Universitatea Dimitrie Cantemir Targu Mures

Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei

INFLUEN! F!MILIEI "IP!#ENT!LE $I M%N%P!#ENT!LE
!SUP#! DE&'%LT!#II !FECTI'E
! P#E$C%L!#ULUI
Coordonator C(tinean
Luciana Diana

2010
CUPRINS)
Ca*itolul +
Familia
+,+, Caracteristici generale
+,-, Dimensiunea a.ectiv( a .amiliei
1.3. Caracteristicile sistemului .amilial
+,/, Func0iile .amiliei
+,1, Ti*uri de .amilii
Ca*itolul -
Copilul i divorul prinilor
-,+, Se*ararea mem2rilor .amiliei *rin *(r(sire sau divor0
-,-, Semne l(sate de divor0ul *(rin0ilor asu*ra co*iilor
Ca*itolul 3
Metodologia cercetrii
3,+, %2iectivul cercet(rii
3,-, I*ote4a cercet(rii
3,3, E5antionul
3,/, Mateiale .olosite
3,1, Inter*retarea re4ultatelor
Conclu4ii
"i2ligra.ie
!ne6e
2
Capitolul 1
FAMILIA
1.1. Caracterizare general
Familia este o tema binecunoscuta a artei din toate timpurile.Ea definete
o societate intr-un anumit stadiu de civilizaie,dar marceaz! profund destinul
fiec!rui individ. "iteratura urmareste cu prec!dere traseul parcurs de om de la
familia in care se nate pana la familia pe care si-o #ntemeiaz!,fi$%ndu-si astfel
statutul social.Familia reprezint! o reunire a v%rstelor dar si un potetial conflict
intre &eneraii.'ocietatea tradiionala impune individului,ca o cale de inte&rare in
comunitate,dar si de #mplinire individuala,#ntemeierea unei familii.(odelul
acesteia este adoptat sau respins in funcie de propria e$periena de formare dar
si de spiritul epocii.Ca instituie familia confer! stabilitate unei societati de aceea
este prote)ata prin le&i scrise si nescrise.'tatul isi asuma responsabilitatea re&l!rii
relaiilor dintre indivizi in interiorul familiei mai ales in momente cruciale.*iserica
instituie a statului consfinteste momentele importante pentru evoluia unei
familii prin botez si cununie,doua dintre cele apte 'finte +aine.
Familia,aceasta forma istorica de comunitate umana are un nucleu social
elementar #ntemeiat prin casatorie si apoi prin raporturi str%nse de ordin
biolo&ic,economic,si nu in ultimul r%nd spiritual.-entru o reuita totala in cl!direa
unei familii este nevoie de inteli&enta si de o str!danie continua de a ne modela
pe noi insine printr-un adev!rat act de voina,de educaie si de forta morala.Cu
aceste cuvinte,at%t b!rbatul cat si femeia,trebuie sa devin! in ultima
instana,creatorii propriului cip,c!l!uzitor spre armonie,frumusee fizica si
spirituala,sinceritate si mai ales #ncredere.C!snicia cea care creaza familia are la
#nceput un dram de necunoscut datorat deprinderilor bune si rele pe care le au
tinerii.Cu puin efort ei pot modifica unele deprinderi ne&ative,ori le pot #nl!tura
3
sau #nlocui atunci c%nd e$ista ot!r%re,iubire adev!rata si dorina apri&a curata
de a crea familia..umai astfel at%t el cat si ea devin placuti,utili si
respectai.Familia la primii ei pai #nseamn! de ambele pari respect pentru
adev!r pentru ca numai aa se poate trai si muri linitit si frumos./n proverb
spune01minciuna are picioare scurte2,ea nu poate mer&e prea departe,c!ci va fi
prinsa din urma si descoperita de adev!r,spre ruinea celui care a f!cut abuz de
ea.-oetul en&lez 3on 4r5den dei era casatorit de puin timp se ocupa mai mult
de poeziile si cartile sale dec%t de t%n!ra lui soie. Cam plictisita aceasta i-a spus
intr-o zi0
1-6s prefera sa fiu o carte,poate aa mi-ai acorda mai multa atenie7
-8n cazul acesta dra&a mea,ar trebui sa fi mai de&rab! un calendar7
-4e ce un calendar9
-8n fiecare an ai fi astfel noua72
Femeia este intradevar cea care trebuie sa dea dovada de o mare arta in
p!strarea unei atmosfere proaspete si tinere in c!snicie.4aca fiecare din cuplu va
veni in a)utorul celuilalt in momentele mai dificile,acestea vor fi depasite cu o mai
mare usurinta totul devenind in final la normal. 4e altfel se spune si este un
adev!r ca numai aceea este dra&oste adev!rata in care iubeti partenerul cu
defectele lui cu tot..imeni nu este perfect iar pentru armonie si pace nici un efort
nu este prea mare.'in&ura si unica noblee intr-o familie proasp!t #ntemeiata,este
virtutea de a fi om.
Familia ca #mplinire a fiinei este reprezentata cel mai bine de :eor&e C!linescu in
1Cartea nu 8n aceasta lume plina de &reutati, famila este cea
care prin intele&ere, #ncredere, respect si iubire reciproca reuseste sa le
depasasca, ea fiind totodat! unul dintre lucrurile de pe aceasta lume pentru care
viata capata un sens; un lucru pentru care merita sa mori si sa traiesti in acelai
timp; un lucru minunat ce nu poate fi definit prin cuvinte; ceva plin de mister,
ceva ce #ntrucipeaz! binele, si de asemenea modul si locul in care copiii isi
re&!sesc at%t st!p%nirea de sine cat si #ncrederea si respectul in propria
persoana.2
<
1.2. Dimensiunea afectiva a familiei
Familia si relatiile familiale reprezinta principalul izvor al vietii afetive a
omului. =elatia afectiva a copilului cu mama si tatal sau vor fi modelul de baza al
dezvoltarii sentimentelor fata de sine si ceilalti. 6cest lucru este frumos si foarte
clar surprins de 4orot5 "a> .olte in poemul sau ?Copiii invata ceea ce traiesc?
@1AB<C0
14aca traiesc in critica si cicaleala, copiii invata sa condamne;
4aca traiesc in ostilitate, copiii invata sa fie a&resivi;
4aca traiesc in teama, copiii invata sa fie an$iosi;
4aca traiesc incon)urati de mila, copiii invata autocompatimirea;
4aca traiesc incon)urati de ridicol, copiii invata sa fie timizi;
4aca traiesc in &elozie, copiii invata sa simta invidia;
4aca traiesc in rusine, copiii invata sa se simta vinovati;
4aca triesc in incura)are, copiii invata sa fie increzatori;
4aca traiesc in toleranta, copiii invata rabdarea;
4aca traiesc in lauda, copiii invata pretuirea;
4aca traiesc in acceptare, copiii invata sa iubesca;
4aca traiesc in aprobare, copiii invata sa se placa pe sine;
4aca traiesc incon)urati de recunoastere, copiii invata ca este bine sa ai
un tel;
4aca traiesc impartind cu ceilalti, copiii invata sa fie &enerosi;
4aca traiesc in onestitate, copiii invata respectul pentru adevar;
4aca traiesc in corectitudine, copiii invata sa fie drepti;
4aca traiesc in bunavointa si consideratie, copiii invata respectul;
4aca traiesc in si&uranta, copiii invata sa aiba incredere in ei si in
ceilalti;
4aca traiesc in prietenie, copiii invata ca e placut sa traiesti pe lume.2
Iubirea
B
8ubirea este sentimentul puternic de afectiune, atractie si unire a celor doi
parteneri care formeaza cuplul @marital sau nuC. 6ctualmente iubirea este
principala motivatie pentru transformarea cuplurilor erotice in cupluri con)u&ale
@casatorieC.
E. Deat @1AE0, apud 8. (itrofan, 1AAF, p. 1FFC descrie cinci forme de manifestare
a iubirii0
1. Epitumia - se refera la dorinta fizica puternica, reciproc e$primata prin
dra&oste se$uala plina de satisfactie. 'atisfactia se$uala este un indicator si&ur al
sanatatii casniciei, ciar daca, dupa Deat, relatiile se$uale nu sunt aspectul cel
mai important al casatoriei.
2. Eros - este forma de dra&oste ce implica cel mai mult romantismul. Eros
presupune mai ales ideea de contopire, unificare, fuziune cu fiinta iubita, dar si
dorinta de a o poseda total @fizic, mental, spiritualC. 4e aici - romantismul. Este o
iubire pasionala si sentimentala si reprezinta cel mai adesea punctul de plecare in
casatorie.
3. 'tor&e - este o forma de dra&oste, descrisa ca relatie confortabila, care
in&lobeaza o afectiune naturala si sentimentul de apartenenta reciproca. 'e
bazeaza pe loialitate mutuala si se manifesta in relatiile dintre soti, parinti si copii,
frati si surori, realizand sentimentul de apartenenta la un &rup unit.
