1

CAPITOLUL I
STABILIREA DIMENSIUNILOR FUNDAMENTALE ALE MOTORULUI

Motorul cu ardere interna este un agregat termic, n care caldura produs prin
arderea unui combustibil se transforma n lucru mecanic, prin intermediul unui fluid numit
fluid motor. n compoziia acestuia intr i o parte din produsele de ardere, iar evoluiile
acestuia se realizeaz prin intermediul unui piston a crui micare alternativ, n interiorul
unui cilindru, se transform n micare de rotaie de ctre mecanismul biel-manivel.
Punctul mort superior reprezint poziia cea mai apropiat de chiulas pe care o
ocup pistonul atunci cnd efectueaz o curs de lucru. Se noteaz cu PMS.
Punctul mort inferior reprezint poziia cea mai indepartat de chiulas pe care o
ocupa pistonul atunci cnd efectueaz o curs de lucru. Se noteaz cu PMI.

a) Determinarea raportului curs/alezaj

=

1.085 (1.1)

Principalii parametrii dimensionali ce caracterizeaz un motor cu ardere intern sunt:
cursa pistonului i alezajul cilindrului.
Cursa pistonului (S) reprezint spaiul parcurs de piston prin deplasarea sa ntre cele
doua puncte moarte. Cursa pistonului se msoar n mm.
Alezajul cilindrului (D) reprezint diametrul interior al cilindrului. Alezajul
cilindrului se msoar n mm.

b) Determinarea razei manivelei
S= 2r
r =

56.55 mm (1.2)
Raza manivelei reprezint distanta de la axa fusului palier la axa fusului maneton ale
arborelui cotit. Raza manivelei se msoar in mm.

c) Lungimea bielei
=

=> l
b
=

Din ndrumarul de proiectare se adopt = 1/4

l
b
=

226.2 mm (1.3)

Se adopt lungimea bielei l
b
= 225 mm

2

Lungimea bielei (l
b
) reprezint distanta de la axa fusului maneton pan la axa
bolului pistonului, are implicaii asupra nlimii motorului i a solicitrilor mecanice care
apar in biel,ct si in suprafaa cilindrului. Acest parametru are implicatii importante in ceea
ce priveste uzura motorului deoarece influenteaza forta normala cu care este aplicat pistonul
pe camasa. Mrimea lui N dicteaz att uzura cuplei de frecare piston-cma ct i nivelul
de zgomot. De obicei M.A.S.-urile au biela mai scurta decat M.A.C.-urile si din acest motiv
M.A.S.-urile sunt mai rapide decat M.A.C.-urile. Lungimea bielei se masoar n mm.
Raportul dintre raza manivelei si lungimea bielei () este un parametru constructiv
foarte important al motorului, cu influen mare n cinematica i dinamicitatea mecanismului
motor.
Pentru motoare de automobile acest raport ia valori intre limitele 1/3,0..1/4,2 dupa
cum urmeaza:
- Pentru autoturisme: = 1/3.01/3.8 biele scurte;
- Pentru autocamioane: = 1/3.81/4.2 biele lungi;

d) Raportul dintre raza manivelei i lungimea bielei ()

=

= 0.2513 =>

= 3.97 => =

(1.4)
Se adopt =

specific pentru o biela lunga.

e) Clilindreea unitar

V
s
=

= 964.5 cm
3
(1.5)
Cilindreea unitar (Vs) reprezinta volumul mturat de piston prin deplasarea sa
intre cele doua puncte moarte, pe cursa S. Se masoar in cm
3.

f) Volumului camerei de ardere

cm
3
(1.6)

Volumul camerei de ardere reprezint volumul minim ocupat de fluidul motor,cnd
pistonul se afl la punctul mort superior. Volumul camerei de ardere se msoar in cm
3
.
Raportul de comprimare se noteaza cu si reprezinta raportul dintre volumul
maxim ocupat de fluidul motor cand pistonul se gaseste la PMS si volumul minim ocupat de
acesta, cand pistonul se gaseste la PMI.
Pentru MAC, raportul de comprimare = 1423
g) Volumul cilindrului

