MIHAELA MINULESCU

PSIHODIAGNOZA MODERN.
CHESTIONARELE DE PERSONALITATE
(Curs anul II)
2003
Profesor universitar Dr. Mihaela Minulescu este titulara cursului Teorie i Practic n
Psihodiagnoz: Testarea Intelectului i Testarea Personalitii la Universitatea Spiru Haret,
Facultatea de Sociologie Psihologie.
!n calitate de cadru didactic asociat, este titular al cursurilor Tehnici proiective,
Psihodiagnoza personalitii, Introducere n psihologia analitic la Universitatea "ucure#ti,
Facultatea de Psihologie.
$ste #i coordonator al Masterului Psihoterapie Analitic unde este titular al cursurilor%
Fundamentele psihologiei analitice, Relaia analitic, Tehnici aplicative
Practic& psihoterapia analitic&, acreditat& de Federa'ia (o)*n& de Psihoterapie+ ,n aceast& calitate
,n calitate cola-orea.& la entrul !edical de "iagnoz i Tratament Am#ulatoriu $ucureti%
/onsilier #tiin'ific al revistei Ma)i.
Domen !e s"e#al$are% are for)area ca terapeut la 0%&%'ung1 2nstitut, $lve'ia+ s3a speciali.at
,n evaluarea psihologic&+ tehnici proiective+ psihologia #i psihoterapia analitic&, de.voltarea
personalit&'ii #i opti)i.are psihic&.
Lu#r%r semn&#a'(e% Teorie i Practic n Psihodiagnoz% Testarea Intelectului $ditura
Funda'iei (o)*nia de M*ine 2003+ Psihologia copilului mic, $d. Ps4che, 2003+ Introducere n
analiza (ungian+ ed. 5rei, 2002+ $azele psihodiagnosticului, $ditura 5itu Maiorescu, 2002+
Tehnici Proiective, $d. 5itu Maiorescu, 2000+ hestionarele de personalitate n )valuarea
Psihologic, $d. 6arell, 7889+ )valuarea psihologic n selecia pro*esional+ $d. Pan, 7889+
+oung People and +outh Research in Romania% "ata concerning +outh Perception and Pro#lems,
,n 6ro:ing Up in $urope% /onte)porar4 Hori.ons in /hilhood and ;outh Studies, <./hislo) si al.
=editori>, ?erlag de 6ru4ter, "erlin, @e: ;orA , 788B, precu) #i nu)eroase capitole dedicate
psihologiei personalit&'ii #i evalu&rii nor)alit&'ii ,n lucr&ri colective, din 'ar& #i str&in&tate+
nu)eroase articole ,n reviste de specialitate.
/&r'i de poe.ie #i pro.& pentru copii este )e)-r& a Uniunii Scriitorilor din (o)*nia.
Cer#e'%r "re$en'e% structura personalit&'ii #i )etode de evaluare )oderne+ integrarea
psihosocial& a adolescen'ilor+ structura #i dina)ica individu&rii =construie#te, eCperi)entea.& #i
validea.& pe popula'ia ro)aneasc& chestionarul de personalitate de tip "ig Five, D"/D3M,
replicarea paradig)ei factoriale ,n studiul personalit&'ii+ cercet&ri privind de.voltarea personalit&'ii>
A&ler% Dsocia'ia Psihologilor din (o)*nia, Federa'ia (o)*n& de Psihoterapie =/o)isia de
Dcreditare>, Dsocia'ia de Psihologie Dnalitic& =pre#edinte>, /onsiliul Psihoterapeu'ilor #i
consilierilor din (o)*nia+ Dsocia'ia $uropean& de Psihologie a Personalit&'ii, Dsocia'ia
Psihologilor D)ericani+ Dsocia'ia de Psihologie U)anist&
Pos)l'%* !e #on'a#'% 5el EFaC% 2BB.90.8F+ $3)ail% ))inulescuGspiruharet.ro
7
O)e#'(ele #ursulu+
unoaterea, nelegerea i *ormarea a#ilitilor i deprinderilor care permit practicarea
activitilor speci*ice pentru testarea psihologic: cum se construiete un chestionar psihologic
i care sunt cerinele tiini*ice ce permit ca rezultatele i interpretarea comportamentului
persoanei s *ie valide, care sunt strategiile de testare psihologic a personalitii, tipuri de
teste i tipuri de aplicaii practice%
Aplicaie: construirea unui chestionar dedicat unei trsturi de personalitate, aplicarea
e-perimental pe un lot de su#ieci i analiza tiini*ic .analiza de itemi i *idelitatea /
consistena intern0 a acestuia.
Cu(,n' -nan'e
Secolul HH a repre.entat un triu)f al #tiin'ei aplecate spre cunoa#terea realului eCterior
fiin'ei u)ane. Secolul HH2 va tre-ui s& co)pense.e printr3o egal& preocupare pentru cunoa#terea
realit&'ii interioare, a psihicului u)an, a structurilor profunde, a dina)icii, a sensurilor for)ative.
Dcest lucru cu at*t )ai )ult cu c*t, dac& vre) s& st&p*ni) r&ul din lu)e, distrugerea #i haosul
social, pasul va fi spre cunoa#terea #i ,nst&p*nirea distrugerii #i haosului propriu spre
responsa-ilitatea profund& a gesturilor #i ac'iunilor proprii asu)ate con#tient.
Dac& ast&.i o)ul o-i#nuit #tie din ce ,n ce )ai )ult despre felul cu) este alc&tuit #i
func'ionea.& corpul u)an, #tie ,ns& foarte pu'in despre propriul psihic+ li-erul ar-itru, visul
e)ancip&rii individului de su- tutela naturii, se dovede#te, eCa)inat ,ndeaproape, o hi)er&. @u
noi sunte) adev&ra'ii st&p*ni ai co)porta)entului, deci.iilor, reac'iilor, chiar g*ndurilor noastre.
Ii nici )&car nu este cineva din eCteriorul nostru, acela pe care s&3l pute) ,nvinui sau ruga. Mult
din ceea ce face), sunte), decide), g*ndi), vis&) 'ine de interiorul profund al fiin'ei noastre,
de for'ele uria#e ale realit&'ii psihice, la fel de uria#e precu) cele care 'in laolalt& structura
ato)ului ,ntr3o entitate.
Mai ales din aceast& perspectiv& privite lucrurile, o-serva'ia unora dintre g*nditorii cei )ai
sceptici ai secolului trecut ,#i de.v&luie adev&rata se)nifica'ie% dac& va fi s& )ai eCist&), secolul
a-ia ,nceput va tre-ui s& fie un secol al fiin'ei noastre profunde, al transcenden'ei. Un secol ,n
care o)ul va fi responsa-il de sine sau nu va )ai fi deloc. Un secol ,n care vo) c&uta te)eiul
fiin'&rii ,n acel imago dei noi ,n#ine, renun'*nd la hi)era egocentris)ului pentru a putea da curs
#i sens poten'elor creative ,ntr3un )od constructiv #i ar)onic pentru realitatea din Jur.
!nc& din 78B9, Kung vor-e#te, ,n 0Sinele descoperitL, de )odul paradoCal, 0du-la g*ndireL
prin care tre-uie s& lucre.e )intea o)ului de #tiin'& dac& dore#te s& ,n'eleag& ceva din realitatea
psihis)ului u)an. Pe de o parte intervine cunoa#terea asigurat& prin educa'ia #tiin'ific&, -a.at& ,n
principal pe adev&rul statistic, furni.*nd o i)agine ra'ional& #i realist& a lu)ii, i)agine ,n care
individul concret apare ca un feno)en )arginal, f&r& a Juca un rol decisiv. Pe de alt& parte,
conco)itent, va tre-ui s& intervin& ,n Judecat& al doilea tip de g*ndire, dia)etral opus, care
porne#te de la situarea individului ,n centrul cunoa#terii, 0dat eCisten'ial ira'ional, care este
adev&ratul purt&tor al realit&'iiL, o)ul concret opus o)ului 0nor)alL.