<. Fileo - este &enul de iubire care pretuieste pe cel iubit manifestand-se cu
&in&asie, dar asteptand intotdeauna un raspuns. 'e traduce prin prietenie,
reciprocitate. Fileo creeaza prieteni, in stransa apropiere. Ei isi marturisesc si
impartasesc &anduri, planuri, sentimente, atitudini, visuri, probleme intime, pe
care nu le-ar putea incredinta altcuiva. Ei isi impart timpul si interesele, ceea ce
confera casatoriei si&uranta, atractivitate si recompensa.
B. 6&ape - este dra&ostea completa, lipsita de e&oism, care are capacitatea de a
se oferi continuu, fara a astepta nimic in scimb. Ea pretuieste si slu)este
neconditionat, spre deosebire de Fileo care presupune reciprocitate. Este modelul
iubirii Cristice, dincolo de emotii si sentimente pasionale, fiind profund infuzata
spiritual, rod al unei optiuni constiente, al unei ale&eri libere. Este definita si ca o
dra&oste a actiunii, presupunand a)utorare, a face bine, a avea compasiune
pentru celalalt, fiind mai curand o atitudine si un comportament motivat spiritual,
G
si aproape deloc emotie.
1.3. Caracterizarea sistemului familial
Familia ca sistem. 8n psiolo&ia familiei, teoria &enerala a sistemelor si
cibernetica @prin .orbert Diener, "ud>i& von *ertalanff5C au avut un cuvant
important de spus. 6stfel, a fost preluata ideea de sistem, definit ca ansamblu de
elemente aflate intr-o ordine nonintamplatoare, care functioneaza pe baza unor
re&uli si dispune de omeostazie @ecilibruC. *ertalanff5 a lansat ideea conform
careia un sistem este mai mult decat suma partilor lui, deci, cu alte cuvinte,
aplicat la familie, familia este mai mult decat suma membrilor ei componenti.
6dica, ceea ce conteaza in abordarea familiei este si interactiunea dintre acesti
membri, care se realizeaza dupa anumite re&uli, avand anumite functii si cautand
sa isi metina un anumit ecilibru.
E$ista sisteme incise @care nu comunica cu mediul, nu fac scimb de resurse cu
mediul incon)uratorC si sisteme descise @care comunica cu mediul, fac scimb de
resurse cu mediul incon)uratorC. 4upa acest model, familiile pot avea &rade
diferite de descidere catre mediul incon)urator, alcatuit din prieteni, rude, vecini,
scoala, alte institutii, etc. 6stfel familiile pot fi0
- mai incise, avand putine relatii sau ciar deloc cu mediul, functionand dupa
re&ulile si principiile proprii, acestea avand un mare &rad de ri&idizare si fiind
foarte rezistente la scimbare; de e$emplu familii care au foarte putini prieteni, la
care nu vin in vizita rude, vecini, prieteni, care isi educa copiii doar dupa propriile
principii, nefiind prea disponibili la noi idei sau modalitati de functionare;
- mai descise, cele cu multe relatii de preietenie care presupun vizite reciproce,
preocupari pentru modificarea re&ulilor si a conceptiilor prin observarea altor
familii.

Structura sistemului familial
'alvador (inucin defineste structura familiala ca fiind setul invizibil de
F
cerinte functionale ce or&anizeaza modurile in care membrii familiei
interactioneaza.
(inucin considera ca structura familiala are nevoie de fle$ibilitate, deoarece ea
trebuie sa reziste la scimbare @pana la un anumit nivelC, dar sa se si adapteze
atunci cand circumstantele o cer, pentru a-si putea mentine inte&ralitatea si
functionalitatea. 6cest lucru se realizeaza prin intermediul subsistemelor familiale.
'ubsistemele familiale sunt reprezentate fie de indivizii sin&uri, fie de HHdiadeHH
@e$emplu mama-copil, sot-sotieC. Ele se pot forma dupa criterii precum0 &eneratia
careia membrii apartin, se$, interese, functii. Cele mai importante si mai des
intalnite subsisteme familiale sunt0
a. Subsistemul adorultil :uneori acesta este denumit si subsistemul marital sau al
sotilor, deoarece include, de re&ula, diada sotilor. =olul preponderent este cel de a
modela intimitatea si an&a)amentul. -rincipalele abilitati necesare pentru a-si
indeplini acest rol sunt complementaritatea si acomodarea reciproca. 6dica ambii
soti simt ca pot fi independenti, dar in acelasi timp si ca sunt impreuna.
4ificultatile de relationare pot aparea de e$emplu, atunci cand unul dintre soti
insista in urmarirea propriilor scopuri, lasand in urma scopurile diadei ca intre&.
'ubsistemul marital are nevoie si de protectie fata de cerintele si nevoile altor
sisteme, mai ales in situatia cuplurilor cu copii, pentru a-si oferi unul altuia suport
emotional.
b. Subsistemul parental: apare atunci cand se naste primul copil si de re&ula
cuprinde parintii, dar poate include si membrii ai familiei e$tinse @e$emplu
bunicaC. =esponsabilitatea lor este mai ales de a creste copiii, de a-i &ida, de a
stabili limitele si de a-i disciplina. 6cum apar de multe ori dificultati, deoarece
adultii devin in acelasi timp partener pentru celalalt membru al diadei maritale,
dar si parinte pentru copil si nu intotdeauna aceste doua tipuri de functii sunt
eficient intrepatrunse. 6sta poate duce la destabilizarea cuplului marital, prin
atra&erea unui copil in interiorul acestui subsistem sau la izolarea copilului de
catre cuplul marital @mai rarC. Irice influenta e$terioara asupra copilului sau
modificare in evolutia acestuia va avea efecte si asupra acestui subsistem, ciar si
asupra celui marita. c. Subsistemul
fratriilor :include copiii din familie si le ofera acestora primul &rup social in care
E
sunt cu totii e&ali. in acest subsistem copiii invata ne&ocierea, cooperarea,
competitia, submisivitatea, suportul reciproc, atasamentul fata de prieteni. Ei
preiau diferite roluri si pozitii in familie, iar de multe ori acestea devin
semnificative pentru evolutia lor ulterioara in viata. 8n familiile cu multi copii
e$ista o diferentiere a rolurilor si mai accentuata, cel mic inca actionand in aria
securitatii, in&ri)irii si a &idarii, timp in care cel mare de)a e$perimenteaza
contactele si contractele cu mediul e$trafamilial.
Fiecare subsistem are nevoie de &ranite clare, dar si fle$ibile pentru a se
prote)a de cerintele si nevoile celorlalte subsisteme, dar si pentru a fi capabil sa
ne&ocieze si sa interactioneze cu acesta.
Granitele reprezinta un concept fundamental al orientarii structuraliste.
Ele reprezinta re&uli care definesc cine participa si cum. =olul &ranitelor este de a
prote)a diferentierea subsistemelor. Fiecare dintre acestea are functii specifice si
anumite cerinte de la membrii sai; dezvoltarea abilitatilor interpersonale in
interiorul acestor sisteme se repercuteaza asupra libertatii subsistemului respectiv
fata de celelalte.
.atura &ranitelor va avea un puternic impact asupra functionarii fiecarui
subsistem, dar si al familiei ca intre&.
(inucin descrie trei tipuri de &ranite care se intind pe un continuum de la
foarte ri&ide la foarte difuze0
- Granitele rigide: sunt cele care permit o interactiune si o comunicare
minimala intre subsisteme. 8ndivizii pot fi izolati sau fortati sa actioneze autonom.
Ele permit membrilor ma$imum de independenta si o interactiune minima cu
ceilati membrii. 'ubsistemele @adica indivizii sau diadeleC pot deveni astfel
separate de restul familiei.
- Granite clare: se afla la mi)locul continuumului dintre ri&id si difuz; sunt
cele care promoveaza comunicarea descisa si intimitatea subsistemelor, astfel
incat acestea pot opera liber pentru indeplinirea functiilor lor in cadrul familiei.0
- Granite difuze :sunt caracterizate prin
definirea va&a a functiilor si a membrilor care fac parte din subsisteme. Ele permit
o intimitate minima si o interactiune ma$ima. .u este clar cine are
responsabilitatea si autoritatea, iar membrii familiei pot fi mult influentati unul de
A
celalalt. in alti termeni, relatiile dintre membrii sunt suprapuse.
1.4. Functiile familiei
E$ista mai multi autori care au descris pe lar& functiile pe care le
indeplineste o familie. I prezentare clara si detaliata o putem &asi la (aria
Joinea, in cartea ei ?'ociolo&ia Familei? @1AA3C. Eu am preferat aici o scurta
trecere in revista a principalelor functii ale familiei. 6cestea sunt0
Functia economica - presupune a asi&ura resursele materiale, financiare
necesare e$istentei familiei @locuinta, rana, aine, etc.C. 6ceasta functie es
te foarte importanta. 4aca ea este realizata corespunzator, atunci familia se
poate concentra si poate indeplini si celelalte functii. 6ceasta functie este
realizata de ambii soti prin aducerea veniturilor @ca urmare a e$ercitarii unei
profesii, cel mai desC, prin procurarea si producerea ranei, a obiectelor de
imbracaminte si de trai, prin transmiterea profesiei siKsau sustinerea copiilor
in ale&erea profesiei.
