Sunteți pe pagina 1din 10

Manualulluaillomlui social

~~CX -I-~' A~cJ /O~QO(cJ


UN (CEL--
11.8. Consilierea:
probleme genera Ie 'j,
evaluari, seincearca diferite roluri~
. '~
Asistentul social arata interes fata
'~
de grup, apreciind efortul ~i reali-
zarea dar continua safie un modL
./!--fJ1
, $.Trebuiesaaparadupa realizar~a
objectivelor. Asistentul social trebuie~
safixeze scopurile pentru perioa~t~
in care grupul i~i va continq~",
existenta. Trebuie sa urmareasc~
trecerea in revist~ a experient~'i
acumulate, se aduc in dezbatere
sentimente negative legate dedi'~v
tructurarea grupului. AsistentJI/'
.~~-,'
lucratorul social trebuie sainta~,e~
ca sentimentele in afara grupului.
,0','11
Poate ajuta grupul sa seintoarc~'la,
etapa planificarii daca grupul vrea
sa-~icontinue existentain raport 2a
alte scopuri.
Corisilierea implica doua perso "0 ,
ne (A,B): A - persoana care are,;'()(
problema ~i solicita ajutor; B- c()~-
silierul care furnizeaza, sprijinN'~i
I
incurajare. Seobtine 0 relatie A~B,
, , 1)1."
bazata pe confidenta ~iincredereJrl'
persoana Bcare are abilitati privind
rezolvarea situatiei de catre A. .
Consilierea se baz~aza pe:
- abilitati de comunicare; ,
- abilitati de relationare.
, ,
Consilierea este un aspect im:;
portant al prevenirii ~i,promov~f',,f~.
sanatatii si ajuta indivizii sa-~iiih'"
bunatateasca calitatea vietii.
Scopuri ale consilierii
- indivizii sunt incurajati sareflE!
tezejgandeasca asupra problem~
lor lor ~i sa ajunga la 0 mai mar~
intelegere a cauzelor;
... /
PB/l. ,.,2
renuntarea fata de presiuni se re-
duce, cand persoana are sprijin de
la altcineva din grup.
Marimea grupului
In grupuri mici comunicarea se
face mai u~or. Grupurile mari gene-
reaza stress iar comunicarea este
mai dificila. Cele mai oportune
grupuri sunt cele alcatuie din cinci
- ~apte persoane. Cu cat sarcina
estemai complexa, estenecesar un
numar mai mare de membri.
Etape in formarea grupului
1. de formare 2..de confruntare 3.
normativa 4. de realizare 5. de dez-
voltare
1. Asistentul social orienteaza
grupul,1I ajuta in explorarea proble-
melor, in comunicare
Asistentul social se prezinta. Se
trec in revista informatii pe care
deja Iedetinea. Sestabilescscopuri,
incertitudinile initiale, a~teptarile
fiecaruia, rezumatul problemei. Se
stabilesc regulile de comunicare,
ascultare, 'acceptare ce faciliteaza
interaqiunea.
2. Corespunde structurii unor
subgrupuri, apare 0 competitie la
putere ~i control, apare 0 fragilitate
a caracterului securizant al gru-
pului. Asistentuljlucratorul social
trebuie sa-~ipastreze calmul, sa nu
seretraga din grup, sanu-i neglijeze
pecei izolati.
3. Se stabilizeaza coeziunea.
Deciziile se iau prin consens fara a
se maLpercepe riscul respingerii.
Individul se identifica tot m51imult
cu grupul. Asistentul social devine
doar observator.
4. Asistentuljlucratorul social se
retrage tot mai mult. S-adezvoltat 0
cultura a activitatii colective. Gru-
,
pul abordeaza deschis scopurile
proprii ~i cele individuale, se fac
,.
CapItoIullI
LucriIond social
stradal
Manualullucr.J.torulul social
~
1
f
i
f
~
I
L!i.
~ . "
Cap/tolulll
Lucr.J.torul social
stradal
confidentialitatea informatiei pri-
mite; el nu trebuie sa dezvaluie
ceea ce i s-aspus, deeM daca are
permisiunea pacientului.
Informatii >i resurse:
- Tn cursul ~edin!ei, consilierul
of era pacientuluijclientului fapte,
date, informa!ii care sa-Ifacasain!e-
leaga rela!ia intre comportament ~i
sanatate.
pag. 113
Consilierea implica patru etape:
(1) Ajutorul acordat pacientului/
clientului pentru identificarea pro-
blemei: Care este problema?
(~) Ajutorul acordat pacientuluij
clientului pentru a descoperi de ce
aceasta este 0 problema: De ce?
(3) Tncurajarea pacientuluij
clientului de a vedea cat mai multe
solutii posibile pentru aceasta pro-
blema.
