I.

EXAMINAREA NEUROLOGICA
Tehnica examenului neurologic presupune mai multe etape de examinare si evaluare.
Orice examen clinic incepe cu inspectia si in acest context primul domeniu presupune :
a) Atitudinile particulare . In acest caz kinetoterapeutul poate observa pozitiile particulare
pe care le are corpul sau extremitatile pacientului in pat sau ortostatism. Interpretarea corecta a
atitudinii pacientului poate sugera de la inceput diagnosticul.
Ex.: - in Parkinson pacientul in ortostatism are aspectul unui semn de intrebare cu corpul usor
anteflectat si facies inexpresiv.
-in hemiplegia spastica pacientul tine membrele superioare cu bratul usor addus antebratul flectat
pe brat si usoara pronatie iar degetele flectate peste police in vreme ce membrul inferior e in
extensie cu piciorul in flexie plantara si rotatie interna degetele flectate inafara de haluce care
poate fi in extensie spontana.
-In paraplegia spastica membrele inferioare sunt in extgensie puternica
-In discopatiile vertebrale pacientul adopta atitudini antalgice care imprima coloanei o scolioza
sau flexie ventrala.
-In torticolisul spasmodic capul e inclinat lateral fata e rotate spre partea opusa barbia e ridicata
lateralitatea e definite conventional dupa partea in care e orientatat occiputul.
b) Semnele meningeale (al doilea element la insepctie).
-redoarea de ceafa !Primul si cel mai improtant) "a definitie redoarea de ceafa e rigiditatea si
spasmul musculaturii cefei insotit de durere care apare la incercarile de mobilizare pasivi.
#edoarea de ceafa se incearca in $$ si membrele inferioare in extensie. Examinatorul inprima
miscarea de flexie ale capului pe torace. In cazul redorii de ceafa barbia nu poate atinge toracele
din cauza unei rezistente pe care o opune musculatura cervicala contracturata la flexia pasiva. $e
obicei redoarea de ceafa apare in meningite hemoragii cerebrale subarahnoidiene. $e asemenea
redoarea poate sa apara in invazia neoplsica a meningelor sau a radacinilor nervoase sau o tumora
cerebeloasa anga%ata.
-semnul trepiedului (Amoss). &a ridicarea din pozitia asezat pacientul isi aseaza mainile in spate
si le preseaza puternic in pat pentru a'si mentine corpul.
-Al III-lea semn e Kernig. Exista doua tipuri de (ernig: primul apare atunci cand
kinetoterapeutul incearca sa flecteze coapsa din sold ridicand membrul inferior deasupra planului
patului in timp ce gamba e in extensie. Cel de-al doilea tip Kernig apare atunci cand pacientul e
in $$ cu coapsa flectata la )*+ din sold si daca in aceasta pozitie incercam sa extindem gamba
din genunchi apare durere si limitare a miscarii. ,emnul e pozitiv daca extensia genunchiului nu
depasteste -./+.
-Al IV-lea semn e Brudzinski. Primul tip 0rudzinski presupune ca kinetoterapeutul sa plaseze o
mana sub capul pacientului pacientul e in $$ cu membrele inferioare in extensie si ii flecteaza
capul pe piept in timp ce cealalta mana apasa pieptul pacientului pentru a preveni ridicarea
corpului. &a aceasta manevra se produce flexia gambelor pe coapse si a coapselor pe abdomen. &a
al doilea tip 0rudzinski se face flexia pasiva a unei coapse pe abdomen mai ales daca genunchiul
e in extensie producand flexia celuluilalt membru.
c)Motilitatea
Ortotatimul. Intai se observa atitudinea pacientului in pat si elementele particulare cum ar fi
pozitia 1cocos de pusca2 !membru flectat3 cum se intampla in meningita sau flexia coapsei si
genunchi !sciatic3. $upa care pacientul se ridica si in ortostatism se vor nota pozitia corpului ca
intreg pozitia unor diferite segmente unele fata de altele prezenta cifozelor4scoliozelor4lordozelor
sau prezenta de asimetrii. $upa care i se cere pacientului sa stea: in picioare cu picioarele
apropiate strans inti cu ochii deschisi apoi inchisi notandu-se diviatiile. $upa care se cere
pacinetului sa stea intr-un picior pe calcaie pe varfuri pe un picior in fata celuilalt. $upa care
pacinetul e usor dezechilibrat si vedem daca se dezechilibreaza fie in lateral fie inainte-inapoi.
Semnul Romberg are mai multe variante: o varianta vestibulara cerebeloasa si una tabetica
!tulburari ma%ore profunde si superficiale la nivelul trenului inferior in special3. ,emnul #omberg
de tip vestibul presupune ca dezichilibarea apare lent dupa inchiderea ochilor caderea de partea
-
leziunii modificari pozitiei capului duc la modificarea sensului caderii In cazul #omberg
cerebelos inchiderea ochilor nu accentueaza tulburarile de echiloibru. In cazul #omberg tabetic
caderea apare imediat dupa inchiderea ochilor.
Merul se testeaza intai cu ochii deschisi apoi inchisi !totul se testeaza intai cu ochii deschisi apoi
cu ei inchisi3. ,e cere pacientului sa se plimbe inainte si inapoi sa mearga in %urul unui scaun sa
mearga pe varfuri4calcaie sa mearga de'alungul unei linii sa mearga in tandem adica punand
exact piciorul cu calcaiul in dreptul varfului piciorului din spate. ,ubiectul e pus sa mearga inainte
si sa se intoarca repede sa alerge si sa urce scarile
!e"inirea partii dominante . 5simetria utilizarii membrelor se exprima mai puternic la nivelul
memrelor superioare. Este vorba de o asimetrie constienta iar exemplul manualitatii se bazeaza pe
opinia subiectului sau exista anumite chestionare standard. 5ceste chestionare aduc informatii
despre actele curente. Pentru adulti se foloseste chestionarul Edinburgh. El presupune urmatoarele
actiuni: scris desen aruncarea peria%ul dintiilor taierea cu un cutit utilizarea unei linguri
maturatul aprinderea uneui chibrit taierea cu foarfeca deschiderea unei cutii. Pentru copii se
foloseste chestionarul Auzias. 5cest chestionar se refera la: aprinderea unui chibrit introducerea
unei ti%e printr-un orificiu stergerea cu radiera pieptanatul folosirea lingurii la mancat lustruirea
pantofilor turnarea apei dintr-un recipient in altul folosirea unui picurator introducerea siretului
la pantof sunarea cu4dintr-un clopotel. 5naliza rezultatelor obtinute prin aceste chestionare ne
permite clasificarea subiectlui in dreptaci stangaci ambiman6ambidextru. Pacientul mai e
intrebat sau eventual i se cere sa loveasca o minge cu piciorul sau sa priveasca printru-un ziar sub
forma de telescop. Exista o conguenta intre mana picior ochi dominant.
7otilitatea activa sau voluntara se exprima in mod constient se vor cerceta urmatoarele: miscarile
pe care le face subiectul impotriva unei rezistente opuse de examinator. $e asemenea se cere
pacientului sa reziste miscarii examinatorului. ,ubiectul e evaluat in asezat sau decubit. ,e
noteaza . elemente: amplitudinea de miscarea viteza de executie si forta musculara.
Coordonarea. $in punct de vedere anatomic cerebelul poate fi divizat in lobul anterior
lobul posterior si lobul modular. $in punct de vedere filogenetic si fiziologic cerebelul e alcatuit
din . parti de varsta diferita: arhicerebelul care cuprinde lobul floculonodular si care are
conexiune cu caile si nuclei vestibulari paleocerebelul care cuprinde lobul anterior si partea
postereioara a lobului posterior si are in principal conexiuni cu maduva neocerebelul care
cuprinde cea mai mare parte din lobul posterior si are in principal conexiuni corticale. Le#area
ar$i%erebelului determina in primul rand ataxia trunchiului adica imposibilitatea mentinerii
ortostatiunii si tendinta de a cadea in fata sau inapoi. Tot in cazul lezarii arhicerebelului apare
mersul titubant !ebrios3 mai apare dizartria dar lezarea arhicerebelului nu apar tulburari de tonus
tremor sau nistagmus cel mult ultimul semn e putin marcat. Le#area palo%erebelului apar clinic
reflexe osteotendinoase exagerate tulburari de coordonare de echilibru. Le#area neo%erebelului
determina manifestari homolaterale de obicei distale: dismetria dissinergia hipotonia tremorul
reflexe osteotendinoase abolite sau pendulare caderea spre partea leziunii subiectul nu poate sta
cu spri%in numai pe membrul afectat8 in mers deviaza de partea afectata si prezinta un nistagmus
negativ.
II. EXAMINAREA COOR!ONARII
Incepe prin observarea mai ales la copii urmarim modul in care subiectul sta in pat pe scaun in
picioare modul in care se plimba se imbraca sau dezbraca isi incheie nasturii de la haine isi
inoada sireturile isi scrie numele bea un pahar cu apa. Primul aspect care conteaza in coordonare
e cel al echilibrului prin ortostatiune si mers. "oordonarea echilibrului se urmareste in repaus
ortostatism si mers.
-. Coordonarea e%$ilibrata
a) Caracterizarea sindromului cerebelos evaluat in repaus se cere pacientului sa se ridice
din $$ cu mainile incrucisate pe piept membrul inferior de partea afectata in loc sa se spri%ine pe
planul patului pentru a sustine inceputul miscarii patologic se ridica din planul patului. 9n alt
element characteristic pentru evaluarea in repaus a tremuratura in repaus a capului.
:
b) Caracterizarea sindromului cerebelos in ortostatism: statiunea e imposibila. Ea devine
posibila cu baza de sustinere largita si membrul superior in abductie. ,ubiectul tinde sa cada
inainte sau inapoi poate sa apara laterodeviatii iar inchiderea ochilor nu accentueaza sindromul.
Proba ;arcin-#ademaker: pacientul sta cu un picior inaintea celuluilalt picioarele fiind usor
departate. $in aceasta pozitie examinatorul il impinge usor anterior din zona lombara. In mod
normal subiectul se echilibreaza facand un pas inainte cu piciorul posterior. In sindromul
cerebelos unilateral pacientul paseste inainte cu piciorul sanatos indiferent daca piciorul sanatos
se gaseste inaintea sau inapoia piciorului bolnav. Proba Babinski sau a aplecarii pe spate. In mod
normal la un individ sanatos la aplecarea pe spate subiectul flecteaza genunchii si nu cade.
"erebelosul se apleaca pe spate fara sa indoaie genunchii si cade ca un butuc.
c) Caracterizarea sindromului cerebelos evaluat in mers: se constata mersul cu baza
largita cu pasul hipermetric in zig-zag- mers ebrios !titubant3 si eventual cu deviatie pe partea
bolnava.
&. Coordonarea nee%$ilibratorie.
a) .Miscarea membrelor' pentru membrele superioare probele de dimetrie : prima proba
indice-nas avand nasul intins orizontal subiectului i se comanda sa aplice varful indexului exact
pe varful nasului si se cere sa repete miscarea de mai multe ori cu o mana apoi cu cealalta.
7anevra se face intai incet apoi mai rapid la inceput cu ochii deschisi apoi inchisi. ,e poate
executa aducand bratul si din pozitie verticala. &a pacientul cerebelos se observa tremuratura
intentionala si depasirea tintei asa numita hipermetrie. A 2-a proba e indice-indice avand ambele
membre deparate la orizontala subiectul nu poate intalni corect varful indexurior in fata privirii
pe linia mediana. In leziunile unilaterale degetul de partea leziunii nu a%unge la linia mediana iar
cel normal o depaseste. Tot in aceste leziuni bratul cade usor astfel incat indexul pe partea afectata
va fi dedesuptul celui sanatos. roba sticlei !proba "rigorescu): pacientul tine in mana o sticla si
cauta sa introduca indexul de la o anumita departe cu o anumita viteza pe gatul sticlei. roba
apucarii: ii cerem subiectului sa apuce un pahar mana I se deschide exgerat.
b) (robele de didiado%)ine#ie :
-roba marionetelor: se cere pacientului sa execute rapid miscari repetate de pronosupinatie ale
mainilor antebratelor cu mainile intinse sau cu mainile in unghi de )*+ si sa faca miscarea de
pronosupinatie. &a cerebelosi succesiunea miscarilor este lenta miscarile sunt sacadate.
-roba moristii# se cere pacientului sa invarteasca mainile una in %urul celeilalte in fata corpului.
-roba inchiderii$deschiderii alternative a mainii.
-roba baterii ritmului# intotdeauna mana de partea afectata ramane in urma si gestul specific
probei e hipermetric.
-Probe pentru evidentierea intarzierii si oprirea miscarii:
se cere pacientului sa apunce o bara care se afla in fata sa cu ambele maini simultan.
roba %olmes: examinatorul isi aseaza mainile in mainile pacientului care la comanda tre sa le
stranga cuputere simultan. ,i intr-un caz si altul se constata o intarziere a miscarii de partea
afectata.
robe de scris si desen: I se cere pacientului sa scrie ceva. ,e constata ca literele sunt mai mari si
inegale.
roba liniilor orizontale: I se cere pacientului sa uneasca prin linii orizontale : linii verticale.
"erebelosul nu porneste de la line si-o depasesete pe cea de-a a II-a.
a.7iscarea membrelor inferioare se incepe cu probe de dismetrie. "ea mai cunoscuta e calcai-
genunchi in $$ cu membrele inferioare in abductie. I se cere pacientului sa apropie calcaiul de
genunchiul opus. In sindromul cerebelos calcaiul ezita sau depastete tinta. &a revenire
gamba se extinde brusc si calcaiul cade pe planul patului.
b. roba calcai-creasta tibiala: I se cere pacientului sa plimbe calcaiul in sus4%os pe creasta tibei
de la rotula pana la haluce si invers. In sindromul cerebelos calcaiul aluneca de-o parte si de alta a
reliefului osos.
.
c. robele de asinergie. Prima proba e cea de haluce-index. Indexul examinatorului se mentine la
<* cm deasupra patului si I se cere pacientului sa ridice halucele pana la nivelul indexului
examinatorului. Proba calcai-fesa. Pacinetul in decubit indoie genunchiul astfel incat calcaiul sa
atinga fesa. In sindromul cerebelos la prima proba pacientul depaseste reperul si la a :a proba
miscarea e descompusa. Intai se produce flexia coapsei pe bazin cu ridicarea piciorului pe planul
patului apoi flexia genunchiului cu caderea piciorului pe pat.
robele de disdiadocokinezie similar la membrul superior. Proba de flexie dorsala plantara
executata simultan cu ambele picioare.
d) robe de !ipotonie. ,e constata miscari exagerate iar reflexele sunt pendulare mai ales
rotulian. Exista si proba de pasivitate Andr& 'homas. 0alansarea antebratului e urmata de
miscarea exagerata a mainii.
*orbirea de regula e sacadata lenta uneori poate fi exploziva alteori biartica.
III. RE+LEXI*I,A,EA
Re"le-ele oteotendinoae
a) La membrul uperior .---Re(le)ul bicipital deservit de radacininile "<-"=-">. 0ratul e
sustinut relaxat cu cotul spri%init pe mana examinatorului antebratul e in semiflexie si usoara
pronatie. Examinatorul loveste cu ciocanul tendonul muschiului biceps direct sau prin intermediul
propriului deget intre tendon si ciocan. #aspunsul normal e dat de contractie a muschiului biceps
cu flexia antebratului si usoara supinatie. #amurile care sunt interesate in acest reflex e ramura
senzitiva din cervicalii mi%locii. ,i componenta motorize a nervului musculocutanat de "/-"<.
---Re(le)ul tricipital "<-">. 0ratul e in abductie cu antebratul fie atarnand in unghi drept fata de
brat fie cu spri%in pe cot la )*? fie spri%iunit in sold fie la %umatate intre flexie si extensie spri%init
la mana examinatorului. ,e loveste tendonul tricepsului la olecran. #aspunsul normal e extensia
antebratului. Exista un raspuns paradoxal cu inversiunea reflexului bicipital si produce flexia
antebratului acest raspuns aparand in cauza leziunilor medulare la nivelul "=-">. Inervatia
senzitiva si motorie o face nervul radial.
---Re(le)ul stiloradial "/-"<. 5ntebratul e in semiflexie si semipronatie cu apofiza stiloida radiala
in sus. ,e loveste stiloida raspunsul normal e de flexie antebrat cu supinatie din contractia
muschiului lung supinator si a muschiului biceps. Inervatia o asigura nervul radial
---Re(le)ul cubito-pronator "<-"=-">. 5ntebratul e in semiflexie si semipronatie. ,e percuta
apofiza stiloida cubitala. #aspunsul e pronatia antebratului. Inervatia o asigura nv. median.
b3 La membrul in"erior---Re(le)ul rotulian &:-&.-&@. Pozitia e asezat pe scaun cu picioarele
usor spri%inite pe podea in pozitie simetrica sau cel mai frecvent asezat pe scaun cu un membru
inferior asezat picior peste picior sau asezat la marginea patului cu membrul atarnat sau in pat in
$$ cu genunchii usor flectati spri%inii pe antebratul examinatorului. ,e percuta tendonul rotulian
sub marginea inferioara a rotulei. ,e obtine contractia muschiului cvadriceps care se evidentiaza
prin palpare si se obtine extensia genunchiului. #eflexul se cerceteaza bilateral observandu-se
viteza cu care apare dupa percutie si amplitudinea extensiei. Exista manevre de intarire: pacientul
apuca degetele celor : maini si exercita o traciune divergenta prin abductia bratelor atunci cand
facem manevra sau subiectul apasa cu putere calcaiul in planul patului sau subiectul e in asezat si
apasa cu varful in piciorul examinatorului.
---Re(le)ul ahilian &/-,--,:. Pacientul e in genunchi pe un scaun sau in $& in pat sau $$ in pat
cu coapsele usor abduse si rotate extern genunchii flectati si piciorul in usoara dorsiflexie sau $A
in pat cu piciorul in usoara sau $$ cu piciorul testat indoit si spri%init pe gamba opusa. $e obicei
examinatorul exagereaza dorsiflexia apasand cu mana. ,e percuta tendonul 5hilian deasupra
insertiei sale pe calcaneu. In mod normal apare contractia muschilor soleari plantari si apare
flexia plantara a piciorului din glezna. Inervatia o asigura nervul tibial. Re(le)ul medioplantar
!"uillain Barr&3: pacientul e in $A cu genunchii flectati la unghi drept se percuta regiunea
plantara in zona mi%locie. ,e obtine flexia piciorului prin contractia muschiului triceps sural.
Inervatia o asigura tot nervul tibial.
&.Re"le-ele %utanate apar ca rasapuns la aplicarea unui stimul pe piele sau mucoase.
@
a3#eflexele cutanate abdominale: subiectul e in $$ cu peretele abdominal relaxat
coapsele flectate pe abdomen bratele pe langa corp capul in spri%in pe perna. Tegumentul se
stimuleaza cu un obiect bont !bat de chibrit3. ,e obtine o contractie homolaterala a muschiului
abdominal cu derivarea liniei albe si a ombilicului de partea stimulate. Exista . reflexe cutanate
abdominale: reflexul cutanat abdominal superior in care se excita tegumentul din regiunea
supraombilicala de %os si in afara spre varful sternului sau orizontal din exterior spre medial.
#aspunsul la acest stimul e ca ombilicul se deplaseaza in sus si inafara spre stimul. Inervatia o
asigura nervii intercostali T=-T>.
#eflexul cutanat mi%lociu: se stimuleaza tegumentul in dreptul ombilicului orizontal
dinspre inafara spre medial. #aspunsul e ca ombilicul deviaza in afara. Inervatia o asigura nervii
intercostali T)-T-- !sau T) si T-- nush sigur3.
#eflexul cutanat abdominal inferior: dependent de T-:-&-. ,e stimuleaza tegumentul
intraombilical diagonal sau orizontal dinspre inafara spre medial. #aspunsul e ca ombilicul
deviaza in %os si in afara. Inervatia o asigura si T-: nervul ilioinghinal si hipogastric. Observatie:
daca reflexele sunt diminuate sau absente cel inferior e primul afectat. 5 :a observatie e abolirea
reflexelor cutanate abdominale evoca leziuni piramidale.
b3#eflexul cremasterian: radacini in &--&:. ,e obtine atingand cu acul de sus in %os
tegumentul regiunea interna si superioara coapsei8 apare o contractie a muschiului cremaster cu
ridicarea de aceeasi parte a testicolului. Trebuie deosebita de contractia lenta vermiculara care
apare la atingerea obiectelor reci. #eflexul e absent la batrani la cei cu hidrocel sau baricocel la
cei care au avut orhite sau epidiminte. 5cest reflex dispare in leziunile piramidale. Inervatia e
asigurata de nervul ilioinghinal si femurogenital.
%) Re"le-ele patologi%e.
#eflexul de apucare fortata: pacientul e in $& de partea opusa celei examinate. &a
stimularea tegumentelor de pe fata palmara a degetelor si mainii se obtine un reflex flexor al
degetelor mainii. Exista mai multe variante ale acestui reflex:
reflexul de apucare simplu: daca examinatarul introduce degetele intre police si
indexul pacientului apare o usoara flexie a degetului pacinetului care strange
degetul examinatorului. $ar la comanda el poate relaxa.
reflexul de agatare: daca degetele flectate ale pacientului sunt extinse de catre
examinator ele se vor flecta inapoi peste degetele examinatorului
reflexul de perseverare tonica: daca reflexul de apucare simplu e exagerat incercarea
de a scoate degetele examinatorului determina o crestere a fortei de strangere fara
posibiliatatea de relaxare la comanda. #eflexul e normal in primele :-@ luni de la
nastere si e prezent in leziunile controlaterale ale ariei premotorii.
.emnul /o""mann' examinatorul tine mana pacientului aflata in usoara dorsiflexie din
pumn si cu degetele usor flectate. "u cealalata mana apuca intre police si index falanga distala a
degetului mi%lociu a pacientului pe care o flecteaza puternic piscand-o cu degetul. Biecare flexie e
urmata de o relaxare brusca. ,emnul Coffmann e prezent daca apare flexia si adductia policelui si
eventual flexia indecelui. 5cest semn evoca o leziune piramidala sau o hiperexcitabilitate la
pacientul cu spasticitate.
.emnul Roolino la mana: se percuta cu degetele sau ciocanelul de reflexe partea
palmara a articulatiei 7"B. In mod normal se obtine flexia degetelor si supinatia antebratului.
$aca apare acest semn el evoca o leziune piramidala.
reflexul palmo-mentonier !7arinescu-#adoviD3: la stimularea regiunii tenare a manii
apare contractie de aceeasi parte a mentonierului si orbicularului buzelor cu
incretirea pielii in aceasta zona si in usoara retractie a unghiului gurii de aceeasi
parte.
.emnul 0abin)i reprezinta raspunsul plantar extensor la stimularea partii laterale a
plantei. 5cest semn se manifesta prin dorsiflexia halucelui. &a acest semn se adauga semnul
evantaiului adica degetele se departeaza uneori se face flexia dorsala a piciorului. $aca leziunea e
mai grava se poate face flexia genunchiului si a soldului plus tensorul fasciei lata. ,timularea
incepe de la calcai si merge pe fata laterala spre 7"B. ,e face si pe marginea interna sau externa
a plantei. $aca stimulul nu apare stimularea partii interne se continua de la degetul mic catre
/
haluce. Pacientul trebuie sa aiba degetele in extensie cu calcaiele lipide de pat. #aspunsul e
facilitate prin intoarcerea capului pacientului in partea opusa. #aspunsul poate fi abolit daca
genunchiul e in flexie. #aspunsul caracteristic consta in dorsiflexie lenta tonica clonica a
halucelui !uneori3 reparatia degetelor fata de haluce !evantai3. &ipsa de raspuns e tot patologica e
egala cu semnul 0abinski echivoc.
.emnul peudo0abin)i apare la hipersensibili in cazul celor cu hiperkinezie. ,au in
cazul paraliziei flexorii sunt ai halucelui cand apare reflexul plantar inversat. ,emnul 0abinski e
pozitiv la nou-nascuti in coma in somn profound anestezie dupa criza convulsiva.
.emnul Roolino al piciorului respective percutia brusca a degetelor de la picior
determina flexia plantara a degetelor. Pacientul se afla in $$ cu membrul inferior in extensie.
.emnul Mendel-0e%$tere1 se numeste si raspunsul dorsocubital in care percutia fetei
dorsale a piciorului de obicei deasupra metatarsienelor @-/ determina flexia planatara a degetelor
in mod deosebit a degetulor mici. Exista semnul 0echtereE in care acelasi raspunde il obtine la
percutia plantei sau al calcaiului.
Re"le-ul medioplantar Guillain-0arre unde pacientii se afla in $A cu genunchii la )*?
flectati si se percuta zona medioplantara.
5lte reflexe patologice: re"le-ul orbi%ularului bu#elor. Percutia buzei superioare
determina contractia muschilor orbiculari rezultand expresia de om suparat !botanist 3. 5cest
reflex este evident in sindromul pseudo-bulbar sau in lezicule supramedulare bilaterale.
d) Re"le-ele toni%e ale gatului in conditiile intreruperii legaturii cu scoarta cerebrala asa
numitul sindrom sau stare sau corticare. 7odificarea pozitiei in raport cu corpul determinand
modificarea tonusului si posturii membrelor. 5stfel- cand capul e intors spre un umar se poroduce
o crestere a tonusului extensorilor de acea parte si o crestere a tonusului flexorilor de parte opusa
respective bratul spre care priveste ramane rigit in extensie ca si membrul inferior. 0ratul de
partea opusa e in flexie membrul inferior asezandu-se de asemenea in flexie. $e asemenea flexia
capului si gatului determina flexia membrul superior si extensia celui inferior. Extensia capului si
gatului determina extensia membrului inferior si flexia membrului superior. Presiunea exercitata
pe "= determinand relaxarea celor @ membre.
.emnul C$1ote) e produs prin percutia unui punct situate la %umatatea distantei dintre
comisura bucala si arcul zigomatic determinand contractia muschilor inervati de muschiul facial
de partea respective rezultand contracture musculaturii. 9neori contracture e mai puternica daca
se va face in fata urechii rezultand un semn de tetanie dar poate sa apara uneori si in leziuni alte
tractului piramidal.
e)Clonuul apare in leziuni piramidale. "lonusul plantar: pacientul face active4pasiv
miscari pasive ritmice de flexie4extensie a piciorului. &a un moment dat se produce o intindere
brusca a tricepsului sural. Examinatorul spri%ina gamba si cu cealalta mana apuca talpa piciorului
incepe sa bata ritmic. 5ceste batai pot fi stopate printr-o miscare de flexie plantara. Pentru a
diferentia clonusul de pseudoclonus: el apare in boli psihice. Pseudoclonusul nu se opreste la
manevra de flexie plantara. Exista si un un clonus patelar. Examinatorul prinde rotula intre index
si police si o deplaseaza brusc in %os. ;amba e in semiflexie si relaxata cat mai mult posibil fiind
sustinuta sub genunchi de examinator in cealalta mana face manevra. "lonusul patelar: miscarea
sacadata sus-%os a cotului.
") E2aluarea3 %er%etarea in%ine#iilor %are apar in le#iunile piramidale. Blexia
combinata a coapsei si trunchiului !0abinski3: cand pacientul incearca se se ridice din $$ in
asezat coapsa se flecteaza pe bazin si memrul inferior bolnav se ridica deasupra patului. &a
membrul inferior sanatos extensorii fixeaza coapsa pe pat.
Benomenul tibialului anterior sau semnul ,trFmpell: se cere pacientului sa flecteze gamba
pe coapsa impotriva unui rezistente. 5ceasta manevra determina o flexie sincinetica a piciorului
pe gamba.
,emnul Geri: pacientul in ortostatism la aplecarea trunchiului inainte se flecteaza
sincinetic si genunchiul de partea leziunii.
,. ,ouHues 6cand pac.ridica la verticala mb.sup.de partea hemiparetica deg. care erau in
flexie trec in extensie si abductie.
<
,emnul Iartenberg cand pacientul strange in mana paretica un obiect apare adductia
flexia si opozitia policelui. ,emnul pronatiei ,trFmpell flexia active contra rezistentei
antebratului paretic determina o pronatie si flexie a mainii. #eflexul extensor cvadrupedal 0rain
atunci cand pacientul se apleaca pentru a adopta pozitia cvadupeda se produce o extensie a
membrului superior paretic.
g) Re"le-ele patologi%e.
Tripa flexie: apare oricand se exercita excitatii ale membrelor inferioare care sunt
nociceptive. ,e obtine flexia piciorului pe gamba a gambei pe coapsei si a coapsei pe bazin.
5celasi excitant produce uneori reflexul de extensie incurcisata respective la flexia plantara a
piciorului si halucelui apare la membrului inferior opus extensia coapsei si genunchiului. $e
asemenea poate sa para reflexului de tripla flexie incrucisat ca si extensie homolateral.
Observatie: miscarea superior la care se mai obtine reflexul de automatism medular reprezinta
nivelul inferor al compresiunii medulare adica compresiunea se intinde de la "/-"= si radacinile
au scapat apare reflexul.
#eflexul de masa la ciupirea tegumentului la nivelul membrelor inferioare apar
concomitant tripla flexie a membrelor mictiune defecatie transpiratii prohuse. 5cest reflex de
masa e un reflex de maxima gravitate si apare datorita difuziunii exicatiei in centrii motori
sfincereni si vegetative.
#eflexele idiomusculare. Prin percutia unui muschi cu ciocanul de reflexe se produce o
contractie brusca si de scurta durata a muschiului.
I*. .EN.I0ILI,A,EA
Exista doua categorii de sensibiliatate: subiectiva si obiectiva. "ea subiecti"a se
evalueaza anamnestic: pacientul e intrebat daca simte: Parastezii sau scaderea pana la disparitia
sensibilitatii intr-o anumita parte a corpului ca si amorteli arsuri furnicaturi etc senzatia4lipsa ei
de cald4rece senzatie de contrictie sau distensie presiune4greutate toate aceste senzatii tre sa fie
precizate ca distributii caracteristici intensitate durata periodicitate precum si factorii ce
accentueaza sau care scad aceste senzatii.
Sensibilit. obiecti"a pp. pt. evaluare anumite conditii de examinare.
,e testeaza precoce in cadrul examin. neurologice pt a capta atentia subiectului si acesta sa nu fie
obosit ! daca e obosit se revine ulterior pentru detalii3. ,ubiectul trebuie sa fie: constient
cooperant asezat in pat intr-o camera linistitacalduroasa ! temperatura de confort3 cu ochii
inchisi8 evaluarea trebuie sa se faca simetric incepand de obicei cu partea presupus bolnava. ,e
cere raspuns la tipul stimulului si localizarea lui. ,e vor cerceta cu mare atentie: zonele dureroase
z. cu atrofii musculare localizate parezelesau4si tulbirari de reflexe zonele pe care subiectul le
delimiteaza ca avand tulburari de semsibilitate.
$e retinut: in caz de leziuni de nervi periferici in ariile cu sensibilitate pierduta si o piele uscata
cu sudoratie diminuata sau absenta inclusiv cu tulburari trofice ale unghiilor.
,. obiectiva:
- superficiala J tactila termica si dureroasa
- proprioceptiva J mioartrokinetica vibratorie barestezia durerea profunda
#. S$%SIBI&I'A'$A S($)*I+IA&A-
a) 'A+'I&A (,$%$)A&A)
Pt.evaluare se foloseste stimularea cu o perie din par cu o bucata de vata sau se foloseste
atingerea f. usoara cu varful degetului.
Tehnica: stimulul este asezat direct pe piele apoi e ridicat ! stimulul nu are voie sa se miste in
plan3.
,ubiectul:
sa raspunda cu da4nu atnci cand simte4nu stimulul8
sa arate zona stimulata! topografia stimulata 38
sa spuna natura stimulului
$iscriminarea tactila- subiectul trebuie sa aprecieze distanta la care doi stimuli aplicati simultan
sunt apreciati ca atare ! ca fiind : stimuli si nu - stimul8 apreciati separat3. $istanta minima la care
cei : stimuli sunt aplicati simultan sunt apreciati in cond.fiziologice de regiunea stimulata:
=
ex.:limba- distanta minima - mm pulpa degetelor- :-. mm dosul degetului- @-< mm dosul
mainii- :* mm coapsa- ./ mm.
Evaluarea propriu-zisa incepe cu : pct.departate apoi distanta scade gradat pana cand apar erori de
localizare separata a celor : pct.
!ermole-ia 4 grap$oete#ia )- recunoasterea literelor si cifrelor scrise pe piele de catre
examinator in timp ce pacientul are ochii inchisi.
,e scriu cu un pix de obicei respectand urm. inlaitime :
-pulpa degetelor-- cm antebrat gamba-@ cm.
Grap$anete#ia- lipsa capacitatii de recunoastere a cifrelor4 literelor prin aceasta manevra.
In afara discriminarii tactile- inatentia senzitiva! extinctia3 6 pierderea capacit.de perceptie a
senzatiilor simultane.
I demonstrare: ca stimulul e perceput pe ambele parti ale corpului. ,e stimuleaza simultan :
regiuni identice de pe cele : parti !stanga- dreapta3 ale corpului cu acelasi gen de stimul !atingere
intepatura3. ,timulul poate fi perceput de pacient pe o parte.
.tereogno#ia6 capacitatea de percepere a formelor si naturii obiectelir prin pipait ! capacit.de
cunoastere si identificarea lor3.
Perceperea marimii obiectelor se testeaza folosind obiecte de aceiasi forma dar de marimi diferite!
monede diferite3.
Perceperea formei se testeaza folosind obiecte de forme simple !53637) taiate decupate din hartie
palstic8 obiecte solide de diferite forme geometrice ! tridimensionaleKcub piarmida
bila3.
Testarea si recunoasterea obiectelor uzuale: pix nasture cheieK se pun in mana pacientului
!ochii inchisi3. $aca pacientul are pareza brahiala obiectele sunt miscate de examinator peste
degetele pacientului.
In cazul patologicK intarzierea identificarii obiectului neidentificarea obiectului
!atereogno#ia3 nerecunoasterea formei !amor"ogno#ie) nerecunosterea structurii texturii sau
materialului din care este fabricat obiectul !a$ilogno#ie3 neputinta de a-l denumi cu toate ca
pacientul recunoaste marimea forma si consistenta obiectului !aimbolie ta%tila3.
.omatogno#iaKrecunoasterea schemei corporale.
