TEHNICI SI METODE N KINETOTERAPIE

1. Tehnici kinetologice de baz

1.1 Tehnici akinetice
imobilizarea (de punere n repaus, de conten ie, decorec ie);
posturarea (corectiv i de facilitare).
1.! Tehnici kinetice
tehnici kinetice statice (contrac ia izometric, relaxarea muscular);
tehnici kinetice dinamice:
active (reflexe si voluntare) i
pasive (prin trac iuni, prin asisten ,sub anestezie, autopasiv,
pasivo-activ,manipulare) ,
!.Tehnici co"binate
!. !. #t$etching%l
!. &. Tehnici de t$an'(e$
!. ). Tehnici de (acilita$e ne%$o*$o*$ioce*ti+ ,-NP.
2.4.1 Tehnici FNP generale
2.4.2 Tehnici FNP specifice
!.).!.1 Tehnici *ent$% *$o"o+a$ea "obilitii
!.).!.! Tehnici *ent$% *$o"o+a$ea 'tabilitii
!.).!.& Tehnici *ent$% *$o"o+a$ea "obilitii cont$olate
!.).!.) Tehnici *ent$% *$o"o+a$ea abilitii
/. Metode 0n kinetote$a*ie
5.1. Metode de relaxare
/.1.1 Metoda 1acob'on
/.1.! Metoda #ch%ltz
5.2. Metode de educare/reeducare neuromotorie
/.!.1 Conce*t%l 2obath
/.!.! Metoda 2$3nng't$o"
/.!.& Conce*t%l 4o5ta
/.!.) Conce*t%l Ca'tillo Mo$ale'
/.!./ Metoda -$enkel
5.3. Metode de facilitare neuropropriocepti!"
/.&.1 Metoda Ma$ga$et Rood
/.&.! Metoda Kabat
5.4. Metode de reeducare postural"
/.).1 Metoda Kla**
/.).! Metoda +on Niede$hoe((e$
/.).& Metoda #ch$oth
5.5. Metode de recuperare a afeciunilor lom#are
/./.1 Metoda 6illia"'
/./.! Metoda McKenzie
Acest capitol furnizeaz informatiile necesare cunoasterii principalelor tehnici si metode
care stau la baza realizrii programelor de kinetoterapie; informa iile necesare aplicrii
tehnicilor i metodelor n func ie de specificul fiecrui caz.
.. !ehnici akinetice
Tehnicile akinetice au dou caracteristici de baz:
absen a contrac iilor musculare voluntare;
nu determin mi carea segmentului.
a. "mobilizarea
Imobilizarea se caracterizeaz prin men inerea si fixarea artificial pentru anumite
perioade de timp a corpului n ntregime sau doar a unui segment ntr!o pozi ie
determinat cu sau fr a"utorul unor instala ii sau aparate.
Imobilizarea suspend n primul r#nd mi carea articular ca si contrac ia dinamic
voluntar dar permite efectuarea contrac iilor izometrice a mu chilor din "urul
articula iilor respective.
Imobilizarea poate fi
total dac antreneaz ntregul corp sau poate fi
regional
segmentar
local dac implic pr i ale corpului.
Imobilizarea total are ca scop ob inerea repausului general n:
politraumatisme
arsuri ntinse
boli cardio!vasculare grave
paralizii etc.
Imobilizrile regionale segmentare sau locale realizeaz imobilizarea complet a unor
pr i ale corpului concomitent cu pstrarea libert ii de mi care a restului organismului.
$n func ie de scopul urmrit pot fi:
imobilizare de punere n repaus % indicate n: traumatisme craniocerebrale
medulare toraciceprocese inflamatorii localizate &artrite tendinite miozite
arsuri flebite etc.' precum si alte procese ce determin algii intense de
mobilizare. Imobilizarea se face pentru segmentul respectiv si se realizeaz pe
pat pe suporturi speciale n esarfe orteze etc.
imobilizare de conten ie % const n men inerea (cap la cap) a suprafe elor
articulare sau a
fragmentelor osoase; blocheaz un segment sau o parte dintr!un segment ntr!un sistem
de fixa ie extern&aparat gipsat atel plastice termomaleabile orteze corsete etc.'.
Tehnica este utilizat pentru consolidarea fracturilor n luxa ii artrite specifice
discopatii etc.
imobilizare de corec ie const n men inerea pentru anumite perioade de timp a
unor pozi ii corecte corective sau hipercorective n vederea corectrii unor
atitudini deficiente: devieri articulare prin retracturi &genu flexum recurbatum etc.
posttraumatic paralitic degenerativ etc.' devia ii ale coloanei vertebrale n plan
frontal sau sagital &scolioze cifoze etc.'.
Imobilizarea de corec ie se realizeaz cu aceleasi sisteme ca si cea de conten ie. *u
pot fi corectate dec#t posturile defectuoase care in de esuturi moi &capsul tendon
mu chi etc.'. +oar c#nd osul este n cre tere anumite tipuri de imobilizare pot influen a
forma sa. Imobilizrile de conten ie si corec ie urmeaz n general unor manevre si
tehnici fie ortopedo!chirurgicale fie kinetologice &trac iunimanipulri miscri pasive sub
anestezie etc.'.
b. #osturarea
,osturrile corective sunt cele mai utilizate n kinetologia terapeutic sau de recuperare.
$n multe cazuri se recomand preventiv n boli a cror evolu ie este previzibil
determin#nd mari disfunc ionalit i &de exemplu spondilita ankilopoietic'. +in
patologie amintim c#teva afec iuni n care posturarea reprezint o tehnic de baz a
kinetoterapiei: reumatismul inflamator cronic si n general artriteleindiferent de etiologie
coxartroza lombosacralgia cronic de cauz mecanic paraliziile de cauz central
sau periferic devia iile de coloan sau ale altor segmente etc. ,osturrile corective se
adreseaz doar pr ilor moi al cror esut con"unctiv poate fi influen at. -orectarea
devierilor osoase nu este posibil dec#t la copii si adolescen i n cre tere. .neori se
recomand ca postura &mai ales cea liber' s fie adoptat dup o nclzire prealabil a
respectivei zone sau eventual s fie aplicat n ap cald.
+e un mare interes n recuperarea func ional sunt posturile seriate care se fixeaz cu
orteze amovibile pe msur ce se c#stig din deficitul de corectat. /e consider c
noaptea este cel mai potrivit interval pentru posturi % imobilizri n diverse aparate n
scop corectiv sau de pstrare a amplitudinilor de mi care c#stigate prin kinetoterapia din
timpul zilei.
+in punct de vedere tehnic posturile corective pot fi:
libere &posturi corective' sau autocorective; Acestea sunt atitudini impuse
pacientului si adoptate
voluntar de acesta pentru corectarea progresiv a limitrilor amplitudinilor articulare.
/unt indicate mai ales n hipertonii reversibile. ,osturrile autocorective folosesc
greutatea unui segment sau a ntregului corp realiz#nd posturri segmentare
men inute prin greutatea unui membru sau a unui segment al acestuia.
liber!a"utate &prin suluri perne chingi etc.' sau realizate manual;
fixate &posturi exterocorective; instrumentale' cu a"utorul unor aparate sau
instala ii.
Acestea restabilesc mobilitatea articular utiliz#nd greut i &ncrcturi': directe
&scule i de nisip suluri perne' plasate proximal sau distal de articula ia mobilizat;
indirecte aplicate prin intermediul monta"elor cu scripe i.Aceste posturri solicit intens
articula ia de aceea se folosesc mai ales pentru articula iile mari %genunchi si sold
pentru celelalte put#nd fi chiar nefaste. 0en inerea nu depseste 12!34 de
minute.,osturri de facilitare: ,osturrile induc efecte de facilitare asupra organelor
interne. $n vederea facilitrii unui proces fiziologic perturbat de boal pozi ionarea
corpului ntr!o anumit postur poate reprezenta un tratament de mare valoare.
Posturrile cu efect asupra aparatului cardiovascular:
! Antideclive &proclive' faciliteaz circula ia de ntoarcere venoas si limfatic la nivelul
extremit ilor si au rol profilactic sau curativ n edemele de staz.
! +eclive &antigravita ionale' faciliteaz circula ia arterial n capilare si se ob in prin
men inerea. 5xtremit ilor n sens gravita ional.
Posturrile cu efect asupra aparatului respirator:
! ,rofilactice % previn instalarea unor afec iuni pulmonare secundare scderii ventila iei
bazelor pulmonare si zonelor hilare.
! Terapeutice de drena" bronsic % favorizeaz eliminarea secre iilor bronsice din lobii si
segmentele pulmonare afectate n caz de: bronsite cronice bronsiectazii abces
pulmonar etc. Asocierea
,ercu iilor toracice si a masa"ului vibrator creste eficien a drena"ului bronsic.
,osturri de drena" biliar
1.2Tehnici kinetice
2. !ehnicile kinetice statice se caracterizeaz prin modificarea tonusului muscular
fr s determine mi carea segmentului.
-ontrac ia izometric reprezint o contrac ie muscular n care lungimea fibrei
musculare rm#ne constant n timp ce tensiunea muscular atinge valori
maxime prin activarea tuturor unit ilor motorii ale grupului muscular respectiv.
-ontrac ia izometric se realizeaz fr deplasarea segmentelorcontra unei
rezisten e egale cu for a maxim a mu chiului respectiv sau c#nd se lucreaz
contra unei
6reut i mai mari dec#t for a subiectului dar imobile. $n realitate se produce o
microdeplasarenegli"abil ntre momentul cresterii tensiunii musculare si cel al relaxrii.
7elaxarea muscular: se realizeaz c#nd tensiunea de contrac ie a mu chiului
respectiv scademu chiul se decontractureaz. 7elaxarea poate fi considerat
ca o atenuare a tensiunii de orice natur&nervoas psihic somatic' cu
schimbarea centrului de aten ie de concentrare sau de efort. 7elaxarea
reprezint un proces psihosomatic pentru c se adreseaz concomitent at#t
strii de tensiune muscular crescut c#t si strii psihice tensionate viz#nd o
reglare tonico!emo ional optimal.
7elaxarea muscular poate fi:
! general ! proces n legtur cu relaxarea psihic
! local ! se refer la un grup muscular
7elaxarea ca tehnic kinetic static se refer la relaxarea local.
3. !ehnicile kinetice dinamice se realizeaz cu sau fr contrac ie muscular !
ceea ce transeaz de la nceput diferen a dintre tehnicile active si cele pasive.
0i carea activ: reflex; voluntar .0obilizarea activ se caracterizeaz prin implicarea
contrac iei musculare proprii segmentului ce se mobilizeaz.
A. Mi carea activ reflex este realizat de contrac ii musculare reflexe necontrolate si
necomandate voluntar de pacient; 0i crile apar ca rspuns la un stimul senzitivo!
senzorial n cadrul arcurilor reflexe motorii. -ontrac ia reflex se poate produce prin
reflexe medulare si supramedulare.
B. Mi carea activ voluntar ! caracteristica acestei tehnici este mi carea voluntar
comandat ce se realizeaz prin contrac ie muscular si consum energetic. $n
mi carea voluntar contrac ia este izotonic dinamic mu chiul modific#ndu!si
lungimea prin apropierea sau deprtarea capetelor de inser ie
8biectivele urmrite prin mobilizarea activ voluntar sunt:
cre terea sau men inerea amplitudinii mi crii unei articula ii;
cre terea sau men inerea for ei musculare;
recptarea sau dezvoltarea coordonrii neuromusculare;
Modalit ile tehnice de mobilizare activ voluntar sunt urmtoarele:
0obilizarea liber &activ pur' % mi carea este executat fr nici o interven ie
facilitatoare sau opozant exterioar n afara eventual a gravita iei.
0obilizarea activ asistat % mi carea este a"utat de for e externe reprezentate
de: gravita ie kinetoterapeut monta"e cu scripe i etc. fr ca acestea s se substituie
for ei musculare mobilizatoare.
0i carea este denumit activo!pasiv atunci c#nd pacientul ini iaz activ
mi carea ns nu o poate efectua pe toat amplitudinea motiv pentru care este
necesar interven ia unui a"utor spre finalul mi crii.
+enumim mi care pasivo!activ n cazul n care pacientul nu poate ini ia activ mi carea
dar odat
ce este a"utat n prima parte a mi crii execut liber restul amplitudinii de mi care. /e
utilizeaz:
! c#nd for a muscular este insuficient pentru a mobiliza segmentul contra gravita iei;
! c#nd mi carea activ liber se produce pe direc ii deviate datorit rota iei capetelor
osoase articulare
sau suferin elor neurologice care perturb comanda sau transmiterea motorie;
0obilizarea activ cu rezisten ! n acest caz for a exterioar se opune par ial
for ei mobilizatoare proprii.
Tehnica mobilizrii active cu rezisten are ca obiectiv principal cre terea for ei si 9 sau
rezisten ei musculare. $n mi carea voluntar mu chii ac ioneaz ca agonisti
antagonisti sinergisti si fixatori.
Agoni ti sunt mu chii care ini iaz si produc mi carea motiv pentru care se mai numesc
(motorul primar). Antagoni ti se opun mi crii produse de agonisti; au deci rol frenator
reprezent#nd fr#na elastic muscular care intervine de obicei naintea celei
ligamentare sau osoase. 0u chii agonisti si antagonisti ac ioneaz totdeauna simultan
ns rolul lor este opus:
! c#nd agoni ti lucreaz tensiunea lor de contrac ie este egalat de relaxarea
antagonistilor care controleaz efectuarea uniform si lin a mi crii prin reglarea
vitezei amplitudinii si direc iei;
! c#nd tensiunea antagonistilor creste mi carea ini ial produs de agonisti nceteaz.
Astfel prin "ocul reciproc echilibrat dintre agonisti si antagonisti rezult o mi care
precis coordonat. Agoni tii i antagoni tii desemneaz o mi care concret dar
ac iunea lor se poate inversa n func ie de grupul muscular considerat. Interac iunea
dintre agoni ti si antagoni ti mreste precizia mi crii cu at#t mai mult cu c#t este
angrenat un numr mai mare de mu chi. $n cazul unui mu chi agonist normal cu c#t
relaxarea antagoni tilor este mai mare cu at#t mi carea agonistului este mai rapid si
mai puternic.
/inergi tii sunt mu chii prin a cror contrac ie ac iunea agonistilor devine mai puternic.
Acest lucru se poate observa n cazul agonistilor bi! sau poliarticulari. /inergistii confer
si ei precizie mi criiprevenind apari ia miscrilor adi ionale simultan cu ac iunile lor
principale. :ixatorii ac ioneaz ca si sinergi tii tot involuntar si au rolul de a fixa
ac iunea agoni tilor antagoni tilor si sinergi tilor. :ixarea nu se realizeaz continuu pe
ntreaga curs de mi care a unui mu chi.
0u chii pot lucra cu deplasarea segmentului &producerea mi crii' realiz#nd contrac ii
izotonice sau fr realiz#nd contrac ii izometrice.
Contrac ia izometric fiind o tehnic kinetic static a fost tratat n subcapitolul
respectiv.
Contrac ia izotonic este o contrac ie dinamic prin care se produce modificarea
lungimii mu chiului determin#nd mi carea articular. ,e tot parcursul mi crii deci al
contrac iei izotonicetensiunea de contrac ie rm#ne aceeasi.
0odificarea lungimii mu chiului se poate face n 3 sensuri: prin apropierea capetelor
sale deci prin scurtare &contrac ie dinamic concentric ' si prin ndeprtarea capetelor
de inser ie deci prin alungire &contrac ie muscular excentric '.
0i carea dinamic &izotonic' cu rezisten este cel mai utilizat tip de efort muscular
pentru cre terea for ei si ob inerea hipertrofiei musculare.
0i crile active cu rezisten pot fi realizate n:
- curs intern sau interiorul segmentului de contrac ie ! c#nd agoni tii lucreaz ntre
punctele de inser ie normal; 0i carea executat n interiorul segmentului de contrac ie
se realizeaz atunci c#nd mu chiul se contract i din pozi ia lui normal de ntindere
se scurteaz apropiind p#rghiile osoase de care este fixat. 8 astfel de contrac ie
scurteaz mu chiul si!i mreste for a si volumul.
! curs extern sau exteriorul segmentului de contrac ie ! c#nd agoni ti lucreaz
dincolo de punctele de inser ie normal n segmentul de contrac ie pentru antagonisti.
0i carea n afara segmentului de contrac ie se realizeaz numai cu acei mu chi care
pot fi ntinsi peste limita de repaus. ;a acesti mu chi avem la nceput o contrac ie p#n
revin la pozi ia lor de repaus dup care contrac ia continu n interiorulsegmentului de
contrac ie. 5ste cazul miscrilor ce se fac n articula iile: sold umr m#n picior i
coloan vertebral. 8 astfel de contrac ie dezvolt elasticitatea lungeste mu chiul si
mreste amplitudinea mi crii.
;imita dintre curse se gseste la punctul zero anatomic n care unghiul dintre segmente
este zero
agoni tii sunt maxim alungi i &zona lung' iar antagoni tii maxim scurta i &zona
scurtat'.
! curs medie, c#nd agoni tii au o lungime medie situat la "umtatea amplitudinii
maxime pentru o mi care dat.
-ontrac ia izotonic poate fi:
a. $oncentric ! c#nd agoni tii nving rezisten a extern; mu chiul se contract pentru
a nvinge o rezisten din afar se scurteaz apropiindu!si at#t capetele de inser ie c#t
si segmentele osoase asupra crora ac ioneaz. Acest fel de contrac ie scurteaz
mu chiul dezvolt#ndu! i tonusul si for a.
-ontrac iile concentrice se execut n:
! interiorul segmentului de contrac ie c#nd mi carea respectiv este ini iat
din punctul zero anatomic sau din diverse unghiuri articulare pozitive se
desfsoar n sens fiziologic &mu chiul se scurteaz reusind s nving
rezisten a' si se opreste la amplitudini mai mari sau la sf#rsitul cursei.,e
parcursul mi crii agoni tii i apropie capetele de inser ie se scurteaz
progresiv pentru ca la sf#r itulcursei de mi care s fie maxim scurta i.
! exteriorul segmentului de contrac ie c#nd mi carea respectiv ini iat
dindiverse unghiuri articulare ale mi crii opuse numite unghiuri negative
se desfsoar n sens fiziologic si se opreste la unghiuri articulare
negative mai mici sau la punctul zero anatomic.
,rin repetare 0i crile concentrice produc hipertrofie muscular urmat de cre terea
for ei iar la nivel articular cresc stabilitatea.
b. %xcentric ! se realizeaz c#nd agoni ti desi se contract sunt nvinsi de rezisten a
extern.
-ontrac ia excentric se realizeaz atunci c#nd mu chiul fiind contractat si scurtat
cedeaz treptat uneifor e care!l ntinde si!i ndeprteaz at#t capetele de inser ie c#t si
segmentele osoase asupra croralucreaz mu chiul respectiv. ,rin ac iunea ei dezvolt
elasticitatea i rezisten a mu chiului.
-ontrac iile excentrice se execut n:
! interiorul segmentului de contrac ie c#nd mi carea respectiv ini iat din
diverse unghiuri pozitive se desfsoar n sens opus celui fiziologic
&rezisten a extern nvinge mu chiul care se alungestetreptat' si se
opreste la unghiuri articulare mai mici sau la punctul zero anatomic.
,e parcursul mi crii agoni ti si ndeprteaz capetele de inser ie se alungesc
progresiv n
punctul zero anatomic fiind maxim alungi i.
! exteriorul segmentului de contrac ie c#nd mi carea respectiv ini iat din
punctul zero anatomic sau din diverse unghiuri negative se desfsoar n
sens opus celui fiziologic i se opreste la unghiuri negative mai mari.,rin
repetare contrac iile excentrice produc lucru muscular rezistent sau
negativ; cresc elasticitateamuscular iar la nivel articular mobilitatea.
+ac lum n considerare cele < tipuri de efort muscular generatoare de for
muscular
&izometric izotonic concentric si izotonic excentric cu rezisten ' raportul dintre acestea
este dup cum urmeaz:
! n func ie de capacitatea de a genera for exist ordinea : contrac ia excentric =
contrac ia izometric = contrac ia concentric
! n func ie de raportul dintre efect si consumul energetic exist ordinea: randament
izometric = randament excentric = randament concentric
! Sub raportul presiunilor determinate n articula ie exist ordinea: contrac ia
excentric = contrac ia concentric= contrac ia izometric
c. #liometric ! capetele musculare se ndeprteaz dup care se apropie ntr!un timp
foarte scurt.
,liometria presupune solicitarea unui mu chi mai nt#i printr!o faz excentric ls#nd
apoi s se desfsoar faza concentric ce urmeaz n mod natural. $n contrac iile
pliometrice se utilizeaz ceea ce fiziologii denumesc (ciclul ntindere % scurtare) &(the
strech!shortening c>cle)'.
-ontrac ia pliometric poate fi considerat ca fiind constituit din < elemente:
! faz excentric;
! un scurt moment de izometrie;
! faz concentric.
-ontrac ia pliometric reprezint cea mai frecvent form de contrac ii n activitatea
sportiv; intervine n srituri alergare flotri etc.
-ontrac ia izokinetic este contrac ie dinamic n care viteza mi crii este reglat n
asa fel nc#t rezisten a aplicat mi crii este n raport cu for a aplicat pentru fiecare
moment din amplitudinea unei miscri. ,entru o corect izokinezie trebuie ca rezisten a
s varieze n func ie de lungimea mu chiuluipentru a se solicita aceeasi for . /e
realizeaz cu aparate speciale numite dinamometre.
?ariantele tehnice de realizare a mi crii active contra unei rezisten e sunt urmtoarele:
7ezisten a prin scripete cu greut i 9 segmente mari de membre superioare i
inferioare;
7ezisten a prin greut i &metode de cre tere a for ei mu chilor +e ;orme';
7ezisten a prin arcuri sau materiale elastice &gimnastica sportiv';
7ezisten a prin materiale maleabile ex: lut chit plastelin ! recuperarea m#inii i
degetelor;
7ezisten a prin ap;
7ezisten a realizat de kinetoterapeut;
7ezisten a executat de pacient &contrarezisten ' ! cu membrul sntos sau
utiliz#nd propria greutate a corpului.
fectele exerci iilor fizice dinamice!
5fecte asupra tegumentului: favorizeaz resorb ia edemelor &datorate transudrii
plasmei n pr ilemoi' prin facilitarea ntoarcerii venoase; realizeaz ntinderea
tegumentului; cresc afluxul de s#nge ctre esuturi.
5fecte asupra elementelor pasive &oase articula ii tendoane ligamente' si
active &mu chi' ale mi crii: ntre in suprafe e articulare de alunecare; previn sau
reduc aderen a si fibroza intraarticular care se dezvolt n structurile
periarticulare si n cavitatea articular; men in sau cresc astfel
mobilitateaarticular; alungesc progresiv elementele periarticulare cu at#t mai
mult cu c#t acestea se gsesc n stare de contractur; conserv sau redau
elasticitatea muscular men in#nd mobilitatea articular; mbunt esc for a si
durata contrac iei musculare; regleaz antagoni ti mi crii; cresc for a si
rezisten a muscular.
5fecte asupra aparatului circulator: cresc ntoarcerea venoas; cresc tonusul
simpatic cu
adaptarea circula iei la solicitrile de efort; cresc debitul cardiac.
5fecte asupra sferei neuro!psihice: dezvolt constientizarea schemei corporale si
spa iale; cresc motiva ia; mbunt esc coordonarea muscular.
"i carea pasi# se fac cu a"utorul unei for e exterioare subiectul neefectu#nd travaliu
muscular.
0obilizarea pasiv se utilizeaz numai n kinetologia terapeutic i de recuperare
&neav#nd rost ca exerci iu fizic'.
0odalit i tehnice de realizare ale mi crii pasive:
$.Trac iunile % const n ntinderi ale pr ilor moi ale aparatului locomotor; se fac n
axul
segmentului sau articula iei put#ndu!se executa manual sau prin diverse instala ii.
Trac iunile continue &extensii continue' se execut cu instala ii cu contragreut i
arcuri scripe iplan nclinat etc. /unt utilizate mai ales n serviciile de ortopedie pentru
realinierea osului fracturat sau pentru deplasri ale capetelor articulare iar n serviciile
de recuperare pentru cercetri ale articula iilor blocate si deviate n flexie extensie etc.
.n efect important al acestor trac iuni este ob inerea decoaptrii articulare determinate
de contractura muscular puternic. ,resiunea crescut intraarticular este generatoare
de durere. Instalarea unei trac iuni continue reduce durerea ntinde mu chii
decontract#ndu!i. Aplicarea trac iunii continue se face fie prin brose transosoase fie
prin benzi adezive la piele fie prin corsete de fixa ie mansoane ghete etc. Aceste
ultime modalit i sunt metodele obisnuite n serviciile de
recuperare medical.
Trac iunile discontinue se pot executa at#t cu m#na ! de ctre kinetoterapeut c#t si cu
a"utorul unorinstala ii ntocmai ca cele continue./e indic n: articula ii cu redori ce nu