(4) Sa-Ifaca pe pacientjclient sa
aleaga cea mai potrivita solu!ie.
Etapele interviului
1. Introducere
a.) Cere!i intrevederea cu clientul;
b.) Prezenta!i-va, spune!i numele,
funqia, numele agen!iei pe care 0
reprezentati;
c.) Ce se intampla daca 0 alta
persoana este prezenta in timpul
interviu/ui?
Care sunt obliga!iile asistentului
social:
- aduceti la cunostinta clientului
, "
ca vreti sa discutati probleme per-
sonale;
- sugera!iintimitateadiscutiei (dad:i
discupaareloc acasalaclient sugera!i
intimitatea intr-o alta camera);
- dad cineva vine in vizita, veni!i
mai tarziu cand clientul nu mai este
ocupat (alege!i un moment care sa
va convina ~i sa convina ~i clien-
- prin aceastaintelegere, sescon-
teaza trecerea la aqiune in vederea
rezolvarii problemelor;
- aqiunea este dirijata de consi-
lier, dar decizia apaqine persoanei
A.
Consilier inseamna alegere; pen-
tru ca alegerea sa fie adecvata,
decizia trebuie sa apartina per-
soaneiA.
Reguli ale consilierii
Relatiile:
- Consilierul trebuie saarate inte-
res ~i grija (atitudine proindivid A);
- De la inceput trebuie sase con-
struiasca 0 relatie pozitiva; aceasta
duce la incredere in B~i determina
eficienta acestuia.
Identificarea cerinte/orjnevoilor:
- Consilierul trebuie sainteleaga
problemele lui A;
- Consilierul trebuie sa asculte ~i
nu sa numeasca problemele.
Aspectul emotional (feelings):
- Empatia inseamna intelegere ~i
acceptare (dar nu mila ~i compa-
siune);
- Un bun consilier ajuta indivizii
sacon~tientizeze propriile lor trairi
~i sa se confrunte cu ele, sa Ie faca
fata.
Participare:
- Consilierul nu incearca sa per-
suadeze indivizii sa accepte sfatul
saupentru cadaca sfatu/ estegre~it,
pacientuljclientul pierde increde-
reain acesta(B), iar daca sfatul este
bun, pacientuljclientul devine de-
pendent de consi/ier (B) pentru
rezolvarea tuturor problemelor lui.
- Consilierul ajuta indivizii sa
gaseasca solutia cea mai potrivita
pentru A.
Caracterul secret:
- Consilierul trebuie sa respecte
-1
-------- -----
--n
,_ -, . _ .. h~. ~ ,.. _ ...;... .-,,;..'"" . , . ~_-:i;,;.
Manualullucrlitorolui social
ajutorul oferit de asistentul social;
- nu rasfrangeti valorile ~i stan-
dardele proprii asupra clientului
- identificare fara supraidentifi-
care (cand Incerci sate pui In locul
clientului Incerci sate identifici; dar
cand ajungi sa fii obsedat de pro-
blemele clientului, aceasta este
supraidentificare)
6. Terminarea
a) Ca lucrator social trebuie sa
recapitulezi In minte daca ti-ai
Indeplinit scopul ( total sau partial).
b) Recapituleaza cu clientul ceea
ce s-adiscutat, scopul interviului ~i
modulln care acesta poate fi atins.
c) Tntrebati clientul daca mai are
ceva de adaugat Inainte de Inchi-
derea discutiei.
d) S-ar putea sa fie nevoie sa-i
spuneti clientului ca interviul s-a
terminat (de obicei un interviu nu
dureaza mai mult de 0 ora).
e) Lasa-ti clientul sa Inteleaga
care va fi urmatorul pas al pro-
cesului de rezolvare al problemei.
f) Aratati-va disponibili In orele de
serviciu. Aduce-ti la cuno~tinta
clientului unde ~i cand puteti fi gasit
~i cu cine poate lua legatura In ca-
zulln care nu sunteti disponibil.
Caracteristici / calitafi ale unui
bun consilier
I. ANGAJAT / IMPLICAT In acti-
vitatea sa: atasament si credinta
, , ,
fata de ceea ce face.
II. AFECTIV - arata apropiere ~i
raspunde nevoilor altor persoane:
sebucura de rela!ionarea cu diferi!i
oameni ( varsta, forma!ie / mediu
diferite ).
III. ASIGURAT - se simte confor-
tabil cu propria sa identitate / per-
sonalitate (echilibru).
IV. DETINEADEVARUL In raport
pag. 114
tului);
- pastrati Intotdeauna In minte
"confidentialitatea" .