/a psihodiagnostician, )ai ales utili.*nd datele o-'inute prin instru)ente de evaluare
cuantifica-ile, precu) chestionarele de personalitate, este dificil, dar a-solut necesar, s&3'i asu)i
responsa-ilitatea de a vedea, dincolo de infor)a'iile nor)ali.ate, felul cu) datele o-'inute prin
aceste instru)ente pot fi integrate ,n ecua'ia personal& a o)ului viu pe care ,l ai ,n fa'&. S& ai ,n
acela#i ti)p o li)pede g*ndire analitic& #i o intui'ie sintetic& privind aspectele dina)ice specifice
persoanei.
2
Psihodiagno.a este un pas. M&ri)ea real& a acestui pas, )odul cu) pute) s& cunoa#te),
pentru a aJunge la ,n'elegere, sensul nor)ativ sau ideografic al de)ersului ,nsu#i, r&)*ne o
deci.ie personal& a fiec&ruia dintre psihologi, deci.ie care 'ine #i de c*t de largi #i aprofundate
sunt cuno#tin'ele sale, c*t de responsa-il este dispus s& se i)plice ,n interpret&ri, dep&#ind
tenta'ia unui de)ers diagnostic reduc'ionist #i asu)*ndu3#i dificila sarcin& a unei ,n'elegeri
centrate pe su-iect, pe structura de profun.i)e. Un astfel de pas nu cere for)a'ia unui erudit, dar
cere instinctul cercet&torului, pentru care fiecare aspect deschide noi posi-ilit&'i, for)ulea.& noi
ipote.e care se cer corelate, verificate, care conduc spre noi aspecte tot )ai structurate #i )ai
coerente, dar f&r& a ucide )isterul, 0corola de )inuniL a unicit&'ii fiin'ei vii, transfor)*nd3o ,ntr3
un adev&r ,ncre)enit #i irelevant pentru via'&.
F&r& a a)-i'iona spre deci.ii definitive, pentru c& via'a ira'ional& #i proteic& nu va putea fi
niciodat& supus& #i cuprins& ,ntr3o dog)&.
/eea ce ne pute) dori este s& p&#i) cu sfial&, dar con#tien'i, ,n sanctuarul .eului, nu
cer*ndu3i supunere sau ,ndurare, ci ,ncerc*nd s& cuprinde) #i s& ne integr&) ar)oniei #i ordinii
crea'iei pri)ordiale. Dtunci, a-ia atunci, vo) putea spune, odat& cu Kung, c& nu nu)ai cunoa#te)
dar #i ,n'elege), nu nu)ai ne ,n'elege) pe noi ,n#ine, dar ,n'elege) #i pe cel ase)enea nou& #i
totu#i )ereu unic om o#inuit. /*nd o)ul o-i#nuit al planetei se va ,ntoarce spre sine pentru a
sonda profun.i)ile insonda-ile ale psihis)ului propriu, ,n'eleg*nd astfel fru)use'ea #i for'a
fiin'ei u)ane, oa)enii nu vor )ai fi un pericol pentru 5erra.
Psihologia este un ghid, poate fi un pri) pas. 5ruda #i victoria asu)ate individual ne pot
,)-og&'i )ereu via'a. $ste foarte posi-il ca, odat& cu era realit&'ii virtuale, testele psihologice s&
cunoasc& o cu totul alt& turnur&. ?iitorul este )ereu incitant #i deschis.
Mihaela Minulescu, 2003
!n pre.entarea unor concepte cheie au fost prelucrate #i datele din ur)&toarele dic'ionare
de psihologie%
Dictionar4 of Ps4cholog4, D. S.(e-er, 5he Penguin, 78MB =DP MB>
Dic'ionar de psihologie, (.Doron, F.Parot, Hu)anitas, 7887 =DP 87>
Dic'ionar de psihologie, U.Schiopu, 788F =PD 8F>
Dic'ionar de psihologie, <arousse, $ditura Univers enciclopedic, 788M =<r 8M>
3
Ca"'olul I
CERIN.E /UNDAMENTALE 0N CONSTRUIREA 1I E2PERIMENTAREA
CHESTIONARULUI DE PERSONALITATE
apitolul prim se centreaz pe pro#lematica tehnicii de construire i e-perimentare a
chestionarelor destinate evalurii personalitii% "intre aspectele teoretice i practice sunt
prezentate: principalele limite i di*iculti intrinseci msurrii personalitii prin chestionare,
cerinele generale i etapele generale care intervin n construirea i e-perimentarea
instrumentelor psihologice de acest tip, strategiile de construire a chestionarelor de
personalitate prin metoda intuitiv, metoda empiric i metoda analizei *actoriale% 1unt
prezentate i principalele tipuri de pro#leme care apar n construirea i e-perimentarea itemilor
chestionarului, respectiv: strategiile generale de construire a itemilor i pro#lema lim#a(ului
utilizat, tipurile de relaii ntre item i trstura de personalitate, pro#lemele legate de
caracteristicile de supra*a ale itemilor, de caracteristicile semantice ale itemilor i de cele
psihometrice% "e asemenea, sunt prezentate conceptele semni*icative, un test cu ntre#ri de
evaluare a cunotinelor i re*erinele #i#liogra*ice%
2n cadrul acestui curs studentul realizeaz i un proiect de cercetare, al crui coninut
este prezentat la *inele acestui capitol.
3. 3. Prn#"alele lm'e 4 !&#ul'%* n'rnse# m%sur%r "ersonal'%* "rn #5es'onare
!nainte de a pre.enta cerin'ele funda)entale care 'in de construirea #i validarea unui
chestionar de personalitate, vo) trece ,n revist& c*teva dintre principalele li)ite #i dificult&'i
pentru acest gen de instru)ente de evaluare a personalit&'ii.
/eea ce teoreticieni de anvergura unor Dnastasi sau /ron-ach, acu) N0 de ani, #i
Dngleitner, Kohn, <Ohr sau Hofstee #i De (aad, /osta #i Mc/rae pentru anii P80 repro#ea.&
chestionarelor ca instru)ente 'ine de li)itele capacit&'ii de opera'ionali.are a di)ensiunilor de
)&surat, de eCpri)are, dar #i de controlul )odului cu) este trans)is& #i receptat& infor)a'ia.
Mai )ult depinde de o dificultate eCterioar& instru)entului propriu3.is, #i anu)e de
inten'ionalitatea #i starea interioar& a respondentului #i distorsiunile consecutive acesteia.
Dnali.ele )oderne ,ncearc& s& reconsidere, ,ntr3o )anier& siste)atic&, diferitele nivele ale
pro-le)aticii chestionarelor, ,n pri)ul r*nd )odul de construire a ite)ilor, for)a #i con'inutul
lor+ ,n al doilea r*nd, se adresea.& chiar tehnicilor statistice, pentru a detecta surse de
distorsionare sau pentru a construi )odele siste)ice de control )ate)atic al corel&rii
infor)a'iilor =a di)ensiunilor #i a fa'etelor acestora, at*t ,ntre ele, c*t #i cu alte aspecte ale
personalit&'ii>.
