TURISMUL MONTAN OPORTUNITATI DE DEZVOLTARE PE

COMPONENTA SOCIO-ECONOMICA SI DE MEDIU

Carpatii Romanesti constituie ce mai sa!atic perimetru montan a
Europei si ce mai mare masi" muntos# $e pe continent# a%at in ca$ru
aceeiasi %rontiere& Acesti munti ocupa o treime $in totau supra%etei
Romaniei 'cca ()&))) *mp+&
Potentiau turistic a Carpatior Romanesti este $at $e,
- o mare "arietate a ca$ruui natura-
- un !o.at %on$ antropic constituit $in totaitatea eementeor si
"esti.iior ar/eoo.ice# etno-%ocorice si cutura-istorice&
In aceasta or$ine $e i$ei# interesu crescan$ a turistior straini pentru
componenta montana romaneasca este $at $e $iminuarea atractiior naturae
si antropi0area accentuata a spatiuui montan in tarie apine ae Uniunii
Europene# respecti" "aentee ri$icate ae %actorior $e me$iu# neaterati# $in
muntii Romaniei# %apt %a"ori0ant pentru $epasarea turistica inspre areau
carpatic&
Departamentul de Turism al TNL apreciaza ca acest cumul de
factori favorizanti, in contextul pietei turistice libere, globale si al unui
cadrul managerial si legislativ bine pus la punct poate duce la o
dezvoltare socio-economica si de mediu armonioasa a spatiului montan.
In con$itiie economiei $e piata# cererea pentru pro$use turistice
montane osciea0a in permanenta# in$eose!i in sens ascen$ent& As%e# apar
noi tren$uri $e mani%estare care $aca nu-si "or .asi intr-o perioa$a anume o
o%erta ec/i"aenta# "or $a nastere unei 1cereri %ara piata2 si "or $iri3a
%u4urie turistice nationae spre $estinatii $e peste /otare& Pentru o tara cum
este Romania# in care turismu montan a ni"e $e masa nu a e4perimentat
mute $ecenii in e"outie# este o!i.atorie cunoasterea practicior $e 1oisir2
si a cate.oriior sociae cu un ori0ont $esc/is spre practicarea turismuui
montan# scopu %iin$ $eterminarea .rupurior-tinta $e turisti romani '$ar si
straini+ care sa accepte o%ertee $estinatiior romanesti si %ormuee $e
"acanta $e care "or putea !ene%icia a aceste $estinatii&
Dupa strate.ia urmarita $e sectoru turistic montan romanesc se "a
urmari,
- o poitica $e re$resare '"i0an$ recuperarea pieteor $e pro%i pier$ute+-
- o poitica $e $e0"otare# in scopu o!tinerii# pe parcurs# a unor
per%ormante net superioare in acest $omeniu# comparati" cu perioa$a
actuaa&
Impementarea acestor strate.ii nu se poate reai0a $ecat ca o tinta pe
termen me$iu si un.# un$e"a a ori0ontu anior 5)5)-5)56 'asa cum se
preconi0ea0a si in 1Vi0iunea USL pentru Turism2+& Vor!im aici $e $ata
minima a care !a0a te/nico-materiaa# coreata cu in%rastructura $e transport
si 1"i0i!iitatea2 areaeor turistice# poate atin.e un ni"e me$iu $e satis%actie
compara!i cu ce $in Uniunea Europeana&
In ceea ce pri"este $omeniu sc/ia!i ca si principaa componenta a
turismuui montan in se0onu a! - $esi supra%ata ei.i!ia pentru practicarea
sporturior $e iarna a crescut simtitor in utimii 7) ani# ea ramane a o
"aoare $e 8)) $e ori mai mica# in comparatie cu 9ranta sau $e 7)) ori mai
mica# in comparatie cu :ermania# iar peste 6); $in acest $omeniu amena3at
se re.aseste in Muntii <uce.i# Posta"aru si Ca!ucetee Pre$eauui '$eci un