2. Tncepereainterviului
"Tncepem de acolo unde se afla
clientul"
a.) Lasati clientul sa vorbeasca
daca dore~te;
b.) Asta va va ajuta saIntelegeti
cum I~i vede clientul problema sau
care crede ca ar fi problema.
3. Ghidati interviul
Nu Incercati sa-I conduceti; nici
sa-I regizati!
a.) Asistentul social trebuie sa se
asigure ca clientul a Inteles scopul
interviului ~i trebuie sa mentina
atentia concentrata asupra acestui
scop chiar daca clientului nu-i
convine;
b.) Ghidati discutia Intr-un mod
adecvat pana la atingerea scopului
interviului;
c.) Evaluati intentiile clientului
prin ceea ce spune ~i prin compor-
tamentul sau din timpul interviului;
4. Recapitulati punctele ante-
rioare ale interviului.
5. Atitudinea profesionala fata de
client
a) Caldura ~i sentimentele pozi-
tive fata de client nu Inseamna
prietenie, relatie personala, dar ne
pot ajuta sa punem clientului Intre-
bari mai personale (intime);
b) Acceptarea:
- acceptati clientul ca pe 0 enti-
tate individuala;
- acceptati sentimentele clientului,
ceea ce nu Inseamna acceptarea
comportamentelor antisociale;
- acceptati capacitatea clientului
de a se descurca.
c) Obiectivitatea:
- un interes previzibil fata de
problema clientului poate bloca
Capitolulll
LucnJ.torol social
stradal
r~ -
., "".'''''''
i" . t
~.
I'''',
' ,
.
IJ',
!
fi
A- ;
,
..-
-- ---
~ ._,,",--~ .. _~,__ ~~_~_.d~ .~ .,_ _ ._,
Manualullucratorului social
~..
Capitolulll
Lucratorul social
stradal
pag.US
/grad de cultura, credinte ~i ati-
tudini, valori, trairi emotionale. Unii
,
pacientijclienti Intampina dificultati
In a se exprima, astfellncat ascul-
tarea activa are un rollncurajator.
Strategii pentru ascu/tarea activa:
- SaIntalne~ti pacientuljclientul
Intr-un /oc confortabiljprivat;
- Sa-IaccePti. Trateazafiecare per-
soana ca individ:
- Asculta ceea ce pacientuljclien-
tul spune, ~i felulln care 0 face:
- Da atentie la tonul vocii, alege-
rea cuvintelor ~i expresiile facia/e;
- Mentine contactu/ vizual fara a
de~anja;
- Emite "mm", "hm", "continua",
"da", "~tiu";
- Incearca sa te simti empatic cu
el;
- Opre~te vorbitul din timp In
timp. Of era timp pacientuluijclien-
tului sa vorbeasca ~i sa puna Intre-
bari;
- Asculta atent pacientuljclientul
In /oc de a te gandi ce Ii vei spune
tu cand el va termina;
- Folose~teparafrazarea ~i asigu-
ra-te ca ai Inteles pacientuljclientul.
COMPORTAMENTUL NONVER-
BAL TN CONS/L1ERE
1. Cum e~ti In prezenta c/ien-
tuluijpacientului:
- Esti relaxat ?
,
- Zambe~ti din cand In cand ?
- Te uiti In ochii /ui In mod
firesc ?
- Eviti sa ridici sprancenele
intr-un mod exprimand 0 atitudine
critica ?
- Eviti sa-ti exprimi nervozitatea ?
- Eviti sa te joci cu ceva, sa faci
ceva cu mainile In timp ce-I
asculti ?
2. Cum arata loculin care te inta/-
ne~ti cu pacientul/ clientul
cu ceea ce urmeaza sa spuna pa-
cientului.
V. ARE CUNO~TINTE - este
informat despre problematica
abordata ~i despre tehnicile de
consiliere.
VI. EFICIENT- capabil salucreze
bine sub presiune, cu minimum de
supraveghere, atitudine disciplinata
fata de sarcina sa de a ajuta oa-
menii.
VII. NESUBIECTIV - nu are
atitudine critica fata de valori/e si
, ,
viata altora, respect fata de dife-
renta.
VIII. DISCRET- pastreaza confi-
dentia/itatea.
IX. EMPATIC- se poate pune In
situatia altuia, Inte/egere (nu sim-
patie, ci empatie).
X. AUTENTIC - exista 0 consis-
tenta Intre ceea ce spune, face ~i
este.
Abilihi!i esen!iale pentru consi-
liere
A. ASCULTAREA ACT/VA ~/ Co-
MUN/CARE NONVERBALA
Pacientuljclientu/ vorbe~te ~iI~i
da seama ca este ascultat cu in-
teres;
Comunicarea se deschide In
mod neutru;
Comunicarea nonverbala este
adecvata atitudinii de interes si
,
so/icitudine fata de nevoile pacien-
tuluijclientului;
Tacerea este un element impor-
tant al ascu/tarii active.
