PLUMB

de George Bacovia
- art poetic simbolist
Dormeau adnc sicriele de plumb,
Si flori de plumb si funerar vestmint --
Stam singur n cavou... si era vint...
Si scirtiiau coroanele de plumb.
Dormea ntors amorul meu de plumb
Pe flori de plumb, si-am inceput s-l strig --
Stam singur lng mort... si era frig...
Si-i atirnau aripile de plumb.
1. ncadrarea ntr-o orientare tematic, ntr-un curent literar, trsturi
Simbolismul este un curent literar aprut n literatura francez la sfritul secolului al XX-lea, de unde se propag n
diverse culturi. !pare ca reac"ie mpotriva romantismului trziu, a impersonalit"ii reci a parnasienilor, ct i mpotriva
obiectivit"ii naturaliste. !rticolul program al simbolismului, Le Symbolisme, de #ean $oreas, apare n %&&', n
suplimentul ziarului ()e *igaro+. ,eprezentan"ii de seama ai curentului sunt- ./arles 0audelaire, Paul 1erlaine, Step/ane
$allarme, !rt/ur ,imbaurd.
Printre trsturile poeziei simboliste se numr respingerea prozaismului i a expresiei discursive, deoarece poezia
descriptiv este nlocuit cu una sugestiv, pretabil la mai multe interpretri, cultivarea simbolului, folosirea sinesteziei ce
red concomitent mai multe senza"ii apar"innd unor sim"uri diferite, nclina"ia spre cultivarea unor stri de spirit nedefinite
2reverie, melancolie, spleen3, muzicalitatea ce se realizeaz prin repeti"ie, dar i introducerea versului liber care este vzut
ca o solu"ie de ieire din tiparele prozodice tradi"ionale.
)a baza te/nicii simboliste stau- sugestia, coresponden"ele, spleenul, starea de inefabil. Simbolul se realizeaz prin
sugestie, fapt eviden"iat i de $allarme, care spunea c - 4a numi un obiect este a suprima trei sferturi din plcerea
poemului+ i adaug -+a sugera, iat visul5+
6n litaratura romn, simbolismul apare mai trziu n raport cu poezia simbolist francez. 7l nu se constituie n opozi"ie
cu romantismul si parnasianismul, ci fa" de epigonismul eminescian i ideologia smntorist, dezvoltndu-se n dou
etape- prima la Literatorul(%&&83 condus de !le9andru $acedons:i i n cadrul revistei Viaa nou 2%;8<3 condus
de =vid Densusianu . >eoreticianul simbolismului romanesc este !le9andru $acedons:i, dar cel mai important i cunoscut
poet simbolist este ?eorge 0acovia, opera acestuia marcnd desc/iderea lirismului romnesc spre modernitate.
Poezia !lumb de ?eorge 0acovia desc/ide volumul omonim aprut n %;%', fiind generat de o dispoziie interioar
comple9 ce reunete- singurtatea, senza"ia de sufocare, disperarea, triste"ea.
Opera se nscrie n universul specific bacovian, al "atmosferei de copleitoare dezolare, [...] o atmosfer de
plumb, n care plutete obsesia morii i a neantului i o descompunere a fiinei organice" (ugen !ovinescu".
". #lemente de com$o%iie &i structur
.a specie literar poate fi considerat o elegie ntruct e9prim sentimente de triste"e.
a3 'ema poeziei o constituie condiia $oetului damnat ntr-o societate mesc/in, care nu-l n"elege, o societate
superficial, neputincioas s aprecieze valoarea artei adevrate. >ema comunicarii este particularizat n acest te9t pe
coordonate cvasi-tragice- subiectul liric e prizonier ntr-un spa"iu mineral dens, construit prin aglomerare de elemente.
!cestea, (sicriele de plumb+, (flori de plumb+,(funerar vestmant+, (cavou+, (amor de plumb+ umplu spa"iul vital al
instan"ei lirice i induc claustrofobia.
b3 (deea e9prim starea de melancolie, triste"e, solitudine a poetului care se simte nctuat, sufocat spiritual n aceast
lume care-l apas, n care se simte nc/is definitiv, fr a avea vreo solu"ie de evadare.
Poezia poate fi considerat, aadar, o art $oetic pentru lirica lui ?eorge 0acovia.
c3 'itlul poeziei este simbolul (plumb+, cuvnt care are drept corespondent n natur metalul, ale crui trsturi
specifice sugereaz stri sufleteti, atitudini poetice. !stfel, greutatea metalului sugereaz apsarea sufleteasc, culoarea
cenuie- monotonia, iar maleabilitatea metalului indic labilitatea mental.
d3 Vi%iunea des$re lume a poetului presupune faptul ca aceasta claustrofobie are atat cauze e9terioare, cat si interioare
care stau sub semnul singuratatii ine9orabile.
Lirismul subiecti) este redat la nivelul e9presiei prin mrcile eului liric verbe de persoana (stam+, (am nceput+ i
ad@ectivul pronominal posesiv (meu+.
e3 (ma*inar $oetic
(nci$itul este marcat de imperfectul verbului AdormeauA, care sugereaz atitudinea pasiv a eului liric i timpul
nedeterminat.
