Emile Durkheim - Despre sinucidere

Emile Durkheim s-a nascut la Epinal in 15 aprilie 1858. Provenit dintr-o familie cu o puternica
traditie religioasa, Durkheim a studiat in tinerete ebraica si doctrina talmudica. A absolvit scoala
normala si si-a sustinut doctoratul in filosofie cu tea Despre diviiunea muncii sociale, insotita
de o tea complementara redactata in latina asupra !ontributiei lui "ontes#ieu la construirea
stiintei sociale. $ntre 1885-188% studiaa stiintele sociale in Paris, apoi in &ermania sub
conducerea lui 'undt. Dupa intoarcerea din &ermania publica in revista filosofica trei articole
despre ()tudii recente asupra stiintelor sociale(, ()tiinta poitiva si morala in &ermania( si
(*ilosofia in universitatile germane(. Din 188+ preda la doua licee din provincie, iar in 188, este
profesor de pedagogie si stiinta sociala la -niversitatea din .ordeau/, si care este primul curs de
sociologie predat intr-o universitate. $n 1805 publica 1egulile metodei sociologice. $n 180%,
cursul de sociologie devine curs obligatoriu. $n 102+ este profesor titular de pedagogie la
)orbona si va preda si sociologia. $n 102% preda la catedra de pedagogie a facultatii de litere din
Paris, in 101+ publica *ormele elementare ale vietii religioase si in 1013 catedra sa primeste
numele de (chair de sociologie( de la )orbona.
*ondator al sociologiei ca disciplina stiintifica si universitara, Durkheim este organiatorul scolii
francee de sociologie. 4a 15 noiembrie 101,, prin disparitia sa marcheaa incheierea temporara
a unui capitol referential al evolutiei sociologiei.
)inuciderea 54e suicide, 180,6 este a treia lucrare importanta a lui Durkheim, importanta
datorata abordarii stiintifice riguroase a unui fapt social contemporan - cresterea frecventei
sinuciderilor catre sfarsitul secolului 7$7. -nul dintre principalele merite ale acestei lucrari este
de a fi deschis perspectiva analiei sociologice, punand in evidenta conditionarea sociala a
8udecatilor morale.
Pentru inceput o definitie a sinuciderii ar clarifica lucrurile9 ()inuciderea este orice ca de
moarte care reulta direct sau indirect dintr-un act poitiv sau negativ savarsit de victima insasi si
despre care aceasta stie ce reultat va produce( . )inuciderea este actul de disperare al unui om
care nu mai doreste sa traiasca.
$n cartea $ a acestei lucrari, intitulata *actorii e/tra-sociali, Durkheim abordeaa patru teme
importante9
- capitolul $9 )inuciderea si starile psihopatice.
- capitolul $$9 )inuciderea si starile psihologice normale. 1asa. Ereditatea.
- capitolul $$$9)inuciderea si factorii cosmici.
- capitolul $:9 $mitatia
$n primul capitol - )inuciderea si starile psihopatice, se discuta influenta pe care o pot avea
cauele e/tra-sociale 5dispoitia organo-fiica si natura mediului fiic6 asupra sinuciderilor.
E/ista mai multe conceptii, conform carora (sinuciderea constituie prin ea insasi o nebunie
speciala( sau ca (sinuciderea ar fi un episod al uneia sau mai multor forme de nebunie,
neintalnindu-se la subiectii cu spiritul sanatos(.
E/ista patru tipuri de sinucidere care repreinta speciile cele mai importante 5;ousset si "oreau
de <ours69
a6 )inuciderea maniaca - se datoreaa halucinatiilor sau conceptiilor delirante. .olnavul se
omoara pentru a scapa de un pericol sau de o rusine imaginara. =alucinatia apare brusc, si la fel
si tentativa de sinucidere, iar daca in clipa urmatoare, incercarea a esuat, ea nu mai este reluata,
cel putin pentru moment.
b6 )inuciderea melancolica - este legata de o stare generala e/agerata de depresie si tristete, care-
l determina pe bolnav sa nu mai apreciee relatiile sale cu oamenii si lucrurile din 8ur. :iata este
vauta in negru, si i se pare plictisitoare si dureroasa. Acesti bolnavi sunt foarte perseverenti in
telul urmarit.
c6 )inuciderea obsesiva - nu are un motiv real sau imaginar, ci este cauata doar de ideea fi/a de
a muri.
d6 )inuciderea impulsiva sau automata - este la fel de nemotivata ca si cea obsesiva, dar ea apare
brusc, si bolnavul nu-i poate reista.
>u este posibil sa vedem un nebun in orice sinucigas. )pre deosebire de fapta unui om normal ce
reulta dintr-un motiv obiectiv, fapta celui alienat nu are legatura cu circumstantele e/terioare.