ASCULTAREA ACT/VA
- Necesitatea unei comunicari In
doua sensuri.
- Consilieru/ are informatie care
poate ajuta clientul, dar pentru
aceasta el are nevoie sa ~tie ce in-
formatii are deja pacientuljclientu/:
istoria medicala/socia/a, cuno~tinte
0/
ManualullucriJtorolul social
" ,,_1"-'
l__ wUlWi/ --.,,~(...w..~~~
afla mai multe despre 0 anunie
problema/aspect;
clarifica ceea ce spune pacien-
tuljclientul.
o. VALIOAREA PACIENTULUI/
CLIENTULUI
Esteimportant a asigura pacien-
tulfclientul ca ceeace simte ellntr-o
anumita situatie, nu esteIntru nimic ,
ceva special, excePtional.
. FURNIZAREA INFORMATIEI
Corectarea informatiei gre~ite;
Furnizareaunor informatii noi ~i
care sacompleteze informatia deja
avuta de pacient/client;
F%sirea unui limbaj inteligibil;
Furnizarea unor fapte ~i alte
informatii care sa-Ifaca pe pacientj
client sa decida ellnsu~i.
F. SUMARUL / CONCLUZIILE
Consilierul trebuie sa aiba abi-
litatea de a-I face pe pacient/client
sasumarizeze ceea ce s-adiscutat.
Aceasta tehnica ajuta pacientulj
clientul saclarifice:
Problemele discutate In ~edinta
respectiva (problemele medicale
~ijsau personale);
Faptele, datele care s-au dis-
cutat;
Trairile emotionale legate de
acestea.
Daca pacientuljclientul nu a luat
nici 0 decizie, el va trebui Insa, sa
piece cu ideea unor alternative ~i
de revenire.
AbilWifi de ascultare in consi-
Here
Ordinea este mai mult sau mai .
putin Intamplatoare. Nu s-a inten- .
tionat sa se realizeze 0 ierarhie.
1) Este important sa Intelegeti
cum I~i vede clientul situatia sa.
Incercati sa aflati daca clientul
sufera ~iDECEsufera. Soarputea sa
pall. 116
- Estecurat ~i ordonat ?
- Esteplacut ~i atractiv ?
- Exprima privacitatea ?
- Esteconfortabil pentru client?
- Existaobstacole Intre tine ~i pa-
cient/client (0 masa, un scaun, un
aparat, etc.)?
3. Cum este limbajul corpului:
- Eviti citirea anamneziei / etc. sau
facutul unor lucruri In timp ce as-
culti ?
- Eviti uitatu/ frecvent la ceas ?
- Eviti cascatul ?
- Evitidistrager~a(uitatul pe geam,
pe pereti) ?
- Eviti schimbarea frecventa a po-
zitiei?
4. Cum este vocea ta:
- Ai un ton bland ~i gentil ?
- Eviti exprimarea dezaprobarii,
negarii, C'iticii prin tonul vocii
tale ?
- Respeqi tacerile ~i permi!i
pacientuluijclientului saseexprime
pe sine?
- Eviti umplerea tacerilor cu pro-
pria voce?
B. CONTINUTUL IOENTIFICAT~1
REFLECTAT (PARAFRAZAREA)
Consilierul asculta ceea ce pa-
cientuljclientul spune ~i apoi repeta
cu propriile sale cuvinte continutul
celor spuse de pacient/client.
Acest raspuns empatic comu-
nica pacientuluijclientului ca a fost
auzit ~i Inte1es.
Aceasta identificare ~i reflectare
a continutu/ui deschide comuni-
I
carea.
C. PUNEREA TNTREBARILOR
Consilierul pune Intrebari pentru
a:
afla ce dore~te pacientuljclien-
tul;
obtine informatii medicale/psi-
hosociale despre pacient/client;
Cap/tolulll
Lucriltorol social
stradal
.. t
~
-------------------------------------------E"!;""""""' .. ~
Manualullucriltorulu; social
/'
/'
{/
nu sufere din cauza pe care 0 ba-
nuiti. NU fiti surprin~i de asemenea
surprize.
Intrebari: "Cum va merge?"; "Ce
s-a Intamplat?"; "De ce va aflati
aici?"; "Cum vedeti problema?";
"Ce fel de ajutor doriW".
2) Permiteti ~i uneori Incurajati
descarcarea sentimentelor.
Dati ocazia clientu/ui (daca con-
siderati necesar) sa planga, sa-~i
exprime liber mania, durerea, de-
presia.
Intrebari: "EsteIn regula?"; "Puteti
plange"; "Descarcati-va sufletul".