Patologic - subiectul nu-si recunoaste un membru sau chiar un hemicorp- asomatognozie.
pacientul poate avea impresia unui membru in plus alturi de corpul sau si nu-l recunoaste ca
fiind propriul membru6 iluzii kinestezice.
b) S$%SIB. '$)MI+A se examineaza cu eprubete pline cu apa intre -*--/ " si o eprubeta cu
apa clada @*-@/ ". ,uprafata externa tre sa fie uscata. Pacientul trebuie sa raspunda daca simte
cald4rece. In caz patologiei intalnim: termoanestezia pentru cald4rece izotermognozia J subiectul
percepe ca si Lcaldut2 orice stimul inversiunea termica J recele e resimtit ca si cald si invers
hiperestezia.
c) S$%SIB. -()$).ASA care se testeaza folosind un ac cu gamalie si se fac stimulari
alternative cu varful si cu gamalia. Pacientul e intruit sa raspunda daca e ascutit sau bont sis a se
refere la intensitatea stimularii in diferite zone. ,e poate misca usor peste piele cu varf de ac si
pacientrul trebuie sa raspunda daca in timpul miscarii verticale a acului senzatia se modifica in
unele zone. 7iscarea acului se face dinspre hipoestezie catre zona sanatoasa. $aca stimuli sunt
aplicati prea aproae sau repede ei se sumeaza si rezultatul e eronat. ,ituatii patologice: analgesia
J insensibilitatea la dureer hipoalgezia si hiperalgezia.
/. S$%SIB. ).)I.+$'IVA'
a)Mioartrokinetica (simtul0 sensibilitatea atitudinilor a miscarii si pozitiei). ,e misca pasiv
degetul de la picior sau mana si I se cere pacientului avand ochii inchisi sa precizeze directia
forta si amplitudinea miscarii si de asemenea sa precizeze degetul care i-a fost miscat. In mod
normal subiectul apreciaza cu --: grade in articulatiile interfalangiene. Patologic se pierde in timp
simtul pozitiei si apoi al miscarii. 5pare intai la degetele mici apoi la police sau haluce. $aca
sensibilitatea mioartrokinetica e pierduta la degete-se face la antebrat4gamba s.a.m.d. Aariante de
examinare: se imprima o anumita pozitie degetului unei maini si i se cere pacientului sa execute
>
voluntar aceeasi miscare la mana opusa sau o mana e miscata pasiv intr-o directie oarecare si i se
cere pacientului apuce cealalta mana policele sau indexul acestei maini.
b) Vibratorie (capacitatea de a percepe "ibratiile uneui diapazon aplicat pe anumite
proeminente osoase). ,e aplica pe haluce maleole creasta tibiei spinailiaca anterosuperioara
sacrul apofizele spinoase stern clavicula procesele stiloide ale radiusului si cubitusului.
$iapazonul se aplica in vibratie dar si neavibrand pe proieminentele osoase pentru a testa daca
pacientul percepe vibratiile. ,e incepe cu proeminentele osoase distale si se continua in sens
proximal atat la membrele inferioare cat si la ele superioare pentru a stabili nivelul pana la care
vibratiile sunt percepute. ,e noteaza intensitatea stimului si durata perceptiei vibratiei.
allanstezia reprezinta lipsa perceptiei sensibilitatii vibratoriei.
c) Barestezia 4imtul apre%ierii greutatilor 3 . 0arognozia e aprecierea recunoasterea
diferentierea greutatilor. E o functie senzoriala cerebrala. ,e examineaza aparand cu degetul sau
un obioect bont pe piele sau structurile subcutanate: muschi tendoane nervi. 5pasarea e ferma.
,e poate apuca si strange intre degete pielea muschiul tendonu. Pacientul e intrbat in legatura cu
intensitatea si localizarea presiunii.
d) -urerea profunda se examineaza:
-comprimand cu putere muschi si tendoane
-apasand pe nervi asezati la suprafata !n. cubital sciatic popliteu intern3
-apasand pe globii oculari.
Semne patologice1
,. 5badie6 pierderea durerii profunde la comprimarea tendonului lui 5hile
,. Tinel6 aparitia de senzatiei de furnicatura in capatul distal al unei extremitati la presiunea unui
nerv sectionat!intrerupt36evoca inceputul regenerarii nervului..
,emnul scaunului !,. 0arber3 se produce prin flexia gatului. Pacientul trebuie sa atinga pieptul cu
barbia rapid si sa descrie senzatiile. &a unii pacienti apar furnicaturi in maini si de-a lungul
coloanei atunci cand capul e in fata. 5cest fenomen e produs de afectarea cailor senzitive in
regiunea cervicala mi%locie in suferinte ca scleroza multiplasiringomielie spondiloza cervicala
leziuni ale maduvei cervicale.
In cadrul semiologiei ,G avem:
*. LIM0A8UL.
Prin el intelegem comunicarea ideailor si sentimentelor spre deosebire de vorbiere care e expresia
ideilor sau sentimentelor folosind simboluri verbale.
#. Afazia #. Afazia reprezinta pierderea expresiei sau intelegerii limba%ului datorita unor leziuni cerebrale.
O prima categorie o reprezinta afazia expresiva. "a definite ea reprezinta deficitul expresiei prin
vorbire sau scris.
-3 . A"a#ia e-prei2a
A"a#ia e-prei2a orala 4 a"a#ie motorie 0ro%a ) au a"a#ia 2erbala /ead .Pacientul stie ce
vrea sa spuna dar e incapabil sa spuna sau spune incorect nu poate vorbi spontan nu poate sa
vorbeasca sau citeasca cu voce tare. E capabil sa auda si inteleaga limba%ul vorbit sa citeasca in
gand si sa intealeaga limba%ul scris dar nu poate reproduce ceea ce aude 4citeste. E capabil sa
scrie voriberea automata sau emotionala e pastrata. &a poligloti ultima limba invatata sau cea
folosita cel mai putin e Luitata2.
;radele de tulburare in afazia motorie:
-*is(azia reprezinta erori usoare in formarea cuvintelor reducerea vocabularului.
-olilalia reprezinta exprimarea recurentiala perseverarea unor silabe4cuvinte4propozitii. $e
obicei pacientul repeta partea terminala a propriul sau enunt.
-A(enia reprezinta pierderea vorbirii. A"a#ia 0ro%a trebuie di"erentiata de di#artrie %are
emni"i%a e-primarea imper"e%ta a unetelor i %u2inetelor datorita unor le#iuni %are
a"e%tea#a paratul arti%ulator' palatul moale3 limba3 bu#ele. $izartria apare in miopatie in care
exprima o leziune a muschilor articulatori miastenia ;ravis in care exista %onctiuni a
musculaturii paralizia bulbara parkinsonism in care sunt afectate miscarile voluntare4leziunile
cerebeloase in care se intalneste pronuntia neclara a consoanelor si cadenta vorbirii e interupt.
)
Anartria reprezinta pierderea capacitatii de a articula cuvinte.
*is(onia reprezinta pierderea fonatiei !afonie3 datorita disfunctiei laringelui desi articulatia
muschi J nerv e pastrata. $isfonia se caracterizeaza printr-o alterare a vocii !voce ragusita3 sau
pierderea volumului vocii sau ambele. "auzele disfoniei sunt laringitele fumatul consumul
cronic de alcool mixedem unele cazuri neurologice: boli primare ale muschilort !miastenia3
lezarea structurilor nervoase leziunile piramidale ale nervul vag parkinsonismul
Agra(ia reprezinta inabilitatea de a scrie cuvinte cu litere de mana4tipar in absenta paraliziei
membrelor superioare. Ea trebuie diferentiata de disgrafie in care bolnavul poate copia cuvintele
scrise darn u poate scire spontan sau dupa dictare.
: ). A"a#ia re%epti2a reprezinta afectarea capacitatii de a intelege limba%ul verbal si4sau scris.
Exista mai multe categorii de a"a#ii re%epti2e.
+izuala !senzoriala J vizuala 4 alexia3 reprezinta incapacitatea de a intelege cuvintele tiparite
sau scrise in absenta tulburarilor de vedere. In functie de campul lezat daca e vorba de
lezarea ariei -= avem orbirea4cecitatea daca e lezarea ariei -> putem avea agnozie pentru
obiecte care se mai cheama cecitate psihica4agnozia pt.culori !acromatopsie34agnozia
pt.fizionomii-prosopagnozia. Tot aici putem avea agnozia pentru clor !antromatopsie3.
&ezarea ariei -) cu pierderea capacitatii de revizualizare a memoriei pentru obiecte si
personae agnozia vizio-spatiala. In cadrul lezarii -) apare alexia rezultand faptul ca
pacientul poate vorbi si intelege ce i se spune dar nu intelege sensul cuvintelor scrise.
Auditiva$a(azia ,ernicke reprezinta incapacitatea de a intelege semnificatia cuvintelor vorbite
in absenta asurzitatii. 0olnavul poate auzi si recunoaste vocea dar nu si cuvintele pe care
examinatorul le pronunta si nu poate repeta ceea ce aude. Poate clipi poate vorbi dar se
comporta ca si cum nu-si aude nici propia voce fara a fi constient de acest lucru.
Boloseste parafazii sau %argonofazii.
Amnezica(azia- anomia #eprezinta dificultatea de a evoca numele obiectelor atat in scris cat
si in vorbire vorbirea e corecta dar ezitanta fragmentata bolnavul poate recunoaste
cuvintele si sa-l sesizese dintr-un numar de termeni enuntati. 5ceasta amnezie e specifica
leziunilor ariilor :: si :=.
Amuzia reprezinta pierderea capacitatii de a aprecia muzica. 5mnezia cunoaste : forme:
receptive expresiva. "ea re%epti2a poate fi surditatea muzicala! adica incapacitatea de a
recunoaste o arie muzicala auzita ulterior3 sau alexia muzicala ! reprezinata imposibilitatea
de a recunoaste limba%ul muzical scris3. Cea e-prei2a e imposibilitate de a canta o
arie4transcrie. In general pentru examinarea afaziei exista . categorii de teste: testele
clinice care care se fac la patul bolnavului testele standardizate si testele experimentale
utilizate in anumite domenii de lingvisti sau fonologi.
/. )ecepti"itatea /. )ecepti"itatea
Testarea clinica poate fi facuta numai in cateva minute. ,e bazeaza pe conversatie cu
bolnavul repetitia intelegerea vorbirii gasirea cuvintelor scrisul4cititul.
+on"ersatia cu bolna"ul ofera informatii despre formele clinice de afazie -care dupa Mackson-
sunt de : feluri: afazia nonfluenta si fluenta.
(arametru A"a#ia non"luente A"a#ia "luenta
$ebitul verbal ,cazuta "rescut
&ungimea propozitiei ,curta Gormala
Trasaturi melodice $isprozodie Gormala
Efort "rescut Gormala
5rticularea $izartrie Gormala
Trasaturi sintactice 5gramatismul 4 ,tereotipie verbala Paragramatismul 4 Parafazia 4 Margonazia
*ebitul verbal in mod normal la un adult trebuie sa fie de -**--/* de cuvinte4min. in afazia
nonfluenta debitul scare sub /* cuvinte4min. in general afazaicii au un debit de sub -*
-*
cuvinte4minut. $atorita acesui fapt vorbirea e Ltelegrafica2. In afazia fluenta debitul e normal sau
crescut peste :** cuv4min.
.ungimea propozitiei e in afazia nonfluenta scurta uneori raspunde printr-un singur si acelasi
cuvant. In afazia fluenta e normala. 'rasaturile melodice in afazia nonfluenta se caracterizeaza
prin disprosodie !vorbire disritmica si nemelodioasa3 pauzele sunt frecvente dar negasind
cuvintul specific4 afazicul fluent face o descriptie stufoasa care aduce putine informatii !emptN
speech-vorbire goala3. Trasaturile sintactice in afazia nonfluenta poate aparea agramatism 6erori
in exprimarea pluralului si a timpurilor verbale poate sa apara stereotipia verbala6 pacientul
exprima acelasi cuvant4silaba dar cu intelesuri diferite sustinute de grimase faciale si miscari ale
coprului4 in afazia fluenta poate sa apara paragramatismul !folosirea unor timpuri incoerente3
parafazia !substituirea unei litere J parafazia literala unei silabe J parafazia fonetica unui cuvant
J prafazie verbala3 %argonafazia unde pacinetul foloseste cuvinte fara sensneologisme create prin
substituiri parafazice.
)epetitia reprezinta capacitatea de a repeat exact cuvintele de examintor. In mod normal se pot
repeta = cuvinte. ,e utilizeaza cuvinte uzuale care cresc progersiv in complexitate pana la
propozitii cu relatii sintactice complicate. 5specte patologice:
Ecolalia adica repetarea cuvintelor examinatorului poate fi uneori singura comuncare posibila.
Ecolalii pot completa o propozitie cu cuvantul potrivit dar care nu a fost exprimat de examinator
sau pot continua un vers inceput de examinator.
Intelegerea "orbirii se testeaza dand comenzi vorbela si de a testa capacitatea subiectului de a
efectua diferite miscari4actiuni: du mana dreapta la urechea stanga spre exemplu. Testul poate fi
facut gresit de apraxici. ,e poate cere pacientului sa arate obiectele numite de examinator: masa
ceas etc.
,asirea cu"intelor dificultatea aparand si in cazul dementei sau confuzia.
Anomia e incapacitatea de a-si spune numele. Pacientului i se poate cere sa numeasca obiectele
pipaite sunetele auzite obiecte obiecte dupa descrierea folosirii lor sa exprime cuvinte dintr-o
categorie data.
+ititul si scrisul: I se da subiectului sa citeasca un articol dintr-un ziar si i se cere sa spuna
intelesul a ceea ce a citit. $islexia reprezinta pierderea capacitatii de a citi. 5lexia reprezinta
incapacitaeta intelegerii semnificatiei a ceea ce a citit. I se cere pacientulului sa recunoasca
cuvintele pe care examinatorul le orografiaza litera cu litera.
*isgra(ia se testeaza cerand pacientului sa scrie propriul nume propozitii dupa dictare sa
comenteze in scris activitatea sa profesionala.
2. Agnozia 2. Agnozia semnifica imposibilitatea de a recunoaste obiectele din %ur in absenta unor
tulburari ale functiilor elementare senzitivosenzioriale si in absenta unor tulburari ale functiilor
intelectuale in general.
a)Agnozia auditi"a cuprinde: agnozia pentru sunetele nelingvistice !surditate pentru sunete3. ,e
cere pacientului sa stea cu ochii inchisi sa recunoasca zgomote produse de: caderea unei monede
o legatura de chei aprinderea unui chibrit tic-tacul ceasului mototolirea unei hartii cocos cal
broasca etc. In acest context pacientul percepe vorbirea dar vorbirea are si elemente nonverbale.
9nii pacienti nu diferentiaza vocea de barbat de cea de femeie copil J batran intonatiile. In
cursul textelor pacientul da raspunsuri nonverbale aratand spre portrete prezentate sau spre
semnele de punctuatie prezentate.
b) Agnozia "erbala (Surditatea "erbala)# i se cere pacientului sa recunoasca vocile diferitelor
persoane. 'ulburarea de localizare a sunetelor# se cere pacientului sa localizeze in spatiu sursa
zgomotelor. 5pare de obicei in leziunile de lobi laterali.
c)Agnozia "izuala
-Agnozia vizuala pentru obiecte in care bolnavul nu recunoaste obiesctele pe care le vede. "a
teste se arata subiectului diverse obiecte si sa le numeasca sau I se cere sa citeasca pniste obiecte
apoi sa le numeasca sau sa scrie obiectele sau sa scrie cum se manuieste obiectul. #ecunoasterea
este fie ingreunata daca obiectul e asezat intr-o multime de alte obiecte fie usurata daca se arata
diferite forme ale aceluias obiect sau se arata modul in care se foloseste obiectul sau se urmareste
contului obiectului in aer sau cu privirea. 9neori pacientul recunoaste obiectul pe alte canale:
--
tactil auditiv. Observatie: in afara situatiei de testare subiectul se comporta relativ normal. $e
exemplu la masa gaseste lingura4cutitul si se foloseste de el.
-Agnozia vizuala pentru imagini. "a teste- i se cere pacientului sa identifice imagini simple de
obiecte sau finite: pisica caine gasca etc sa identifice figuri geometrice sa recunoasca imagini
complexe: peisa%e sa descrie din memorie obiecte !casa3 fiinte animale sa completeze imagini
!,chita de casa3. #ezultatele: subiectul nu recunoaste imaginile obiectului desi obietul ca atare il
recunoaste8 recunoaste sensul general al imaginii dar nu i emni"i%atia ei parti%ulara. ,e
constata alterarea recunoasterii optice a unei imagini !a unui desen cifra descompusa in puncte3.
5gnoz. viz. pt. imagini are : forme clinice:
5gnoz. Aiz. 5perceptiva6 e tulburata capacit. de recunoastere dar e pastrata cea de discriminare.
,ubiectul prezinta o dificultate in a identifica sau copia dupa prezentarea vizuala obiecte simple
sau desene liniare !ex.: nu distinge o linie dr. de una curba dificultate in a alege obiecte la cerere3.
5ceasta forma de agnozie viz. 5perceptiva evoca faptul ca leziunea este occipitoparietala
bilaterala.
5gnozia Aiz. 5sociata6 este afectata capacit.de discriminare4 capacitatea de recunoastere e
pastrata.
-nu poate numinu poate descrie si nu poate inidica intrebuinta un obiect perceput vizual
-pastrarea capacit. de a desena obiecte si posibilitatea de a recunoaste de a identifica prin alte
canale.
-perceptia formei si a conformatiei 6normale !Ex.: palaria6 patrat asezat pe o struct. #otunda3
-nu poate alege obiectul numit dintr-un grup de obiecte
-Agnozia vizuala pentru culori. "a teste subiectul trebuie sa numeasca culorile vazute sa arate
culorile cerute de examinator sa sorteze un lot de culori alegand separate esantioanele rosii
albastre etc. #ezultate: pacientul nu poate denumi culorile obiectelor confunda culorile intre ele8
sortarea culorilor nu e posibila. Ea trebuie diferentiata de acromatopsie6pierderea vederii colorate.
Evaluatorul cere pacientului sa examineze critic o imagine ce are o coloratie necorespunzatoare .
Trebuie diferentiata de amnezia verbala de ordin afazic !afazicul- sorteaza corect culorile 4
agnozicul nu poate arata culoarea ceruta3. Trebuie diferentiata de cecitatea verticala pentru culori.
Toate culorile le pecepe ca fiind cenusii.
Agnozia de simultaneitate- bolnavul recunoaste amanunte dintr-un desen sau amanunte ale anum.
Imagini dar nu poate prinde ideea generala. In acest caz e afectat procesul de generalizare de
recunoastere globala a configuratiei. Pacientul nu prinde relatia dintre imaginile elementare
Ex.: la imaginea unui cal- denumeste coada: urechi @ picioare dar nu sintetizeaza cele vazute.
Agnozia vizuala pentru simbolul gra(ice !alexia3 exista alexia agnozica4cecitatea verbala pura6
pacientul nu poate citi un text scrisul spontan si la dictare e normal dar nu poate citi ce a scris.
$eosebeste literele de alte imagini. ,tie ca e vorba de litere dar nu le recunoaste. "ifrele sunt
recunoscute mai usor decat literele. Pacientul citeste mai usor literele izolate decat siruri de litere
litere decat cuvinte litere utilizate mai frecvent decat litere rare cuvinte scurte dar pacientul
confunda forme asemanatoare !h cu n3 sau face erori in oglinda !b cu d3 face inversiuni !m cu E3.
Pacientul recunoaste mai usor litera daca este scrisa in fata lui misca hartia in fata ochilor
urmareste conturul literei. Gu deosebeste semnele de punctuatie de litere. ,crisul spontan si la
dictare e normal dar literele mari si distante punctuatie e dificitara unde literele sunt omise sau
duplicate. ,crisul copiat e deficitar.
Ale)ia !agnozia) agra(ica unde literele nu pot fi citite deloc cuvintele pot fi citite numai cand fac
parte dintr-o propozitie cititul tinde sa devina global scrisul e tulburat nu poate silabisi.
d) Agno#ia ta%tila
Astereognozia: pactientul nu poate identifica cu ochii inchisi un obiect pe care-l tine in mana.
5gnozia tactila poate fi simulate de tulburarile de sensibilitate periferica. Poate fi simulate de
pareza ataxi apraxia mainii tulburari afazice. Testarea se face intotdeauna pentru ambele main.
,e examineaza separate recunoasterea obiectului si numirea lui. I se da pacientului sa pipaie
obiecte uzuale: chibrituri nasturi stofe monede apoi obiecte nefamiliale din metal sau lemn de
forme bi si tridimensionale geometrice !cub con etc3 I se cere apoi apcientului arate pe un sir de
imagini obiectul pe care l-a pipait. I se cere apoi sa-l primeasca si sa-l denumeasca. ,e noteaza si
timpul de latenta tendinta de a-l pipai cu ambele maini scaparea obiectului din mana. $upa
-:
*ela/ 0 1reindler exista 9 "orme de atereogno#ie' amorfognozia ahilognozia asimbolia
tactila.
Amor(ognozia e diferita de a recunoaste marimea si forma. E o agnozie de extensie.
Ahilognozia e capacitatea de a recunoaste caracteristicile materialului din care e facut obiectul.
Asimbolia tactila reprezinta capacitatea de recunoastere a semnificatiei simbolice a obiectului desi
morfologia si hilognozia sunt intacte. E o agnozie semantica. &ocalizarea leziunii se afla la nivelul
ariei senzitive controlaterale a mainii si circumvolutiunea postcentrala.
e) Agno#iile patiale reprezinta incapacitatea subiectului de a recunoaste relatiile spatiale. In
aceasta categorie intra:
'ulburarea perceptiei spatiale adica incapacitatea localizarii obiectelor in spatiu. 0olnavul nu
poate compara marimea si dimensiunea a : obiecte nu poate numara un sir de obiecte.
'ulburarea manuirii datelor spatiale !apractoagnozia): pacientul prezinta si apraie contructiva
prezinta o agnozie spatiala unilaterala si o inatentie vizuala unilaterala. $e obicei pentru
hemispatiul opus emisferei nedominante pe care il negli%eaza. $aca I se cere sa deseneze un
model reprezinta numai partea dreapta scrie doar pe partea dreapta a colii de hartie citeste doar
partea dreapta a unui text daca i se cere sa deseze un ceas va desena doar partea dreapta.
'ulburarile topogra(ice: subiectul nu se orienteaza in spatiu. Gu se orienteaza pe o harta nu poate
sa arate correct un intinerar pe o harta sau nu localizeaza corect orasele principale.
'ulburari de orientare in spatiul e)racorporal: bolnavul prezinta tulburari in exavularea
distantelor pana la un obiect intre : obiecte pacientul prezinta tulburari in evaluarea directiilor
!ex.: nu poate fixa indicatorul unui ceas la ora ceruta desi pe propriul ceas citeste corect3.
'ulburarile de orientare dreapta 2stanga#desi subiectul stie care e dreapta si stanga proprie si a
examinatorului el nu poate enumera obiectele din dreapta sau stanga lui nu poate executa stanga
impre%ur nu stie sa localizeze stimuli tactili4optici veniti dintr-o parte. Orientarea sus4%os
inainte4inapoi e pastrata. &eziunea care determina agnozia spatiala se afla in lobul parietal
posterior sau parieto-occipital al emisferelului nedominant.
") Agno#ia imaginii au %$emei %orporale 4omatogno#ia au %$ema %orporala) reprezinta
imaginea spatial ape care o are omul despre el insusi. #eprezinta propria imagine .$. Examenul
somatognoziei cuprinde discriminarea dreapta J stanga identificarea partilor corpului prin
numire miscare indicare pe propriul corp corpul examinatorului sau pe o imagine de corp
omenesc8 recunoasterea degetelor recompunerea unei imagini a corpului omenesc din fragemente
isolate desemnarea unei parti.
Tulburarile somatognoziei: anozognozia pentru hemiplegie. Exista anozognozie "erbala adica
negarea verbala a hemiplegiei. ,e manifesta atunci cand examinatorul pune o intrebare specifica
hemiplegiei. $e regula pacientul nu-si neaga spontan hemiplegia pentru ca ea se insoteste cu
halucinatii kinestezice.
'ulburarea anozognozica de comportament se manifesta printr-o tulburare a atentiei pacientului
hemiplegic fata de %umatatea paralizata sustin ca pareza apartine altei persoane exprima
sentimente de ura fata de membrul bolnav unii pacienti personifica membrul bolnav asa numita
somatoparafrenie. 5ltii negli%eaza membrele bolnave fac abstractie de existenta lor. 5nozognozia
apare pentru hemiplegici in stadiul acut al unei hemiplegii !primele zile3 dispare in cateva zile si
caracterizeaza o leziune aflata in emisferul nedominant girusul supramarginal angular. "el mai
adesea e pentru hemiplegia stanga.
3egarea cecitatii !orbirea)-insoteste frecvent cecitatea corticala !descriu impresii vizuale
confabulatorii3-circula ca si cum ar vedea dar nu vad si se lovesc de mobila.
3.Apra4ia 3.Apra4ia. Praxia reprezinta totalitatea gesturilor si miscarilor necesare pentru efectuarea
unor actiuni voluntare complexe in vederea indeplinirii unui scop. 5praxia reprezinta tulburarea
activitatilor gestice in absenta oricarei tulburari paralitice ataxice involuntare si cu pastrarea
cunoasterii actului care trebuie indeplinit. Examinarea pacientului apraxic urmareste punerea lui
intr-o situatie particulara situatie test pe care nu o intalneste in fiecare zi. Trebuie sa verificam
daca intelege ce-i cerem daca nu ii cerem sa-l imite pe examinator daca intelege partial ii cerem
sa repete comanda si sa descrie actiunea pe care nu o poate face. Exista . categ.de miscari:
intranzitive !fara obiect3 tranzitive de imitatie.
-.
Mi%arile intran#iti2e !fara obiect3 sunt de @ feluri :
Elementare adica miscarile isolate ale segmentelor in speta ale degetelor !I se cere sa faca un inel
din police si medius4inelar sa faca un A din index si medius sa faca miscarea de pianotare
flexie4extensie abd4add de degete3
E)presive de ordin emotional mimico-gestic !I se cere sa imite surasul sa imite surasul plansul sa
implore sa faca adio3
*escriptive se fac fara obiect !sa sune un clopotel sa prinda o musca sa se scarpine3
Simbolice conventionale !sa aplaude ameninte cu pumnul sa faca salutul militar sa faca gestul
%uramantului sa faca gestul de rugaciune3. Mi%arile tran#iti2e se realizeaza cu o mana: sa ia un
obiect de pe masa sa se pieptene sa deschida usa cu cheia8 sa realizeze miscari cu : maini: sa
bage ata in ac sa aprinda o tigara sa puna o harie in plic adica sa imite examinatorul.
Borme clinice: Apra)ia melocinetica !apra)ia inervatorie ) afecteaza in principal muschii
mainilor degetelor fetei cu incetinirea miscarilor de rigiditatea muschilor interesati. ,e observa
pierderea miscarile fine pierderea armoniei segventialegenerale a miscarii. E in primul rand o
apraxie digitala intereseaza miscarile automate si cele voluntare. ,e intalneste la bolnavii cu
leziuni premotorii. Pacientul nu reuseste sa faca gestul izolat elementar care e grosolan imprecise
dar reuseste sa execute gesture complicate. Pacientul face impresia ca tatoneaza ca nu a invetat
inca bine miscarea pe care trebuie sa o faca nu are siguranta sau finetea miscarii.
Teste: sa faca un A cu : degete sa apese la comanda pe un buton sa dactilografieze sa manuiasca
un instrument musical sa impinge un obiect cu piciorul sa descrie cu piciorul in aer sau pe sol o
figura geometrica sa miste glezna la comanda.
Apra)ia mersului se caracterizeaza prin pierderea initiativei si neindemanarea la mers precum si
tulburarea controlului voluntar. 0olnavul bate pasul pe loc merge cu pasi mici cu varful
picioarelor desprinde greu piciorul de pe sol membrul inferior se incruciseaza tahibazie
trunchiul ramane in urma. 5cest aspect apare in tumori frontale care invadeaza partea anterioara a
corpului. E defapt o defectiune a mecanismului de declansare a unor reflexe cu sediul subcortical
prin afectarea cailor frotopontocerebeloase.
Apra)ia ideomotorie-datorata unei intreruperi a cailor dintre centrii formularii unui act si centrul
executiei lui.Pacientul nu e capabil sa execute cand doreste sau la comanda o actiune cu toate ca
el are in minte planul actiunii si poate descrie acest plan isi poate pieptana parul sterge nasul
.s.a.m.d. atunci cand miscarea este automata dar nu si la comanda. 5prax. ideomot. e adesea
bilaterala in varianta unilat. e de regula stanga. &eziunea cea mai frecventa si mai importanta
este leziunea girusului supramarginal respectiv aria @*. ;irusul supramarginal stg.!lezarea
lui3Kapraxie ideomotorie iar lezarea girusului supramarginal drept determina o apraxie
ideomotorie stanga.
Principalele teste sunt: sa execute gesturi fara finalitate intranzitive !opt cu degetul38 gesticulatii
simbolice conventionale !sau cu valoare emotionala3-mimat.
Apra)ia ideatorie- se datoreaza programarii incorecte a unei secvente complexe de gesturi.
Pacientul nu poate elabora planul actiunii 7iscarile simple sau izolate le executa corect dar nu le
poate asocia intr-o actiune complexa cu scop nu poate imita o miscare recunosaterea obiectelor
e pastrata dar manuirea nu mai este corecta. Este o apraxie de intrebuintare se evidentiaza la
manuirea obiectelor si e intotdeauna bilaterala. Este o suferinta generala a corpului !in boala
5lzheimer3 sau stari toxice. Testarea acestei apraxii se face asezand in fata pacientului un ciocan
o periuta de dinti foarfeca lacat cu cheia o lumanare cu chibrit.I se cere subiectului sa ia pe rand
obiectele in mana si sa arate cum se folosesc .
Apar)ia constructiva- se caracterizeaza prin dificultatile pacientului de a aprecia si realiza relatiile
spatiale si de a executa constructii simple sau complicate.
Exista : categorii de probe: de desen si constructie. $esenul spontan !figuri geometrice figuri in
perspective3 desenul copiat desenul schematic la cerere !schita unui ciocan roti3 desenul din
memorie !o bila casa3. Probele de constructie: sa faca din chibrituri figuri geometrice din cuburi
un turn sa recompuna din bucati de carton taiate figura unui om. Erorile pe care le pot face
pacientii: conturul desenului e neregulat partile desenului sunt inalte copia desenata e mai mica
sau mai mare decat desenul. Poate sa apara fenomenul de frica4spatial gol !closing in3. E vorba de
tendinta de a suprapune copia peste model. In cazul apraxiei constructive leziunea se afla in
-@
%umatatea posterioara a emisferelor cerebrale adica in %umatatea posterioara a emisferelor
dominante si apar modificari de constructie pacientul simplifica desenul8 daca e in %umatatea
posterioara a emisferelor nedominante desenul copiat e posibil apare in modificarile desenului in
persepctiva se insoteste de negli%area spatiului stang.
5praxia de imbracare: tulburarea gesturilor care necesita actul de imbracare in absenta unei
apraxii ideomotorii sau ideatorii. Pacientul nu se poate imbraca nu-si poate lega sireturile nici
spontan nici la comanda. E constient de infirmitate si se plange de ea. 5praxia de identificare
evoca leziunea in emisferul minor.
*I. (.I/ICUL.
5precierea lui e importanta in orice realizare neurologica neputand fi luata in detaliu
insa.
Starea de constienta. Pacientul poate fi vigil alert cu posibilitatea de a fi informat cu elemente
din lumea incon%uratoare. Pacientul poate avea tulburari de constienta. ,unt adevaratele tulburari
psihice in cazul tulburarilor motorii 6 psihoorganice. 5cestea pot fi in leziunile situate in partea
superioara a trunchiului cerebral: mutismul akinetic starea vegetativa persistenta dupa leziunile
cerebrale. In leziunile situate in nucleii bazali: stupoarea confuzia si obnubilarea. In lexiunea
situate in cortex: rigiditatea de decorticare surdo-mutitatea agitatia amnezia posttraumatica. In
leziunile la eta%e variate: rigiditatea de decerebrare logopedia subiectul in coma care poate fi
constient sau inconstient.
5precierea starii de constienta se face dupa ;lasgoE "oma ,cale.
(UNC,A8 A!UL,I CO(II
RAS43S 5C4.AR -*ESC%6*EREA 5C%6.5R
@ spontana spontana
. zgomot zgomot
: la durere la durere
- Bara raspuns la raspuns
RAS43S +ERBA.
/ Orientat corect zambeste
@ "onfuzdezorientat Plange tipa !consoloabil3
. "uvinte neclare 7ormaie neclar
: ,unete neclare 5giat ! neconsolabil3
- Bara raspuns Bara raspuns
RAS43S 75'5R
< ,pontan !la comanda3 ,pontan !la comanda3
/ &ocalizarea durerii &ocalizarea durerii
@ $irectionare gresita la durere $irectionare gresita la durere
. #aspuns in flexie #aspuns in flexie
: #aspuns in flexie #aspuns in flexie
- Bara raspuns Bara raspuns
,O,AL :; :;
Teoretic insumarea trebuie sa fie -/ pentru un om normal. 9n scor de cel putin > indica un
traumatism sever la pacientul traumatizat craniocerebral. Pacientul e in coma cand scorul e egal
sau mai mic decat >. &a bolnavul comatos raspunsurile ocular verbal si motor sunt de regula de
nota ..
-/
Comportamentul general si modul de prezentare. Pacientul se prezinta puternic sau slab
cooperant4indiferent calm4iritabil curat4neingri%it. ,e prezinta introvertit4 extrovertit
negativist4optimist. 5titudinea fata de cadrul medical este increzatoare devine confident sau
invers.
7obilitatea activitatii mentale. Poate fi logica sau coerenta volubil cu fuga de idei !maniaci3
ezitant retardant negativist mutism !depresii3 poate fi incoerent repetitiv circumstantial
!deteriorari organice3. 9neori poate aparea vorbirea sarcastica !psihopati paranoici3 apare
vorbirea incoerenta ezitanta !schizofrenie3. In paralel se observa activitatea motorie generala:
hiperkinezie4neliniste !maniac3 lipsa de initiativa4spontaneitate asa cum apare in sindroamele
emotionale.
*II. .,A,U.UL EMO,IONAL.
,tatusul emotional e evaluat pe baza unor
%riterii obie%ti2e : lacrimi paloare inrosirea obra%ilor eventual aparitia tahicardiei
transpiratii tremor midriaza.
%riterii ubie%ti2e: subiectul e calm linistit sau vessel euforic exaltat excitabil !status
maniacal3 sau subiectul e descura%at fara speranta !derpresiv3 sau subiectul e rece
distant suspicios indiferent apatic !schizofrenic3. $e asemeni se noteaza si tendintele
emotionale mai ales cele predominante. Exemplu: subiectul e sociabil prietenos sau
izolat retras sau e impulsiv iritabil excentric. In unele boli organice subiectul poate fi
euforic cum se intampla in scleroza multipla !label indifferent3 sau pot avea schimbari
bruste de comportament !sindrom pseudobulbar3.