perimetru %oarte restrans+& A$au.am a aceste constatari %aptu ca ma3oritatea
partiior au un.imea su! 7 *m# mute $intre ee a%an$u-se a atitu$ini 3oase
'un$e om=tu nu re0ist= mut timp+# iar in%rastructura care sustine sporturie
$e iarna este $epasita sau insu%icient $e0"otata&
Se0onaitatea acti"itatior turistice in statiunie montane pe
componenta >a!a2 este o ata pro!ema $eicata $in punct $e "e$ere a,
- intretinerii ec/ipamenteor $e pro%i in perioa$ee $e su!utii0are a
o.isticii-
- canai0arii resurseor %inanciare-
- i$enti%icarii si mana.erierii resursei umane competente in turism-
- $e%ormarii con$itiior $e munca printr-un "oum mare $e ucru in
timpu se0onuui si ipsa aproape totaa a acti"itatii in restu anuui-
- $e0ec/ii!reor sociae create $e ocuparea ocurior $e munca in se0on
$e catre un numar mare $e ne-ocanici&
Departamentul de Turism al TNL considera ca alinierea
turismului romanesc pe componenta sporturilor de iarna la standardele
existente in tarile cu traditie in domeniu reprezinta un deziderat ce
necesita o strategie complexa si sustinuta printr-o politica
guvernamentala de amploare. De asemenea, suntem pentru o ingerinta
mai mare a statului in organizarea activitatii operatorilor din turism,
astfel incat deciziile luate la nivel macroeconomic sa fie corelate cu cele
la nivel microeconomic (statiuni turistice, unitati de cazare si
alimentatie publica etc.). Vorbim aici de o mai mare coerenta in ceea ce
priveste - politica turistica! - prioritizarea fluxurilor de capital si
investitii! - stimularea cererii! - conexiunile cu alte ramuri ale economiei
nationale (transport, agricultura, silvicultura etc.). "n contextul mai sus
mentionat, adoptarea de catre stat al unui #$lan al %apezii& si crearea
unui departament integrat, dupa modelul #'omisiei "nterministeriale
pentru (mena)area Turistica a *untelui ('.".(.*.-+,-.)& din /ranta
sunt esentiale pentru sustinerea dezvoltarii turismului montan,
indeosebi pe componenta alba.
Sistemati0area $omeniuui sc/ia!i este primor$iaa# a"an$ in "e$ere
e4perienta .o!aa si ten$intee $in aceasta s%era# care incetatenesc i$eea
cum ca practicarea sporturior $e iarna "a ramane si pe "iitor principaa
acti"itate asociata turismuui montan&
In momentu $e %ata# canai0area spre spatiu montan romanesc a unor
%u4uri $e turisti interme$iati $e tour-operatori consacrati a ni"e european
'Dertour# T/omas Coo*-Nec*ermann# TUI etc&+ nu ar %ace $ecat sa cree0e
$iscom%ort si un %ee$!ac* ne.ati" tarii noastre per ansam!u# $aca ne
.an$im a .ra$u $e satis%actie sca0ut $at $e ni"eu acunar a %actorior ce
con"er. a crearea pro$usuui turistic& Turismu romanesc %unctionea0a a un
ni"e $e a"arie# a"an$ in "e$ere .ra$u sca0ut $e contri!utie a acestei
acti"itati economice a PI<-u tarii 'cca 6;# in con$itiie in care in Croatia
turismu contri!uie cu pana a 56; $in PI<# iar in <u.aria cu pana a 7?;
$in PI<@+&
Pana a a ainierea practicii turismuui montan a stan$ar$ee me$ii
ae Uniunii Europene# consi$eram necesara i$enti%icarea si incura3area
aceor cate.orii $e turisti care mani%esta interes pentru acti"itati $es%asurate