3) Acceptati dreptul clientului In
propriile sentimente ~i reaqii. Este
viata lui nu a dumneavoastra. Fiti
atenti sa nu emiteti judecati in fata
asistentului social. Intrebarea "DE
CE?" nu este importanta pentru
scopul interviului. Aceastaintrebare
tinde sa stopeze procesul comu-
nicarii ~i sa mentina dialogulla un
nivel superficial.
4) Cautati in discutia cu clientul
cuvintele cheie care exprima senti-
mente, trairi (spaima, singuratate,
anxietate). Daca clientul spune:
"Mi-e teama!" ati puteaIntreba: "Ce
simtiti atunci cand va este teama?", , ,
"Ce se intampla cand va este tea-
ma?", "Imi puteti spune ce simtiti?".
Scopul acestor Intrebari este sa
ajutati clientu/ sa-~i analizeze sen-
timentele ~i starile.
5) Cautati tot timpul cuvintele
cheie. Nu va lasati ademeniti de
detalii, de descrieri lungi, cu multe
amanunte. Aceasta impiedica des-
fa~urareadiscutiei ~inu duce nicaieri.
Intrebari: "Ce ati simtit?", "Ce , ,
simtiti atunci cand...?".
Ascultarea este cheia eficientei
unui interviu.
6) Ascultati cu atentie ~i reflectati
la trairile clientului.
Intrebari: "Simt multa durere
aici", "Cred ca, intr-adevar, at; su-
ferit mult.", "Ati trecut singur prin
clipe grele In viata", "Intr-adevar?",
"Chiar a~a a fost?", "Ce ati simtit
atunci?"
7) Estefoarte important safolositi
intrebari. Intrebarile deschise va
ajuta sa va concentrati pe ariile de
interes sau de conflict, cu rezultate
benefice.
Intrebari: "Puteti sa-mi vorbiti
despre dumneavoastra?", "Ce s-a
Intamplat?", "Imi puteti spune mai
multe?", "V-a~ ruga saincercati sa
va exprimati sentimentele", "Ati
avut 0 experienta dureroasa, mi-o
puteti imparta~i?".
8) Sanu va fie teama de momen-
tele de tacere. ~i tacerea transmite
mesaje clientului. Dupa ce puneti 0
intrebare, a~teptati raspunsul. Daca
raspunsul intarzie nu va pierdeti
cumpatul ~i nu puneti 0 alta intre-
bare. Nu sariti peste etapele inter-
viului.
9) V-ar putea fi de ajutor daca
incercati sa ajutati clientul sa-~ire-
capituleze problemele in diferite
momente ale discutiei. "lata cum
vad eu problema!". Aceasta clari-
fica ~i va ajuta sa va concentrati
asupra scopurilor interviului.
10) Cereti permisiunea ori de
cate ori vreti saintreprindeti ceva.
Buna cooperare cu clientul depin-
de de aceasta.
Intrebari: "Pot sa vin cu dum-
neavoastra?", "Pot sava ajut sa...?",
"Pot sava pun ~i eu catevaintrebari
care sama ajute sainteleg mai bine
(sa pot invata ceva din experienta
dumneavoastra).
11) Ar putea fi util saoferiti anu-
mite informatii sau exemple din
pag. 117
Capitolull/
Lucr<ltorul social
stradal
!
f'
I.
t
i
I
!
I
'1
I
!
!
---I
ManualullucriJtorolui social
~
v
,~ -
'I ..
,,,
...
Capitolulll
Lucratorol social
stradal
propria experienti:L Este bine cateo-
data sa vorbiti despre dumneavoas-
tra ca despre un model posibil, nu
ca despre raspunsu/ sau rezo/varea
tuturor problemelor clietului. Fiti
atenti /a capcane/e acestei metode.
"Experienta mea a fost mai fericita
/ mai interesanta / mai dura decat
a dumneavoastra". Dupa ce va pre-
zentati propriul exemp/u, cautati sa
creati un feed-back cu clientul: "Va
ajuta cumva cele pe care vi Ie-am
relatatj" .
12) Este uti! principiul recipro-
citatii ~i al empatiei. Trebuie sa va
puneti In locul ce/eilalte persoane.
Daca este posibil, Incercati sa faceti
clientul sa creada ca Intelegeti ceea
ca va spune prin prisma propriei
experiente.
13) Nu fiti intimidati de tacere, de
boa/a, de client In general. Aveti 0
valoare ~i tot ceea ee faceti este
valoros. Daca va simtiti intimidati va
yeti adapta. U neori adaptarea se
face toata viata.