ating pozi ia anatomic; articula ii dureroase cu contractur muscular; discopatii !
trac iuni vertebrale; procese inflamatorii articulare % se realizeaz trac iuni cu for
moderat care au si rolul de a decoapta.
Trac iunile @ fixa ii alternante sunt mai mult o variant a tehnicii de posturare
exteroceptiv dar
se men in pe perioade mai lungi. Tehnica se aseamn si cu ortezele progresive pentru
corec ia devierilor determinate de cicatrice retractile sau redori articulare generate de
retracturi de esuturi moi.Trac iunea nu se execut n ax ci oblic pe segmentele
adiacente articula iei. /istemul de trac ionare este realizat prin ti"e cu surub sau alte
sisteme de trac ionare treptat prinse n aparate rigide amovibileconfec ionate din
plastic piele sau chiar gips care mbrac segmentele respective. 7egla"ele progresive
de trac iune cresc la un interval de cca AB de ore. Tehnica este utilizat pentru corec ia
devierilor determinate
de cicatrice retractile sau redori articulare generate de retracturi ale esuturilor moi.
%. "obilizarea for at sub anestezie este o tehnic executat n general de ctre
specialistul ortoped. ,rin anestezie general se realizeaz o bun rezolu ie muscular
care permite fr opozi iefor area redorilor articulare cu ruperea aderen elor din
pr ile moi.
Aceast tehnic se execut n etape succesive la un interval de c#teva zile fiecare
etap fiind
urmat de fixarea unei atele gipsate pentru men inerea nivelului de amplitudine
c#stigat.
C. "obilizarea pasi# pur asistat este cea mai obisnuit tehnic de mobilizare
pasiv executat de m#inile kinetoterapeutului n timp ce pacientul i relaxeaz
voluntar musculatura. Cinetoterapeutul ini iaz conduce i ncheie mi carea cu presiuni
sau tensiuni lente dar insistente pentru a a"unge la limitele reale ale mobilit ii.
0i crile pasive cu tensiuni finale ating de obicei amplitudini mai mari dec#t mi crile
active.
$n realizarea acestei tehnici trebuie s se aib n vedere urmtoarele:
a' Pozi ia pacientului este important at#t pentru a permite confortul si relaxarea sa c#t
si pentru o c#t mai bun abordare a segmentului de mobilizat. ,acientul este pozi ionat
n decubit dorsal decubit ventral sau asezat. ,ozi ia kinetoterapeutului se schimb n
func ie de articula ie pentru a nu fi modificat cea a bolnavului dar trebuie s fie
comod neobositoare pentru a permite un maximum de tehnicitate si eficien .
b' Prizele si contraprizele ! respectiv pozi ia m#inii pe segmentul care va fi mobilizat si
pozi ia
celeilalte m#ini care va fixa segmentul imediat proximal acestuia. ,riza n general este
distan at de articula ia de mobilizat pentru a crea un bra de p#rghie mai lung. 5xist
si excep ii: n redorile postfractur se utilizeaz prize scurte apropiate de articula ia
respectiv pentru a nu solicita focarul de consolidare; n redorile de origine articular se
utilizeaz bra e mari ale p#rghiei prin plasarea c#t mai distal a prizei permi #nd
realizarea unei mobilizri eficiente fr efort.
-ontrapriza este fcut c#t mai aproape de articula ia de mobilizat pentru o mai bun
fixare. $n
cazul spri"inului pe un plan dur al segmentului proximal contrapriza poate fi abandonat
sau fcut doar par ial. +eoarece segmentul care urmeaz s fie mobilizat trebuie
perfect relaxat si suspendat priza cere destul for din partea kinetoterapeutului mai
ales pentru trunchi si segmentele grele. +e aceea se recomand suspendarea n chingi
a segmentului n timpul executrii mobilizrii pasive.
!."or a i ritmul de mobilizare
D :or a aplicat de ctre kinetoterapeut la nivelul maxim de amplitudine este de obicei
dozat nfunc ie de apari ia durerii dar si de experien a acestuia n cazurile unor
pacien i cu praguri la durere fie prea nalte fie prea cobor#te.
D ?iteza imprimat mi crii este n func ie de scopul urmrit: mi carea lent si insistent
scade tonusul
muscular pe c#nd mi carea rapid creste acest tonus.
D 7itmul mi crii poate fi simplu pendular &n 3 sau n A timpi' la capetele cursei
men in#ndu!se
ntinderea.
D +urata unei miscri este de aproximativ 1!3 secunde iar men inerea ntinderii la
captul
excursiei de 14!12 secunde.8 sedin de mobilizare pasiv a unei articula ii dureaz n
func ie de articula ie &la cele marimaxim 14 minute' si n func ie de suportabilitatea
bolnavului. /edin a se repet de 3!< ori pe zi. 5steindicat ca nainte de nceperea
mobilizrii pasive regiunea de mobilizat s fie pregtit prin cldurmasa"
electroterapie antialgic eventual prin infiltra ii locale. +e asemenea n timpul
executrii miscrilor pasive poate fi continuat aplicarea de cldur si din c#nd n c#nd
oprit mi carea pentru un masa" de 1!3 minute. -#nd apar reac ii locale: durere
contractur pierdere de amplitudine sau generale: febr stare de enervare sau
oboseal pauza dintre sedin e va fi mai mare sau chiar se vor suspenda pentru c#teva
zile.
&. "obilizarea pasi# mecanic ! utilizeaz diverse sisteme mecanice de mobilizare
tip Cineteck !
adaptate pentru fiecare articula ie si tip de mi care n parte.
Aceste aparate permit mi carea autopasiv sau realizeaz mi carea prin motorase
electrice sau prin manevrarea de ctre kinetoterapeut.
. "obilizarea autopasi# ! prezint mobilizarea unui segment cu a"utorul altei pr i a
corpului
direct sau prin intermediul unor instala ii &de obicei scripe i'. Aceast autoasisten
este o bun metod de aplicat de ctre bolnav la domiciliu sau n intervalele dintre
sedin ele de kinetoterapie organizate la sal.
5xemplu de mobilizri autopasive:
! prin presiunea corpului ! &sau a unui segment al corpului' ! de exemplu: n cazul unui
picior
eEuin prin apsarea cu greutatea corpului pe piciorul posterior etc.
! prin ac iunea membrului sntos ! de exemplu: ntr!o hemiplegie pacientul cu m#na
sntoas
va mobiliza membrul superior si m#na paralizat;
! prin intermediul unei instala ii (coard!scripete) ! de exemplu: mobilizarea bra ului n
redori de
umr cu m#na opus care trage de o coard prevzut cu o ching de prins bra ul si
trecut
peste un scripete;
! prin intermediul unei instala ii de mecanoterapie mobilizat prin manivel sau roat de
ctre
nsusi pacient.
'. "obilizarea pasi#o(acti# denumit si (mobilizare pasiv asistat activ) de bolnav
pentru a o
diferen ia de (mobilizarea activ a"utat) sau pe scurt (mobilizarea activo!pasiv)
prezentat n cadrul mobilizrii active. 0etoda este utilizat pentru reeducarea for ei
musculare ca si pentru reeducarea unui mu chi transplantat n vederea perfec ionrii
noului rol pe care l va de ine n lan ul kinetic. $n cazul unei for e musculare de valoare
sub 3 c#nd mu chiul se contract fr s poat deplasa segmentul eventual doar n
afara gravita iei mobilizarea pasivo!activ se indic pentru a a"uta efectuarea unei
miscri sau a ntregii amplitudini de mi care conserv#nd capacitatea de contrac ie
pentru un numr mai mare de repeti ii.
). "anipularea* n principiu este o form pasiv de mobilizare dar prin particularit ile
de
manevrare de tehnic este considerat ca fc#nd parte din grupul metodelor si
tehnicilor kinetologice speciale.
%fectele miscrilor pasive:
Asupra aparatului locomotor: men in amplitudinile articulare normale si troficitatea
structurilor articulare n cazul paraliziilor segmentului respectiv; men in sau cresc
excitabilitatea muscular &legea lui?ekskull: (excitabilitatea unui mu chi creste cu gradul
de ntindere)'; diminu contractura muscular prin ntinderea prelungit a mu chiului
&(reac ia de alungire) Cabat'; cresc secre ia sinovial; declanseaz (stretch!reflex!ul)
prin mi carea pasiv de ntindere brusc a mu chiului care determin contrac ie
muscular.
Asupra sistemului nervos si a tonusului psihic: men in (memoria kinestezic) pentru
segmentul
respectiv; men in moralul si ncrederea pacientului.
Asupra aparatului circulator: efect de (pompa") asupra vaselor mici musculare si asupra
circula iei venolimfatice de ntoarcere; previn sau elimin edemele de imobilizare; pe
cale reflex !
declanseaz hiperemie local si tahicardie.
Asupra altor aparate si sisteme: men in troficitatea esuturilor de la piele la os; mresc
schimburile gazoase la nivel pulmonar si tisular; creste tranzitul intestinal si usureaz
evacuarea vezicii
urinare; influen eaz unele relee endocrine.
Tehnici kinetice combinate
2.1 Stretching
;imitarea de mobilitate ce are la baz afectarea esuturilor moi se numeste contractur.
esutul moale este reprezentat pe de o parte de mu chi alctui i din esut muscular &ca
esut contractil prin excelen ' si din schelet fibros necontractil &epimissium
perimissium endomissium' si pe de alt parte destructuri necontractile &piele capsul
ligament tendon'.
-ontractura de natur muscular se numeste contractur miostatic i limitarea
amplitudinii de
mi care articular din cauz muscular poate avea ca substrat interesarea numai a
esutului contractilmuscular sau interesarea concomitent a esutului contractil si a celui
necontractil muscular.
#tretchin$ul reprezint tehnica %ridicat la ran$ul de metod! de baz &n 'inetoterapia
de
recuperare a deficitului de mobilitate articular determinat de scurtrile adaptative ale
esutului moale si const &n &ntinderea %elon$area! acestuia i men inerea acestei
&ntinderi o perioad de timp.
/tretchingul propriu!zis ncepe doar dup ce s!a a"uns la punctul de limitare a
amplitudinii de mi care.
/tretchingul esutului moale necontractil este pasiv mecanic de lung durat &34!<4
min'.
Tipuri de stretching pentru mu chi:
1. #tretchin$ balistic /e realizeaz activ cu utilizarea mu chiului ntins ca pe un resort
care va
(arunca) corpul &segmentul' n direc ie opus. 5x.: exerci iile de flexie!extensie ale
trunchiului fcute n for ncerc#nd s se treac brutal peste amplitudinea maxim
pasiv si cu rapiditate. /e utilizeaz mai mult n sport. ,racticarea acestor tehnici s!a
redus ns deoarece ntinderea repetat si brusc a mu chilor prezint un poten ial
pericol n producerea de leziuni.
3. #tretchin$ul dinamic. -onst n arcuiri ce se realizeaz prin miscri voluntare lente
ale
segmentului ncerc#nd s se treac bl#nd peste punctul maxim al amplitudinii posibile
de mi care. /e creste gradat amplitudinea si viteza. /e fac B % 14 repeti ii.
<. #tretchin$ul activ &sau stato!activ'./e efectueaz prin miscri voluntare spre
amplitudinea de
mi care maxim posibil pozi ie n care segmentul este men inut 14 % 12 sec prin
contrac ia izometric a agonistilor fr vreun a"utor exterior. Tensiunea crescut n
timpul contrac iei concentrice a agonistilor si apoi n timpul contrac iei izometrice va
induce reflex prin (inhibi ie reciproc) relaxarea antagonistilor.
A. #tretchin$ul static denumit si pasiv.5ste realizat printr!o for exterioar: alte pr i
ale corpului
sau propria greutate corporal &autostretching pasiv' kinetoterapeutul sau cu a"utorul
unui echipament.-el mai folosit n kinetoterapie este stretchingul manual pasiv
executat lent &pentru evitarea stretch!reflexului' cu o men inere a ntinderii ntr!un usor
disconfort timp de l2!F4 sec. &durata optim pare s fie de <4 sec'.$n cazul mu chilor
multiarticulari stretchingul se aplic mai nt#i analitic ncep#ndu!se cu articula ia distal
ncheindu!se cu un stretching global pentru toate articula iile. +in considerente de
gradare a for ei de ntindere &mai ales la pacien ii ce prezint o team crescut fa de
durere' dar si din motive de economie de timp se aplic auto &selv' stretchingul.
2. #tretchin$ul izometric &sau sportiv'. Gob Anderson printele stretchingului din
antrenamentul sportiv recomand urmtoarea formul de stretching &valabil pentru
oricare mu chi': n pozi ia maxim de ntindere pasiv pacientul face o contrac ie
izometric a mu chiului ntins &rezisten a o poate asigura kinetoterapeutul' &maxim F
sec la intensitate maxim'; relaxare &<!A sec'; stretching pasiv &34!<4 sec' executat la
limita de durere &acea durere (plcut) suportabil'.
/tretchingul esutului m oale necontractil este pasiv mecanic de lung durat &34!<4
min' si se
bazeaz pe ntinderea onduleurilor fibrelor de colagen &n repaus acestea sunt (cre e)'.
Aceast ntindere a esutului con"unctiv trece progresiv printr!o etap elastic apoi una
plastic urmat de un punct de Hg#tuireH dup care orice tensiune ce tinde s mai
alungeasc esutul determin falimentul &ruperea' lui. +ac elasticitatea este
proprietatea esutului de a reveni la lungimea ini ial dup ce o for l!a scos din starea
de repaus plasticitatea este tendin a unui esut ce a fost deformat de a nu se mai
ntoarce la pozi ia de la care s!a nceput deformarea. ,unctul de g#tuire poate fi
ndeprtat respectiv zona plastic poate fi mrit dac se aplic cldur pe esutul
respectiv. Aceast aplicare se face n timpul sau cu 14 minute nainte de nceperea
stretchingului dup care sursa de cldur se va ndeprta la finalul stretchingului iar
esutul este lsat (s se rceasc) n pozi ia alungit c#stigat. Intensitatea for ei de
ntindere trebuie s fie crescut foarte lent deoarece atunci c#nd for a de ntindere este
mare si9sau aplicat rapid exist pericolul ruperii structurii supus ntinderii.,entru a
ob ine o alungire optim a esutului moale se va ine seama de curba
tensiune9deformare &stress9strain' a fibrelor de colagen astfel nc#t stretchingul s se
situeze n zona de plasticitate &dar sub punctul for ei ce determin ruperea fibrelor'.
/tress!ul defineste raportul dintre for a de trac iune si mrirea suprafe ei de sec iune a
esutului respectiv. /train!ul este dat de raportul dintre gradul de alungire &deformare' a
esutului fa de lungimea lui ini ial. Imobilizarea sau repausul prelungit la pat &chiar
dac nc nu s!au produs fenomene de scurtare adaptativ' corticoterapia c#t si
naintarea n v#rst determin o slbire a rezisten ei esutului con"unctiv ceea ce
oblig kinetoterapeutul la precau ie n aplicarea stretchingului. 0u chiul ca si cele mai
mlte esuturi biologice are propriet i v#scoelastice. +e aceea trebuie inut seama de
faptul c dac mu chiul
este alungit p#n n zona plastic iar aceast alungire este men inut un timp prea
ndelungat mu chiul va rm#ne cu o caracter elastic de un grad inferior. ,e de akt
parte ns cre terea rezisten ei mu chiului la ntindere este direct propor ional cu
mrirea frecven ei ntinderilor &dar ntinderi ce sunt men inute n
zonade limit elastico!plastic a curbei stress!strein. $n reducerea consecin elor
neplcute ale
imobilizrilor &atunci c#nd nu exist contraindica ii!fractur neconsolidat leziuni acute
etc' se utilizeaz
metoda Iudet.Aceasta se realizeaz av#nd la dispozi ie dou aparate gipsate bivalve
cu a"utorul crora
segmentul afectat al pacientului este pozi ionat alternativ n maxim flexie si apoi n
maxim extensie;
aparatele &pozi iile' se modific la interval de F ore. ,e msur ce esutul con"unctiv
c#stig n
lungimetrebuie s se acorde un timp suficient de lung pentru a se produce fenomene de
repara ie
biologic ce remodeleaz si readapteaz noua lungime a esutului con"unctiv la
func ia sa de esut de
rezisten .
$ntinderea esutului contractil al mu chiului se realizeaz prin mai multe modalit i de
stretching.
-el mai folosit n kinetoterapia este stretchingul manual pasiv executat lent &pentru
evitarea stretchreflexului' cu o men inere a ntinderii ntr!o ntindere de usor disconfort
timp de l2!F4 sec. &durata optim pare s fie de <4 sec'. 0en inerea stretchingului si
gseste explica ia n faptul c dac rspunsul fusurilorneuromusculare este imediat
pentru stimularea optim a organelor 6olgi &care vor determina relaxarea reflex a
mu chiului respectiv' ntinderea trebuie s dureze minim F sec.
/tudii recente au artat c dup primele patru repetri a stretchingului &dintr!un total de
l4' s!au
nregistrat modificrile cele mai avanta"oase respectiv o cre tere de l4J din lungimea
ini ial de repaus.
$n cazul mu chilor multiarticulari stretchingul se aplic mai nt#i analitic ncep#ndu!se cu
articula ia
distal ncheindu!se cu un stretching global pentr toate articula iile. +in considerente
de gradare a for ei
de ntindere &mai ales la pacien ii ce prezint o team crescut fa de durere' dar si
din motive de
economie de timp &si personal' se aplic auto &selv' stretchingul. /tretchingul ciclic
mecanic a fost aplicat
pacien ilor cu limitare de mobilitate d#nd rezultate bune dar inconvenientul l constituie
faptul c necesit
o aparatur complicat.
Atunci c#nd pacientul particip activ prin contrac ia agonistilor la stretchingul
musculaturii antagoniste avem de!a face cu stretchingul activ. $n kinetoterapie rareori
se foloseste stretchingul activ pur deoarece este dificil &si chiar contraindicat' s se
men in o contrac ie izometric a agonistului la o intensitate eficient astfel nc#t
mu chiul antagonist s poat fi men inut n zona plastic. ,entru a
beneficia ns de avanta"ele unui stretching activ se combin men inerea timp de l4 %
34 &la antrena i <4'
sec a contrac iei izometrice &dar nu de intensitate maxim pe grupe musculare relativ
bine localizate si cu
aten ie la blocarea respira iei' a agonistului cu un stretching pasiv indus de
kinetoterapeut sau cu un
autostretching pasiv &de preferin din pozi ii n care se foloseste greutatea segmentului
sau a subiectului.'
Gob Anderson printele stretchingului din antrenamentul sportiv recomand
urmtoarea formul de
stretching &valabil pentru oricare mu chi':
contrac ie izometric maxim &F sec' relaxare &<!A sec'
autostretching pasiv &34!<4 sec' executat la limita de durere &acea durere
(plcut) suportabil'.
8 alt modalitate de stretching activ ce se aplic cu precdere la persoanele
sntoase cu o
musculatur antrenat este stretchingul balistic &dinamic'.
Tehnicile balistice constau n contrac ii dinamice repetate ale unor mu chi motori
&agonisti' concepute pentru ob inerea unei ntinderi de scurt durat &rapide' a
antagonistilor . +in aceast categorie fac parte: miscri simple de impulsie miscri cu
timpi de resort &arcuiri' miscri lansate. ,racticarea acestor tehnici s!a redus ns
deoarece ntinderea
repetat si brusc a mu chilor prezint un poten ial pericol n producerea de leziuni.
$n antrenamentul sportiv &dar si n sedin ele de kinetoterapie ' la nceput &pentru
nclzire' se recomand efectuarea stretchingului pe grupele musculare ce vor fi
solicitate &cu precdere formele
activo!pasive si doar apoi balistice'. ;a sf#rsitul antrenamentului &sedin ei' pentru o
refacere mai rapid pe aceleasi grupe musculare &soliciate' se recomand efectuarea
formelor pasive de stretching.
:actorul de risc ma"or la exerci iile de stretching l constituie viteza de execu ie a
ntinderii.
Trebuie s se acorde o aten ie deosebit articula iilor imobilizate timp ndelungat &pe de
esuturi biologice are propriet i v#scoelastice. +e aceea trebuie inut seama de faptul
c dac mu chiul este alungit p#n n zona plastic iar aceast alungire este men inut
un timp prea ndelungat mu chiul va rm#ne cu o caracter elastic de un grad inferior.
,e de alt parte ns cre terea rezisten ei mu chiului la ntindere este direct
propor ional cu mrirea frecven ei ntinderilor &dar ntinderi ce sunt men inute n
zonade limit elastico!plastic a curbei stress!strein. $n reducerea consecin elor
neplcute ale imobilizrilor &atunci c#nd nu exist contraindica ii!fractur neconsolidat
leziuni acute etc' se utilizeaz metoda Iudet.Aceasta se realizeaz av#nd la dispozi ie
dou aparate gipsate bivalve cu a"utorul crora
segmentul afectat al pacientului este pozi ionat alternativ n maxim flexie si apoi n
maxim extensie;
aparatele &pozi iile' se modific la interval de F ore. ,e msur ce esutul con"unctiv
c#stig n
lungimetrebuie s se acorde un timp suficient de lung pentru a se produce fenomene de
repara ie
biologic ce remodeleaz si readapteaz noua lungime a esutului con"unctiv la
func ia sa de esut de
rezisten .
$ntinderea esutului contractil al mu chiului se realizeaz prin mai multe modalit i de
stretching.
-el mai folosit n kinetoterapia este stretchingul manual pasiv executat lent &pentru
evitarea stretchreflexului' cu o men inere a ntinderii ntr!o ntindere de usor disconfort
timp de l2!F4 sec. &durata optim pare s fie de <4 sec'. 0en inerea stretchingului si
gseste explica ia n faptul c dac rspunsul fusurilorneuromusculare este imediat
pentru stimularea optim a organelor 6olgi &care vor determina relaxarea reflex a
mu chiului respectiv' ntinderea trebuie s dureze minim F sec.
/tudii recente au artat c dup primele patru repetri a stretchingului &dintr!un total de
l4' s!au
nregistrat modificrile cele mai avanta"oase respectiv o cre tere de l4J din lungimea
ini ial de repaus.
$n cazul mu chilor multiarticulari stretchingul se aplic mai nt#i analitic ncep#ndu!se cu
articula ia
distal ncheindu!se cu un stretching global pentr toate articula iile. +in considerente
de gradare a for ei
de ntindere &mai ales la pacien ii ce prezint o team crescut fa de durere' dar si
din motive de
economie de timp &si personal' se aplic auto &selv' stretchingul. /tretchingul ciclic
mecanic a fost aplicat
pacien ilor cu limitare de mobilitate d#nd rezultate bune dar inconvenientul l constituie
faptul c necesit
o aparatur complicat.
Atunci c#nd pacientul particip activ prin contrac ia agonistilor la stretchingul
musculaturii
antagoniste avem de!a face cu stretchingul activ. $n kinetoterapie rareori se foloseste
stretchingul activ
pur deoarece este dificil &si chiar contraindicat' s se men in o contrac ie izometric a
agonistului la o
intensitate eficient astfel nc#t mu chiul antagonist s poat fi men inut n zona
plastic. ,entru a
beneficia ns de avanta"ele unui stretching activ se combin men inerea timp de l4 %
34 &la antrena i <4'
sec a contrac iei izometrice &dar nu de intensitate maxim pe grupe musculare relativ
bine localizate si cu
aten ie la blocarea respira iei' a agonistului cu un stretching pasiv indus de
kinetoterapeut sau cu un
autostretching pasiv &de preferin din pozi ii n care se foloseste greutatea segmentului
sau a subiectului.'
Gob Anderson printele stretchingului din antrenamentul sportiv recomand
urmtoarea formul de
stretching &valabil pentru oricare mu chi': contrac ie izometric maxim &F sec'
relaxare &<!A sec'
autostretching pasiv &34!<4 sec' executat la limita de durere &acea durere (plcut)
suportabil'.
8 alt modalitate de stretching activ ce se aplic cu precdere la persoanele
sntoase cu o
musculatur antrenat este stretchingul balistic &dinamic'. Tehnicile balistice constau n
contrac ii
dinamice repetate ale unor mu chi motori &agonisti' concepute pentru ob inerea unei
ntinderi de scurt
durat &rapide' a antagonistilor. +in aceast categorie fac parte: miscri simple de
impulsie miscri cu
timpi de resort &arcuiri' miscri lansate. ,racticarea acestor tehnici s!a redus ns
deoarece ntinderea