Ur)area acestui siste)atic efort de control al circula'iei #i prelucr&rii infor)a'iei la toate
nivelele, de la for)ularea #i construirea chestionarului la receptarea, la prelucrarea #i re.olvarea
ite)ilor de c&tre su-iect #i apoi la interpretarea acestor r&spunsuri ,ntr3o )anier& care s& se
apropie c*t )ai )ult de realitatea vie, este constituit&, pe de o parte, din ta-onomizrile care au
clarificat, ,n ulti)ul deceniu, o -un& parte din 0haosulL unor pro-le)e precu) for)atul ite)ilor,
con'inutul lor, caracteristicile situa'ionale etc. Pe de alt& parte, aceste pro-le)e fac o-iectul unor
de.-ateri ,n si)po.ioane interna'ionale cu te)e precu)% cau.alitatea =Silva, Qest)e4er, 788N>,
de.ira-ilitatea =@o:acA, Hofstee R HendriAs, Parlhus, "orAenau R Sstendorf, Fernande.3
N
"allesteros R Ta)arron, 788B>, -a.ele -iochi)ice ale personalit&'ii =TucAer)ann, 788N>, luarea
deci.iei ,n psihodiagno.& =Qest)e4er, 788N, van der "erAen R van Drle, ?os, 788B>.
Ii totu#i, dac& ar fi s& conclu.ion&), nu se pune at*t pro-le)a relativi.&rii valorii
chestionarelor ,n cunoa#terea personalit&'ii =cu) au fost sau sunt unii tenta'i s& g*ndeasc&>, ci a
)&surii ,n care un instru)ent a c&rui standardi.are ,)pinge spre inferen'e tipologice, cu un 0grad
)ediu de generalitateL, poate surprinde #i unicitatea, for)a vie a psihis)ului, felul cu) se
)anifest& acele tr&s&turi ,n co)pleCitatea interdeter)in&rilor psihice. Ii nu este corect s& cere)
unui instru)ent s& cuantifice ceea ce, ,n esen'a sa, nu a putut fi cuantificat psihis)ul viu.
D#adar, li)ita principal& a chestionarului de personalitate este intrinsec& acestui tip de
de)ers cuantifica-il.
De ase)enea, dintre dificult&'ile clasice avute ,n vedere, a c&ror re.olvare va )ai ,nse)na
,nc& )ulte te)e de cercetare, sunt% 0vi.i-ilitateaL ite)ilor, gradul de schi)-are vs% constan'& a
co)porta)entului )&surat, specificitatea )are a r&spunsurilor ,n sfera personalit&'ii, care atrage
dificult&'i ,n gruparea lor ,n categorii -ine definite de tr&s&turi sau structuri ale personalit&'ii #i
deter)inarea unor criterii eCterne adecvate prin care s& se calcule.e e)piric gradul de validitate.
S alt& pro-le)& )aJor& 'ine nu at*t de construirea chestionarelor, c*t de interpretarea
datelor. Sriginea chestionarelor st&, pro-a-il, ,n necesitatea de a reali.a un interviu c*t )ai
siste)ati.at. /eea ce i)plic& supo.i'ia c& fiecare r&spuns tre-uie considerat sau ponderat ca
indiciu al eCisten'ei sau al pre.en'ei aspectului avut ,n vedere. 2nterpretarea factual& veridic&
literal& se -a.ea.& pe validitatea de con'inut #i se apropie foarte )ult de situa'ia interviului
siste)ati.at. 2nterpretarea psihologic& diagnostic& si)pto)atic& este posi-il& ,n ur)a
eCperi)ent&rii #i valid&rii chestionarului, respectiv a sta-ilirii e)pirice a rela'iei dintre
r&spunsurile la ite)i #i un criteriu specificat de validare =Dnastasi, 78BF>.
S a doua surs& de inter)ina-ile discu'ii privind ce anu)e interpret&) atunci c*nd
interpret&) r&spunsul la ite)i este faptul c& eCist& o inerent& a)-iguitate a r&spunsurilor,
dovedit& de altfel eCperi)ental =$isen-erg, 78N7, Fors)an, 7883>, ceea ce conduce spre
posi-ilitatea unei ga)e relativ largi de interpret&ri pentru fiecare r&spuns. For)ularea )ai
specific& #i )ai clar& a ite)ilor, precu) #i for)ularea unor seturi de r&spunsuri specificate, pot
conduce, pe de o parte, la sc&derea ga)ei de posi-ilit&'i de interpretare de c&tre su-iect a
con'inutului, dar, paradoCal, conduc #i spre o 0vi.i-ilitateL prea )are, care face ca r&spunsurile s&
poarte a)prenta prea puternic& a seturilor atitudinale, a inten'ionalit&'ii, a efectului de fa'ad& #i,
nu ,n ulti)ul r*nd, a st&rilor e)o'ionale pe care le tr&ie#te sau le3a traversat de cur*nd su-iectul.
$Cist& voci, ,n do)eniul psihologiei personalit&'ii, care, odat& cu Dllport =783F>, consider& c&
persoana poate fi adecvat descris& nu)ai ,n ter)enii paternurilor specifice de interrela'ionare,
)ai pu'in prin tr&s&turi co)une. Modelul din 788N, descris de Mc/rae #i /osta, pune ,n -un&
)&sur& pro-le)a clarific&rii a ceea ce pute) )&sura ,n )od real din natura u)an& #i a
)odalit&'ilor ,n care pute) trata aceast& infor)a'ie.
3. 6. Cern*e 7enerale 4 e'a"e 7enerale -n #ons'rurea unu #5es'onar
!n construirea unui chestionar de evaluare a personalit&'ii eCist& dou& pro-le)e esen'iale cu
care se confrunt& orice psiholog%
7. definirea constructului, deci a tr&s&turii care tre-uie )&surat&+
2. construirea unui set de ite)i prin care su-iectul este 0,ntre-atL ,n leg&tur& cu acele
co)porta)ente care sunt relevante pentru tr&s&tura respectiv& sau ,n leg&tur& cu situa'iile
relevante pentru acea tr&s&tur&. (&spunsurile su-iectului la ace#ti ite)i vor servi ca indicatori ai
constructului.
B
?o) ,ncerca s& pre.ent&) ,n continuare c*teva dintre pro-le)ele legate de construirea #i
eCperi)entarea acestui set coerent de ite)i, care repre.int& chestionarul de personalitate.
Un tip de cerin'e ,n pri)a etap& de construire a unui chestionar prive#te alegerea tipului de
pro-& sau chestionar. /e pro-& alege) depinde de% 7. scopul test&rii =ce test&)> #i 2. definirea
do)eniului de aplicare =de ce test&)% consiliere voca'ional&, eCperti.& clinic&, eCperti.&
Judiciar&, psihoterapie, selec'ie profesional& sau reorientare profesional& etc.>. Dcest gen de
pro-le)e apare ,n )&sura ,n care testarea tre-uie s& r&spund&, desigur, unor pro-le)e specifice
care apar uneori ,ntr3un conteCt specific ce tre-uie definit, la r*ndul lui, iar pe de alt& parte
psihologul porne#te de la -un ,nceput averti.at ,n leg&tur& cu tipul de eCpecta'ii ale su-iectului
=)otiva'ii, st&ri afective, atitudini, preJudec&'i #i idiosincrasii> care pot distorsiona co)unicarea
prin chestionar.
Dlegerea tipului de pro-e ,nsea)n&, ,n aceast& etap&, ,n acela#i ti)p, construirea ite)ilor
eCperi)entali cu un set de cerin'e care 'in intrinsec de construirea chestionarului% adecvarea
con'inutului ite)ilor, nu)&rul de ite)i, o)ogenitatea sau neo)ogenitatea acestora. Dceste
cerin'e vor influen'a calit&'ile psiho)etrice ale ite)ilor #i ale chestionarului, aspecte pe care le
vo) discuta )ai pe larg ,n alt su-capitol.
S a doua etap&, ulterioar& constituirii unui pri) e#antion de ite)i, prive#te aplicarea
eCperi)ental& a acestora. 2ni'ial, aplicarea se poate reali.a pe un )ini) de 20 su-iec'i =Meili,
789N>, pentru a r&spunde unor ,ntre-&ri ce se refer& la factori care pot influen'a aleatoriu
re.ultatele, di)inu*nd fidelitatea.
