Sunteți pe pagina 1din 3

Legea celor trei stari

Auguste Comte (1798-1857) a fost un sociolog si filosof francez, considerat a fi parintele sociologiei prin numele pe care l-a dat stiintei despre societate sociologie. Elev al Politehnicii si intre 1817-1824 secretar al lui Saint-Simon, acesta a fost adanc influentat de acest premergator, ce a intrebuintat pentru prima oara termenul de filozofie pozitivista. Totusi lui Comte ii revine meritul de a fi propus un sistem intemeiat pe logica si pregatire stiintifica. Auguste Comte a urmarit infiintarea unei filozofii pozitiviste, corespunzatoare ultimului stadiu la care omenirea trebuia sa tinda, dupa ce a trecut prin starea teologica si cea metafizica, ce reprezentau trepte necesare ale omenirii in mersul ei de la copilarie spre maturitate (a treia treapta a spiritului pozitiv)1. Pozitivismul, stiinta si filozofa pozitiva, nu mai cauta explicarea cauzelor ascunse in spatele fenomenelor, ci se multumeste cu studiul datelor experientei, preferand astfel experimentul si observatia in detrimentul credintei sau ratiunii. Acest curent a aparut in Franta in a doua jumatate a secolului al XIX-lea si ulterior s-a imprastiat in toata Europa devenind forma preferata a filosofilor de a gandi. Se considera ca o reforma sociala este posibila doar avand la baza stiinta pentru ca acea dimensiune teortica este un fundament al cunoasterii, in timp ce experimentul isi dovedeste utilitatea ca si instrument de analiza. Sociologul francez isi construieste teora sa imprumutand ideea ordinii sociale si cea a progresului in dezvoltarea unei societati (de la traditionalistii epocii sale, respectiv de la Condorcet). In conceptia lui Auguste Comte comunitatea este unitatea speciei umane, iar pentru a explica evolutia comunitatii acesta distinge doua fenomene sociale: unul static/fortele ordinii /solidaritatii si unul dinamic/fortele schimbarii/inovatoare. Pe de o parte avem structuralitatea sau anatoma societatii (statica sociala), iar pe de alta parte este evolutia si schimbarea umanitatii (dinamica sociala). Structura societatii are trei elemente constitutive: - forte materiale - forte intelectuale (ideile) - forte morale.

Carmen Bulzan, Sociologia. Stiinta si disciplina de invatamant, Bucuresti, editura All, 2008, pp.319-320

Comte a sustinut ca ideile sunt cele ce guverneaza lumea intrucat o idee poate sa pun in miscare o forta material insa o forta materiala niciodata un va putea pune in miscare o idee. Cel mai bun exemplu este religia care prin intermediul unor idei a condus lumea si chiar a stabilit o ordine sociala. Ulterior a aparut stiinta care a negat religia si a avut o evolutie paralela cu aceasta. Stiinta a impus un regim juridic-normativ care nu facea decat sa apere comunitatea si sa o mentina asa cum era. Expansiunea sociala a fost posibila datorita faptului ca a fost acceptat fenomenul diversitatii si s-a aplicat principiul relationarii (pozitivismul). Legea celor trei stari nu este altceva decat o enumerare a etapelor evolutiei unei societati. Cele trei stari sunt: teologica, metafizica si pozitiva. Comte a afirmat ca ultima etapa, cea pozitiva este ultima si nu poate fi depasita. Aceasta lege sociologica a fost una dintre cele mai contestate atat de sociologi cat si de istorici. Pe de o parte sociologii au considerat ca evolutia omenirii nu se reduce doar la cele trei ritmuri succesive, in timp ce istoricii au vazut-o ca pe o lege impusa, nu dedusa din studiul faptelor istorice2. Sociologul francez considera ca progresul intr-o societate se realizeaza uniform, natural pe o singura linie evolutiva, iar de acest fenomen al schimbarii se leaga legea celor trei stari. a) In faza teologica realitatea si adevarul se confundau cu Dumnezeu, iar oamenii traiau cu iluzia ca pot cunoaste realitatea prin credinta. b) In faza metafizica speculatiei religioase i se va opunea speculatia metafizica - esenta si principiile lumii stau in ratiune. c) In faza pozitiva lumea poate fi cunoscuta prin experienta si observatie. Se poate construi o asemanare intre maturizarea unui individ (cum acesta trece el de la varsta si naivitatea copilariei la intelepciunea varstei a treia) si maturizarea sau evolutia unei societati (trecerea de la cunoasterea lumii si a realitatii prin intermediul credintei, apoi al stiintei si ulterior al observatiei). Acele trei stadii (teologic, metafizic, pozitiv) reprezinta trepte din evolutia omenirii, altfel spus ele constituie varste spirituale ale societatii. Prima treapa este dominata de imaginatie, raportare la supranatural si dorinta integerii absolute. Aici se incadreaza fetisismul, zoolatra si monoteismul crestin. A doua treapta din evolutia societatii se bazeaza pe rationament, iar cea de a treia (pozitivismul) admite doar metoda experimentala

autor, opera, localitate, editura, an, p.204

Perspectiva adoptata de Comte este una evolutionista care consta in schimbarea sociala vazuta ca un fenomen implacabil (care un poate fi inlaturat) si se poate produce la nivel microsocial sau macrosocial. Trebuie sa tinem cont de faptul ca in fiecare dintre cele trei stari coexista agenti ai ordinii si agenti ai schimbarii: - in starea teologica preotii si razboinici - in starea metafizica ideologii si legistii - in starea cea pozitiva savantii si industrialistii. Starea pozitiv presupune desprirea n egal msur de speculaiile gndirii religioase, de abstraciile metafizicii, ct i de coloratura subiectiv pe care o favorizeaz psihologia n evaluarea fenomenelor sociale. Aceast lichidare a psihologiei, criticat de exegeii operei sale, avea ca scop asigurarea caracterului riguros al noii tiine a sociologiei propus de A. Comte ca tiin cu cea mai mare complexitate problematic3. Spre deosebire de Auguste Comte, Karl Marx nu a sustinut uniformitatea schimbarii in societate ci a considerat ca o schimbare apare ca urmare a unei revolutii. Schimbarea prezinta variatii si diferente sincronice si diacronice, punandu-se accentul pe participarea agentilor istorici umani4 in procesul evolutiei unei societati.

http://www.scribd.com/doc/96980186/Suport-Teoretic-Examen-Sociologie-Teorii-sociologice-MetodologieStatistica accesat in data de 17.12.2012, ora 20:42 4 Sociologie, Suport de curs pentru clasa a XI a, p. 39