14 plante stimulante si drenante

Indispozitia de dupa masa, toropeala, durerile difuze si

perstitente de cap nu trebuie neaparat sa faca parte din viata
noastra. Aceste stari ne spun ca ceva nu functioneaza cum
trebuie in organism. Remediul este la indemana.
Menta - efect anestezic
Menta produce o usoara anestezie a mucoasei gastrice datorita mentolului, prin care se
explica actiunea antiemetica. Stimuleaza secretia si functia biliara si hepatica, fiind coleretic -
colagog; sti muleaza producerea bilei, influenteaza pozitiv fluiditatea si asigura totodata
degajarea vezicii biliare.
Are o usoara actiune antifermentativa, dezinfectanta, indicata in tratamentul colitei
fermentative. Prezenta mentolului asigura frunzelor de menta actiunea antiemetica si
antiseptica, iar taninurile - actiunea antidiareica.
Cicoarea
Printre multe alte calitati ale plantelor, ele pot ajuta si ca stimulante sau drenante. na dintre
cele care au aceste calitati este cicoarea. !a stimuleaza activitatea cerebrala si este indicata
pentru activitati intelectuale intense, stimuleaza sistemul nervos si este un remediu contra
asteniei.
"atorita taninului din flori, cicoarea are un gust amar. Se pot intrebuinta atat radacinile, cat
si partile aeriene. Planta contine acid cichoric, inrudit cu cinarina din frunzele de anghinare,
principii amare si o substanta din grupa zaharurilor.
#ontine saruri minerale $fier, fosfor, calciu, potasiu, cupru, magneziu% si vitamine $A, &',
&(, #, ) si PP%. Prin aceste componente, ceaiul de cicoare este coleretic, ajutand secretia de
bila, determinand cresterea diurezei. Stimuleaza atat functiile hepa tice, cat si pe cele
digestive si renale.
Rozmarinul
Preparatele din flori de rozmarin combat oboseala si surmenajul, fiind tonice si energizante.
Acesta stimuleaza si secretiile biliare, activand, in acelasi timp, sistemul nervos. "e asemenea,
catifeleaza pielea - se fierb cateva crengute de rozmarin in (*+ ml de vin alb, cu care se spala
fata. ,n !vul Mediu, rozmarinul era utilizat ca planta ornamentala si era cultivat pentru
proprietatile sale calmante. in camerele celor bolnavi sau raniti erau puse ramuri uscate de
rozmarin, pentru a purifica zona.
Cafeaua
!xista o anumita ipoteza potrivit careia numele cafelei, deci al plantei care ne da aceasta
bautura, al arborelui de cafea, nu vine de la numele unei regiuni, ci de la arabescul uah!e",
care inseamna stimulant. Asta pentru ca, asa cum stii, cafeaua are proprietati stimulante
foarte cunoscute datorate cofeinei.
-otusi, inainte de a ridica aceasta planta pe un piedestal si a o declara insotitoarea noastra
zilnica, e bine sa iei in considerare si aspectele pozitive, dar si pe cele negative ale cofeinei,
inainte de a ajunge sa depinzi de ea.
#utunul - rol pozitiv$
%icotina este cel mai cunoscut toxic din frunzele de tutun si este cel care duce la dependenta,
cu efecte nocive importante. !a se concentreaza cel mai mult in creier si in glandele
corticosuprarenale, actionand pe sistemul nervos vegetativ, musculatura striata a organelor si
pe sistemul nervos central.
.icotina are si efecte endocrine si metabolice pe componente hormonale. "oza mortala este
de /+ - '0+ mg, prin fumatul unei tigari patrunzand in caile respiratorii ' - 1 mg de nicotina.
2umatul rar $distantat% reduce riscul de intoxicatie cu nicotina. Aceasta substanta intervine si
in metabolizarea unor medicamente, reducand actiunea lor.
&usuiocul - condimentul-minune
Are actiune antibiotica, antimicrobia na, antitusiva si expectoranta. Actio neaza ca diuretic,
carminativ, antiseptic, antiinflamator gastric, intestinal si renal. !ste antifungic si febri fug.
Are efecte in disfunctii stoma cale, gastrite, insomnii, iritabilitate, nervozitate, migrene,
angina pectorala, in colite de fermentatie, diaree, colici intestinali si balonari.
#ombate greata si senzatia de voma. Stimu leaza pofta de mancare, combate astenia si
scade febra. Ajuta la combaterea bronsitei, gripei, durerilor articulare, insuficientei circulatorii
si reumatismului. Poate fi folosit ca planta stimulanta.
Pentru a obtine un ceai concentrat energizant se prepara un decoct $o fiertura% dintr-un pumn
de planta uscata si maruntita la (*+ ml de apa rece, care se fierbe doua minute, se infuzeaza
inca cinci minute, se strecoara si se beau doua ceaiuri pe zi.
Se mai poate folosi ca apa de gura sau pentru gargarisme contra leziunilor bucale erozive,
afte, faringite, angine, si toxidermie buloasa post-me dicamentoasa. "ecoctul energizant se
poate face si din seminte de busuioc - o lingura la *++ ml de apa rece se fierbe cinci minute,
se infu zeaza inca zece, se strecoara si se bea toata cantitatea in cursul zilei.