repetat si brusc a mu chilor prezint un poten ial pericol n producerea de leziuni.
$n antrenamentul sportiv &dar si n sedin ele de kinetoterapie' la nceput &pentru
nclzire' se
recomand efectuarea stretchingului pe grupele musculare ce vor fi solicitate &cu
precdere formele
activo!pasive si doar apoi balistice'. ;a sf#rsitul antrenamentului &sedin ei' pentru o
refacere mai rapid
pe aceleasi grupe musculare &soliciate' se recomand efectuarea formelor pasive de
stretching.
:actorul de risc ma"or la exerci iile de stretching l constituie viteza de execu ie a
ntinderii.
Trebuie s se acorde o aten ie deosebit articula iilor imobilizate timp ndelungat &pe de
o parte trebuie
avut n vedere posibilitatea unei refaceri structurale incomplete pe de alt parte poate
s apar
osteoporoza de imobilizare' articula iilor edema iate inflamate si 9sau infectate
mu chilor contracta i pe
cale reflex &a cror ntindere sus inut cu timpul pot s genereze leziuni'.
Indica iile generale n ceea ce priveste execu ia corect a stretchingului ar fi
urmtoarele:
tehnici de relaxare general efectuate naintea stretchingului;
masa" &de tip profund' executat dup aplicarea de cldur dar nainte de
stretching;
pozi ia ini ial si cea n care se va executa stretchingul propriu zis s fie stabil
relaxat si comod;
s fie executate exerci iile ntre orele lA.<4 si lF.<4 deoarece atunci se
nregistreaz maximul
capacit ii de mobiliate articular;
nclzirea general a organismului printr!un efort aerob de minim 2 min;
stretchingul s fie precedat de miscri active &combaterea tixotropiei';
respira ia s fie uniform si linistit;
nu se fac aprecieri asupra gradului si duratei ntinderii &nu este concurs';
n cazul ambelor direc ii de mi care limitat dup stretchingul unei grupe
musculare se aplic
stretchingul i pe mu chii antagoni ti &se ncepe cu musculatura cea mai
contractat';
nu se face stretching pe dou grupe musculare simultan;
stretchingul se poate combina cu trac iunea n ax a articula iei respective;
durerea ce apare dup 3 ore de repaus &de la terminarea stretchingului' denot
c intensitatea
acestuia a fost prea mare iar durerea care persist peste 3A de ore arat c au
avut loc leziuni
fibrilare;
dup sedin a &sedin ele' de tratament ce a avut n program stretchingul nu
trebuie s apar spasm
muscular s scad for a muscular sau s apar oboseala muscular.
2.+. Tehnici de transfer
Transferul este procedeul prin care pacientul i se modific pozi ia n spa iu sau se mut
de pe o
suprafa pe alta. $n sens mai larg no iunea include toate secven ele de mi care ce se
impun at#t nainte c#t si dup realizarea transferului propriu!zis: pretransferul;
mobilizarea n pat; pozi ionarea n scaunul rulant &postransferul'.
-lasificarea tipurilor de transfer se face n func ie de posibilitatea si capacitatea
pacientului de a participa la ac iune de la dependent &n care practic pacientul nu
particip la transfer'
p#n la independent &n care terapeutul doar supravegheaz si observ transferul' si de
etapa de evolu ie a bolii.
5xist trei tipuri de tehnici pentru transfer n func ie de capacitatea pacientului de a
participa la
ac iune:
a. Transferurile independente n cazul realizrii lor de ctre pacient singur dup
indica iile
prescrise si dup o perioad de antrenament.
b. Transferurile asistate de una sau dou persoane care a"ut &ntr!un mod anume' ca
pacientul s
se ridice din pat si s se aseze n scaunul rulant sau de aici pe alte suprafe e &ex. cada
de baie saltea etc.'
c. Transferurile prin liftare sau cu scripe i. /e utilizeaz instala ii mai simple sau mai
complexe
pentru ridicarea pacien ilor si reasezarea lor. Astfel de transferuri sunt pentru pacien ii
care nu au nici un
fel de participare la transfer invaliditatea lor fiind total. Astfel de transferuri se
realizeaz n sec iile de
hidroterapie c#nd pacientul este liftat si apoi lsat n bazin sau cada de kineto.
Tehnicile de transfer descrise si propun s fundamenteze c#teva principii de baz
urm#nd ca
fiecare kinetoterapeut s!si adapteze tehnica la nevoile specifice ale bolnavului pe care
l trateaz.
-elemai comune tehnici de transfer sunt
&transfer prin pivotare din pozi ie ortostatic'
transfer cu a"utorul sc#ndurii de alunecare &sc#ndurii de transfer';
pivot flectat &transfer prin pivotare cu genunchii flecta i';
transfer dependent de 3 persoane.
Alegerea uneia sau alteia din tehnicile de transfer va urmrii realizarea transferului n
condi ii de
maxim securitate at#t pentru pacient c#t si pentru terapeut.
Transferul pacien ilor asistat9independent
Acesta poate fi:
din scaun rulant n pat si invers;
din scaun rulant pe masa salteaua de tratament n sala de kinetoterapie;
din scaun pe toalet9van; n bazinul trefl;
n bazine de reeducare a mersului;
pe cadru de mers;
a barele de mers;
pe c#r"e de diferite tipuri.
-riteriile de selec ie a tipului de transfer sunt urmtoarele: cunoasterea limitelor fizice
ale
bolnavului; cunoasterea capacit ilor de comunicare si de n elegere a instruc iunilor pe
care pacientul
trebuie s le urmeze n cursul transferului; cunoasterea de ctre terapeut a miscrilor
corecte si a tehnicilor de lifting.
,rincipii de utilizare a unei mecanici corecte a corpului pentru kinetoterapeut n timpul
transferului: stai c#t mai aproape de pacient; stai fa n fa n fa cu pacientul;
ndoaie genunchiifoloseste 0I nu spateleK; ine coloana vertebral ntr!o pozi ie neutr
&nu flecta sau arcui coloana vertebral'K; men ine o baz larg de spri"in clc#iele se
men in tot timpul pe sol; nu ridica mai mult dec#t po i solicit a"utorul cuiva; nu
combina 0i crile evit rota ia n acelasi timp cu nclinarea nainte sau napoi.
a. ,regtiri n vederea transferului
$nainte de a ncepe transferul se va ine cont de urmtoarele: ce contraindica ii de
mi care are
pacientul; dac transferul se poate realiza de ctre o singur persoan sau este nevoie
de a"utor; dac
echipamentul din9sau n care pacientul urmeaz s fie transferat este n stare de
func ionare si n pozi ie
blocat; care este nl imea patului9supafe ei pe care se va transfera n raport cu
nl imea scaunului rulant si dac nl imea poate fi reglat.
,regtirile n vederea transferului vor cuprinde:
pozi ionarea scaunului rulant &fa de suprafa a pe care se gseste pacientul' si
pregtirea lui &blocarea
ndeprtarea suportului pentru bra e picioare etc.';
mobilizarea pacientului n pat ce cuprinde rostogolirea &rularea pe o parte' si
trecerea n asezat la marginea patului.
,ozi ionarea corporal corect a pacientului nainte de transfer va urmri:
L posturarea pelvisului
L aliniamentul trunchiului
L pozi ionarea extremit ilor
b. Transferul prin pivotare ortostatic
Acest tip de transfer presupune ca pacientul s fie capabil s a"ung spre9n pozi ie
ortostatic si s
pivoteze pe unul sau ambele 0I. $n general se poate aplica n: hemiplegie9hemiparez;
reducerea
generalizat a for ei musculare; tulburri de echilibru.
c. Transferul cu a"utorul sc#ndurii de transfer
Acest transfer se indic pentru acei pacien i care nu pot ncrca 0I dar au o for si
rezisten
suficient la nivelul 0/: amputa ii ale membrelor inferioare; traumatisme
vertebromedulare &cu for a
membrelor superioare suficient'; hemiplegii &situa ii particulare'.
d. Transferul prin pivotare cu genunchii flecta i
Aceast tehnic de transfer se aplic numai atunci c#nd pacientul este incapabil s
ini ieze sau s
men in pozi ia ortostatic. /e prefer men inerea genunchilor flecta i pentru a
men ine o ncrcare egal
si a asigura un suport optim pentru extremitatea inferioar si trunchi pentru pivotare.
Transferul pacien ilor cu grad crescut de dependen
/e adreseaz pacien ilor cu capacitate func ional minim &ex. traumatism
vertebromedular -A' sau
se aplic la persoane cu disabilit i si greutate corporal mare. ,entru aceaste categorii
de pacien i
posibilit ile includ:
a. Transferul cu a"utorul sc#ndurii de transfer
Asisten a oferit din partea kinetoterapeutului este maxim.
0odul n care kinetoterapeutul abordeaz pacientul n timpul transferului &de la nivelul
scapular
talie sau fesier' depind de nl imea kinetoterapeutului9pacientului greutatea pacientului
si experien a
kinetoterapeutului. ?ariantele includ plasarea ambelor antebra e sau m#ini n "urul taliei
a trunchiului sau
sub fese sau un antebra axilar cealalt m#n la nivel fesier9cureaua pantalonilor.
5ste contraindicat apucarea si trac ionarea de la nivelul bra ului9bra elor paralizat
put#nd cauza
datorit musculaturii slbite din "urul centurii scapulare leziuni instabilit i subluxa ii
etc.
b. Transferul asistat de 3 persoane
Acest transfer este utilizat pentru pacien ii neurologici cu grad crescut de dependen
sau n cazul
n care transferul nu se poate realiza n siguran pentru pacient doar de c#tre o singur
persoan. .n
kinetoterapeut se plaseaz naintea pacientului iar cellalt napoia acestuia.
c. Transferul la domiciliul pacientului
Transferul pe fotoliu sau sofa: este la fel ca transferul din scaunul rulant n pat cu c#teva
specificri: fotoliul sau scaunul rulant sunt n general mai pu in stabile. 5ste riscant s
se spri"ine pe
sptarul sau suportul de bra e c#nd se transfer pentru c!l poate dezechilibra; c#nd
trece de pe scaun pe
scaunul rulant pacientul poate folosi m#na sntoas pentru a se spri"ini pe suprafa a
scaunului; asezarea
pe un scaun este mai dificil dac acesta este mai "os si perna este moale. $n acest caz
se a"usteaz nl imea scaunului prin adugarea unei perne tari care nal si asigur
totodat o suprafa ferm de
transfer.
Transferul pe toalet
Transferul din scaunul rulant pe toalet este n general greu datorit spa iului redus si
neadecvat
din cele mai multe bi. /caunul rulant se va aseza ntr!o pozi ie c#t mai convenabil
chiar l#ng sau n
unghi ascu it fa de toalet.
,entru a creste siguran a pacientului se pot adapta dispozitive de asistare cum ar fi
bara de spri"in.
$nl imea vasului de toalet trebuie a"ustat prin aplicarea pe acesta a unor nl toare
speciale.
Transferul n van trebuie nso it cu mult aten ie ntruc#t vana este una din cele mai
periculoase
zone din cas &datorit riscului de alunecare'. Transferul direct din scaunul de transfer
pe fundul vanei este dificil de realizat si necesit o func ie bun la nivelul membrului
superior. 5xist n acest sens o banc sau un scaun care se fixeaz n interiorul vanei
cu dou dintre picioare. $n acest caz pivotarea se realizeaz cu genunchii flecta i
pivotare ortostatic sau cu sc#ndura de alunecare.
Transferul cu a"utorul liftului mecanic
.nii pacien i din cauza mrimii corporale gradului mare de disabilitate necesit
utilizarea liftului
mecanic pentru transfer. 5xist o varietate de dispozitive mecanice de liftare care pot fi
utilizate pentru
pacien i cu greutate corporal diferit c#t si pentru situa ii diferite: transfer de pe o
suprafa pe alta sau
transferul n vana de baie &trefl'.
,. Tehnici de facilitare neuromuscular propriocepti# -'./0
:acilitarea neuromuscular proprioceptiv reprezint usurarea ncura"area sau
accelerarea
rspunsului motor voluntar prin stimularea proprioceptorilor din mu chi tendoane
articula ii; la aceasta
se adaug stimularea extero! si telereceptorilor. $n cazul musculaturii hipotone ne
folosim de urmtoarele
mecanisme neurofiziologice n efectuarea tehnicilor :*,:
! legea (induc iei succesive) a lui /herrington : )o mi care este facilitat de contrac ia
imediat
precedent a antagonistului ei);
! mu chii hipotoni &agoni ti' se ntind progresiv n timpul contrac iei antagonistului si ca
urmare
la finalul mi crii &c#nd sunt maxim ntinsi' vor fi facilita i prin impulsuri provenite de la
nivelul fusului
muscular &de la receptorul secundar 7uffini'.
! n timpul contrac iei izotone cu rezisten maximal si izometrice este facilitat
sistemului gama
si ca urmare aferen ele primare ale fusului vor conduce la recrutri de motoneuroni alfa
si gama
suplimentari; Astfel fusul neuromuscular va continua trimiterea unor influxuri nervoase
cu caracter
predominant facilitator.
! n timpul ntinderilor rapide repetate se declanseaz reflexul miotatic ce are efect
facilitator;
comenzile verbale pot avea rol facilitator mrind rspunsul prin sistemul reticular
activator.
! n timpul contrac iei izometrice ai musculaturii puternice!normale apare fenomenul
iradierii de
la nivelul motoneuronilor activa i ai acestei musculaturi &superimpuls creat de
izometrie' spre
motoneuronii musculaturii slabe;
! contrac ia excentric promoveaz si ntinderea extrafusal si pe cea intrafusal !
ceea ce mreste
influxul aferen elor fusale;
! atunci c#nd contrac ia izometric se execut n zona scurtat apare fenomenul de
coactivare
&facilitarea simultan a motoneuronilor alfa si gama';
! cocontrac ia determin facilitarea motoneuronilor alfa si gama; creste recrutarea de
unit i
motorii sub contrac iile izometrice aplicate pe fiecare parte a articula iilor.
$n cazul musculaturii hipertone ne folosim de urmtoarele mecanisme neurofiziologice:
izometriape mu chii care realizeaz mi carea limitat determin un efect de
inhibi ie reciproc pentru antagonist
&mu chiul hiperton care limiteaz mi carea'; rezisten a la mi care determin o
influen inhibitorie a
reflexului 6olgi asupra motoneuronului mu chiului care se contract si faciliteaz prin
ac iune reciproc
agonistul;
n timpul contrac iei mu chiului hiperton descrcrile celulelor 7enshoM scad
activitatea
motoneuronilor alfa ai mu chiului respectiv deci au o ac iune inhibitorie;
cortexul influen at de comenzile verbale are un rol inhibitor asupra tonusului
muscular al musculaturii hipertone;
receptorii articulari excita i de mi carea de rota ie au rol inhibitor pentru
motoneuronii alfa &rota ia are efect de relaxare pentru mu chii periarticulari';
izometria antagonistului mi crii limitate &mu chii contractura i' duce la oboseala
unit ilor motorii la placa neuromotorie si ca urmare tensiunea mu chiului scade;
,.1 Tehnici './ generale
1n#ersarea lent si in#ersarea lent cu opunere -12 si 1230
I; N reprezint contrac ii concentrice ritmice ale tuturor agonistilor si antagonistilor dintr!
o
schem de mi care pe toat amplitudinea fr pauz ntre inversri; rezisten a
aplicat miscrilor este
maximal &cel mai mare nivel al rezisten ei ce las ca mi carea s se poat executa'.
,rima mi care
&primul timp' se face n sensul ac iunii musculaturii puternice &contrac ie concentric a
antagonistilor
mu chilor hipotoni' determin#ndu!se n acest fel un efect facilitator pe agoni ti slabi.
I;8 N este o variant a tehnicii I; n care se introduce contrac ia izometric la sf#rsitul
amplitudinii fiecrei miscri &at#t pe agonist c#t si pe antagonist'.
Contrac iile repetate -C4 ' ! se aplic n < situa ii diferite:
! c#nd mu chii schemei de mi care sunt de for a 4 sau 1: segmentul se
pozi ioneaz n pozi ie deeliminare a ac iunii gravita iei iar musculatura
s fie n zona alungit si se fac ntinderi rapide scurte aleagonistului;
ultima ntindere este nso it de o comand verbal ferm de contrac ie a
mu chiuluirespectiv; mi crii voluntare aprute i se opune o rezisten
maximal. 5ste foarte importantsincronizarea comenzii care trebuie
fcut nainte de a efectua ultima ntindere astfel nc#t contrac ia
voluntar s se sumeze cu efectul reflexului miotatic.
! c#nd mu chii sunt de for a 3 sau < &:or 3 N mu chiul poate realiza
mi carea pe toat
amplitudinea dar nu are suficient for pentru a nvinge gravita ia; :or
< N mu chiul poate realiza mi carea pe toat amplitudinea si are for
suficient doar pentru nvingerea gravita iei': contrac ie izotonic cu
rezisten pe toat amplitudinea de mi care iar din loc n loc se aplic
ntinderi rapide scurte.
! c#nd mu chii sunt de for A % 2 dar fr s aib o for egal peste tot
&for A N mu chiulpoate realiza mi carea pe toat amplitudinea si
mpotriva unei for e mai mari dec#t gravita ia': contrac ie izotonic p#n
la nivelul golului de for unde se face izometrie urmat de relaxare; se
fac apoi ntinderi rapide scurte ale agonistului dup care se reia
contrac ia izotonic cu rezisten maximal trec#ndu!se de zona (golului)
de for .
$nainte de a ncepe -7 este bine s se realizeze contrac ii izotonice pe musculatura
antagonist
normal &sau aproape' pentru a facilita musculatura agonist slab prin induc ie
succesiv.
Sec#en ialitatea pentru ntrire -S1 0. /e realizeaz c#nd un component dintr!o
schem de mi care este slab. /e execut o contrac ie izometric maxim n punctul
(optim) al musculaturii puternicenormale; aceast musculatur se alege din grupul
mu chilor care (intr) n lan ul kinetic ce efectueaz
aceeasi diagonal Cabat cu mu chiul vizat &de preferin se alege un grup muscular
mare si situat mai
proximal' ori este acelasi mu chi de pe partea contralateral; odat ce aceast
contrac ie izometric s!a
maximalizat se men ine aceast izometrie adug#ndu!se contrac ia izoton &mpotriva
unei rezisten e
maximale' a musculaturii slabe &vizate'. ,unctul optim pentru crearea superimpulsului
variaz: n general
pentru mu chii flexori este n zona medie iar pentru extensori n zona scurtat.
1n#ersarea agonistic -1$0. /e execut contrac ii concentrice pe toat amplitudinea
apoi
progresiv &ca amplitudine' se introduce contrac ia excentric.
,.2 Tehnici './ specifice
&.'. !ehnici pentru promovarea mobilit ii
"ni ierea ritmic ("() se realizeaz at#t n caz de hipertonie c#t si n hipotonie. /e
realizeaz
miscri lente ritmice mai nt#i pasiv apoi treptat pasivo!activ si activ pe ntreaga
amplitudine a unei
scheme de mi care. $n cazul n care exist o hipertonie care limiteaz mi carea scopul
este ob inerea
relaxrii; c#nd exist o hipotonie I7 are ca scop ini ial men inerea memoriei kinestezice
si pstrarea
amplitudinii de mi care.
(ota ia ritmic ((( ' este utilizat n situa ii de hipertonie cu dificult i de mi care
activ. /e
realizeaz rota ii ritmice stg!dr &lateral % medial' pasiv sau pasivo!activ &n articula iile
n care se poate %
/O si -: % n care exist mi care osteokinematic de rota ie' n axul segmentului lent
timp de aprox.14
sec. 0i carea pasiv de rota ie poate fi imprimat oricrei articula ii &chiar dac
aceast articula ie nu
prezint mi care osteokinematic de rota ie ci doar mi care artrokinematic de rota ie
&numit si rota ie
con"unct' % 5x: articula iile interfalangiene'. /e poate admite c 0i crile de supina ie!
prona ie si cele de
rota ie a genunchiului &atunci c#nd genunchiul este flectat si glezna dorsiflectat' sunt
miscri de rota ie
osteokinematic'.
)i carea activ de relaxare-opunere ()*(+ ' se aplic n cazurile hipotoniei
musculare ce nu
permite mi carea pe o direc ie. /e execut astfel: pe musculatura slab n zona medie
spre scurt dar
acolo unde exist o for (mare) se execut o contrac ie izometric. -#nd se simte c
aceast contrac ie a
a"uns maxim se solicit pacientului o relaxare brusc &verificat de ctre
kinetoterapeut prin intermediul
contraprizei' dup care kinetoterapeutul execut rapid o mi care spre zona alungit a
musculaturii
respective aplic#nd si c#teva ntinderi rapide n aceast zon de alungire muscular
&c#teva arcuiri'.
.rmeaz o contrac ie izotonic cu rezisten pe toat amplitudinea posibil.
Indica ii metodice: Arcuirile se realizeaz cu accentuarea &efectuare rapid' mi crii de
flexie pentru
declansarea reflexului miotatic.
(elaxare - opunere ((+' &tehnica se mai numeste ( ine!relaxeaz) % traducerea
denumirii din
englez (Oold ! relax)'. /e utilizeaz c#nd amplitudinea unei miscri este limitat de
hipertonie muscular
&contractur miostatic'; este indicat si atunci c#nd durerea este cauza limitrii mi crii
&durerea fiind
deseori asociat hipertoniei'.
Tehnica () are * variante:
78 antagonist ! n care se va (lucra) &se va face izometria' mu chiul hiperton;
78 agonist ! n care se va (lucra) &se face izometria' mu chiul care face
mi carea limitat
&considerat mu chiul agonist'.
$n ambele variante izometria se va executa n punctul de limitare a mi crii; dup
men inerea timp
de 2!B sec. a unei izometrii de intensitate maxim se va cere pacientului o relaxare
lent. 8dat relaxarea
fcut se poate repeta izometria de mai multe ori sau pacientul n mod activ va
ncerca s treac de
punctul ini ial de limitare a mi crii &contrac ie izotonic a agonistului fr rezisten
din partea
kinetoterapeutului'.
,entru a maximaliza intensitatea izometriei se cere pacientului (s in) adic nu
pacientul va
mpinge cu o for oarecare si kinetoterapeutul se va opune ci kinetoperapeutul va
mpinge &spre
contrac ia excentric fr s provoace ns acest tip de contrac ie muscular' desigur
in#nd cont de for a actual a pacientului.
78 % agonist: se face izometria mu chiului care face mi carea ce este limitat
4elaxare ( contrac ie -4C0 se realizeaz n caz de hipertonie muscular.
/e aplic numai antagonistului adic celui care limiteaz mi carea &vezi tehnica 78';
este mai
dificil de aplicat n caz de durere. ;a punctul de limitare a mi crii se realizeaz o
izometrie pe mu chiul
hiperton si concomitent o izotonie executat lent si pe toat amplitudinea de mi care de
rota ie din
articula ia respectiv &la nceput rota ia se face pasiv apoi pasivo!activ activ si chiar
activ cu rezisten ;
desigur c n cazul articula iilor ce nu prezint mi care osteokinematic de rota ie %
vezi tehnica 77 %
tehnica 7- se va aplica doar imprim#nd pasiv mi carea de rota ie'.
,tabilizare ritmic (,(! % este utilizat n limitrile de mobilitate date de contractura
muscular
durere sau redoare postimobilizare. /e execut contrac ii izometrice pe agonisti si pe
antagonisti n
punctul de limitare a mi crii; ntre contrac ia agonistului si cea a antagonistului nu se
permite relaxarea
&cocontrac ie'.
Tehnica are dou variante ce se execut n ordine: prima este varianta simultan &mai
simplu de
efectuat de ctre pacient' urmat de varianta alternativ.
-omanda verbal &valabil mai ales pentru tehnica alternativ' este ( ine nu m lsa
s! i misc...K).
5xemplu: 5xtensia cotului este limitat de contractura flexorilor cotului.
Tehnica simultan
*e bazm &cutm' pe mu chii care sar o articula ie proximal sau distal celei
afectate.
-oncomitent cu tensionarea &prin izometrie' uneia din pr ile articulare a cotului prin
comanda de flexie
&sau extensie' a cotului vom putea efectua tensionarea pr ii articulare opuse prin
izometrizarea
mu chilor biarticulari &ncercarea de a misca articula ia supraiacent adic umrul % n
cazul folosirii
mu chilor biceps sau triceps brahial ori cea subiacent adic pumnul % n cazul folosirii
flexorilor sau
extensorilor pumnului'.
5arianta alternati#
,acientul ncearc s men in pozi ia cotului n flexie la nivelul de limitare iar
kinetoterapeutul
mpinge antebra ul pacientului at#t spre flexia c#t si spre extensia cotului altern#nd
rapid ! din ce n ce
mai repede ! cele dou direc ii'.
&.'.' !ehnici pentru promovarea stabilit ii