%ontinutul gandirii 49n alt aspect in evaluare il constituie) capacitatea subiectului de a
cugeta. ,e noteaza preocuparile dominante. Evaluatorul trebuie sa se intereseze de
povestea vietii a pacientului daca au existat necazuri decese probleme financiare.
7otivul pentru care a venit la consut atitudinea lui fata de boala si personalul medical
relatiile subiectului cu cei din %ur atentia subiectului fata de legi !daca are tentative de a
face acte antisociale3 planuri de viitor idealuri si scopul vietii sale atitudine filosofica
generala. ,e vor remarca tendintele obsesive fobiile iluziile halucinatiile senzatia de
de%a-vu senzatiile de depersonalizare senzatiile si sentimentele de autodepreciere
sentimentele ca gandeurile ii sunt manevrate ideile de sucid.
.en#oriul i intele%tul. 5cest capitol reprezinta cea mai importanta parte din examinarea
starii mentale a subiectului. "uprinde mai multe aspecte:
-orientarea care e temporala !subiectul va fi intrebat in legatura cu ora data ziua luna sezonul
anul si orientarea spatiala cum ar fi numele orasului strada orientarea dreapta4stanga sus4%os
precum si identiatea persoanelor din %ur personalul medical alti pacienti rude3 -identitatea
proprie !e intrebat cum se numeste varsta domiciliul locul si data nasterii daca e casatorit si cu
copii ce si unde lucreaza3
-atentia !I se cere subiectului sa sublinieze anumite litere pe o pagina tiparita si se noteaza viteza
si corectitudinea8 sa repete o poveste citita de un examinator J se paote remarca faptul ca
subiectul e distrat are fluctuatii de atentie sau a pierdut puterea de contreare8 i se cere sa repete o
serie de numere in aceeasi ordine in care i-au fost prezentate cu un ritm de -4secunda i se
prezinta serii de @-= numere3. 9n adult sub // de ani cu un nivel mediu de inteligenta e capabil sa
repete = nr iar peste // de ani doar < nr. #epetarea corecta a = nr consecutive corespunde unei
performante la nivel de varta de -@ ani. < pentru -* / pentru = @ pt @ ani.
-intuitia si fle4ibilitatea gandirii. I se cere subiectului sa i se denumeasca cu un singur cuvant:
caciula camasa dulap8 gaina rata gasca8 cutit furculita8lingura. ,a indice contrariul cuvinte:
mare gras bun vesel silitor. ,a arate care din cuvintele dintr-o insiruire nu seaman in grupele
respective. ,a explice sensul figurat al unor proverbe. ,e va determina daca subiectul realizeaza
ca sufera de o boala fizica4psihica daca e constient de prezenta unor tulburari de memorie si
%udecata daca apreciaza daca are nevoie de tratament daca e indiferent la simptomele pe care le
prezinta sau daca considera ca schimbarea e in el sau in afara lui.
e) Memoria depinde de o serie de procese fiziologice si psihologice desfasurate intre perceptia
unui stimul si reproducerea lui. E un proces ale carui componente sunt inregistrarea stocarea si
regasirea informatiilor. ,e testeaza . aspecte:
-<
7emoria de lunga durata: I se cere o reproducere dupa ore4ani dupa niste evenimente
intreband data si locul nasterii varsta prezenta varsta cand a inceput si terminat scoala
data casatoriei si varsta avuta atunci date despre copii domiciliu alfabetul sa reproduca
cantece din copilariei date de evenimente istorice importante
7emoria de scurta durata: I se cere reprezentarea dupa minute maxim - ora fiind intrebat de
cat timp e in spital ce a mancat in ultima masa cum a venit la cabinet numele celor care
il ingri%esc evenimente din ziua respectiva
7emoria imediata: I se cere reprezentarea dupa secunde pana la cateva minute i se spune
pacientului un nume4adresa si e intrebat asupra datelor pana la . minute4- ora i se cere sa
memoreze . cuvinte la inceputul examinarii apoi sa le spuna mai tarziu !mar rosu
delicios3 I se prezinta o serie de cifre in ritmul de - pe secunda si i se cere sa le reproduca
inainte4inapoi. Gormal se retin =-> cifre.
") 8ude%ata i gandirea abtra%ata. ,ubiectul e intrebat cum se va comporta in anumite situatii
sociale: ce faci daca gasesti pe strada o scrisoare pierduta care adresa destinatarului si timbre
neobisnuite8 ce faci daca te afli intr-o sala de spectacol si simti miros de fum sa explice diferenta
dinter minciuna si greseala mizerie si saracie sa interpreteze unele proverbe.
2testarea cunostintelor generale- I se vor pune intrebari simple din domeniul istoriei si geografiei:
numele presedintelui tarii datele celor : razboaie mondiale semnificatia sarbatorii nationale sa
numeasca oceanele4continentele capitalele unor state.
Capacitatea intelectuala. $e regula capacitatea intelectuala poate fi evaluate pana in prezent. $e
asemenea e intrebat despre performantele scolare si4sau evenimente esecuri.
Evaluarea cantitativa !inteligenta) se poate face prin teste psihologice astfel exista posibilitatea
de a calcula indicele de inteligenta IO care la un om normal se afla intre )*---*.
-@* sau peste 6capacitatea intelectuala aproape geniala
--*--@* 6inteligenta superioara
)*---* 6inteligenta medie
=*->* 6limita inferioara
/*-=* 6debilitate mintala
:/-/* 6imbecil
sub :* 6idiot
"a definitie inteligenta reprezinta facultatea de a cunoaste si a intelege.
$in punct de vedere al varstei intelectuale debilul e situat inte =--* ani imbecilul intre :-= ani
idiotul sub : ani. In unele universitati americane determinarea IOului reprezinta un criteriu
fundamental pentru admiterea la facultate8 pentru studiul in conditii normale IOul trebuie sa fie
mai mare sau egal cu -:*. In cursul vietii IOul atinge maximul in %urul varstei de -/--> ani. $upa
aceasta varsta IOul scade lent si se prabuseste la varsta senile. Performantele intelectuale
performeaza pana la adolescenta atunci cand ating un plafon maxim apoi scad imperceptibil.
5ceasta degradare fiziologica e minima de-a lungul vietii. 5dultul poate achizitiona noi
cunostinte dar in general el isi foloseste experienta castigate de-a lungul vietii. In timp omul poate
fi mai intelept dar nu mai inteligent. IOul normal poate scadea la dementa datorita atrofierii
cerebrale.
-=
S'(-I(& S(*$)I%'$&.) S% $)I*$)I+
M.%.A'II&$ SIM&$5
(A,OLOGIA (LEXULUI CER*ICAL
%europatia suprascapularului care contine fibre din "/-"<. ,uferinta n. scapular e
de cele mai multe ori datorata unor leziuni traumatice. Principalele cauze care determina suferinta
sunt fracturile clolului scapulei care genereaza o pareza tardiva sindromul dureros amiotrofic al
umarului sindromul de incercare la nivelul incizurii scapulei pentru persoanele care fac miscare
repetate de abductie si adductia a bratului. 5bservatie: toate miscarile ample ale umarului
supraintind nervul si in plus exista gesturi profesionale sau sportive care adauga acestei intinderi a
nervului microtraumatisme !in cazul aruncarii sulitei greutatii etc3.
O alta cauza: capsulitele retractile ale articulatiei glenohumerale care solicita in exces si
tensioneaza nervul. 9neori paote apare o leziune de suprascapular in cazul tratamentului cu
sulfameide sau dupa hepatita virala. "linic apar dureri pe partea lateroposterioara a umarului cu
iradiere larga pe brat in teritoriile "/-"< accentuate noaptea si in $&. 9neori apar dureri la
manevrele de adductie orizontala a membrului superior sau la presiunea la marginea superioara a
scapulei. $eficitul motor se manifesta prin greutate la abductie membrului superior mai ales in
primele -/+ datorita afectarii muschiului supraspinos deficit care e bine compensate de rotundul
mic.
%e"ralgia circumfle4ului (a4ilarului) cu fibre din "/-"<. Gervul circumflex provine
din trunchiul secundar posterior al plexului brahial. 5re un raport strans cu colul chirurgical al
humerusului. Teritoriul senzitiv al nervului e reprezentat de umar si fata externa a bratului.
Teritoriul motor e reprezentat de deltoid si micul rotund. 7iscarile interesate: abductia orizontala
a bratului ante4retropulsie si ca accesor rotatia externa a umarului. "auza care afecteaza nervul
axilar pot fi traumatice cel mai adesea luxatia anterioara a capului humeral si mai ales manevrele
de reductie a acestuia sindromul 5&;O amiotrofic al umarului intoxicatiile cu metale grele !Pb
"b3 in cursul unor boli infectioase !malaria lifterie dizenterie3 in unele cazuri prin narcoza sau
in cursul somnului. 5spectul clinic: hipoextensie in zona umarului sip e fata externa a bratului.
$in punct de vedere motor: deficit mare de abductie a bratului mai ales abductia orizontala
suplierea prin supraspinos e mica afectarea la verticala a menrului superior. Paralizia micului
rotator e supliat complet de supra si subspinos ambii de nervul circumflex.
%er"ul musculocutan cu ramuri din "/-"=. 5natomic nervul provine din plex secundar
anteroextern al plexului brachial. "a traiect trece inapoia muschiului pectoral perforeaza
muschiul coracobrahial trece intre biceps brachial si brahialul anterior si a%unge subcutanat la cot
unde trece de cele : ramuri terminale anterioara si posterioara care deservesc teritoriul senzitiv al
nervului. Bunctia senzitiva a nervului deserveste senzatia segmentului antero4postero externa a
antebratului. Bunctia motorie deserveste . muschi: biceps brahial !supinatie flexie antebrat
adductie prin tendon scurt abductie prin tendon lung3 coracobrahialul !adductor si proiector
inainte al bratului3 brahialul anterior !flexor al antebratului3. Paralizia nervului asociata frecvent
paraliziei plexului poate fi inlocuita prin sectiune4compresiune iatrogena sau rar criptogenetica.
"linic: neuropatia nervului se manifesta prin slabirea fortei antebratului pe brat deoarece din .
muschi : sunt compromisi si se realizeaza prin coracobrahial si hipoanestezia regiunii externe a
antebratului.
%er"ul radial contine fibre din radacinile de la "/-"> P radacina T-8 ia nastere din
trunchiul secundar posterior al plexului brahial. "a traiect strabate fata humerotricipitala apoi
santul de torsiune al humerusului santul bicipital extern si a%unge la interlinia cotului unde da cele
: ramuri terminale: o ramura anterioara cutanata si o ramura posterioara musculara ramura
posterioara care perforeaza muschiul scurt supinator si se termina in mai multe ramuri.
#amurile musculare care pornesc din trunchiul nervului radial sunt organizate la . nivele:
la nivelul bratului se desprind . ramuri pentru muschiul triceps brachial
regiunea externa -4. inferioara a antebratului unde se desprind ramurile pentru m lung
supinator radial - si : scurt supinator
->
regiunea posterioara a antebratului unde ramurile se desprind in : straturi: strat super(icial:
pentru muschiul anconeu extensor comun al degetelor extensor al auricularului cubitalul
posterior strat pro(ound: pentru muschiul lung abductor al policelui scurt si lung extensor
al policelui extensor propriu al indexului.
#amurile senzitive sunt organizate in:
colateralele din trunchi: ram cutanat intern care asigura regiunea posterioara a bratului ram
cutanat extern pentru -4. mi%locie a fetei posterioare a antebratului
ram anterior cutanat.
"auzele care determina suferinta nervului radial pot fi -locale la mai multe nivele:
-compresiunea in car%a axilara8 la niv. santului de torsiune al humerusului apare o neuropatie
de incarcerare !enthrapment neuropathN36 afectare a trunchiurilor nervoase care trec prin
spatii inguste fiind delimitate de pereti inextensibili !orice proces inflamator dezvoltat la
niv.trunchiului nervos nu are capacitate de expansiune 3. "ompresia face ca la nivelul santului
de torsiune al humerusului !este ca un %gheab la supraf. osului8 el e dublat de o teaca fibroasa3
sa apara alterarea nervului si alterarea tuturor ramurilor lui P alt factor supimentar- infectios
sau toxic.
-trunchiul nervului radial poate fi comprimat si in urma unei fracturi a diafizei humerale in
conditia in care calusul exuberant inglobeaza nervul.
-la niv. antebratului- e interesat intreg trunchiul sau ramul profund. araliziile disociate- este
interesata lo%a supinatoare ! perforarea muschiului scurt supinator3 prin fractura combinata de
cubitus cu dizlocarea capului radial lipom tumora epicondilita bursita.
-O alta cauza e traiectul anormal al nervului.
-Exista posbilitatea ca nervul sa sufere in intoxicatii cu metale grele !Pb3 mai ales la nivel
radial drept.
.ezarea nervului radial duce la#
atitudini anormale !antebratul se gaseste in flexie pe brat mana in pronatie si flexie pe
antebrat police addus si usor flectat iar ultimele @ degete usor flectate.
$eficite motorii: extensia antebratului pe brat datorita afectarii muschiului triceps P anconeu
extensia mainii pe antebrat datorita afectarii radialilor - P : !lung si scurt extensor3
extensia falangei - a degetelor datorita afectarii functionale al extensorului comun P
propriu al policelui abductia mainii datorita lezarii radialilor supinatia mainii datorita
scurtului supinator P brahioradial. $e asemenea scad adductorii mainii datorita cubitalului
posterior scade flexia antebratului datorita brahioradialuilui scade abductia policelui
datorita afectarii lungului abductor al policelui. ,cade foarte mult flexia degetelor pentru
ca nu exista contractie antagonistilor nu exista contractia extensorilor comuni ai degetelor
care fixeaza mana.
Teste de obiectivare a deficitului motor:
-testul lungului supinator Jnu apare coarda lungului supinator la rasfirarea degetelor pe masa
testul reliefeaza tend. extensorilor degetelor.
-testul salutului militar- nu poate pentru ca are mana cazuta
-testul %uramantului- flexia dorsala la niv. pumnului
-testul pumnului strans- mana cade
-testul pronatiei in resort- mana e supinata fortat pasiv dar nu poate mentine pozitia si revine
in pronatie
c3 Tulburari trofice J se constata scaderea marcata a reliefului muscular in reg. post. a bratului
si antebratului
- se inregistreaza cianoza si edem de declivitate a mainii. Poate
aparea sinovita hiperplazica la niv. fetei dorsale a mainii la niv. tecilor extensorilor6 falsa
tumora dorsala a carpului.
d3 Tulb. de reflexe osteotendinoase !#OT3: afectate-reflex bicipital datorita rad. "= si reflexul
stiloradial "<-"=.
e3 Tulburari de sensibilitate
-subiective- percepute ca parestezii !amorteli furnicaturi3 ce afecteaza intreg teritoriul cutanat
al nv. #adial
-)
-obiective- se constata aparitia unei zone de anestezie pe fata dorsala a policelui si I spatiu
interosos
Tipuri topografice:
-$aca leziunea se gaseste in axila- cel mai frecvent determina o suferinta totala a intregului
nerv.5fectarea e totala cu toate ramurile motorii si terit. senzitiv cu aparitia tulburarilor
trofice.
-$aca procesul patologic se dezvolta in santul de torsiune a humerusului scapa ramurile pentru
lunga portiune si vastul extern din triceps8 reflexul tricipital e conservat.
-$aca leziunea se produce in -4. inferioara a bratului scapa tricepsul anconeul si lungul
supinator.
-$aca leziunea se produce la nivelul capului radial scapa cei trei muschi de mai sus si
extensorii carpului !rad. I II si cubitalul posterior3 P ramul senzitiv pentru mana.
%er"ul median
5re originea in radacinile de le "<- T-
'raiect- trece prin partea antero-interna a bratului a%unge la cot unde merge pe partea
anterioara a trohleei sub aponevroza bicepsului !la acest nivel nv. e superficial si in relatie directa
cu artera humerala3 dupa ce trece prin rotundul pronator pe sub arcada fibroasa radio-cubitala a
flexorului comun superficial al degetelor apoi trece printre flexorul comun profund al degetelor
pe de o parte si pe de alta parte flexorul propriu al policelui dupa care a%unge in -4. inferioara a
antebratului unde devine din nou superficial trecand printre tendoanele palmarului mare si mic
strabate canalul carpian si a%unge in palma.
6nervatie- #amurile musculare ale muschilor:
la cot: rotund pronator marele palmar micul palmar.
la antebrat: flexorul comun superficial al degetelor flexorul comun profund al degetelor
lungul flexor propriu al policelui
la iesire din santul carpian nv. da ramuri pentru: scurtul abductor scurtul flexor opozantul
policelui lumbricalii I si II.
Bunctia senzitiva o asigura pentru un teritoriu cutanat pe (ata palmara a indexului mediusului
police si %umatatea radiala din inelar plus zona corespunzatoare din palma8 pe (ata dorsala J un
teritoriu mic la nivelul falangei distale a degetelor II III si Q radiala a degetului IA.
Gv. median- importanta functie vegetativa:
conduce ma%oritatea fibrelor vegetative pt membrul superior si mai ales pt mana.
"auzele afectarii nv. median:
traumatisme si compresii- se exprima la @ niveluri:
la nivel brahial- determinate de ischemia trunchiului nervos
la niv. cotului- proces supercondilian humeral fracturi epicondiliene sau calusuri hipertrofice ale
acestor fracturi !genereaza iritatie 6R ,$# de incarcerare intre humerus si cubitus in cursul
reducerii unei luxatii de cot sau intr-un ,$# colcmen 3
la niv. antebratului- fracturi si procese traumatice hematom post traumatic compresie la niv.
canalului pronator
la niv. canalului carpian- procese mecanice vasculare.
"analul carpian- un spatiu canal osteofibros inextensibil delimitat profund de planul articular si
osos iar superficial de ligamentul inelar al carpului. Prin el trec tendoanele flexorilor vase si
nervul median. Orice inflamatie sau suferinta cauzatoare de compresie intereseaza nervul median.
"auze care determina aparitia ,$# de nerv median:
cauze ocupational- profesionale ! profesii manuale care se desfasuara cu flexie- extensie
repetate3
dupa /* ani- factorul vasculo- ischemic care apare in cadrul unui proces de arterioscleroza
sistemic. 5cestia reprezinta factorii favorizanti.
Bactorii determinanti:
fracturile sau luxatiile oaselor carpului
:*
tenosinovitele acute sau cronice reumatismale ! cele care apar in P# sau T0" 3
unele suferinte sistemice- mielomul multiplu amiloidoza
endocrinopatii- mixedem acromegalie
la sarcina sau la menopauza
Procesele degenerative osoase mai rar infectiile acute tromboza arterei nv. median sau tumori
ale nv. median.
5tunci cand ,$# de canal carpian prezinta .... se pune problema unor infectii virale cu
trofism nervos sau diabet zaharat.
&a nivelul mainii- leziuni traumatice uneori obsesive pot fi reprez. $e fracturi artroze ! la osul
scafoid3 care sa intereseze fibre mai %os de canal.
A doua categorie de (actori6 factori infectiosi
..Intoxicatiile sau nevritele degenerative
,emiologia generala
$eficitul 7otor
- afectare grava a flexiei mainii pe antebrat !palmarii mare si mic3
-flexia mainii e puternic compensata de cubitalul ant.
-pronatia6 *8 pronatia antebratului este f. deficitara pt ca ambii pronatori sunt compromisi
- flexia falangelor : si . la niv. de index si medius este *
Observatie: -flexia falangei - e posibila pt ca ea depinde in principal de interososi
-scapa ultimele : degete pt ca ramurile di flexorul comun sunt inervate de cubital
Blexia policelui scade f. mult datorita afectarii si...
E compromisa opozitia policelui datorita opozantului.
5bductia policelui scade f. mult prin afectarea scurtului abductor .
5titudini particulare in afectarea nv. median:
-antebratul supinat policele in extensie
Teste de evidentiere a deficitului motor:
-proba de grata% pe care nu o poate face cu indexul
-proba flectarii degetelor in pumn
-proba pensei digitale police-index6*
- proba pensei tridigitale police-index-medius6*
- proba incrucisarii degetelor Jindexul si mediusul raman intinse
Tulburari trofice:
5trofia musculara intereseaza lo%a anterioara a antebratului si eminenta tenara. 7odificarile
vasomotorii presupun aparitia cianozei la niv. degetelor hipersudoratie descuamare friabilitatea
fanerelor.
Tulburarile de reflexe:
-reflexul medio-palmar6*
-percutia reg. tenare da o reactie pseudomiotonica cu raspuns lent si perseverent.
Tulburarile de sensibilitate: sunt de tip hipo-4 anestezie in teritoriile descrise si poate sa apara si
cauzalgia.
8orme topogra(ice#
superioara J nerv interceptat la nivel superior
paralizia mi9locie- : sindroame #
,$# de canal epicondilian 6Run ,$# rar apare printr-un proces supracondilian inflamat
determina forme disociate de paralizie
,$# pronator 6R e mai putin motor in cea mai mare masura senzitiv
,$# interosos anterior 6R,$# motor intereseaza flexorul lung al policelui partea SSSS a
flexorului comun al degetelor patratul pronator8 apare in fracturi ale antebratului care
genereaza compresie si poate aparea ocupational sau spontan.
in(erioara# ,$# de tunel carpian si unele paralizii ale ramurilor distale
-sindrom de tunel carpian - apar dureri si parestezii nocturne apoi tulburari trofice pana la
amiotrofie redoare in art. interfalangiana aceste suferinte fiind mai ales nocturne sau matinale.
:-
In timp suferinta evolueaza apare durerea paroxistica !criza3 in primele . degete8 uneori iradiaza
si la distanta . In timp apar tulb. trofice care intereseaza pielea unghiile si parul. E afectata
sensibilitatea obiectiva si in timp se instaleaza !gradat3 un deficit motor tenian. "u timpul
eminentele tenare sufera un proces de amiotrofie in 1sant2.5cest semn arata ca s-a a%uns in faza
cronica.
-paraliziile ramurilor distale ale nv. median- apar ocupational-profesional. 9neori apar ca niste
parestezii discrete la niv. tenar. 5lteori se asociaza cu tulburari de sensibilitate subiectiva si4sau
obiectiva.
7anevre si semne de evidentiere:
-afectarea nervului produce J 75G5 ,I7I5G5 J de maimuta
----policele in abductie si eversie atrofie a eminentei tenare 6R sant
- gheara simiana J indexul nu se flecteaza mediusul partial si policele ramane extins
- semnul PIT#E, J indexul nu poate zgaria masa.
- tulburari senzitive in tegumentele care acopera grupele musculare respective
- desfiintarea prizei tridigitale
- suferintele se insotesc de tulburari vasomotorii deoarece este un nerv mixt avand o importanta
vegetativa J exista riscul aparitiei indromului %au#algi%. El este considerat unul din cele mai
dureroase ,$# din patologia umana. 5pare prin intrunirea a cel putin : factori etiologici: leziunea
sa fie limitata !sa lezeze partial3 si leziunea sa fie localizata la niv. cotului.
"a mecanism e aparitia unei efapse Jo falsa sinapsa intre fibrele somato-senzitive si fb.
vegetative. Influxul aferent pe calea senzitiva se transmite atat octodronic cat si antidronic.
Pe langa acest mecanism- datorita vasodilatatiei determinate de supradistensia vaselor
mici cutanate apare senzatia de arsura. 5ceasta senzatie e data de neurochinina eliberata la niv.
acestor efapse.
Tabloul clinic este dominat de:
-durere cu caracter de arsura e permanenta si persistenta 8 la niv. mainii e superficiala si e calmata
de rece si umed si e exacerbata de cald. Pe acest fond de durere permanenta apar exagerari algice
deosebit de intense pt o durere cu caracter vegetativ e permanenta reverberare
-durerea se insoteste cu tulb. vegetative Jischemice si hiperemice.
5par in timp tulburari trofice Jafecteaza pielea si fanerele.
O forma speciala de suferinta dureroasa la niv. mainii la interferenta teritoriilor nv.
cubital si median 6R meta%arpalgia !iritatia traumatica reumatica sau degenerativa datorate
afectarii osoase sau periosoase a ramurilor interdigitale ale celor : nervi Jmedian si cubital ceea
ce determina aparitia unor dureri deosebit de imp. in spatiul interosos . si @ dureri care pleaca si
intereseaza si degetele corespunzatoare.3 Paralizia acestui nerv este cea mai invalidanta si cea mai
importanta leziune periferica a mainii.
aralizia de ner" cubital
Origine in trunchiul secundar al plexului brahial
Origini J "> J T-
Traiect profund pe fata interna a bratului Pcelelalte elemente ale pachetului vasculo-
nervos trece prin septul intermuscular pentru ca la nivelul cotului sa devina superficial si sa traca
prin santul epitrohleo-olecranian mergand in %urul -4. sup. a diafizei cubitusului. $e aici a%unge in
lo%a anterioara !pe fata interna3 a antebratului !in vecinatatea muschiului cubital anterior3 si a%unge
la nivelul canalului carpian !e superficial - el este plasat inaintea ligamentului inelar si osului
pisiform3 apoi la nivelul palmei !in pozitie externa3 si a%unge intre degetele @ si / facand o arcada
palmara spre index. &a nivelul palmei da : ramuri terminale 6un ram superficial !senzitiv3 si un
ram profund !motor3.
#amurile motorii inerveaza:
cubitalul anterior J flexia pumnului alaturi de marele palmar
cei doi lumbricali interni
::
interososii dorsali si palmari J deserveste flexia metacarpoflangienelor si adductia degetelor
alaturi de scurtul abductor al degetului / !auricular3 abductia degetelor.
flexorul profund al degetelor pentru degetele @ si / J flexia falangei . pe falanga :
adductor al policelui
pentru muschii degetului / ! auricular3 6 opozant al auricularului J impreuna cu opozantul
policelui fac pensa cubitala abductorul auricular scurt flexor auricular.
,enzitiv J nervul asigura inervatia senzitiva a fetei dorsale a degetului / si a Q cubitale a
degetului @.
Gervul cubital deserveste muschii care fac miscarile fine ale mainii
,pre deosebire de radial si median care coordoneaza miscarile de forta.
"auze:
traumatice J la nivel axilar traumatism direct ce va interesa integral trunchiul nervului cubital
- la nivelul bratului J traumatism fractura !rar8 nervul e prote%at de muschi3 sau
proces supracondilian cu caracter compresiv.
- la nivelul cotului !cel mai frecvent3 J traumatisme directe indirecte
traumatisme pe partea interna a cotului cu4 fara fracturi uneori sectionari de muschi ! inclusiv
de arme albe3.
- la nivelul antebratului J !mai rar3 leziunile pot fi determinate de fracturi
calusuri hipertrofice cicatrici posttraumatice rar J anevrism de artera ulnara.
- paralizii distale J traumatice J profesionale4 sportive sau compresive.
- cauze variate J boli de sistem sau boli infectioase !lepra3 cele mai cunoscute cauze.


,uferinta acestui nerv dezvolta in timp grifa !gheara3 cubitala abductia si adductia 6 * degetele
@ / nu pot face flexia falangei - si extensia falangei : si . datorita compromiterii lumbricalilor si
interososilor.5dductia policelui 6 * flexia falangei - este scazuta degetul / este imobil. Imaginea
este: extensia ultimelor doua falange cu flexia primei ultimele doua degete policele departat de
index si mana subtire eminenta hipotenara fiind plata iar spatiile interosoase fiind atrofiate J
mana de predicator.
7anevre de diagnosticare !teste de obiectivare3:
testul evantaiului J rasfirarea degetelor este imposibila
testul foii de hartie J semnul B#O77EGT J sa prinda o foaie de hartie intre police si index J
nu poate datorita paraliziei adductorului policelui pensa cubitalului fiind abolita miscarea
de lateralitate a auricularului este *.
Testul grata%ului - cu degetele @ si / sa zgarie masa nu poate cu auricularul !datorita faptului
ca nu poate face flexia3.
Testul pensei police- auricular J incomplet sau fara forta
Testul calicelui J PIT#E, J degetele trebuie sa se apropie a.i. causului pumnului sa fie cat
mai adanc
Testul manunchiului.
Tulburarile senzitive J marginea cubitala a mainii si partial inelarul
Tulburari vasculotrofice de tipul uscaciunii pielii hiperkeratoza atrofii musculare si deformari ale
unghiilor. Intereseaza eminenta hipotenara interososii lumbricalii . @ 6R mana scheletica.
Tipuri topografice:
afectarea nervului la nivelul bratului este o localizare rara dar daca apare este completa.
la nivelul cotului- la luxatia nervului cubital in tunelul epitrohleo- olecranian 6R parestezii
!furnicaturi3 amorteli arsuri dureri fulgurante !violente3 6R hipoestezie durabila
!pierderea sensibilitatii3
caracteristic J amiotrofia spatiului I interosos se adanceste datorita afectarii adductorului
policelui. In timp amiotrofia P deficitul motor la manevre fine S SSS si grifa cubitala.
,$# ramului profund al nervului cubital al canalului ;uNon intre ligamentul transvers al
carpului si fascia palmara a oaselor unciform si pisiform 6R ,$# motor si afectarea
:.
lumbricalilor . si @ adductorului policelui interososilor si eminentei hipotenare !forma
completa a ,$#3.

(arali#ii de ple- bra$ial
Plexul brahial format in principal din ramuri spinale "/ - T- un contingent din "@ si unul din T:.
&a toate aceste fibre se adauga fibre simpatice postganglionare !ggl. ,impatici cervicali inferiori
si mi%locii3.
Bibrele ce vin de la radacinile "/-"< 6 trunchiul superior
radacina "= 6 trunchiul mi%lociu
radacinile "> J T- 6 trunchiul inferior.
Trunchiurile superior mi%lociu inferior se formeaza la nivelul scalenilor din fiecare trunchi
rezultand ramuri anterioare si posterioare8 din aceste ramuri 6R fascicule - lateral median
posterior acestea unindu-se si formeaza trunchiurile terminale nervoase.
Principalele mecanisme ce afecteaza nervii J tractiunea si compresiunea.
tractiunea J elongatia plexului extra- intraspinal.
"ompresiuni J posttraumatice !hematom3 compresie !data de tumori anomalii sau procese
inflamatoare3.
Tipuri de paralizii de P.0.
-. tipul superior -(+!$%%$- $)B 6 intereseaza fibrele din "/- "< P4- un contingent din
"@8 afectati J muschiul deltoid biceps brahial brahail anterior brahioradial !lungul
supinator3 si afectati partial J supra- subspinos m. dintat dorsal mare m. romboizi
subscapular P4- pectoralii si tricepsul. 5bductia bratului 6 * flexia antebratului 6 *.
5trofia m. deltoid !umar in epolet3 sunt compromise reflexele O.T. stiloradial si bicipital
6 * tulburari de sensibiliate minore !la nivelul umarului mai ales3 tulburari vasculare si
nutritive nu exista mana propiru-zisa este libera.
:. tipul mi6lociu +7 J rar apare singur insoteste de obicei cele : forme. ,unt compromisi m.
triceps rotund si patrat pronator extensorii lungi ai mainii si a degetelor. Tulburari de
sensibilitate J la nivelul antebratului si la nivelul degetelor : K@.
.. 'ipul inferior +8 9'# -$:$)I%$ 9 K&(MK$# un contingent din '2 !eventual3.
5fectati 6 flexorii degetelor !scurti3 musulatura intrinseca a mainii !interososii eminenta tenara
hipotenara lumbricalii3.
Blexia opozitia abductia si adductia 6 * 6R mana de maimuta !simiana3. Bunctiile sunt partial
sustinute afectiunea intereseaza in principal nervul median si partial cubitalul.
#eflexul cubito-pronator 6 * tulburari de sensibilitate in teritoriul nervului cubital si uneori acest
,$# P ,$# "&59$E J 0E#G5#$ CO#GE# !triada J mioza T pupila scade in diametru
enoftalmie ptoza palpebrala3 K aceasta triada caracterizeaza ,$# "-0 C ce anunta un
neoplasm de apex pulmonar .
@. 'ipul total ( paralizia totala de .B.)- afectarea tuturor m. membrului superior atrofia e
rapida tulburari de sensibilitate extinse !distal3-- tulb senzitive mult mai intinse si mult
mai grave decat cele motorii # . O J T 6 * la toate nivelele tulburari vasculare nutritive.
#ecuparerea paraliziilor de P.0. este dificila si depinde f. mult de factorul cauzator ce a
determinat paralizia respectiva.
Observatii:
tonusul muscular e pastrat mult timp
primele semne de regenerare nervoasa apar la : J. saptamani !rapide cu cat leziunea este mai
periferica si recuperarea fortei se face intotdeauna de la proximal catre distal3
durata reinervarii intr-o paralizie de P.0. variaza de la < J -/ luni in functie de factorul
cauzator de tipul leziunii si de gravitatea leziunii.
Este f. important de cautat semnul Tinel J daca la percutia unui nerv !afectat de un proces
patologic3 declanseaza durere ce coboara de la trunchi catre periferie 6 apare reinervarea.
:@
$aca aceasta durere nu apare sau nu coboara prognosticul este f. grav adica nu se produce
reinervarea.
In recuperarea de P.0. revenirea este in aceasi ordine ! I J motorie II J se recastiga
sensibilitatea in teritoriul respectiv3. Ordinea revenirii sensibilitatii 6 I J s. dureroasa II J
s. termica la rece apoi la cald III J s. tactila.
&eziunile de nervi periferici pot imbraca mai multe aspecte dpdv al gravitatii.
,E$$OG a realizat o clasificare a acestor leziuni pe care o utilizam si azi. In functie de
gravitatea afectarii exista . tipuri lezionale:
Neurotme#i J sectionarea cilindraxului:
&eziune mai grava J cea mai grava forma lezionala fara sanse de reparatie spontana
este necesara o neuroplastie si apoi se va face recuperare
"linic J aparitia imediata a paraliziei complete afectand complex teritoriul nervului
respectiv cu disparitia tonusului muscular aparitia tulburarilor de sensibilitate si
abolirea reflexului osteotendinos treptat aparand tulburari vasomotorii
Tratament neuro-chirurgical si ortopedic daca nu se reuseste neuragrafia 6 paralizia e
totala si definitiva
A-onotme#i'
&eziune intermediara dpdv al gravitatii caracterizata prin distrugerea axonului dar
tesutul con%unctiv !teaca de mielina3 ramane intact.