Functia de socializare -presupune a transmite cu scopul asimilarii de catre
copii, mai ales, dar si de catre toti membrii familiei, a atitudinilor, valorilor,
principiilor, modelelor de comportament caracteristice unui anumit &rup
social. Cu alte cuvinte, este vorba de functia de educare. 'copul acesteia
este inte&rarea in societate a persoanei @copiluluiC. Educatia se manifesta la
toate nivelurile0 material, fizic, psiolo&ic, moral, spiritual. Evident, familiile
au diferite &rade de manifestare a acestei functii0 unele se preocupa foarte
mult de educarea membrilor sai, in timp ce altele mai deloc.
Functia de solidaritate - presupune a asi&ura unitatea si stabilitatea familiei.
Ea implica manifestarea sentimentelor de afectiune, de respect, de
apartenenta la &rupul familial, a increderii membrilor unii in altii, a a)utorarii
si a sustinerii reciproce de-a lun&ul timpului, a dezvoltarii intimitatii. 'e
observa ca in ultima vreme aceasta functie pare din ce in ce mai slab
10
indeplinita, fapt dovedit de cresterea ratei divorturilor si a inmultirii relatiilor
de concubina), a celibatarilor si a familiilor monoparentale.
Functia se$ual-reproductiva - presupune ca cei doi soti sa se ssatisfaca
se$ual reciproc si sa dea nastere la copii. 6ceste doua componente ale
acestei functii sunt indeplinite diferit, in sensul ca in unele familii accentul
se pune pe implinirea se$uala, in timp ce in alte familii, se acorda o
importanta mai mare nasterii copiilor. Evident acest lucru este dependent
de cultura din care fac parte familiile, de &radul si tipul de educatie avut, de
credintele reli&ioase, de dorinta si caracteristicile fizice si psiolo&ice ale
celor doi soti @parteneriC. 6ctualmente, in societatile mai avansate economic
cuplurile si familiile tind tot mai mult sa puna in prim plan implinirea afectiv-
se$uala, dupa care cea reproductiva.
1.5. Tipuri de familii
"iteratura de specialitate ofera o multitudine de tipolo&ii referitoare
la familii. Facand o sinteza a lor, vom lua in considerare cateva dintre
criteriile pe care le consider a fi cele mai importante pentru identificarea si
intele&erea tipurilor de familii.
Criteriul numarului de parteneri care formeaza familia:
A: familii poligame, la randul lor de doua tipuri0 familii poliandrice - unde e$ista
mai multi parteneri barbati, femeia avand dreptul sa se casatoreasca cu mai multi
barbati; familii poliginice - unde e$ista mai multe partenere femei, adica barbatii
au dreptul de a-si ale&e mai multe sotii. 4e re&ula, numarul de copii in astfel de
11
familii este mai mare. -oli&amia este intalnita la unele popoare si are rolul de a
prote)a societatea prin promovarea se$ului masculin sau feminin, dupa caz.
B0 familii monogame, in care un barbat sau o femeie are dreptul sa se
casatoreasca doar cu un sin&ur partener. "a randul ei, mono&amia, ca forma
familiala, poate fi seriala, adica in cazul decesului partenerului sau al divortului
partenerul ramas se poate recasatori, sau mono&amie stricta, atunci cand
partenerul nu mai are dreptul sa se recasatoreasca. 'ocietatea este cea care
confera dreptul de casatorie cu unul sau mai multi parteneri. 'ocietatea
romaneasca este, dupa cum se stie, o societate care promoveaza mono&amia
seriala.
+ot in cadrul mono&amiei putem diferentia alte doua tipuri de familii0
7 .amilii e6tinse8
7.amilii nucleu8
6vanta)ele sunt cu atat mai mari si mai evidente cu cat fiecare membru isi
cunoaste si isi duce la bun sfarsit rolul pe care il are si respecta nevoile si relatiile
celorlalti, in special intimitatea.
-e lan&a familia nucleara si cea e$tinsa se mai vorbeste in literatura si de
familia de ori&ine, care este reprezentata de familia in care s-a nascut cineva,
adica parintii si fratii unei persoane.
- criteriul numarului de parinti care formeaza familia0

Familii biparentale
Familii biparentale, in care e$ista ambii parinti; la randul lor, acestea pot fi
formate din parintii naturali ai copilului @copiilorC sau pot fi familii mi$te sau
reconstituite, daca parintii au mai fost casatoriti si au divortat sau si-au pierdut
partenerul. Ei vin cu proprii copii in noua casatorie, dar pot avea si copii comuni.
12
Familiile reconstituite intampina o serie de dificultati pe care vor trebui sa le
depaseasca si care provin din pierderile suferite anterior formarii lor. Cele mai
frecvente obstacole sau probleme intalnite de familiile reconstituite sunt0
Lneacceptarea parintelui vitre& de catre copil @copiiC din simplul fapt ca il percepe
ca ?inlocuind-ul? pe cel natural; aceasta neacceptare este insotita adesea de
sentimente de respin&ere, furie, ura, &elozie. 6ceste sentimente sunt insa destul
de firesti pentru copil, dar ele pot sa se diminueze in timp. "a aceasta situatie pot
contribui si atitudinile sau &reselile de comportament ale parintilor, cum ar fi
devalorizarea parintelui vitre& in fata copiilor, retra&erea dreptului de a educa sau
admonesta copilul, tenicile educative dure sau pur si simplu diferite pe care
parintele vitre& le foloseste etc.
Lcopilul poate considera ca parintele sau natural ii ofera mai putina atentie si
iubire dupa recasatorire, mai ales daca parintele nu e$plica diferenta dintre
iubirea parentala si cea con)u&ala.
Lneacceptarea copilului de catre parintele vitre&. Este uneori foarte dificil pentru
parintele vitre& sa manifeste afectiune pentru copilul partenerului, mai ales daca
acesta il respin&e sau ciar se revolta si lupta impotriva sa. 4e multe ori, parintele
este cel care are nevoie sa isi a)usteze comportamentul astfel incat sa poata sa
faca fata acestei situatii.
conflicte fraterne dintre copiii proprii ai celor doi parteneri siKsau copiii proveniti
din casniciile lor anterioare. Copiii din casatoriile anterioare se pot simti mai putin
importanti, mai putin doriti sau iubiti decat noul copil al cuplului. 'au se pot
considera dezavanta)ati sau mai pedepsiti atunci cand &resesc decat fratele sau
sora lor vitre&a.

Familii monoparentale
Familiile monoparentale in care unul dintre parinti nu e$ista, copilul sau
copiii fiind crescuti doar de un sin&ur parinte. "ipsa unui parinte se poate datora
decesului acestuia, divortului, sau ale&erii unei persoane de a deveni parinte unic,
prin nasterea unui copil conceput prin fertilizare in vitro sau cu un partener care
13
nu va lua parte la cresterea copilului, sau prin adoptia unui copil. Cele mai multe
familii monoparentale se datoreaza divortului parintilor si decesului unui partener.
in plus, cele mai multe familii monoparentale sunt cele formate din mama si copil
@copiiC, atat din motive naturale, cat si din ratiuni culturale @tribunalele inca
considera mamele parinti mai potriviti pentru copii, desi nu intotdeauna este asaC.
4ar in ultima vreme asistam la tot mai multe femei care isi asuma rolul de mama
sin&ura, prin nasterea unui copil sau prin adoptie. +ocmai pentru ca rolul de
parinte sin&ur nu este tocmai confortabil si usor de realizat financiar, persoanele
care isi asuma aceasta postura fac parte din cele cu venituri peste medie si nivel
crescut de educatie. 4e asemenea, acestea vor e$perimenta mai putine dificultati
comparativ cu cele cu venituri mici si nivel scazut de educatie. -arintii sin&uri sunt
pusi in situatia de a educa sin&uri copilul, dar de re&ula ei apeleaza si la persoane
din familia e$tinsa @bunici, alte rude, bone etc.C. E$ista insa o diferenta intre
mamele sin&ure si tatii sin&uri. (amele sin&ure tind sa nu apeleze la fel de mult la
alte persoane pentru a)utor, a)un&and de aceea la suprasolicitare si tensiuni
interioare care se pot transforma in simptome, atat la ele, cat si la copii. 4e
asemenea, ele tind sa preia si rolul tatalui, ceea ce se intampla foarte rar in cazul
barbatilor parinti sin&uri. in aceste familii este foarte evidenta0 modificarea
regulilor de e$emplu, mamele sin&ure au uneori tendinta de a deveni mai
autoritare, mai ri&ide in aplicarea re&ulilor, incercand sa suplineasca lipsa tatalui;
tatii, dimpotriva, au unoeri tendinta de a deveni mai delicati, mai afectuosi, dar si
mai restrictivi in unele re&uli @de e$emplu, venirea acasa seara a fetelorC;
'tudiul familiei s-a impus ca o necesitate abea #n epoca modern!, dei
preocup!rile #n acest sens sunt foarte veci. -roblema or&aniz!rii vieii de familie
i a consecinelor ei funcionale, a evoluiei rolurilor masculine i feminine apare
#n &ermene #n lucr!rile &%nditorilor antici i a celor renascentiti. 'tr%nsa
dependen! care e$ist! #ntre membrii aceleiai familii, #ntemeiat! mai ales pe un
)oc de interrelaii afective foarte intense, face ca mediul familial s! fie foarte apt
de a reaciona la trebuinele iniiale ale copilului i de a favoriza prima elaborare a
personalit!ii proprii i a ima&inii sale despre lume, care opereaz!, la copil dup!
modalit!i esenial afective.