)inuciderea nu este nici pe departe o prelungire a starilor psihopatice si aceasta se poate deduce
si din faptul ca tarile cu cei mai putini nebuni au numarul cel mai ridicat de sinucideri.
Astfel, in conditii identice, degeneratul a8unge mai usor la sinucidere decat omul sanatos, dar
acest lucru nu se datoreaa in e/clusivitate starii sale.
$n capitolul al $$-lea - )inuciderea si starile psihologice normale. 1asa. Ereditatea, se discuta in
ce masura rasa ar influenta in vreun fel rata sinuciderilor.
1asa este un grup de indivii cu trasaturi comune, ereditare, care au o origine comuna.
<eoria conform careia rasa ar fi un factor important al inclinatiei catre sinucidere presupune
implicit ca sinuciderea este ereditara, caci in ca contrar nu ar putea avea un caracter etnic.
*aptele arata ca daca numarul sinuciderilor in cadrul unui popor sunt mai mari decat in altul, asta
nu se datoreaa rasei, ci civiliatiei poporului respectiv.
$n ceea ce priveste sinuciderea molipsitoare, in familiile cu multe sinucideri, se intampla deseori
ca acestea sa fie identice unele cu altele9 au loc la aceeasi varsta si in acelasi mod.
Din punct de vedere al varstei, sinuciderea apare doar in cauri e/ceptionale la copiii, ea
incepand sa se manifeste dincolo de 12-15 ani. Deci nu putem atribui ereditatii o tendinta care
apare doar la adult si care se accentueaa mereu pe masura ce inainteaa in viata.
$n capitolul al $$$-lea - )inuciderea si factorii cosmici, Durkheim evidentiaa doi factori cosmici
care ar putea influenta sinuciderea9 clima si temperatura seoniera. )-a dedus ca adevarata caua
a diferentelor ce apar intre popoare, din punct de vedere al sinuciderilor, trebuie gasita in felul in
care civiliatia este distribuita in tarile respective si nu in caracteristicile climei.
-nele studii arata ca ordinea anotimpurilor din punctul de vedere al sinuciderilor este9 vara,
primavara, toamna, iarna si de aici se deduce faptul ca, prin actiunea e/ercitata asupra functiilor
cerebrale, caldura il impinge pe om la sinucidere. $nsa cercetarile arata ca intre variatia
temperaturii si variatia sinuciderii nu e/ista nici o legatura, pentru ca in tari diferite dar in care
temperatura este identica intr-o anumita perioada, numarul sinuciderilor este total diferit. ?iua
poate fi favorabila sinuciderii pentru faptul ca afacerile sunt mai numeroase si deci viata sociala
este mai intensa.
Actiunea directa a factorilor cosmici nu poate e/plica variatiile lunare sau seoniere ale
sinuciderilor. )inuciderile se inmultesc din ianuarie pana in iulie, nu pentru ca soarele e/ercita o
influenta perturbatoare asupra organismului, ci pentru ca viata sociala este mai intensa. Deci, rata
sinuciderilor va creste sau va scadea dupa cum viata sociala va fi mai mult sau mai putin activa.
$n cadrul capitolului $: - $mitatia, se abordeaa un factor psihologic, caruia i s-a atribuit o mare
importanta in genea tuturor faptelor sociale. $mitatia poate avea loc intre indivii pe care nu-i
uneste nici o legatura de tip social. $mitatia nu este produsa pentru ca a avut loc in preenta
noastra sau pentru ca am auit de ea, ci pentru ca gestul ni se pare obligatoriu si intr-o oarecare
masura util. A actiona din respect sau din teama fata de opinia publica inseamna a actiona din
imitatie. Daca sinuciderea poate fi molipsitoare de la individ la individ, ea nu poate fi propagata
prin imitatie astfel incat rata sinuciderilor sa fie afectata. $n concluie, putem spune ca imitatia
nu este un factor original al sinuciderii, decat cu rarisime e/ceptii.
$n cartea a $$-a a )inuciderii, intitulata !aue sociale si tipuri sociale, autorul descrie pe rand
urmatoarele tipuri de sinucidere9
A. sinuciderea egoista
.. sinuciderea altruista
!. sinuciderea anomica
A. Dorind sa e/plice sinuciderea egoista, Durkheim arata in ce fel actioneaa religia, familia si
societatea politica asupra sinuciderii.
*aptele arata ca protestantii furnieaa mult mai multe sinucideri decat oricare alt cult, dar se
pare ca atunci cand protestantismul devine minoritar, tendinta spre sinucidere se diminueaa. )e
poate concluiona ca inclinatia spre sinucidere a protestantismului depinde de spiritul refle/iei
libere care il caracterieaa, biserica protestanta neputand actiona moderator impotriva
sinuciderii tocmai pentru ca nu are aceeasi consistenta ca alte religii. @mul a8unge la sinucidere
pentru ca societatea religioasa din care face parte si-a pierdut coeiunea.