Poezia este alctuit din dou catrene, fiind prezente dou planuri ale e9isten"ei- unul e+terior sugerat de cimitir,
cavou, vemintele funerare i unul interior sugerat de sentimentul de iubire care-i provoac poetului disperare, nevroz,
deprimare, dezolare.
Stro,a nt-i e9prim simbolic spa"iul nc/is, sufocant, apstor n care triete poetul, ce poate fi societatea, mediul,
propriul suflet, propria via", destinul sau odaia. =ricare dintre aceste spa"ii este sugerat de simboluri din cmpul semantic al
elementelor funerare - Asicriele de plumbA, AcavouA, Afunerar vestmntA, Acoroanele de plumbA-, trimi"nd, ca stare, ctre
iminen"a mor"ii. Starea poetului de solitudine este sugerat de sintagma Astm singurA, care, alturi de celelalte simboluri
creeaz pustietate sufleteasc, Aera vntA, nevroz, spleen, Ascr"iauA.
Stro,a a doua a poeziei ilustreaz mai ales spa"iul poetic interior, prin sentimentul de iubire care Adormea ntorsA,
sugernd disperarea poetului, AstrigA, ntr-o solitudine morbid, Astm singur lng mortA, dragostea nefiind nl"toare, ci
dimpotriv este rece, AfrigA i fr nici un fel de perspective de mplinire, Aatrnau aripile de plumbA. 7pitetul (intors+ evoc
moartea, eul fiind un contemplator pasiv al acesteia.
1erbul (scr"iau+ din primul catren, alturi de (si-am inceput sa-l strig + realizeaz o sugestie muzical dezarmonic,
nevrotic. .ele dou verbe sugereaz disperarea poetului atunci cnd contientizeaz c nu poate comunica.
f3 .elatia de simetrie este dat de prezen"a simbolului AplumbA, aezat ca rim, de sintagma Aflori de plumbA, aflat la
nceputul versului al doilea din fiecare strof, dar i de verbul (dormea+, care se regsete n incipitul fiecrei strofe.
g3 6n ceea ce privete $ro%odia, poemul are o construc"ie riguroas care sugereaz prezen"a mor"ii prin nc/iderea
versurilor cu rim imbr"iat, msura fi9a de zece silabe i ritmul iambic ce alterneaz cu cel amfigra/ic.
.uvintele c/eie in descifrarea semnificatiei sunt- cavoul, vantul, frigul, amorul de plumb, aripa, zborul.
/a)oul confirma ruptura de cadrul familiar- casa, odaia, salonul. !cesta se afla in serie cu alte spatii inc/ise 24caverna+,
4grota+3.
Vantul face posibila comunicarea cu e9teriorul, fiind mesagerul mortii.
0ri*ul este al doilea stadiu al trecerii spre moarte.
Structura 4amorul meu de $lumb+ desemneaza iubirea insasi, iar intr-o perspectiva livresca, statuile metalice- variante
funebre ale amorasilor picturali. !mbele sensuri converg in aceeasi sugestie- prabusirea din ordinea umana in cea minerala.
Simbolul iubirii devine simbolul neantului.
1ri$a are o simbolistica ascensionala. n mitologie se asociaza nu numai pasarilor, ci si /eruvimilor, ingerilor, ar/ang/elilor
capatand atributul puterii divine. !ripa si zborul se situeaza in miscarea de transcendenta, reprezentand incorporarea operei.
nversarea simbologica a aripii este realizata de 0acovia prin adaugarea plumbului. !ripile care atarna semnifica opusul
inaltarii, caderea, inertia.
/3 (n o$inia mea, tema lipsei comunicarii este redata prin intermediul simbolului personal al plumbului care devine
simbol central datorita valentelor sale t/anatice. De asemenea muzicalitatea deriva nu atat din constrangerile de ordin
formal, cat din repetitii, din refrene, din corespondentele dintre corpul sonor al cuvantului si sensul sau, subliniind izolarea,
apasarea poetului damnat. >e/nica sugestiei ambiguizeaza mesa@ul astfel incat inc/iderea si izolarea se remarca la toate
nivelele te9tului. zolarea este redata prin corespondenta dintre planul interior si cel e9terior. .onsider ca universul bacovian
reprezentat in poezia 4Plumb+ este unul al singuratatii, al reificarii, in care obiectele si vegetatia din @ur se constituie intr-un
tablou monocrom si depersonalizat.
(n conclu%ie, poemul bacovian dezvolta stari simboliste precum instrainarea, izolarea, lipsa sperantei, nevroza pe baza
sugestiei realizate cu a@utorul simbolului (plumb+ care se repeta de ' ori in te9t si o data in titlu. >otodata, senzatia de
sufocare si cea de neroza sunt surprinse prin corespondenta instituita intre planul interior si cel e9terior, fiind amplificate si
prin muzicalitatea dezarmonica.