4in perspectiva sociolo&ic!, familia este instituia fundamental! #n toate
1<
societ!ile, nucleul de baz! al societ!ii. 6ltfel spus, 9familia este o form!
comple$! de relaii biolo&ice, sociale, materiale i spirituale #ntre oameni le&ai
prin c!s!torie, s%n&e sau adopie. Fiind un fenomen social, ea se dezvolt! odat!
cu dezvoltarea societ!ii i se modific! #n raport cu aceasta.I alt! abordare
asem!n!toare definete familia Mdrept o form! de comunitate uman! #ntemeiat!
prin c!s!torie care unete soii i descendenii acestora prin relaii str%nse de
ordin biolo&ic, economic, psiolo&ic, moral, afectiv i spiritual.2
Nn limba)ul comun, termenul familie este folosit #n mod nedifereniat at%t
pentru familia din care provine individul, c%t i pentru propria familie, constituit!
prin c!s!torie. 4efinit! ca ansamblu de relaii sociale re&lementate, familia este
un comple$ de roluri i statusuri sociale. -artenerii cuplului familial se raporteaz!
unul la altul prin rolurile i statusurile de so i soie. 6ceiai parteneri #ndeplinesc
#n raporturile cu descendenii lor rolul de p!rini.Cu toate acestea, familiile din
societ!ile contemporane, dezvoltate sau #n curs de dezvoltare, au suportat #n
ultimele decenii transform!ri profunde. 'cimb!rile intervenite sunt at%t de
importante, #nc%t i termenul familie a devenit tot mai ambi&uu, tinz%nd s!
acopere ast!zi realit!i diferite, altele dec%t cele caracteristice &eneraiilor
precedente.Familia, ca mediu activ mai presus de orice, este #ntr-o m!sur!
oarecare predestinat! s! r!spund! cel mai bine tinerei fiine deocamdat! esenial
afective, este cea mai adecvat! trebuinelor acestei fiine; numai o astfel de lume
a sentimentelor #l poate #nele&e i intui cel mai ad%nc pe copil i #i poate accepta
mai bine starea sa de copil!rie.Familia bazata pe un sin&ur parinte a fost mult
timp sti&matizata si functionalitatea acestui tip de familie era pusa sub semnul
intrebarii. 8n societatea moderna a disparut conceptia potrivit careia este
dezavanta)os pentru copil sa fie crescut doar de mama sau doar de tata.
(a)oritatea psio-sociolo&ilor au a)uns la concluzia ca este mai indicata
pentru copil o familie monoparentala, decat una bantuita de certuri si de
probleme. 4e aceea, daca in trecut se credea ca este mai bine pentru copil ca
familiile care au casatorii nefericite sa ramana impreuna de dra&ul copiilor, in
prezent multi cred ca este mai bine pentru copii daca parintii se despart, in loc sa-
i supuna unui permanent conflict in familie. -roblema care apare insa in familiile
1B
monoparentale este faptul ca ele se confrunta cu dificultati economice si sociale
mai mari decat familiile complete. 4e aceea trebuie insistat pe aceste aspecte.
Copilul nu trebuie sa resimta aceste lucruri. Ciar daca el ramane doar cu un
parinte, contactele sociale cu alte familii nu trebuie sa lipseasca. /n alt lucru
important ce are loc atunci cand mamele raman parinti sin&uri este e$tinderea
rolurilor. +otodata mamele sin&ure manifesta anumite scimbari in relatia cu
copilul, scimbari care ar trebui evitate. 6stfel mamele divortate isi scimba
maniera in care relationeaza cu copilul, ceea ce voaleaza barierele intre rolurile de
parinte si copil. (ama obisnuieste sa-i faca confidente copilului, sa-i
marturiseasca sentimentele, ceea ce ii consolideaza copilului rolul de confident.
6stfel, treptat si subtil, mama ii atribuie copilului rolul de partener, de suport
emotional, substitutiv al parintelui absent; copilul este fortat sa se maturizeze
mult mai repede, ceea ce poate avea consecinte ne&ative. 4aca intr-o familie
monoparentala mama-copil se asi&ura functia materiala, nu este ne&li)ata functia
de socializare, iar relatia cu copilul este una adecvata, e$ista premise ale unei
dezvoltari normale si armonioase a copilului./n copil de trei ani nu va intele&e ce
este un ?divort? si cu atat mai mult motivele pentru care parintii s-au separat. Cu
timpul, cand va creste si va pune intrebari, trebuie e$plicat pe intelesul lui
neintele&erea dintre parinti. .u am fost niciodata de acord cu acele mame care,
dorind sa prote)eze la ma$im copilul @si nu se recomanda o astfel de protectie
e$a&erataC, si-au luat asupra lor totul, evitand sa vorbesca despre tata, de
problemele avute cu el. 6stfel s-a a)uns in situatia in care copilul ridica ?o statuie?
tatalui si ciar incepe sa-si condamne mama ca s-au despartit. 8ar tatii continua o
relatie de vizitare, de cele mai multe ori a)un&and sa vorbeasca urat si sa o
invinovateasca pe mama. 8deea de a-l sti la serviciu pe tata, cand de fapt el nu
mai vine zilnic pentru ca s-a mutat, este o solutie provizorie. 4epinde si de relatia
mamei cu tatal, dar si de cat de mult acesta doreste sa o a)ute. 6r fi recomandat
sa vina la copil inainte de culcare, sa mareasca treptat perioada de lipsa si sa se
fi$eze zile clare pe care copilul sa le cunoasca si sa nu mai puna apoi intrebari.
4in pacate pentru copil, la varsta de 3-< ani se cristalizeaza sentimentele, iar
constanta relatiilor familiale si a atitudinilor, cu frecventa si calitatea lor,
contribuie la acest proces. 6tasamentele afective ale copilului mic se transforma
1G
in relatii afective stabile, consistente si de durata. 8nter-relatiile din triun&iul
mama-copil-tata plamaduiesc matritele afectivitatii pentru o viata. Conteaza si
se$ul copilului, acum este varsta cand incep sa constate diferentele de se$; copiii
care isi iubesc parintii le descopera atat calitatile, cat si defectele. Fetita se va
identifica cu mama si baiatului cu tata. Este varsta aparitiei comple$elor
?oedipiene? sau ?electra?. 8n lipsa tatalui e$ista riscul unei fi$atii afective fata de
mama care poate sa intarzie sau sa perturbe procesul normal, de mai tarziu al
intemeierii propriei familii.

Influena familiei monoparentale asupra form!rii contiinei de
sine la prescolar. 6l!turi de &radinita, scoala i or&anizaiile de tineret, familia este
unul din factorii care se preocup! de educaia omului. Oi alte persoane, instituii i
or&anizaii sociale se ocup! de educaia oamenilor, dar influenele educative
e$ercitate de acestea sunt mai puin or&anizate dec%t cele ale familiei,
colii,&radinitei i or&anizaiilor de tineret.
Familia e$ercit! o influen! destul de ad%nc! asupra copiilor. I mare parte din
cunotinele despre natur!, societate, deprinderile i&ienice, obinuinele de
comportament, copilul le datoreaz! educaiei primite #n familie. +r!s!turile de
personalitate, temperamentul acestora, precum i formarea contiinei sine sunt
influenate de familia #n care copilul crete.
4e aceea este foarte important ca un copil s! creasc! #ntr-o familie s!n!toas!, #n
care s! primeasc! afeciune de la ambii p!rini. Ciar dac! acetia sunt divorai
trebuie sa contientizeze faptul c! copilul lor are nevoie de am%ndoi pentru a se
dezvolta normal i pentru a deveni un adaptat din punct de vedere social.
Criteriul numarului de copii
- familia fara copii, adica un cuplu casatorit care nu are inca sau nu va avea
niciodata copii. in zilele noastre sunt din ce in ce mai multe cupluri fara copii.
6pare un fenomen de a intarzia momentul nasterii unui copil in cuplu din mai
multe motive0 partenerii doresc sa se bucure de intimitatea lor mai mult timp;
doresc sa isi testeze stabilitatea relatiei pana se adapteaza unul la celalalt, pentru
1F
a nu creste sansele oferirii e$perientei de divort viitorului copil; doresc sa isi
consolideze statutul economic, fianciar @acizitia unei locuinte, obtinerea unui
serviciu bine remunerat, sau si&uranta profesionalaC; unul sau ambii parteneri se
tem de responsabilitatile parentale @datorita unei imaturitati emotionale, a unor
dificultati e$perimentate atunci cand erau copii, a neincrederii in abilitatile
parentale, a neincrederii in sineC; partenerii doresc o mai mare libertate de
presiunile familiei de ori&ine cu care poate si locuiesc. E$ista si cateva elemente
sociale care faciliteaza intarzierea aparitiei unui copil0 folosirea pe scara lar&a a
metodelor contraceptive; constientizarea &reselilor educative facute de parintii
partenerilor care formeaza cuplul actual; cresterea ratei divortialitatii; accentul
pus pe implinirea profesionala a tinerilor; cresterea timpului petrecut la serviciu
care are impact direct asupra &radului de stres, ceea ce duce la scaderea
capacitatii reproductive si a intimitatii in cuplu; influentele feminismului, ceea ce
duce la reorientarea femeilor catre viata personala si profesionala si amanarea
roluluimatern.