Contrac ie izometric n zona scurtat -C1S '. /e execut contrac ii izometrice
repetate cu pauz
ntre repetri la nivelul de scurtare a musculaturii. /e execut pe r#nd pentru
musculatura tuturor
direc iilor de mi care articular. $n vederea c#stigrii cocontrac iei n pozi ia
nencrcat n cazul n care
pacientul nu este capabil s execute direct tehnica -I/ se execut urmtoarea
succesiune: I; ! I;8 %-I/.
"zometrie alternant ("z*0 reprezint executarea de contrac ii izometrice scurte
alternative pe
agonisti si pe antagonisti fr s se schimbe pozi ia segmentului &articula iei' si fr
pauz ntre contrac ii.
/e realizeaz &pe r#nd' n toate punctele arcului de mi care si pe toate direc iile de
mi care articular &pe
r#nd'.
$n cazul n care pacientul nu poate trece direct de la -I/ la IPA se va face I;8 cu
scderea
amplitudinii de mi care n asa fel nc#t izometria de la sf#rsitul I;8!ului s nu se mai
fac la captul
amplitudinii de mi care articular ci progresiv s ne apropiem i s a"ungem la punctul
dorit pentru
efectuarea IzA.
Stabilizarea ritmic -S4' este utilizat si pentru refacerea stabilit ii &tehnica utilizat
pentru
testarea unei articula ii n ceea ce priveste stabilitatea acesteia'. /e realizeaz n toate
punctele arcului de
mi care pe toate direc iile de mi care articular. Tehnica este descris la tehnici pentru
refacerea
mobilit ii.
8dat rezolvat cocontrac ia din postura nencrcat ! se trece la pozi ia de ncrcare
&de spri"inire
pe articula ia respectiv; 5x: (patrupedia) % bun pentru ncrcarea articula iei soldului
umrului cotului
pumnului' si se repet succesiunea tehnicilor &-I/!/7'.
&.'.- !ehnici pentru promovarea mobilit ii controlate
$n cadrul acestei etape se urmresc urmtoarele obiective: 1. tonifierea muscular pe
parcursul
mi crii disponibile; 3. obisnuirea pacientului cu amplitudinea func ional de mi care; <.
antrenarea
pacientului de a!si lua singur variate posturi etc.
Tehnicile :*, ce se utilizeaz pentru mobilitatea controlat sunt: I; I;8 -7 /I IA.
&.'.& !ehnici pentru promovarea abilit ii
,entru promovarea acestei etape pe l#ng tehnicile :*, prezentate anterior se mai
utilizeaz dou
tehnici specifice.
/rogresia cu rezisten -/40 reprezint
opozi ia fcut de kinetoterapeut locomo iei &t#r#re mers n patrupedie pe
palme si tlpi mers n ortostatism';
deplasarea dintr!o postur reprezint trecerea de la stadiul mobilit ii controlate
&pozi ia propriu!zis este n lan kinetic nchis' la stadiul abilit ii prin
(deschiderea) alternativ a c#te unui lan kinetic &ridicarea c#te unui membru' si
mi carea n lan kinetic deschis &psirea'. Astfel de ex. pacientul n ortostatism
kinetoterapeutul efectu#nd cu ambele m#ini prize la nivelul pr ii anterioare a
bazinului contreaz &rezisten maximal' 0i crile de avansare &prizele se pot
face si la nivelul umerilor sau pe un umr si hemibazinul contralateral.
Sec#en ialitatea normal -S. ' este o tehnic ce urmreste coordonarea
componentelor unei
scheme de mi care care are for adecvat pentru executare dar secven ialitatea nu
este corect
&incoordonare dat de o ordine gresit a intrrii mu chilor n activitate % nu de la distal la
proximal % sau
de grade de contrac ie muscular inadecvate n raportul agonist!antagonist'.
5xemplu: Ac iunea de apucare a unui obiect din pozi ia asezat cu m#na pe coaps
obiectul fiind pe mas naintea pacientului. Cinetoterapeutul face prize ce se
deplaseaz n func ie de intrarea n ac iune a
segmentelor; ini ial se vor plasa prizele pe partea dorsal a degetelor % palmei
&opun#nd rezisten
maximal extensiei degetelor si pumnului' si pe partea latero!dorsal a treimii distale a
antebra ului
&opun#nd rezisten maximal flexiei cotului'; va urma opunerea rezisten ei la mi carea
de flexie a
umrului prin mutarea prizei de la nivelul degetelor la nivelul pr ii distale a bra ului
prin apucarea pr ii
anterioare a acestuia. Apoi prizele se vor muta n mod corespunztor urmtoarei
secven e de mi care care trebuie s se deruleze tot de la distal la proximal &flexia
degete!pumn extensia cotului si extensia cu
anteduc ia umrului'.
6. "etode n kinetoterapie
Abordm doar metodele reprezentative &clasice' pentru tratamentul kinetic de relaxare!
educare!reeducare!facilitare neuromotorie.
.nele dintre metodele kinetoterapeutice sunt considerate chiar Qconcepte) termenul
desemn#nd
faptul c acele metode sunt deschise permanent nnoirii si readaptrii; pe de alt parte
tehnici ! cum este
cazul stretching!ului descris n capitolul < ! sunt ridicate n prezent la rangul de metod.
$n afara
metodelor de relaxare n acest capitol nu vom descrie metode ce se refer la realizarea
unui singur obiectiv
general &ex.: metode de cre tere a for ei musculare etc'.
-onsiderm c prin metod kinetologic se n elege un grup restr#ns sau mai larg de
exerci ii care
au un sens si un scop final unic.
.. )etode de relaxare
7elaxarea intrinsec este cea prin care subiectul si induce el nsusi n mod activ
relaxarea. $n
cadrul acestui tip de relaxare se disting 3 mari linii metodologice: orientarea fiziologic
&somatic' si
orientarea psihologic &cognitiv mental'.
... )etoda /acobson
/e bazeaz pe identificarea kinestezic a strii de tensiune muscular n antitez cu
lipsa contrac iei &relaxarea'. +urata metodei Iacobson &numit sibmetoda relaxrii
progresive' este ntre 34!A4 min. pentru o relaxare local &zonal' dar se poate prelungi
la 1!A ore pentru relaxri globale &n cazul pacien ilor care nu pot executa continuu
sedin a de relaxare se aplic reprize de relaxare care ns s nu fie mai scurte de 2
min.'. /e execut o sedin pe zi dar se poate repeta de A!F ori pe zi. Antrenamentul
dureaz luni de zile si presupune cunoasterea miologiei si a mecanicii respiratorii
normale &ordinea inspirului dar si a expirului fiind % abdominal toracic inferior toracic
superior'.
-ondi iile de microclimat trebuie respectate. 8chii nu trebuie nchisi repede ci treptat
&n 3!< min.'. Av#ndu!se n vedere si relaxarea mu chilor mimicii mu chilor limbii i se
cere pacientului s se
deconecteze mental de problemele cotidiene iar concentrarea pe formulele sugestive
sau autosugestive
impuse prin comenzile kinetoterapeutului s se fac fr un efort prea mare &pacientul
s nve e s se
relaxeze mai degrab (g#ndindu!se) la indica iile de relaxare dec#t s se cramponeze
printr!o excesiv
concentrare'. ?ocea kinetoterapeutului s aib o tonalitate plcut bl#nd iar
intensitatea vocii s scad
progresiv pe parcursul sedin ei.
,acientul este pozi ionat n decubit dorsal capul pe o pern mic genunchii usor
flecta i ! spri"ini i pe un sul umerii n usoar abduc ie de <4
4
palmele pe pat. 0etoda se
poate aplica n func ie de nivelul problemei!afectrii si de timpul avut la dispozi ie at#t
global &adic referindu!ne la ntregul
membru' c#t si analitic &adic pe segmente!articula ii ale membrului ordinea fiind de la
distal spre
proximal'; ac iunea se ncepe cu un grup restr#ns de mu chi treptat trec#ndu!se la
grupe musculare mai
mari apoi la musculatura ntregului membru urm#nd musculatura trunchiului g#tului si
n final la ntreg
corpul.
Tehnica de lucru cuprinde urmtoarele < pr i:
A' ,rologul respirator ce dureaz 3!A min si const n respira ii ample complete &(n
val)' linistite
&inspir pe nas expir pe gur'.
G' Antrenamentul propriu!zis ! n inspira ie 0/ se ridic lent de pe pat doar p#n c#nd
nu mai atinge
patul men in#ndu!se pozi ia pe apnee timp de 12!<4 sec. Apoi brusc se las 0/ s
cad pe expira ie &cu un (uufff)' realiz#nd o liniste kinetic total pe timp de 1 min.
-' 7evenirea const la rentoarcerea la tonusul muscular normal prin men inerea de
c#teva ori pe apnee a unei contrac ii izometrice puternice a mu chilor fe ei si m#inilor
&(/tr#nge fa a si pumnii)K'.
$ntr!o etap superioar se urmreste realizarea unei relaxri diferen iate pe grupe de
mu chi
printr!un control al mu chilor n timpul activit ilor cotidiene at#t n static c#t si n
dinamic. +up luni
de antrenament se a"unge perceperea i anihilarea tensiunilor musculare care sunt
generate de &sau care genereaz' tensiuni emo ionale si implicit de stres.
...' )etoda ,chultz
;inia psihologic din a crei categorie fac parte i terapiile comportamentale
sofronizarea etc
este reprezentat cel mai bine de metoda lui Iohannes Oeinrich /chultz; metoda
vizeaz ob inerea relaxrii prin tehnici de tip central care induc prin autocontrol mental
imaginativ o relaxare periferic.
*umit i metod de relaxare autogen sau (antrenamentul autogen) &din gr. autos %
prin sine si genan % a produce' dup spusele autorului este o autopsihoz cu a"utorul
creia se pot ob ine controlul unor func ii ale anumitor organe si implicit relaxare; este
o metod de autodecontractare concentrativ subiectul cre#ndu i prin concentrare o
stare hipnotic. 5ficien a deconexiunii ob inut prin starea hipnoid se materializeaz
prin starea de greutate si prin senza ia de cldur.
0etoda se aplic individual sau n grup specialistul conduc#nd doar primele sedin e de
relaxare.
0etoda are la baz faptul c toate func iile organismului sunt diri"ate si controlate de
creier si c o parte
din func iile controlate constiente sunt nv ate pe parcursul existen ei noastre. Astfel
scrisul cititul
m#ncatul conducerea automobilului pot deveni deprinderi. 0ulte persoane au reusit s
nve e cum s
diri"eze unele func ii ale sistemului nervos &chiar si a sistemul nervos vegetativ'. ,rima
condi ie pentru
aceast realizare este ob inerea decuplrii sistemului nervos central de la impulsurile
neuromusculare
posturale. Acest lucru este posibil numai ntr!o pozi ie corect comod relaxant a
ntregului corp; deci
se va trece la luarea unor pozi ii confortabile &vizitiu de bir" sau pozi ia de cadavru' pe
un pat sau ntr!un
fotoliu suficient de mare.
,rimul ciclu cuprinde opt exerci ii ce urmresc:
introducerea calmului
decontracturarea muscular segmentar i progresiv
ob inerea senza iei de greutate ntr!unul din segmente sau ntr!unul din membre
realizarea senza iei de cldur
ob inerea senza iei de rrire a btilor inimii si
dob#ndirea controlului asupra inimii
ob inerea senza iei de calm respirator si
reglarea fazelor respira iei ob inerea de calm digestiv si
de ob inere de cldur la nivelul plexului solar
ob inerea senza iei de frunte proaspt!rcorit.
+urata acestui ciclu este de la trei luni aproximativ p#n la sase luni dar de multe ori
poate fi si de
un an frazele &formulele' standard put#ndu!se nregistra pe benzi. +up nsusirea
perfect si sesizarea
ob inerii senza iilor de mai sus se va trece la nsusirea ciclului II ce const n tehnici
de hipnoz sub
stricta ndrumare si supraveghere a unui specialist &psiholog' durata lui fiind de c# iva
ani.
Antrenamentul autogen /chultz se aplic cu foarte bune rezultate de ctre sportivi
arti ti i ca metod de profilaxie si de tratament recuperator spitale sau n scoli speciale
fiind indicat n: hipertensiunea
arterial angina pectoral infarctul miocardic insomnii nevroze astm bronsic ulcer
gastrointestinal
impoten a sexual frigiditate alcoolism.
6.2 "etode de educare7reeducare neuromotorie
6.2.1 Conceptul %obath
Gerta si Carel Gobath spun c: Qbaza tratamentului este inhibi ia miscrilor exagerate si
facilitarea
miscrilor fiziologice voluntare).
:undamentarea stiin ific a conceptului Gobath:
1. -reierul este un organ al percep iei si integrrii adic el preia informa ii senza ii din
mediu si din
propriul corp prelucr#ndu!le reac ion#nd si rspunz#nd la ele. Acest mecanism la om
este influen at de
calit ile psiho!intelectuale educa ionale de moment ale pacientului.
3. -reierul func ioneaz ca un ntreg o unitate. ,r ile creierului sunt Qaliniate ierarhic)
&dup dinamica
dezvoltrii'. 5ta"ele superioare &mai t#rziu formate' inhib activitatea eta"elor inferioare
deci inhibi ia este
o Qac iune activ).
<. -reierul este capabil s Qnve e) pe tot parcursul vie ii datorit plasticit ii lui. Are
posibilitatea s se
reorganizeze si astfel s refac func ii senzitivo!motorii pierdute. Acesta si gseste
explica ia n
posibilitatea de formare de noi sinapse ntre neuronii centrali Qnefolosi i) p#n n
momentul accidentului.
A. 0i carea &rspunsul motor la un stimul senzitiv' dup Gobath nu este o contrac ie
izolat a unei grupe
musculare ci este declansarea unei engrame tipice omului &atingere prehensiune
mers ridicare aruncareetc'.
2. 0i carea unui segment al corpului este influen at de postura si tonusul mu chilor
segmentelor
adiacente. Totodat 0i crile corpului n spa iu depind indisolubil de pozi ia ini ial a
acestuia. ,ostura
si tonusul muscular sunt premisa unei miscri func ionale executate cu maxim
economie energetic.
F. .n organism sntos se poate adapta oricrei senza ii primite din periferie . ;a om
efectul for ei
gravita ionale asupra controlului postural este de o importan ma"or.
R. 0ecanismul de control postural normal func ioneaz datorit reflexelor spinale
reflexelor tonice
reflexelor labirintice reac iilor de redresare si reac iilor de echilibru.
B. ,entru un rspuns motor corespunztor pe l#ng o cale motorie func ional
fiziologic trebuie s existe i o cale senzitiv intact.
S. /enzitivul si motricitatea se influen eaz reciproc at#t de puternic nc#t se poate vorbi
doar de
senzoriomotoric. $n actul de nsusire a unei miscri se nva senza ia ei si la
declansarea unei miscri
activ!voluntare se face apel la senza iile de feed!back primite n timpul mi crii
anterioare.
14. /istemul telereceptiv &vizual auditiv gustativ olfactiv' ac ioneaz concomite nt cu
propriocep ia
ocup#nd un rol important pentru orientarea n spa iu si recunoasterea propriului corp
sau a mediului
ncon"urtor.
11. Inhibarea sau dup ,. +avis Qsuprimarea inhibi iei reflexe este generatoare de
hipertonie) dar prin
utilizarea miscrilor sau posturilor reflex!inhibitorii se suprim sau reduce reac iile
posturale anormale si
se faciliteaz n acelasi timp 0i crile active constiente voluntare si automate.
13. .n alt principiu obligatoriu de realizat este schimbarea pattern!urilor &engramelor
schemelor de
mi care' anormale deoarece este imposibil s se suprapun o schem de mi care
normal peste una
anormal.
1<. 0i crile anormale se datoreaz eliberrii reflexelor tonice de sub control nervos
superior. +atorit
leziunii centrilor nervosi reflexele tonice posturale care sunt integrate de la un nivel
inferior al /.*.-.
devin eliberate si supraactive. Acest lucru produce postura incoordonat incorect
anormal tonusul
muscular crescut anormal si pu inele modalit i primitive de mi care n postur si
pozi ie.
1A. 8rice mi care din corpul omenesc are ca scop o atitudine. Atitudinea este rezultanta
unui raport ntre
for a muscular a omului si for a gravita ional. +e la nastere si n tot timpul vie ii
trebuie s ne crem si
apoi s ne men inem diverse atitudini n lupt cu gravita ia. Acest lucru este realizat
prin facilitarea
integrrii reac iilor superioare de ridicare redresare si echilibru n secven a dezvoltrii
lor prin stimularea
unor miscri de rspuns spontan si controlat ntr!o postur reflex!inhibitorie.
12. 7edresarea ndreptarea. 8ntogenetic reac iile de redresare apar primele. Astfel
copilul mic nu are nici o atitudine format adic el nc nu are mi"loace de a lupta contra
gravita iei. Treptat apar reac iile de
redresare: ncepe prin a!si ine capul nva s se rostogoleasc etc.
1F. 7eac iile de echilibrare apar dup ce o atitudine este ob inut si trebuie men inut.
Acest lucru se
realizeaz prin reflexele &mecanismele' de echilibrare. +eoarece la copilul cu
encefalopatie sechelar
infantil aceste mecanisme sunt deficitare ele trebuie stimulate. Aceasta este etapa a
doua a tehnicii
Gobath exerci ii de formare ob inere si men inere a echilibrului. $n cadrul tratamentului
Gobath foloseste
mingea mare si balansoarul pentru stimulare vestibular si proprioceptiv.
-onceptul Gobath a fost la nceput aplicat copilului diagnosticat cu encefalopatie
sechelar
infantil si apoi dezvoltat pentru tratamentul adultului hemiplegic. Oemiplegicul trebuie
s renve e
senza ia miscrilor &dac tulburrile propioceptive nu sunt foarte grave' fr control
vizual. At#t
informa iile senzitive c#t si cele senzoriale trebuie s fie trimise de ctre kinetoterapeut
ntotdeauna
dinspre partea hemiplegic. /timulii externi si interni pentru o ac iune motric trebuie
s fie c#t mai
apropia i calitativ de cei din cadrul actului senzorio!motor fiziologic.
Activit ile motorii care depsesc stadiul neuromotor de moment al pacientului &dificile
complicate' sau care sunt executate pe un fond de oboseal muscular sau psihic vor
fi evitate pentru a
nu creste tonusul muscular patologic pe lan ul muscular al schemei motrice sinergice.
$ntreaga activitate de recuperare a hemiplegicului are scopul final de rec#stigare a
simetriei
corporale. *umrul de repeti ii n cadrul unei sedin e dozarea concret nu poate fi
planificat deoarece
depinde de starea de moment a pacientului.
Activit ile motorii n ma"oritatea cazurilor &aproape mereu' trebuie s fie cu scop bine
determinat
&5x: s sedem s vorbim s mergem spre toalet etc'.
-omenzile pot fi verbale nonverbale gestuale si combinate &verbal T gestual' n func ie
de
cogni ia pacientului &determinat de tipul lezional'.
7spunsul motor voluntar la orice stimul &senzitiv senzorial' trebuie asteptat deoarece
at#t
prelucrarea informa iilor comenzilor c#t si rspunsul motor sunt perturbate n sensul
nt#rzierii lor.
Informa ia nonverbal se adreseaz proprioceptorilor si exteroceptorilor din regiunea
interesat n
activitatea motric. 5a are si menirea s corecteze feed!back!ul sensitiv al mi crii fapt
care pretinde o
corectitudine maxim informa ional.
-omanda verbal s fie simpl si concret s cuprind doar informa ii pu ine exacte
necesare
deoarece abunden a ei scade calitatea actului motor &aten ia distributiv a pacientului
poate fi si ea
afectat'.
8biectivul principal al management!ului terapeutic dup Gobath este de a facilita
activitatea
motric controlat si a inhiba simptomele patologice ale hemiplegiei cum sunt:
spasticitatea reac iile
asociate mi crii n mas. +in pcate nu se poate vorbi despre o inhibare total si
irevocabil a schemelor de mi care patologice ele fiind expresia leziunilor cerebrale
evidente si sunt imposibil de Qsters) total.
8rice stimul de intensitate supraliminal poate Qtrezi) un semn clinic al unei leziuni de
/*-.
..'.' )etoda 0r1nn2strom
/igne GrUnnstrom si denumeste metoda ca o abordare a tratamentului hemiplegiei. $n
vederea
recuperrii ea se bazeaz pe folosirea patern!urilor motorii disponibile ale pacientului.
/inergiile reflexele si celelalte miscri anormale sunt vzute ca o parte normal a
procesului de
recuperare prin care pacientul trebuie s treac p#n la apari ia miscrilor voluntare.
0i crile sinergice
sunt folosite si de persoanele normale dar acestea le controleaz apar ntr!o varietate
de patern!uri si pot fi modificate sau oprite voluntar. GrUnngstrom sus ine c sinergiile
constituie o etap intermediar necesar pentru viitoarea recuperare. Astfel n timpul
stadiilor ini iale ale recuperrii &stadiul 1 % <'
1' pacientul trebuie a"utat s c#stige controlul sinergiilor membrelor iar stimulii aferen i
&proveni i din
reflexele tonice ale g#tului reflexele tonice labirintice stimulii cutana i reflexele
miotatice reflexele
asociate' pot fi un avanta" n ini ierea si c#stigarea controlului mi crii. 8dat ce
sinergiile pot fi executate
voluntar ele sunt modificate si se execut miscri combinatorii de la simplu la complex
&stadiile A si 2'
cu deviere de la stereotipia pattern!urilor sinergice de flexie si extensie.
5xecutarea miscrilor sinergice reflex sau voluntar sunt influen ate de mecanismele
reflexe
posturale primitive. -#nd pacientul execut sinergia componentele cu cel mai mare
grad de spasticitate
determin cea mai vizibil mi care put#nd chiar nlocui mi carea n pattern!ul respectiv.
$n procesul recuperrii motorii este respectat succesiunea ontogenetic respectiv de la
proximal
spre distal asa nc#t 0i crile umrului sunt asteptate naintea miscrilor m#inii. ,attern!
urile de flexie
apar naintea pattern!urilor de extensie la 0/ iar pattern!urile de miscri grosiere pot fi
executate naintea
miscrilor izolate selective. 7ecuperarea func iei m#inii prezint o mai mare
variabilitate si poate s nu
parcurg stadiile recuperrii n paralel cu recuperarea membrului superior &de aceea are
si o coloan
separat &n tabelul urmtor'.
,tadiile recuperrii hemiple2iei (dup 0r1nn2strom)
1.:lascitate :lascitate; incapacitate de a face mi care.*u exist nici o func ie
3. /pasticitatea se dezvolt; miscri minime voluntare$nceputul dezvoltrii
spasticit ii;apar sinergiile sau doar unele componente ca reac ii asociate .Apucarea
grosier ncepe; este posibil o minim flexie a degetelor
<./pasticitate maxim; sunt prezente sinergiile de flexie si extensie; este posibil flexia
sold genunchi!
glezn n asezat i st#nd. /pasticitatea creste; patern!urile sinergiilor sau unele
componente pot fi executate voluntar /unt posibile apucrile grosiere si apucarea n
c#rlig dar cu imposibilitatea eliberrii.
A.+in asezat alunec#nd napoi piciorul pe sol genunchiul se poate flecta peste S4V;
clc#iul spri"init pe sol genunchiul flectat la S4V este posibil flexia piciorului
./pasticitatea descreste; sunt posibile miscri combinate care deriv din sinergii. Apare
prehensiunea lateral; usoar extensie a degetelor si
c#teva miscri ale policelui sunt posibile.
2.:lexia genunchiului cu soldul extins din st#nd; flexia piciorului din pozi ia extins a
soldului si genunchiului./inergiile nu mai sunt dominante; mai multe miscri combinate
derivate din sinergii se pot execute cu usurin /unt posibile: prehensiunea palmar
apucarea T eliberarea sferic si cilindric
F. Abduc ia soldului din asezat sau st#nd; rota ia intern si extern reciproc a
soldurilor combinat
cu inversia si eversia piciorului din asezat. /pasticitatea absent except#nd execu ia
rapid a miscrilor;
0i crile articulare izolate se execut cu usurin . Toate tipurile de prehensiune sunt
posibile; miscri individuale ale degetelor; extensia degetelor normal Abduc ia
humerusului n rela ie cu scapula trebuie evitat &predispune capul humeral la o
subluxa ie inferioar'. $n manevrarea pacientului trac iunea membrului afectat trebuie
evitat. ,acientul este instruit n a!si folosi m#na sntoas pentru a misca membrul
afectat. 0embrul afectat este plasat aproape de trunchi si pacientul se rostogoleste
peste acesta.
R .7ostogolirea nspre partea neafectat cere un efort muscular al membrului afectat.
Gra ul neafectat poate fi folosit pentru a ridica bra ul afectat la vertical cu umrul n
flexie de B4!S4V cu cotul extins complet.
