atractia (nu se poate masura fizic apar instrumente de lucru)
'legerea celor mai importanti descriptori -& subiectivism.
"tudiu comparativ pe baza criteriilor alese: situatii matriciale diferite
1. multiutdinea de componente diferite si multiudinea de descriptori in cazul in care
componentele si descriptorii sunt identici9
+. o multime de componente analizate printr-o multime de descriptori care se sc)imba de la un
moment la altul al analizei9
>. multimea de componente se sc)imba, multimea de descriptori ramane aceeasi9
$4'$ '.*(."$:
1. listarea criteriilor (documentarea , dezbaterea de proiect)
+. analiza criteriilor analiza morfologica9
>. evaluarea criteriilor prin scara de ordonare
;. analiza de criterii in teritoriu9
G. aplicarea in plan a limitei de criterii si suprapunerea lor9
H. cumularea valorica de interval9
I. definirea limitei de zona9
38. Distributia s&atiala. Si%ilaritatea.
-rdonare in cadrul teritoriului.
/recventa cu care elementele se intalnesc in spatiu priveste modul in care este realizata textura.
7arietate spariala diferente de grupare, de densitate a elementelor in teritoriu.
$tapele identificarii distributiei in teritoriu
1. pozitia elementelor in teritoriu (decurge din localizari)9
+. masurarea datelor problemei9
>. regionalizare9
;. decizie9
1. ozitia elementelor in spatial urban.
"patiu absolut determinat in raport cu un sit unic de coordonate viziune statica, descriptive,
masurae in unitati unice absolute9
"patiu relativ raportare a elementelor intre eleprin criterii foarte directe: timp # categorii de
transport # consum de materiale9
- spatial absolut A obiectul se cercetare al subiectului respective9
+. ,asurarea: marime -& (prin analiza de sistem) dimensiune
- date primare (numerice, simbolice) caracterizeaza insusiri ale
componentelor sistemelor, dimensiuni in sine.
- 3ate secundare date prelucrate prin corelare, combinare apare relatia
unei dimensiuni cu alta. -peratia rezulta prin raportarea elementelor la
criteriu.
raportare raport intre doua entitati (scara de raport)
distantare distanta efectiva dintre entitati (scara de
interval)
ordonare ordinea - (scara de ordonare)
clasificare - situarea (scara nominala)
>. .egionalizare A similaritate masuarare a datelor utile pentru regionalizare.
- capacitatea specifica de clasificare a locurilor in teritoriu dupa un anumit criteriu A restrictiile de
contingenta % liita dintre componentele sistemuluicare intra in conditia pusa de clasificare9
- se realizeaza in raport cu un lucru cu o apreciere de timp sau de destinatie %& subordonarea
teritoriului fata de centru printr-o limita.
7. %ari%ea .ortelor
+. functii sunt proportionale (intre + noduri exista o opozitie
>. camp de influenta datorata puterii celor + noduri, limita fiind mai
aproape
;. raza de actiune a nodului de cel slab.
'. 2mpulsul unei sc)imbari economice (politice) se transmite ierar)ic de sus in <os -
sc)imbarea dintr-un centru nodal va produce sc)imbarea in nodurile subordonate.
!. 3ezvoltarea in teritoriu este functie de nodul principal.
'
*
2
!
3
$ / 1
D
' origine
3, ..., 2 extremitati
$lementul ' influenteaza pe ! si *
urbana
3emolare A
constructie
.enovare
3emolare
totala
3emolare
progresiva
4raditional
-istorica
2negrala
(reconditionare)
,etode de interventie
mi<loace
obiectiv .$/$.254'
*. otentialul de dezvoltare in lungul unei axe este functie de intensitatea
interactiunilor dintre cele + puncte (daca intre puncte apare relatia de mare
interes- potential de dezvoltare mare).
;. /ormularea deciziei % pe baza unui process de analiza de prelucrare a datelor.
- optiune % intentie constienta
% este premergatoare solutiei

3$*262$ 5-.,'
determina
.$'026'.$' -"2!. 5$*$"24.
-biect 7'0-'.$
$7'0('.$

37. Li%ite de ti%& si s&atiu ale structurii urbane2aria de interes
0imita marc)eaza o trecere efectiva sau virtuala de la o calitate a spatiului la alta, nu numai in
sensul modificarii nivelului calitatii ei, ci si ca sc)imbare a naturii calitatii respective (tip de
activitate, caracter, tip de proprietate).
0imita de structura determinata spatial si temporal
- compartimenteaza spatiul in raport cu complexul de activitati care se formeaza in
teritoriu9
- are un caracter spatial9
- sunt mobile in spatiu9
!ol - exprima un impuls natural, obligat#neconditionat, logic (pe baza unei decizii)
- are caracter restrictiv (termeni exclusiv negativi)
constructivi
'ria de interes suprafata din teritoriu inclusa intr-o limita structurala dureaza atata timp cat se
manifesta acea structura in teritoriu.
1. a. 2zocronala raportare exclusiva la un centru de interes in coroborare cu timpul
de parcurs9
+. a. de atractie raportare exclusiva la un centru de interesin raport cu elementele
exclusiv de natura ambientala9
>. a. de influenta definita de raza de influenta raportare exclusiva la un centru de
interes9
;. a. de convergenta raportata la centrul de interes respectiv si totodata la centrele
de interes vecine, de acelasi nivel9
!
'
*
G. a. de competenta
- zone in care ec)ipamentul poate fi amplasat
- are o baza de obiectivism9
39. ?oni.icarea urbana &reocu&are cu caracter istoric. Un inteles nou al (oni.icarii.
,otivele zonificarii (zonificarea a aparut ca nevoie de ordine functionala)
A interese de natura economico-sociala
A securitatea populatiei si a serviciilor
A interesul de a impune autoritatea regionala
$tapele istorice ale zonificarii:
+. zonificarea logica, functionala, simplista9
>. zonificarea functionalist-analitica (*)arta de la 'tena) A scoaterea orasului de sub
dominatia )aosului A impartire in mod sever: zona de locuit, zona pentru munca,
zona pentru circulatie9
;. zonificarea dupa logica functionalista complex-simetrica % ,odel urban eterogen9
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai complet site cu referate