*emeile se sinucid mai putin decat barbatii pentru ca sensibilitatea lor e mai degraba
rudimentara. <raind mai mult decat barbatul in afara vietii comune, femeia este mai putin
influentata de aceasta, deci societatea ii este mai putin necesara pentru ca este mai putin
inestrata cu sociabilitate.
*amilia este un mediu puternic protector impotriva sinuciderii, ea prote8and cu atat mai bine cu
cat este mai puternic inchegata. )tatisticile arata ca9
- vaduvii se sinucid mai mult decat casatoritii dar mai putin decat celibatariiA
- casatoriile prea timpurii au o influenta agravanta asupra sinuciderii, in special pentru barbatiA
- dupa +2 de ani, persoanele casatorite se sinucid mai rar in comparatie cu celibatarii.
)e poate concluiona ca sinuciderea variaa invers proportional cu gradul de integrare al
gruparilor sociale din care face parte individul.
:iata este tolerabila atunci cand e/ista un motiv care sa merite osteneala. !and individul nu are
alt obiectiv decat pe el insusi, el nu poate scapa de obsesia ca eforturile sale sunt in adar. @mul
este dublu, caci omului fiic i se adauga omul social si acesta din urma are nevoie de o societate
pe care s-o e/prime si pe care s-o serveasca. )tim ca sinuciderea este intamplatoare la copii si se
diminueaa la cei in varsta. E/plicatia acestui fapt este ca si copilul si batranul repreinta
aproape in intregime omul fiic si nu omul social iar societatea lipseste inca din constiinta
primului si incepe sa dispara din constiinta celuilalt.
.. )inuciderea altruista este un tip de sinucidere contrastant cu precedentul si provine din faptul
ca societatea tine omul prea dependent de ea.
<ermenul (altruism(, e/prima starea in care eul nu-si apartine deloc sie insusi, in care se
confunda cu altceva din e/teriorul sau.
)inuciderea altruista imbraca trei forme9
- sinuciderea altruista obligatorie
- sinuciderea altruista facultativa
- sinuciderea altruista acuta
!. )inuciderea anomica
Daca sinuciderile sunt sporite de criele industriale sau financiare, fenomenul nu se datoreaa
saracirii, de vreme ce si valurile de prosperitate au aceleasi efecte. @rice druncinare a
echilibrului favorieaa sinuciderea si omul isi ia viata cu mai multa usurinta cand structura
sociala sufera modificari importante.
@rice fel de anomie atat economica, familiala, in cadrul industriei sau comertului, favorieaa
cresterea ratei sinuciderilor.
Pe langa aceste trei tipuri principale de sinucidere, Durkheim vorbeste intr-un alt capitol de
forme individuale de sinucidere.
Este cert ca nu se poate stabili un raport intre tipurile de sinucidere si metodele cele mai
raspandite. Deci, cauele care-l imping pe om la sinucidere nu determina si alegerea gestului
final.
$n cartea a $$$-a a acestei lucrari - Despre sinucidere ca fenomen social in general, autorul
preinta cateva consideratii generale despre sinucidere.
)inuciderea pare intr-un fel sau altul o supapa de siguranta ce poate fi utila. Ea are marele
avanta8 de a debarasa societatea fara nici un fel de interventie si cat mai simplu posibil de un
anumit numar de subiecti inutili si daunatori.
$n raport cu sinuciderea, omuciderea se manifesta in situatii diferite9
- acolo unde omuciderea este foarte raspandita, ea ofera imunitate contra sinucideriiA
- daca raboaiele determina o scadere a numarului sinuciderilor, numarul omuciderilor creste si
la fel se intampla si cu furturile si escrocheriileA
- sinuciderea este un fenomen mai degraba urban decat rural, dar situatia omuciderii este inversaA
- daca sinuciderile sunt mai frecvente in randul protestantilor, omorurile sunt mai des intalnite la
catoliciA
- viata de familie are o actiune moderatoare asupra sinuciderii, dar stimuleaa mai degraba
omorul.
*iind o lucrare referentiala in sociologie, Despre sinucidere reflecta conceptia lui Durkheim
asupra acestui fapt social. )unt abordati si discutati atat factori e/tra-sociali cat si sociali care
influenteaa intr-un fel sau altul rata sinuciderilor, iar ultimul capitol al cartii devaluie cateva
consecinte practice asupra sinuciderii.
Bibliografie:
Durkheim, Emile 510036. Despre sinucidere, $asi, $nstitutul European