- familia cu un singur copil: este un model foarte intalnit acum la familiile
tinere de la noi. Este tipul de familie care implineste nevoia de paternitate a
partenerilor, dar si previne suprasolicitarea economica si psiolo&ica determinata
de prezenta mai multor copii. 4aca familia este functionala, ecilibrata, atunci
copilul se dezvolta si el normal; de re&ula, el va simti nevoia unui frate sau sora.
4aca nu va avea un var care sa tina loc de frate, atunci el isi va dori prieteni.
6stfel, in functie de caracteristicile sale personale va deveni timid, izolat, sau
dimpotriva, sociabil. Copilul se simte in atentia ambilor parinti, ceea ce este un
lucru bun, dar cresc sansele rasfatului si a centrarii e$cesive pe sine. -oate,
datorita suprainvestitiei emotionale a parintilor, sa ramana in starea de copil
pentru multa vreme, desi, fizic, este un adult. -entru ca traieste mai mult intre
adulti, copilul interiorizeaza usor trairile acestora, ceea ce poate duce la conflicte
interioare si la intarzierea sau accelerarea maturizarii. 6re multe sanse de a se
dezvolta, deoarece beneficiaza de toate resursele familiei. 4ar daca intimitatea
intre parteneri are de suferit @relatiile de afectiune s-au racit, e$ista conflicte sau
boli, etc.C, copilul unic este usor atras in coalitii cu unul dintre parinti impotriva
celuilalt. 'e intalnesc astfel numeroase familii in care mama se coalizeaza cu
1E
copilul impotriva tatalui, datorita rolului timpuriu pe care il are mama in
relationarea cu copilul; varianta inversa este mai rar intalnita, desi se intalneste in
cazul mamelor cu perturbari ma)ore de comportamente @de e$emplu, datorate
unor boli fizice si psiiceC. 6stfel, copilul poate substitui rolul de partener sau de
confident, in functie de se$ul copilului si de nevoile neimplinite ale parintelui. 4e
aceea, copilul poate dezvolta o loialitate e$a&erata fata de parinte @sau parintiC,
ceea ce va determina dificultati in asumarea rolului de partener in viitoarele sale
relatii. "oialitatea poate fi amestecata cu sentimente de vina pentru nefericirea
parintelui, sentimente de neputinta, neincredre in sine.
- familia cu doi copii: este un model de familie foarte apreciat si foarte intalnit.
(arele avanta) este ca fratii invata sa se accepte, sa se iubeasca, sa colaboreze,
sa ne&ocieze. ?'e au unul pe altul? se spune deseori, accentuand faptul ca
oricand se pot a)uta si spri)ini. =olurile in casa sunt impartite pe se$e si in ordinea
aparitiei @sau ordinea in fratrieC. 6pare intre ei si fenomenul competitiei, mai ales
pentru dra&ostea parintilor si pentru resursele materiale. Competitia este mai
evidenta la fratii apropiati ca varsta. 6ceasta competitie nu este ne&ativa, este
ciar de dorit, pentru ca ea stimuleaza abilitatile de ne&ociere si de a face fata
societatii unde copilul va intalni foarte multi e&ali, nu doar unul. Conteaza si se$ul
copiilor in manifestarea afectiunii, dar si a conflictelor0 daca sunt de acelasi se$,
afectiunea poate fi mai de&raba camaradereasca, dar si contribuie la formarea
unor tendinte omose$uale; daca sunt de se$e diferite, atunci uneori afectiunea
poate fi amestecata si cu sentimente erotice, reprimate de tabu-ul incestului sau
nu @depinde de atitudinea parintilorC. 6par des coalitii, cele mai intalnite fiind intre
mama si copii, sau mama cu un copil si tatal cu celalalt.
- familia cu trei sau mai multi copii: in aceste familii, fratii au mari sanse sa se
formeze unul dupa celalalt, sa se creasca unul pe celalalt. 4aca resursele
materiale ale familiei sunt insuficiente, de multe ori, mai ales in familiile
traditionale, primul copil va avea sarcini similare cu cele ale parintilor, adica de a
tine &ospodaria, de a a)uta la cresterea celorlalti copii, de a lucra atunci cand
creste mai mare. Cu alte cuvinte, va deveni ceea ce se numeste copil parental.
Iricare dintre copiii din fratriile numeroase poate deveni parental, dar cele mai
mari sanse le au primii.
1A

Criteriul orientarii sexuale a celor doi parteneri:
- familii heterosexuale - in care ambii parteneri sunt eterose$uali. Este familia
cea mai intalnita in lume si asupra ei ne centram dominant si noi interesul;
- familii homosexuale - in care cei doi parteneri sunt omose$uali sau lesbiene.
Ei pot avea sau nu copii, proveniti din casatorii anterioare cu parteneri
eterose$uali, sau prin adoptie sau fertilizare in vitro. Este un tip de familie mai
putin intalnit, nou aparut in aria tipolo&iilor familiale. E$ista doar cateva state
europene care au acceptat casatoriile dintre partenerii omose$uali, dar incepe sa
fie din ce in ce mai acceptat de catre alte state. 4eocamdata, sunt mai acceptate
cuplurile omose$uale, fara a fi le&alizate intr-o casatorie. =ela$area mentalitatii
in ceea ce priveste orientarea omose$uala a determinat aparitia acestui tip de
familie. +otusi, omese$ualii si lesbienele prefera inca sa ramana cupluri, si mai
putin sa intemeieze familii. Ei pun un accent foarte mare pe libertatea personala
si a e$primarii se$ualitatii.
Criteriul apartenentei culturale al partenerilor0
- familii in care partenerii apartin aceleiasi culturi; este tipul cel mai
frecvent intalnit.
- familii mixte, in care partenerii apartin unor culturi diferite. Este un tip
de familie care devine din ce in ce mai obisnuit o data cu multiplele posibilitati de
calatorie dintr-o zona in alta a lumii, datorita dezvoltarii tenicii de comunicare
prin telefon, fa$, internet. (ulte cupluri din ziua de astazi se formeaza in urma
primelor contacte avute prin internet. 6vanta)ul este ca internetul faciliteaza
punerea in contact a oamenilor, fiind un adevarat a)utor pentru cei foarte ocupati
cu cerintele profesionale sau cei mai izolati social. I astfel de familie mi$ta are in
fata numeroase provocari, in special acelea de a armoniza si diferentele de
cultura, de traditii, alaturi de cele personale care e$ista in orice familie. in
=omania cele mai frecvente cazuri de familii mi$te sunt cele realizate intre romani
si un&uri, intre romani si nemti, intre romani si rromi, dupa care urmeaza celelalte
tipuri de combinatii.
20

Capitolul 2
C!IL"L #I $I%&'"L !(&I)'IL&


21
2.1. epararea mem!rilor familiei prin parasire sau divort
22
'epararea de partener sau de familie este o situatie din ce in ce mai des
intalnita in societatea noastra. 4esi pare a se banaliza prin frecventa de care da
dovada, parasirea, fie ca este le&ala sau le&ala, prin divort, antreneaza o multime
de efecte psiolo&ice ne&ative asupra membrilor familie si asupra familiei care
mai ramane un urma acestui eveniment.
"isa -arPinson @1AA3C definea divortul ca ?un comple$ psiosocial in aceeasi
masura in care este un proces )uridic?. Ea identifica sase dimensiuni ale
e$perientei de divort0 emotionala, le&ala, economica, parentala, comunitara si
psiolo&ica. Cuplurile aflate in divort pot sa se confrunte cu probleme din toate
aceste domenii in acelasi timp, iar conflictul poate sa se raspandeasca repede
dintr-un domeniu in altul. /nele cupluri nu pot sa-si ofere unul altuia intimitatea si
distanta de care amandoi au nevoie in momente diferite si &rade diferite. 6ceste
probleme pot conduce la o instrainare permanenta. 8ar instrainarea poate mer&e
pana la instrainarea de sine insusi. 8ncapacitatea de a tolera scimbarea si
dezvoltarea unuia dintre parteneri poate produce un divort emotional, fie ca este
sau nu insotit de un divort le&al.
Conflictul cu privire la terminarea casniciei este asociat cu dispute cu
privire la alte probleme si cu o proasta adaptare post divort. /n indicator foarte
des citat al unui divort dificil, si poate sin&urul, este nerabdarea unuia dintre soti
de a termina casnicia cuplata cu lipsa de dorinta a celuilalt. .e&area faptului ca si
casnicia este terminata, adesea contribuie la mentinerea conflictului de vreme ce
ciar si o lupta apri&a este preferabila variantei de a lasa partenerul sa plece. Cel
care pleaca, la randul sau, se poate comporta contradictoriu, in modalitati care
su&ereaza ca are unele dubii cu privire la terminarea definitiva a relatiei. 6ceasta
ambivalenta, poate cuprinde nu numai cuplul care divorteaza, dar de asemenea
copiii, noii parteneri etc.