Dintre sursele de eroare posi-ile ce pot fi avute ,n vedere #i corectate ,n aceast& etap&
)en'ion&)% 7. standardi.area corect& a instructaJului #i a condi'iilor specifice de r&spuns+ 2.
standardi.area tipului de r&spuns+ 3. for)ularea unor ite)i sau scale de 0validareL a
chestionarului ,n raport cu atitudinea su-iectului =supra3 sau su-esti)are a unor si)pto)e sau
situa'ii, atitudini de fa'ad&, gradul de de.ira-ilitate la diferite genuri de su-iec'i>+ N. construirea
unor eCe)ple introductive.
D treia etap& a eCperi)ent&rii prive#te anali.a statistic& preli)inar&, pentru eli)inarea
ite)ilor care nu sunt o)ogeni, nu sunt se)nificativi, du-lea.& un anu)it aspect investigat etc. Se
reali.ea.&, ,n genere, pe un nu)&r de su-iec'i care s& per)it& clarificarea ur)&toarelor aspecte% 7.
nivelul de dificultate al ite)ilor+ 2. reparti'ia corect& a r&spunsurilor ,n func'ie de diferite
posi-ilit&'i =preci.area grilei>+ 3. capacitatea de discri)inare.
Dceste aspecte conduc la reparti'ia echili-rat& a ite)ilor ,n chestionar, co-or*rea nivelului
de dificultate al li)-aJului la nivelul categoriei de persoane pentru care este construit
chestionarul, eli)inarea acelor ite)i care nu contri-uie la posi-ilitatea de a dihoto)i.a su-iec'ii
,n func'ie de varia-ila testat& sau care sunt irelevan'i ,n raport cu aceast& posi-ilitate. Dceast&
ulti)& calitate, capacitatea de discri)inare, este considerat&, al&turi de o)ogenitate, ca
insepara-il& de se)nifica'ia psihologic& a testului, respectiv de validitatea sa =Meili, 789N>.
Dceste cerin'e i)pun ca, pe de o parte, grupul de su-iec'i s& fie repre.entativ pentru di)ensiunea
avut& ,n vedere =criteriu eCterior> #i, pe de alt& parte, sarcina sau con'inutul ite)ilor s& se refere la
varia-ila avut& ,n vedere. Dceast& capacitate de diferen'iere se deter)in& statistic fie prin )etoda
corela'iei cu un criteriu eCterior, fie co)par*nd corela'iile fiec&rui ite) cu re.ultatul glo-al al
scalei sau al chestionarului eCperi)entat. Scopul acestei etape este de a eli)ina acei ite)i care
sunt neadecva'i #i de a3i ordona pe cei r&)a#i ,n func'ie de gradul de dificultate =dac& este ca.ul>,
de tipul de gril& folosit =de eCe)plu, nu se vor pune ite)ii ,ntr3o succesiune prelungit& de reac'ii
relevante prin acela#i fel de r&spuns nu)ai DD, nu)ai @U>.
De ase)enea, vor fi eli)ina'i #i ite)ii repre.entativi pentru tr&s&tur&, dar care, datorit&
unor )otive precu) de.ira-ilitatea, pri)esc acela#i tip de r&spuns de la )area )aJoritate a
9
su-iec'ilor =de eCe)plu, ite)i de felul% 0$ste i)portant s& eCiste o lege )oral& care s&3)i
guverne.e co)porta)entulL>.
D patra etap& are ca scop standardi.area interpret&rii prin standardi.area chestionarului. S
pri)& cerin'& este constituirea, confor) etapelor anterioare, a chestionarului ,n for)a lui
definitiv&. S a doua este de a construi un e#antion sau lot de su-iec'i c*t )ai diversificat, ,n
func'ie de criteriile specifice categoriei de persoane testate cu acest instru)ent. Pe ace#ti su-iec'i
vo) aplica% conse)nele definitive, eCe)plele care aJut& la fa)iliari.area su-iectului cu tipul de
pro-le)e, eCperi)entarea li)itei de ti)p avute ,n vedere =dac& este ca.ul acestui din ur)&
aspect, se va cere su-iec'ilor s& ,ncercuiasc& nu)&rul ite)ului la care r&spund, apoi, din )inut ,n
)inut, acela#i lucru, p*n& c*nd ulti)ul su-iect ter)in& de r&spuns>.
Ur)ea.& calcularea diferitelor for)e de fidelitate cerute de instru)ent. Se va continua cu
cercet&ri privind diferitele fa'ete ale validit&'ii instru)entului, ,n )&sura ,n care ne interesea.& #i
consecin'ele deci.iilor, generali.area testului pe alte popula'ii sau alte culturi #i societ&'i, ori felul
,n care testul pre.ent corelea.& cu alte )odalit&'i de a )&sura tr&s&tura avut& ,n vedere #i
specificitatea instru)entului, deter)inarea unor fa'ete specifice tr&s&turii prin ,ncercarea de a
g&si su-factori care contri-uie la varia'ia co)porta)entului ,n cadrul aceleia#i tr&s&turi,
validitatea deci.iilor ,n diferite conteCte aplicative etc.
3. 8. S'ra'e7le !e #ons'rure a #5es'onarelor !e "ersonal'a'e
Megargee, discut*nd ,n 78F2 pro-le)ele antrenate de construirea 2nventarului de
personalitate /alifornia, )odul de selectare a varia-ilelor, strategia de construire a testului
propriu3.is, reali.ea.& #i o anali.& siste)atic& a )etodelor de construc'ie a unui chestionar.
Dceast& clasificare face o-iectul unui acord cvasi3general printre cercet&torii #i constructorii de
chestionare. !n )od funda)ental, ,n func'ie de )odalitatea de construire #i selectare a ite)ilor,
)etodele generale de construire a unui chestionar sunt trei% 7. )etoda intuitiv& sau a-ordarea
ra'ional&+ 2. )etoda criteriului eCtern sau )etoda e)piric&+ 3. )etoda criteriului intern sau
)etoda factorial&. Desigur, pot eCista #i diferite co)-in&ri ,ntre ele)entele specifice celor trei
tipuri de strategii, deci #i )etode )iCte. ?o) ur)&ri pe r*nd caracteristicile de)ersului
eCperi)ental #i consecin'ele fiec&rei op'iuni ,n ter)enii li)itelor #i avantaJelor.
1. 3.1. Metoda intuitiv
Metoda intuitiv& se -a.ea.& pe a-ordarea ra'ional& a construirii unui chestionar care pune
autorul ,n postura creatorului care decide ce ite)i tre-uie inclu#i #i ce con'inuturi sunt relevante
pentru a traduce tr&s&tura ,ntr3un co)porta)ent, deci.ie care antrenea.& ,n special eCperien'a sa
de via'&, cunoa#terea psihologiei u)ane ,n general #i a tipului de pro-le)e psihice antrenate de
tr&s&tura3'int&, ,n special.
Hase R 6old-erg =789F> clasific& a-ord&rile ra'ionale ,n func'ie de dou& criterii. Dstfel,
7. criteriul privind selec'ia con'inutului ite)ilor divi.ea.& strategiile intuitive ,n a-ord&ri ,n care
selec'ia ite)ilor se -a.ea.& pe ,n'elegerea strict intuitiv& a tr&s&turii #i, respectiv, a-ord&ri ,n care
selec'ia este ghidat& de o teorie for)ali.at& asupra personalit&'ii #i co)porta)entului u)an+ de
ase)enea, 2. criteriul privind instan'a care selec'ionea.& ite)ii divi.ea.& ,n strategii ,n care
autorul chestionarului este cel care optea.&, fa'& de strategiile ,n care se constituie un grup de
persoane3Judec&tori.
Megargee =78F2> diferen'ia.& ,ntre selec'iile pur intuitive #i cele )iCte, denu)ite 0par'ial
e)piriceL, ,n care selec'ia este par'ial ghidat& de datele eCperi)entale. Dcest tip de selec'ie se
F
folose#te, de eCe)plu, pentru acele scale din /P2 construite pe -a.a anali.ei consisten'ei interne.