Este posibil ca in nerv sa existe unele fibre intacte si atunci conductibilitatea pentru
influxul nervos este posibila
clinic J se aseamana cu neruotmezisul tulburarile trofice nu apar sau sunt minime
primele miscari care apar sunt miscarile bratului !dupa cateva luni3 flexia cotului
!aprox. < luni3 miscarea antebratului !-* J -/ luni3 si la nivelul mainii !dupa :* J
.* luni3.
Neurapra-ie '
leziune caracteristica compresiilor de nerv conducerea influxului nervos este temporar
impiedicata prin lezarea tecii de mielina vindecarea spontana fiind posibila.
"linic J bloca% trecator in conductibilitate fenomen functional si nu anatomic pareza
si nu o paralizie completa nu apar atrofii. Total reversibile. Tulburarile senzitive
sunt mai importante apar parestezii J subiectiv iar obiectiv exista zone de
hipotrofii partiale. Gu apar tulburari trofice sau vasomotorii.
revenirea e totalain functie de gravitate6 :-< luni
In general leziunile de nervi periferici in functie de momentul aparitiei in raport cu traumatismul
pot fi:
leziuni primare J apar o data cu traumatismul J contuzii plagi compresii elongatii sau chiar
rupturi.
&eziuni secundare J nu apar datorita traumatismului ci datorita manipularilor sau transportului
intempestiv al pacientului sau consecinta unei compresii de nerv ulterioare prin ghips
banda% sau printr-un hematom sau un fragment de os mobilizat prin traumatism
&eziunile tardive J apar prin prinderea nervului in cicatricea pe tesut produsa la nivelul plagii
vindecate fie prins in calus J apar la luni sau ani de la traumatism.
In general leziunile de tip paralitic sunt leziuni mixte cu evolutii diferite !nu toate fibrele
provenind din trunchiuri diferite sunt afectate la fel3.
MEM0RUL IN+ERIOR
(le-ul lombar
:/
:. Ner2ul "emuro%utanat J d.p.d.v. anatomic originea lui sunt fibrele radacinii &: el
strabate m. psoas incruciseaza m. iliac starbate oblicii abdominali m. croitor si da : ramuri:
I ram fesier- inerveaza senzitiv regiunea fesiera8
II ram femural J inervatia senzitiva in regiunea antero-externa a coapsei K nerv senzitiv.
"auzele ce determina suferinta lui:
-miscari repetate de flexie J extensie !fortata3 a coapsei pe bazin
- prin compresie J la suprafata sau in traiectul intraabdominal !la nivelul coloanei vertebrale prin
proces spondilozic sau ,.5. sau dezvoltarea uterului gravid fie prin dezvoltarea unei tumori
pelvine fracturi coxale sau interventii chirurgicale de sold !in toate aceste cazuri patologice
nervul e interesat prin compresie in traiectul sau intraabdominal3.
- psoita
- suferinte ale apendicelui
- cauze a frigore J dupa expunere la rece.
,uferinta acestui nerv contureaza tabloul clinic de meralgie parestezica 6R clinic
dizestezii sau parestezii !fata laterara a coapsei 6 piele cartonata3
dureri acute violente aparitia a hipoesteziei pozitie vicioasa J usoara flexie si rotatie
externa.Pentru diminuarea durerii si palparea intre ,.I.5.,. si ,.I.5.I. este f. dureroasa.
Exista si o manevra specifica J la extensia fortata a soldului declanseaza durerea datorita
neuropatiei de incarcerare intre cele : spine.
Blexia coapsei pe bazin calmeaza durerea.
&. Ner2ul Crural
5natomic- isi are originea in radacinile anterioare &:-&.-&@. 5ceste radacini sunt emise in
grosimea m. psoas.
Traiect: nv. merge pe marginea m. psoas trece pe sub arcada crurala a%unge in triunghiul
,carpa si da @ ramuri terminale !ramurile sunt pt nervul musculo-cutanat extern ce da ramuri pt m.
croitor si ramuri cutanate pt fata antero-externa a coapsei si un ram rotulian extern3.
5 doua ramura e nv. musculo-cutanat intern ce da ramuri musculare pt m. pectineu si adductor
mi%lociu si ramuri cutanate pt regiunea interna a coapsei.
Gv. cvadricepsului e un nerv motor.
Gv. safen intern !care e senzitiv3 da un ram rotulian intern si un ram gambier pt fata interna a
gambei.
Gv. crural da si ramuri colaterale J pt m. psoas iliac si pectineu.
$omeniul senzitiv este reprezentat de fata anterioara a coapsei si fata interna a gambei si
piciorului.
Teritoriul motor este reprezentat de m. psoas iliac care este flexor al coapsei pe bazin si
ridicator al coapsei pe bazin aceasta functie il face in mers fara functionalitatea acestui m. si
impreuna cu m. abductor siSSS.. mentine verticalitatea.
7. croitor e flexor al gambei pe coapsa al coapsei pe bazin abductor si rotator extern al coapsei
si rotator intern al genunchiului.
7. cvadrices este extensor al gambei pe coapsa fiind esential in mers si in statiunea verticala8
prin dreptul anterior este flexor al coapsei pe bazin.
7. pectineu e flexor al coapsei pe bazin adductor al coapsei si rotator extern al coapsei.
"auzele care determina suferinte ale nv. femural:
leziuni proximale J procese intervertebrale ce pot fi de cauza degenerativa traumatice sau
tumorale.Pot fi reprezentate la nivelul discurilor &: J &.8 poate fi vorba de spondiloze
severe psoite limfoame sau tumori retroperitoneale.
5nevrism de aorta abdominala tumori abcese abdominale sau pelvine8 dupa interventia
chirurgicala pt apendice J cicatrice ce poate determina un ,$# de incarcerare.
,uferinte de tip coagulopatii sau tratamentele anticoagulante - produc un hematom in m.
psoas sauSSS.
Gv. crural - sensibil la ischemie8 exista posibilitatea ca in conditiile unei suferinte !angiopatia
diabetica sau aterosclerotica3 sa se produca o ischemie la nivelul nv. crural.
:<
$aca cauza e de ordin general suferinta nv. este bilaterala. ,e a%unge la paralizia bilaterala
postpartum datorita compresiei fatului in timpul nasterii. 5ceasta compresie se exprima la
ambii nv. femurali.
&eziuni distale J leziuni de tip traumatic !rare3 aceasta leziune se produce la nivelul arcadei
sau flexie P rotatie externa excesiva a coapsei sau o miscare fortata de hiperextensie se
produce smulgerea nervului.
Post interventie pt hernia inghinala8 hernia poate fi operata iar cicatricea sau ligatura sau
hematomul aplicate la nivel inghinal produc compresie.
$upa arteriografia ce se face prin artera femurala sau in urma instalarii unei proteze coxo-
femurale.
Exista riscul lezarii nv. safen intern generand un fenomen de cauzalgie.
Exista posibilitatea lezarii nv. safen intern prin flebira sau interventii chirurgicale pt varice.
Gv. safen e incastrat in cicatrici
$in nv. safen intern se desprinde un ram intrapatelar senzitiv ce asigura inervatia regiunii
interne a genunchiului8 la acest nivel acest ram e iritat si apare gonalgie parestezica.
Bormele clinice ale neuropatiilor nv. crural
,e descrie o forma totala a neuropatiei !este o forma rara3 - statiunea si mersul sunt f. grele
genunchiul a%unge in pozitie de recurbatum !la tentativa de flexie a genunchiului J el scapa3
urcatul scarilor nu se poate face tonusul m. lo%ei anterioare a coapsei 6 * si se instaleaza atrofia
m. acestei lo%e reflexul rotulian 6 * si se produce un ,$# anestezic.
Bormele topografice parcelare si particulare
a3 Paralizia superioara a nv. femural J produsa de o leziune %uxtavertebrala sau intrapsoas !in
cadrul aceste paralizii sunt interesati toti m.38 este rar izolata e asociata in leziuni ale altor
ramuri din plexul lombar.
b3 Paralizia medie produsa la nivelul iesirii din m. psoas sau la nivelul triunghiului lui
,carpa. 7. psoas scapa la nivelul paraliziei.
c3 Paralizia inferioara cuprinde paralizii disociate.
-paralizia nv. musculo-cutanat extern J de cauza traumatica recunoaste un deficit motor care este
usor compensat8 se adauga hipoestezia fetei anterioare a coapsei.
-paralizia musculo-cutanat intern J traumatica presupune afectarea motorie prin compromiterea
m. pectineu si adductor mediu si partea inferioara a fetei anterioare a coapsei8 deficitul motor e
usor de compensat.
-paralizia totala a nv. cvadricepsului-suferinta e traumatica rar e completa8 paralizia produce un
deficit deosebit de grav subiectul isi pierde stabilitatea genunchiului. ,e constata ca reflexul
rotulian e abolit si se instaleaza atrofia m. cvadriceps !pierde rapid din forta si din masa
musculara3. $aca pacientul evita mobilizarea genunchiului se produce hidrartroza si datorita
distensiei capsulei articulare-se produce o distensie a ligamentelor si apare o mobilitate laterala
patologica.
5ceasta paralizie e rara apar doar paralizii partiale prin leziuni traumatice izolate8 se
produce un deficit motor in functie de ramul atins6R principala miscare afectata e extensia
genunchiului.#eflexul rotulian e diminuat !diminuare variabila3 atrofia cvadricepsului e variabila
in functie de ramurile afectate. Gervul dreptului anterior e un ram mai scurt6R mai putin expus.
,$# nv. safen intern
-produs prin compresie sau traumatism acest ,$# se manifesta prin parestezii si dureri aparute pe
fata interna a gambei accentuate de mers8 aceste fenomene senzitive cresc f. mult daca subiectul
roteza extern coapsa. 5pare hipoestezia cutanata.
*orme speciale de suferinta ale n". crural
a) ,onalgia parestezica-suferinta de incarcare si se exprima prin dureri si hipoestezie pe fata
interna a genunchiului
b) Ne2ralgia %rurala- discogena si se caracterizeaza prin dureri care se regasesc in teritoriul de
distributie al nervului8 se asociaza hipoestezie apar clonii la niv. croitorului.
Exista : manevre care evoca aceasta nevralgie.
$urerea ce apare la niv. ligamentului inghinal6 durereSSS.
7anevre Iassermann si &aseHue- proba de elongatie a nv. sciatic.
:=

Ner2ul Obturator
Anatomic# originea e in aceleasi . radacini &:-&.-&@ merge pe partea interna a psoasului8 are
raporturi cu ggl. limfatici fosa ovariana art. sacro-iliaca bifurcatia iliaca si canalul obturator
dupa care da ramuri nervului obturator extern care merge la m. omonim si da . ramuri
terminale:
-ramul superficial-se desprind ramurile motorii pt adductorul mi%lociu si mic si ramul intern pt
dreptul intern
-ram cutanat- da inervatie senzitiva pe fata interna a coapsei
-ramul profund J inerveaza marele adductor si care da si ramuri articulare pt articulatia "B si
genunchi.
$.p.d.v. motor- adductia coapsei e produsa de nv. obturator !el inerveaza si m. drept
intern3 participa si la adductie coapsa flexie gamba rotatie interna coapsa.
Obturatorul extern- rotator extern al coapsei si mentine capul femural in cotil.
,enzitiv- asigura inervatia fetei inerne a coapsei.
"auze ce determina afectarea nv. obturator
-compresiune prin fractura de bazin hernie obturatorie metastaza osoasa
- iritatia nervului poate fi produsa de interventii chirurgicale anexite procese tumorale
anevrisme ale arterei iliace
Simptomatologie#
-iritatie- se exprima prin nevralgie obturatorieP contractura reflexa pe adductori8 uneori apare
durere pe fata posterioara a genuchiului6R Cernie obturatorie
-deficit- scaderea adductiei dar miscarea nu se pierde niciodata deoarece cei . add. au inervatii
multiple8 doar micul adductor e inervat de obturator marele adductor de obturatorP o ramura
din nv. sciatic si adductorul mi%lociu-nv. cruralPobturator.
Marele ner2 %iati%
5natomic- ia nastere din fibrele ce pleaca din radacinile &/ ,- ,: la care se adauga si un
contingent de fb. din &@ si ,.8 la niv. incizurii sciatice a osului coxal aceste fb. se unesc si
formeaza trunchiul marelui nv. sciatic !trece pe sub m. piramidal3 intre marele trohanter si
ischion intre m. pelvitrohanterieni pe de o parte si fesierul mare pe de alta parte merge de-a
lungul marginii adductorului mare intre biceps femural si semitendinos semimembranos si
a%unge in fosa popiltee !se imparte da : ramuri terminale- ,PI si ,PE3.
Pe traiectul sau da ramuri colaterale pt . m.- biceps femural semitendinos si
semimembranos 8 da ramuri articulare.
"auze: - multiple. Topografic si patologic6R @ tipuri de sciatica:
,ciatica radiculara- intereseaza fb. inainte de unirea lor
,ciatica funiculara
,ciatica plexala propriu-zisa
,ciatica tronculara ! dupa ce sciaticul s-a format ca trunchi ma%or3
Sciatica radiculara - proces patologic ce se dezvolta in spatiul subarah-noidian defileul
interdiscoligamentoapofizar6R proces patologic de tip hernie de disc sau afectiune vertebrala
afectiune de tip degenerativ inflamator traumatic sau tumoral.
Sciatica funiculara- leziune ce intereseaza prima parte a plexului nv. sciatic !fibrele se apropie
si conflueaza3 procese patologice- inflamatii pelviene tumori pelvine sau mai rar incidente in
urma interventiilor obstetricale si afectiuni ale articulatiei sacro-iliace !proximitatea articulatiei
sacro-iliace e f. mare3.
Sciatica ple4ala propriu-zisa Jeste consecinta iritatiei cronice !fie ca e vorba de zona in care nv.
vine in contact cu spina ischiatica-lordozaflexia compensatorie a
solduluiSSSSSSSSSSSSSSSSSSS3
- iritatia cronica- la trecerea nv. sciatic prin m. piramidal.
:>
Sciatica tronculara
-fracturi de bazin de extremitate proximala a femurului inclusiv dupa anumite interventii
chirurgicale pe art. "B !interventii pt. osteosinteza in fracturi diverse artroplastii cu proteze de
diverse tipuri3
- in%ectii intragluteale- efect necorespunzator aproape de trunchiul nv. sciatic
-imobilizari lungi !in $$3- mai ales cand pacientul este neasistat postural !coma3 si cand are loc
o compresie la nivelul fesei 6R afectari extreme.
-grupul anevrismelor arterei gluteale inf. !artera fesiera inf.3 netratate
-cauze traumatice- traumatisme musculare
-fracturi medii ale femurului !diafizare3- uneori cu interventii ulterioare fracturii
-traumatisme prin arme albe sau de foc
-rar nv. sciatic poate fi afectat in cazul unor intoxicatii sau infectii.
!.p.d.2. "un%tional i %lini% <= & "orme ma>ore de neuropatie %iati%a'
-Sciatica ne"ralgica- tabloul clinic Jdominat de durereP!eventual3 hipoestezie. $urerea este de
tip nevralgic cu caracter paroxistic !apare in crize3 e in general accentuata de tuse stranut
miscare. $urerea e localizata in zona lombara pe partea leziunii8 conditii specifice care
accentueaza sau diminueaza durerea !ex: membre inf. in flexie-soldPgenunchi-durerea va diminua
pt ca nv. e relaxat8 mb. inf. in extensie si incarcat-pozitii fixe sau in picioare3. In durerea
paroxistica !zona lombara3 %oaca rol important ,$# vertebral static mai ales in ,$#
discogenKorientarea diagnosticului cauzal.
-coloana lombara- scolioza cu convexitatea spre parte bolnava
-durerea cu caracter mecanic- scade la repaus se insoteste de hipoestezie !diminuarea
sensibilitatii3.
-$ermatom &/ Jzonele: antero-externa a gambei si dosul piciorului zona posterioara a gambei cu
planta !,-3.
-Sciatica paralizanta
"linic: deficit motor de mai multe tipuri:
-deficit motor de lo%a post.a coapsei ! va fi afectata flexia gambei pe coapsa si extensia coapsei
pe bazin3
-afectarea teritoriilor terminale- ,PI ,PE
&a tabloul clinic se asociaza atrofie !variabila- a lo%ei posterioare a coapsei a lo%ei antero-
externe sau a lo%ei posterioare a gambei a musculaturii plantare3.
Teste de obiectivare a suferintei nv. sciatic
-durere la p-ctele Aalleis- p-cte pe traiectul nv. sciatic care prin apasare declanseaza durerea8
6Rpct. iliolombar8 pt. fesier-incizura sciatica : puncte: femural posterior superior si femural
posterior mi%lociu !pe fata posterioara a coapsei38 pct. peronier- la capul peroneului8 pct.
maleolar extern.
-aparitia durerii la presarea apofizelor spinoase &@ &/ !durere la palpare sau percutie3 si
iradierea durerii pe traiectul nv.
-manevre de elongatie pt. nv sciatic- manevra &aseHue8 manevra 7anelli-este un &aseHue
sensibilizat.
*orme topografice si particulare de ne"ralgie sciatica
-.!R de le#iune inalta- suferinta e de tip nevralgic sau paralizanta afectarea e completa
-.!R i%$iati%- proces patologic la niv. incizurii ischiatice !"aracteristic6 durerea pe trunchiul
sciatic la manevra &aseHue Jdar cu rotatie interna a soldului8 cu rotatie externa- durerea diminua3
- .!R piramidalului Jmiosciatica -dureri gluteale !iradiate sacrat de obicei3
cu interesarea soldului si a partii posterioare a coapsei de aceeasi parte !pct. cel mai dureros este
marginea incizurii sciatice3. 7anevra ce evoca lezare m. piramidal !iritatia nv. sciatic36 flexia
fortata cu rotatia interna a coapsei pe bazin.

MONONEURO(A,IA .IM(LEX A ..(.E.
:)
5natomic- ,PE ia nastere la niv. fosei poplitee la impartirea nervului sciatic in cele :
ramuri- incon%oara capul peroneului lo%a antero-externa a gambei unde 6Rcele : ramuri
terminale : nv. tibial anterior si nv. musculocutan.
Gv. tibial anterior Jnv. eminamente motor inerveaza tibialul anterior extensor comun degete
extensor propriu al halucelui si m. pedios.
Gv. musculocutan- nv. mixt ramuri senzitive pt. tegumentul supraiacent si ramuri motorii ce
inerveaza lungul si scurtul peronier lateral.
,enzitiv-teritoriul ,PE e reprezentat de reg. antero-externa a gambei si fata dorsala a
piciorului.
7otor- ,PE inerveaza tibialul anterior !gambier ant.6Rflexie dorsala supinatie adductie
picior3 extensor comun al degetelor Jflexia dorsala a degetelor si piciorului extensor propriu al
halucelui- flexie dorsala a halucelui participa la abductia piciorului pediosul- flexor dorsal
!extensor al degetelor3 peronierii laterali- flexori dorsali abductori si mai ales pronatori ai
piciorului.
"auze ce determina neuropatia ,PE:
@ Givele cauzale: a3 niv. cauzelor inalte 6Rafectare ce se dezvolta la niv. spatiului subarahnoidian
sau la niv. defileului interdiscoligamentoapofizar6R hernie de disc sau afectiuni vertebrale-
degenerative inflamatorie tumorala.
-plexale-inflamatii tumori pelvine afectiuni ale articulatiei sacro-iliace
-afectiuni la niv. coapsei- traumatisme !osoase musculare3
b3 cauze ce se dezvolta in fosa poplitee- compresie tumorala inclusiv neurinom !tumora benigna3
traumatism interventii chirurgicale pe genunchi !mai ales dac se soldeaza cu hematom peri-
4intraneural3
c3 la niv. capului peroneului J unde nervul este superficial 4foarte sensibil la ischemie6R mai
vulnerabil mai usor de abordat de dif. factori traumatici Ktraumatisme-compresii osoase
!exostoze condroame3 hematom compresiv profesional-in unele meserii !stat picior peste picior
prelungit3.
d3 alte cauze J suferinte generatoare de ischemie !intoxicatii embolii tromboze3 boli generale-
suferinta ,PE poate aparea ca si consecinta in boli ca: diabetul zaharat sau b. imunologice-
periartrita.
"linic: -senzitiv6R hipoestezie4 anestezie in zona cutanata
-motor6R aparitia mersului stepat !nu poate face flexia dorsala a degetelor si
picioruluiKvf. cade si se impiedica 8acest mers il obliga sa ridice si mai mult genunchiul3
Pasociat cu afectarea flexiei dorsale !extensia degetelor- abolita3 abductia Ppronatia piciorului
abolite.
-aplatizarea partii externe a piciorului datorita afectarii peronierului lung lateral
- amiotrofia lo%ei antero-externe a gambei
Teste de obiectivare a paraliziei in teritoriul ,PE
-merul pe %al%aie Jimposibil nu bate tactul nu se eviddentiaza tendonul extensorilor pe fata
dorsala a piciorului !sunt sterse38 subiectul e asezat piciorul cade in var-eHuin
,emne: Semnul 'inel6 subiectul face flexie gamba pe coapsa coapsa pe bazin6 aceste miscari
trebuie sa antreneze sinergic si flexia dorsala a piciorului !in paralizia ,PE aceasta sinergie nu se
produce piciorul ramane cazut3.
S. &upulescu 6 subiectul in ortostatism e impins in spate 6R in mod normal pt reechilibrare este
nevoie de o contractie izometrica a flexorilor dorsali piciorului care sa readuca corpul inainte. &a
paralizia ,PE nu se reliefeaza extensorii.
Sindroame arcelare in Mononeuropatia S$
-,$# de leziune in fosa iliaca si mai ales in zona poplitee fie sus fie %os lezarea fibrelor
genereaza o paralizie totala.
-,$# de leziune la niv. capului peroneului- paralizie integrala cu modificari de sensibilitate ce
apare doar pe fata dorsala a piciorului.
.*
-,$# de nv. tibial anterior- e evidenta o leziune motorie !defcit motor pentru tibial anterior
extensori si pedios fara tulb. de sensibilitate3
-,$# nv. musculocutanat- este afectata miscarea de abductie pronatie si rotatie interna a
piciorului- total abolite.
Observatie: subiectul nu stepeaza el merge pe marginea externa !afecteaza exclusiv peronierii
bolta e aplatizata si apar tulb. de sensibilitate pentru dosul piciorului3
MONONEURO(A,IILE NER*ULUI ..(.I.
5natomic: ,PI ia nastere ca ramura terminala din marele nerv sciatic la nivelul fosei popliteeK
,PI continua directia trunchiului sciatic !pe fata dorsala a gambei3 trece pe sub muschii gemeni
din triceps la acest nivel da ramuri motorii pentru m. triceps si nv. safen extern.
-la niv. solearului !la iesirea din tunelul solearului3 da ramul sau terminal Jnv. tibial posterior !el
coboara pana la niv. santului calcanean3 unde da cei : nervi plantari ce reprezinta ramurile
terminale ale ,PI.
,enzitiv- ,PI inerveaza fata posterioara a gambei tegumentul maleolei externe partea
externa a talonului si degetele @ si / inclusiv fata dorsala a acestor degete
7otor- ,PI da ramuri pentru triceps -cel mai important flexor pe gamba al piciorului
adductie si supinator al piciorului fiind practic deosebit de important pentru mers si ortostatism.
-da inervatie m. plantar subtire !aceleasi functii ca si tricepsul3 m. popliteu !flexor al piciorului pe
gamba3-rotator intern al gambei iar prin ramurile sale nv. tibial posterior si nv. plantari asigura
inervatia musculaturii profunde a gambei si m. plantara.
"auzele ce genereaza leziunile ,PI:
-leziuni propriu-zise : traumatisme prin arme albe sau arme de foc !mai rar fracturi
supracondiliene de femur sau luxatii ale genunchiului 3
-leziuni inalte !ca si la ,PE intereseaza doar fibrele ,PI36R leziuni postural-profesionale.
"linic:
,uferinta senzitiva se exprima prin hipoestezie pe fata posterioara a gambei si fata dorsala a
degetelor @/.
7otor: mers talonat flexie plantara 6* nu se poate ridica pe varfuri cu picior deviat in valg
merge pe partea interna a talpii stergerea boltei plantare reflex ahilian abolit asociere cu deficit
flexori palntari lungi si musculatura plantara propriu-zisa !miscarea degetelor abolita3 amiotrofie
zonala !scaderea masei musculare in lo%a posterioara a gambei3
Teste de obiectivare a paraliziei ,PI
-mers pe varfuri6*8
-in pozitia pe genunchi- semnul 0arre- semnul echerului !piciorul cade in flexie dorsala nu se
mentine unghiul drept intre gamba si picior6Rpiciorul va cadea in sensul muscilor puternici3
- semnul Bromment- din $A flexia gambei pe coapsa nu antreneaza sinergia plantara.
'ipuri topogra(ice :
--,$# de paralizie inalta -paralizie completa
--in partea inferioara a fosei poplitee e afectat ,PI dupa ce s-au desprins ramurile pt. triceps si nv.
safen extern6R se conserva flexia piciorului si sensibilitatea pe fata posterioara a gambei si la niv.
degetelor @ si /.
--,$# de nv. safen extern- de tip traumatic clinic-suferinta senzitiva !exclusiv3
--cauzalgia- in leziunile incomplete ale ,PI datorita faptului ca ,PI este un trunchi nervos cu
bogat contingent de fibre vegetative.
N2. ,I0IAL (O.,ERIOR
.-
5natomic: El continua traiectul nv. ,PI pe sub inelul solearului pana la santul calcanean
unde da : nv. plantari
E un nv. principal motor da ramuri ce inerveaza flexorul lung comun al degetelor !flexia
degetelor- flexia plantara3 Pflexia plantaraadductia si supinatia piciorului8 inerveaza si tibialul
posterior Jflexia plantara a piciorului si sustinator al boltii piciorului flexorul lung al halucelui.
"auze ce determina afectarea nv. tibial posterior:
-Bractura de tibie cu deplasare !la nivelul diafizei tibiale3
-leziuni ce apar in canalul tarsian !spatiul anatomic detinut de peretii ososi prin care trec
tendoanele celor : flexori la care se adauga si tibialul posterior8 fracturi maleolare entorse sau
contuzii tenosinovite inflamatorii sau reumatice ca si cicatrici sau calus hipertrofic6R ,$# de
incarcerare.
"linic6R . nivele de afectare a nv. tibial posterior
a3 paralizie inalta- definita de deficit de flexie a degetelor tulburare de sensibilitate plantara
aplatizarea boltii plantare atrofie musculara6R reflexul ahilian6 normal.
b3 ,$# tunelului tarsian- dominat de algoparestezie P diestezii diverse la niv. plantei si
degetelor ce iradiaza la niv. metatersului si pe fata interna a gambei.5ceasta suferinta are
un puternic caracter mecanic.
Tulburari de sensibilitate- caracteristicUmult mai intense decat tulb. motorii.
$eficitul motor e minim si presupune flexorii mai importanta e atrofia musculaturii mici J
plantare !musculatura intrinseca3 P frecventa tumefactie maleolara interna. Exista p-cte
dureroase specifice : 7anevra Tinel a nv. tibial posterior Jpresiunea retromaleolara interna
determina durere.
Pronatia P flexia dorsala 6 durere.
c3 5hilodinia- inflamatorie reumatismala sau traumatica si care reprezinta tumefierea
tendonului ahilian cu aparitia durerii in mers sau ortostatism.
Ner2ii plantari
5natomic- reprezinta ramurile terminale ale nv. tibial posterior ele trecand prin masa musculara
plantara.
,enzitiv- nv. plantari asigura inervatia plantei mai putin calcaneul precum si fata plantara a
degetelor.
7otor- inerveaza musculatura proprie a halucelui !muschii scurti3 musculatura proprie a deg. /
muschii lumbricali si interososii.
"auze ce pot genera afectari la niv. teritoriilor nv. plantari:
-cauze compresive-compresii prin traumatisme osoase sau neuropatii diverse in care se includ mai
ales ,$# metatarsalgice produse prin nevrom !formatiune pseudotumorala pe traiectul nv.
rezultat prin reactie inflamatorie generata de un osteofit de un proces artrozic de polinevrita sau
suferinta articulara a capatului osului metatarsian6R osteocondrita periostita3.
Clinica mononeuropatiilor nervilor plantari#
$ominata de : tipuri de simptome:
Jelem. de de(icit :- elemente de ordin senzitiv !hipo-4 anestezie in teritoriul unuia sau al ambilor
nv. plantari
-elem. de deficit motor-abolirea miscarilor proprii !imposibilitatea miscarii
produse de m. respectivi3 aparitia deformarii degetelor !degete in ciocan- apare prin flexia
falangei - si extensia falangei : si . aceste miscari sunt abolite8 din aceasta cauza in timp
amiotrofia cu excavatie plantara6musculatura proprie a talpii se 1topeste2 bolta pare mai scobita 3
-- semne de iritatie- cea mai semnificativa imagine e metatarsalgia6 7aladia 7orton6R dureri ce
apar la niv. metatarsului in spatiile intermetatarsiene . si @ aceste dureri iradiind la niv. degetelor
in calcaneu si uneori pe fata posterioara a gambei. 5cete dureri au puternic caracter mecanic.
-cand subiectul sta in picioare merge cand incarca
-edemul si eritemul plantar
-durere la presiunea plantara in zona.
Le#iunile ner2ilor peri"eri%i
&eziunile nervilor periferici pot fi:
.:
- izolate
- bilaterale
- si la nivele multiple
- totale
"linic se caracterizeaza prin:
- deficit motor
,uferintele nervilor periferici totale pot fi:
- neuronale
- intertisulare
- mixte
Etiologic pot fi:
- toxice
- metabolice
- carentiale
Tratamentul leziunilor periferice poate fi:
- profilactic
- curativ
tratamentul chirurgical poate fi:
- chirurgical de tip curativ
- paraclinic
- chirurgical ca tratament ad%uvant
Tratamentul recuperator trebuie sa fie:
- precoce
- nevoie de testare clinica si paraclinica
- evaluarea circulatiei profunde si superficiale
- tratamentul incepe de la . sapt dupa traumatism
Obiectivele recuperarii:
- favorizarea regenerarii fibrei nervoase
- mentinerea structurii musculo-articulare
- mentinerea mobilitatii articulare
- inlaturarea tulburarilor trofice si vasculotrofice
- reluarea activitatii musculare
- refacerea fortei rezistentei si coordonarii musculare
- recuperarea tulburarilor de sensibilitate
- grabirea regenerarii
- evitarea formarii cicatricilor vicioase
- evitarea tesutului nervos retractil
Procedee care a%uta la regenerare sunt:
- termoterapia generala sau locala
- electroterapia
- kinetoterapia
MONONEURO(A,II MUL,I(LE 4MUL,INE*RI,E)- M.M.3 NE*RI,E MUL,I(LE
6leziuni tronculare multiple ale nv. periferici ce apar simultan sau succesiv caracterizate de
suferinte senzitivo-motorii in teritoriile de distributie.
$iferenta fundamentala fata de PO&IGE9#OP5TII este : mononeuropatiile multiple 6suferinte pe
unitati anatomice !afecteaza anumite trunchiuri nervoase38 polineuropatiile6 suferinte pe unitati
functionale 6R inerveaza grupe de fb. nervoase cu aceleasi proprietati !fibre ce au aceeasi
cronaxie3.
In functie de debut i e2olutie mononeuropatiile multiple 6R. categorii:
..
-simultane
-succesive
-migratorii.
.emiologi% !elem. de tablou clinic3- : categorii :
T forme senzitive pure !sau predominant senzitive3- sunt forme pseudopolinevritice
!forme de 7.7. cu dispozitie simetrica3 forme cu tulb. predominant obiective
T forme motorii
(atogeni% !Bactor cauzator3: exista 7.7. prin:
I. +a%torul i%$emi%- pot fi produse de lez. arteriale prin
-stenoze tromboze Jla niv. trunchiurilor A5,5 GE#AO#97 !tr. ce vascularizeaza nervul3 sau
-tulb. ale sangelui !leucemii3.
In ambele cazuri consecinta este scaderea aportului sanguin in aceasta retea vasculara a nervului
!nervii sunt f. sensibili la hipoxie suferinta va fi rapida si foarte importanta36R leziuni tronculare.
II. +a%torul in"iltrati2- in anumite suferinte tesutul con%unctivo-vascular e invadat de
elem. patogenic respective si nv. e sufocat de acest factor patogen.
Elementul infiltrativ e produs de infectii !lepra zona zoster s.a.3 inflamatie hematic !hemofilici3
sau neoplazic.
III. Cau#e dimetaboli%e 4d. #a$arat) J tratamentul e medicamentos ! in general3.
I*. (oliradi%ulone2ritele a%ute 4 (RN A%) 6 ,$#. "linice datorate inflamatiilor
radacinilor nv. periferici !radacinile nv. cranieni3. $e regula aceasta inflamatie a radacinilor nv.
periferici si cranieni e determinata de un factor comun 6R uneori neputand fi precizat acest factor.
"aracteristica acestor suferinte este scaderea fortei musculare proximale ! m. radacinii
membrului 3 insotite sau nu de tulburari de sensibilitate exclusive subiective !ele pot lipsi3. 5cest
tablou apare si in P#G boli cu polineuropatii de cauza cunoscuta.
$intre P#G acute cea mai importanta J ,$# ;9I&&5IG J 05##E 6 P#G acuta caracterizata
de paralizia extensive a membrelor insotita de parestezii si dureri dar cu o oarecare reversibilitate.
"linic ,$# ;-0 recunoaste . perioade ma%ore:
- perioada de extensie
- perioada de stabilizare
- perioada de recuperare.
-. Perioada de extensie
- prezenta paraliziei 4 -lor asociate cu parestezii associate cu mialgii cu rahialgii ! dureri
vertebrale3 si cefalee.
5desea debutul se produce distal al membrului inferior avand o progresie simetric ascendenta.
Totusi deficitul motor va fi mai ales proximal !la nivelul radacinilor membrului la nivelul
centurilor3 6R aspect pseudomiopatic !seamana cu miopatiile J suferinte cu caracter genetic
progresive deteriorare a capacitatii de contractie a muschilor3.
In formele severe sunt afectate musculature respiratoerie sic ea abdominala. In perioada de
extensie a bolii 6 scaderea pana la disparitie a #OT.
Pe langa nv. periferici spinali pot fi afectati si nv. cranieni !cel mai adesea afectat facialul
perechea AII J componenta motorie8 afectarea lui determina o diplegie asimetrica 4 mai poate fi
afectat J oculomotor - perechea III 6 oftalmoplegie totala K miscarile globului pot fi abolite total
miscari determinate de nv. oculomotor 4 nv. micsti cranieni K paralizii velofaringolaringiene 6
compromiterea musculaturii valului palatin a faringelui si laringelui 6R riscul cel mai mare este
incapacitatea subiectului de a respira suferinta extrem de grava si necesita asistare respiratorie
ventilat mecanic3.