-artenerii la care persista suferinta provocata de pierderea partenerului
au deseori dificultati in implicarea in relatii si activitati, fie ele noi sau obisnuite.
4e multe ori ei trebuie sa invete sa se descurce fara a mai depinde de altcineva,
ceea ce este foarte &reu, daca nu ciar imposibil pentru cei care nu au cunoscut
un alt model de trai. 6cesta implica auto-cunoasterea si auto-valorizarea ca fiinta
23
umana interdependenta care reuseste sa-si fie auto-suficienta cu sau fara a)utor
de la prieteni sau rude. -entru divortati, aceasta inseamna invatarea de a se
descurca cu probleme practice de care pana atunci se ocupa fostul partener.
*arbatii divortati tind sa duca o viata mult mai aotica decat cei
casatoriti, dormind mai putin si aprovizionandu-se cu dificultate.
Femeile divortate de asemenea sunt &ata sa se simta dezorientate si
multe cauta a)utor medical pentru fenomene de depresie si dificultati de somn si
alimentatie, mai ales in primele faze ale separarii. 4esi unii se pot a&ata cu
nerabdare de independenta care le lipsise anterior, multi simt o frica profunda de
a fi total sin&uri.
-ierderea unui partener prin divort a fost adesea comparata cu
pierderea prin moarte. E$ista multe similaritati in sentimentele divortatilor si
vaduvilor desi faptul ca partenerul a plecat de buna voie, va lasa pe unii divortati
mai umiliti si cu mai multa amaraciune decat suporta in &eneral vaduvii. Cei
divortati tind adesea sa fie considerabil mai tineri decat vaduvii si deci cu o
posibilitate mai mare sa se casatoreasca, dar neadaptarea este complicata in
ambele situatii cand mentin sentimente puternice de manie, respin&ere sau
vinovatie.
4ivortul afecteaza foarte mult copii. 8n trecut, in societatile traditionale,
e$ista tendinta de sti&matizare a copilului ai carui parinti sunt despartiti, ceea ce
ducea la o suferinta acuta a acestora. in societatea moderna, urbana, acest
aspect aproape ca nu mai conteaza, desi unii copii inca mai reactioneaza a&resiv
fata de copii din familiile ?destramate?. 4esi divortul presupune desfintarea
casatoriei, multi parteneri renunta in acelasi timp si la rolul lor de parinti. Este
necesar pentru buna dezvoltare a copilului ca amandoi parintii sa fie implicati in
mod e&al in procesul educativ familial. Ei sunt, din acest punct de vedere dar si
din cel al copilului, indispensabili evolutiei psiice a copiilor. 4e cele mai multe ori,
copiii cu parinti divortati prezinta dificultati de adaptare scolara si sociala,
labilitate si re&resie emotionala, fra&ilitate morala, stari de an$ietate, tendinte
e$a&erate spre izolare sociala sau violenta etc.

2.2. emne lsate de divor"ul prin"ilor
2<
*chimbari de comportament ale copilului-se intampla sa apara si
comportamente noi, cum ar fi suptul de&etului, folosirea unui limba) de bebelus,
udarea patului in timpul noptii, pierderea de obiecte, varsarea lucrurilor, uitarea
anumitor &esturi - toate e$presii ale an$ietatii sau ale furiei+++Copilul trebuie
informat7
Fiind foarte sensibil, copilul simte ca se intampla ceva si vrea sa stie ce. Este de
dorit ca parintii sa anunte impreuna vestea separarii si inainte de data stabilita,
astfel incat copilul sa se obisnuiasca cu ideea ca nu va mai locui in aceeasi casa si
cu mama si cu tata. -entru copil ?familia? este alcatuita din indivizi care traiesc in
aceeasi casa. 8i este &reu sa-si ima&ineze ca tata @mamaC nu mai locuieste cu el,
ca nu-i mai poate citi o poveste in fiecare seara sau ca nu se mai uita impreuna la
televizor etc.
Atentie la cu,inte si gesturi -momentul in care se anunta separarea, nu
trebuie sa contina reprosuri aduse partenerului, dar nici &esturi de tandrete care
ar bulversa copilul. 6ceasta prima conversatie nu va incide subiectul, el va fi
readus in discutie deseori. +rebuie sa evitati replici ca: Totul ar fi mers mai bine
daca nu aveam un copilul ! "ai bine aveam un accident in ziua casatoriei
!#enirea ta pe lume a fost momentul in care ne-am dat seama ca nu merge !$n
copil aduce intotdeauna probleme in plus etc.
"a o anumita varsta @3-G aniC copilul doreste de multe ori sa-l 1elimine2
pe unul dintre parintii sai, ca sa ramana sin&ur cu celalat. Cand separarea vine sa
realizeze aceasta dorinta a copilului, el se simte responsabil de ceea ce se
intampla si simte o mare vina. 4eseori, copilul crede ca el este cauza
divortuluiKsepararii, mai ales daca anuntarea acestuia vine dupa o serie de
reprosuri care i-au fost aduse. El crede ca parintii se despart pentru ca el a spart
vaza cea noua sau ca nu a spus destul de frumos poezia la serbare. Foarte
important este sa spunem copilului ca nu el este cauza separarii. El nu este
capabil sa intelea&a motivele separarii si nici consecintele ei. 6numite cuvinte si
comportamente il a)uta sa se linistesca, sa ii reduca aceasta neliniste sau aceste
2B
&anduri de vinovatie. +rebuie sa ii e$plicam copilului, prin e$emple, cum ca el nu
are nici o vina si ca nu este sin&urul copil ai carui parinti traiesc separat.2 6ceasta
nu este o separare de copii72 1.u mai suntem fericiti inpreuna, dar amandoi
suntem foarte fericiti cu tine72 1 Jom ramane mereu parintii tai, iar dra&ostea
noastra pentru tine nu se va scimba72
Copilul trebuie a.utat sa-si mentina echilibrul:
- asi&urati copilul de dra&ostea si de intele&erea dvs.
- niciodata nu-i spuneti ceva rau despre celalalt parinte;
- nu incercati sa compensezi absenta cu o multitudine de cadouri;
- respectati in continuare re&ulile de disciplina de mai inainte;
- mentineti le&atura cu cei patru bunici @in cazul in care bunicii nu sunt implicati
activ in conflictC;
- respectati intele&erile asupra orelor si zilelor de vizita;
- aran)ati copilului o camera sau un colt al lui, in fiecare dintre cele doua camine;
- nu va an&a)ati in dispute in fata copilului de fiecare data cand va vedeti.
Ceea ce trebuie copilul sa suporte este destul de dureros. 4aca parintii
se respecta si fac efortul sa discute ca niste adulti, copilul va putea sa suporte
mai usor situatia. Ciar si in cazul unei separari in conditii cat mai pasnice, nu
e$ista o formula ma&ica pentru rezolvarea acestei situatii. Fiecare copil isi
manifesta suferinta diferit. (aniera in care copilul simte si e$prima aceasta
situatie depinde de varsta, temperament, afectivitate etc. =eactiile cele mai
frecvente sunt0 furie, incidere in sine, tulburari de somn, probleme alimentare
sau scolare etc.
+estarile psiolo&ice ale copiilor trebuie asociate de cele mai multe ori cu
)oaca. 4esenele copiilor ne pot spune foarte multe despre felul in care acestia
&andesc, ima&inea de sine despre emotiile lor, despre felul in care percep mediul
incon)urator, dar si despre relatiile lor interpersonale. +estele care utilizeaza
tenica desenului se numesc teste proiective. -e lan&a testul familia mea, care
are o importanta deosebita in observarea relatiilor intrafamiliale mai e$ista si alte
teste proiective care pot evalua personalitatea copilului si anume/ testul
2G
ar!orelui# si 0testul omuletului./
6cest test ofera informatii foarte importante despre copil, despre usurinta sau
dificultatea acestuia de adaptare, despre felul in care el comunica, relationeaza si
evolueaza.