!n astfel de scale, autorul selectea.& intuitiv un lot de ite)i care par s& reflecte acea tr&s&tur&,
ur)*nd ca alegerea ini'ial& s& fie anali.at& su- raportul consisten'ei interne #i s& fie p&stra'i acei
ite)i care pre.int& un nivel suficient de ,ncredere. Patru din cele 7M scale ale variantei /P2 78F2
sunt construite ,n acest )od.
Dstfel, un posi-il de)ers intuitiv poate cuprinde, ,n genere, ur)&torii pa#i%
7. selec'ia intuitiv& a con'inutului ite)ilor #i a lotului ini'ial de ite)i+
2. ad)inistrarea ,ntregului lot de ite)i unui grup de su-iec'i+
3. calcularea scorurilor totale la aceast& scal& preli)inar&+
N. calculul corela'iilor dintre scorurile la ite)i #i scorurile totale pentru to'i ite)ii din lotul
preli)inar+
B. ace#ti coeficien'i de corela'ie vor servi drept criteriu pentru selec'ia final& a ite)ilor
care pre.int& cele )ai ,nalte corela'ii ,ntre scorurile proprii #i scorurile totale. Deci, ,ntr3
un astfel de de)ers )iCt, datele e)pirice pot fi utili.ate pentru a cre#te validitatea
discri)inativ& a testului prin eli)inarea ite)ilor care fie au paternuri de r&spuns
a)-igui, fie au corela'ii se)nificative cu scale care )&soar& alt& tr&s&tur&.
Megargee consider& ca principal avantaJ al strategiei intuitive validitatea de con'inut
ridicat&. Un al doilea avantaJ const& dintr3o coeren'& intrinsec&, ,n )&sura ,n care un ase)enea
instru)ent este ur)area unei consisten'e ,n a-ordare #iEsau reflect& un cadru teoretic univoc.
Principalele de.avantaJe, dou& la nu)&r, 'in pe de o parte de faptul c& o)ogenitatea #i
con'inutul ite)ilor depind de a-ilitatea autorului de a3#i i)agina #i anticipa r&spunsurile la
pro-le)ele ite)ilor a persoanelor caracteri.ate prin tr&s&tura respectiv&. Pe de alt& parte, la fel de
si)plu va fi #i pentru su-iect s& ,n'eleag& sensul #i )odelul de r&spuns eCpectat de autor sau de
chestionar, ceea ce ,i va facilita posi-ilitatea de a distorsiona voit r&spunsurile pentru a si)ula ori
disi)ula reac'ii convena-ile sau de.ira-ile.
1.3.2. Metoda empiric
<a nivelul acestei )etode, selec'ia ite)ilor este ghidat& doar de rela'ia deter)inat& e)piric
,ntre ite)ul testului #i o )&sur&3criteriu specific&. Dceast& )etod& )ai poart& nu)ele de
strategia criteriului e-tern%
$tapele principale ale strategiei constau ,n%
7. asa)-larea unui e#antion ini'ial de ite)i de o-icei pe -a.e ra'ionale sau reunind
ite)ii din diferite chestionare+
2. ad)inistrarea lor unui grup de su-iec'i care difer& ,ntre ei doar la nivelul tr&s&turii
evaluate =deci cele dou& loturi3criteriu ar tre-ui, ,n )od ideal, s& fie ase)&n&toare ,n orice
privin'&, cu eCcep'ia tr&s&turii specificate>+
3. deter)inarea, pentru fiecare lot, a frecven'ei r&spunsurilor Dcord E De.acord+
N. deter)inarea se)nifica'iei statistice a diferen'elor o-'inute+
B. ite)ii care diferen'ia.& se)nificativ cele dou& loturi sunt selecta'i pentru scala
preli)inar&+
9. aceast& scal& se aplic& din nou loturilor3criteriu ini'iale+
F. dac& r&spunsurile anali.ate sunt satisf&c&toare, scala va fi validat& pe noi laturi, cu
scopul de a identifica #i eli)ina ite)ii cu o sla-& capacitate de discri)inare+
M. aceast& scal& prescurtat& #i rafinat& va fi din nou validat&.
DvantaJul pentru diagno.& al unei astfel de selec'ii ghidate de criterii eCterioare Judec&'ii
calitative a psihologului const& ,n faptul c&, pe de o parte, dep&#e#te a-ilitatea intuitiv& a unui
M
singur o), iar pe de alt& parte, repre.int& o consecin'& a co)porta)entului unui )are nu)&r de
persoane fa'& de con'inutul ite)ilor #i poate detecta astfel ite)i discri)inativi care sunt departe
de a fi eviden'i de la sine.
De eCe)plu, ,n constituirea scalei de sociali.are a /P2, denu)it& ini'ial scala de
delincven'&, eCpectan'a constructorului pentru un ite) de felul 0D) fost destul de independent #i
li-er de constr*ngeri din partea fa)ilieiL era ca tinerii delincven'i din lotul3criteriu s& r&spund&
0DaL, ,n )&sura ,n care studiile sociopsihologice relev& aceast& independen'& ,n ca.ul copiilor
delincven'i.
Dar, e)piric, s3a selec'ionat pentru ite) ca se)nificativ pentru gril& r&spunsul 0@uL, dat
fiind faptul c& tinerii delincven'i r&spund se)nificativ 0@uL co)parativ cu lotul de
nondelincven'i. <a fel, pentru sociopatie, ne3a) putea a#tepta ca un astfel de su-iect s& r&spund&
0FalsL la ite)ul 0MaJoritatea ti)pului a) f&cut ceva r&u sau gre#itL+ e)piric, re.ultatele indic& #i
faptul c& r&spunsurile )arii )aJorit&'i a sociopa'ilor, r&spuns diferen'iator fa'& de su-iec'ii
co)uni, sunt de tipul 0Ddev&ratL.
Dcest aspect, al dependen'ei includerii ite)ilor de acurate'ea selec'iei loturilor3criteriu,
face ca organi.area gre#it& a acestor loturi s& conduc& la artefacte, la selec'ii gre#ite de ite)i care
sunt, de fapt, irelevan'i. De eCe)plu, ,n selectarea ite)ilor scalei de psihopatie din MMP2, lotul
)artor de nondelincven'i era se)nificativ )ai t*n&r dec*t grupul care repre.enta 0popula'ia
anor)al&L, iar consecin'a a fost c& scorurile la anu)i'i ite)i la adolescen'ii nondelincven'i erau
foarte apropiate de scorurile lotului3criteriu de delincven'i, uneori chiar )ai )ari dec*t acestea.
Deci, ,n )etoda criteriului eCtern, rela'ia e)piric sta-ilit& cu un criteriu eCterior #i nu
con'inutul )anifest al ite)ilor deter)in& selectarea lor pentru chestionarul definitiv. /hiar ,n
situa'ia ,n care nu ne pute) eCplica psihologic de ce lotul criteriu se ,ndreapt& spre un r&spuns
paradoCal =fie rela'ia ite)ului cu criteriul este o-scur&, fie direc'ia r&spunsului pare a-surd&>,
ite)ul va fi inclus ,n chestionar dac& este capa-il e)piric s& diferen'ie.e loturile.
!n aceea#i ordine de idei, psihologul nu este preocupat de adev&rul real sau literal al r&spunsului
su-iectului, deci dac& un anu)it su-iect este a#a cu) afir)& c& este prin r&spunsul la un anu)it
ite) =v. diferen'a dintre chestionar #i interviu>, ci interesul se centrea.& pe rela'ia dintre r&spunsul
su-iectului la ite) #i alte di)ensiuni co)porta)entale i)plicite. Din aceste )otive, scalele
derivate e)piric pot fi )ai su-tile #i )ai dificil de trucat dec*t cele ra'ionale.