in Carpatii Romanesti# in$i%erent $e .ra$u $e satis%actie o%erit $e !a0a
te/nico-materiaa&
In ciu$a cresterii numaruui $e sosiri a turistior straini in tara noastra#
cea mai mare parte a circuatiei turistice montane se reai0ea0a in spatiu
nationa& In conte4tu mo!iitatii turistior romani si a $i"ersi%icarii
o!iceiurior acestora in ceea ce pri"este 1!i%area2 mai mutor o!iecti"e si
acti"itati turistice# se constata o %ra.mentare a timpuui petrecut $e "i0itator
intr-un anumit area turistic# ca si o impartire a timpuui aocat conce$iuui#
intre perioa$a $e "ara si cea $e iarna& In aceasta or$ine $e i$ei# turismu $e
scurta $urata 'in Aee*-en$ si in 0one montane apropiate+ capata o ampoare
$eose!ita& Se recoman$a,
- e4tin$erea %aciitatior $e acces inspre 0onee montane tra$itiona $e
interes turistic 'atat a ni"eu in%rastructurii# cat si a %ui$i0arii
con$itiior $e tra%ic+-
- $i"ersi%icarea o%ertei turistice in areaee montane reati"e apropiate
$e marie centre ur!ane emitatoare $e turisti-
- campanii $e e$ucare a .ustuui pentru anumite tipuri $e mani%estari#
pe masura ce cresc posi!iitatie %inanciare ae turistior&
Strati%icarea pietei turistice# in$eose!i a ni"eu practicantior $e
turism montan# $uce a necesitatea unei "i0iuni $i%erentiate# a"an$ in "e$ere
se.mentarea cererii in %unctie $e pret si necesitati $e mani%estare& In acest
conte4t# un mai mare interes pentru practica si necesitatie turismuui $e tip
oA-!u$.et '!ac*pac*in.# cara"ane etc&+# $e o ampoare $eose!ita a ni"e
european si .o!a# este $e pre%erat si in areau carpatic romanesc&
In$eose!i a ni"eu $rumetiei montane 'tre**in.+# anai0a si
cunati%icarea %u4urior turistice $in ce in ce mai consistente $e a an a an
poate a$uce pus"aoare in intrea.a economie montana& E4tin$erea reteei $e
campin.uri# sate $e "acanta# re%u.ii si ca!ane apine pe care se spri3ina
$rumetia ca si componenta a turismuui $e 1oisir2 necesita e%orturi
in"estitionae care pot %i %oarte !ine canai0ate spre %on$urie $e
con"er.enta# a"an$ in "e$ere accentu care se pune pe reatia $intre turism si
$e0"otarea $ura!ia&
In practica turismuui montan# in$epen$ent $e .ra$u $e satis%actie
o%erit $e !a0a materiaa si $e in%rastructura# s-a impus in utimu timp si
componenta 1o%%-roa$-uui2 'asa-numitu 1en$urism2+# o a$e"arata constanta
in ceea ce pri"este e"outia numaruui $e amatori care practica aceasta %orma
$e recreere 'in$eose!i straini+ cu masini $e teren# motocicete s&a& Para$o4a#
sa!a $e0"otare a in%rastructurii $e transport# cumuata cu %actorii naturai
neaterati creea0a un potentia e4tins $e $e0"otare a en$urismuui# in
contrast cu $ecinu acestei acti"itati in Europa montana suprapopuata si
supra$e0"otata a ni"eu caior $e transport&
Turismu $e o%%-roa$ repre0inta o sursa %oarte !una $e "enit pentru
micie comunitati ocae $in 0ona montana un$e se practica aceasta
acti"itate# acesti amatori cautan$ %aciitati $e ca0are# aimentatie si acti"itati
cutura-artistice speci%ice unei "acante acti"e& Pro!ema care se pune a
ni"eu acestui tip $e acti"itate turistica este ni"eu $e0or.ani0at a care se
practica# cu e%ecte .reu $e $eterminat asupra me$iuui& Este ne"oie $e o e.e
care sa $eimite0e trasee stricte $e $es%asurare# sa imite0e accesu in
parcurie nationae si re0er"atiie naturae si sa pre"a$a sanctiuni a ni"eu
ceor e4istente in Uniunea Europeana pentru cei care se a!at $e a ca$ru
re.ementat&
Impactu e4tin$erii amena3arior turistice si a practicior turistice#
asupra me$iuui montan# repre0inta o "aria!ia care $e mute ori nu este
uata in cacu asa cum tre!uie# $ucan$ a aterarea resurseor peisa.istice pe
care s-a ca$it aceasta 1in$ustrie %ara %um2 in spatiu carpatic& Ero0iunea
souui# $e%risarie masi"e in scopu e4tin$erii amena3arior turistice#
$rumetia# escaa$a sau sc/iu in 0one prote3ate# acumuarea $e $eseuri#
pouarea aeruui printr-o circuatie rutiera in crestere# ipsa mi3oaceor $e
tratare a apeor mena3ere in 0ona ca!aneor si a statiunior apine# acestea
sunt $oar cate"a $in e%ectee ne.ati"e pe care turismu prost .estionat e
poate a$uce spatiuui montan&
Ma3oritatea acestor acti"itati pertur!atoare pentru me$iu au %ost si
sunt e4perimentate si $e tari cu tra$itie in turismu montan 'S&U&A&# 9ranta#
Itaia etc&+# concu0ia care se $esprin$e %iin$ ca aspectu peisa.istic cat mai
apropiat $e "aentee naturae %a"ori0ea0a $epasarea %u4urior turistice# pe
can$ $e.ra$area %actorior $e me$iu prin antropi0area acestora poate $uce a
un recu in circuatia turistica respecti"a&
Un tipar $e succes si $emn $e urmat in ceea ce pri"este perpetuarea
acti"itatii turistice in spiritu $e0"otarii $ura!ie i repre0inta re.iunea
Tirouui $in "estu Austriei# re.iune a carei poitica in ceea ce pri"este
turismu a $us a cresterea numaruui $e "i0itatori %ara a se constata
mo$i%icari su!stantiae a ni"eu peisa.istic $e ansam!u& Se $istin. cate"a
inii $e actiune principae# ce pot %i incuse cu succes in poitica romaneasca
pri"itoare a turismu montan,
- statiunie montane sa %ie $e0"otate in ca$ru ocaitatior $e3a
e4istente# ci nu in spatii "ir.ine-
- e4tin$erea reteei $e pensiuni si ate unitati $e primire %amiiae# $e
mici $imensiuni# care sa .enere0e un impact materia important pentru
re0i$enti si o satis%actie pe masura in ran$u turistior# prin con$itii
speci%ice .asite $e acestia a ocanici-
- perpetuarea e4poatarior pastorae si a tra$itiior cuturae# care a$uc
un pus $e autenticitate si se muea0a pe asteptarie turistior-
- incura3area a.ricuturii ocae# ca si acti"itate compementara
turismuui $in perimetru respecti"-
- $iminuarea pana a imitarea totaa a %enomenuui >caseor $e
"acanta2# pentru a se e"ita riscu ur!ani0arii statiunior-
- constienti0area importantei me$iuui natura neaterat pentru
$e0"otarea acti"itatior turistice# prin campanii sustinute in ran$u
"i0itatorior si a popuatiei ocae&
(m mai adauga noi, ca un #must-do& la nivel legislativ -
adoptarea unui plan integrat la nivel ar0itectural si al artei decorative,
care sa tina cont de imaginea traditionala a zonei sau a regiunii. "n acest
fel se elimina #1itsc0-ul& care a capatat o amploare formidabila la
nivelul constructiilor si care nu corespunde cu asteptarile in plan
cultural si estetic ale vizitatorilor.
In 0ona montana# un ro $eose!it in re.ementarea reatiior $intre
conser"area %actorior $e me$iu si necesitatie $e o$i/na# recreere si
cuturai0are# i au parcurie nationae&
Daca a ni"e teoretic e.isatia ce "i0ea0a ca$ru $e or.ani0are si
%unctionare a parcurior nationae este !ine %un$amentata# in practica
apicarea acesteia asa $e $orit# %iin$ nuantata in %unctie $e ne"oie anumitor
.rupuri $e interese&
Se recoman$a,
- in%iintarea unei autoritati centrae 'in su!or$inea primuui-ministru+
care sa .estione0e intrea.a retea $e parcuri nationae# prin preuarea
acestora $e a Romsi"a siBsau ate or.anisme cu ro $e a$ministrare-
- compati!ii0area 'armoni0area+ pe cai e.isati"e a intereseor
operatorior turistici care actionea0a in 0ona parcurior nationae# in
scopu crearii unor pro$use turistice in concor$anta cu $e0i$eratee
$e0"otarii $ura!ie-
- un mai !un contro a $ispersiei %u4urior turistice in aceste 0one
prote3ate# prin sporirea numaruui $e ran.eri si printr-un sistem
inte.rat $e in%ormare 'panouri# in$icatoare# /arti# !rosuri+ pentru a se
e"ita supraa.omerarie si o presiune antropica ri$icata asupra
me$iuui-
- stu$ii in "e$erea aprecierii circuatiei turistice a$ec"ate# $e a ca0 a
ca0# si $e%inirea capacitatii $e primire turistica# sustena!ia $in punct
$e "e$ere a con$itiior naturae&
In utimii ani# iu!itorii $e natura practicanti ai turismuui $e rea4are si
.rupurie $e turisti care cauta a"entura sunt se.mentee $e "i0itatori cu cea
mai rapi$a crestere in ansam!u %u4urior $e pro%i# necesitan$ o atentie
$eose!ita in ca$ru strate.iei montane pe aceasta nisa# a parcurior nationae&
Datorita %aptuui ca aceste se.mente $e turisti tin$ sa ai!a o i$entitate
$e .rup !ine $e%inita si sunt !ine or.ani0ate# ee pot constitui un important
aiat# $ar si o resursa in pro.ramee $e supra"e./ere ae ariior prote3ate&
Printr-un mana.eriat e%icient a ni"e centrai0at se pot $iri3a in sens
con"er.ent interesee ceor $oua se.mente $e turisti i$enti%icate anterior# cu
cee ae conser"ationistior# numitoru comun %iin$ pasiunea pentru munte&
Mai concret,
- turistii iu!itori ai munteui se pot trans%orma in mesa.eri si aiati in
e%orturie $e conser"are a naturii# %iin$ o resursa umana care#
.estionata corect# poate su!stitui o !una parte $in personau necesar
a$ministrarii unui parc nationa 'ran.eri# ./i0i# sa"amontisti etc&+-
- in"atan$ aceste .rupe $e turisti sa $e0"ote un comportament
responsa!i in ceea ce pri"este prote3area resurseor $e me$iu# ee pot
ser"i e%ecti" in mana.erierea unui parc nationa montan# prin
auto$eterminarea $e care pot $a $o"a$a# $e"enin$ un %e $e asistenti
ai parcuui# auto%inantati-
- aceeasi .rupe $e "i0itatori pot constitui un instrument e%ecti" $e
popuari0are a atractiior montane in ran$u ator cate.orii $e turisti&
Departamentul de Turism al TNL considera ca aspect esential al
problematicii turismului montan necesitatea constientizarii de catre
vizitatori a normelor etice si standardelor de comportament ce trebuiesc
urmate in momentul intrarii in acest spatiu geografic. $rintr-un efort
sustinut al factorilor de decizie implicati in problematica turismului
montan (in colaborare cu 2N3-urile de profil), se va urmari
informarea turistilor in ceea ce priveste codurile de conduita, universal
acceptate, cum ar fi #Declaratia 4at0mandu cu privire la (ctivitatile
*ontane& (+,.5) si #Declaratia T6rol& (5775), ambele documente fiind
adoptate si publicate de organizatii internationale de profil, precum
#/ederatia "nternationala de (lpinism si 8scalada&, #9niunea
"nternationala pentru 'onservarea Naturii ("9'N)& s.a.
Pentru o in%ormare optima# turistii tre!uie sa ai!a acces a aceste
in%ormatii inainte $e a peca $e acasa# prin interme$iu Internetuui# a
pu!icatiior scrise '!rosuri# articoe $e re"ista# !uetine in%ormati"e# carti si
/arti montane+# tee"i0iunii sau ra$iouui& Aceasta intro$ucere preiminara
tre!uie reiterata in ca$ru puncteor $e acces in 0ona montana& In am!ee
ca0uri# in%ormatia transmisa tre!uie sa accentue0e %aptu ca insusirea
normeor respecti"e $e con$uita are un e%ect !ene%ic pentru !unastarea
personaa# pentru conser"area peisa3uui in ansam!u sau si pentru
$eectarea tuturor "i0itatorior cu un cumu $e %actori $e me$iu montan care
pot ramane neaterati atat in pre0ent cat si in "iitor&
Inocuarea pe $i%erite canae a acestor norme etice# poate a"ea un
ro primor$ia pentru spatiu montan# ca si suport a $es%asurarii acti"itatii $e
turism& Ast%e# printr-o poitca $e in%ormare !ine pusa a punct si un e%ort
!u.etar suporta!i# se poate re$uce semni%icati" presiunea antropica asupra
munteui&
In utimii 5) $e ani# $istru.erea economiei montane 'in$eose!i a
0oote/niei+ si ipsa unor poitici .u"ernamentae care sa stope0e $ecinu
ocupatiior istorice ae ocuitorior $in acest spatiu# a .enerat %enomenu
e4o$uui in masa a .eneratiior tinere $in ase0arie $e munte&
Destramarea a mutor mii $e .ospo$arii# a "etreor $e ocuire ruraa
secuara# ramanerea pe aocuri $oar a unor nucee $e popuatie a3unsa a
"arsta senectutii# toate acestea apar ca niste constante intr-un ta!ou sum!ru
ce anunta $ecinu accentuat a spatiuui rura carpatic - cu o "ec/ime $e mii
$e ani - in conte4tu .o!ai0arii acceerate& Se a%a in aceasta situatie
ase0arie rurae $in Muntii Apuseni# O!cinee <uco"inei# Muntii <anatuui#
Me/e$inti# <u0au# Vrancea&&&si e4empee pot contiuna&
Din sume$enia $e %actori care pot sta!ii0a si perpetua aceasta
ci"ii0atie mienara# turismu isi are rou sau !ine $e%init& In$eose!i
turismul rural poate capata o e4tin$ere $eose!ita# in stransa concor$anta cu
e4pansiunea %enomenuui ur!an si a ne"oii popuatiei $e intoarcere spre
ori.ini&
Prin incura3area practicarii acestui tip $e turism si e4tin$erea unitatior
$e ca0are apartinatoare ocanicior# se poate $a un nou impus spatiuui rura
$in 0ona $e munte# crean$u-se,
- o !a0a economica sta!ia pentru ase0arie rurae-
- un ni"e optim $e conser"are a caitatior naturae si umane ae
spatiuui montan-
- un mo$ $e e$ucatie si $e crestere a caitatii "ietii pentru cei care
practica aceasta acti"itate-
- $e0"otarea unor noi preocupari care sa $e"ina in timp pro%esii-
- perpetuarea unor mestesu.uri si o!iceiuri a%ate in pra.u e4tinctiei&
Turismu rura este o acti"itate economica ce poate >e4po$a2 in
"iitor# a"an$ in "e$ere potentiau e4istent $e ci"ii0atie si o!iceiuri popuare
ar/aice# $u!ate $e un ca$ru natura cu "eeitati $eose!ite& Esentia pentru
!una %unctionare a acestui concept ar %i o serie $e masuri $e incura3are
stipuate prin e.e,
- amena3ari turistice care sa apartina in e4cusi"itate comunitatii rurae#
sin.ura in masura sa pastre0e neaterat %armecu taranesc-
- inesniri acor$ate $in partea statuui 'cre$ite pe termen un. cu
$o!an$a %i4a# scutire $e impo0it pe acti"itatea $es%asurata# spri3in
o.istic# %ormare $e persona+-
- consutanta speciai0ata pentru accesarea %on$urior europene-
- incura3area permanenta a a%acerior >mici si mi3ocii2 cu capita
%amiia-
- sistem $e promo"are turistica mai a.resi" in tara si strainatate-
- %ormarea unor ./i0i speciai0ati 'pe componenta, "anatoare# turism
itinerant# sc/i# interpreti# $rumetie etc&+ %oosin$u-se mem!rii ai
comunitatior ocae-
- intee.erea ni"euui asteptarior strainior# prin o!tinerea $e
consutanta $in ran$u tarior cu tra$itie in $omeniu 'Austria#
:ermania# 9ranta# Iran$a+-
- e4tin$erea %aciitatior $e %oosire a cartior $e cre$it si a cecurior $e
caatorie-
- e4tin$erea sistemuui rent-a-car in specia pentru turistii straini
amatori ai acestei acti"itati turistice&
E4istenta >Asociatiei Nationae pentru Turism Rura# Ecoo.ic si
Cutura2 'ANTREC+ si conectarea acesteia a reteaua EURO:ITES
'>9e$eratia Europeana $e Turism Rura2+ a $esc/is caea conucrarii cu ate
or.anisme $in turismu rura european& Raman insa o serie $e masuri
enuntate mai sus care nu pot %i perpetuate $ecat printr-o sustinuta "ointa
poitica& A$au.am a cee stipuate anterior o serie $e %actori pertur!atori
care %ranea0a e4pansiunea turismuui rura ,
- $e.ra$area me$iuui prin pouare si e4poatare intensi"a a resurseor
$e so si su!so-
- in%rastructura saraca '$rumuri# transporturi etc&+-
- ser"icii me$icae si $e ur.enta acunare-
- ima.ine $eseori ne%a"ora!ia in anumite tari emitatoare $e turisti-
- preturi piperate pentru ser"icii care nu se ri$ica asteptarior&
Asa$ar# un cumu $e %actori po0iti"i si ne.ati"i actionea0a in 0ona
turismuui montan romanesc# cea $e-a $oua cate.orie constituin$ o pro"ocare
pentru or.anismee $e raspun$ere ce "or .estiona incepan$ cu %inee anuui
5)75 acest $omeniu sensi!i a turismuui montan&
Post Scriptum,
Departamentul de Turism al TNL considera necesara
identificarea si includerea unei statiuni:areal montan intr-un proiect pilot
de modernizare si extindere a infrastructurii de transport si a bazei
te0nico-materiale, in scopul ridicarii acesteia la standarde din tari alpine
in ceea ce priveste practicarea sporturilor de iarna (si nu numai), a
eficientizarii relatiilor dintre turism si mediu, comunitate locala,
agricultura si alte domenii complementare #industriei fara fum&. (cest
lucru este de dorit a fi realizat cu spri)in si logistica umana din spatiul
francez si austriac (regiunea Tirolului), aceste doua modele de dezvoltare
montana constituind varful de referinta pentru toate tarile care si-au
dezvoltat componenta alpestra a turismului, atat din 8uropa, cat si din
;.9.(., 'anada sau <aponia. =ationamentul pentru acest demers de
promovare a unui proiect-pilot este acela de a demonstra pe plan national
cum ca se poate realiza, adapta si gestiona un areal montan romanesc la
standarde europene si > prin contagiune > se poate crea o emulatie si in
alte areale carpatice in care converg interesele autoritatilor
locale:regionale cu cele ale tuturor operatorilor implicati in turism (nota
bene ?ulgaria s-a impus pe piata montana a turismului european cu un
numar de doar @ statiuni - ?orovets, $amporovo, ?ans1o > ale caror
conditii si dotari la nivelul statiunilor similare din (lpi au dus la
includerea lor inclusiv in circuitul concursurilor europene sau mondiale
de sc0i).
Material intocmit de
NICOLAE CRISTIAN BADESCU
VICEPRESEDINTE DEPARTAMENTUL DE TURISM AL TNL