B. ,acientul se ntoarce prin balansul membrului superior si al genunchiului afectat
peste trunchi spre
partea neafectat. 0i crile membrelor nso esc rostogolirea trunchiului superior si a
pelvisului. 8dat cu
mbunt irea controlului pacientul va putea s execute aceste manevre independent
de a se ntoarce
&rostogoli' din decubit dorsal n decubit lateral pe partea neafectat.
7ota ia trunchiului este ncura"at pacientul legn#nd bra ul afectat ritmic dintr!o parte
n alta
pentru a c#stiga abduc ia si adduc ia umrului alternativ.
,entru men inerea!c#stigarea unei amplitudini de mi care nedureroase n articula ia
glenohumeral
se contraindic 0i crile for ate pasive &pot produce o ntindere a mu chilor spastici
periarticulari contribuind la cre terea durerilor; odat ce pacientul a experimentat
durerea anticiparea durerii va creste tensiunea muscular ce va duce la scderea
mobilit ii articulare'. 0i carea de flexie se ob ine prin flexia progresiv a trunchiului n
timp ce kinetoterapeutul men ine bra ul sub cot. 0i carea de abduc ie se va face nu n
planul normal al abduc iei care poate fi dureros ci ntr!un plan oblic ntre abduc ie si
flexie. Antebra ul se va supina c#nd bra ul se ridic si se va prona c#nd se coboar.
Activarea
mu chilor rotatori este necesar pentru prevenirea subluxa iei.
$n timpul stadiilor 1 si 3 se folosesc diferite facilitri reac ii asociate si reflexe tonice
pentru a influen a tonusul muscular si pentru apari ia unor miscri reflexe. 0i carea
pasiv pe sinergiile de flexie si extensie provoac pacientului feed!back!uri
proprioceptive si vizuale pentru dezvoltarea ulterioar a patern!urilor. $n stadiul < se
efectueaz voluntar sinergiile pe toat amplitudinea la nceput cu asisten i facilitare
din partea kinetoterapeutului apoi fr facilitare n final execut#ndu!se componentele
sinergiilor
&de la proximal spre distal' la nceput cu apoi fr facilitri.
$n stadiile A si 2 se execut miscri prin combinarea componentelor sinergiilor si
cre terea complexit ii miscrilor .
$n stadiile 2 F se ncearc performarea unor miscri mai complexe a miscrilor izolate
si cre terea vitezei de execu ie.
..'.- $onceptul 3o4ta
,rincipiul de tratament prin mi carea reflex a lui ?aclav ?o"ta aplic principiile
locomo iei
reflexe &miscrilor reflexe'. Adresat copiilor cu tulburri de mi care de natur cerebral
conceptul este
folosit si ca program de tratament standardizat n kinetoterapia altor afec iuni de
exemplu a tulburrilor de
static vertebral.
8ntogeneza postural ideal adic dezvoltarea coordonrii automate a posturii
corpului este
determinat genetic si suport transformri sistematice n primul an de via . 5xist
coordonri ale
posturii corpului determinate de v#rst. +ac verticalizarea este deran"at n mod
primar prin urmare este deran"at i locomo ia. ?erticalizarea este cheia pentru orice
fel de mi care sau deplasare fie ea si n cele mai simple modele ca aceea a t#r#rii pe
coate cu picioarele ntinse.
/ensul terapiei dup ?o"ta const n aceea c se ncearc programarea modelelor
ideale de
mi care ale v#rstei nou!nscutului si ale sugarului cu sistem nervos central tulburat n
msura n care
acest lucru este posibil. Aceasta nseamn c n cadrul programrii neurofiziologice se
ncearc
introducerea unei coordonri automate a pozi iei corpului cu unghiuri ale membrelor
superioare si
inferioare bine definite raportate la trunchi si invers precum si a diferitelor pr i ale
corpului ntre ele
ntr!un mod regulat si reciproc &alternativ pe ambele pr i ale corpului st#ng si drept' cu
schimbarea
pozi iei centrului de greutate cum se obisnuieste la fiecare deplasare.
5xerci iile activ!reflexe dup ?o"ta ac ioneaz mai nt#i asupra musculaturii proprii din
straturile
profunde ale coloanei vertebrale care nu poate fi pus n func ie prin voin a pacien ilor.
7spunsul motor
reflex la stimul proprioceptiv din zonele &periost sau mu chi' descrise de ?o"ta este un
lan de contrac ii
musculare dup un model arhaic mostenit. Acest model de mi care este perfect at#t din
punct de vedere al echilibrului muscular n "urul articula iilor c#t si din punct de vedere al
aliniamentului osos al coloanei
vertebrale si ale membrelor. Avanta"ul exerci iilor dup ?o"ta este c eficien a
tratamentului depinde de
acceptul pozi iilor ini iale de ctre pacien i si profesionalismul terapeutului contrac ia
muscular
derul#ndu!se si aliniamentul osos!segmentar instal#ndu!se involuntar &pacientul nu are
nevoie de
experien motorie deosebit'.
Terapia folosit de ?o"ta const ntr!o stimulare a unor zone bine determinate
declans#nd rspuns
motor ca reflex cu caracter global nnscut.
/e cunosc circa 34 de pozi ii ini iale din +? &se va declansa t#r#rea reflex'
+; &se va declansa faza 3 si A a rostogolirii reflexe'
++ &se va declansa prima faz a rostogolirii reflexe'; toate pozi ii orizontale sau
apropiate orizontalei deoarece ele elimin sau diminu din start tulburrile posturale
modificate fa de ideal.
0odelele cu caracter de mi care globale nnscute sunt puse n eviden &activate'
prin stimuli
&excitan i' bine defini i situa i pe trunchi si pe extremit i & zone ?o"ta'.
/e deosebesc zone principale i zone secundare de stimulare n modelul t#r#rii si
rostogolirii reflexe. +r. ?o"ta descrie nou zone diferite i c#teva a a zise Qzone de
rezisten ) care toate la r#ndul lor au fost gsite empiric. Aceste zone se vor stimula si
ntri prin stimuli orienta i tridimensional. ,ozi ia ini ial direc ia for a c#t si durata
presiunii vor fi prelucrate si adaptate fiecrui pacient n parte.
,rin stimularea unei singure zone se a"unge la un rspuns minim si insuficient pe c#nd
prin
combinarea cu alte zone se ob ine un rspuns mai complet o mobilizare o activare a
celor trei
componente: coordonarea automat a pozi iei corpului mecanismele de verticalizare si
0i crile fazice.
;ocurile de stimulare trebuie s fie zone care nu se adapteaz la stimuli sau se
adapteaz pu in
care nu obosesc n transmiterea activrii. Aceasta nseamn c din acele zone
activarea trebuie s aib loc permanent i de fiecare dat c#nd zona este stimulat n
asa fel nc#t sistemul nervos central s se
gseasc ntr!o permanent stare de activare. $n acest fel modelele ontogenezei
psihomotorii ideale sunt
repetate zi de zi oferite spre nmagazinare si codificare n cortex n vederea modificrii
motricit ii
spontane.
8rice modalitate de mi care sau postur este puternic imprimat pe creier. Astfel si o
atitudine
deficitar scoliotic poate fi considerat o Qgreseal de programare) cu o exprimare
vizibil de Qgreseli de
postur si mi care).
0otricitatea ideal cu toate 0i crile ei fine si reac iile de echilibru pot fi restabilite.
;ocomo ia
reflex dup ?o"ta poate fi activat si folosit pe parcursul ntregii vie i. $n cazul
oricrei deficien e de
postur sau de mi care se poate folosi locomo ia reflex. -u c#t terapia ncepe mai
timpuriu cu at#t se
poate ac iona mai efectiv si eficient mpotriva tulburrilor statice si motorii.
..'.& $onceptul $astillo )orales
Acest concept i are originea n urma multor ani de experien cu copii hipotoni cu
dizabilit i grave datorate necesit ilor de comunicare cu ei prin mi"loace nonverbale.
+e atunci acest spectru terapeutic s!a
lrgit si cuprinde urmtoarele afec iuni: copii nscu i prematur copii cu retard senzorio!
motor sindroame hipotonice sindroame hipokinetice maladia ;angdon!+oMn copii cu
probleme de percep ie i nt#rzieri n
dezvoltarea normal copii cu disabilit i polimorfe cu si fr paralizie cerebral cei cu
paralizii periferice si cu mielomeningocel. Aceast metod este aplicabil par ial n
cazul varia ilor de tonus muscular
provocate de spasticitate deci sindroame mixte si hipertonice mai usoare.
-. 0orales prezint dezvoltarea senzorio!motorie a unui copil sntos compar#nd!o cu
cea a unui copil hipoton ntr!o form schematic prin Qtriunghiuri) si rela ia acestora
ntre ele.-orpul copilului este schematic marcat cu dou triunghiuri: triunghiul de sus are
baza la extremit ile superioare iar cel de "os
la extremit ile inferioare astfel nc#t v#rfurile triunghiurilor se nt#lnesc n zona dorso!
lombar
;a nou!nscutul sntos bazele acestor triunghiuri se apropie la o flexie ampl ,e
msur ce copilul se dezvolt treptat ndeprteaz &se deschid' cele dou baze si de
fiecare dat se Qndreapt) &se ridic' mpotriva for ei de gravita ie cu o deplasare
usoar a centrului de greutate si a spri"inului &fig.A
poza de "os'. -ontrolul postural si reac iile de echilibru devin tot mai sigure pozi iile
ini iale de spri"in ale
membrelor superioare si inferioare variaz din ce n ce mai mult p#n c#nd copilul
nva s mearg. Gaza triunghiului uneste ntotdeauna punctele de spri"in cele mai
ndeprtate ale extremit ilor adic ale
m#inilor si picioarelor pentru a face posibil mi carea n spa iu.Pona dorso!lombar si
ombilical ventral
reprezint Qzona de informa ie) cea mai important pentru asumarea si men inerea unei
posturi
antigravita ionle. 5ste zona de coordonare si stabilizare a ambelor triunghiuri.
:ig. A. Triunghiurile corespunztoare dezvoltrii neuromotorii normale.
+atorit tonusului muscular sczut la copilul hipoton bazele celor dou triunghiuri sunt
foarte
deprtate una de alta &fig.2' iar asumarea posturii ppu i Qncrcarea) greut ii i
spri"inul sunt imprecise
si ob inute cu mult efort.$n cazul copilului hipoton se limiteaz foarte mult comunicarea
cu mediul duc#nd la apari ia unor semne de izolare pe care n general le interpretm
ca fiind stereotipe.
-opilul hipoton nva ncet secven ialitatea miscrilor de aceea este nevoie de multe
repetri de
mult rbdare ca apoi acestea s poat fi implementate n activitatea zilnic &A.+.;.'.
:ig. 2. Triunghiurile corespunztoare copilului cu hipotonie
Aceast terapie tinde s apropie bazele celor dou triunghiuri s aduc articula iile ntr!
o pozi ie
fiziologic adecvat pentru a!i oferi copilului cele mai bune premise n repartizarea
greut ii ndreptare si
spri"in. Astfel se mbunt esc posibilit ile de percep ie de mi care i interac iunea cu
mediul.
Tabelul 3. -ompara ie ntre factorii de dezvoltare senzorio!motorie
+ezvoltarea copilului sntos +ezvoltarea copilului hipoton
L la nou!nscut bazele triunghiului se apropie datorit gradului mare de flexie
L spri"in simetric si asimetric
L bazele triunghiului se deplaseaz
L la nou!nscut bazele se deprteaz nc dela nceput
L prea mult simetrie
L bazele triunghiului sunt at#t de deprtate pentru translarea greut ii
L primeste mai multe informa ii despre postur prin intermediul zonei dorsolombare
L ambele triunghiuri se dezvolt pentru men inerea stabilit ii si mobilit ii nc#t nu
permit translarea greut ii
L lipseste informa ia din zona dorso!lombar datorit hipotoniei si interac iunii
ineficiente ntre ambele triunghiuri ale corpului
L copilul nu ob ine suficient stabilitate
/timularea are loc pe anumite pr i ale corpului numiteQzone de stimulare) care p#n
acum au fost cunoscute sub numele de puncte motrice &fig. F'. Aceste zone sunt
stimulate cu vibra ii i presiuni u oare ntr!o anumit direc ie spre a facilita reac iile de
mi care ntr!o pozi ie ini ial.
7eac ia de mi care a copilului are loc ntotdeauna ntr!o secven complet
corespunztor etapei de dezvoltare senzorio!motorii. Actul motric depinde de durata
stimulului si zona stimulat a unor pr i ale corpului care poate fi excitat separat sau
combinat.
:ig. F. Ponele de stimulare ale copilului hipoton &dup -astillo 0orales'
Pona Qde informa ie) cea mai important este zona dorso!lombar care la copiii hipotoni
este
disfunc ional foarte slab. -opiii hipotoni misc membrele inferioare adic triunghiul
inferior &mai
func ional' cu mai mare for dec#t triunghiul superior.
7idic mai des membrele inferioare de pe suprafa a de spri"in dec#t s se spri"ine pe
acestea
av#nd ca urmare nt#rzierea func iilor de spri"in si sus inerea greut ii. :aptul c
membrele superioare sunt folosite mai nt#i pentru ag are si "oac duce la o dezvoltare
nt#rziat a func iilor diferen iate ale m#inii i gurii.
Acesti copii in membrele superioare n pozi ie scurtat din care cauz le este dificil s
ob in
spri"inul lateral nt#rziind i 0i crile de rsucire a trunchiului. Acestea pot fi nlocuite cu
secven e de
miscri simetrice. 8 pern n form de potcoav asezat n "urul ezutei la nivelul
nl imii m#inilor va da
copilului posibilitatea de a se spri"ini lateral si de a ini ia 0i crile de torsionare dreapta!
st#nga.
+esi unii copii evit lupta cu gravita ia se recomand verticalizarea c#t mai devreme
cu
ncrcarea total sau par ial a greut ii pe membrele inferioare. Astfel copiii devin mai
aten i si mai
motiva i au mai mult contact cu mediul si ncearc s se miste mai mult.
Tehnicile din cadrul metodei -astillo 0orales urmresc stimularea diverselor sisteme
senzoriale
activ#nd receptorii de la nivelul tegumentului esutului con"unctiv muscular si articular
prin: contactul
manual atingere trac iune presiune vibra ii. ?ibra iile sunt ntotdeauna realizate cu
m#inile nu cu
aparate ceea ce are ca scop educarea capacit ii de contact a copilului ceea ce devine
Qun dialog); vibra ia intermitent creste tonusul muscular si stabilizeaz postura.
8biectivele tratamentului dup metoda -astillo 0orales sunt:
! posibilitatea de a executa independent secven e de mi care c#t mai aproape de
normal;
! implementarea miscrilor fr ca acestea s necesite o stimulare anterioar;
! implementarea si ob inerea miscrilor func ionale independente pentru autoservire si
satisfacerea
necesit ilor din activitatea zilnic &A.+.;.'.
/ecven ialitatea de tratament este urmtoarea:
gsirea pozi iei ini iale celei mai favorabile in#nd cont de nivelul de dezvoltare
senzorio!motorie a
copilului;
folosirea trac iunii si vibra iei n vederea pregtirii musculaturii &cre terea
activit ii motorii n lan
muscular';
stimularea prin presiune i vibra ii;
asteptarea si observarea reac iei motorii;
a"utorul dac este necesar n vederea mbunt irii reac iei de mi care.
Tratamentul func iei oro!faciale implementat de +r. -astillo 0orales intereseaz copii
care
prezint: dificult i de supt9degluti ie patologii congenitale cu probleme motorii ale gurii
&5x: brbie
bolta palatin fisurate' paralizii faciale de etiologie diferit probleme de articulare a
cuvintelor. ;a
suc iune degluti ie si mastica ie se activeaz aceleasi elemente oro!faciale ca n cazul
vorbirii. ,rin acest
antrenament care se face nainte de nceperea vorbirii al unor structuri diferite ce
interac ioneaz ntre ele
se dezvolt coordonarea necesar pentru articularea cuvintelor.
;a copiii cu paralizii cerebrale c#nd se ob ine o ameliorare trebuie nceput imediat
alimenta ia
pe cale oral. /echelele paraliziei devin mai evidente odat cu naintarea n v#rst a
copilului si cu
nceperea diferitelor activit i. +atorit spasticit ii atetozei sau hipotoniei acesti copii
nu pot duce
m#inile la gur lucru care ar diversifica func iile gurii si ar normaliza sensibilitatea asa
cum se nt#mpl la
copiii sntosi.
*u putem s trecem peste voin a copilului nici s lucrm sub tensiune emo ional
intempestiv sau
cu violen pentru c se pot genera probleme de rela ionare si comportament p#n la
refuzul alimenta iei.
*u trebuie s se nceap tratamentul n zona gurii; se influen eaz indirect func ia oro!
facial lucr#ndu!se
cu trunchiul 0/ 0I.
..'.. )etoda 5renkel
Aceast metod este specific tratamentului pacien ilor cu afec iuni ale cerebelului
respectiv
ataxicilor. Iacob A. :renkel Autorul a observat c propriocep ia pierdut poate fi n mare
msur nlocuit
prin input!ul vizual si feed!back vizual.
0etoda se bazeaz pe o serie de tehnici si exerci ii cu control vizual aplic#nd legea
progresiunii
performan ei si preciziei. ;egea progresiunii n cadrul metodei sufer dou derogri:
pacientul execut
mai nt#i mi carea amplu si rapid ceea ce este mai usor de efectuat trec#nd treptat la
miscri de
amplitudine mai mic mai precise executate ntr!un ritm mai lent coordonat. ,e
parcursul recuperrii se
trece la cre terea treptat a complexit ii si dificult ii nu si n intensitate. 5xerci iile se
execut
individual n mod obligatoriu de dou sau mai multe ori pe zi.
6ruparea exerci iilor arat astfel:
5xerci ii din decubit &cu capul mai ridicat pe un sptar sau pe pern astfel nc#t s
poat urmri
execu ia' pentru 0I si 0/. 5xerci iile sunt asimetrice i autorul prezint de un tablou de
aproape
144 de exerci ii.
5xerci iile din pozi ia asezat se deruleaz astfel:
! la nceput membrele superioare spri"inite cu m#inile;
! dup aceea fr spri"in;
! n final execu ia se desfsoar cu ochii lega i.
5xerci ii n ortostatism . $n aceast pozi ie se execut reeducarea mersului care se
realizeaz pe
diagrame &l ime 33 cm i este mpr it longitudinal n pasi de c#te FB cm'. :iecare
pas este
mpr it n mod vizibil n "umt i i sferturi desenate pe podea sau o plans de lemn
7eeducarea ncepe cu mersul lateral care este considerat mai usor &ontogenetic el
apare mai repede' pacientul fiind a"utat de balansul corpului. /e ncepe cu "umtate de
pas misc#nd un picior apoi
aduc#ndu!l pe cellalt l#ng primul. /e trece la sferturi de pas si numai dup aceea la
pasul ntreg. ;a fel se procedeaz si la educarea mersului nainte si napoi.
$ntr!un stadiu mai avansat pacientul este nv at s urce i s coboare scri i s
execute ntoarceri. $ntoarcerile se nva tot dup o diagram n form de cerc desenat
pe podea. ,acientul nva s se
ntoarc mut#nd picior l#ng picior c#te un sfert din rota ia ntreag astfel nc#t el s
poat executa o ntoarcere de 1B4W din doi pasi.
:ig. R. +iagrama :renkel pentru reeducarea ntoarcerilor
-...- )etode de facilitare neuro-proprioceptiv
-...-. )etoda )ar2aret (ood
+esi este o metod de activare!stimulare si de inhibare a unui
mu chi singular ea nu este considerat o metod analitic. 0. 7ood prezint tehnici i
exerci ii de
ob inere a relaxrii &prin legnare miscri lente etc.' de dezvoltare a func iei motorii !
g#ndind n modele
de postur si mi care complex. $n paralel autoarea pune accent deosebit pe
dezvoltarea func iilor vitale i senzoriale. Ideile fundamentale ale metodei sunt:
normalizarea tonusului muscular i rspunsul muscular dorit este ob inut folosind
stimuli senzitivi
adecva i
fiecare mi care ce se execut trebuie s aib un scop precis si o finalizare
prestabilit;
ghida"ul senzitivo!senzorial este foarte important;
numrul mare de repeti ii a rspunsului motor corect constituie o condi ie
esen ial a procesului de nv are motorie.
0etoda se bazeaz pe dezvoltarea secven ial n patru etape a func iei motorii.
. )obilitatea % asemntoare etapei dezvoltrii copilului de la 4!< ani cuprinde:
modelul flexiunii dorsale &modelul suptului' integreaz sub control central
reflexele tonice
cervicale si labirintice permi #nd eliberarea miscrilor bilaterale ale extremit ilor
superioare;
modelul extensiei totale Qpostura ppusii nalte);
modelul primei forme de deplasare n "urul axului central rostogolirea lateral.
'. ,tabilitatea 6 se refer la men inerea pozi iei corpului sau segmentelor sale n
posturi stabile cum ar fi
patrupedia n genunchi si ortostatism.
-. )obilitatea controlat % integrarea miscrilor si activit ilor complexe n spa iu care
presupune
echilibru coordonare si dezvoltarea sim urilor de orientare n spa iu toate din pozi ii de
stabilitate.
&. *bilitatea-ndem7narea % cuprinde etapa miscrilor perfec ionate stimularea
reac iilor de echilibru
formele de facilitare pentru ob inerea trecerii de la o postur si mi care la alta c#t mai
usor.
-a originalitate n cadrul metodei 0. 7ood a eviden iat importan a stimulrilor
senzitivosenzoriale
n tratamentul disfunc iilor. Astfel se disting:
/timulri la nivelul tegumentului: pensularea stimulri cu cuburi de ghea
m#ng#ierea usoar &<
minute pe ceaf pentru activare parasimpatic ! relaxare' apsarea articular
&compresie pe sold n axul
femural stabilizare n patru labe compresie pe calcaneu apsare n axul lung al
capului'. Aceast
metod de recuperare neuro!motorie se bazeaz n mod distinctiv pe utilizarea
excesiv a stimulrii
cutanate n dorin a de a controla tonusul si contrac ia grupului muscular subiacent.
0i"loace a"uttoare pentru integrarea mi crilor:
vibra ia aplicat cazurilor hipotone
ntinderea unor materiale elastice &inele de cauciuc elastic etc.' pentru
stabilizare i cre terea tonusului la diferite nivele;
prehensiunea este facilitat prin mingi mici pompe de cauciuc cu aer
pistoale cu ap bucat de fr#nghie rulou de aluat.
Alte stimulri speciale: ciocnirea clc#iului i a altor repere Qndoirea) &lent sau
rapid' miscri active ritmice lente.
..-.' )etoda 8abat
9erman 8abat a dezvoltat o metodologie de recuperare neuromotorie pornind de la
studiile
neurofiziologice ale mi crii comportamentului motor si nv rii motorii. 0etoda se
numeste (de
facilitare neuroproprioceptivH si se aplic n: leziuni de neuron motor periferic
recuperarea insuficien ei
motorii cerebrale leziuni de neuron motor central.
5a se bazeaz pe urmtoarele observa ii:
excita ia subliminal necesar executrii unei miscri poate fi ntrit cu stimuli
din alte surse care la r#ndul lor intensific rspunsul motor;
facilitarea maxim se ob ine prin exerci iu intens cu maximum de efort sub
rezisten ;
ma"oritatea miscrilor umane se fac n diagonal si spiral chiar si inser iile
musculare si ligamentare fiind dispuse n diagonal si spiral.
0etoda foloseste scheme de mi care global plec#nd de la axioma: (-reierul ignor
ac iunea
proprie mu chiului el recunoaste numai mi carea).
,rincipiile metodei Cabat sunt urmtoarele:
+ezvoltarea neuromotorie normal se face n sens cranio!caudal si proximo!
distal;
+ezvoltarea fetal este caracterizat de rspunsurile reflexe secven iale la
stimuli exteroceptivi &flexia g#tului precede extensia adduc ia umrului precede
abduc ia rota ia intern o precede pe cea externapucarea obiectului precede
lsarea lui flexia plantar precede dorsiflexia etc';
+ezvoltarea comportamentului motor este legat de dezvoltarea receptorilor
senzitivi vizuali auditivietc;
$ntregul comportament motor este caracterizat de miscri ritmice reversibile
executate n amplitudini complete de flexie si extensie;
+ezvoltarea motorie implic mi carea combinat ale membrelor bilateral simetric
homolateral bilateral asimetric alternativ reciproc diagonal reciproc;
+ezvoltarea motorie include si inversarea rapid dintre func iile antagoniste cu
predominan a flexei sau extensiei;
+ezvoltarea motorie reflect si direc ia mi crii: de la vertical la orizontal si
apoi la oblic sau
diagonal.
$n comportament motor al adultului postura i mi crile combinate devin
automate pe msura
dezvoltrii performan elor motorii.
+abat face urmtoarele precizri, considerate esen iale pentru mi carea voluntar
complex:
1. :olosirea schemelor de mi care n spiral si diagonal.