9neori se pot asocia parestezii in teritoriul trigeminal !A3 uni - 4 bilateral. Tot in faza de extensie
pot aparea tulburari sensitive !uneori f. importante mai ales la nivel distal J la periferia membrelor
cu caracter simetric.
Observatie :
- chiar daca deficitul motor este proximal tulburarile sensitive importante sunt distale.
Tot in perioada de extensie Japare ,$# nervos vegetativ 6 este o constanta a perioadei de
extensie in P#G 5c ! ;-0 3 si se poate produce sub @ aspecte diferite:
.@
hiperreactivitatea simpaticului 6 tablou dominat de hipersudoratie agitatie vasoconstrictie
periferica crestera frecventei cardiace !alura ventriculara3 cresterea valorilor T. 5.
scaderea activitatii simpatice 6 tablou dominat de scaderea tonusului vascular periferic
!vasoplegie3 cu scaderea debitului circulator aparitia edemelor dilatatie gastrica tulburari
importante de motilitate bronsica tulburari respiratorii consecutive.
hiperreactivitate parasimpatica 6 modificari de culoare ale fetei senzatie de caldura
generalizata scaderea ritmului cardiac !alura ventriculara3
insuficienta parasimpatica 6 tulburari sfincteriene ileus paralitic cresterea ritmului
cardiac.
Toate aceste aspecte caracterizeaza perioada de extensie.
:. Perioada de stabilizare se contureaza un ,$# deficitar constituit dominat de deficitele motorii.
.. Perioada de recuperare 6 cea mai lunga8 in peste >/V din cazuri recuperarea se poate intinde
de la @- < luni. In unele cazuri subiectul ramane cu deficit permanent.
Etiopatogenic
5paritia P#G acute in /*V din cazuri pare a fi primitiva ! nu recunoaste un factor declansator3
/*V- apare dupa un episod viral sau rinofaringian febril 6R exista o relatie intre prezenta initiala a
unei viroze infectie a cailor respiratorii superioare si dezvoltarea ulterior a unei P#G acute de
tip ,$# ;-0.
Bormele clinice: - . tipuri !forme3 de P#G 5c:
a. formele benigne J semnele caracteristice sunt reprezentate de paralizia flasca a membrului
superior si mai putin a membrului inferior regresia acestei forme benigne 6 in :-.
saptamani si regresia este in ordinea inversa a pierderii.
b. f . severe- sunt interesate toate membrele afectati si nv. cranieni si se asociaza si un tip de
,$# nervos vegetativ !forme ce indica cresterea alurii ventriculare J spectaculoasa uneori3
6R e necesara asistarea cardio-respiratorie !trebuie monitorizat3 regresia este mult mai
lunga dureaza luni de zile8
c. f .cu insuficienta respiratorie 6 apar costant:
- paralizia labio-gloso-faringiana8 se insotesc de tulburari hemodinamice importante K colaps
!prabusirea T.5.3 6R in aceste forme prognosticul e grav marcat de suprainfectia pulmonara
datorita incapacitatii de a-si expectora secretiile si se suprainfecteaza.
- flebitele
- embolii pulmonare cu punct de plecare in tromboflebitele membrului inferior.
#egresia este lunga peste < luni.
9ltimele : forme pot lasa sechele :
-are flexia osteotendinoasa !in teritoriile afectate3
-scaderea fortei musculare in anumite teritorii mai ales pt. dorsiflexia piciorului8
- prezenta paresteziilor intermitente tulburari de sensibilitate profunda mai ales distale atrofiile
musculare eventual J osteoporoza !in timp3.
$upa evolutia clinica a simptomatologiei exista . forme:
- formele fulminante J cele mai spectaculoase rapide !in mai putin de :@ ore3 puseu febril
- f. prelungite
- f. recidivante
I.B. recidevante cu tendinta la cronicizare J P#Geuropatii inflamatorii cronice 6R neuropatia J
- progresiva segmentara !demielinizanta 3 cronica
- recidivanta demielinizanta cronica.
5ceste f. recidivante au urmatoarele particularitati:
- interesarea motorie J m. localizata !nu e asa difuza3 mai putin simetrica
- amiotrofii mari difuze
- tulburari senzitive- anestezii !in principal distala3.
$upa distributia semnelor cele mai frecvente sunt formele paraplegice.
II. B. tetraplegica.
III. B. spinomezencefalice !f. destul de grave K cuprind musculatura intregului corp si nv.
cranieni3 6R sunt cel mai ades marcate de insuficienta respiratorie.
./
IA.B. mezencefalice !mezencefalice3 J afectati numai nv. cranieni nu apare paralizia membrelor
dar se poate produce abolirea #OT.
$upa simptomatologie J exista:
- (orme hiperalgice dominante de cefalee mialgii semne meningeene
2 la copii- (orme acrodinice J eritem edem hiperhidroza CT5 iritabilitate insomnie.
A. B. pseudomiopatice J f. care sunt dominate de paralizii musculare proximale J afectare ma%ora
a centurilor.
AI. B. pseudomiastenice J marcate de afectarea musculaturii fetei cu aspect de masca-
inexpresiva fie cu ptoza palpebrala
AII.B. ataxice J tulburari ma%ore de sensibilitate profunda.
AIII.B. cu atingere marcata a ,GA.
$upa varsta si starea pacientului exista forme speciale particulare la copii varstnici si la gravide.
$e obicei in evolutia P#G prognosticul e severSSS..
-insuficienta respiratorie
-tulburari ma%ore neurovegetative !cardio-respiratorii3
-accidentele tromboembolice.
,ratamentul de re%uperare in parali#iile peri"eri%e de ner2 "a%ial %uprind
urmatoarele pro%eduri'
manevre de electro stimulare tehnica speciala pentru recuperarea neurologica periferica
incepe din ziua a -/-a de la accident niciodata inainteWWW inainte se face tratament
medicamentos cortizonic in doza mare !predison3 cu dieta. Exista risc ma%or de
instalare spasm ma%or ireversibil daca se foloseste tratament electric
pentru prevenirea ischemiei se folosesc proceduri de termoterapie blanda superficiala:
parafina calduta sau diatermie cu unde scurte incalzire de profunzime cu unde de
inalta frecventa8 aceste proceduri se aplica precoce !dupa a -/-a zi3 aplicatia sa nu
provoace inrosirea hemifetei !congestie3
pregatirea electrostimularii cu curenti galvanici. ,inonim cu curentul continuu in
electroterapie. "resc excitabilitatea neuromusculara.ne intereseaza sa crestem
receptivitatea grupelor musculare paralizate pentru stimulii care vor fi aplicati ulterior
receptivitatea va creste
terapia excitomotorie cu curenti de medie frecventa mai ales a curentilor interferentiali.
"urenti de medie frecventa care antreneaza fibrele musculare cu inervatie normala a
fibrelor musculare reinervate. ,e aplica proceduri a.i. sa se obtina >--*
contractii4sedinta pentru fiecare teritorii urmand ca nr. $e excitatii sa creasca cu cel
putin : de la o sedinta la alta a%ungand la maximum de .* de excitatii
!contractii34sedinta.
electroliza cu ioni de iod. 5ceasta electroliza transauriculara se face cu iodura de potasiu si
se aplica in cazurile medii spre grave
masa% facilitator neteziri la nivelul hemifetei afectate efleura% la inceput atunci cand apar
semne de revenire deci cand muschiul isi recapata capacitatea de contractie incep
procedurile de kinetoterapie. Programul de kinetoterapie este activ si consta in exercitii
de mimica. $e obicei executate in fata oglinzii si sub comanda kinetoterapeutului.
(OLINEURO(A,IILE
,$# sensitivo- motorii de tip periferic ce cuprind mai multe trunchiuri nervoase.
"auze: - diverse K "a%tori in"e%tioi3 to-i%i !actioneaza accidental in diverse medii profesionale
ca noxe sau in urma unei perioade indelungate cu medicamente- anticonceptionale barbiturice
citostatice alcoolul- ingestia cronica3 ". alergi%i ". %arentiali! vitaminice de grupa 03 ".
metaboli%i- in diabet in ,$# uremice boli 2a%ulare b. de %olagen unele tumori maligne
4neoplasme bronsice limfosarcom)uneori ereditare P#G- idiopatice !fara cauza aparenta3.
.<
Clini%: P#G J au o perioada de debut- tulburari de sensibilitate J parestezii!la extremitati3
parestezii in soseta sau in manusa de obicei simetrice.
- afectarea mersului pe fondul afectarii senzitive presiunea musculara- dureroasa.
--- tulburari ale #OT J la nivelul membrelor afectate scade
--- tulburari obiective de sensibilitate.
In perioada de stare J subiectul poate adopta atitudini pozitii vicioase !mana in grifa sau picior
cav-scobit3 tulburari motorii J se individualizeaza la inceput ca pareze ulterior ca paralizii ale
extremitatilor.
Cara%teriti%i- deficitul motor e intotodeauna simetric bilateral distal.
&a membrele inferioare afectate Jprinde gr. musculare antero-laterale ale gambei si
ascensioneaza treptat !uneori pana la coapsa3.
- membrul superior J deficite motorii tardive musculatura post. a antebratelor si i-ososii.
Tulburarile senzitive J pp accentuarea paresteziilor cu accentuarea durerii spontane.
Cara%teriti%i (RN ? atrofii musculare imp. !atrofii neurogene- suferinta nv. periferici3-
neuropatie interstitiala.
Ele trebuiesc differentiate de poliradiculopatii ! prezinta tulburari motorii proximale tulburari
senz. mai putin exprimate distale cu caracter metameric3.
BO#7E&E "&IGI"E 5&E PGP
"linic Jsunt polineuropatii predominant senzitive motorii mixte- senzitivo-motorii vegetative.
Topografic J PGP Jare evolutie tetraplegica !rar3 paraplegica displegica brahiala.
Evolutiv Jsunt PGP cu evolutie acuta subacuta cronica si cu evolutie recidivanta.
Tratament:
Este mai usor de prevenit decat de tratat ulterior.
Profilactic J este bine de compensat sau prevenit toti factorii de risc daca nu se poate
incepe tratamentul curativ.
Tratament curativ
igieno dietetic J repaus regim fara toxine echilibrat din punct de vedere alimentar si
bogat in vitamine si electroliti.
Tratament medicamentos J respecta sau este specific fiecarei etiologii J atunci cand este
cazul suferinta infectioasa sau virala J tratament antibiotic sau antialergic sau dupa
caz tratament stiroidian. Tratament antiinflamator antiedematos !antiinflamatorii
steroidiene si nesteroidiene3 tratament simptomatic J sa compenseze sau sa
echilibreze fiecare simptom J daca sunt prezente dureri J antialgic daca prezinta
hipotonie musculara J tratament specific.
Tratament recuperator fizical kinetic
,e bazeaza pe @ categorii de proceduri: proceduri de hidroteromoterapie kientoterapie
balneoclimatoterapie si electroterapie.
Efectele care sunt urmarite sunt:
efect analgetic miorelaxant excitomotor trofic desfasurat pe etape.
In principal se urmareste combaterea durerii si a contracturii.
In a doua etapa se urmareste cauza durerii reziduale si reeducarea motorie.
$in primul domeniu de hidrokineto si termoterapie procedurile urmaresc doua obiective:
analgetic si miorelaxant se utilizeaza impachetari partiale umede impachetari cu
parafina bai calde partiale sau generale dusuri cu vapori bai kineto la .=
o
"
mobilizari pasive si active.
Proceduri de electroterapie J galvanizari in scop analgetic ionizari bai gavanice in scop
analgetic si trofic curenti cu impulsuri de %oasa frecventa s.a. tipuri.
Programe kinetice adaptate diagnosticului si etapei de evolutie a suferintei: mobilizari
pasive pentru zonele paretice sau paralizate si pentru retracturi dar si mobilizari
active care urmaresc conservarea sau restabilirea miscarilor voluntare toate aceste
programe kinetice presupunand pro%eduri analiti%e ? mu%$i %u mu%$i3 %el mult
e lu%rea#a pe grupe mu%ulare %are reali#ea#a a%eeai mi%are pe a%eeai
dire%tie. Travaliul muscular se face a sec cat si in apa se incepe cu travaliu fara
.=
rezistenta apoi contrarezistenta putand fi reprezentata de opozitia kinetoterapeutului
sau monta%elor de scripeti cu contragreutate. Programul kinetic este sustinut de masa%
cu rol miorelaxant analgetic si trofic prin stimularea circulatiei. ,e poate adauga
domeniul balneoterapiei reprezentat de apele minerale ape termale ape sulfuroase
!Aalea Oltului3 ape iodate !0azna3 clorurosodice !apa marina3.

/EMI(LEGIA
A*C. !pd2d etiologi% A*C e impart in @ mari %ategorii' primele & mai "re%2ente iar
%elelalte mai rare.
i%$emia %erebrala
$emoragiile intra%raniene
mal"ormatiile 2a%ulare %erebrale
trombo"lebitele %erebrale
I%$emia %erebrala e poate re%unoate prin'
-"orme a%ute lo%ali#ate - a%%identul i%$emi% tran#itor
- a%%identul i%$emi% %roni% 4poate "i o etapa de e2ol. a primului)
-=in e2olutie
-=in remiie
-=e%$elar
-"orme %roni%e di"u#e 4e intalne% in mai multe %onditii patologi%e)A
- artero%lero#a %u modi"i%ari %erebrale
- en%e"alopatia $iperteni2a
- en%e"alopatiile dimetaboli%e
II. /emoragiile intra%raniene unde a2em mai multe'
$emoragia %erebrala 4en%e"aloragia)
$emoragia ubara$noidiana
$ematoamele' - $ematomul e-tradural
- ubB intradural
- intra%erebral.
III. Mal"ormatii 2a%ulare %erebrale e-ita' angioamele 4tumori 2a%ulare
benigne)
ane2rimele
I*. , rombo"lebitele %erebrale ' - de#2oltate pe inuurile durrei mater
- in 2enele %erebrale.
Me%animele "i#iopatologi%e ale a%etor A*C-uri
I. I.C/EMIA CERE0RALA poate "i produa prin'
- infarct cerebral
- embolia cardiaca
- arterite infectioase si inflamatorii
- ane"risme intracraniene -e2entual %omprei2e
- angiodisplazii 4boli %e ditrug peretele 2a%ular)
- traumatisme
- ;emopatii
- tratamente de lunga durata cu anumite medicamente
Conumul prelungit de anti%on%eptionale <= A*C i%$emi%.
.>
I%*A)+'(& +$)$B)A& !atorat unor embolii-tromb artero%leroti%.
+a%torii ao%iati emboliilor unt de regula "a%tori generali in de#2oltarea A*C '
-/,A
-diabetul #a$arat
-dilipidemiile
-tulburarile de %oagulare i de $emota#a
-e2entual3 uneori3 tulburarile $ormonale.
$MB.&IA +A)-IA+A ?
Are %a pun%t de ple%are '
-in"ar%tul mio%ardi% 4re%ent au 2e%$i3 in %are -au de#2oltat trombi murali3 adi%a datorita
unor tulburari de %oagulare i "ibrinoli#a pe peretele %a2itatii e depun pla%$ete i e
"ormea#a trombul)3
-2al2ulopatiile reumatimale 4%ele %are apar de regula din %opilarie)3
-endo%ardite in"e%tioae3
-endo%ardita 2egetanta a pa%. %u neoplam3
-"ibrilatie atriala 4tulb. aleatorie a batailor %ardia%e %e apar la o %imbare bru%a au
intermitenta de ritm)3
-%$irurgia %ardia%a3
-%ardiopatii %ongenitale3
-%$imbari anatomi%e tru%turale ale %opilului.
In patologia i%$emiei %erebrale e-ita 9 grade de i%$emie'
.impla<= da%a e %ompenea#a3 e %omplet re2eribila
Le#iune<= apare da%a i%$emia e mentinuta un inter2al mai lung de timp3 2inde%area e
lenta i in%ompleta
Ne%ro#a<= %oate de"initi2 teritoriul repe%ti2 din a%ti2itatea "un%tionala3 ire2eribila.
+a%tori '
-determinanti- %aderea pana la intrerupere a %ir%ulatiei
-regionali- pre#entaB abenta %ir%ulatiei %olaterale
-generali- preiunea i %ompo#itia angelui.
!.p.d.2. al me%animului de aparitie unt in%riminati '
-"a%tori anatomi%i- pamul mu%ular
-"a%tori "un%tionali- 2ariatiile ,A3 2ariatiile debitului ang2in %erebral3 2ariatii
%ompo#itionale i "un%tionale ale angelui
-tulburari $emodinami%e ?%ade debitul ang2i %erebral
-tulburari metaboli%e
II. /emoragiile intra%raniene
.unt de 9 %ategorii '
a) /emoragia %erebrala 4en%e"aloragia) re%unoate 3 categorii de factori in aparitia a'
- "a%tori de ri%
- "a%tori determinati
- "a%tori ao%iati
- alti "a%tori de%lanatori
+a%torii de ri% %lai%i'
2arta propi%e e intre @C-DC ani3 a%tual 2arta a %a#ut %u %el putin :C aniA
e-ul- barbatii unt mai predipui3 a%tual nu ete de"initor a%et "a%torA
.)
ereditatea- u"erintele %ele mai importante unt /,A i atelo%lero#aA
obe#itateaA
diabetul #a$aratA
abu#ul de to-i%e- %onumul %roni% de al%ool i "umatul %a i mediul de ri% to-i%
repre#inta "a%tori deoebit de importanti %are alaturi de %elelalte du% la un ri% mare de
$emoragii.
Ca "a%tori determinanti '
2arta
artero%lero#a
+a%tori ao%iati '
unele boli de ange 4leu%emiile)
arterite in u"erinte %a' i"ili3 boli de %olagen3trombangeita obliteranta.
+a%tori de%lanatori'
oboeala
treul
e"ortul
emotia
tarile %on"li%tuale
2ariatii brute de ,
o
au preiune
Me%anim patogeni%'
$emoragia e produ%e "ie prin ruptura 2a%ulara 4preiunea in 2a %rete " mult i armatura
elati%a a 2aului e alterata) au eritrodiapete#a tranmurala.
b) /emoragiile ubara$noidiene
.e pot produ%e'
pe "ondul ane2rimelor au a mal"ormatiilor 2a%ulare E arterite %olageni%e=
in urma into-i%atiilor e-o- au endogene
uneori prin tumori %erebrale a %aror de#2oltare du%e la ruperea 2aelor neoplami%e.
*aele intra%raniene unt " puterni% 2a%ulari#ate.
prin traumatime repetate 4ugrumare au ele%tro%utare).
+a mecanism in toate a%ete %a#uri3 ea e produ%e datorita unui pam rea%tional3 el
determinand aparitia unei i%$emii in #ona de 2e%inatate a $emoragiei au e2entual a%et
pam poate a du%a la aparitia unei #one de "o%ar. .emnele de "o%ar e2o%a "aptul %a nu
poate "i %on%ret depitat3 ineamna o uma de elemente %$imi%e %are e2o%a le#iunea intr-un
anumit lo%.
%) /ematoamele- domeniu pe%i"i%
-e-tradural
- ubB intradural
- intra%erebral
/ematoamele intra%raniene apar traumati%3 %el ubdural apare pe un "ond tarat iar %ele
intra%erebrale apar in %onditiile mal"ormatiilor %erebrale3 al mal"ormatiilor /,AF3 tumori
%erebrale au traumatime.
.IN!ROMUL !E NEURON MO,OR CEN,RAL
Cand A*C e produ%e pe traeul %aii piramidale e intalea#a /EMI(LEGIA.
/emiplegia< de"i%itul motilitatii 2oluntare a unei >umatati a %orpului datorita le#arii
unilaterale a %aii %orti%opinale 4 %alea piramidala ).
Cara%terele .!R de N.M.C. 4,ablou %lini%)' D elemente
aralizia sau semnul de deficit ?totala i poarta numele de plegie
@*
--partiala i poarta numele de pare#a
A%et lu%ru e e-prima mai ale la ni2. mi%arilor 2oluntare ?amplitudinea3 2ite#a3 "orta-
%ad dramati% 4pana la impotenta "un%tionala totala) au in plegiile %u impa%t mai mi% e
%ontata %aderea re#itentei la e"ort.
e-ita parali#ii 4pare#e) <= mono- 3 $emi- 3 para- 3 di- 3 tetraplegii in "un%tie de
teritoriile a"e%tateA
parali#ia domina 4intotdeauna) la mb. in"erioare ?pe "le-oriA la mb. uperioare ? pe
e-tenori i determina a"e%tari la di2ere eta>e dar %ele mai gra2e pri2e% mi%arile "ine ale
mainii i degetelor.
In %adrul %ontituirii a%etei parali#ii apare "enomenul de eliberare medulara 4%are e
temporar) ma%at de in$ibitia paagera %e apare la ni2. neuronului motor peri"eri%A
!ipertonia< e-preia e-agerarii re"le-ului miotati%
< ete uportul pati%itatii
.pati%itatea <re#itenta la intindere a unuiB unor mu%$iA re#itenta are un puterni%
%ara%ter elati% repe%tand "enomenul Glamei de bri%eagH
<domina la mb. in". pe e-tenori i la mb. uperioare pe "le-oriA domina pe
grupele mu%. antrenate pe mi%area 2oluntara i pe mu%ulatura antigra2itationala.
.pati%itatea'
:. e a%%entuea#a la mi%arile in%ineti%e3 2oluntare au la apli%area timulilor %utanati
au a timulilor 2i%eraliA
&. %ara%teriti%3 in aparitia a%etei pati%itati ete $ipertonia bu%lei I
<=$iperenibilitate a "uului temporal %e determina o %retere e-agerata a e-%itabilitatii
motoneuronilor JA
9. e4agerarea ).' %u di"u#iunea rapunului %u ape%t poli)ineti% au a %lonuuluiA
@. apar rele4ele patologice' 0abin)i3 Oppen$eim3 Roolimo3 /o""manA
<. abolirea refle4elor cutanate abdominale si a refle4elor cremasteriene=
D. Sincineziile<mi%ari %are e pot e"e%tua %on%omitent %u unele mi%ari 2oluntare ale
mu%ulaturii nea"e%tate.
.in%ine#iile 9 %ategorii'
- globale-apar la ori%e e"ort' tue3 tranut3 mi%ari de partea anatoaa
- de imitatie- atun%i %and mi%am 2oluntar partea anatoaa determina mi%ari
lente3 imilare de partea bolna2a 4e- ' da%a ubie%tul trange %u "orta pumnul de partea
anatoaa degetele de partea bolna2a %$itea#a "le-ia)
- de %oordonare- %and inergia e2oluea#a "a2orabil< un mu%$i de partea
parali#ata determina %ontra%tia altor grupe inergi%e.
Clai"i%area topogra"i%a a $emiplegiei' .e impart in @ eta>e'
- de origine %orti%ala
- %apulare
- de trun%$i %erebral
- medulare
:. /emiplegiile %orti%ale < unt 3detul de rar3 globale 4apar at. %and le#iunea
%uprinde intreaga arie motorie). Ete aproape impoibil %a a%%idental a interee#e tot
$emi%orpul.
Cara%teriti%i '
unt $emiplegii par%elare in %are %el mai adeea a"e%tarea e produ%e in mod deoebit la
membrul uperior i teritoriul "a%ial
mai rar pot a a"e%te#e membrul in"erior
da%a a%%identul 4$emiplegia) are tendinta de e-tindere poterioara- in #ona lobului
parietal- e e-prima %lini% prin tulburari de enibilitate %are pot merge pana la anete#ie.
%ara%teriti%a < e un de"i%it predominant dital
in plu pot a apara ata-ia %orti%ala i atereogno#ia
@-
da%a e 2orba de o le#iune %are apare in lobul tg 4parali#ie pe dreapta) apar tulburari de
2b 4datorita le#arii ariei 0ro%a) i tulburari de %$ema %orporala.
e-ita ri%ul e-tinderii in pro"un#ime a a%%identului i da%a e "ormea#a intereea#a
teritoriile temporo-o%%ipital <= $emianopia omonima laterala 4pa% pierde %apa%itatea de a
2edea in >umatatea laterala a %ampului 2i#ual pe partea a"e%tata3 $emiplegi%a)
poibilitatea aparitiei %ri#elor >a%)oniene 4%ri#e de epilepie)
da%a a%%identul determina atingeri rolondi%e %entrale $ipertonia de2ine pati%a<= apar
in%ine#iile ?%are unt de toate %ele 9 tipuri 4e produ% pe ori#ontala au pe 2erti%ala ) dar
de2in "oarte importante pt re%uperare
tulburari pi$i%e'
-tulburari de a"e%ti2itate- tulburarile de a"e%ti2itate apar da%a e le#at lobul "rontal<
pp eu"orie i un %omportament ilar3 pueril3 tendinta pre erotim i bulimie
-tulburarile de %omportament < lipa imtului %riti%3 ubie%tii au rea%tii ne%en#urate
i de "oarte multe ori au o o%ilatie de %omportament
-tulburarile intele%tuale< ubie%tii in%ep a aibe 2i%ii de atentie i memorie i e2o%a
amne#ia de "i-are
-tulburari ale "%tiei de %unoatere< unt de#orientati temporo-patial.
-tulburarile de a%ti2itate < ubie%tul ii pierde initiati2e i indi"erent %e oli%ita a
"a%a nu "inali#ea#a.
&. /emiplegiile %apulare
< in %are le#iunea intereea#a patiul ingut dintre talamu i nu%leul reti%ular
<ete 2b de o #ona tramta prin %are tre%e integral "a%i%olul piramidal i datorita "aptului
%a ete un patiu ingut le#iunea ete obligatoriu totala.
Cara%teriti%i'
-$ipertonie 4pati%itate) ma-ima3
-de"i%itul motor e global- de obi%ei le#iunea motorie e pura. !in pa%ate apar la oamenii
tineri i e deoebit de pati% i intereea#a intreg $emi%orpul.
E-ita o g e-%eptie' "orma in %are a%%identul depaete %apula i a>unge la talamu unde e
adauga durerile intene de tip talami% 4dureri " intene %e intereea#a tot $emi%orpul i unt
rebele-la ori%e e"ort).
9./emiplegiile de trun%$i %erebral3 apar aa numitele $emiplegii alterne.
Cara%teriti%ile a%etor $emiplegii unt de"i%itul motor total %are e gaete in $emi%orpul
opu le#iunii la %are e adauga tulburarile %ara%teriti%ilor ner2ilor %ranieni atini 4dar de
a%eeai parte).
(rin%ipalele tipuri de $emiplegii'
a) de pedun%ul %erebral- %ara%teriti%a-= parali#ia "a%iala de tip %entral
- $emiplegiile $eterolaterale- %u $ipertonie moderata.
.!R Keber- e adauga parali#ia n2 o%ulomotor3 $omolateral le#iunii %are e imprima de
a%%eai parte %u le#iunea. Mi%arile in u i in >o ale o%$iului unt impoibile. Apare o
pto#a palpebrala3 apare un trabim di2ergent pt %a %ei & mu%$i ii pierd e%$ilibrul. Apare
midria#a i diplopie $eteronima.
b) $emiplegiile protuberantiale 4pontine)
Cara%tere'
-parali#ia "a%iala de tip %entral e $omolaterala %u le#iunea.(arali#ia e de partea opua
$emiplegiei.
-$emiplegia e par%elara i e inotete %u alte mani"etari %are pot "i ' tulb. de enibilitate
alterne3 uper"i%iale i pro"unde 4ubie%ti2e au obie%ti2e)3 mi%ari %oreoateto#i%e3 ata-ie3
tulb o%ulogire3 parali#ia de ner2 abdu%en %u trabim %on2ergent3 parali#ie de n2
o%ulomotor3 opti%F i diplopie omonima3 a"e%tarea n2 a%uti%o-2etibular %u aparitia %lini%a
de urditate *ergli au nitagmu.
%) $emiplegiile bulbare
Cara%teriti%i'
@:
- nu parali#ie "a%iala
- un .!R bulbar paramedial %entral< .!R !E8ERINE 4%ara%teri#ata de $emiplegie
%ontrolaterala-opua le#.- dar ete %ara%t de o dio%iatie de tip tabeti% $omolaterala i de
parali#ia $omolaterala a n2 $ipoglo-XII )
- at %and le#iunea ete laterala apare .!R KALEM0ERG< intereare piramidala mai
uoaraA .!R 2etibular 3 a"e%tea#a organe in %are e in%lud- 2erti>ul3 laterode2iatia3
2araturi3 nitagmu rotator3 tulb de "onatie i deglutitie3 .!R Claude-0ernard /orner 4%e
apare prin iritatia impati%ului)-eno"talmie3 mio#a3 pto#a palpebralaA tulb de enibilitate-
$emianete#ia "eteiL termoaimetria la ni2 $omolateral %u le#iunea.
@. $emiplegiile medulare unt mult mai rare.
Cara%teriti%i '
unt de a%eeai parte %u le#iunea3
repe%ta "ata
le#inuni medulare deaupra lui C;- apar ub "orma .!R 0ro1n-.e%Muard3 in
%onditile in %are le#iunile e produ% deaupra lui C; 4 e produ% tulburari de
enibilitate uper"i%iala3 tulburari de enibilitate pro"unda de a%eeai
parte3 apare o dio%iatie iringomieliti%a $omolateral i e %oner2ata
enibilitatea ta%tila e %oner2ata in ambele >umatati).
,ipuri de $emiplegii
,ablou %lini% '
/emiplegia in le#iunile %erebrale
Ete %ontrolaterala i poate au nu a ao%ie#e 3in "%tie de lo%ali#are3 %u unul au mai multe
din elementele'
tulburari %ontienta3
tulburarile de 2orbire3
parali#ii de ner2i %ranieni3
tulburari eniti2e la ni2elul membrelor3
indrom %erebelo3
indrom e-trapiramidal.
Ober2atii' $emiplegia e %ontrolateralaA indromul %erebelo au indromul
e-trapiramidal apar numai %and indromul motor e partial.
/emiplegia in le#iunile %erebrale poate a trea%a prin 9 etape'
A. /EMI(LEGIA CU COMA
-ubie%tul e in%ontient
-nu ete obligatorie
-apare in A*C gra2
-pa% nu trb abandonat ni%iodata
Rolul )t in%epe din "a#a de %oma. (rogramul )ineti% in%epe %and ub e in "a#a pati%a nu e
"oarte %ore%t. (rogramele de )t %are urmare% e2ident tadiul de e2olutie a unei $emiplegii
trebuie a in%eapa neaparat din tare de %oma.
In "a#a de %oma3 in tabloul %lini% 4elementeBape%te %lini%e) al $emiplegi%ului pot a
apara'
de"iatia capului si a oc;ilor 4 .!R +o2ille)3 N da%a de2iatia %apului i a o%$ilor e produ%e de
partea $emiplegiei %um punem noi Opa%ientul ii pri2ete $emiplegiaH le#iunea e pontinaA
Nda%a de2iatia %apului i a o%$ilor e de partea opua $emiplegiei adi%a Oubie%tul ii pri2ete
le#iuneaH ineamna %a le#iunea e gaete deaupra puntii.
@.
al &-lea element %lini%' e4amenul ocular ? da%a ubie%tul pre#inta trabim au mi%ari
pendulare ale globilor pendulari ineamna %a a2em de-a "a%e %u o u"erinta de trun%$i
%erebral au i mai gra2 a2em de-a "a%e %u o inundatie 2entri%ularaA da%a ubie%tul pre#inta
midria#a pe partea le#iunii a%et element repre#inta emnul unui "enomen de anga>are 4%a
intr-un 2id %ranian deaupra me#en%e"alului) %u %ompreia pere%$ii a III-a de ner2i %ranieni
4ner2ii o%ulomotori).
al 9-lea element e %onituit de paralizia faciala' ea e inegala i ea a"e%tea#a eta>ul in"erior al "etei
e produ%e datorita $ipotoniei obra#ului de a%eeai parte 4P emnul pipei Q ).
al @-lea element e redoarea de ceafa' iritatie meningiala3 %are poate "i datorata in"lamatiei "ie
$emoragiei ubara$noidiene.
al ;-lea element e paralizia membrelor' Repe%ta %ara%terele pre#entate '
M.I.-= e-tLrotLe-t M... -= "lLpronatieL"l
In%a din perioada de %oma pot a apara re"le-ele oteotendinoae e-agerate i uneori
%reterea tonuului mu%ular au poate a apara emnul 0abin)i po#iti2 unilateral.
0. /EMI(LEGIA +LA.CA

.e de#2olta in perioada de in$ibitie a neuronului motor peri"eri% datorata aa numitului
O"enomen de ma%areH a eliberarii medulare.
E-amenul obie%ti2 4elementeBape%te %lini%e) in $emiplegia "la%a e dominat de '
aspectul de pareza faciala de tip central in %are %el mai a"e%tat e teritoriul in"erior 4mai
ale la mu%ulature gurii)3 teritoriul "a%ialului uperior e partial atin3 in enul %a
orbi%ularul pleoapelor nu e poate %ontra%ta independent3 e in%$id o%$ii prin a%tiune
inergi%a. Motilitatea automata a "etei3 aa numita motilitate emotionala3 e mult mai bine
%oner2ata de%at in parali#ia peri"eri%a 4ubie%tul are "ata %a#uta3 dar da%a el tre%e printr-o
tare de emotie3 e-preia "etei poate a o reali#e#e automat).
al &-lea element e de2iatia limbii de partea paralizata.
al 9-lea element e deficitul motor al membrelor3 ele unt total de"i%itare au de"i%itul e
"oarte important3 adi%a tonuul mu%ular e ". %a#ut3 memebrele unt "la%e3 la %iupire e
poate obtine re"le-ul de tip re"le-ie.
Indi%iul %a ubie%tul e2oluea#a pre re%uperare e tre%erea graduala pre pati%itate3
ubie%tul "a%e la in%eput mi%arile inergi%e3 de obi%ei reluarea e "a%e de la membrul
in"erior la %el uperior3 re%uperarea motilitatii intereea#a intai mu%ulatura pro-imala i
apoi %ea ditala3 iar la membrul in"erior motilitatea re2ine intai la e-tenori apoi la "le-ori
iar la membrul uperior e in2er. In general motilitatea du%e la tre%erea pre pati%itate.
!urata perioadei "la%e e 2ariabila. +la%iditatea e mare da%a le#iunea e mai2a au
intalarea e bru%a. !urata perioadei "la%e ete mai mare da%a le#iunea %erebrala e ao%iata
i %u le#iuni %erebeloae au e2entual %u le#iuni de trun%$i %erebral au da%a le#iunea
%erebrala e inotita %u le#iuni ale %aii enibilitatii pro"unde aa %um e intampla "ie in
indromul t$alami% "ie in %el parietal.
a) parali#ie
b)$iperemie
%) abolirea RO,
Re2enirea e "a%e in "elul urmator '
-mi%arile automate inergi%e- tendinta a e re%upere#e intai MI i apoi M. A intai
mu%ulatura %enturilor i apoi %ea ditala A la MI intai e-tenorii apoi "le-orii iar la M.
in2er.