Capitolul 3

2F
Capitolul <
Metodologia cercet1rii
3.1. Obiectivul cercetrii
%2iectivul cercet(rii este determinarea tr(irilor a.ective :n ca4ul co*iilor *roveni0i din .amilii
2i*arentale 5i mono*arentale,
3.2. Ipoteza cercetrii
Se *resu*une c( tr(irile a.ective ale co*iilor *roveni0i din .amilii 2i*arentale sau com*le6e sunt mai
sta2ile 5i intense dec;t ale co*iilor *roveni0i din .amilii mono*arentale cau4a urm(rit( .iind divor0ul,
3.3. Eantionul
Pentru :nde*linirea o2iectivului cercet(ii< am ales ca su2iec0i 3= de *re5colari cu v;rsta cu*rins(
:ntre 3 5i > ani de la ?r(dini0a cu P,P, Nr, +1< co*iii *rovenind at;t din .amilii com*le6e c;t 5i din .amilii
mono*arentale,
Din totalul de 3= de su2iec0i< selecta0i :n vederea determin(rii tr(irilor a.ective la co*iii *roveni0i din
cele dou( ti*uri de .amilii men0ionate mai sus<am ales un num(r egal de ca4uri< adic( +1 su2iec0i :n
ca4ul c(rora *utem vor2i de convie0uire al(turi de am2ii *(rin0i 5i +1 su2iec0i care tr(iesc doar cu unul
dintre *(rin0i< *rinci*ala cau4( a se*ar(rii .iind divor0ul,
Din totalul de +1
su2iec0i mono*arentali< @
sunt de se6 masculin<
2E
sex masculin
sex feminin
re*re4ent;nd />,> A 5i B sunt de se6 .eminin< adic( 13,3 A,
4in totalul de 1B subiec0i 2i*arentali< 3 sunt de se6 masculin< re*re4ent;nd -= A 5i +- sunt de
se6 .eminin adic( B= A,
4in totalul de 1B subieci monoparentali, 2 au v%rsta de < ani, G au v%rsta de B
ani, G au v%rsta de G ani i 1 are v%rsta de F ani.
4in cei 1B subieci biparentali, G au < ani, 2 au B ani, B au G ani i 2 au F ani.
2A
0
1
2
3
4
5
6
4 ani
5 ani
6 ani
7 ani
0
1
2
3
4
5
6
4 ani
5 ani
6 ani
7 ani
sex masculin
sex feminin
3.4. $ateriale folosite:
-entru cercetare am folosit ca material +estul parametric 1Familia mea2.
Cu a)utorul acestui test putem descoperi relatiile pe care copilul le are cu membrii
familiei, sentimentele reale si sincere pe care acesta le impartaseste fata de cei
apropiati, precum si de relatiile care e$ista intre ceilalti membrii ai familiei si felul
in care acestea il afecteaza pe copil.
-entru efectuarea acestui test i-am oferit copilului o foaie de artie si
creioane colorate si l-am ru&at sa ii deseneze pe membrii familiei. 6cest desen va
trebui sa il reprezinte si pe copil. Este important sa ii oferim copilului creioane
colorate si nu un sin&ur creion deoarece el va pune accent pe detalii, acestea
dandu-ne indicii despre modul in care membrii familiei sunt perceputi de catre
copil.
Copilului i se va acorda timpul necesar pentru a e$ecuta desenul si va fi
ru&at sa anunte el sin&ur momentul in care acesta este &ata. 4e obicei, copilul se
va reprezenta in centrul familiei, incon)urat de membrii acesteia simbolizand
astfel faptul ca el se simte prote)at in sanul familiei.
3.5. Interpretarea rezultatelor
!v;nd :n vedere inter*retarea desenelor reali4ate de co*ii< o2serv(m c( i*ote4a cercet(rii se
con.irm(,
Conclu4ii
%dat( cu inter*retarea testului Familia mea< i*ote4( cercet(rii se con.irm( ceea ce relev(
.a*tul c( su2iec0ii *roveni0i din .amilii 2i*arentale sunt mai sta2ili din *unct de vedere al a.ectivit(0ii :n
com*ara0ie cu cei crescu0i de un singur *(rinte< e6*rim;nduC5i :n desenele lor sentimentele *o4itive
30
care reies din dimensionarea desenului 5i a elementelor cor*orale< a a5e4(rii :n *agin( a desenului8
modul de trasare a liniilor sugerer;nd modalitatea :ncare su2iectul delimitea4( *ersonaDele de mediu
sau alte *ersonaDe< inclusiv *ro*riile grani0e dintre el :nsu5i 5i lumea :nconDur(toare, Culorile calde
*re4ente :n desene indic( de regul( tendin0a la sentimentele *o4itive, Elementele cor*orale< .a0a< *o4i0ia
cor*ului 5i *icioarele re*re4entate sugerea4( starea de s*irit al co*ilului< accentuarea detaliilor .e0ei
:nseamn* de regul interes 5i *reocu*are .a0( de a*aren0el e6terioare 5i rela0iile sociale,
Inter*retarea desenelor reali4ate de co*iii *roveni0i din .amilii mono*arentale< lu;nd :n
considerare se*ararea *(rin0ilor *rin divor0< sugerea4( li*sa unui grad ridicat de a.ectivitate, Fac aceast(
a.irma0ie lu;nd :n considerare a5e4area :n *agin(< mai *recis :n centrul *aginii a *ersoanelor acest lucru
suger;nd insecuritatea de care se love5te co*ilul, !2sen0a unuia dintre mem2rii indic( sentimente de
res*ingere sau agresivitate Econ5tiente sau nuF .a0( de acel mem2ru, Folosirea unei singure culori sau a
culorilor :nchise indic( tendin0a de res*ingere sau chiar an6ietate< timiditate< evitarea rela0ion(rii
sociale< ceea ce demonstrea4( gradul redus al tr(irilor a.ective,
31
"i2liogra.ie
1. (8+=IF6., 8., C8/-E=C6 C. @1AA0C, %ntroducere in psi&osociologia si
psi&osexologia familiei, *ucuresti0 Ed. 6lternative;
2. (8./"E'C/, (. @2001C, Teste proiective, *ucureti0 Ed. +itu (aiorescu;
3. 4I"+I, F. @2003C, Cand parintii se despart' Cum sa prevenim suferintele
copiilor, *ucuresti0 Ed. +rei;
<. Q6==8', =. @2001C, Cum se formeaza copiii nostri( *ucureti0 Ed. Qumanitas;
B. (8+=IF6., 8. @1AEAC, Cuplul con)ugal ( armonie si dizarmonie, *ucuresti0 Ed.
'tiintifica si Enciclopedica;
G. ttp0KK>>>.ifeel.roKlifest5leKfamilieKteste-de-personalitate-pentru-copii-partea-
8.tml
F. ttp0 GGHHH,*sihologie,Hee2lI,com
32
!ne6e

E$emplu de desen apar0in;nd .eti0ei ?, *rovenit( din .amilie mono*arental(
C Du*( *lasamentul desenului in *agin( se *resu*une ca ar e6ista sentimentul de insecuritate a
mamei< tendin0a de im*ulsivitate< accentul .iind *us mai mult *e trecut,
C ! doua *ersoan( re*re4entat( de .eti0a este am*lasat( in *artea drea*t( ceea ce *resu*une
tendin0a c(tre imaginar< .rica de e6*erien0e noi< chiar an6ietate,
C Liniile .olosite de ?, *ot sugera o grani0( di.u4(< *ermea2il( la in.luen0ele celorlal0i,
33
C Distan0a dintre cele dou( *ersonaDe sugerea4( starea de con.lict in care se a.la cei doi *arteneri,
C %miterea celui deCal treilea mem2ru al .amiliei din desen *oate sugera res*ingerea su2iectului
sau *oate .ii un sentiment de agresivitate constient sau nu,
C ?ura celor dou( *ersonaDe din desen *ot sugera res*ingerea nevoii de a.ec0iune sau chiar
de*enden0a co*ilului .a0a de ci din Dur,
C Picioarele sunt .oarte sla2 conturate ceea ce *oate indica li*sa de autonomie
C Culoarea .olosita este una singur( ceea ce indic( sentimente negativve din *unct de vedere
a.ectiv,
3<
E$emplu de desen realizat de (. provenit! din familie biparental!
C -lasarea celor trei persona)e din desenul ( este facut! in partea de )os a
pa&inii indic%nd faptul ca subiectul este le&at de partea sa instinctiva, de
ceea ce tr!ieste este cuprins de emoii puternice referitoare la trecut
C Culorile folosite sunt calde si multe la num!r ceea ce reprezint! o stare
afectiv! foarte bun! de asemenea si sentimente pozitive
C 4istana dintre cele trei persona)e este foarte mic! ceea ce poate su&era
e$istena unor relaii foarte apropiate intre membrii familiei
C "iniile fine subiri din care este alcatuit desenul indica o &rani! difuz!
permeabila la influenele celorlali
C Faa persoanlor reprezentate in desen poate su&era intens si preocuparea
faa de relaiile sociale
C -icioarele cu labele foarte mici reprezint! dependea faa de cei din )ur.
*e dau instruciunile urm1toare:
Jei primi fiecare c%te o foaie de %rtie i o cutie cu creioane colorate cu
a)utorul c!rora va trebui s! v! desenai membrii familiei; este foarte important
ca voi s! nu lipsii din ima&ine. 6vei la dispoziie at%t timp c%t va fi nevoie
pentru realizarea acestei lucr!ri. Nncearcai s! v! ima&inai #nf!iarea tuturor
membrilor familiei voastre i s! utilizai creioane colorate.
Criteriile de interpretare a desenelor
4aca reprezentarea copilului in desen va fi facuta la o anumita distanta de
ceilalti membrii ai familiei putem deduce ca acesta nu se simte inte&rat in propria
familie. 4aca copilul deseneaza membrii familiei la marimi diferite vom interpreta
3B
acest lucru prin faptul ca unii sunt mai importanti pentru el decat ceilalti. -arintii
vor fi oricum reprezentati la o alta dimensiune fata de copii.