3. 0i carea activ se deruleaz de la distal spre proximal n timp ce stabilitatea
articular recunoaste
sensul invers.
<. :olosirea rezisten ei maximale n scopul ob inerii iradierii n cadrul schemei de
mi care sau n grupele
musculare ale schemei heterolaterale.
A. .tilizarea de tehnici si elemente ce faciliteaz dezvoltarea mi crii sau a posturii
&pozi ionare contact
manual ntinderi musculare presiuni articulare rezisten a la mi care etc'.
,rocedeele de facilitare folosite sunt urmtoarele:
! rezisten a maxim p#n la anularea mi crii active;
! ntinderea ce poate activa un mu chi paretic sau plegic dac i se opune si o
rezisten ; ! schemele
globale ale mi crii care sunt de obicei mai eficace n ceea ce priveste facilitarea
&fenomenul de
(iradiere)';
! alternarea antagonistilor ce se bazeaz pe faptul c dup provocarea reflexului de
flexie
excitabilitatea reflexului de extensie este mai mrit. 0odalit ile de alternare ale
antagonistilor sunt:
inversarea lent &I;' inversarea lent cu efort static &I;8' inversare agonistic &IA'
stabilizarea ritmic
&/7' inversare lent!relaxare &contrac ie!relaxare!contrac ie' inversare lent cu efort
static si relaxare
&I;8 T relaxare' combinarea stabilizrii ritmice &/7' cu inversarea lent!relaxare.
,rin pozi ionarea bolnavului se caut utilizarea influen ei reflexului tonic labirintic pentru
ntrirea
efortului de asistare necesar sau pentru asistarea mi crii solicitate. ,e schemele
&diagonalele' Cabat se
lucreaz tehnici :*, pentru ob inerea unui rezultat optim de cre terea for ei musculare.
Aceste scheme de facilitare sunt efectuate pasiv doar pentru determinarea limitelor
amplitudinii de mi care sau pentru
n elegerea 9acomodarea pacientului.
/incronizarea normal include contrac ia mu chilor n secven e ce decurg din 0i crile
coordonate n asa fel nc#t s fie realizate cursiv fr acrosri. Ini ial se execut miscri
inten ionale
controlate de la proximal spre distal si se trece apoi la miscri pornind dinspre distal.
+ac sincronizarea
nu este realizat corect se vor efectua scheme de mi care fragmentate ini ial distal si
apoi proximal;
primul si ultimul Qtimp) al schemelor de mi care l va constitui rota ia n articula ia de
unde ncepe
respectiv se termin schema de mi care.
+ac componenta distal este prea slab rezisten a se va opune proximal p#n se
ob ine for de
contrac ie suficient n partea distal a extremit ii. +ac este mai slab componenta
proximal rezisten a
se aplic distal. +ac si n zona proximal si distal for a de contrac ie este la fel de
slab se vor executa
contrac ii izometrice n pozi ii de scurtare pornind de la distal spre proximal. +up ce sa
ob inut rspunsul
muscular n pozi ia de scurtare se trece la exersarea aceluiasi rspuns n pozi ia de
alungire.
;ucrul sub rezisten comport un efort deosebit din partea kinetoterapeutului si de
aceea la adult
metoda nu poate fi folosit dec#t de ctre kinetoterapeu ii robusti.
0argaret Cnott si +oroth> ?oss au aprofundat tehnica terapeutic imaginat de Cabat si
au extinso
la tratamentul unei game mai largi de afec iuni neurologice soldate cu dezordini de
activitate motorie.
,rincipiile de tratament sunt:
1. Toate fiin ele umane au poten iale care nu au fost complet dezvoltate .
2. +eprinderile motorii precoce sunt caracterizate prin miscri spontane care oscileaz
ntre extrema
flexie si extensie. Aceste miscri sunt ritmice si au un caracter ireversibil. $n tratament
se va lucra pe
ambele direc ii de mi care.
+. +ezvoltarea deprinderilor motorii are tendin la ciclitate asa cum se poate eviden ia
prin trecerea de la
dominan a flexorilor la cea a extensorilor. 8biectivul este stabilirea unei balan e ntre
antagonisti. 0ai
nt#i se observ unde exist un dezechilibru apoi se va facilita partea slab. 5chilibrul si
controlul
postural trebuie ob inute nainte de a ncepe 0i crile din aceste posturi. Tratamentul
va urmri
succesiunea: control postural ! echilibru ! miscri din anumite posturi.
,. 5tapele dezvoltrii motorii au o succesiune ordonat dar exist suprapunere ntre
ele. -opilul nu si
ncheie dezvoltarea unei etape nainte de a trece la urmtoarea etap &o activitate mai
avansat'.
0i crile se execut activ pe diagonal si n spiral pornind de la pozi ia n care
mu chiul de
facilitat este n ntindere maxim si a"unge n pozi ia de maxim scurtare. /e au n
vedere toate ac iunile
grupului muscular vizat pozi ionarea fc#ndu!se n func ie de ac iunea principal si de
ac iunile secundare ale acestuia. Astfel fiecare mu chi va avea o pozi ie proprie de
facilitare. 8 mi care oarecare nu este efectuat niciodat de un singur mu chi iar
deficitul produs de lipsa activit ii unui mu chi se traduce printr!o scdere de for si
coordonare a respectivei scheme de mi care.
0u chii care ac ioneaz pe o anumit schem sunt lega i func ional si ac ioneaz ntr!
un lan
kinetic n cele mai bune condi ii de la pozi ia de alungire complet la pozi ia de scurtare
complet. :iecare
mu chi privit sub acest aspect al lan ului kinetic va putea fi facilitat de o anumit pozi ie
a mu chilor din
lan ul respectiv. Aceast pozi ie de facilitare se ob ine printr!o pozi ionare a
segmentelor ce particip la
acea schem pozi ionarea ncep#nd de la proximal spre distal n urmtoarea ordine:
componentele de
flexie sau extensie apoi cele de abduc ie sau adduc ie si n final componentele de
rota ie intern sau
extern. /chemele de mi care &dus!ntors' cuprind toate cele F direc ii de mi care bine
determinate < c#te < av#nd o anumit succesiune de intrare n ac iune n care c#te
una este dominant la un moment dat.
/chema de mi care se va ini ia si ncheia cu o mi care de rota ie
&desurubarea9nsurubarea'.
:iecare schem se bazeaz pe (o component muscular principal) format dintr!un
numr de mu chi nrudi i prin aliniamentul lor fa de schelet si care realizeaz n
principal 0i crile cuprinse n acea schem.
5xist si o (component muscular secundar) reprezentat de mu chi care si exercit
ac iunile pe dou
scheme &un fel de (nclecare) de ac iuni' n cadrul secven elor comune ale acestora.
7egulile pentru crearea diagonalelor specifice pentru facilitarea unui anume mu chi
sunt:
la 0/ flexia este asociat rota iei externe n timp ce rota ia intern se asociaz
extensiei;
la 0I flexia si extensia se asociaz fie rota iei interne fie rota iei externe dar
adduc ia se asociaz
numai rota iei externe n timp ce abduc ia este legat de rota ia intern;
pivo ii distali &pumn si glezn' se aliniaz pivo ilor proximali &umr i old' astfel:
la ),:
supina ia si abduc ia se asociaz flexiei si rota iei externe
prona ia si adduc ia se asociaz extensiei si rota iei interne
flexia pumnului este legat de adduc ia umrului
extensia pumnului este legat de abduc ia umrului
la )":
! extensia gleznei este legat de extensia soldului
! flexia gleznei este legat de flexia soldului
! inversia piciorului se asociaz adduc iei si rota iei externe a
soldului iar eversia piciorului este cuplat cu abduc ia si rota ia
intern a soldului
! pivo ii digitali se aliniaz pivo ilor proximali i distali indiferent ce
se nt#mpl cu pivo ii intermediari.
la "S!
! flexia cu adduc ia degetelor se asociaz flexiei pumnului si adduc iei umrului
! extensia cu abduc ia degetelor se asociaz extensiei pumnului si abduc iei umrului
! devia ia radial a degetelor acompaniaz devia ia radial a pumnului supina ia si
flexia cu rota ia
extern a umrului
! devia ia cubital a degetelor se asociaz cu aceeasi devia ie a pumnului cu prona ia
si extensia cu rota ie intern a umrului
,olicele intr de asemenea n schemele de mi care re in#nd c:
! adduc ia policelui se v a asocia ntotdeauna cu flexia i rota ia extern a umrului
! abduc ia policelui se va asocia ntotdeauna cu extensia si rota ia intern a umrului
la )":
! flexia cu adduc ia degetelor se asociaz cu flexia plantar si extensia soldului
! extensia cu abduc ia degetelor se combin cu extensia piciorului si flexia soldului.
..& )etode de reeducare postural
..&. )etoda 8lapp
0etoda 7udolf Clapp foloseste pozi ia patruped pentru activarea muscular n
condi ia unei
coloane orizontale nencrcate. ,rincipii de execu ie:
relaxare n pozi ia ini ial &spri"in pe genunchi 9 patrupedie' cu men inerea acesteia pe
tot parcursul execu iei;
ritmul de execu ie al exerci iului &scurtarea sau prelungirea unui timp' se adapteaz
obiectivului urmrit
n momentul aplicrii &ntindere axialXmobilizareXrealiniere; (stretch!reflex) cu rol
facilitator pentru travaliul necesar tonifierii musculare urm#nd men inerea pozi iei finale
corective';
deplasarea 0/ precede n general deplasarea genunchiului; pentru a crea spa iu si
pentru a evita tasarea
capul este totdeauna n extensie axial iar coloana cervical este delordozat &n brbie
dubl';
pentru solicitare optim n pozi ia final se lucreaz la limita echilibrului de aceea
coapsa de spri"in va fi aproape vertical &fr a depsi verticala';
v#rful piciorului nu va pierde contactul cu solul; ridicarea lui n cele mai bune cazuri
nseamn o
puternic coaptare a articula iilor lombare adesea o basculare a uneia asupra alteia;
se verific permanent echilibrul ntre trac iunea exercitat asupra coloanei de greutatea
capului sicontratrac iunea pelvi!podal ceea ce asigur &o decoaptare' o ntindere
axial maxim;
centurile revin obligatoriu la orizontal cu excep ia exerci iilor de derotare a centurilor.
toate exerci iile se execut ntotdeauna n linie dreapt pentru a permite deplasarea
corect a
segmentelor corpului.
#ozi iile lordozante &fig. B poza din st#nga': care n func ie de nclinarea trunchiului
faciliteaz
mobilizarea unei anumite zone vertebrale &n toate pozi iile descrise n continuare %
inclusiv pozi iile
:cifozante; % se execut flexii laterale'.
trei pozi ii peste orizontal
1 % corespunde segmentului ;A!;2
3 % corespunde segmentului ;1!;3
< % corespunde segmentului +11!+13
o pozi ie orizontal
A % corespunde segmentului +B!+14
dou pozi ii sub orizontal
2 % corespunde segmentului +R!+F
F % corespunde segmentului +2!+<.
:ig. B. ,ozi iile Qlordozante) si Qcifozante) din metoda Clapp.
,ozi iile cifozante &poza din partea dreapta a figurii de mai sus' n numr de 2 sunt
asemntoare
celor lordozante dar trunchiul este men inut n cifozare dorsolombar. $n aceste pozi ii
flexibilitatea
coloanei dorsale este ob inut n pozi iile peste orizontal iar a celei lombare n
pozi iile de sub
orizontal.
..&.' )etoda von <iederhoeffer
Aceast metod se adreseaz tuturor pacien ilor cu scolioz si foloseste contrac ia
izometric a
musculaturii oblice!transversale a trunchiului cu scop de tonizare corectiv. 0etoda
recomand n paralel
cu exerci iile specifice si urmtoarele ac iuni terapeutice:
D masa"e i ntinderi tegumentare astfel nc#t s se realizeze o Qdezlipire) a diferitelor
planuri tisulare
&masa" miofascial';
D educa ia postural n pat bnci scolare etc.;
D exerci ii de corectare a respira iei n vederea cresterii capacit ii vitale % dob#ndirea
mecanismului
respirator n cele trei forme &abdominal costal sternal'.
?on *iederhoeffer urmreste s echilibreze musculatura spatelui subiectului pe
parcursul
instalrii devia iei scoliotice printr!o contrac ie izometric maxim repetat de c#teva
ori. ,unerea n
tensiune este progresiv iar contrac ia izometric se mparte n trei faze cu durate
egale n general <!A
secunde fiecare. /e a"unge deci treptat la valoarea maxim a for ei sale de contrac ie
apoi fr a
generaliza contrac ia o va men ine constant &faza de platou' dup care aceasta
ncepe s scad treptat.
+up faza activ urmeaz o faz de relaxare pentru a nu extinde stimularea la
segmentele extreme ale
curburii. Tonifierea se adreseaz musculaturii concave n special din v#rful curburii
pentru c la acest
nivel asimetria este cea mai mare. 6rupele musculare care dorim s le tonifiem vor fi
asezate n pozi ie
alungit.
+atorit dificult ii de a a"unge la o solicitare corect a acestor grupe musculare n
ortostatism sub
ac iunea gravita iei pozi iile ini iale utilizate sunt: decubit ventral &se realizeaz o
relaxare maximal si
exist posibilitatea localizrii optimale a miscrilor' decubit lateral si asezat pe scaun
lateral fa de scara
fix &cu partea concav spre scara fix'. -orec ia vertebral se poate ob ine prin
pozi ionarea 0I 0/ si a
capului.
5xerci iile specifice sunt pu ine respectiv c#te un exerci iu de trac iune i unul de
mpingere
pentru fiecare pozi ie. ?ariantele sunt func ie de modalit ile de stabilizare. Astfel
atunci c#nd se
stabilizeaz membrul n articula ia proximal se localizeaz precis fasciculul muscular
ce vine direct pe
apofiza spinoas ce trebuie fixat. +ac stabilizarea este (referit) &contrapriza este pe
articula iile
intermediare sau distale ale membrelor se antreneaz o reac ie vertebral
plurisegmentar; acest tip de
stabilizare se preteaz mai mult eta"ului dorsolombar mu chii cervicali av#nd reac ii
mai individualizate
iar pentru a rspunde n aceast zon unisegmentar pacientul are nevoie de un control
muscular foarte bun n vederea unei relaxri corecte. lucrul n asezat sau ortostatism
este global plurisegmentar put#nd fi
adaptat simultan la 3!< curburi dar este mai pu in precis.
Transpunerea metodei la o coloan artrozic dureroas se face dup aceste reguli:
! se lucreaz pe partea mai pu in dureroas fr contractur sau cu contractur
redus;
! rearmonizarea oric#t de mic ar fi ea elibereaz pu in elementul mobil;
! mu chii opusi antagonici mi crii se vor relaxa si vor destr#nge masivul articularelor;
acest lucru va
permite o mi care global de usoar rota ie o decongestionare progresiv a eta"ului
incriminat cu
posibilitatea mobilizrii vertebrale active &control#nd intensitatea contrac iei pacientul
scap de (frica
de mi care)'.
..&.- )etoda ,chroth
0etoda Catharinei /chroth este Qo gimnastic ortopedic) care acord prioritate
respira iei pentru
asigurarea alinierii detorsionrii coloanei si a modela"ului toracic corector. 5sen ialul n
exerci iile
propuse este realizarea unei inspira ii maximale n trei sau patru timpi pe parcursul
creia subiectul
trebuie s localizeze expansiunea toracic inspir#nd cranial si nspre concavitate si
efectu#nd totodat
corec ia segmentelor corporale. 5xpira ia se produce (golind gibozitatea) si urm#nd
imediat dup
expansiunea hemitoracelui concav. Inspirul realizeaz expansiunea hemitoracelui
concav n lateral
posterior si cranial iar a hemitoracelui convex nuntru anterior si cranial. 5xpira ia se
efectueaz cu
(gura deschis) prelung dar exploziv cu timpi forte &de trei ori (haa) de exemplu'. /e
pot aduga
sunetele (ho!hou!hon) dup cum dorim s localizm efectul i anume sus n partea
medie sau "os.
,entru a n elege efectele corectoare ale respira iei de tip /chroth trebuie s se admit
hipercorec ia rahidian n expira ie si expansiunea hemitoracelui concav odat cu
expira ia hemitoracelui
convex. $n gimnastica clasic se redreseaz n inspira ie si se relaxeaz n expira ie.
/chroth a sim it c o
hipercorec ie este posibil c#nd balonul toracic se dezumfl. 5ste imaginea mingii de
fotbal care nu poate
fi alungit pentru a lua forma unei mingi de rugb> dec#t dac este dezumflat par ial.
/e dezumfl balonul
toracic pentru a destinde pu in suprafa a contentoare pentru a elibera con inutul si
pentru a reusi astfel o
corec ie a acesteia.
/ubiec ii bine antrena i reusesc s realizeze expansiunea hemitoracelui concav pe
timpul expira iei
convexe. Acest mecanism poate fi n eles plec#nd de la mecanismul asincronismului
ventilator. ;ibertatea
de expansiune a hemitoracelui concav fiind mai mic dec#t a celui convex expansiunea
alveolar convex
este mult mai intens solicitat dec#t cea concav si este deci mult mai rapid.
0en inerea voluntar n
stare de expansiune a hemitoracelui concav poate ! pe parcursul expira iei ! s
mpiedice expira ia
plm#nului concav care urmeaz dup inspira ie.
$n afara acestor tehnici respiratorii originale /chroth utilizeaz:
! tehnici pasive si active de corec ie a segmentelor corpului autontinderi ale coloanei
aliniere prin
folosirea calelor etc;
! tehnici de asuplizare toracic si rahidian;
! tehnici de tonifiere muscular &tonifierea abdominal se face din suspensie dorsal la
scara fix'.
Activitatea terapeutic a scolioticului acoper cel pu in F ore zilnic.
/ohier aduce exerci iilor lui /chroth urmtoarele modificri pentru a aduga efectelor
respira iei efecte
biomecanice mai intense:
Y ,entru a limita rota ia pelvian si pentru a accentua corec ia frontal se realizeaz
spri"inul unifesier pe
marginea unui taburet;
Y ,entru ca autontinderea s plece de la coloana inferioar si pentru ca ea s fie
rigidifiant se va men ine
un anumit grad de lordoz lombar;
Y +e ndat ce autontinderea si respira ia de ntindere este realizat vom cere
subiectului s fac rota ia
concav a coloanei de sus n "os; ea intensific spri"inul apofizar convex pe parcursul
timpului
expirator;
Y +ac simetria de spri"in posterior nu este rezolvat se va educa spri"inul unipodal
convex de extensierota ie;
Y 7ealizarea rezisten ei manuale la nivel occipital pentru extensie!rota ie intensific
rigidificarea
musculaturii si tonifierea electiv a transversilor spinosi convecsi.
... )etode de recuperare a afec iunilor lombare
.... )etoda =illiams
+r. ,aul Zilliams a publicat pentru prima dat programul su pentru pacien ii cu
lombalgie
cronic de natur discartrozic 5xerci iile au fost concepute pentru brba i de sub 24 si
femei de sub A4 de ani care au o hiperlordoz lombar a cror radiografie arat o
scdere a spa iului interarticular din
segmentul lombar.
/copul acestor exerci ii era de reducere a durerii si asigurarea unei stabilit i a
trunchiului inferior
prin dezvoltarea activ a mu chilor abdominali fesier mare si ischiogambieri n paralel
cu ntinderea
pasiv a flexorilor soldului si a mu chilor sacrospinali.
Zilliams afirma: H8mul for #nd corpul su s stea n pozi ie erect si deformeaz
coloana
redistribuind greutatea corpului pa pr ile posterioare ale discurilor intervertebrale at#t
n zona lombar
c#t si n cea cervicalH
$n perioada acut se recomand pozi ii de flexie lombar &imobilizarea n pat gipsat
Zilliams'.
$n faza subacut se trece la efectuarea programului exerci iilor pe flexie.
:aza I a programului
cuprinde F exerci ii din care primele 2 sunt efectuate din decubit dorsal iar ultimul din
asezat; ele
urmresc asuplizarea trunchiului inferior tonifierea musculaturii abdominale si
ntinderea structurilor
posterioare ale coapsei si coloanei lombosacrate; fiecare exerci iu al acestei faze se
execut de <!2 ori de 3!< ori pe zi. +up aproximativ 3 sptm#ni n partea a doua a
stadiului subacut exerci iile devin mai
complexe adug#ndu!li!se cele
din faza a II!a a programului Zilliams; acestea cuprind nc 2 exerci ii din
pozi ii libere la care se adugau exerci ii din at#rnat la scara fix % exerci ii de ridicare
ridicare T rsucire
si pendulare a 0I.
$n faza cronic se instituie faza a III!a a programului Zilliams n care se pune accentul
pe
bascularea bazinului ntinderea flexorilor soldului si tonifierea musculaturii trunchiului
respectiv a
musculaturii abdominale fesiere si extensoare lombare cu scopul men inerii unei pozi ii
neutre a
pelvisului si de creare a unei presiuni abdominale care s fie capabil s preia o parte din
presiunea la care sunt supuse discurile intervertebrale.
*bstract - =illiam>?s flexion exercises represent one of the most popular
ph@sical exercise pro2rams. "t consist in lumbar spinal column re-mobilization
exercises, pelvis tiltin2, paravertebral and psoas iliacal muscles stretchin2. %ven
if it Aas conceived for under .B @o male patients and under &B @o female patients,
=illiams flexion exercises can be used in older people dependin2 on their
possibilities and individual capacities. 8e@Aords: recover@, ph@sical exercises,
old a2e patient.
(ezumat - Pro$ramul ,illiams este una din cele mai populare metode, folosita pentru
asuplizarea trunchiului inferior %,illiam,s flexion exercises!. #e folosesc exercitii de
remobilizare a coloanei lombare, basculari de bazin, intinderea musculaturii
paravertebrale si psoasiliacului. hiar daca la inceput a fost conceput pentru pacienti
barbati sub varsta de -. de ani si femei sub varsta de /., pro$ramul poate fi aplicat si la
varstnici in functie de posibilitatile si capacitatile individuale ale fiecarui pacient. uvinte-
cheie: recuperare, exercitii fizice, varstnic.
Aceasta denumire desemneaza du rerea lombara inferioara ! H[;oM Gack ,ainH ! de
cauza me canica generata de suferinta atat a tesuturilor moi lombare cat si a struc
turilor vertebrale &disc ligamente intracanaliculare articulatii vertebrale posterioare
pediculi vertebrali' afectate printr!un proces degenerativ. Afectiunea mai este cunoscuta
si ca sindrom algofunctional lombo!sacrat.
5actorii de risc care pot duce la aparitia ,,CoA 0ack #ain> : 3arsta
,rimele semne de durere in zona lombara "oasa apar de obicei in "urul varstei de <4!A4
de ani si devin din ce in ce mai intalnite pe masura ce varsta creste. *ivelul de pregatire
fizica Afectiunea este mai des intalnita in randul oamenilor care nu sunt in forma din
punct de vedere fizic. 0usculatura abdominala si paravertebrala slaba nu asigura
coloanei vertebrale o sustinere suficienta.
/unt predispuse persoanele care au o viata sedentara si care practica sport episodic
dar de mare durata si intensitate fata de persoanele care au activitati fizice moderate
aproape zilnic. /tudii arata ca exercitii aerobice usoare sunt benefice. +ieta .n program
alimentar bogat in calorii si grasimi combinat cu sedentarismul poate duce spre
obezitate ceea ce aduce dupa sine suprasolicitarea coloanei vertebrale ! in special a
zonei lombare.
,atologia asociata 0ulte boli pot cauza sau contribui la lombosacralgie. Aceasta include
forme variate de artroza: osteoartroza poliartrita reumatoida spondilita anchilozanta
sau cancer &localizari din care ar putea sa se extinda la nivelul coloanei vertebrale'.
8cupatia .n serviciu in care e necesar sa se manevreze greutati mari prin ridicari
impingeri sau trageri mai ales cand acest lucru implica rasucirea corpilor vertebrali sau
vibratii resimtite la nivelul intregii coloane poate duce la accidentari sau lombosacralgie.
,e de alta parte un serviciu care prin natura sa forteaza la sedentarism poate duce sau
contribui la instalarea afectiunii mai ales daca postura de munca este deficitara
&atitudini necontrolate9scaune incomode'. :umatul +esi indirect fumatul poate cauza
lombosacralgie sau chiar lombosciatica.
+atorita lui abilitatea organismului de a hrani discurile vertebrale din zona lombara
poate fi diminuata. Tusitul de exemplu ca urmare a tabagismului poate transmite