14) Verificati. Nu spuneti nimic
fara sa verificati. Daca clientul vi se
pare furios, Intrebati: "Va supara
ceva; ee anume?", "Imi puteti spu-
ne?" (poate clientu/ este bolnav)
sau: "Pot sa va vizitez uneori?", "Ce
pot face pentru dumneavoastra?",
"Cum pot sa va ajut?", "Vreti sa plec
aeum?", "Vreti sa ne oprim aici?".
15) Nu sunteti persoana care ~tie
totu/ ~i poate rezolva orice proble-
ma. Aveti Incredere In client, poate
are 0 solutie sau 0 rezolvare pentru
propria situatie. Dati clientu/ui dem-
nitatea si libertatea de a-si so/utiona
, "
prob/emele ~i difieultatile. Clientu/
trebuie sa evo/ueze, sa se matu-
rizeze prin rezolvarea propriilor
probleme.
16) Daea clientu/ va pune olntre-
pag.118
bare Ii puteti raspunde printr-o a/ta
,ntrebare: "Ce eredeW", "Care este
experienta dumneavoastra?", "Ce
raspuns ati da bazandu-va pe pro-
pria experienta?". Daca este nevoie,
puteti oferi modele sau oPtiuni.
Ajutati clientul sa se ajute singur, sa
ia singur decizii.
17) Dumnezeu este cu oamenii
sai. Nu trebuie sa-I aduceti pe om /a
credinta In Dumnezeu. Dumnezeu
este totdeauna cu omu/,nainte ca
aeesta sa va ceara ajutorul; In timp
ce-i oferim ajutoru/; ~i dupa ce nu
mai are nevoie de ajutor.
18) Intrebarile fundamentale
sunt: "Ce simtiti aeum?", "Ce ati
simtit atunci?" (Intrebarea "De ce
simtiti a~a?" este nepotrivita pentru
seopurile discutiei) ..
19) Trebuie sa stabiliti un cadru ~i
un moment potrivit pentru discutia
cu clientul. Trebuie sa alocati timpul
necesar unei discutii. Daca aveti la
dispozitie doar 5 minute, ascultati
cu atentie clientul timp de 5 minu-
te. Poate ar fi bine sa nu raspundeti
la telefon In acest rastimp.
20) Nu va lasati tentati sa simtiti
eeea ce simte clientul. Nu trebuie
sa fiti furio~i, Inspaimantati, depri-
mati sau frustrati odata cu clientul.
21) Poate fi util sa amanati discu-
tia. "Nu vreti sa continuam maine?",
"Nu ati vrea sa vorbim despre asta
cu alta oeazie?".
22) Poate fi util sa verificati feed-
baek-ul eu clientul: "Intelegeti ee va
spun?", "Va este util ? f%sitor In
vreun fel?", "Ce Inseamna asta pen-
tru dumneavoastra?".
23) Cand simtiti ca a sosit mo-
mentul sa va opriti, atunci Inseam-
na ca trebuie sa va opriti (~i clientul
simte acest lucru). Aveti Incredere
In dumneavoastra; sunteti eel care
Manualullucratorului social
controlati situatia. Fiti convinsi ca
I " ,
yeti pune ,ntrebarile potrivite ~i ca
yeti ~ti cand sa va opriti. Tncheiati
discutia natural.
24) Pastrati /egatura cu sine/e!
Tntrebati-va tot timpul ce simtiti.
Tncercati sava cunoa~teti, sadeve-
niti con~tienti de propriile sentiente.
Astfel yeti fi intr-un contact perma-
nent cu dumneavoastra ~i cu cei-
la1ti.
Cuvinte cheie care exprima senti-
mente, trairi: durere, trist, singur,
frustrat,indurerat, terifiat, constrans,
/imitat, demolat, neva/oros, s/ab,
multumit, intimidat, sperios, plictisit,
impacientat, bo/nav, inch is, prost/
mizerabil, urat, Increzator, dadacit,
Impacat, epuizare, agravare, lasat
deoparte, a/ienat, speriat, anxios,
viu, persecutat, turbat, prevenitor,
neconfortabil, paca/it, puternic,
epuizat, ca un tigru, neajutorat,
satisfacut, respins, neimportant,
confuz, predat, bucuros, ambivalent,
nesigur, slab, acceptat, neacceptat,
iubit, neiubit, obosit, incantat,
sa/baticit, in aer, paranoid, fericit,
important, copilaros, b/ocat, frumos,
furios.
"Ma simt singur!" - "Ce simtiti
cand sunteti singur?"
~apte principii pentru consiliere
I. Individualizarea -inte/egerea
faptului ca fiecare client are calitati
unice; recunoa~terea diversitatii ~i
manifestarea empatiei fata de cli-
ent.
II. Confortul- crearea unui climat
in care clientul sa se simta confor-
tabilin a-~i exprima sentimentele,
mai ales pe cele negative.