E2olutia normala ete pre pati%itate. +la%iditatea durea#a mai mult da%a3 pe langa
A*C3 mai a2em a"e%tare a ,C au da%a pe langa le#iunile pe%i"i%e e lo%ali#ea#a i le#iuni
ale %aii enibilitatii pro"unde 4 .!R talami% au .!R parietal ).
C. /EMI(LEGIA .(A.,ICA
La e-amenul obie%ti2 domina re"le-ele oteotendinoae e-agerate3 $ipertonia3 i
@@
in%ine#iile.
/ipertonia %are %ara%teri#ea#a pati%itatea are anumite %ara%tere'
-pati%itatea apare la mi%ari brute3 de obi%ei pati%itaeta nu e-ita la mi%arile lente.
-"aptul %a e intalea#a a%eata pati%itate %reea#a poturile %ara%teriti%e.
Membrul uperior ? po#itia %ara%teriti%a pati%a' e rotat intern i bratul addu3 %otul
"le%tat3 antebratul pronat3 pumnul in "le-ie palmara %u degetele "le%tate3 poli%ele addu i
"le%tat in palma.
La ni2elul membrului in"erior domina e-tenia la ni2el de old3 genun%$i3 pi%iorul e eM2in
4uneori 2alu eM2in ? merge pe marginea e-terna a pi%iorului3 paul nu e mai "a%e normal
datorita "aptului %a ubie%tul are parali#ia .(EE3 pt a nu e impidi%a de 2ar" pa%ientul
merge %oit).
.in%ine#iile e2o%a "aptul %a "un%tia ariei motorii %orti%ale prin%ipale 4aria @) ete preluata de
ariile e-trapiramidale 4ariile D i R)3 arii %are %omanda numai mi%arile inergi%e i nu pot initia
mi%ari i#olate.
(rin%ipalele in%ine#ii '
La M. a2em -in%ine#ia de "le-ie' ubie%tul ridi%a umarul3 "a%e abdu%tia bratului3 "le-ia i
pronatia antebratului i "le-ia degetelor.
-in%ine#ia de e-tenie' addu%tia bratului3 e-tenie i pronatie antebrat i
e-tenieB"le-ie degete.
Ori de %ate ori ubie%tul 2rea a "a%a o mi%are i#olata e de%lanea#a toata inergia..ubie%tul
lu%rea#a numai inergi%. In a%eata "a#a mi%arile "ine unt abolite. Opo#itia poli%elui i pena
polidigitala ete C.
a) parali#ie
b) $iperemie
%) RO, e-agerate
!in pa%ate a%et ape%t %lai% al $emiplegiei poate a "ie %ompletat tulburari
2aomotorii i tro"i%e . A%ete tulburari depind de gradul le#iunii.
Ele unt'- edemul %are e gaete pe "ata dorala a manii plegi%e3 el poate a "ie moale la
in%eput au dur in timp. !a%a $emiplegi%ul e negli>at a%et edem in%epe a e e-tinda.
- Mana i pi%ior %ianoti%e3 temepratura lo%ala e mai mi%a.
- Atro"ia moderata a mu%ulaturii mi%i a mainii4intr-o e2olutie detul de lunga)3
mana apare mai %$eleti%a de%at %ealalta i e atro"ia#a eminenta tenara i $ipotenara.
Ina%ti2itatea mu%$ilor impreuna %u o artropatie .-/ 4(./ pe%i"i% $emiplegi%) au lipa
in"luentei tro"i%e pe %are o e-er%ita %orte-ul motor datorita "un%tionalitatii perturbate a
motoneuronului J "a% poibila e2identierea patiilor interdigitale.
- Artropatii la ni2elul membrului uperior3 arti%ulatiile membrului unt a"e%tate din
%au#a lipei de mi%are. (rima %are u"era e %ea a umarului apoi a pumnului i a degetelor.
A%eata artropatie are ape%tul la in%eput de %aldura lo%ala dar %u timpul e pot produ%e
limitari de mi%are i aparitia indroamelor de mi%ari dureroae.
In unele A*Curi uper"i%iale au putin intine e detul de di"i%il a e2identie#i
$emiplegiile uoare.
Elemente de diagnoti% in $emiplegiile uoare'
-tendinta la pronatie 4da%a ubie%tul ta %u mainile intine in upinatie3 mebrul a"e%tat 2a
merge pre pronatie)3
- bratele intine %u o%$ii in%$ii3 bratul pareti% are tendinta a %ada3
- %u antebratele "le%tate i in po#itie 2erti%ala la mane2ra de repiratie energi%a a degetelor
poli%ele are tendinta a ramana in urma i "a%e o addu%tie i "le-ie 4%uta palmara)3
- emnul 0arre da) ubie%tul ta in !* %u gambele %u SC de grade pe %oapa dupa un
inter2al nu " lung de timp gamba parali#ata 2a %adeaA
- proba Mi%at#ini din !! gamba "a%e %u %oapa ung$i de SC i punem ubie%tul a mentina3
membrul pareti% %ade.
Clai"i%area etiologi%a a $emiplegiei'- originile poibile ale A*C e pot plaa in 2 categorii'
@/
a. originea 2a%ulara propriu-#ia4$emoragie di"u#a au $ematomB i%$emie bine
itemati#ata)
b. pottraumati%a 4$ematom %a i %one%inta a unei %ontu#ii) A in "%t de gra2itatea
traumatimului e poate inoti de tulb de edu%atie au de atentie
%. %ompreiunea intra%erebrala 4"ie %ongenitala3 "ie dobandita3 aparuta in %opilarie au
in tadiul adult).
+a%torii etiologi%i i de ri%3 e la "el de mare pt toate "ormele'
- /,A poate determina in"ar%t %erebral au $emoragie
- pre#enta diabetului #a$arat e o %au#a gra2a datorita %one%inetelor i e%$elelor3 datorita
intinderii
- atero%lero#a %erebrala repre#inta uportul A*C tromboemboli%e
- %onumul de al%ool determina tulburari de ritm i anar$i%e ale mio%ardului <= aparitia
emboliilor e mult mai mare. Conumul de al%ool %rete pro%eul de $iperagregare
pla%$etara3 de a "orma trombi3 alterea#a metabolimul %elulei %erebrale i datorita alterarii
pamul %erebral e produ%e mai rapid.
- tabagimul %rete ri%ul de trombo#a
- e"ortul "i#i% e-agerat au diproportionat
- "ebra e-trema
- treul
- ortotatimul prelungit
- abu#urile alimentareL al%ool.
A*C %ontituite -= &B9 in"ar%te %erebrale-din %are la randul lor -&B9 unt trombo#e
-:B9 embolite
-= :B9 $emoragii.
A*C i%$emi% '
poate "i generat de ' - o trombo#a
- au o embolie.
,rombo#ele- %ara%teriti%i
A*C apare la peroane 2artni%e3 pete DC ani3
mai "re%2ent la barbati3
e intereat teritoriul %arotidei interne.
prodroamele unt nite A*C i%$emi%e dar tran#itorii
debutul unui A*C e in prima parte a noptii i dupa %e ubie%tul a "a%ut e"ort
puterni%3 a pierdut ange mult3 a baut3 a a2ut "ebra prelungita3 baie
"ierbinte et%. <= toate a%etea determina 2ariatii de "lu- %erebral in anumite
teritorii determinand i%$emie %erebrala
e2olutia intr-un A*C e "ie progrei2a "ie ondulanta.
Ca ape%t trombo#ele 2a%ulare e pot pre#enta %a o%lu#ie %ompleta a arterei carotide
interne3 e 2orba de o i%$emie pro"unda a intregii emi"ere. A%et tip de A*C e " gra2.
Isc;emia in interiorul arterei cerebrale anterioareA apare o $emiplegie alterna3 apar
tulburari de enibilitate de tip %orti%al3 i da%a le#iunea e in emi"erul dominant apare
a"a#ia e-prei2a i apra-ia membrelor neparali#ate.
!a%a e 2orba de o isc;emie in cadrul areterei cerebrale mi6locii3 %ara%terele unt de
$emiplegie alterna %u $emi$ipoete#ii alterna. !e obi%ei unt mai ale la membrul uperior
i la "ata. La a%et ape%t e adauga a"a#ia motorie la tineri3 au en#oriala la 2artni%i.
!a%a e 2orba de o u"erinta in teritoriul arterei cerebrale posterioare3 din "eri%ire
a%ete %a#uri unt mai rare3 mani"etarile %lini%e unt repre#entate de mani"etarile talami%e
i e %ea mai durereroae. La el e adauga a"a#ia3 agno#ia i e2entual tulburarile de 2edere.
!a%a e 2orba de un A*C i%$emi% prin me%anim emboli%3 %au#a %are poate produ%e
embolia o %ontituie pre#enta pla%ii de aterom au goluri de aer %are a>ung in %ir%ulatie.
Embolia e poate produ%e prin di2ere %$eaguri au in %a#ul unor endo%ardite
ba%teriene.
!a%a me%animul e emboli%3 embolia e intalea#a pe $emi"era tanga.
@<
Conditii '
-de obi%ei debutul e bru%3
-apare la oameni tineri i la peroane %u ante%edente %ardio2a%ulare.
-e produ%e de regula #iua i dupa e"ort.
-la in%eput apare %e"aleea3 %on2uliile i emnele de "o%ar 4e2o%a i%$emia prin embolie intr-
un anumit treitoriu).
E2olutia poate "i %atre ameliorare da%a emoboluul e mai mi% i migrea#a pre 2ae
mai mi%i3 dar poate "i i gra23 %and emboluul e tran"orma in trombu.
Clini% ' imilar trombo#ei.
A*C $emoragi% 4al &-lea me%anim important)
-$emoragia %erebrala di"u#a apare pe la 9;-@;-DC de ani
-a%tualmente e-ita o %2aiegalitate intre e-e
-debut bru%
-apare de regula dupa amia#a au pre eara %a i %one%inta a unei tari de tre au de
oboeala intena.
Ape%tul %lini% '
- debutea#a %a o iritatie meningeala e2identiata de ' redoarea de %ea"a3 %ongetia "etei3
%e"alee L 2oma3 ta$i%ardie3 tulburari de %ontienta 4tare de %oma)3 e intalea#a $emiplegia
i ulterior %$iar %ri#e epilepti%e.
- tulburarile de %ontienta e alterea#a gradat' omnolenta3 obnubilare3 %oma.
Ca lo%ali#ari $emoragia poate "i '
- in %apula interna <= apare $emiplegia au $emiante#ie3
- $emoragiile %erebrale la ni2elul trun%$iului %erebral3
- au pe talamu.
/emoragia talami%a e %ara%teri#ea#a prin $emiplegie3 tulburari ma>ore de
enibilitate3 tulburari de 2edere3 tulburari a"a#i%e.
/ematomul intra%erebral pontan apare %a i o $emoragie %erebrala e %ole%tea#a.
!in pa%ate a%et $ematom intra%erebral dila%erea#a ubtanta ner2oaa din >urul au
4ditruge). A%eata dila%erare "a%e %a dpd2 %lini% tabloul %lini% a e pre#inte %a un "o%ar3
au poate a apara indromul de $iperteniunea intra%raniana. !a%a $ematomul e " mare i
e de#2olta " rapid3 el impinge maa %erebrala.
!a%a A*C e produ de o $emoragie ubara$noidiana ?apare datorita unor
mal"ormatii
%ongenitale3 aparitia unor ane2rime la ba#a %reierului 4la ni2 poligonului /illi) au in
%onditii in %are $emoragia e pre%ipitata de in"lamatii3 mi%o#e3 neopla#ii.
Alte %au#e %e determina $emiplegii'
-.tari "ebrile-2iro#e3 in%lui2 %ele $erpeti%e3 en%e"alite au meningoen%e"alite
-endo%ardite ba%teriene %are dieminea#a in tot %orpul
-ab%e %erebral3 meningite tuber%ulo#i%e3 para#ito#e %erebrale- tri%$inelo#a %erebrala
-boli demielini#ante- %lero#a multipla.
(rogramul de re%uperare neuromotorie in $emiplegie
Obie%ti2ele "undamentale unt'
%ombaterea pati%itatii la membrul uperior pe "le-ori i la membrul in"erior pe
e-tenori
%ombaterea $ipotoniei la membrul uperior pe e-tenori i la membrul in"erior pe
"le-ori.
!a%a a%ete obie%ti2e e "a% paralele e a>unge de"apt la ree%$ilibarea mu%ulaturii agonite
%u %ea antagonita i putem a reali#am in "inal reluarea merului i a pre$eniunii.
@=
Re%uperarea urmarete '
obtinerea -"ortei de %ontra%tie3
obtinerea -re#itentei mu%ulare3
obtinerea %oordonarii mu%ulare3
obtinerea amplitudinii optime de mi%are <a e identi"i%e ung$iul la %are "orta i
re#itenta mu%ulara au 2aloare "un%tionala.
obtinerea 2ite#ei optime de e-e%utie < e a%ea 2ite#a la %are %onumul energeti% ete
minim i randamentul "un%tional e ma-im.
+ie%are pa%ient $emiplegi% are amplitudinea lui de mi%are i 2ite#a optima proprie.
i unt parametri pe%i"i%i indi2iduali i unt in"luentati atat de gradul de pati%itate
%at i de a"e%tarea "un%tionala3 dar ei repre#inta elementele "undamentale ale noului model
de mi%are al $emiplegi%ului<= trebuie a gaim a%el ung$i de mi%are i a%ea 2ite#a de
e-e%utie %are a "ie optime adi%a la %are a e reali#e#e un %onum energeti% minim in
%onditiile uniu randament "un%tional ma-im.
Nerepe%tarea a%etor & parametri -- %are tin de parti%ularitatile indi2iduale ale "ie%arui
$emiplegi% -- a%ti2ea#a re"le-ul miotati% i %re% pati%itatea 4de#e%$ilibrea#a i mai mult
relatia dintre agonitiBantagoniti i <=di%oordonare --=e pierde pre%i#ia getului i
"inalitatea a%ti2itatii getuale nu e mai obtine)3 %eea %e %ompromite e"i%ienta "ie%arui
program )ineti%.
+ie%are pa%ient $emiplegi% trebuie a aibe un nou model de mi%are %are a tina %ont
de de"i%itul pre#ent. !a%a in timpul programului )ineti% pati%itatea %rete e un lu%ru
"oarte prot3 obie%ti2ul "iind %aderea pati%itatea iar pre%i#ia getului a "ie %ea mai buna.
Mi>loa%e prin %are e in%ear%a a e atinga a%ete obie%ti2e unt urmatoarele'
KINE,O,ERA(IA'
-I. Kt pai2a
-II. ,e$ni%ile de "a%ilitare- ,. Rood3 0obat$3 0runtrom3 Kabat.
-III. Kt a%ti2a
I. Kinetoterapia pasi"a urmarete a intretina upletea i elati%itatea
arti%ulatilor i a tru%turilor %e tin de arti%ulatie.
E-ita Ktp pasi"a ce se aplica profilactic pentru mentinereaB intretinerea a%etei upleti arti%
i e apli%a din perioada "la%a 4ideal) dar i Ktp pasi"a ce urmareste combaterea>ameliorarea
contracturilor sau a retracturilor 4at. %and ele -au intalat de>a).
II. 'e;nici de facilitare -in programele )ineti%e o%upa o po#itie %entrala.
,e$ni%a Margaret Rood
Metoda Rood e apli%a pe grupele $ipotone.
:). Ea %onta in apli%area unor timuli en#iti2i 4de e-.' periere au apli%are de g$eata pe
upra"ata tegumentara %are a%opera grupurile $ipotone). A%eti timuli en#iti2i produ% o
a%ti2are de tip gamma i %re% enibilitatea proprio%epti2a.
&). In "a#a urmatoare urmea#a intinderea ?tret%$ingul- i e produ%e un re"le- de intindere.
Cone%inta e o %ontra%tie 2oluntara ma-imala3 mai buna. A%eata %uplare de e-%itatii
determina %onditiile unor %ontra%tii mai bune pe mu%$ii $ipotoni.
Re#ultatul a%etei mane2re e dublu'
~ pe de o parte e produ%e %ontra%tia mu%ulaturii $ipotone
~ pe de alta parte e produ%e rela-area mu%ulaturii antagonite $ipertone 4a
mu%ulaturii pati%e).
(rin%ipiul indu%tiei re%ipro%e a lui .$errington. In "i#iologia umana ete impoibil %a
@>
grupele mu%ulare agonite i antagonite a "un%tione#e in a%elai timp. Ete un nonen
"i#iologi% i "un%tional. (e a%elai egment3 pe a%eeai arti%ulatie nu pot a e %ontra%te in
a%elai timp "le-orii i e-tenorii penru %a a%ti2itatea unora ar blo%a a%ti2itatea %elorlalti.
A%et p%t de 2edere e gaete in urmatorul "enomen' da%a o grupa mu%ulara e "un%tionala
ea in$iba "un%tionalitatea grupei antagonite. A%et lu%ru e gaete la ni2elul %ornului
medular anterior3 lobul in %are e gae% motoneuronii al"a. La un anumit ni2el medular e
gae% motoneuronii %are %ontrolea#a toate grupele mu%ulare ale a%elui ni2el. !a%a
motoneuronii %are %ontrolea#a "le-orii unt a%t2i ei in$iba a%ti2itatea motoneuronilor %are
%ontrolea#a e-tenorii.
Metoda )ood nu "a%e alt%e2a de%at prin retrograde a de%lane#e a%ti2itatea motoneurnilor
mu%ulaturii "la%e prin in$ibarea motoneuronilor mu%ulaturii pati%e.
Metoda 0obat$
Ete pt %ombaterea pati%itatii.
Ea urmarete' prin%ipial
- a in$ibe a%ti2itatea toni%a re"le-a anormala "oloind po#itii in$ibitorii ?opue intotdeauna
po#itiilor anormale
- integrarea rea%tiilor de ridi%are i de e%$ilibru.
.biecti"ele fundamentale ale metodologiei 0obat$ unt'
obtinerea tabilitatii prin a%ti2area re"le-elor poturale
%ontroloul mi%arilor i#olate. A%et lu%ru e reali#ea#a prin ruperea inergiilor de
maa. Mi6loacele sunt'
plaarea membrelor in di"erite pozitii pe %are ubie%tul a le mentina 2oluntar3 ele e
inote% prin tapotamentul mu%$ilor i uneori prin preiuni dinami%e pe %orpul mu%ular.
a &-a %ategorie o repre#inta sc;imbarea "oluntara a pozitiei.
M. 0obat$ a pornit de la de#2oltarea neuromotorie la %opil i de la anali#a tulburarilor
motorii %are unt determinate de parali#iile pati%e in"antile. (rin e-tindere programul
)ineti% a in%eput a e apli%e i la $emiplegi%ul adult.
.otii 0obat$ au identi"i%at @ "a%tori %are pot inter"era per"ormantele motorii normale
la pa%ientii %u le#iuni de NMC.
,ulburarile en#iti2e< pot aparea datorita modi"i%arilor Bblo%arii a"erentelor enibilitatii
pro"unde iBau uper"i%iale. Ele determina tulburari ma>ore in %ontrolul poturii %orpului 3
in e%$ilibru3 tulburari de tonu i de mi%are 2oluntara toate determinand in "inal pierderea
engramelor en#iti2e.
.pati%itatea- apare %a i %one%inta a %aparii re"le-elor medulare de ub %ontrolul
in$ibitor al %entrilor uperiori.
,ulburarea me%animului potural re"le- ?e re"era la me%animul %e aigura po#itia
%apului3 aigura rea%tiile de e%$ilibru3 modi"i%arile tonuului mu%ular %a mi>lo% de
prote%tie %ontra gra2itatiei ? toate unt reglate de me%animul potural re"le--.
(ierderea mi%arilor ele%ti2e i di%riminati2e detrmina pierderea abilitatii3 a engramelor
motorii i pierderea per"ormantei motorii "i#iologi%e.
!e la %ei @ "a%tori %au#ali %e determina per"ormantei motorii <=Metoda 0obat$
urmarete'
-=%$imbarea %$emelor3 a modalitatilor de mi%are anormale ale pa%ientului
-=in$ibareaBuprimarea $iperrea%ti2itatii toni%e re"le-e %e generea#a pamul
-=e2itarea poturilor tati%e re"le--in$ibitorii ale tonuului mu%ular
-=e indi%a a%ele mi%ari re"le--in$ibitorii %e in$iba rea%tiile poturale anormale i
"a%ilitea#a mi%arile a%ti2e automate i 2oluntare.
-=e inita pe e-itenta ?in %adrul poturilor anormale la pa%ientii pati%i - a unor
@)
Gpun%te-%$eieH ale %ontrolului aupra %arora3 da%a e a%tionea#a %orepun#ator3 %ad
pati%itatea i unt "a%ilitate mi%arile a%ti2e.
!upa 0obat$ e-ita Gpun%te-%$eieH -dital' pumn3 gle#na3 degete
-pro-imal' gat3 %oloana3 umar3 old.
:.Metoda consta in pozitii refle4-in;ibitorii %are unt totalBpartial opue poturii
initiale anormale3 po#itii %are ete bine a e obtina prin mi%are ? a e a>unga a%ti2-pai2
nu pai2 i a e mentina 4ulterior).
Rol eential in a%ete poturi le au re"le-ele aimetri%e toni%e ale gatului dar i
rotatia3 rotogolirea trun%$iului din !! -= !* i in2er 4%u %opul obtinerii e%$ilibrului
intre !* i !!).
(o#itiile e 2or %ombina %u mi%ari a%ti2e au pai2o-a%ti2e a.i. pa%ientul P a imta Q
mi%area normala e-e%utata %u e"ort normal.
(laarea mebrelor in di"erite po#itii %e trebuie% mentinute a%ti2-=e reali#ea#a
antrenamentul %ontrolului 2oluntar. A%ete momente e inote% de tapota> i preiuni
dinami%e pe %orpul mu%ular.
&. Al II-lea mi>lo%- %$imbarea 2oluntara a po#itiei din !! in !*3 din !* in ae#at3
din ae#at in %2adripedie i din %2adripedie in ortotatim.
.e utili#ea#a poturile re"le--in$ibitorii '
re"le-e toni%e aimetri%e ale gatului
rotatiaB rotogolirea trun%$iului din !* in !! i in2er
Re"le-ul toni% aimetri% al gatului preupune mi%area %on%omitenta de rotatie i
in%linarea %apului. In a%ete %onditii unt timulate e-tenorii pre menton i "le-orii pre
o%%iput. Re"le-ul toni% imetri% al gatului e produ%e prin e-tenia gatului %are determina
timularea e-teniei membrelor uperioare i a mu%ulaturii lombare i "le-ia pe trenul
in"erior 4mb. in"erior).
Re"le-ul toni% imetri% al gatului -e-tenia gatului timulea#a e-tenia mb.
uperioare i lombar "le-ia mb. in". A "le-ia reali#ea#a mi%area in2era ? "le-ia mb up i
e-tenia mb in".

Metoda 0RTN.,ROM
(rin%ipiile metodei unt urmatoarele'
de#2oltarea a%ti2itatii re"le-e i a rea%tiilor primiti2e
de#2oltarea parti%iparii 2oluntare.
In "%tie de "a#a3 in %a#ul $erniei "la%e metoda a%ti2ea#a de#2oltarea inergiilor3 in 2reme
%e in %a#ul $ernei pati%e metoda urmarete indepartearea de inergii3 obtinerea
independentei "ata de inergie i in "inal obtinerea de a%ti2itati 2oluntare3 de mi%ari
a%ti2e3 i#olate3 %are a permita o %oordonare apro-imati2 normala.
In %a#ul metodei 0. di%utam de o %ombinatie de 9 elemente 4e-%itatii)'
* "a%ilitarea %entrala 4"a%ilitate de %omanda 2erbala)
* timularea proprio%epti2a 4per%utia tendoanelor a mu%ulaturii mu%$ilor "la%i)
* timularea peri"eri%a %utanata 4peria>)
,oate 9 elementele tre a "un%tione#e imultan.
In "a#a "la%a3 at %and intentionam a inteni"i%am inergiile3 e antrenea#a %omponenta
puterni%a a inergiei.
In "a#a pati%a <indepartarea de inergieA in enul obtinerii independentei "ata de
inergie 4%are a permita obtinerea de mi%ari a%ti2e i#olate in %are %oordonarea a "ie %at
mai aproape de normal) e urmarete %omponenta laba 4adi%a e a%tionea#a prin e-er%itii
%u re#itenta %are urmare% ruperea inergiei).
E-.' re%uperarea prin metoda 0. la re%upararea mainiiBpre$eniunii'
I. pa -tabili#area e-teniei pumnului. A%et lu%ru e 2a reali#ea#a la in%eput %u
%otul e-tin ao%iind toate %ele 9 elemente din metoda 0runtrom 4"a%ilitarea %entrala-
%omanda 2erbala3 timularea proprio%epti2a- per%utia tendonului i timularea peri"eri%a
/*
%utanata- peria>ul). Cumulul a%etor timuli nu "a%e de%at a a%%entue#e %omanda
<=%ontra%tia e 2a produ%e datorita %umulului de timuli %eea %e determina o %ontra%tie mai
buna de%at o %ontra%tie impla.
Ulterior3 a%eeai utili#are e e-teniei pumnului o "oloim utili#and e-tenia %otului. Ulterior
in%ep a %re% ung$iul de "le-ie a %otului. *om a>unge a "oloim rela-area %otului i in "inal
e-tenia 2oluntara.
II. upinatia antebratului %u abdu%tia poli%elui.
III.pre$eniunea laterala.
Metoda Kabat
(rin%ipiile a%etei metode unt urmatoarele'
%$emele de mi%are reali#ate de membre e reali#ea#a in pirala au pe
diagonala. A%eata modalitate poarta numele de O%$ema de iradiereH.
+ie%are %$ema in pirala i diagonala repre#inta o mi%are %u 9
%omponente ' "le-ie-e-tenie A abd-add A rot int- rot e-t.
Mi%arile a%ti2e e derulea#a intotdeauna de la dital %atre pro-imal3 in 2reme
%e tabilitatea arti%ulara e reali#ea#a in2er.
Re#itenta ma-ima determina iradierea %$emei de mi%are.
+ N (-urile au drept %op intarirea mi%arilor pe o anumita dire%tie.
!intre a%etea %ele mai "oloite raman'
* %ontra%tia repetata pe mu%$ii labi %are de obi%ei e utili#ata pentru %reterea
re#itentei mu%ulare3
* te$ni%a Otine ? rela-ea#aH a%ti2e3 in2erarea lenta a enului de mi%are. Mai ale
in2erarea lenta are %apa%itatea de a timula %$ema agonita.
* re%uperarea prin bio-"eed-ba%) 4"eedba%) enorial) utili#ea#a timulul 2i#ual au
auditi2 %are e-prima ni2elul de intenitate a unei %ontra%tii. A%et bio-"eed-ba%) urmarete
la in%eput initierea a%ti2itatii motorii elementare3 per"ormarea mi%arilor %omple-e
%ontrolate en#orial.
(rogramul )t in re%uperarea $emiplegiei pe tadii
:. tadiul initial al $emiplegiei pre#inta urmatoarele %ara%tere'
$ipotonie mu%ulara3 "la%%iditate3
re"le-ele toni%e i pinale de2in dominante. Controlul trun%$iului i al %entrurilor
ete " %a#ut3 net diminuat. !atorita ultimelor ape%te mentinerea au %$imbarea
poturilor e "oarte di"i%ilaBgrea.
in al 9-lea rand %ontrolul 2oluntar pe partea a"e%tata ete nul. !in pa%ate a%et lu%ru
in"luentea#a i partea anatoaa3 "iind di"i%ila utili#area ei.
(ierderea O%ontienteiH aupra partii a"e%tate.
+un%tiile 2itale pot a "ie a"e%tate.
Obie%ti2ele programului )t'
-ameliorarea "un%tiilor 2itale 4repiratie3 deglutitie3 alimentatie)3
-%rete %ontienti#area %$emei %orporale3 ameliorarea %ontrolului trun%$iului
i al %enturilor3
-%reterea abilitatii de a in%ru%ia linia mediana a %orpului %u membrele
a"e%tate3 -mentinerea mobilitatii tuturor arti%ulatiilor3
-normali#area tonuului3
-ameliorarea a%ti2itatii "un%tionale %at e poate.
(oibilitatile unt limitate i e re"era la poturare i mobili#are3 ne ba#am in mod de"initor
pe mobili#arile pai2e %ombinate %u elemente "a%ilitatoare 4%omanda 2erbala3 %onta%t
manual3 g$eata3 2ibratia3 peria>ul). ,ot in a%eata "a#a urmarim %ontrolul trun%$iului i a
e-tremitatii uperioare.
/-
&. tadiul mediu' ete tadiul de pati%itate
in %are dpd2 %lini% tabloul e dominat de'
$ipertonie 4pati%itate)3
re"le-ele toni%e pinale e normali#ea#a3
re"le-ele %entrale unt %re%ute3
inergii3 initierea mi%arii e ameliorata dar %ontrolul mi%arii e inu"i%ient deoare%e
"un%tionea#a pati%itatea i impiedi%a %ontrolul %omplet al mi%arii3
re#itenta pati%a 4ape%t %ara%teriti% pt mu%$ii "le-ori la m.. i e-tenori
la m.i.) ingreunand mi%area.
Obie%ti2ele'
-in$ibitia mu%ulaturii pati%e %u promo2area antagonitilor3
-promo2are a unor %$eme %omple-e de mi%are3
-promo2area %ontrolului mu%ulaturii pro-imale in %adrul unor a%ti2itati %u per"ormanta
din %e in %e mai mare3
-promo2are a %ontrolului motor in arti%ulatiile intermediare.
(t a reali#a a%ete obie%ti2e e utili#ea#a poturile.
In a%eata "a#a e poturea#a in !! i !L.
Intr-o "a#a mai a2anata e poturea#a in !! %u genun%$ii "le%tati i e %rete pana la
po#itia de e#and i ortotatim.
+N(-urile %ele mai "oloite unt'
* initierea ritmi%a3 da%a urmarim promo2area mobilitatii au
* i#ometria alternanta e2entual tabili#area ritmi%a da%a urmarim %reterea
tabilitatii. +a%ilitarea poturarilor i te$ni%ilor neuromu%ulare proprio%epti2e e
reali#ea#a la "el prin "a%tori termi%i3 peria>3 2ibratii. In a%eata "a#a e urmarete %ontrolul
trun%$iului impreuna %u a m.i. i m.. eparate.
Ma>oritatea e%$elarilor raman in a%et tadiu.
tadiul de re"a%ere e limitat3 putini a>ungand ai%i. Cei %e au un retant "un%tional
u"i%ientL%apa%itate de re2enire tre% la tadiul de re"a%ere. In a%eata "a#a $ipertonia
in%epe a %ada3 mi%arile in a"ara %$emei unt partial poibile3 in%epe a e per"orme#e
%ontrolul motor dital. A%et %ontrol ete di"i%il dar poibil. .i in "inal3 pt %ei mai noro%oi3
in%epem a e-eram abilitatea repe%ti2a3 getuala i 2ite#a de e-e%utie.
Obie%ti2ele deri2a din a%ete %ara%tere' antrenarea abilitatii e-tremitatilor 4mana i
gle#na-pi%ior)3 %ontrolul motor e-%entri%3 %reterea 2ite#ei de e-e%utie3 obtinerea
automatimului mi%arilor. A%etea repre#inta telul pt ori%e program )ineti%.
La programul )ineti% e adauga i alte pro%eduri din di2ere domenii ale terapiei "i#i%e %are
in%ear%a a utine )t.
At"el in %adrul programului de re%uperare a $emiplegi%ului "u%tionea#a mai multe metode
de '
MASAJ --- In mod pe%i"i% e utili#ea#a'
I. Maa>ul %u g$eata Maa>ul %u g$eata e "a%e pe m $ipotoni3 pe tegumentul %e
a%opera grupele mu%ulare $ipotone i e pre#inta ub "orma a & metodologii' OCHI%ing i
OAHi%ing.
C-i%ing %onta prin apli%area %ubului de g$eata 9-; e%. %are determina o e-%itatie
%are e preluata de "ibrele C i det o e-%itatie a neuronilor gamma %are a%ti2ea#a %ontra%tia
"ibrelor mu%ulare.
A-i%ing %onta prin apli%area rapida-lo2iri rapide3 puterni%e %u %ubul de g$eata pe
tegument produ%andu-e o %ontra%tie re"le-a. A%eta ar "i maa>ul timulati2 al mu%ulaturii
$ipotone.
*ibratiile me%ani%e apli%ate manual au %u di2ere dipo#iti2e e e-er%ita in mod
deoebit pe tendon. .unt " importante deoare%e adu% un plu de in"ormatie pentru
de%lanarea %ontra%tiei.
Nete#irea e apli%a pe tegumentul %e a%opera grupele mu%ulare pati%e. In "un%tie
/:
de 2ite#a mane2rei poate "i '
-in$ibitorie- %ade e-%itabilitatea aupra motoneuronilor al"a
-au timulea#a J- motoneuronii antagoniti.
Maa>ul in $emiplegie are e"e%t %omple-- dega>ea#a e"e%te antialgi%e au de %retere a
biotro"i%itatii lo%ale i egmentare- dar are i e"e%te pe%i"i%e- "a%ilitea#a enibili#area
"uurilor neuromu%ulare3 %are at"el pot a %ontrole#e i a %oordone#e mai bine e%$ilibrul
intre grupele agonite i antagonite.
CRIOTERAPIA e aemanatoare maa>ului %u g$eata. Imeria in apa re%e -a
do2edit %a %ade "oarte mult temperatura mu%ulara pro"unda. E-ita tudii %are e2o%a
"aptul %a imeria in apa re%e de U grade3 pt :C minute %ade pati%itatea. !ipare %lonuul i
datorita a%etui lu%ru durata %ontra%tiei 2oluntare %rete "oarte mult.
HIDROTERAPIA ete deoebit de bene"i%a. !e obi%ei e lu%rea#a la limita ,
o
de
indi"erenta 9@
o
C.
+ata de programele de /K, la pottraumati%i3 programul la neuro e "a%e la in%eput
pai23 apoi aitat prin %ontrolul )t3 dupa %are e "a% mi%arile pai2e. Apoi e re%uperea#a
merul. 4+ILM' IN,OARCERE ACA.A).
(rogramele /K, %ombat e%$elele3 deblor%area arti%ulatiilor3 redorilor arti%ulare3
%ontra%turile i retra%turile de tendon.