vibratii in coloana si implicit durere. .n alt aspect este legat de conditia fizica a unui
fumator ! comparativ mai slaba cu a unui nefumator &suport muscular deficitar' si de
capacitatea mai redusa de vindecare atat in cazul unei operatii chirurgicale la nivel
lombar cat si in cazul unei fracturi. In cadrul bolii sunt evidentiate A etape: perioada
acuta perioada subacuta perioada cronica si perioada de remisiune completa. +in
punct de vedere strict al miscarii si al exercitiilor de recuperare tintite pe afectiune
interesate sunt perioada subacuta si cea cronica. In perioada acuta se incearca
obtinerea relaxarii prin posturari si exercitii specifice de relaxare bazate pe efectele
fiziologice pe care acestea le induc pentru a scadea iritatia radiculara si a reechilibra
activitatea sistemului nervos vegetativ.
7ecuperarea in perioada de remisiune completa este de fapt kinetoprofilaxia secundara
de prevenire a recidivelor prin Hscoala spateluiH ! un set de reguli si exercitii &efectuate
in perioadele precedente' menite sa asigure o postura corecta un echilibru bun de forte
la nivelul musculaturii implicate in statica si dinamica cat si protectia coloanei.
,rogramul Zilliams este una din cele mai populare metode folosit pentru asuplizarea
trunchiului inferior &ZilliamH\s flexion exercises'. /e folosesc exercitii de remobilizare a
coloanei lombare basculari de bazin intinderea musculaturii paravertebrale si
psoasiliacului. 5ste divizat in < parti distribuite astfel:
'aza 1 si 'aza a 11(a pentru perioada subacuta! durerile din decubit au disparut
bolnavul se poate misca in pat fara dureri se poate deplasa prin camera poate sta pe
scaun un timp mai mult sau mai putin limitat durerea este suportata daca nu este
mobilizata coloana.
'aza a 111(a pentru perioada cronica in care pacientul poate sa!si mobilizeze coloana
durerile fiind moderate astfel incat nu!l mai forteaza sa adopte autoblocarea lombara; in
ortostatism si mers durerile pot aparea dupa o perioada mai mare de timp pot persista
contracturi paravertebrale.
+r. ,aul Zilliams si!a publicat pentru prima oara programul pentru pacienti cu afectiuni
cronice de tip H;oM Gack ,ainH care prezentau afectiuni degenerative la nivelul
vertebrelor si discurilor intervertebrale in urma debutului lombosacralgiei &1S<R'.
5xercitiile erau destinate pacientilor cu lordoza lombara accentuata si cu micsorarea
spatiilor dintre vertebre &vizibil radiologic intre ;1!/1'. /copul exercitiilor era sa reduca
durerea si sa confere stabilitatea trenului inferior. +r. Zilliams afirma ca Hexercitiile vor
asigura un echilibru normal intre grupul de flexie si cel de extensie al muschilor
posturali...H. In general dr. Zilliams era de parere ca durerea este rezultatul lordozei
lombare. .na din primele reguli pentru tratarea lor era: H[Intotdeauna asezati!va stati
in picioare sau intindeti!va in asa fel incat sa reduceti lordoza lombara la minimumH. In
opinia sa lordoza lombara accelera procesele degenerative de la nivelul discurilor
intervertebrale datorita presiunilor foarte mari din zona posterioara a vertebrelor. /olutia
ar fi fost reducerea lordozei lombare.
Intr!un discurs al sau dr. Zilliams afirma ca in cadrul procesului de evolutie omul
fortandu!si corpul sa stea drept deformeaza coloana redistribuind greutatea corpului
catre marginile posterioare ale discurilor intervertebrale. /copul exercitiilor era sa
reduca lordoza lombara sau sa o indrepte. ,entru asta era nevoie de tonifierea
muschilor abdominali si ai fesierului mare pentru a produce miscarea de bascula a
bazinului. -hiar daca la inceput a fost conceput pentru pacienti barbati sub varsta de 24
de ani si femei sub varsta de A4 programul poate fi aplicat si la varstnici in functie de
posibilitatile si capacitatile individuale ale fiecarui pacient. :ormele diferite de
manifestare si de exprimare a varstei la indivizi de aceeasi etate depind de diversitatea
conditiilor sociale de stilul de viata de particularitatile laturii biologice si ale structurii
psihologice. /unt oameni catalogati ca H[batrani tineriH sau H[tineri batraniH in
functie de manifestarea lor psihica si fizica in functie de aptitudini si capacitati.
*umeroase marturii atesta ca limitarea in functie de varsta a unora dintre exercitii este
informativa si ca miscarea in sine trebuie individualizata in functie de caz ! conditie
fizica patologii asociate capacitate de intelegere.
8amenii fac lucruri extreme la varste inaintate: italianul /partaco Godini executa sarituri
in apa de pe podul -argur din centrul 7omei la R< de ani; scotianul +uncan 0c;ee a
obtinut la 6lasgoM timpul de 1F secunde pe 144 de metri plat la varsta de S4 de ani;
infiintarea recenta a unei trupe de pop rock in Anglia H[The PimmersH compusa din
membrii ale caror varste au intre R4 si 144 de ani si lista poate continua numarul de
experiente crescand de la an la an. ,rogramul Zilliams se poate adresa cu succes si
persoanelor de varsta a III!a tinand cont de anumite aspecte:
sa aiba o vestimentatie comoda si care sa ii permita efectuarea miscarilor; sa aiba o
participare activa si constienta la toate miscarile respectand intocmai indicatiile
kinetoterapeutului; controlul pulsului si al tensiunii ina inte in timp ce si dupa sedinta de
kinetoterapie. Trebuie acordata o mare atentie pacientilor cu cardiopatie ischemica
insuficienta cardiaca insuficienta respiratorie sau anemie ! *. se executa exercitiile
care implica izometrie; foarte important este feed!back!ul trans mis terapeutului !
disconfortul sau durerea sunt semne ca tehnica trebuie oprita. Atentia se indreapta
asupra mimicii pacientului si coloratiei tegumentare; avand in vedere ca exercitiile
implica mobilizari articulare si stretching muscular aparatul mio!artro!ligamentar trebuie
sa fie intr!o stare buna; exercitiile sunt controlate foarte strict din punct de vedere al
corelatiei miscarii cu respiratia.
*. se lucreaza in apnee; programul de recuperare se realizeaza intre mese in asa fel
incat digestia9 senzatia de plenitudine sa nu fie un impediment; se lucreaza cu atentie la
pacientii supraponderali datorita efectelor presei abdominale; programul se face in
concordanta cu celelalte patologii asociate si tratamentele lor principiul de flexie nu
trebuie sa le combata pe celelalte &ex.: in osteoporoza sunt folosite variante care sa nu
cifozeze trunchiul superior'.
'aza 1 a /rogramului 8illiams
xercitiul 1. +ecubit dorsal ! se flecteaH( za si se extind genunchii &mai intai cate unul si
apoi concomitent'. Acest exercitiu impune luarea unor masuri de precautie pentru
varstnic atunci cand este executat cu ambele membre inferioare. Trebuie avut gri"a ca
presa abdominala sa nu creasca tensiunea nu se lucreaza in apnee.
xercitiul 2. +ecubit dorsal ! se trage cu mainile un genunchi la piept incercan du!se
atingerea lui cu fruntea numai daca este posibil fara a stan"eni respiratia &nu in
osteoporoza'; se pot folosi variante fara implicarea trunchiului superior; se procedeaza
la fel cu celalalt genunchi. ,rin acest exercitiu se reduce lordoza lombara si se
realizeaza stretching la nivelul spatelui coapselor si articulatiilor sacroiliace.
xercitiul +. Tragerea genunchilor la piept ca la exercitiul 3 dar concomitent. Aceleasi
indicatii cu atentie sporita asupra posibilitatii aparitiei apneei.
xercitiul ,. +ecubit dorsal ! se trage un genunchi la piept apoi celalalt apoi ambii
concomitent. 5xercitiul este de fapt o combinatie intre exercitiile 3 si <.
xercitiul 6. +ecubit dorsal cu bratele ridicate pe langa cap sus genunchii flectati la S4
de grade talpile pe pat ! se impinge lomba spre pat ! se contracta abdominalii se salta
usor sacrul de pe pat; se revine si apoi se repeta exercitiul. /e poate incerca si cu
bratele pe langa corp. *u se urmareste prelungirea contractiei abdominalilor.
xerci iul 9 . In sezand pe un scaun cu genunchii mult dep]^rta]_i se execut]^
aplec]^ri cu mainile inainte astfel incat s]^ ating]^ solul de sub scaun; se men]_ine
aceast]^ aplecare A!2 secunde se revine apoi se repet]^.
Acest exerci]_iu este inclus in programul standard Zilliams ! *. se recomanda
folosirea lui pentru recuperarea varstnicilorK In prima faza fiecare exercitiu se executa
de <!2 ori in functie de posibilitati se repeta pe timpul zilei. 5fecte notabile se
inregistreaza de obicei la executarea programului dimineata ca o actiune care sa
preceada orice activitate. In studiul H[The 7eduction of -hronic *onspecific ;oM back
,ain through the -ontrol of 5arl> 0orning ;umbar :lexion. A 7andomized -ontrolled
TrialH' s!a observat ca prin educarea flexiei lombare executata dimineata durerea
scade si implicit costurile pentru medicamentatia impotriva durerii lombare "oase
nespecifice. +eci educarea flexiei lombare este foarte importanta.
5aza "" a #ro2ramului =illiams
-am dupa 3 saptamani de la inceperea primei faze se adauga noi exercitii cu grade de
complexitate mai mari.
%xercitiul D. Eecubit dorsal cu 2enunchii flectati, talpile pe pat - se apleaca ambii
2enunchi spre dreapta si apoi spre stan2a pana cand atin2 patul. <u se
forteaza sub nici o forma miscarea daca intervine senzatia de disconfort;
xercitiul :. +ecubit dorsal ! calcaiul drept se asaza pe genunchiul stang; se executa o
rotatie din articulatia coxofemurala dreapta pana se atinge cu genunchiul drept patul
apoi se inverseaza picioarele. 5xercitiul nu se realizeaza in cazurile de coxartroza
coxofemurala cand atitudinea de rotatie externa trebuie combatuta.
xercitiul ;. +ecubit dorsal ! se ridica alternativ cate un membru inferior cat mai sus cu
genunchiul perfect intins. /e pleaca de la amplitudini mici spre amplitudini mai mari in
asa fel incat miscarea sa poata fi facuta corect fara flectarea genunchiului si fara
aparitia de tremuraturi &se controleaza concordanta respiratiei cu miscarea'.
xercitiul 1<. In ortostatism ! genuflexiuni cu mainile in spri"in pe spatarul scaunului
spatele drept calcaiele pe sol. /e urmareste ca amplitudinea pe care se face flexia sa
fie potrivita pentru a se reveni usor la pozitia initiala cu atentie asupra respiratiei.
Amplitudinea creste treptat in functie de progresul inregistrat.
xercitiul 11. ,ozitia de H[cavaler servantH corpul aplecat pe coapsa ridicata la S4
grade spri"in pe sol cu mainile ! se intinde genunchiul de spri"in executand o balansare
care trebuie sa intinda psoasiliacul. *u se recomanda datorita complexitatii lui si a
multitudinii de structuri solicitateK
5aza """ a #ro2ramului =illiams se continua in perioada cronica
xercitiul 12. +ecubit dorsal cu genunchii flectati se impinge lomba spre pat se
basculeaza sacrul in sus &lomba ramane mereu in contact cu patul' se contracta
peretele abdominal. Intr!un studiu de caz &/nook et al. /pine +ec 1 1SSB;
3<&3<':3F41!R H[The 7eduction of -hronic *onspecific ;oM back ,ain through the
-ontrol of 5arl> 0orning ;umbar :lexion. A 7andomized -ontrolled TrialH' s!a
observat ca prin educarea flexiei lombare executata dimineata durerea scade si implicit
costurile pentru medicamentatia impotriva durerii lombare "oase nespecifice. +eci
educarea flexiei lombare este foarte importanta.
xercitiul 1+. In ortostatism la perete taloanele la 32!<4 cm de acesta; se aplica sacrul
si lomba aplatizate pe perete; se apropie treptat calcaiele de perete si se mentine
contactul lombei cu acesta. 5xercitiul este aproape la fel cu cel precedent difera pozitia.
1A. +ecubit dorsal ! se executa bicicleta cu pelvisul mult basculat inainte. 5xercitiul
poate fi destul de complicat datorita faptului ca blocheaza respiratia. /e pot folosi totusi
variante din decubit lateral cu un plan de sustinere in partea posterioara in asa fel incat
sa imite decubitul dorsal. Tinand cont de principiul individualizarii si de regula H[,rimum
non noccereH programul se poate realiza si in cadrul lombosacralgiilor cu manifestare
la varste inaintate.
0iblio2rafie) >F8inetolo2ie profilactica, terapeutica si de recuperare>, !udor
,ben2he. ') >FGhid de kinetoteraie in bolile reumatice>, $onf. univ. dr.
*ntoaneta $retu, kinetoterapeut drd. 5lorin 0oboc. -) >F!erapia prin
miscare la varsta a """-a>, %lena $ristea. &) AAA.chiroAeb.com.
>F=hatever 9appened to =illiams>? 5lexion %xercisesH> b@ #aul
9ooper, E$. .) AAA.Aebmd.com. >0ack #ain 9ealth $enter>.
....' )etoda )c8enzie
-oncep ia lui 7obin A. 0cCenzie n lombosacralgii porneste de la afirma iile c factorii
predispozan i n apari ia acestei patologii sunt n ordine:
! pozi ia prelungit de asezat ! cu coloana flectat;
! frecven crescut a miscrilor de flexie lombar &acestea cresc#nd
presiunea pe elementele posterioare discale'.
$n consecin lipsa extensiei lombare predispune la lombalgie.
,rogramul 0cCenzie este un complex de exerci ii cu eficien at#t n durerea cronic
c#t si n cea
acut. Acest program foloseste o serie de exerci ii progresive menite s localizeze i n
cele din urm s
elimine durerea pacientului. 7egimul exerci iilor trebuie individualizat pentru fiecare
pacient ncorpor#nd
numai acele miscri care determin neutralizarea simptomelor. Tipic pentru programul
0cCenzie este
corec ia oricrei deplasri laterale i exerci ii de extensie pasiv care s favorizeze
deplasarea nucleului
pulpos spre regiunea central a discului.
-heia protocolului este reducerea protruziei discului i apoi men inerea structurii
posterioare a discului astfel nc#t s se formeze o cicatrice care s prote"eze de
protruzii ulterioare. ,acientul trebuie s se re in de la orice activit i i pozi ii care
cresc presiunea intradiscal sau cauzeaz presiuni posterioare asupra nucleului
&aplecarea nainte exerci ii cu flexie'. +e ndat ce protruzia pare a fi stabilizat se
impune restaurarea c#t mai complet a mobilit ii. 5xerci iile pasive si mobilizrile
articulare sunt indicate atunci c#nd exist limitare de mobilitate 0cCenzie urmrind o
amplitudine complect de mi care pe toate direc iile.
0cCenzie pune un accent deosebit pe profilaxia secundar prin folosirea unor role
&suluri'
lombare i scaune speciale pentru a men ine lordoza n timpul pozi iei de asezat i prin
instruirea
bolnavului privind mecanica corpului n timpul activit ilor zilnice.
0cCenzie descrie un sindrom postural caracterizat prin deformarea mecanic a
esuturilor moi ca
rezultat al stresului postural prelungit care poate duce la durere si disfunc ie. $n acest
caz suferin a este
determinat de afectarea mu chilor ligamentelor fasciei articula iilor interapofizare si
discului
intervertebral. +intre acestea factorul ma"or este scurtarea &fixarea adaptativ a
esuturilor moi a
segmentului motor cauz#nd deformarea si pierderea "ocului articular'.
Tabloul clinic cuprinde:
v#rsta n general sub <4 de ani;
sedentarism;
durerea este produs n pozi ii i nu la miscri
are un caracter intermitent
dispare la miscri uoare; nu se prezint deformri;
nu este pierdere de mobilitate sau arc dureros;
pozi ia a ezat este deficitar i poate fi dureroas.
Tabloul clinic al disfunc iilor este urmtorul:
de obicei persoane de peste <4 de ani n afara cazurilor de traumatism;
de obicei vor dezvolta deran"amente i vor favoriza traumatismele;
ini ial pacientul descrie simptome de leziune dar persisten a simptomelor
denot c ele sunt rezultatul
pierderilor de mobilitate i func ionalitate;
redoarea vertebral nainteaz cu v#rsta iar extensia din decubit nu este
tolerat; durerea este episodic semn#nd cu cea din deran"amente dar de
obicei dispare dup o perioad de repaus;
durerea se datoreaz pierderii de amplitudinii de mi care si prin ntinderea
esuturilor moi contracturate.
;a examinare observm o proast postur cu o func ionalitate asimetric
pierderea extensiei cu usoar reducere a lordozei; se poate nregistra o pierdere a
flexiei n timp ce coloana lombar rm#ne n usoar lordoz;
durerea apare la sf#rsitul amplitudinii de mi care si de obicei dispare atunci c#nd se
revine n pozi ie relaxat; durerea poate s persiste dup examinare dar numai pentru
o scurt perioad de timp. Tratamentul disfunc iilor determinate de greseli posturale ce
determin dureri cuprinde:
corectarea pozi iei pacientului %
durerea trebuie s scad n 3A de ore;
recorecta i postura dup 3A de ore;
kinetoterapeutul a"ut pacientul s efectueze stretchingul care ns trebuie continuat de
ctre
pacient c#te l4 ntinderi din 3 n 3 ore
! durerea trebuie s apar dar s dureze doar c#t tip dureaz stretchingul nu si dup o
perioada de timp; dac nu se realizeaz un progres atunci probabil c nu se merge cu
ntinderea p#n la amplitudinea optim sau exist perioade de repaus prelungite; dac
apare durerea i ea se men ine n timp se reduce amplitudinea si9sau frecven a
stretchingului.
+eran"amentele &mpr ite n R tipuri' sunt cauzate de deformrile mecanice a esutului
moale ca
rezultat a unor deran"amente interne si prezint urmtorul tablou:
bolnavi ntre 32 si 22 de ani frecven mai mare la brba i;
recidive n antecedente;
deran"amentul poate fi declansat de o ntindere brusc sau de o flexie puternic
&ridicarea din flexie'; progresiv apare durerea antalgic cu limitarea miscrilor &a
doua zi diminea a bolnavul nu se poate da "os din pat'; frecvent apare dup ora
pr#nzului; durerea este n fazele ini iale constant iar schimbrile de pozi ie pot
a"uta temporar; pacien ii cu dureri intermitente au de obicei un deran"ament
minor; ridicarea n ortostatism din asezat de obicei agraveaz simptomele;
dificult i de gsire a unei pozi ii confortabile pentru somn.
;a examinare observm deformrile &spinele lombare sunt turtite cifoz lombar
deplasare lateral sau scolioz lombar' ntotdeauna pierderea miscrilor si func iei;
prin testele de mi care se pot pune n eviden devia iile si pot produce9creste durerile;
repetarea miscrilor au un efect rapid at#t n sensul nrut irii c#t si al mbunt irii
strii pacientului.
Gibliografie
1. Albu -onstantin; ?lad Tiberiu!;eonard; Albu Adriana &344A' % Cinetoterapia pasiva
5ditura
,olirom Iasi p. FA.
3. Gaciu -lement si al. &1SB1' % Cinetoterapia pre! si postoperatorie 5ditura /port!
Turism
Gucuresti;
<. -hiriac 0ircea &3444' % Testarea manual a for ei musculare 5ditura .niversit ii
din 8radea.
A. -ordun 0ariana &1SSS' % Cinetologie 0edical 5ditura Axa Gucuresti.
2. +avis ,atricia &1SB2' % /teps to folloM ! a guide ro rhe treatment of adult hemiplegia
?erlag
Gerlin Oeidelberg.
F. +umitru +umitru &1SB1' % 6hid de reeducare func ional 5ditura /port!Turism
Gucuresti.
R. Ionescu Adrian &1SSA' % 6imnastica medical 5ditura A;; Gucuresti.
B. Cnott 0argaret; ?oss +oroth> &1SFS' % ,roprioceptive *euromuscular :acilitation
Oobler !
Oarper Gook.
S. 0arcu ?asile &1SSR' % Gazele teoretice si practice ale exerci iilor fizice n
kinetoterapie
5ditura .niversit ii din 8radea.
14. 0oraru 6heorghe; ,#ncotan ?asile &1SSS' % 7ecuperarea kinetic n reumatologie
5ditura
Imprimeriei de ?est 8radea.
14S
11. 0o et +umitru &1SSR' % $ndrumtor terminologic pentru studen ii sec iilor de
kinetoterapie
5ditura +esteptarea Gacu.
13. 8`/ullivan /usan; /chmitz Thomas &1SB4' % ,h>sical 7ehabilitation: Assessment
and
Treatment second edition :.A. +avies -ompan> ,hiladelphia.
1<. ,asztai Poltan &344A' % Cinetoterapie n neuropediatrie 5ditura Arionda
1A. ,opa +aiana; ,opa ?irgil &1SSS' % Terapie ocupa ional pentru bolnavii cu
deficien e fizice
5ditura .niversit ii din 8radea 8radea pp. 1R2!1BF.
12. 7obnescu *icolae &3441' % 7eeducare neuro!motorie 5ditura 0edical
Gucuresti.
1F. 7ocher -hristian &1SR3' % 7eeducation ps>chomotrice par poulie!therapie 0asson
at -I5
5diture ,aris.
1R. /benghe Tudor &1SSR' % Cinetologie profilactic terapeutic si de recuperare
5ditura
0edical Gucuresti.
1B. /benghe Tudor &1SSS' % Gazele teoretice si practice ale Cinetoterapiei 5ditura
0edical
Gucuresti.
1S. ?o"ta ?; ,eters A &1SSR' % +as ?o"ta ,rinzip. 0uskelspiele in 7eflexfortbeMegung
und
0otorischer 8ntogeneze /pringer!?erlag Gerlin
/tabilirea tehnicilor de lucru
Aceste tehnici pot fi individuale sau grupate.
.n program ploate cuprinde
tehnica antalgica
antiinflamatorie
de posturare
de prevenire a tulburarilor vasculotrofice
controlului motor
mobilizatoare
stabilizatoare
educarii motrice
de tonifiere osiho!fizica
de anterenare progresiva a calitatilor motrice
de antrenare a starii de fitnessreeducariineuro!mio!artro!kinetica a locomotiei
abilitatii
readaptarii la situatii neprevazute
/tabilirea mi"loacelor depinde de obiectivele propuse experienta kinetoterapeutului
si posibilitati
precise
ad"uvante
complementare
confortul fizic si psihic
+eontologia in tipul programului kinetic.
cooperarea
clementa
a"utor
sincronizare
voce blinda pentru cei cu durereferma pentru tonifiere rezistenta
text scurtclar adapta gradului de pregatire si capacitatii de intelegere.
auccesul reusitei depinde de priceperea si experieintakt;
5xercitiul fizic .este unitatea de baza a programului kinetic. -uprinde
Activitatea
Technica
5lementul&/c. Goston'
Activitatea cuprinde %
postura
pozitia de start sau de pornire %fundamentalederivate moderne.
miscarea propriuzisa
,ozitii fundamentale sunt cosiderate pozitiile
decubit + +++?+;!dr9stg.
asezat.!sezind
ortostatism
in genunchi
atirnat
Tehnici %
de promovare a miscarii!
mobilitate
stabilitate
mobilizare controlata
abilitate.
de promovare a contratiei musculare
izometrica &cu lungime musculara scurtamedie si lunga.la diverse
unghiuri de flexie.'
izotonica &bod> building'
concentrica
excentricainauntrul si in afara segmentului de contractie.
izokinetica cu aparate speciale.
5lemente stimulatorii sau facilitatorii
elemente!proprioceptive!&sthrechrezistenta!manuala
macanicagravitatie!greutatea
corpuluivibratiatelescopareatractiuneabalansarearostogolirea.
elemente exteroceptive atingere usoaramanuala calup cu
ghiataperia"temperatura!caldrecetapotarea.
elemente combinate contacte manualepresiune pe
tendoanepatrupedie
elemente telereceptiveolfactiaauzulvazulculorile
alte proceduri externe!masa"dus subacvalacupunctura.
-I#A DE74O8TARE -I7ICA
5ste vorba de o propunere ! un model de fisa de examinare pe care il folosesc si in care am introdus toate
elementele esentiale.
,e baza examenului de dezvoltare fizica !se poate propune si un model de regim alimentar ! a se vedea
:isa de dezvoltare fizica!nutritie deoarece examenul de dezvoltare fizica este indispensabil pentru stabilirea
unui regim alimentar.
0ota: modelul de calcul este conform cu cel utilizat de Institutul *ational de 0edicina /portiva
D$ 9ab$iel Panait Nr:
medic primar Medicina Sportiva data: 7 februarie 2006
licentiat in fiziokinetoterapie
ecodianostic mio!entezo!osteoarticular