'". Emaptie - raspunsuri emotio-
nale contro/ate - sensibilitate - fata
de sentimente/e clientilor ~iinte/e-
gerea acestora.
IV. Acceptanfa - statueaza faptul
ca trebuie sa tratam (acceptam)
clientii a~acum sunt ei cu adevarat.
V. Atitudinea de a nu judeca -
aceasta exclude posibi/itatea ca
asistentu/ social sacondamne (lnvi-
nuiasca).
VI. Autodeterminarea clientului
- recunoa~terea dreptului ~i nevoii
clientu/ui de a fj fjber safaca singur
alegeri ~i sa ia singur decizii.
VII. Confidenfialitate - dreptu/
clientu/ui de a pastra informatiile
secrete despre el, In cadrul unei
relatii profesiona/e.
11.8.1. Modalitati de
,
consiliere a copiilor
strazii
Educafia sexuala
Copiii au adeseori 0 mare curio-
zitate ~i flexibi/itate menta/a care /e
permite sainvete cu u~urinta multe
/ucruri noi. Nive/ul de intelegere al
unui copil nu trebuie sa fie nicio-
data subestimat. Educatia sexuala
poate ~ichiar trebuie sainceapa /a
o varstafoarte frageda.
Majoritatea lucrarilor de spe-
cialitate pun accentul asupra infor-
matiilor ce trebuiesc oferite copiilor
si adolescentilor. Pentru a nu ne
, ,
repeta yom aborda acest subiect
din perspectiva modu/ui CUM
facem consilierea tinand cont de
psihologia mascu/ina ~i feminina a
copilului ~i adolescentului.
Lucratorul social trebuie sa cu-
noasca informatiile si metodele
, ,
contraceptive, dar consideram mult
mai important ca accentul sa fie
pus asupra sentimente/or de IUBI-
RE,RESPECT, RESPONSABILITATE,
pag. 119
Capitolull/
Lucratorul social
stradal
f
t
I
t
.~~ . '!~jJ.
,....
Manualullucratorului social
I
~
"II
controlati situatia. Fiti convinsi di
, " ,
yeti pune Intrebarile potrivite ~i ca
yeti ~ti dind sa va opriti. Incheiati
discutia natural.
24) Pastrati legatura cu sinele!
Intrebati-va tot timpul ce simtiti.
Incercati sava cunoa~teti, sa deve-
niti con~tienti de propriile sentiente.
Astfel yeti fi Intr-un contact perma-
nent cu dumneavoastra ~i cu cei-
la1ti.
Cuvinte cheie care exprima senti-
mente, trairi: durere, trist, singur,
frustrat,lndurerat, terifiat, constrans,
limitat, demolat, nevaloros, slab,
multumit, intimidat, sperios, plictisit,
impacientat, bolnav, Inchis, prost,
mizerabil, urat, Increzator, dadacit,
Impacat, epuizare, agravare, lasat
deoparte, alienat, speriat, anxios,
viu, persecutat, turbat, prevenitor,
neconfortabil, paca/it, puternic,
epuizat, ca un tigru, neajutorat,
satisfacut, respins, neimportant,
confuz, predat, bucuros, ambivalent,
nesigur, slab, acceptat, neacceptat,
iubit, neiubit, obosit, Incantat,
salbaticit, In aer, paranoid, fericit,
important, copilaras, b/ocat, frumos,
furios.
"Ma simt singur!" - "Ce simtiti
cand sunteti singur?"
~apte principii pentru consiliere
I. Individualizarea - InteJegerea
faptu/ui ca fiecare client are calitati
unice; recunoa~terea diversitatii ~i
manifestarea empatiei fata de cli-
ent.
II. Confortul- crearea unui climat
In care clientul sa se simta confor-
tabilln a-~i exprima sentimente/e,
mai ales pe cele negative.
III. Emaptie - raspunsuri emotio-
nale contralate - sensibilitate - fata
de sentimentele clientilor ~i Intele-
gerea acestora.
IV. Acceptanfa - statueaza faptul
ca trebuie sa tratam (acceptam)
clientii a~acum sunt ei cu adevarat.
V. Atitudinea de a nu judeca -
aceasta exclude posibilitatea ca
asistentul social sacondamne (Invi-
nuiasca).
VI. Autodeterminarea clientului
- recunoa~terea dreptului ~i nevoii
clientului de a fi fiber safaca singur
alegeri ~i sa ia singur decizii.
VII. Confidenfialitate - dreptul
clientului de a pastra informatiile
secrete despre el, In cadru/ unei
relatii prafesionale.