Ete idi%at %a prgr )ineti% a in%eapa in ba#in3

,
o
apei a "ie mai >oaa 4 99
o
C)3

,
o
de indi"erenta 9@
o
C<= %imburile %alori%e dintre organim i mediu unt minime.
In apa e per"ormea#a mobili#arile arti%ulare a2and urmatoarele a2anta>e '
a) "orta $idrotati%a "a%e %a a%ti2itatea antigra2itationala a %ada <= ubie%tul poate a
e %on%entre#e aupra e"ortului 2olitional3 in%lui2 pe mu%ulatura de"i%itara.
b) (oibilitatea utili#arii %oloanei de apa %a re#itenta la mi%area pa%ientului. .e
utili#ea#a anumite palmare 4labe).
%) E"e%tul edati2 4%almant) datorita %aldurii apei. Contra%turile au tendinta a e
rela-e#e i %oe"i%ientul de elati%itate a tru%turilor %rete.
(rogramul /K, la $emiplegi%
-derularea progrei2a in ordinea in2era derularii ori%arui program intr-o patologie
pottraumati%a- e-. pai2e --= pai2o-a%ti2e --= a%ti2e aitate.
-ai%i e in%epe %u mi%ari a%ti2e libere --= e %ontinua %u e- a%ti2e aitate 4pt a in%er%a a
%retem amplitudinea de mi%are)--= la "r e %ontinua mi%area %u mi%are pai2a.
+. imp. ete reedu%area merului in apa 4ete pe%ta%uloaa).
.edintele e reali#ea#a dupa o anumita metodologie'
-la in%eput pa%ientul "a%e o baie GliberaH- mi%ari aleatorii3 adaptarea %u apa3 indu%erea
unei rela-ari generale.
-apoi3 e in%epe 3pra%ti%3 programul de /K, analiti%a i durea#a apro-. &C min.
-apoi urmea#a din nou baie libera au inot<= repre#ita ieirea din e"ort. Ete ". indi%at in
$emiplegie.
Contraindi%atii'
-(a%ientii %e pre#inta ao%iate- a"e%tiuni e2oluti2e %roni%e3 %-2a%ulare3 repiratorii au
neurologi%e gra2e.
-(er. %e pre#inta tare 4u"erinte %u mar%a> puterni% 2i%erale gra2e) ?$epatita gra2a3 ul%er
gatri% au duodenal operat et%.
-pa%ientilor de pete UC ani 4%-indi%atie relati2a).
ELECTROTERAPIA
Ca i "orma te$ni%a de utinere la $emiplegi%i poate "i de & "eluri '
antialgi%a
e-%itomotorie 4de timulare)
Ele%troterapia Antialgi%a
-e adreea#a #onelor la ni2elul %arora apar tulb de tip algi% "ie in %adrul $emiplegiei3 "ie %a
i %one%inta a unor %ompli%atii 4mai ale arti%ulare i mu%ulo-ligamentare).
/.
-ete o terapie imptomati%a
-e utili#ea#a indeoebi %rt. de >oaa "re%2enta ? de "orma re%tangulara
-- ;C-;CC timuliB e%unda
-- %urenti %are e apli%a pe p%te dureroae3
#onele dureroae au pe #onele re"le-e.
+urentii de 6oasa frec"enta :.*.
,EN.-ul 4"orma pe%iala)- timulare neurala tran%utanata3 "orma %lai%a de terapie
analgeti%a.
Curenti ,rabert
Alte tipuri de %urenti ' "aradi%i
neo"aradi%i
inuoidali rapi#i.
E"e%tul analgeti% e dire%t proportional %u intenitatea %urentului 4la tre%erea %rt de >oaa
"re%2enta). !upa apli%area ele%tro#ilor intenitatea %rt. %rete gradual pana la ni2elul
uportat.
!urata eiunilor de ele%troanalge#ie %u a%eti %urenti de 8.+. ete mare 4mai mare de 9C
min.)
!a%a durerea e produa de o %au#a in"lamatorie3 de un pam au de o %ontra%tura- e pot
utili#a impuluri e-ponentiale au tring$iulare au alte "orme i "re%2ente de %rt.
+urentii de medie frec"enta M.*.
Curentii Inter"erentiali '
E"e%tul ete datorat %apa%itatii a%etor %urenti de a modi"i%a per%eptia dureroaa prin
%aderea e-%itabilitatii dureroae 4e"e%tul de a%opene F). E"e%tul analgeti% mai ete i
datorita "aptului %a apli%atiile a%etor %urenti %ombat $ipo-ia3 %are da dureri.
.e produ%e 2aodilatatia %are %ompenea#a o-igenarea inu". a teutului 4prin "lu-ului
ang2in)
Combaterea pamului- e"e%t de%ontra%turant.
(e langa e"e%tul analgeti% a%eti %urenti au i e"e%te 2a%ulotro"i%e3 $iperemiante3 re#orbti2e
dat "aptului %a timulea#a %ir%ulatiaA timulea#a rea%tiile metaboli%e.
b) Ele%troterapia E-%itomotorie ,rebuie a e tina eama de '
Ele%trotimularea '
-trebuie a e "a%a %u timuli i#olati
-%reterea graduala a intenitatii pt re%rutarea unui nr tot mai mare de "ibre mu% 4umatie
patiala)
-e "oloe% de obi%ei 9 timuli '-ubminimal
-ubma-imal
- uprama-imal
- in anumite etape de re%uperare e utili#ea#a timuli ubminimali %are de2in e"i%a%e %u
inumatie latenta.
- E. e adreea#a mu%ulat $ipotone utili#and impuluri re%tangulare i e-ponentiale.
A2anta>e ' pentru timularea mu%ulaturii pre%are
-e pre2ine atro"ia mu%
-%rete 2olumul "b mu%ulare
-e mentine eleti%itatea mu%ulara
-ete in$ibata "ibro#area mu%$iului
-ete "ranata deteriorarea tru%turii
-%rete e"i%ienrta pompei mu%3 mai ale la ni2 mu%ulat M.I. %u e"e%t aupra %ir%ulatiei
2eno-lim"ati%e.
Ele%troterapia in re%uperarea NMC
-ete total %-indi%at pe upra"ete mari. !e#a2anta> ' timuland upra"ete mari ete e-%itat
.N(3 e-%itatia iradiind3 iar integrarea e-%itatiei nu mai poate "i %ontrolata <= a%tiunea
motorie poate "i 2i%iataA intrarea in "un%tie a "ibrelor mu%ulare "iind %ontrolata inu"i%ient.
Apare ri%ul agra2arii de"i%itul motor ?a pati%itatii.
/@
,ipuri i te$ni%i de E. '
-tratamentul mu%ulaturii $ipotone prin e-%itatie dire%ta pe "ibre
-E. %e e adreea#a pati%itatii
,e$ni%a /U++.C/MI!,
+oloete ele%troe-%itatia ap. Golgi de la ni2elul >o%tiunii mu%$iului %u tendonul au 4ete "
imp pt %a e-%itatia de la ni2 ap. Golgi e tranmite la ni2 #onei interneuronilor medulari).
.e utili#ea#a & %ir%uite %e e apli%a pe grupul pati% i pe antagonitul au.
E- ' bi%ep-pati% tri%ep-"la%
.e apli%a impuluri re%tangulare. Ete timulata %ontra%tia alternati2a a grupului
mu%ular %a#and pati%itatea i re"a%and e%$ilibrul intre mu%$ii pati%i i antagonitii
lor $ipotoni.
Apli%area a%etor pro%eduri determina o rela-are a mu%ulat pati%e. A%eata te$ni%a e
apli%a eta>at3 de la pro-imal la dital- :C minBpo#itie. La o edinta a nu e depaea%a @C-;C
min.
E"e%tul ,e$ni%ii '
-e" de bio-"eed-ba%)
-e" de in"ormare a %entrilor ner2oi uperiori %are determina pati%itatii i at"el
ameliorarea %oordonarii neuromotorii
- E. %u %urenti de M.+. i E. pe %anale multiple 4pe @ %anale %u utili#are de R ele%tro#i3
%ate & pt "ie%are %anal).
Cele mai utili#ate te$ni%i '
-de E. "un%tionala- e utili#ea#a in tru%tura orte#elor ele%tri%e . Orte#ele pot "i ele%tri%e i
dinami%e.
Ort. Ele%tri%eL E. "un%tionala- pt aitarea e-teniei pumnului i a degetelor
- pt aitarea dori"le-iei plantare.
A%ete orte#e trebuie% apli%ate "oarte timpuriu.
CON,ROLUL GENUNC/IULUI LA /EMI(LEGIC E.,E E.EN,IAL.
Ete eential '
-poturarea mainii i a pi%iorului pa%ientului ?ori in "a#a de %oma ori in "a#a "la%a<=
pati%itatea 2a prelua pa%ientul po#itionat %ore%t a.i. re%uperarea 2a "i mai uoara.
- orte#a %are a tina gle#na po#itionata la SC
o
%u pi%iorul.
Metoda Kabat
.e ba#ea#a pe prin%ipiul %o"orm %aruia %u %at baga>ul in"ormational ete mai mare
4mai ale in"ormatiile proprio%epti2e) %u atat %ontra%tia mu%ulaturii ete mai puterni%a.
%ate2a parti%ularitati '
:. %$emele de mi%are reali#ate de membre e reali#ea#a in pirala au pe diagonala.
A%eata modalitate poarta numele de O%$ema de iradiereH.
&. Mi%arile a%ti2e e derulea#a intotdeauna de la dital %atre pro-imal3 in 2reme %e
tabilitatea arti%ulara e reali#ea#a in2er.
9. Re#itenta ma-ima determina iradierea %$emei de mi%are.
@. .e "oloe% te$ni%i de "a%ilitare a mi%arii i poturii '
-po#itionarea
-%onta%tul manual
-intinderile mu%ulare
-preiunile arti%ulare
-re#itenta la mi%are3 et%.
In timpul derularii mi%arii a%ti2e de diagonala trebuie a e apli%e a%ete mane2re de +N(.
A) (o#itionarea pa%ientului '
- e poate utili#a re"le-ul toni% labirinti%
-re%uperarea "le-iei e "a%e din !*
- re%uperarea e-teniei din !!
0) Conta%tul manual
C) Comanda 2erbala i tonalitatea 2o%ii 4"orma de timulare %entrala)
//
!) ,ra%tiunea- de obi%ei a%ti2ea#a rapunul "le-or
E) +i-area arti%ulara- apropierea upra"etelor arti%ulare- a%ti22ea#a rapunul e-tenor.
,ra%tiunea preupune departarea upra"etelor arti%ulare.
+) +oloirea re#itentei ma-imale
G) .in%roni#area normala a mi%arii. Contra%tia mu%ulara e reali#ea#a pe e%2ente %are
de%urg din mi%ari %oordonate. At"el e pot obtine mi%ari %uri2e3 "ara a%ade i a%roari.
.in%roni#area normala prin %$eme de mi%are mi%are initiate dital 4prin rotatie) i apoi
pro-imal.
R) F/. .in%roni#area pt. e-primarea +. re#itenta pro-imala trebuie a e apli%e pe %ele mai
puterni%e %omponente. !e obi%ei derularea mi%arilor e "a%e de la dital %atre pro-imal.
I. Contra%tia repetata a mu%$ilor labi %rete re#itenta a%etora <= %rete pragul de
aparitie a oboelii.
8. ,e$ni%a Otine - rela-ea#aH 4/old-rela-)'
- A%ti2a ? determina %ore%tia i#ometri%a in po#itia de %urtare 4la %omanda OtineH) i apoi
rela-area.
K. In2erarea lenta a enului de mi%are ? determina timulul %$emei de mi%are agonita.
L. In2erarea lenta ? tinere - reali#ea#a o %ontra%tie i#otoni%a3 urmata de o %ontra%tie
i#ometri%a pe agonit.
M. .tabili#area ? ridi%a ? mentine %ontra%tia %ontra re#itentei pe agonit3 apoi %ontinua
mi%area %u re#itenta pe antagonit.
Metoda Kabat
- "oloete te$ni%i de "a%ilitare neuroproprio%epti2e.
.%opul a%etei metode ete a%ela de in%ura>are3 grabire a rapunului me%animului
neuromu%ular prin timulare proprio%epti2a.
A%eata metoda introdu%e O%$emele de mi%are globaleH %a element "a%ilitator
proprio%epti2 pornind de la a-ioma %a' O%reierul ignora a%tiunea proprie mu%$iuluiA el
re%unoate numai mi%areaH.
In "ie%are %$ema de mi%are globala '
- o %omponenta mu%ulara prin%ipala %are "a%e3 in prin%ipal3 mi%area %$emei
- o %omponenta mu%ulara e%undara3 %are a%tionea#a3 de obi%ei3 pe & %$eme' <= <= <=<=
<= <=<= <= <=<= <= <=<= <= <=<= <= <=<= <= <=<= <= <=<= <= <=<= <= <=<= <= <=<=
<= <=
<= In cazul sec"entelor comune ale celor / sc;eme1
e-' :. M. marele "eier ? parti%ipa in prin%ipal la %$ema EX,- A!! ? RO,. EX,. .OL!
dar parti%ipa i la EX, ? A0! - RO,.IN, .OL!A
&. in a &-a %$ema marele "eier ete e%undar3 iar "eierul mi>lo%iu ete prin%ipal.
9. "aptul %a o mi%are ete reali#ata de mai multi mu%$i aigura mi%area3 upletea i
"luiditatea ne%eara.
Ori%e de"i%it la ori%e mu%$i al %emei determina %aderea +. i alterarea %oordonarii
mi%arilor.
.%$emele de mi%are %uprind'
po#itia initiala ? repre#inta po#itia de intindere3 po#itia la %are mu%$iul a>unge la
lungimea ma-ima.
po#itia "inala ? mu%$iul a>unge la %urtarea ma-ima.
A%ete & po#itii e-treme repre#inta %apetele3 limitele intregii amplitudini de mi%are. Intre
a%ete & limite e-ita o po#itie mi>lo%ie.
E-' %$ema +L.3 egmentul e aea#a in EX, ma-ima3 apoi e ia in %oniderare A0! au
A!!3 iar RO, e %onidera ultima.
Cand in%epe mi%area ordinea ete in2era'
:. RO, 2a da %ara%teriti%a pirala a mi%arii
&. A0! au A!!
9. +L au EX,.
/<
!i%utam depre %$ema agonita atun%i %and mi%area e e-e%uta pre %ontra%tie
4%urtarea mu%$ilor).
!i%utam depre %$ema antagonita atun%i %and mu%$ii %urtati e alunge% 4in2er).
Ca metodologie %$ema de "a%ilitate Kabat e pot utili#a'
J pai2 de )tA
J a%ti2 prin mi%are libera "ara re#itenta au g$ida>
J a%ti2o ? pai2 ? liber dar %u g$ida>
J a%ti2 %u re#itenta %are aigura %reterea + ao%iind e2entual momente de %ontra%tie
i#ometri%a.
Mane2rele Kabat e lu%rea#a pe anumite regiuni ale %orpului i e tine %ont de O%$eiaH a%elei
%$eme.
E-' %$ema %ap- gat i de trun%$i up.
:. +L. %ap ? gat pre dreapta
(rin%ipiile "undamentale unt urmatoarele'
ma>oritatea mi%arilor umane e "a% in diagonala au pirala i orientarea mu%$ilor3
a inertiilor i ligamentelor au dire%tie diagonala au piralaA
pentru "ie%are egment important al %orpului 4%ap ? gat3 trun%$i in"erior3 trun%$i
uperior i membre) e-ita & diagonale de mu%$iA "ie%are diagonala a2nd
%ate & %$eme antagonite- una de "le-ie i una de e-tenie.
+ie%are %$ema3 in pirala i diagonala3 repre#inta o mi%are %u 9 %omponenteA %ate o
%omponenta pt "ie%are plan al patiului +L au EX,A A0! au A!!A RO,
IN, au RO, EX,.
(rima %$ema' +L %ap ? gat dreapta
(o#. initiala RO, %ap ? gat3 tr. uperior pre tanga %u %apul in $ipere-tenie lat.
tanga 4pri2ete in pate pete umarul tang)
(o#itia "inala. RO, %ap dreapta3 RO, i +L gat dreapta3 pri2irea a "ie orientata in
>o la dreapta iar trun%$iul uperior "a%e +L i RO, dreapta 4tendinta ete de a adu%e
umarul tang pre oldul drept).
A doua %$ema' %$ema in2era de EX,. OC$eiaHo repre#inta gatul.
(o#itia de tart ? de2ine po#itia "inala i in2er 4ple%at din po#itia de +L i a>unge in po#itia
de EX,)
&. .%$emele trun%$iului in"erior i ale membrelor in"erioare bilateral aimetri%e
OC$eiaH< membrul in"erior
E-' +L %u RO, de la tanga la derapta
EX, de la dreapta la tanga
(oibilitatea diagonalelor opue %u in2erarea enurilor. M. in"erior %orepun#ator
mi%arilor3 e rotea#a pe a%eeai dire%tie.
9. M. uperior i m. in"erior
!e obi%ei diagonala membrelor unt anali#ate dupa arti%ulatia %oniderata i numita Opi2ot
de a%tiuneH.
.%$emele de mi%are ale membrelor %uprind'
pi2otii pro-imali 4 %apulo-$umerala i rep. %o-o-"emurala).
.%$ema pt a%eti pi2oti ' +L au EX,A A0! au A!!A RO, IN, au EX,.
b) pi2otii intermediariA %otul3 genun%$iul.
,rebuie a pre%i#am po#itia lor. (ot "i "le%tate3 e-tine au intine.
RO, pi2otilor intermediari mimea#a intotdeauna pi2otul pro-imal 4merge in a%elai en)
pi2otii ditali' pumn3 gle#na ? e alinia#a intotdeauna pi2otilor pro-imali.
LA MEM0RUL .U(ERIOR
Repe%ti2' la mb. up. ? upinatia %u de2iatia radiala la ni2elul pumnului e ao%ia#a
%u "le-ie LRO, EX, in %apulo- $umeral.
&) (ronatie %u de2iatie %ubitala a pumnului e ao%ia#a %u EX, L RO, IN, a %apulo-
$umeralei 4umar).
Repe%ti2' +L pumn e ao%ia#a %u A!! %apulo-$umerala4umar)
/=
EX, pumn e ao%ia#a %u A0! %apulo-$umeral 4umar)
LA MEM0RUL IN+ERIOR
a.+L plantara ? gle#na3 pi%ior e ao%ia#a %u EX, oldului
b.+L dorala e ao%ia#a +L oldului
%.In2eria i A!! pi%iorului e ao%ia#a A!! i RO, EX, a oldului
d.E2eria i A0! pi%ior e ao%ia#a %u A0! i RO, IN, a oldului.
E-ita i ultimul ni2el al pi2otilor digitali %are e alinia#a pi2otilor pro-imali i ditali.
E-' la m.uperior'
+L i A!! degete e ao%ia#a %u +L pumn %are e ao%ia#a %u +L umar
EX, L A0! degete e ao%ia#a %u EX, pumn %are e ao%ia#a %u A0! umar
!e2iatia radiala a degetelor e ao%ia#a %u'
-de2iatia radiala a pumnului i upinatie
-i %u +L i RO, EX, a umarului
!e2iatia %ubitala a degetelor e ao%ia#a %u de2iatia %ubitala a pumnului Lpronatie i e
ao%ia#a %u EX,L RO, IN, umar.
(o#itie poli%e A!! poli%e e ao%ia#a %u +L LRO, EX, umar au A!! poli%e e
ao%ia#a %u de2iatia radiala a degetelor %u de2iatia radiala a pumnului L upinatie
VVVVVVVVVVVV
A0! poli%e ? EX,LRO, IN, umar3 A0! poli%e - de2iatie %ubitala a
degetelor ao%iata %u de2iatia %ubitala pumn Lpronatie <= e ao%ia#a %u RO, IN, i EX,
umar.
MEM0RUL IN+ERIOR
(i2otii digitali
+LLA!! degete e %ombina %u +L plantara a gle#nei L EX, old
EX,LA0! degete e %ombina %u +L dorala a gle#neiL+L old

!IAGONALELE KA0A,
.e %odi"i%a dupa mi%area "undamentala3 dupa e-tremitatile i dupa nr diagonalelor.
:. !iagonala : +le-ie 4! I. +)
- a e-tremitatilor uperioare e %odi"i%a' !I.+3E. < !I.+ a e-tremitatii uperioare
Elemente< %apula- ridi%aLA0!LRO, in u
0ratul ? +LLA0!LRO, EX,
Cotul ? +L au EX, au imobili#are
(umn3 degete ? +LL de2iatia radiala
(oli%e ? A!!
&. ! II . +E. 4!g. & +L)
Elemente < %apula ? ridi%a LA!!LRO, in u
0ratul ? +L L A!! L RO, e-t
Cotul ? +L au EX, au imobili#are
(umnul i degete ? EX,Lde2iatia radiala
(oli%e ? e-tin
9. ! I.E3E. 4!g. : EX,)
Elemente < %apula ? %oborare LA!!LRO, in >o
0ratul ? EX,LA0!LRO, IN,
Cot ? +L3 EX, au imobili#are
(umn i degete ? EX,L de2iatia %ubitala
(oli%e ? A!!
@. ! II . E3E. 4!g.& EX,)
Elemente < %apula ? %oborare L A0! L RO, in >o
0ratul ? EX, L A!! L RO, IN,
/>
Cot ? +L au EX, au imobili#are
(umn i degete ? +L L de2iatia %ubitala
(oli%e ? opo#itia "ata de %elelalte degete
MEM0RUL IN+ERIOR
:. ! I. +3EI 4!g. : +L e-tremitatea in"erioara)
- pel2i ? ba%ulat inainte
- %oapa ? +L LA!!L RO, EX,
- genun%$i ? +L au EX, au imobili#are
- pi%ior L degete ? +L dorala L in2erie
&. ! II. +3 EI
- pel2i ? ridi%are
-%oapa ? +L L A0! L RO, IN,
- genun%$i ? +L au EX, au imobili#are
- pi%ior L degete ? +Ldorala L e2erie
9. ! I. E3EI
- pel2i ? ba%ulat inapoi
- %oapa ? EX, L A0! L RO, IN,
- genun%$i ? +L au EX, au imobili#are
- pi%ior i degete ? +L plantara L e2erie
@. ! II .E3EI
- pel2i ? %oborat
- %oapa ? EX,LA!! L RO, EX,
- genun%$i ? +L au EX, au imobili#at
- pi%ior L degete ? +L plantara L in2erie
E-ita %$ema bilaterara imetri%a a unei dg. I. au II. la membrul uperior au la membrul
in"erior <= ambele membre e-e%uta a%eai dg. in a%elai en.
E-ita %$ema 0... re%ipro%a 40...R.)
!reapta "a%e !I. +l i tanga "a%e !I. EX,
au
dg. !II.+l ? dreapta
!II. EX, ? tanga
0.A. 4bilaterala aimetri%a)
! I. +l ? dreapta
! II. +l ? tanga
.%$ema 0.A. re%ipro%a 40.A.R.)
! I. +l ? dreapta
d II. EX, ? tanga
MI.CARILE CLA.ICE
In dg. unt' depi%atul i li"tingul 4de ridi%are).
!epi%atul ete mi%area %a la partul lemnelor. (reupune +L trun%$iului uperior i a
membrelor uperiore3 olidari#ate prin prinderea %u o mana a %eluilalt pumn.
!epi%atul pre dreapta
(o#itia initiala ' EX, tr. e ao%ia#a %u !I. EX, E... dreapta %u !II. E3E... tanga i
mi%area e du%e pre oldul drept.
Li"tingul
Mi%are in2era depi%atului. (le% din po#itia +L tr. L membre olidari#ate i ma du% ao%iat
/)
%u !II. +L3 E... dreapta L !I. +L3 E... tanga i mi%area ete de ridi%are pre dreapta.
+L trun%$iului in"erior i EX, trun%$iului in"erior
+l trun%$iului in"erior 4+,I)
.%$emele "le-oare aimetri%e ale membreului in"erior
E-' +L la dreapta trun%$iului
!g.II3 +3 EI drepte
!I. +3 EI tangi
E.,.I. 4e-tenia trun%$iului in"erior)
.%$eme e-tenoare aimetri%e ale membrului in"erior
!I. E3 EI dreapta
!II. E3 EI tanga
+le-ia i e-tenia trun%$iului in"erior 4nu le %ere la e-amen)

&eziuni traumatice medulare care duc la1
A)A- 0 '$')AA)$?$ > A)A- sau '$')A&$,II
(ot aparea di2ere tipuri de u"erinte' <= e-ita para-Btetrapare#e %e apar %a re#ultat al
%ompreiei medulare lente.
A%ete u"erinte e2oluea#a in & "a#e' -"a#a radi%ulara
-". de %ompreiune medulara propriu-#ia
!upa alti autori ar "i 9 "a#e' - ". radi%ulara
- ". de %ompreie medulara partiala
- ". de %ompreie medulara %ompleta.
In "a#a radi%ulara %ompreia rada%inilor en#iti2e i motorii <= imptomul %ardinal al
a%etei "a#e e durerea radiculara ( dureaza luni si ani) .
E-ita & tipuri prin%ipale de durere'
!urerea de tip' - ne2ralgi%
- mialgi%.
-urerea de tip ne"ralgic1
- durere 2ie3 a%uta3 patrun#atoare3 e inotete de multe ori de parete#ii 4iradia#a in
dermatomul de ditributie al rada%inii-= patrea#a %ara%terul radi%ular)
- are intenitate ma-. in peri"erie
- bine lo%ali#ata dital iar pro-imal e di"u#a
- prinde3 pra%ti%3 tot membrul in%epand pro-imal i in e2olutie %oborand pre dital
- poibilitatea %a3 durerea a e inotea%a de o en#atie uper"i%iala de intepatura3
predominant peri"eri%a3 de amorteala au de "urni%atura
- a%eata durere ner2oaa imbra%a3 uneori3 un ape%t pro"und3 %ontri%ti2 %u tendinta
limitati2a aupra mi%ariiA ea e a%%entuata de mi%ari <= un grad de redoare la ni2elul
gatului3 umarului au bratului
- e intampla %a durerea ne2ralgi%a a e intinda pe o regiune mai mare <= iradierea "iind
di"u#a i nu mai repe%ta dermatomul.
-urerea de tip mialgic1
-o en#atie pro"unda3 per"oranta de redoare mu%ulara3 durere pro-imala %e iradia#a pre
dital
-e ingura mani"etare %lini%a 4uneori) dar "re%2ent apare o %ombinatie intre %ele & tipuri de
dureri 4ne2ralgi%a i mialgi%a).
,raumatime 2ertebro-medulare %u "enomene de %ompreiune medulara
<*
.!R neurologi%e pottraumati%e repre#inta3 la general3 o intrerupere m. multBm.
putin %ompleta a "un%tiilor medulare %u o durata 2ariabila.
E-ita @ ubtraturi le#ionale eparate au ao%iate'
-%omotia medulara
-%ontu#ia medulara
-%ompreiune medulara
-dila%erarea medulara
+omotia medulara
-abolirea temporara a "un%tiiilor medulare %u remiiune %ompleta i "ara ubtrat anatomo-
patologi% de%elabil.
- in urma %omotiei nu e poate re%unoate o le#iuneA e o rea%tie la le#iunea medulara %e
rapundeVVVVVVVVV
+ontuzia medulara
< e-tra2a#area ang2ina in madu2aA patrunderea angelui datorita unei tru%turi de
%ontinuitate in madu2a <= determina %ompromiterea "un%tiei3 partiala au totala a madu2ei3
ape%t %e laa e%$ele mai multBputin importante.
+ompresia medulara
Mai multe "eluri'
- a%uta ? .!R de %ompreie medulo-radi%ulara aparut bru%3 imediat dupa trauma.
- progrei2a ? .!R de %ompreie medulo-radi%ulara intalat lent ? prin lu-atia e%undara a
unei 2ertebre in %adrul unui traumatim mediagnoti%at3 neingri>it.
- tardi2a ? apare la inter2ale mari de timp3 e%undar unui %alu 2i%io $ipertro"i% au prin
ingroare ligamentara au ara$noidita.
!intre toate %ele 9 ape%te doar Compreia medulara a%uta e %one%inta dire%ta a
traumatimului.
< di%3 "ragment oo au alt element %e %omprima rada%ina e-er%itand aupra
madu2ei o %ompreie "ara %a madu2a a "ie trane%tionata au dila%erata.
!ila%erarea medulara ? trane%tiune medulara ire2eribila3 in2alidanta %e apare in
%onditiile unei "ra%turiBlu-atii 4tora%ala3 de regula au ,-L)
.!R neurologi%e pottraumati%e
-totale
-partiale
Ele unt totaleBpartiale in "un%tie de gra2itatea traumatimului3 ubtratul anatomo-
patologi%3 parti%ularitatile 2a%ulari#atiei indi2iduale .
.!R neurologi%e pottraumati%e totale
(rototipul a%etor .!R ete o%ul medular %e e2oluea#a in 9 "a#e.
.!R neurologi%e pottraumati%e partiale
.!R 0ROKN-.EWUAR! 3 .!R de upreie %entromedulara %er2i%ala3 .!R
radi%ulomedular a%ut %e preupune %ompreie medulara a%uta L atingere radi%ulara i di2.
.!R neurologi%e parti%ulare.
Cara%teriti%a %omuna pt a%ete .!R neurologi%e pottraumati%e partiale ete '
- %ompromiterea "un%tiei medulare partial3 unele au tendinta a e remita 4in "un%tie de
ubtratul regenerator).
.!R 0ro1n .eMuard ?e "re%2ent in traumatimele 2ertebromedulare %er2i%ale au
tora%ale3 le#iunea "iind analoga $emie%tiunii medulare.
<-
Ape%tele a%etui .!R pot "i di"erite in "un%tie de ediul le#iunii3 de ni2elul le#iunii3 natura
le#iunii3 %ara%teriti%ile anatomi%e indi2iduale3 tipurile le#iunii 2ertebromedulare 4prin %orp
a%utit au prin "a%torul le#ional %omprei2).
Uneori e intalea#a lent3 in e2olutia unui $ematom e-tradural %e poate %omprima dire%t au
pe o #ona limitata 3 madu2a au poate impinge madu2a reali#and %ompreie de partea opua
<= tri2irea de peretele oo opu al %analului ra$idian.
Ape%tul %lini% - de .!R in2erat 4apar tulburari motoriiLen#iti2e pro"unde3 %ontrolaterale
de partea opua i tulburari de enibilitate uper"i%iala de partea le#iunii).
Compreiunea partiala'
-anterioara
-laterala
-poterioara
+ormele %lini%e dupa debut pot "i'
-compresia medulara brusca ? apare prin 2ertebraB2ertebrele lu-ateB"ra%turate3 prin
"ragmente ooae au $ematomielie au $ematora$i ? poate "i %ompleta au partiala.
-S-) de compresie medulara lent 9 progresi"a ? apare prin $ematomielie progrei2a i e
poate intala dupa un inter2al liber prin 2ertebra "ra%turata au lu-ata3 negli>ata3 alune%ata
%e %omprima madu2a.
-prin S-) de compresie medulara cu aparitie tardi"a ? a%et ape%t apare la un inter2al
de timp lung prin %alu $ipertro"i%3 ingroare de ligamente 2ertebrale3 ara$noidita pinala
pttraumati%a3 .a.
,raumatimul nu produ%e %ompreii dar a%ete pro%ee e%$elare VVV.
!urerea
-lo%ala au iradiata radi%ular nu e in raport %u gra2itatea le#iunii 4nu repe%ta3 nu e paralela
%u gra2itatea )A
-di%reta ? ma%ata de emnele altor "ra%turi mult mai #gomotoae la politraumati#ati.
-dureri lo%ale paramediale 2ariabile %a intenitate %and e 2orba de "ra%turile lamelor
2ertebrale3 ale apo"i#elor tran2ere au uneori %$iar ale apo"i#ei arti%ulare.
+ra%turile apo"i#are arti%ulare ? deoebit de #gomotoae %lini% <= dau dureri radi%ulare3
%ontra%tura3 limitarea mi%arilor 4e-trema uneori)3 maele arti%ulare< in"iltrate din %au#a
unui $ematom.


(ARA(LEGIA
Leu#iune de NMC in %are le#iunea e lo%ali#ea#a in mod deoebit3 la ni2elul madu2ei3 mult
mai rar la ni2el en%e"ali%.
(ARA(LEGIA .(INALA
& ape%te ? pp. pati%a i pp. "la%a.
((. "la%a poate "i "enomenul initial 4in e%tiunile %omplete de madu2a %u intalare bru%a)
au poate repre#enta tadiul terminal al unor paraplegii pati%e 4e produ%e o e-tenie a
le#iunilor "ie tran2eral <= intreruperea %ailor ner2oae3 "ie o intindere longitudinala <=
intr. ar%unilor re"le-e medulare).
In ambele %a#uri pp "la%a e inotete de tulburari "in%teriene gra2e i de mani"etari
2egetati2e gra2e4in %ele longitudinale).
(p pati%a ? %ea mai intalnita.
!upa 0abin)i ? & tipuri de ((.' in e-tenie i in "le-ie.
(ARA(LEGIA .(INALA IN EX,EN.IE
<:
.e %ara%teri#ea#a prin elemente %lini%e "undamentale'
-mer %ara%teriti% 4mer Gdintr-o bu%ataH3 %u pai mi%i3 "le-ia genun%$iului %ade "oarte
mult au nu e poibila <= e ne2oie a in%line trun%$iul de partea opua "ie%arui pa <= mer
galina%eu.
-eMuinimul pi%iorului ? %al%a pe 2ar".
-genun%$ii ? in %onta%t ? %ontra%tia addu%torilor.
-genun%$ii ?%ade ". mult "orta mu%ulara pt "le-ori 4toti m. "le-ori ai gambei pe %oapa3
"le-orii dorali ai pi%iorului) ? "orta m. %2adri%ep i mu%$ilor din lo>a poterioara a
gambei ? normali dar datorita %aderii "ortei pe "le-ori e rupe e%$ilibrul.
-apar emnele %ara%teriti%e le#arii piramidale3 re"le-ele unt e-treme3 RO, e-agerate3
apare %lonuul de rotula au la ni2elul pi%iorului ? 0abin)i3 Roolimo ? emne piramidale
la ambele membre in"erioare.
(ARA(LEGIA .(A.,ICA IN +LEXIE
-e datorata le#iunilor medulare e2oluti2e <= din e-tenie le#iunea tre%e in "le-ie.
!upa 0abin)i3 paraplegia in e-tenie ete determinata de e-agerarea re"le-elor miotati%e
4RO,) iar ((. in "le-ie e determinata de e-agerarea re"le-elor %utanate 4re"le-ul de tripla
"le-ie).