Va = Vs + Vk = 964.5 + 50.50 = 1015 cm
3
(1.7)
3

Volumul cilindrului (Va) reprezint volumul maxim ocupat de fluidul motor, atunci
cnd pistonul se gasete la punctul mort inferior. Se msoar in cm
3
.
h) Cilindreea total
Vt = i Vs =12 964.5 = 11574 cm
3
(1.8)
Cilindreea total se notaza cu V
t
si reprezinta suma cilindreelor unitare ale tuturor
cilindrilor.Cilindreea total se masoar in cm
3
.
Unde i reprezint numarul cilindrilor.
i) Viteza medie a pistonului

m/s (1.9)

Viteza medie a pistonului se noteaza cu W
p
si este acea vitez, conventional
considerat constant, cu care pistonul ar parcurge dou curse succesive 2S, in intervalul de
timp in care arborele cotit efectueaz o rotatie complet. Se exprima in m/s.
Unde n reprezint turaia de putere maxim n
p
, msurata in rotaii/minut.

j) Viteza unghiular a arborelui cotit

rad/s (1.10)
= 6 n = 6 n = 6 4380 = 26280 grd/s

Viteza unghiulara a arborelui cotit se noteaza cu si este viteza cu care arborele
cotit efectueaza o rotatie completa (2 rad). Se exprima in [rad/s] sau [grd/s] .
Unde n reprezint turaia de putere maxim n
p
, msurat in rotaii/minut.

k) Numrul de cicluri

cicl/s

cicl/min (1.11)

cicl/h
Numrul de cicluri se noteaza cu N
c
numrul grupajelor de procese (A, C, D, E)
care se repet periodic n cilindrii unui motor, n unitatea de timp. Unitile de msur sunt:
[cicl/s], [cicl/min],[ciclu/h].
Timpul motor () reprezint partea din ciclul motor care se efectueaz intr-o curs
simpl a pistonului. Un motor care executa un ciclu complet in patru curse ale pistonului se
numeste in patru timpi ( ); dac ciclul se execut in dou curse, se numete motor n doi
timpi (= 2). Rezult c pentru efectuarea unui ciclu complet, la motoarele in patru timpi,
sunt necesare doua rotaii ale arborelui cotit ( =720
0
RAC), iar la motoarele in doi timpi o
rotaie a arborelui cotit ( =360
0
RAC).


4


l) Timpul pe ciclu

(1.12)

Timpul pe ciclu se noteaz cu t
c
si este timpul msurat n secunde, minute sau ore,
n care se desfoar un ciclu.























2. Calculul indicilor indicai, efectivi i de perfectiune ai motorului
5

2.1 Calculul i trasarea diagramei indicate
Diagrama indicat servete pentru determinarea indicilor de perfeciune ai ciclului
(presiunea medie, randamentul i consumul indicat de combustibil) precum si calculul
solicitrilor mecanice i termice din organele mecanismului motor.
n cazul ciclului motor real, numai o parte din energia termic a combustibilului
reuete s se transforme n lucru mecanic dezvoltat de gaze n cilindru.
Prin aciunea gazelor asupra pistonului n interiorul cilindrului n timpul desfurrii
ciclului real se dezvolt un lucru mecanic indicat (L
i
) proporional cu aria diagramei indicate.
Aria corespunztoare diagramei de pompaj reprezint un lucru mecanic negativ,
micornd lucrul mecanic indicat. Acest lucru mecanic de pompaj se atribuie pierderilor
mecanice i se include n randamentul mecanic.
De aceea L
i
este reprezentat de bucla mare a diagramei indicate i se obine prin
planimetrarea ei.
Lucru mecanic indicat, L
i
-este definit de diferena dintre lucrul mecanic pozitiv
efectuat n cursa de destindere i lucrul mecanic negativ efectuat n cursa de comprimare
Se calculeaz cu relaia:

) (

) ( 2.1)
2.2 Calculul indicilor indicai i a indicilor efectivi

Se adopta randametntul mecanic
m
= 0,87
Se definete presiunea medie indicat,

ca fiind raportul dintre lucrul mecanic

indicat i volumul cilindrului motorului.