11.8.1. Modalitati de
,
consiliere a copiilor
strazi i
Educa!ia sexuala
Copiii au adeseori 0 mare curio-
zitate ~i flexibilitate menta/a care Ie
permite saInvete cu u~urinta mu/te
lucruri noi. Nivelu/ de Intelegere al
unui copil nu trebuie sa fie nicio-
data subestimat. Educatia sexuala
poate ~ichiar trebuie saInceapa la
o varstafoarte frageda.
Majoritatea lucrarilor de spe-
cialitate pun accentul asupra infor-
matiilor ce trebuiesc oferite copiilor
~i adolescentilor. Pentru a nu ne
repeta yom aborda acest subiect
din perspectiva modului CUM
facem consilierea tinand cont de
,
psih%gia mascu/ina ~i feminina a
copilului ~i adolescentului.
Lucratorul social trebuie sa cu-
noasca informatiile si metode/e
, ,
contraceptive, dar consideram mult
mai important ca accentul sa fie
pus asupra sentimentelor de IUBI-
RE,RESPECT, RESPONSABILITATE,
pag.1f9
Capitolulll
Lucratorul social
stradal
I
[
J
Manualullucratorului social
f
~
!
Capitolulll
Lucratorul social
stradal
pag.119
gerea acestora.
IV. Acceptanfa - statueaza faptul
ca trebuie sa tratam (acceptam)
clientii a~acum sunt ei cu adevarat.
V. Atitudinea de a nu judeca -
aceasta exclude posibilitatea ca
asistentu/ social sacondamne (lnvi-
nuiasca).
VI. Autodeterminarea dientului
- recunoa~terea dreptului ~i nevoii
clientului de a fi Jiber safaca singur
alegeri ~i sa ia singur decizii.
VII. Confidenfialitate - dreptul
clientului de a pastra informatiile
secrete despre el, In cadrul unei
relatii profesionale.
11.8.1. Modalitati de
,
consiliere a copiilor
strazii
Educafia sexuala
Copiii au adeseori 0 mare curio-
zitate ~i flexibilitate mentala care Ie
permite sainvete cu u~urinta multe
lucruri noi. Nivelu/ de Inte/egere al
unui copil nu trebuie sa fie nicio-
data subestimat. Educatia sexuala
,
poate ~i chiar trebuie saInceapa la
o varstafoarte frageda.
Majoritatea /ucrarilor de spe-
cia/itate pun accentul asupra infor-
matiilor ce trebuiesc oferite copiilor
si adolescenti/or. Pentru a nu ne
, ,
repeta yom aborda acest subiect
din perspectiva modului CUM
facem consilierea tinand cont de
,
psihologia mascu/ina ~i feminina a
copilului ~i adolescentului.
Lucratoru/ social trebuie sa cu-
noasca informatii/e si metodele
, ,
contraceptive, dar consideram mult
mai important ca accentul sa fie
pus asupra sentimente/or de IUBI-
RE,RESPECT, RESPONSABILITATE,
controlati situatia. Fiti convinsi di
, I' ,
yeti pune intrebarile potrivite ~i ca
yeti ~ti cand sa va opriti. Tncheiati
discutia natural.
24) Pastrati legatura cu sinele!
Tntrebati-va tot timpul ce simtiti.
Tncercati sa va cunoa~teti, sa deve-
niti con~tienti de propriile sentiente.
Astfel yeti fi intr-un contact perma-
nent cu dumneavoastra ~i cu cei-
la1ti.
Cuvinte cheie care exprima senti-
mente, trairi: durere, trist, singur,
frustrat,indurerat, terifiat, constrans,
limitat, demolat, neva/oros, slab,
multumit, intimidat, sperios, plictisit,
impacientat, bolnav, inchis, prost,
mizerabil, urat, increzator, dadacit,
impacat, epuizare, agravare, lasat
deoparte, a/ienat, speriat, anxios,
viu, persecutat, turbat, prevenitor,
neconfortabil, paca/it, puternic,
epuizat, ca un tigru, neajutorat,
satisfacut, respins, neimportant,
confuz, predat, bucuros, ambivalent,
nesigur, slab, acceptat, neacceptat,
iubit, neiubit, obosit, incantat,
sa/baticit, in aer, paranoid, fericit,
important, copilaros, blocat, frumos,
furios.
"Ma simt singur!" - "Ce simtiti
cand sunteti singur?"
~apte principii pentru consiliere
I. Individualizarea -intelegerea
faptului ca fiecare client are calitati
unice; recunoa~terea diversitatii ~i
manifestarea empatiei fata de cli-
ent.
II. Confortul- crearea unui climat
in care clientul sa se simta confor-
tabilln a-~i exprima sentimentele,
mai ales pe cele negative.
III. Emaptie - raspunsuri emotio-
nale controlate - sensibilitate - fata
de sentimentele clientilor si intele-
, , ,
4
~