6sezarea membrilor familiei in pa&ina este la fel de importanta, acestia putand
fi reprezentati in planuri diferite. E$ista un fel de departa)are intre cei situati pe
diverse planuri @unii membrii pot fi desenati mai sus pe pa&ina fata de altiiC.
"a fel de importanta este si distanta intre persona)ele reprezentate. I distanta
prea mare intre doi sau mai multi membrii poate simboliza o familie dezbinata.
/neori este posibil ca copilul sa-si deseneze parintii si fratiiKsurorile tinandu-se de
mana, suprapunand in desen mainile acestora- acest lucru reprezinta o familie
unita.
E$ista posibilitatea ca uneori copilul sa emita reprezentarea unui membru al
familiei. 4e e$emplu, pe tata sau un frate plecat de mult timp, iar acest lucru
trebuie interpretat ca fiind un mecanism de aparare al copilului fata de o persoana
care ar putea fi a&resiva cu copilul sau care nu se implica in activitatile familiei
impreuna cu copilul.
4e o importanta ma)ora sunt si detaliile pe care copilul le deseneaza la un
anumit persona). 6ceste detalii simbolizeaza apropierea afectiva si importanta pe
care copilul o acorda membrului respectiv. Contrar acestui lucru, o reprezentare
simpla, fara prea multe detalii denota departarea pe care copilul o resimte fata de
persona)ul respectiv.
3G
- dimensiunea desenului si a elementelor componente @persoane, obiecte,
animale etc.C -de re&ula, desenele mari su&ereaza e$traversiune a subiectului,
tendinta sa de a umple spatiul psiolo&ic, iar desenele de dimensiuni reduse
indica tendinta a introversiune, usoara depresie sau tendinta la izolare. 4e
asemenea, valorizarea persona)elor se va face si dupa marimea lor0 cele inalt
valorizate vor avea dimensiuni mai mari decat cele respinse sau nevalorizate.
- asezarea in pagina - aici se respecta re&ulile de interpretare a probelor
proiective de desen, adica0 asezarea in partea de sus a pa&inii indica tendinta
subiectului de a rationaliza, de a se orienta spre viitor, spre ideal, spre dorinte, si
deci mai putin le&at de realitate, de traire si emotionalitate, poate ciar tendinta
de a fu&i de ceva ce traieste ca iind dureros. 4e re&ula familiile plasate in partea
superioara a pa&inii indica o tendinta subiectului de a reprezenta familia dorita.
4aca desenul este plasat in )osul pa&inii, atunci avem indicii ca subiectul este
le&at de trecut, de partea sa instinctiva, de ceea ce traieste, in sensul ca este
cuprins de multe emotii puternice referitoare la continutul desenului, in cazul
nostru familia. -rezenta desenului in partea stan&a a pa&inii su&ereaza o le&atura
emotionala cu latura feminina, adica de e$emplu, relatii intense cu toate
persona)ele feminine, mama, sotie, etc., dar si cu ceea ce este reprezentat de
caracteristicile feminine @pasivitate, emotionalitate, delicateteC. 4impotriva,
plasarea desenului in partea dreapta indica le&aturi emotionale cu latura
masculina @tata, bunic, etc.C dar si caractristici masculine @dinamism, dominanta,
a&resivitateC. Evident, desenele aflate in mi)locul pa&inii su&ereaza un ecilibru
intre aceste tendinte.
- modul de desenare a liniilor -su&ereaza modalitatea in care subiectul
delimiteaza persona)ele de mediu sau alte persona)e, inclusiv propriile &ranite
dintre eu si lume0 liniile &roase, dublate indica o tendinta de retra&ere, izolare,
&ranita ri&ida cu lumea, iar liniile fine, subtiri sau discontinue, o &ranita difuza,
permeabila la influentele celorlalti.
- distanta si raportul dintre persona.e - de re&ula, su&ereaza calitatea
relatiilor dintre membrii familiei desenati, cei cu relatii apropiate sunt apropiati si
in desen, cei aflati in conflict sunt separati prin spatiu, linii, obiecte etc. +ipul de
3F
relatie a membrilor unii fata de altii este su&erata prin plasare in diferte tipuri de
raport0 unii deasupra celorlalti, intorsi unul catre celalalt, unul in casa altul afara,
etc.
- prezenta sau absenta unor persona.e - de re&ula, omiterea unui membru
indica sentimente de respin&ere sau a&resive @constiente sau nuC fata de acel
membru, cum este de e$emplu, absenta unui tata vitre&, a unui frate nou-nascut.
6dau&area unor persoane care nu fac parte din familie @vecini, bona, var, prieten
propriu sau al parinteluiC sau apartin familiei e$tinse indica sentimente de
afectiune si de apartenenta.
- culorile folosite - indica, de re&ula, tendinta la sentimente pozitive @culorile
calde, intenseC sau la cele ne&ative @culorile incise, lipsa culorii sau folosirea unei
sin&ure culoriC.
- ,alorizarea unor persona.e sau elemente prin marime, culoare, detalii
etc. -persona)ele fata de care subiectul se simte apropiat emotional, pe care il
valorizeaza sau cu care se identifica se va distin&e in desen prin coloristica
folosita, prin numarul detaliilor, prin marimea data person)ului. 4e asemenea,
putem observa valorizarea unor obiecte @de e$emplu, tablouri de familie, masa,
pat, obiecte de picnicC care au semnificatia pentru anumite sentimente prezente
in familie, de re&ula cele care mentin unitatea familiala. Jalorizarea poate fi si fata
de animalele de casa @pisici, caini, pasari etc.C
- modul de detaliere a persona.elor - detalierea poate fi la nivel corporal sau
la nivelul mediului. -rea multe elemente de mediu indeparteaza atentia
privitorului de la familie, ceea ce poate indica o tendinta a subiectului de a evita
dezvaluirea despre familia sa @oare ce ar dori sa ascunda 9 ceva considerat de el
neplacut, dureros, de neacceptatC, prea multe elemente despre familie poate fi o
atra&ere a atentiei catre familie sau catre un anumit persona). (odul de desenare
al persoanelor din familie respecta modalitatea de interpretare a desenului
peroanei sau omuletului.
- identificarile sau diferentierile sexuale - se remarca prin prezenta tipurilor
de imbracaminte, accesorii sau actiuni specific feminine sau masculine. Femeile
vor fi des reprezentate in fuste, cu parul lun&, cu bi)uterii, pantofi cu toc. Ele vor
avea linii curbe si indicii de se$ualitate @saniC. "ispa acestora poate indica
3E
perceptia conflictelor referitoare la feminitatea persona)ului resectiv. *arbatii sunt
de re&ula reprezentti in pantaloni, cu linii drepte, si accesorii specifice @palarii,
&enti, instrumente de lucruC. 4e asemenea, pot fi folosite aceleasi culori, detalii,
marimi intre persoan)ele de acelasi se$. 4e e$emplu, toate femeile din familie
sunt imbracate la fel, cu aceleasi accesorii; e$ista desene in care de e$emplu,
fetele sunt imbracate la fel ca tatii, su&erand prezenta o relatie afectuoasa
stransa intre cei doi, sau dorinta fetei de a tra&e atentia tatalui @prezenta
comple$ului ElectraC sau identificarea fetei cu tatal, respin&and propria feminitate.
- deplasarile - adica scimbarea se$ului persona)elor, a varstei, a situatiei
persona)ului, transformarea unui persona) in animal. +oate aceste indica un
fenomen re&resiv datorat unor trebuinte neastisfacute in relatie cu respectivul
persona). 4e e$emplu, un copil poate sa reprezinte mama ca fiind o pisica cu dinti
pentru a comunica a&resivitatea ei verbala.
- tipurile de detalii -pot indica nevoi ale subiectului, sentimente sau tendinte.
Cele mai intalnite detalii sunt casa, pentru a su&era nevoia de stabilitate, de
unitate familiala, de si&uranta, soarele, ca simbol al caldurii, masculinitatii,
puterii, copaci, iarba, flori, ca elemente de infrumusetare sau ca nevoie de
rela$are pentru familie, de a stran&e familia laolalta, mese, paturi, covoare, sol,
pentru nevoia de stabilitate, de ecilibru, apa, ca element feminin suplimentar,
nori, ploaie, pentru tendintele depresive.
+oate aceste caracteristici ale desenului ne vor da informatii despre0
sistemul familial, subsistemele sale, coalitiile din familie, tipurile de relatii, de
conflicte paterne, fraterne, informatii despre dezvoltarea se$uala @de e$emplu,
identificarile se$uale, comple$ul Iedip etc.C.
Este indicata folosirea cuvintelor?su&ereaza? sau ?de re&ula? deoarece aceste
interpretari nu trebuie sa fie ri&ide si nici luate ca atare. 8n partea stan&a se
noteaza caracteristicile desenului, iar in partea dreapta toate su&estiile pe care le
ai cu privire la acea caracteristica.. Evident interpretarea acestor caracteristici ale
desenului trebuie armonizata si cu datele obtinute din povestea subiectului
3A