-I#A DE74O8TARE -I7ICA

N"M#: se$: M varsta: 2% ani
&N': (23)%67*+0(23 telefon: e!mail :
MOTI4:8 PRE7ENTARII;

ANTECEDENTE;

, -...&. medicale:
mama: / 0 12 inaltime: cm3 tata: / 0 12 4naltime: cm
, '-5676/4&#:

, 'referinte alimentare: , apetit:
, sc8imbari in preferintele alimentare:

ACTI4ITATEA (izica;
'rofesie: zile lucrate 9 saptamana: %
-&54:45-5# cotidiana: ore: * consum eneretic: *0 1cal9ora ;apreciat de e$aminator<
-&54:45-5# sportiva:
#PORT;
proba: &7"=:
'erioada actuala: >ata apro$ urmatoarei competitii:
&6M'#5454#: 7ocul
Nr antrenamente9saptamana: 3 Nr.ore: ( 4ntensitate: %0 ?
consum eneretic ma$im: 200 1cal9ora suplimenti alimentari: 0 1cal9zi
>ominanta antrenamentului: 5ipul de efort:

#TAREA PRE7ENTA;
, acuze subiective:
, pofta de antrenament 9 activitate fizica: ,adaptare:
, somnul: + ;ore<3 calitativ:
, tulburari de somn: , stress:

E4A8:ARE ANTROPOMETRICA; 'o"ato"et$ie < 'o"ato'co*ie
, reutatea actuala 0 7% 13 , talia ; statura < 0 (*0 cm3
, bust ;apreciere<: , anverura ;apreciere9masurare<:
, diametrul biacromial: )(cm3 @0A , diametrul bitro8anterian: )0 cm3
, torace aspect ! perimetre:
, repaus 0+% cm3 , inspir profund0 (00cm3 , e$pir profund0 +0cm3
, 4ndice elasticitate toracica 0 (0 , 4nd. de armonie ; #rissman < 0 %
, perimetrul abdominal 0 cm3 , aspect abdomen:
, apreciere membre toracice: , 'erim. brat >B cm3 @0A , 'erim. brat S5 cm3
, ' antebrat >B cm3 @0A , ' antebrat S5 cm3
, apreciere membre pelvine: , perimetrul fesier 0 cm3
, coapsa >B cm3 @0A , coapsa S5/ cm3
, amba >B cm3 @0A , amba S5/ cm3
, 'erim 'umn 0 (6 cm3 , 'erim /en 0 )0 cm3 , 'erim lezna 0 26 cm3
, apreciere mobilitate:
, apreciere dezvoltare musculara:
, apreciere tonus muscular:

, ->4'6&#N5B4M#5B4#:
, abdomen 0 (% mm3 , flanc 0(0 mm3
, spate 0 % mm3 , brat 0 % mm3
, coapsa 0(0 mm3 , suma plici 0 )% mm3
INDICATORI; proportii apreciate ;?< 0 (%9*%

, /reutatea apreciata functie de talie ; formula: =roca 9 =rusc8 < 0 7% 13
, 4naltime actuala 0 (*0 cm3
, /reutatea actuala 07% 13 , /reutate optima actual 0 732* 1
, Suprafata corporala 0 (2+)2m2
, 5esut adipos actual 0 (02+ 13 ;()2% ? <
, Masa -ctiva actuala 0 6)2( 13 ;*%2% ? <
, #C&#S 5#S"5 ->4'6S actual 0 (22 13

, 5esut adipos optim 0 +26 1
, Masa activa optima 0 632* 1 , /reutate optima calculata 0 732) 13

, =M4 ; bodD mass inde$ < 0 (+2+
, Masa -ctiva Standard ; *% ?< 0 632* 13
, 4N>4&# .4'#B5B6E4& 0 !02)
, 4ndice 8idrodinamic 0 222% , 4ndice dezvoltare osoasa 0 )6

CONC8:7II E4A8:ARE ANTROPOMETRICA;

, -545">4N#:
, >#E4&4#N5# E4F4&#:
, S5-B# ># N"5B454#:
, 5#S"5 ->4'6S:
, 5#S"5 M"S&"7-B:
, 5#S"5 6S6S:
, =4654':
nota: modelul de calcul este conform cu cel utilizat de 4nstitutul National de Medicina Sportiva
, 'redictie crestere ! nu este cazul in situatia prezentata

RECOMANDARI;
>r /abriel 'anait
Materialul publicat se incadreaza in standardele medicale acceptate la momentul publicarii dar medicina este o
stiinta in permanenta schimbare si de aceea autorul nu poate garanta ca informatia este completa, actuala sau ca
nu contine erori;
materialul nu constituie si nu substituie consultatia medicala, de aceea folositi acest material doar pentru
informare si nu pentru autodiagnosticare sau autotratament - in cazul in care aveti suspiciuni in ceea ce priverste
starea Dvs. de sanatate - adresati-va medicului de specialitate.
Materialul este destinat in special specialistilor in domeniul medical/sportiv si poate suferi modificari ulterioare.
to*
&e aici