(2.2)

Presiunea medie efectiv,

se determina cu relaia:

(2.3)
Puterea indicat,

( 2.4)


Puterea efectiv,

( 2.5)
6


Momentul indicat

(2.6)

Momentul efectiv,

(2.7)

Se adopt:

2.3 Calculul indicilor de perfeciune ai motorului i compararea lor cu
soluii similar
Calculul indicilor de perfeciune presupune determinarea puterii litrice P
L
, a
momentului litric M
L
i a puterii raportat la aria pistonului P
A.
Se utilizeaz urmtoarele relaii de calcul:

(2.8)

(2.9)

(2.10)


Skoda Fabia
Skoda
Octavia Audi A3
BMW
525
Seat
Leon
Volvo
S80 Motorul studiat
Alezaj [mm] 79,5 79,5 79,5 82,8 79,5 85 104,2
Cursa [mm] 95,5 95,5 95,5 80 95,5 88 113,1
19,5 19,1 19,5 21 19,1 19,3 20,1
Vt [cmc] 1422 1896 1896 2498 1896 1997 11574
Np [rot/min] 4000 4000 4000 4800 4000 4000 4382
Moment [Nm] 195 240 250 260 250 320 1358
Pe [kW] 59 77 77 105 77 100 566
i 3 4 4 6 4 4 12
PL [kW/l] 41,49 40,61 40,61 42,03 40,61 50,08 48,93
ML [Nm/l] 137,13 126,58 131,86 104,08 131,86 160,24 117,34
PA [kW/dm
2
] 39,62 38,78 38,78 32,50 38,78 44,06 55,34


7









41.49
40.61 40.61
42.03
40.61
50.08
48.93
0
10
20
30
40
50
60
Skoda
Fabia
Skoda
Octavia
Audi A3 BMW 525 Seat Leon Volvo S80 Motorul
proiectat
P
L

[
k
W
/
l
]

Puterea litrica
137.13
126.58
131.86
104.08
131.86
160.24
117.34
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
Skoda
Fabia
Skoda
Octavia
Audi A3 BMW 525 Seat Leon Volvo S80 Motorul
proiectat
M
L

[
N
m
/
l
]

Momentul litric
8



















3. CINEMATICA MECANISMULUI MOTOR
39.62
38.78 38.78
32.50
38.78
44.06
55.34
0
10
20
30
40
50
60
Skoda Fabia Skoda
Octavia
Audi A3 BMW 525 Seat Leon Volvo S80 Motorul
proiectat
P
A

[
k
W
/
l
d
m
p
]

Puterea pe suprafata
9


Cinematica mecanismului motor se studiaz n ipoteza ca viteza unghiular arborelui
cotit este constant (=ct ).Cnd arborele cotit are o micare de rotaie uniform , viteza
unghiular a acestuia rezult din relaia:

+ (3.1)
n ipoteza c =ct, unghiul de rotaie al arborelui cotit () este proporional cu timpul
comform relaiei:

Pe baza acestei observaii toate marimile cinematice vor fi exprimate in funcie de
unghiul de rotaie al arborelui cotit .In calcule se consider ca poziia iniial pentru unghiul
(=0), cea corespunzatoare poziiei pistonului in P.M.I.
3.1. Cinematica pistonului
3.1.1. Deplasarea pistonului
Expresia deplasri momentane a pistonului (Xp) faa de P.M.I.este dat de relatia:

]
Unde r este raza manivelei (r=

), iar este raportul dintre raza manivelei si lungimea

manivelei (

)fiind adoptat la capitolul 1.

Deplasarea pistonului, n concordan cu relatia 3.1. poate fii considerat ca suma a
dou funii armonice astfel:

unde:

(1-cos2)-
3.1.2. Viteza pistonului
Viteza momentan a pistonului este dat de relaia:

)
Unde r este raza manivelei, iar este viteza unghiular a arborelui cotit (relatia 3.1).
Si aceast expresie poate fi considerat ca o suma de doua funcii armonice , dup
cum urmeaz:

10

Unde:

Viteza pistonului se anuleaz pentru sin(1+cos)=0. ntrucat <1 ,soluia din parantez
este imposibil; rmane sin=0,adica =0,180,360,,deci viteza pistonului este nul n
punctele moarte.Pentru a obtine viteza maxim se anuleaz derivata funciei

,adic :

rezult o ecuaie de gradul I n cos a carei soluie ne d punctele de vitez maxim wp
max
.