+orta mu%ulara < C 4#ero)3 RO, mai putin e-agerate de%at in %a#ul ((. in e-tenie).
+enomenul de tripla "le-ie ? la %ea mai uoara timulare 4atingere) oriunde pe teritoriul
%orepun#ator i produ%e re"le-ul de 9 "le-ie.
Uneori3 %and le#iunile medulare unt gra2e3 re"le-ul Gin maaH 4Gde maaH) e prod%e
imultan 9 "le-ie3 %ontra%tura mu%ulara abdominala3 e2a%uarea 2e#i%ii urinare i re%tului3
tranpiratie pro"u#a3 eritem re"le-3 rapun pilomotor3 uneori e>a%ularea.
!.p.d.2. al re%uperarii "un%tionale in ((. unt & ape%te eentiale'
:. de la in%eput pre2enirea %ompli%atiilor generale i lo%ale
&. obtinerea unei independente motorii ma-ime < repre#entata de 9 ape%te' mobilitate
arti%ulara3 "orta mu%ulara3 e%$ilibru i %oordonare.
Cele 9 ape%te de"ine% independenta motorie a ubie%tului.
(rin%ipalele e%$ele %u %are e %on"runta pa%ientul'
-durere
-pati%itate 4atat de mare uneori in%at nu e poate "a%e mare lu%ru3 alteori ? "enomene
algi%e ale trenului in"erior).
Re%uperarea neuromotorie propriu-#ia in paraplegie urmarete urmatoarele
obie%ti2e'
#. pre"enirea escarelor 4%ompli%atie %e apare uor3rapid la bolna2ul paraplegi%). Xone
e-pue %u predile%tie < #one de %onta%t ? "eier3 la ni2. taloanelor3 la ni2elul la %are
upra"etele ooae unt a%operite dire%t de tegument3 "ie #one in %are maa mu%ulara %ade
42a%ulari#area in #ona repe%ti2a e "oarte laba #ona %roni% i%$emi#ata) <= (e a%et
"ond ubie%tul pri>ina pe #onele repe%ti2e ? preiunea "a%e %a #onele repe%ti2e a "ie i mai
i%$emi#ate.
E%arele - pre>udi%iu "un%tional i d.p.d.2. al %on"ortului.
- e produ%e in #one lipite de enibilitate
- regula 4%a a nu apara) ? %$imbarea po#itiei la & ore i #ona e maea#a pt.
re2a%ulari#are3 iar igiena trebuie a "ie per"e%ta.
intretinerea amplitudunii normale de miscare in toate articulatiileA
- ubie%tul trebuie a bene"i%ie#e de mobili#ari la amplitudine %ompleta3 analiti% de %el putin
& oriB #i la toate ni2elele arti%ulare ? a%ti2 i aitat de )tp. pe ultimele grade de mi%are
dupa %are ubie%tul e poturea#a pe atela poterioara %e urmarete a %oner2e po#itiile
"un%tionale 4ung$i de SC pi%ior ? gamba3de e-).
<.
MO0ILIXAREA ANALI,ICA ? e lu%rea#a "ie%are mi%are3 "ie%are grup mu%ular in parte
i atun%i %and e poibil "ie%are mu%$i prin%ipal din grup. O mobili#are %ore%ta durea#a #e%i
de minute i de ata depinde o re%uperare buna.
La in%eput ? mi%ari a%ti2e dar a "ie aitate.
2. tonusul muscular sa fie cat mai ec;ilibratA
-%reterea progrei2a de "orta3 programul de %retere a "ortei a in%eapa pre%o%e i a "ie la
grupele mu%ulare %e 2or aigura ambulatia ? mu%$ii %enturii ./' m. tri%ep bra$ial3
marele doral <= unt utili pt tran"er i deplaare.
(rin tran"er ? %$imbarea po#itiilor in patiul 4 %$imbarea pri>inului de pe o anumita
upra"ata pe alta).
3. pre"enirea contracturilor si retracturilor ? genun%$i i old.
Contra%turile %e e intalea#a la a%ete ni2eluri unt imple iar apoi e organi#ea#a.
<.reeducarea cat mai precoce a ortostatismului si a acti"itatilor de transfer.
.e utili#ea#a3 de obi%ei3 2erti%ali#area %u a>utorul planurilor in%linate progrei2e.
Gradul in%linarii i durata de mentinere trebuie a %rea%a progrei2 <= pa%ientul ((.
trebuie a mentina po#itia progrei2a minim : ora pt a pre2eni %ompli%atiile paraplegiei
4oteoporo#a membrului in"erior3 apartia %al%ulilor urinari3 in"e%tiile urinare3antrenarea
%reterii %ir%ulatiei in teuturile din tot trenul in"erior).
!upa %e 2erti%ali#area3 ortotatimul poate "i mentinut inter2ale intregi3 e pot %omple-a
programe neuromotorii %are a>ung in "inal la @-D oreB#i 4din %are &-9 ore lu%rea#a pt
permanenta adaptare la e"ort).
@. un obiecti" important 9 mersul ?
El e poate atinge in grade 2ariabile au delo% in "un%tie de ni2elul traumatimului.
Le#iunea de la ,
:C
in >o ? le#iune %e 3 teoreti%3 bene"i%ia#a de merul in %ar>e orte#at
4 %ar>e lungi %u pri>in pe tubero#itatea i%$iati%a 3 orte#e %e blo%$ea#a in po#itie "un%tionala
oldul ?genun%$iul ? gle#na a.i. ubie%tul %ontrolea#a mu%ulatura oldului ma%ar partial
"oloind membrele in"erioare %a piloni uni%i i poate reali#a un mer Gdintr-o bu%ataH prin
rotatia tora%elui in"erior i pel2iului).
.ubie%tul ete dependent de "otoliul rulant.
!a%a le#iunea e mai >o L9-L@ e poibil %ontrol motor la ni2elul "le-orilor oldului3
ubie%tul putand %ontrola ma%ar partial oldul3 atun%i e poibila utili#area unor orte#e
%urte de la ni2elul genun%$iului -= pi%iorului 4in >o).
7. acti"itatile gestuale
,rebuie re%uperate i tran"ormate pe tereotipurile paraplegi%ului a.i. ubie%tul a obtina
independenta ma-ima de autoer2ire i de deplaare 4dupa %a#).
Uneori unt ne%eare mi>loa%e a>utatoare ade%2ate a.i. ubie%tii a poata "i reinerati total in
2iata "amiliala i pro"eionala 4uneori e ne2oie de repro"eionali#are).
Re%uperarea la pa%ientul paraplegi% urm. mai multe dire%tii'
-reedu%area 2e#i%ii i a intetinului ? 2e#i%a neurogena
-reedu%area enibilitatii
-reedu%area motorie ? elementul %entral3 aigura ma-im de autonomie 4independenta)3 i
plea%a de la o e2aluare "oarte %ore%ta 4inaugural dar trebuie repetata aptamanal).
A%eata e2aluare trebuie a aiba e-primare %antitati2a ? "orta ? )g ? $ipotoni% ? gradul ei la
po#itie pontana dar i amplitudinea pai2a in mobili#area arti%ulara in toate dire%tiile i
enurile de mi%are.
E,A(ELE REE!UCARII (ARA(LEGIEI
<@
- la pat ? programul e ba#ea#a pe mobili#ari pai2e ale egmentelor parali#ate pe poturari
? urmare% e2itarea po#itiei 2i%ioae %e pot aparea i da%a ele ameninta a e intale#e 3 ele
trebuie %ompenate.
Cel mai important element ? mobili#ari a%ti2e %e urmare% mentinerea i toni"ierea
mu%ulara la ni2elul membrului uperior i trun%$iului uperior toni"i%area L ameliorarea
mobilitatii %ontrolate a trun%$iului in"erior3 modi"i%area 2oluntara a po#itiei in pat3 e
per"ormea#a e-er%itii repiratorii %e urmea#a antrenarea dia"ragmului i e2a%uarea
broni%a. In a%eata "a#a 4tot prin mobili#ari a%ti2e) ? buna adaptare la 2erti%ali#are i din
a%eata "a#a in%ep imobili#ari pai2o-a%ti2e i %and e pai2o-a%ti2e-a>utate la ni2elul
membrului in"erior.
Reedu%area paraplegiei in po#itia ae#at 4in e#and)'
-& parti ' I. etapa de pregatire i in2atare a tre%erii de la po#itia %ul%at la ae#atA tre%erea e
"a%e %u membrul in"erior intin Gpo#itia e#and alungitHdupa %are e poate per"orma po#itia
ae#at %u membrul in"erior atrnand ? Gpo#itia e#and %urtatH.
In a%et I. etapa Lmobili#ari pai2e %e e per"ormea#a pe maura %ontrolului pati%itatii.
E-' pai2e de intindere de%lanea#a re"le-ul de intindere lent i e-ita poibilitatea de a
modula pati%itatea la ni2elul i%$iogambierilor i la ni2elul "le-orilor plantari ai pi%iorului
Le lu%rea#a "oarte mult mobili#ari a%ti2e pt mai multe elemente'
o "ortei mu%ulare pt membrul uperior 4%oboratorilor umerilor3 addu%tia umerilor ?
marele doral3 mare rotund3 mare pe%toral3 mare dintat L tri%epul bra$ial)A
omentinerea po#itiei drepte a trun%$iului pe ba#in 4e-teniei pe ba#in) din po#itia ae#at
alungit.
o!eplaarea ba#inului i a membrului in"erior din e#and alungitA
oE-er%itii de promo2are a a%ti2itatilor mu%ulare a membrelor in"erioare
oAdaptarea pa%ientului la %aunul rulant 4in enul antrenarii tran"erului).
E,A(A II.
-etapa de prelungire pt ortotatim i mer
-in%epe din @-pedie din a%eata po#itie e poibila imbunatatirea %ontrolului aupra
balanului trun%$iului3 ulterior e pot per"orma e-er%itii de tarare.
-"oarte important promo2area i a%ti2itatii 2oluntare a membrului in"erior <= pt
promo2area a%ti2itatii mu%$iului poa i tibial anterior e "oloete diagonala II. ?"le-ie
KabatA pt promo2area "eierului mare i tibialul poterior ? diagonala II e-tenie iar
mu%$iul %2adri%ep bene"i%ia#a de ambele %$eme.
In etapa II e per"ormea#a merul din po#itia e#and alungit "oloind %ar>e %urte3 repe%ti2
ubie%tul e antrenat %a3 "oloind a%ete %ar>e a ridi%e ba#inul i a impinga %orpul inainte.
REE!UCAREA (ARA(LEGICULUI IN OR,O.,A,I.M .I MER.
Criteriu de aur ? mar%$ea#a momente in %are ubie%tul paraplegi%ul e pregatit a in%eapa
a%eata reedu%are motorie e %riteriul Guttman' atun%i %and ubie%tul ii mentine e%$ilibrul
in ae#at %u o%$ii in%$ii i %u bratele intine inainte poate in%epe programul de re%uperare
in ortotatim i merH.
.ubie%tul trebuie a in%eapa %u ridi%area in pi%ioare 4e reali#ea#a %u orte#e lungi
poterioare %u plea%a de la :B9 uperioara a %oapei i merg pi%ior3 rolul lor aigurand
rigiditatea membrului in"erior.
E-ita 2ariante de orte#e dar %ele mai bune unt orte#ele %u balamale la genun%$i %e permit
%a atun%i %and pa%ientul paete a poata "i-a o po#itie %e 2a permite ae#area.
Atentie deoebita ? mu%ulatura abdominale i mu%ulatura a%rolombara ? de"i%itare- i pe
%are le putem utine "ie prin %oret de utinere temporar "ie in%er%and prin metode "i#i%e
a toni"iem mu%ulatura pa%ientului.
In a%eta "a#a ubie%tul poate utili#a %ar>ele de mer. A2anta>ele ambulatiei3 %e trebuie
timulata pe ori%e %ale 3 unt "oarte importante'
-mentinerea po#itiei 2erti%ale i ambulatia ? pati%itatea i pre2enirea %ontra%turiiA
</
-e a%ti2ata toata mu%ulara 2oluntara %apabila a rapundaA
-pre2enirea oteoporo#eiA
-pre2enirea %al%ulo#ei urinareA
-ambulatia pre2.oi"i%area re"le-a a teuturilor moiA
-"a2ori#at3prin ambul.3 drena>ul urinar i peritalti%a intetinalaA
-per"ormarea ambulatiei permite a%%eul ubie%tului in patii in %are %aunul %u rotile nu
intra.
E"ortul de ambulatie e %u atat mai mare %u %at ubie%tii unt mai pati%i3 %u %at e-ita
tulburari de enibilitate au %u %at pa%ientii unt upraponderali au obe#i.
E-.' e %ontinua in %adrul de mer i apoi intre barele paralele3 e-ita o anumita %$ema de
per"orm. a e%$ilibrului i merului intre bare 3pt. e%$ilibru e ridi%a %ate o mana de pe bara
-apoi ambele maini
-e ridi%a %apul %u pri>in brate pe bare.
.e per"orm.toriunile de trun%$i3 labind mereu pri>inul pe brate i ulterior e per"ormea#a
primii pai i in%epe3 pra%ti%3 merul.
Merul poate in%epe %and %oboratorii i addu%torii umarului pot ridi%a %u greut. de %el
putin :; )g.
A%et ni2el minim e eential pt merul in %ar>e i poate "i per"ormat merul %and
%2adri%epul poate ridi%a 9C-9; )g.
A%et ni2el HidealH permite merul "ara orte#e ? prote#e.
A%ete ni2ele de greutate e pretea#a pt ubie%tul normoponderali.
La paraplegii ? 9 tipuri "undamentale de mer'
-mer prin pai alternantiA
-mer prin pai tariti
-mer prin pai pendulari 4balan).
Merul %u pai alternanti ? & tipuri'
In @ timpi i in & timpi -------9 pun%te de pri>in.
Merul in @ timpi'%ar>a tanga- pi%ior drept
Car>a dreapta ? pi%ior tang
in & timpi ? %ar>a tanga ? pi%ior drept 4timp I.)
%ar>a dreapta ? pi%ior tang4timp II)
Merul %u pai tariti
.ubie%tul a2anea#a %u ambele %ar>e odata3 "ie pe rand3 dupa %are pi%ioarele tare% pana la
%ar>e au putin in "ata.
Merul prin pendulare
.ubie%tul Garun%aH membrul in"erior inaintea %ar>elor dupa %are 2ine %u %ar>ele dupa.
Cel mai putin tabil ? ri% de %adere "oarte mare.
Controlul motor al paraplegilor e reali#at pe ba#a unei %$eme de program %e urmea#a
progrei2 mobilitatea3 tabilitatea3 mobilitatea %ontrolata i abilitatea.
Merul in @ timpi ? reprodu%e un til de mer3 al patrupedelor o"era tabilitate ma-ima3
pri>in ma-imal.
0OALA (ARKIN.ON
E %oniderate o boala neurologi%a %roni%a degenerati2a %au#ata de le#iuni %u %ara%ter
degenerati2 progrei2 %are intereea#a neuronii din Olo%u nigerH ? ubtanta neagra ? o
anumita tru%tura lo%ali#ata la ba#a %reierului.
!.p.d.2. %lini%' 9 elemente "undamentale'
-rigiditate ?%ara%t. %ero3 plati%A intereea#a m. poturali3 pro-imali de la rada%ina
membrului
pati%itatea ? elati%a 4"le-ori3 pronatori)A
-bradikinezia=
<<
-tremor neintentional.
0radi)ine#ia < di"i%ultatea ubie%tului de a initia mi%ari.
,remorul neintentional < in momentul in %are ubie%tul reali#ea#a o a%ti2itate %u %op
tremorul are tendinta a %ada 4el apare in repau)A e o mi%are %e para#itea#a a%tiunea
metorie3 %ontienta3 2oluntara3 de amplitudine mi%a.
A%eata triada determina d.p.d.2. %lini% mai multe ape%te %ara%teriti%e'
-modi"i%ari poturale' de po#itie ?pa%ienti %i"oti%i3 tendinta de a proie%ta trun%$iul i %apul
inainteA
-merul e mer %u pai mi%i i "ara balanul membrelor uperioareA
-a"e%tarea re"le-elor de redreare ? pierderea e%$ilibrului3 aparitia de"ormarilor la ni2elul
membrelor i "a%ie-ul imobil.
!.p.d.2 al e2olutiei3 .%oala de Neurologie Ameri%ana a reuit a %lai"i%e e2olutia in ;
tadii'
.tadiul I. ? %ara%teriti%a de atingere unilaterala 3 uoaraA
-a%ti2itate normala
.tadiul II ? %ara%teri#area de atingere bilaterala %u interearea in mod deoebit a
trun%$iuluiA %apa%itatea ubie%tului de a preta o a%ti2itate din %e in %e mai di"i%ila.
.tadiul III ? tabloul %lini% al u"erintei ete %omplet
-ubie%tl pre#inta o a"e%tare a 2ietii %urente nu numai a 2ietii peronaleA
-tulburari importante in pri2inta meruluiA
-e independent3 in%a.
.tadiul I* ? ubie%tul nu poate merge ingur3 e dependent 4partial) de un tertA
.tadiul * ? total dependent3 impotenta "un%tionala e-tinaA
-ubie%tul nu e mai poate er2i ingur.
Mi>loa%e "i#i%ale %e e "oloe% in programul de re%uperare
rogramul de kinetoterapie in apa
-temperaturi inalte 49D- 9U) ? metodi%a %ea mai buna in antrenarea )ineti%a a pa%ientului
%u boala (ar)inon.
-%aldura %ade rigiditatea 4< pati%itate e-trepiramidala)
Calea piramidala < %alea mobilitatii 2oluntare < %alea motorie prin%ipala
Calea e-trapiramidala < intereea#a motilitatea automata3 mu%$ii poturii
Obie%ti2ele programului )ineti%'
-ameliorarea mobilitatiiA
-ameliorarea 2ite#ei de mi%areA
-ameliorarea %oordonarii mi%arilor
-ameliorarea repiratiei
-ameliorarea mimi%ii.
#. Ameliorarea mobilitatii ?
.%aderea mobilitatii ete %ara%teriti%a bolii (ar)inon <= %u %at a2anea#a boala3
mobilitatea e mai mi%a Y%one%inta rigiditatii L redorile arti%ulare %one%uti2e rigiditatii L
initierea greoaie a mi%arilor4bradi)ine#ia)Z.
(entru ameliorarea mobilitatii e "oloe% te$ni%i de "a%ilitare'
-in2erarea lenta
-initierea ritmi%a
-rotatia ritmi%a
-in2erarea agoniti%a
+oarte important ete %a mi%arile a e derule#e pe toata amplitudinea i a e lu%re#e
"ie%are egment in parte <= program analiti% i nu global.
In a%et %adru unt "oarte importante'
-rotatorii gatului Ltrun%$iului %are e bine a e lu%re#e prin %ontrol 2i#ual3 la oglinda
4auto%ontrol)
-aupli#area analiti%a pe toata amplitudinea de mi%are
<=
-initial3 e-er%itiul trebuie a "ie imetri% 4e lu%rea#a imetri% %ele & >umatati) ulterior ?
aimetri%.
Combinarea a%etor e-er%itii e "oloe% pt %ore%tarea tuturor poturilor3 po#itiilor 2i%ioae
4po#itia %ap Lgat inaite3 %i"o#a dorala3 "le-umul de old L genun%$i).
,otul e "inali#ea#a prin auto%ontrolul poturii la oglinda 4in %eea %e pri2ete mobilitatea).
/. amelioraea "itezei de miscare' urmarete
- %ombaterea bradi)ine#iei
-e "oloe% timuli en#oriali ? 2o%ea3 lumina3 "luieratul3 atingerea pe umar3 mi%area
aitentului3 mu#i%a ritmata3 .a.m.d.
-%a metoda'%uplarea e-er%itiului pe %omanda a%etor timuli.
*ite#a de mi%are de2ine din %e in %e mai mare3 ditanta dintre timuli din %e in %e mai mi%a.
(ra%ti%3 "oloind a%eata te$ni%a3 e obtine ameliorare neta a merului %$iar i a 2orbirii %u
toate %a e-er%itiile repe%ti2e nu au "ot tintite pt ameliorarea merului L2orbirii.
In derularea a%etor antrenamente %u timuli3 %u 2ite#a tot mai mare3 trebuie mentinute
atentia L intereul pa%ientului.
Cand oboete pierde %on%entrarea <= antrenamentul trebuie intrerupt.
,e$ni%a Knott < te$ni%a pompa>ului < t. ritmi%a
< "ie%are egment e mi%at pai23 de %ate2a ori3 pe toata amplitudineaA apoi e "a%e a%eeai
mi%are a%ti23 ritmi%a.
!upa un anumit numar de #ile e %ontata %a' 33uprimareaH mi%arilor pai2e initiale "a%e
%a mi%arile a%ti2e a e derule#e la a%eeai amplitudine i gradual e %ontata %reterea
2ite#ei de initiere i derularea a mi%arii.
.%op' -indu%e o %retere graduala in 2ite#a de e-e%utieA
-mentinerea amplitudinii %omplete.
2. Ameliorarea coordonarii miscarilor'
-unt ne%eare e-er%itii libere a-io-peri"eri%e <a-o-peri"eri%e < peri"eri%o-a-io ?peri"eri%e A
-e utili#ea#a rotatia trun%$iului i mi%arile bratelor au rotatia trun%$iului in timpul
meruluiA in reali#area a%etei mi%ari ritmul de e-e%utie ete %el mai important.
-importante un e-er%itiile %u mingea3 %u baton4-oane)3 %u popi%e3 %u di2ere aparate %e e
reali#ea#a %on%omitent %u mi%arile membrelor in"erioare- mer implu3 mer pe po#itii.
In derularea e-er%itiilor %ombinate "oarte important e ritmul Y in "un%tie de a"e%tare ?
lent rapid 4 pana la %reterea ritmului)ZA
-e-er%itiul de mer propriu-#i ? merul inainte3 inapoi3 lateral3 pe emne3 mer in%ru%iat3
ur%area i %oborarea %arilor <= toate a%ete e-er%itii preupun %oordonare.
In timpul e-er%itiilor a 2a a%orda o atentie deoebita ? balanarii membrelor uperioare i
o%ilitatiilor trun%$iului.
.e introdu% i elemente de ,.O. ? a%ti2itati %ani%e3 "oloirea >o%urilor.
3. Ameliorarea respiratiei
Obie%ti2 important rigiditatea tora%o-abdominala %e %ara%teri#ea#a de#2oltarea
rigiditatii la pa%ientii %u 0.(.3 determina o di"un%tie 2entilatorie retri%ti2a 4di"un%tie de
perete)'
-ameliorarea repiratiei e poate "a%e de%at in %a#ul re#ol2arii i a %elorlalte 9 obie%ti2e
4mobilitate L2ite#aL%oordonare).
-e obicei trebuie sa se e4erseze un nou stereotip dinamic "entilator A un model nou de
respiratie in capacitatea lui< trebuie a reali#am & tipuri de e-er%itii'
a.e-er%itii de rela-are generala i rela-are tora%i%a <=%apa%itate de a %ontrola rigiditatea.
b.e-er%itii repiratorii propriu-#ie' toate tipurile de repiratie' tora%i%a3 abdominala3
e-er%itii abdomino-tora%i%e in"erioare.
!upa %e e reali#ea#a a%ete & %ategorii de e-er%itii urmea#a ritmarea e-er%itiilor <
a%%elerarea derularii e-er%itiilor repe%ti2e 4intai pe paii de mer i apoi prin %omanda).
<. Ameliorarea mimicii
<>
+a%ie-ul imobil e "oarte deran>ant pentru pa%ient3 "a%ie 33ing$etatH3 ine-prei2 <= e
per"ormea#a un antrenament ba#at pe e-er%itii in "ata oglin#ii <= la in%eput e lu%rea#a
analiti% ? eparat pt "ie%are e%tor al "etei3 apoi e lu%rea#a global alternandu-e e-er%itii de
e-preie' ra3 plan3 mirare3 "urie i in "inal3 a%eleai e-er%itii e per"ormea#a ritmat 4pe
a%eiai timuli en#oriali).
In boala (ar)inon'
-programul )ineti% trebuie a de2ina parte a timulului de 2iata al pa%ientului <= in 0.(.
programul )t de ameliorare trebuie a "a%a parte din 2iata %otidiana3 nu trebuie a
lipea%a'
e-er%itiile trebuie permanent adaptate tadiului de 2iata- program monitori#at3
adaptat modului in %are e2oluea#a pa%ientulA
a%et program trebuie per"ormat de %ate2a ori pe #i3 nu are 2oie a "a%a pau#a <="ara
antrenament ii pierde aptitudinile 4uneori ire2eribil)
parti%iparea "amiliei3 a utina pa%ientul.
In bolile neurologi%e %roni%e ? rolul "amiliei e de"initor3 ea trebuie a "ie intruita.


.CLEROXA MUL,I(LA 4 .CLEROXA IN (LACI )
+a%e parte din grupul leu%one2ra-itelor.
<boala demielini#anta a ..N.C.
In urma pueelor de ..M. apoi le#iunilor "o%ale au3 uneori3 di"u#e la ni2elul te%ilor
de mielina ? la ni2elul "b. ner2oae din di"erite regiuni ale ..N.C.
Cara%teriti%a' ditrugera te%ii de mielina %u %oner2area %ilindra-ului 4totalitatea
"b. ner2oae) <=in anumite #one apar pla%arde de in"lamatie a te%ii de mielina %are e
repara "ibro ditrugand tea%a 4in a%ea #ona nu mai e tea%a) <= %one%inta'di"i%ultatea in
%ondu%erea repetiti2a a impulurilor pe di2ere traee ner2oae <= oboeala %are apare
rapid.
In ..M. 4..() ? -a %ontatat %a' "a%torul termi% %ald blo%$ea#a %ondu%tibilitatea ner2oaa in
2reme %e %reterea (/-ului3 %aderea %o%entratiei ionilor de Ca determina %reterea
%ondu%tibilitatii.
.u"erinta %roni%a %e e2oluea#a %u remiiuni i a%uti#ari de intenitate i durata 2ariabila.
.imptomatologia e "oarte 2ariata. +ie%are epiod laa e%$ele3 urme.
-tulburari de 2edere' diplopie3 %otoame3 %aderea a%uitatii 2i#uale3 2oalarea imaginii3
pare#e e-trao%ulare3 nitagmuA
-%aderea de "orta mu%ulara intereea#a dominant membrele in"erioare dar poate interea
i membrele uperioareA e 2ariabila'poate "i uoara dar poate merge pana la pare#a3
parali#ie %ompleta3 dar ele unt pe anumite teritorii
Lin%oordonare in de"aurarea di2erelor mi%ari %are poate merge pana la ata-ie. Uneori3
in "ormele mai putin intene3 apare Otanga%ieH in reli#area unor mi%ari.
La M...-tremuratura intentionala
M.I.-merul pati% de tip ata-i%.
.pati%itatea ? element %entralA poate impli%a :3&393 membre 4e aleator).
Lparete#ii la unul au mai multe membre 4uneori in toate e-tremitatile)
Ltulburari urinare' mi%tiuni "re%2ente imperioae
Lre"le-e anormale' $iperre"le-ie ? 0abin)i po#iti23 re"le-e %utanate abente.
<)
Ltulburari de enibilitate de toate "elurile
Lameteli- 2arte>A
Ltulburari %erebrale au %erebeloae.
+orme %lini%e'
+orma pinala ? a"e%tarea intereea#a ni2elul medular i u"erinta de#2olta o parapare#a
pati%a.
+orma %erebrala
+orma tron%ular-%erebeloaa
+orme mi-te
+orme %lini%o-e2oluti2e'
:."orma alternanta 4perioade de remiiune 2ariabileA remiiuni partialeBtotale luni3 ani3
de%enii).
&."orma progrei2a ? e2olutie %ontanta pre agra2are.
9."orma a%uta "ulminanta ? de la in%eput3 inaugural3 boala apare %u un pueu ma>or %e da
un tablou %lini% "oarte gra2 %e poate da %$iar moartea.
@."orma tationara dupa un pueu initial mai multBmai putin #gomoto boala ramane
nemodi"i%ata "ara e-a%erbari3 timp indelungat.
+ormele : i @ %ele mai indi%ate pt re%uperare.
Mi>loa%ele utili#ate in re%uperare ..M. ?di2ere'
-elemente de ele%trotimulare pt mu%ulature "la%a
-maa>3 balneoterapie3 %rioterapie.
(rogramul de re%uperare 2i#ea#a'
-ameliorarea de"i%itului motor mai ale piramidal
-amelioarea de"i%itului en#iti2.
Ori%e apli%atie trebuie a in%er%e a e2ite oboeala 4apare relati2 rapid3 %u %at e mai gra2a
..N. %u atat apare mai repede oboeala <=programul mai %urt3 inten dar repetat).
Obie%ti2ele programului re%uperator in ..M.'
-indu%erea a%ti2itatii motorii 2oluntare
-ameliorarea "eed-ba%)-ului en#orial
-in$ibarea %$emelor motorii nedorite
-ameliorarea %oordonarii
-pre2enirea i tratarea redorii arti%ulare i a retra%turilor mu%ulare
-ameliorarea tulburarilor %erebeloae.
Inducerea acti"itatii motorii "oluntare
-modalitate de timulare a %ontra%tiei 2oluntare. A%et tip de e-er%itii e per"ormea#a pe
mu%ulatura "la%a.
-e "oloete re"le-ul de intindere3 mobili#ari pai2o-a%ti2e3 elemente de "a%ilitare 4peria>3
2ibratie3 atingere %u g$eata)
-importantemobili#arile pe diagonalele Kabat i %ontra%tile %ontrolaterale.
Utili#area lanturilor de mi%are 4!. Kabat) L%ontra%tie %ontrolaterala determina indu%tia
po#iti2a < timulea#a %ontra%tia in teritoriul tintit.
Cand a%ti2itatea mu%ulara %rete e pot per"orma %ontra%tiile i#ometri%e i mobili#area %u
re#itenta %re%uta progrei2.
In per"ormarea %u %ontra%tii i#ometri%e L re#itenta %re%uta progrei2 < trebuie a2ut gri>a
la oboeala.
Cel mai util pt indu%erea a%ti2itatii motorii 2oluntare ete a e per"orme#e programul
)ineti% in apa 4mai ale la in%eput dar i pe par%ur).
Ameliorarea feed-back-ului senzorial
=*
Aparitia tulburarilor de enibilitate determina %aderea -=diparitia %ontrolului motor dar
i %aderea pana la diparitia %oordonarii.
.enibilitatea proprio%epti2a ? %ele mai gra2e 4pri2ind %ontrolul motor) unt' reantrenarea
proprio%eptiei 4prin bio-"eed-ba%) %u emnali#are a%uti%a i 2i#uala) i re"a%erea
enibilitatii e-tero%epti2e.
In;ibarea sc;emelor motorii nedorite
In tra%tul %orti%o-pinal apar iradieri ale e-%itatiei pre mu%$ii unei alte %$eme de mi%are
4 imilara au %ontrolaterala).
Cone%inta' aparitia unor mi%ari nedorite3 in%oordonate %e para#itea#a mi%area %ore%ta i
%are agra2ea#a de"i%itul "un%tional.
(t a e2ita a%et ri% mi%rile a%ti2e nu trebuie a "ie prea oli%itante3 e"ortul e-%ei2 trebuie
e2itat 4%u %at e mai mare3 tendinta de iradiere %rete) i ri%ul de para#itare a mi%arii ?pe
grupe mu%ulare mari- %rete.
,rebuie %ombatuta pati%itatea ' %u metoda 0obat$' mi%area a ramana intotdeauna in
%$eme "i#iologi%e.
Ameliorarea coordonarii
.e pot obtine prin e-er%itii libere "ara e""ort3 derulate intotdeauna pe %$emele dorite3
e-er%itii pe %are trebuie a le intretinem 4prin ele mentinem %oordonarea).
A%ete programe de e-er%itii libere pp. repetari de mai multe ori pe ed.Bmai multe ori pe #i.
Elementul %entral al %oordonarii' %rete %apa%itatea de a per"orma o anumita
mi%are %u %reterea treptata a 2ite#ei de e-%utie <= %reterea %oordonarii.
Uneori e utila %reterea re#itentei apli%ate3 %onditia "iind %a %$ema a e e-e%ute %ore%t.
Ni%iodata nu trebuie a e a>unga la oboeala.
re"enirea si tratarea redorii articulare si a retracturilor musculare
+re%2ent3 a%et gen de %ompli%atie ? la ubie%tii %e tau mult la patA unt in "le-ie <=apare
"le-um-ul 4la ni2elul g$enun%$iului3 ulterior la ni2elul oldului3 ulterior la ni2elul pi%iorului-
el "le-andu-e in 2ar-eM2in).
A%ete po#itii 2i%ioae ne%ore%tate determina %ontra%tura i apoi retra%tura 4ele "i-ea#a
po#itia).
La M... ? poate aprea rotatia interna a bratului i "le-ia la ni2elul pumnului i degetelor.
.ubie%tul trebuie poturat a.i. a e pre2ina intalarea retra%turii i redorilor <=
po#itionarea %ore%ta a egmentelor membrelor pe ateleA ulterior e per"ormea#a mobili#ari
pai2e lente3 mobili#ari a%ti2e i uneori unt utile apli%atiile maa>ului i a pungilor %u
g$eata 4%are pregate% pt mobili#are).
Ameliorarea tulburarilor cerebeloase0 a ata4iei
,ulburarile %ereberoae' ata-ia3 dimetria 4%ele mai "re%2ente).
Cau#a %e determina aparitia ata-iei' e-itenta $ipotoniei i a in%oordonarii 4ain%omim) in
%ontra%tie i in "i-are 4in%oordonarea intre agonii i antagoniti)3 intre rela-are i
%ontra%tie.
E "oarte importanta obtinerea rela-arii pe mu%ulatura antagonita pati%a.
(entru a e putea %on%entra pe o anumita mi%are trebuie %a ubie%tului a i e upende
ori%e mi%are3 a i e tabili#e#e retul %orpului3 a i e tabili#e#e egmentul %are intra in
mi%are.
.e impune in"ormatie en#oriala ma-ima ? el trebuie a-i 2ada mi%area <= at"el ii 2ede
greeala3 di%oordonarea.
(t a %rete in"ormatia en#oriala ? la %apatul egmentului %are e mi%a e ataea#a o
greutate C3;- :3; )g 4nu trebuie a "ie mare3 urmarete a %ree#e "eed-ba%) proprio%epti2).
,ot pt re%uperarea ata-iei ? toni"i%area tabili#atorilor ? prin te$ni%a de "a%ilitare
4i#ometrie aletrnanta au tabili#are ritmi%a).
=-
=: