Sincretismul tehnicilor artistice contemporane

Sincretismul in arta americana

www.referat.ro







Evolutia artei din ultimul secol a creat numeroase controverse in randul
creatorilor si al consumatorilor de arta. Inovatiile artistice au ajuns sa se dezvolte in asa o
masura incat orice standarde au fost spulberate. Frumos-urat, estetic-insestetic, etic-ne
etic, toti acesti termeni devin lipsiti de substanta cu cat formele de exprimare se afla intr-
o permanenta goana dupa originalitate. Intrebarea ce este arta! persista in polemicile
create pe aceasta tema cu atat mai mult cu cat se stie ca acesta evolueaza in conformitate
cu epocile si contextele sociale.
Se observa o pluralitate stilistica- formule ce apartin trecutului sunt readaptate in
formule moderne. "n exemplu in acest sens il constituie #ostavangarda care a sustinut
superioritatea valorilor traditionale. $cest fapt duce la instaurarea unei stilistici eclectice.
$rtele traditionale- pictura, sculptura, grafica, arhitectura- nu mai sunt incadrate in
granitele lor firesti ci interfereaza mereu cu mijloace de exprimare diferite creand un
sincretism artistic, o imbinare care demonstreza o evolutie ascendenta a artei plastice.
Este evident faptul ca in ziua de azi arta este inclinata in mod deosebit spre
satisfacerea intelectul privitorului in defavoarea spiritului. $cesta este fortat sa
paraseasca atitudinea de simplu privitor si sa intre intr-o stare de reflectie asupra
mesajului transmis. %esigur, receptorul trebuie sa aiba capacitatea si disponibilitatea de a
intelege scopul mamifestarii artistice, in caz contrar atitudinea sa se va rezuma in cel mai
bun caz la indiferenta ori, din dimpotriva, va simti o puternica repulsie fata de ideea de
arta contemporana.
$semeni oricarui domeniu si in ara tehnologia isi face simtita prezenta din ce in
ce mai fervent. %e fapt, putem afirma faptul ca arta contemporana isi datoreaza forma
actuala tocmai evolutiei tehnologiei. Impactul puternic pe care l-a avut informatica ori
arta video, a modificat modul de gandire si conceptiile creative in domeniul artei.
Sensurile in care artistii contemporani se pot exprima, sunt practic nelimitate. #roiectele
acestora poseda aceeasi ambivalenta asemeni tehnicilor din acre se inspira in mod direct.
Influenta tehnologiei asupra artei care ii este contemporana se exercita in limitele pe care
aceasta le circumscrie intre real si imaginar.
#utem afirma ca $merica ofera artistilor plastici o libertate toatala de gandire si
exprimare. Infuzia de valori din domeniul artei ori stiintei care au emigrat din Europa de
teama celui de-al doi-lea &azboi 'ondial, a dus la formarea unor vaste centre culturale.
$ici, artistii plastici europeni au avut ocazia sa exprime prin creatia lor ceea ce pe
continentul natal le era interzis. 'ai mult, artisti originari si de pe alte meridiane si-au
putut etala produsele artistice intr-un mediu lipsit de constrangeri. 'ai mult decat atat,
apetitul americanilor pentru nou le deschidea artistilor calea catre recunoastere.
In acest context al sincretismului artistic contemporan evidentierea creatiei unor
artisti contemporani este binevenita, secolul (( rezervandu-ne zeci, daca nu sute de
nume valoroase in acest context artistic.


&udolf Stingel


&udolf Stingel s-a nascut in )*+, la 'erano, Italia. S-a stabilit la -ew .or/ unde
isi desfasoara activitatea, dar are o resedinta si in 0olzano, Italia.
&enumitul artist de origine italiana, &udolf Stingel si-a dedicat opera explorarii
psihicului uman in contact fizic cu opera de arta. Isi propune abordarea unor notiuni
autentice si de context intr-o maniera unica. $rtistul urmareste disjunctia dintre real si
imaginar speculand impactul pe care il va avea opera de arta asupra receptorului. El
experimenteaza o varietate de spatii si subiecte cu scopul de a fi nonfigurativ. El apeleaza
la o forma de sincretism intre pictura pe panza si arta conceptuala.
In cadrul temelor sale favorite se distinge ironizarea diverselor curente artistice
cum ar fi spre exemplu foto-realismul. In acelasi timp el protesteaza impotriva utilizarii
defectuase a spatiului expozitional. 1 alta ironie la adresa conceptului oricine poate fi
artist, a fost publicarea unei mici carti 2)*3*4 in care demonstra faptul ca pictura
realizata cu un mixer si o arma cu aer comprimat nu are nimic de a face cu emotiile ori
talentul artistic.
Stingel este deosebit de apreciat pentru abordarile sale critice si riguroase in
domeniul picturii. "n minimalist convins, adept al conceptualismului si al performance-
ului, Stingel utilizeaza o gama larga de materiale neconventionale cum ar fi textile,
cauciuc si polistireni, evocand constant intentia de a produce un mediu artistic inclinat
spre puritate. 5a una din expozitiile sale, intr-un articol din 6he -ew .or/ 6imes
7iaristul scria8 9reme de :; de ani opera lui<&udolf Stingel= a sedus ochiul,
demonstrand mai presus de toate, ce constituie pictura, ce reprezinta ea si mai ales de
cine este conceputa. $rtistul a avut un deosebit succes cu o instalatie formata din
panouri de aluminiu pe care le filma, si in care privitorii erau invitati sa le zgarie.
6recerea sa de la abstractionismul monocrom pe care il aborda in lucrarile sale timpurii
din anul )*3>, la autoportretele supradimensionate din :;;,, incarcate de melancolie in
care abordeaza subiecte figurative si reproducerea fotografica. Stingel se vrea a fi
multivalent si ambitios, insistand pe constanta radicalitate in ceea ce priveste pictura, in
toate formele ei. Scopul sau este acela de a-l castiga de partea sa pe privitor implicandu-l
in actul artistic.
"n alt exemplu extras din opera sa il reprezinta o serie de picturi de aur tapet. 1
compozitie formata din repetarea sistematica a unui modul, un model reprodus mecanic,
aparent identic, formand un ansamblu omogen. %upa o examinare mai atenta a intregului
se pot observa erorile de executie, erori care fac dovada unei creatii umane care
individualiteaza prin imperfectiunile sale fiecare model, desi fac parte dintr-un tot unitar.
#ractic, lucrarea e o reprezentare a modelului biologic, desi autorul apeleaza la
decoratiuni banale.
%iversitatea materialelor de care Stingel se foloseste in opera sa vrea sa inspire
receptorului conceptul arte povera. %e fapt, el doreste o demistificare a artistului,
prezentandu-l in timpul activitatii creatoare. $uriul modelelor e un semn al decadentei,
insa Stingel urmareste o perturbare a modernismului monocrom si o readucerea in atentia
publicului a artei decorative. Scopul autorului este acela de a identifica propriul spatiu
locativ cu cel expozitional, iar in ceea ce-l priveste stabilirea ierarhiei dintre opera de arta
si context.
In :;;,, Stingel a fost selectat pentru 0ienala ?hitne7 de la 'uzeul de $rta din
-ew .or/.


@eith Edmier


@eith Edmier este un sculptor de origine americana. $merican sculptor. Edmier
se situeaza la intersectia dintre motivatia personala si interesul publicului. El creaza calea
prin care receptorul apeleaza la fondul comun de memorie si informatii istorice. $
colaborat si cu Aoll7wood-ul folosindu-si imaginatia in crearea efectelor speciale.
In prima faza lucrarile sale interpreteaza cpilaria si inocenta din perspectiva unui
adult.$peland la tehnica re-colectionarii ca principala metoda de expresie, el re-printeaza
fotografii pe care le-a imortalizat in vremea propriei copilarii8 Strutul din 0roo/esfield
Boo, %imineata Sf. 9alentin, 6argul renascentist-&egele &ichard- toate din perioada
)*>,-)**C. Fotografiile au o tenta unitara ca imagine, si o oarecare opacitate, ca si cum
in cazul fiecareia dintre ele fotograful a tinut in mod accidental degetul pe lentila.
$ceasta utilizare frustranta a unor imagini rebut demonstreaza interesul autorului pentru
propria biografie pe care o vrea ascunsa, necunoscuta publicului larg. Donform acestei
conceptii, in )**,, aduce un omagiu cascadorului Evel @nievel. 'onument dedicat
spiritului adolescentin pentru care eroii sunt reali, niste modele demne de urmat catre care
tinzi, barbatii adevarati. 5a un moment dat al evolutiei sale artistice Edmire a intercalat
personalitati istorice cu propriul trecut. Da exemplu, Eill #eters2)**>4 este o sculptura
de marmura care imbina maniera clasica a executiei si cultura pop. 5ucrarea evoca o
iubire din propria adolescenta, peste care se suprapune imaginea vedetei de cinema a
anilor F>;, Farah Fawcett. $lt exemplu este lucrarea 0everl7 Edmier-)*,> 2)**34 care
denota o si mai mare apropiere de propriile trairi. Statuia o reprezinta pe mama sa iar
materialul folosit este o rasina transparenta. #ersonajul este invetmantat intr-un costum de
dama roz, marca Dhanel si prezinta o sarcina in stadiu terminal. 6ransparenta statuii ne
permite sa observam fatul, imaginea artistului inca nenascut. Dostumul Dhanel este
similar celui purtat de Eac/ie @enned7, sotia presedintelui asasinat, in ziua tragediei.
&eferindu-se la simbolurile culturale americane si la narcisism, Edmire intruneste in arta
farame de istorie spre a fi judecate de publicul privitor. In acelsi timp el expune eceste
figuri in ipostaze personalizate cu care receptorul se poate identifica, urmarind trairea
subiectiva.
$tractia lui Edmier pentru formele naturale si interesul sau pentru fiinta umana se
regasesc in uriasii nuferi 9ictoria &egia inmuguriti 2)**34, simboluri ale masculinului si
femininului, pentru realizarea carora autorul a folosit rasina de poliester, silicon de
cauciuc, acrilice, poliuretanice si otel.

#entru a putea crea lucrarea intitulata D7cas revoluae bulbil, @eith Edmier
apeleaza la ajutorul GraphicstudioFs 2un studio specializat in efecte speciale pentru filme4
si la specialistii din cadrul universitatii de geologie. Du ajutorul acestora a reusit sa
readuca in stare lichida o roca vulcanica 2bazalt4 si sa ii dea forma dorita. Floarea a fost
modalata din rasina si pictata manual si atasata suportului de lava.
Edmire a gandit acest proiect vreme de cativa ani. Ideea manipularii lavei topite i-
a venit in Aawaii unde a studiat efectul pe care il are intalnirea lavei cu o planta vie. a
observat ca datorita umezelii lava pastra imprimat negativul plantei dupa racire sau macar
o urma a acesteia.
D7cadele sunt forme de viata vegetale care au supravietuit in aceeasi forma
milioane de ani. "n fapt neobitnuit e modul lor de reproducere alternativ. %esi sunt de
ambele sexe, plantele se pot reproduce prin generarea unor lastari de acelasi sex.
$deseori, sculpturile lui Edmire fac aluzie la sexualitate- fie ea feminina ori
masculina- fiind o simbolizare a renasterii, a reanoirii.



%aniel Edwards



%aniel Edwards are ca scop demascarea grotescului ce defineste fascinatia
americanilor pentru celebritati, obsesia societatii de a viola cele mai ascunse taine ale
starurilor. $rtistul ironizeaza dorinta oamenilor de a citi mereu cate o stire oricat de
triviala in legatura cu o persoana ce apare la televizor.
Edwards a ridiculizat un mare numar de 9.I.#-uri printre care 1prah ?infre7,
0ritne7 Spears, #aris Ailton, Ailar7 Dlinton ori #rintul Aarr7.
$rtistul da dovada de o fina ironie in lucrarea sa 'onumentul #ro9iata- nasterea
lui Sean #reston in care o reprezinta pe 0ritne7 Spears nascand asemeni unei wal/irii pe
o blana de urs, desi se stie faptul ca artista a suferit o operatie de cezariana.
In cazul lui #aris Ailton sculptorul apeleaza la o alta perspectiva, total opusa
nasterii. 9edeta este prezentata in coma alcoolica, tinand intr-o mana un telefon, iar in
cealalta un pahar golit. 5anga ea se afla reprezentat catelul ei chiwawa, Dlopotel, singura
fiinta care ii este ce adevarat apropiata. In varianta finala, lucrarea intitulata $utopsia lui
#aris Ailton va avea abdomenul decupat si umplut cu polimer reprezentand intestinele
victimei. sculptura se vrea a fi un mesaj impotriva abuzului de alcool si a exemplului
negativ pe care il reprezinta teribilismul acestor staruri denaturate. Doronita ce se afla
pe capul divei ii subliniaza statutul de printesa capitalista. %ar poate fi si o paralela la
moartea printesei %iana care a murit din cauza unui sofer beat.
'icul chiwawa poate fi si o trimitere la ogarul zeitei $rtemisH%iana, ocrotitoarea
castitatii si vanatorii- desigur un simbol al valorii invers-proportionale.
"n alt exemplu este statuia care il infatiseaza pe printul Aenr7.Sculptura in
marime naturala il prezinta pe Aarr7 intins pe spate, tinand intr-o mana un medalion cu
chipul mamei sale, avand banuti pe pleoape, capul sprijinit pe o biblie si un vultur plesuv
la picioarele incaltate cu cizme de razboi.
"rechile ii lipsesc- o referire la o amenintare unui lider al militiei irachiene
conform careia, in cazul in care il prinde pe acolo o sa i-l trimita inapoi bunicii sale,
&egina Elizabeta a II-a, fara urechi.
6urnate in bronz, urechile lui Aarr7 sunt vandute la licitatie pe site-ul E-0a7.
Donform acestei amenintari statuia a fost intitulata 'onument memorial al
razboiului din IraI- 'oartea printului Aerr7, martirul din 'a7san. 6rebuie mentionat ca
ironia nu ii este adresata printului Aarr7, ci Dasei &egale 0ritanice care si-a impus vointa
impotriva deciziei tanarului.
Spiritul printul Aarr7 trebuie sa fi murit in ziua in care i s-a spus ca nu se va
putea inrola. Dam la asta se refera monumentul.
#e un alt plan se situeaza lucrea numita #rimul caca a lui Suri Druise- august )3
:;;,, o mica stateta de bronz reprezentand excrementele unui copil. Stralucitoare,
acestea se afla pe un suport de lemn lacuit, cu o placuta aurita pe care scrie data. Suri
Druise este fiica actorilor 6om Druise si @atie Aolmes. %esigur, lucrarea se doreste o
critica la adresa mass-media care bombardeaza publicul cu stiri intime si insignifiante
ridicandu-le la statutul de 0rea/ing--ews numai pentru ca sunt implicate persoane
foarte importante in viziunea publicului. #rotestul impotriva presei care se hraneste din
astfel de subiecte sordide si incurajeaza receptorii sa fie interesati de ceea ce li se prezinta
este evident.
"n astfel de personaj mentinut in atentia publicului in mod artificial este si 1prah
?infre7 care nu a scapat nici ea de ironia muscatoare a artistului. Edwards ne prezinta
imaginea unui sarcofag figurativ de aur. Dapacul o reprezinta pe 1prah asemeni unei
regine egiptene. 6otusi sensul poate fi interpretat si in alt mod. #rivitorul nu poate vedea
mainile modelului si privit de distanta, forma sarcofagului aminteste de 9enus din
?illendorf. Doafura circulara lasa impresia unui cap supradimensionat, lipsa mainilor si
picioarele unite cu o forma fusiforma ne trimite in mod clar la artefactul magdalenian.
5ucrarea se numeste Sarcofagul lui 1prah. -u e greu sa ne imaginam cateva
scenarii care sa explice motivatiile acestei sculpturi. Se poate referi la declinul vedetei,
ori poate la stralucirea cu care se prezinta in public. -u ar fi exclus ca lucrarea sa se
refere chiar la statutul de zeita a televiziunii- faraonii erau considerati zei coborati pe
pamant.
$r fi exagerat sa il consideram misogin, desi lucrarile sale se refera indeosebi la
figuri feminine din show-biz. $re victime si in lumea politica, e adevarat, tot femei.
0ustul prezidentia al lui Ailar7 &odhman Dlinton- #rima femeie presedinte a
Statelot "nite ale $mericii o infatiseaza pe fost prima doamna a S.".$. %enumirea are
doua sensuri. Intr-adevar, este un bust, autorul desavarsind numai capul, umerii si pieptul
personajului care insa e reprezentat cu sutien. -u e greu de observat bustul doamnei
Dlinton. 6otusi sensul sculpturii este faptul ca artistul e un sustinator al ideii de femeie
presedinte, un concept fara sanse de izbanda in S.".$.

Se poate considera ca acesti artisti americani fac dovada libertatii americane. E
bine de stiut faptul ca arta are un refugiu in care sa poata germina si rodi la reala ei
valoare. $m ales acesti trei artisti din acelasi motiv desi sunt extrem de diferiti. Fiecare
din ei demonstreaza un lucru extrem de iportant. &udolf Stingel a incercat sa distruga
gaunosul concept conform caruia oricine poate face arta. @eith Edmier a demonstrat
prin munca sa faptul ca arta figurativa poate inca sa prezinte concepte abstracte, subtile si
totusi sensibile. Iar %aniel Edwards duce o lupta neobosita impotriva prostului gust,
miturilor false si ideilor preconcepute. Fiecare dintre ei si-a asumat o misiune plina de
responsabilitate. $r fi un lucru bun ca exemplul lor sa fie urmat de cat mai multi artisti
contemporani.