3.1.3. Acceleraia pistonului
Acceleraia momentan a pistonului este dat de relaia:

(3.11)
unde r este raza manivelei, iar este viteza unghiular a arborelui cotit (relatia(3.1).
Expresia acceleraiei pistonului poate fi si ea considerat ca o suma de funcii armonice:

(3.12)
unde:

Datele obinute prin calcul sunt prezentate in tabelul urmtor:




11

Tabelul 3.1.
alfa Xp1 Xp2 Xp sum Wp1 Wp2 Wp sum ap1 ap2 ap sum
0
0,00
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 11897 2990 14887
15
1,93
0,48 2,40 6,71 1,63 8,34 11492 2590 14081
30
7,58
1,78 9,35 12,97 2,82 15,79 10303 1495 11798
45
16,56
3,55 20,12 18,34 3,26 21,60 8412 0 8412
60
28,28
5,33 33,60 22,46 2,82 25,29 5949 -1495 4453
75
41,91
6,63 48,54 25,05 1,63 26,68 3079 -2590 490
90
56,55
7,11 63,66 25,94 0,00 25,94 0 -2990 -2990
105
71,19
6,63 77,82 25,05 -1,63 23,42 -3079 -2590 -5669
120
84,83
5,33 90,15 22,46 -2,82 19,64 -5949 -1495 -7444
135
96,54
3,55 100,09 18,34 -3,26 15,08 -8412 0 -8412
150
105,52
1,78 107,30 12,97 -2,82 10,15 -10303 1495 -8808
165
111,17
0,48 111,65 6,71 -1,63 5,08 -11492 2590 -8902
180
113,10
0,00 113,10 0,00 0,00 0,00 -11897 2990 -8907
195
111,17
0,48 111,65 -6,71 1,63 -5,08 -11492 2590 -8902
210
105,52
1,78 107,30 -12,97 2,82 -10,15 -10303 1495 -8808
225
96,54
3,55 100,09 -18,34 3,26 -15,08 -8412 0 -8412
240
84,83
5,33 90,15 -22,46 2,82 -19,64 -5949 -1495 -7444
255
71,19
6,63 77,82 -25,05 1,63 -23,42 -3079 -2590 -5669
270
56,55
7,11 63,66 -25,94 0,00 -25,94 0 -2990 -2990
285
41,91
6,63 48,54 -25,05 -1,63 -26,68 3079 -2590 490
300
28,28
5,33 33,60 -22,46 -2,82 -25,29 5949 -1495 4453
315
16,56
3,55 20,12 -18,34 -3,26 -21,60 8412 0 8412
330
7,58
1,78 9,35 -12,97 -2,82 -15,79 10303 1495 11798
345
1,93
0,48 2,40 -6,71 -1,63 -8,34 11492 2590 14081
360
0,00
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 11897 2990 14887
12


3.2. Cinematica bielei
Cinematica bielei se studiaz innd seama c biela are o micare plan paralel
complex. Se poate considera c fiecare punct al bielei are o micare de translaie identic cu
a punctului p si o micare de rotaie in jurul punctului p cu o vitez unghiular

si o
acceleraie unghiular

.
Micarea bielei se va studia in funcie de unghiul ale crui valori poziioneaz
biela in micare .

3.2.1. Spaiul unghiular al bielei
Expresia spaiului unghiular al bielei este de forma :

Valoarea maxim a obliciti bielei (max) se obine pentru valoarea maxim a
funciei sin , adic la =90 respectiv la =270 astfel nct:

3.2.2. Viteza unghiular al bielei.
Viteza corespunztoare micrii bielei in jurul punctului p va fi precizat de
derivata ,in raport cu timpul a funciei care exprim valoarea unghiului .