Dceast& sc&dere a validit&'ii aparente sau de con'inut face, ,n acela#i ti)p, ca scalele s& fie
ceva )ai greu acceptate de su-iec'i =adesea apar reac'ii de tipul% 0@u ,n'eleg de ce v& interesea.&
acest lucruL sau 0@u ,n'eleg de ce acest aspect are i)portan'& pentru angaJarea )ea caUL etc>.
Dcela#i tip de cau.& face scala destul de dificil de eCplicat nespeciali#tilor, care presupun aceea#i
ecua'ie ca aceea a interviului% interesul pentru con'inutul factual al ite)ilor.
Metoda anali.ei criteriului eCtern devine decisiv& atunci c*nd se pune pro-le)a utilit&'ii
predictive, practice a diferitelor criterii, deci pentru construirea unor chestionare de tip voca'ional
sau pentru tr&s&turi care sunt )arcate de preJudecata )entalit&'ii co)une.
1.3.3. Metoda analizei factoriale
Dceast& )etod& pune accent pe anali.a criteriului intern, respectiv pe tehnici statistice
care per)it ca, odat& cu identificarea unui factor care apare ca di)ensiune responsa-il& de
varia'ia se)nificativ& a co)porta)entului, s& construi) #i o scal& pentru a defini psihologic #i a
evalua respectivul factor.
Pa#ii ,n strategia anali.ei factoriale pornesc de la%
8
7. construirea pe -a.e a priori a unui lot relativ )ic de ite)i =celelalte )etode aveau fiecare
,n vedere selectarea final& dintr3un nu)&r ini'ial )are de posi-ili ite)i>, ite)i ce par s& fie
str*ns lega'i de factorul vi.at+
2. ace#ti ite)i sunt ad)inistra'i unui nu)&r )are de su-iec'i care, ,n paralel, sunt adesea
testa'i #i cu alte instru)ente identificate deJa ca se)nificative ,n raport cu factorul sau
di)ensiunea vi.at&+
3. se procedea.& la intercorelarea ite)ilor, )atricea re.ultat& fiind anali.at& factorial, rotat&
confor) procedurii alese, o-'in*ndu3se o clusteri.are care este responsa-il& de un anu)it
cuantu) al varia'iei co)porta)entului su-iec'ilor testa'i+
N. se deter)in& corela'ia fiec&rui ite) cu factorul sau factorii re.ulta'i =,nc&rc&tura factorial&
a ite)ului>+
B. vor fi selecta'i pentru scala final& acei ite)i care au cea )ai ,nalt& ,nc&rc&tur& factorial&.
/eea ce a) o-'inut este o solu'ie structural& si)pl&, ,n care fiecare dintre factori este
responsa-il pentru o anu)it& tr&s&tur&.
!n aceast& )etod& pot interveni distorsiuni datorate )etodei de anali.& factorial& =Hofstee,
De (aad, 6old-erg, 7882+ HendriAs, Hofstee, De (aad, 7883> sau 0lipsei de distinctivitate
conceptual& ,ntre structur& #i feno)enL =Perugini, 7883>. !n aceste condi'ii, a-ilitatea
cercet&torului const& ,n anali.a se)nifica'iei psihologice a ite)ilor care structurea.& un anu)it
factor, pentru a da consisten'& psihologic&, sens calitativ, acelui produs al anali.ei statistice
cantitative. Marea )aJoritate a chestionarelor conte)porane sunt construite prin aceast& )etod&,
,n pre.ent eCist*nd tendin'a de a fi puse su- se)nul ,ntre-&rii orice chestionare care nu au fost
supuse anali.ei factoriale.
DvantaJul principal al unei astfel de scale este puritatea factorilor #i o)ogenitatea lor.
Dstfel pute) fi siguri c& scorurile egale repre.int& perfor)an'e echivalente la testul respectiv, un
de.iderat central al instru)entelor psiho)etrice.
!n acela#i ti)p, sunt frecvente vocile din r*ndul unor psihodiagnosticieni de orientare
clinic& #i nu nu)ai, care, interesa'i ,n pri)ul r*nd de validitatea practic& a diagno.ei, consider&
c& scalele de tip factorial nu rela'ionea.& suficient de fleCi-il #i de relevant cu co)porta)entul
viu, deci cu )odelele co)porta)entale co)pleCe ,n care factorul respectiv apare doar ca una
dintre deter)inante. !n acest sens, face) tri)itere din nou la )odelul /osta R Mc/rae, care,
accentu*nd valoarea de construct a-stract a di)ensiunilor factoriale -a.ale, ofer& o )odalitate
inteligi-il& de a include se)nifica'ia acestora pentru ceea ce autorii nu)esc 0adapt&rile
caracteristice persoaneiL.
!n deceniul P80 eCist& preocup&ri )etodologice privind integrarea diferitelor tipuri de
)etode pentru a se aJunge, pe de o parte, la deter)inarea separat& a diferitelor surse de varian'&
,n interiorul aceluia#i factor =)odelul Multi35r&s&tur&, Multi3Metod& M5MM aplicat ,n
do)eniul "ig Five de cercet&tori precu) 6allucci, <auriola, <eone, <ivi, Perugini, 788N+ Ste4er,
Ferring R Sch)itt, 7882>+ pe de alt& parte, de a dep&#i o structur& factorial& si)pl& pentru a
o-'ine )odele geo)etrice de tip circu)pleC, care ,ncearc& s& redea ceva din co)pleCitatea
personalit&'ii =Hofstee, De (aad R 6old-erg, 7882+ Perugini, 7883>. Dsupra acestor din ur)&
cercet&ri vo) reveni.
3.9. Mo!al'%*le !e #ons'rure a 'emlor #5es'onarelor !e "ersonal'a'e
Dintre pro-le)ele cele )ai viu discutate ,n literatura de specialitate legate de construirea
ite)ilor, vo) lua ,n considera'ie dou&% 7. )odalit&'ile propriu3.ise de construire+ 2. li)-aJul ,n
care se construie#te ite)ul #i relevan'a li)-aJului pentru diagno.a personalit&'ii. Se consider&, de
70
eCe)plu, cu o argu)entare aplicat& pe structurile leCicale, c& 0un e#antion opti) de unit&'i
descriptive, -a.at pe paradig)ele leCicale, nu a fost ,nc& construitL =De (aad, 788N>.
5rec*nd ,n revist& ,ntr3o eCtins& anali.& caracteristicile psiho)etrice ale diverselor tipuri
de ite)i, Dngleitner, Kohn #i <Ohr =78M9> relev& o anu)it& negliJare, ,ntr3o fa.& de ,nceput a
istoriei psihodiagno.ei, a propriet&'ilor ite)ilor sau sti)ulilor, ,n favoarea unei centr&ri aproape
eCclusive pe principiile de construire a scalelor. /onsecin'a, pro-at& de autori, este c& nici cele
)ai sofisticate tehnici de grupare a ite)ilor nu sunt capa-ile s& re)edie.e distorsiunile datorate
unei idiosincratice #i nesiste)atice a-ord&ri a pro-le)aticii gener&rii lotului ini'ial de ite)i.
Pro-le)ele la care nu s3au preocupat s& r&spund& creatorii clasici de inventare de
personalitate #i pe care le de.-at ,n pre.ent creatorii )oderni sunt% 7. cu) tre-uie construit lotul
ini'ial de ite)i+ 2. cu) tre-uie scri#i ace#ti ite)i+ 3. cu) influen'ea.& caracteristicile for)ale #i
de con'inut ale for)ul&rii felul ,n care vor prelucra su-iec'ii acel ite). Dceste aspecte care sunt
de.-&tute ,n pre.ent #i de al'i autori =De (aad, Mulder, Vlooster)an R Hofstee, 788M+ Hofstee,
7880+ Dngleitner, Sstendorf R Kohn, 7880+ De (aad, 7882+ /aprara R Perugini, 788N, Hofstee,
788N>.