(3.17)
unde este viteza unghiular a arborelui cotit (relatia 3.1)
Viteza unghiular a bielei este nul pentru =(2k+1)190 ,unde
k=0,1,2,,deci pentru poziiile mecanismului in care oblicitatea bielei este maxim.
Viteza unghiulara a bielei inregistreaz valoarea maxim atunci cnd

=0.Aceasta situatie se produce in punctele moarte ( =0 si =180),iar pentru un

mecanism normal si axat , viteza unghiular maxim a bielei este :

3.2.3. Aceleratia unghiular al bielei.
Aceleratia unghiular a bielei poate fi determinat prin derivarea ,in raport cu timpul a
expresiei (3.8) ,care precizeaz viteza unghiular a acesteia:

13

unde este viteza unghiular a arborelui cotit ( relatia 3.1).
Acceleratia unghiulara a bielei se anuleaz pentru =k ,unde k=0,1,2,.,adica in
punctele moarte si este maxima pentru =(2k+1) ,unde k=0,1,2,, adic in poziiile
de oblicitate maxima.
Pentru un mecanism normal si axat , valoarea maxim a acceleraiei unghiulare a
bielei este:

Datele obinute sunt prezentate in tabelul urmtor:
[RAC] [grade]
beta
gr,min,sec
b[rad/s] b[rad/s^2]
0 0,00 0 0' 0" 115,28 0,00
15 0,07 0 3' 54" 111,59 -12902,55
30 0,13 0 7' 34" 100,63 -25366,28
45 0,18 0 10' 43" 82,83 -36754,39
60 0,22 0 13' 10" 59,06 -46138,73
75 0,25 0 14' 43" 30,76 -52412,24
90 0,25 0 15' 15" 0,00 -54629,19
105 0,25 0 14' 43" -30,76 -52412,24
120 0,22 0 13' 10" -59,06 -46138,73
135 0,18 0 10' 43" -82,83 -36754,39
150 0,13 0 7' 34" -100,63 -25366,28
165 0,07 0 3' 54" -111,59 -12902,55
180 0,00 0 0' 0" -115,28 0,00
195 -0,07 -1 56' 6" -111,59 12902,55
210 -0,13 -1 52' 26" -100,63 25366,28
225 -0,18 -1 49' 17" -82,83 36754,39
240 -0,22 -1 46' 50" -59,06 46138,73
255 -0,25 -1 45' 17" -30,76 52412,24
14

270 -0,25 -1 44' 45" 0,00 54629,19
285 -0,25 -1 45' 17" 30,76 52412,24
300 -0,22 -1 46' 50" 59,06 46138,73
315 -0,18 -1 49' 17" 82,83 36754,39
330 -0,13 -1 52' 26" 100,63 25366,28
345 -0,07 -1 56' 6" 111,59 12902,55
360 0,00 -1 59' 60" 115,28 0,00
Tabelul 3.2

















15


Fig. 3.1. Deplasarea pistonului




Fig. 3.2. Viteza pistonului



0
20
40
60
80
100
120
0 100 200 300 400
x
p
1
,

x
p
2
,

x
p

s
u
m
[
m
m
]


Deplasarea pistonului
xp1
xp2
xp
-30
-20
-10
0
10
20
30
0 100 200 300 400
w
p
1
,

w
p
2
,

w
p
s
u
m
[
m
/
s
]

Viteza pistonului
wp1
wp2
wp
16



Fig. 3.3. Acceleraia pistonului


Fig. 3.4. Spaiul unghiular al bielei


-15000
-10000
-5000
0
5000
10000
15000
20000
0 100 200 300 400
a
p
1
,

a
p
2
,

a
p
s
u
m

Acceleraia pistonului
ap1
ap2
ap
-0.30
-0.20
-0.10
0.00
0.10
0.20
0.30
0 50 100 150 200 250 300 350 400
b
e
t
a

[
g
r
a
d
e
]

Spaiul unghiular al bielei
17




Fig. 3.5. Viteza unghiular a bielei


Fig. 3.6. Acceleraia unghiular a bielei


-150
-100
-50
0
50
100
150
0 50 100 150 200 250 300 350 400

b
i
e
l
a
[
r
a
d
/
s
]

Viteza unghiular a bielei
-80000
-60000
-40000
-20000
0
20000
40000
60000
80000
0 50 100 150 200 250 300 350 400

b
i
e
l
a

[
r
a
d
/
s
^
2
]

Acceleraia unghiular a bielei