!nc& din 78F2, Meehl, ,ntr3o lucrare referitoare la schi)-&ri de perspectiv& ,n evaluarea
personalit&'ii, co)entea.& faptul c& cercet&rile av*nd ca o-iect construirea #i validarea testelor de
personalitate ar tre-ui s& se concentre.e )ai degra-& pe acele aspecte negative care i)pietea.&
asupra valorii diagnostice a ite)ilor #i chestionarelor, acestea fiind oricu) )ult )ai )ulte #i )ai
i)portante dec*t caracteristicile po.itive% 0<ista propriet&'ilor de nedorit este considera-il )ai
lung& dec*t cea a propriet&'ilor de dorit. Dceasta echivalea.& cu a spune c&, dat& fiind structura
)in'ii u)ane =un fapt al realit&'ii #i nu doar o sl&-iciune a unei )etode psiho)etrice sau a unei
teorii>, ,n cursul construirii unei scale s3ar putea s& tre-uiasc& s& cheltui) )ai )ult ti)p, )ai
)ul'i -ani, )ai )ulte resurse intelectuale #i )ai )ult& energie )&sur*nd lucruri care s& nu fie
reflectate de ite), dec*t lucrurile pe care dori) s& le reflecte.L =Meehl>. /eea ce se #i ,nt*)pl& ,n
cercetarea #i psihodiagno.a personalit&'ii ,n ulti)ii ani.
3.9.3. Pro)lema lm)a:ulu
S pro-le)& co)un& const& ,n definirea relevan'ei pentru personalitate a anu)itor cuvinte
din voca-ularul curent. S defini'ie clasic& dat& de Dllport #i Sd-ert =7839> consider& drept
relevan'i pentru personalitate to'i acei ter)eni care pot fi folosi'i pentru a 0distinge
co)porta)entul unui o) de co)porta)entul altuiaL.
Mai recent, ,ntr3un studiu reali.at de Dngleitner, Sstendorf #i Kohn =7880>, se ,ncearc& o
definire #i operare selectiv& prin trei )odalit&'i. Pri)a dintre ele identific& o taCono)ie a tipurilor
de caracteristici de personalitate care pot fi reg&site direct la nivelul li)-aJului natural =adJective,
su-stantive, adver-e, ver-e etc>. Dstfel, clasificarea cuprinde #ase categorii de con'inuturi%
tr&s&turi sta-ile+ st&ri #i dispo.i'ii psihice+ activit&'i+ roluri sociale+ rela'ii #i efecte sociale+ a-ilit&'i
#i talente+ caracteristici care 'in de pre.en'a fi.ic&. D doua )odalitate se refer& la specificarea
unor criterii de eCcludere% un ter)en nu este relevant pentru personalitate dac& este nondistinctiv
#i nu se aplic& la to'i indivi.ii+ ter)eni ce se refer& la originea geografic&, na'ionalitate, identit&'i
profesionale sau lega'i de o anu)it& )unc&+ ter)eni care se refer& doar la o parte din persoan& #i
ter)eni a c&ror i)plica'ie pentru personalitate este )etaforic& #i neprecis&. D treia )odalitate
este o gril& de identificare prin care se eCclud acei ter)eni care nu se potrivesc ,n nici una dintre
ur)&toarele propo.i'ii3criteriu%
77
7. pentru adJective% 0/*t de U suntWL sau 0/*t de U s3a co)portat HWL 2. pentru
su-stantive% 0$ste H UWL sau 0Po'i s& spui c& H este un UWL+ 3. pentru su-stantive atri-utive%
0U lui H este re)arca-il&L sau 0Pre.int& E posed& H UWL
!ntr3o serie de studii reali.ate asupra li)-ii olande.e, cercet&tori precu) Hofstee =7880>
indic& cinci tipuri de o-stacole care tre-uie avute ,n vedere c*nd se pune pro-le)a utili.&rii
li)-aJului natural ,n construirea unui siste) #tiin'ific de categorii psihonosologice. Dstfel%
7. do)eniul este greu de deli)itat, at*t ,n privin'a categoriilor c*t #i ,n cea a alegerii
ite)ilor din interiorul categoriei respective+
2. )&sura ,n care ter)enii sunt traducti-ili dintr3o li)-& ,n alta este li)itat&+
3. rolul cople#itor al aspectelor evaluative ,n li)-aJul co)un este st*nJenitor pentru un
punct #tiin'ific de vedere+
N. nu se pot aplica taCono)i.&ri si)ple sau reguli precise+
B. )ai )ul'i ter)eni =#i eCpresii> sunt paradoCali c*nd sunt folosi'i la persoana ,nt*i
=autodescrieri>. !n acela#i ti)p, autorul o-serv& c& 0,ncerc&rile de a construi un li)-aJ total
artificial s3ar dovedi inutile ,ntr3un fel sau altul. Fie pentru c& nu ar fi ,n'eles de clien'i, de
auditoriul intelectual, de sponsori sau de ,n#i#i investigatorii+ sau, )ai pro-a-il, ace#ti ter)eni vor
asi)ila foarte cur*nd chiar i)pedi)entele li)-aJului .ilnic, ca, de eCe)plu, ,n ca.ul lui
XinteligentY sau XintrovertY.
/a strategie principal& pentru a dep&#i aceast& posi-il& situa'ie este selectarea acelor
ter)eni care se su-su)ea.& principiului polarit&'ii tr&s&turilor de personalitate, verific*nd dac&
este posi-il& o ancorare recursiv& a ,n'elesului ter)enului prin introducerea unor neologis)e
atunci c*nd sunt cerute, #i a-andon*nd acei ter)eni care re.ist& unei neg&ri neechivoce. De
ase)enea, pledea.& pentru for)ularea ite)ilor la persoana a treia singular #i pentru chestionare
care se dau spre co)pletare celor care cunosc su-iectul. /onsider& c& se cer a-andonate
chestionarele care cer su-iectului ,nsu#i s& se autocaracteri.e.e ,n func'ie de ite)i care generea.&
paradoCuri atunci c*nd sunt aplica'i la persoana ,nt*i. Faptul c& autoevalu&rile sunt intrinsec
deficitare pentru c& erorile de Judecare nu pot fi calculate este reluat de Hofstee ,n 788N, odat& cu
aceea#i reco)andare% evaluarea personalit&'ii unei persoane tre-uie f&cut& prin chestionare
for)ulate la persoana a treia singular #i date spre co)pletare celor care cunosc persoana testat&.
Dceast& procedur& poate s& includ& sau nu ca evaluator #i persoana testat&. De ase)enea, se
refer& la necesitatea eCtinderii studiilor care au ,n vedere validitatea predictiv&, ,n )&sura ,n care
scopul select&rii #i construirii unui li)-aJ pentru personalitate este de a ,)-un&t&'i predic'ia
diferen'elor individuale ,n via'a real&.
Mc/rae =7880>, trec*nd ,n revist& pro-le)ele li)-aJului, afir)& tran#ant un scepticis)
legat de capacitatea o)ului o-i#nuit, a nespecialistului, de a ,n'elege adev&ratele -a.e ale
personalit&'ii. Din punctul de vedere al acestui cercet&tor #i creator de teste a)erican, ,n studierea
li)-ii tre-uie s& se continue eCa)inarea leg&turilor e)pirice cu alte siste)e ale personalit&'ii,
tre-uie s& se dep&#easc& utili.area leCiconului pentru a anali.a li)-aJul vor-it #i scris actual.
Mc/rae #i /osta de.volt& variante ale aceluia#i chestionar, care se pot ad)inistra fie spre
autoevaluare =persoana ,nt*i singular>, fie spre evaluarea su-iectului de c&tre al'ii =persoana a
treia singular>.
S alt& direc'ie de studiu al li)-aJului personalit&'ii este pro)ovat& prin cercet&rile lui De
(aad #i al., pre.entate ,n 7882 ,ntr3un articol sintetic referitor la diferen'ierile ,ntre adJective,
su-stantive #i ver-e privind capacitatea acestora de a capta #i reda sensuri ale personalit&'ii.
Dnali.*nd datele de cercetare psiholingvistic& de tip "ig Five reali.ate separat pe cele trei
categorii ver-ale, descoper& c& utili.area idiosincratic& ,n scalele de evaluare este )ai pro-a-il&
pentru su-stantive dec*t pentru ver-e #i, de ase)enea, pentru ver-e ,n raport cu adJectivele.
72
Diferen'ele ,n )odul cu) sunt utili.ate cele trei categorii de ter)eni conduc ,n practic&, de
eCe)plu, la diferen'e ,n ordinea factorilor #i chiar ,n nu)&rul factorilor re.ulta'i ,n ur)a anali.ei
factoriale. Factorii deriva'i prin su-stantive pre.int& o tendin'& spre o descriere )ai coerent& #i
-ine definit&+ de ase)enea, ace#ti factori tind s& cuprind& cele )ai eCtre)e se)nifica'ii ale
di)ensiunilor derivate din utili.area adJectivelor.
!n aceea#i ordine de co)para'ie, factorii deriva'i din su-stantive au o )ai larg& varia'ie de
sensuri. Dceste aspecte confir)& caracteristica su-stantivelor de a fi repre.entative prin ele
,nsele. ?er-ele ,#i eCtrag par'ial sensurile din situa'ii interpersonale. Din acest )otiv, ele sunt )ai
condi'ionate #i au nevoie de )ai )ult& specificare. De fapt, o-serv& De (aad, co)porta)entele
introduse prin ver-e sunt considerate se)nificative pentru personalitate doar dac& acele
co)porta)ente sunt ,n'elese ca fiind deter)inate de anu)ite dispo.i'ii. Deci ver-ele pot fi
considerate ca relevante pentru personalitate ,n )&sura ,n care captea.& astfel de rela'ii cau.ale.
Un studiu reali.at pe li)-a ger)an& de Dngleitner #i (ie)ann =7883> su-linia.& capacitatea
ver-elor de a capta aspecte te)pera)entale.
Se specific&, de ase)enea, faptul c& o posi-il& surs& de varia'ie a di)ensiunilor "ig Five
,n diferite li)-i 'ine de diferen'ele de rela'ionare ,ntre cele trei tipuri de categorii de ter)eni
adJective, su-stantive #i ver-e , diferen'e specifice pentru aceste li)-i. /onclu.ia cercet&torilor
se ,ndreapt& spre un acord ,n ceea ce prive#te o )ai -un& capacitate a adJectivelor de a deveni
descriptori de personalitate, dar este prefera-il s& se co)-ine capacit&'ile de captare ale
diferitelor clase lingvistice =De (aad #i Hofstee, 7883>, confor) specificului fiec&rei li)-i. !n
orice ca., ,ntr3o disput& care prive#te )odalitatea de utili.are practic&, se specific& utili.area de
propo.i'ii #i fra.e #i nu a unor cuvinte singulare =6old-erg, 78M2+ "rigs, 7882> ,n for)atul cel
)ai si)plu accepta-il din punct de vedere gra)atical =De (aad, 788N>.
1.4.2. Relaia item - trstur
/a pri)& etap& ,n construirea ite)ului, deci.ia privind tr&s&tura #i con'inuturile
psihologice i)plic& o constant& raportare a ite)ului, ,n fiecare etap&, la validitatea sa
discri)inativ&, astfel%
7. Definirea tr&s&turii, opti)& din pris)a unei teorii structurale care s& reflecte #i
i)portan'a pentru via'& a diferen'elor interindividuale generate de di)ensiunea psihic& avut& ,n
vedere. Dceast& definire tre-uie reali.at& eCplicit, cuprin.*nd o descriere at*t a rela'iilor de tip
convergent, c*t #i a celor de tip divergent cu alte tr&s&turi sau constructe psihologice, dar #i cu
tipurile relevante #i specifice de )anifestare a tr&s&turii respective =Dngleitner, 78M9>+
2. Pentru evitarea for)ul&rii unor ite)i neproductivi sau de tip idiosincratic, tre-uie
utili.ate loturi de su-iec'i pentru generarea eCe)plarelor fiec&rui tip de ite), iar selec'ia lor s& se
-a.e.e pe un acord ,ntre un nu)&r de persoane3Judec&tori privind gradul de relevan'& al
con'inutului ite)ului pentru tr&s&tur&+
3. Pentru a putea capta influen'a conteCtului situa'ional, se are ,n vedere dac& ,n teCtul
ite)ului sunt incluse aspecte relevante ale acestuia #i dac& con'inutul este c*t )ai eCplicit posi-il.
Dngleitner reali.ea.& o descriere siste)atic& a rela'iei ite)3tr&s&tur& -a.*ndu3se pe
propriile cercet&ri #i pe descrieri anterioare de categorii de clase de rela'ii logice, reali.ate de
KanAe, 78F3 #i <ennert., 78F3.
!n acest 0siste) categorialL pre.entat sintetic ,n ta-elul 7, categoriile centrale a c&ror
frecven'& este ridicat& ,n aproCi)ativ toate genurile de chestionare sunt pri)ele dou&% reaciile
comportamentale =deschise, acoperite #i vegetative> #i atri#utele trsturilor, care pot fi fie
ne)odifica-ile, fie )odifica-ile =calitativ sau ,n func'ie de conteCtul situa'ional>. /elelalte cinci
73
categorii dorin'e #i interese, fapte -iografice, atitudini #i opinii, reac'ii ale altora, ite)i -i.ari
se refer& preponderent la con'inuturi legate indirect de tr&s&tura de personalitate+ de altfel, acest
fapt este responsa-il #i de diferen'e ,n sta-ilitatea r&spunsurilor la ite)ii de aceste tipuri
=6old-erg, 7893>.
5a-elul 7% 5aCono)ia rela'iilor posi-ile ,ntre ite) #i tr&s&tur&
Nr Denumre De&nrea #on*nu'urlor "s5olo7#e
7. descrieri de reac'ii 2te)ii evaluea.&%
a. co)porta)ente deschise, o-serva-ile
-. co)porta)ente acoperite, interne, neo-serva-ile de al'ii% sen.a'ii,
senti)ente, cogni'ii interioare
c. si)pto)e -iopsihologice, precu) reac'iile psihofi.iologice
2. atri-ute ale tr&s&turii repre.int& dispo.i'ii% de o-icei descrise prin adJective sau
su-stantive+ pot fi de dou& feluri%
7. ne)odifica-ile, #i
2. )odifica-ile, c*nd se specific& frecven'a, durata, conteCtul
situa'ional
3. dorin'e #i tre-uin'e inten'ia de a se angaJa ,n co)porta)ente specifice, dorin'a pentru
ceva anu)e =nu #i acelea pentru care se specific& reali.area ,n
pre.ent ,n ti)pul test&rii>
N. fapte -iografice ite)i centra'i pe aspecte relevante din trecut
B. atitudini opinii puternic sus'inute, atitudini #i opinii fa'& de diverse categorii
de su-iecte generale, sociale, personale
9. reac'ii ale altora ite)i care descriu co)porta)ente, reac'ii #i atitudini ale altora fa'&
de persoan&
F. ite)i -i.ari )aJoritatea ite)ilor de acest fel descriu co)porta)ente #i tr&iri
evident neo-i#nuite, stranii, care par s& se asocie.e e)piric cu
tr&s&tura respectiv&
1.4.3. Caracteristici de suprafa ale itemilor
$tapa consecutiv& deci.iilor privind constructul #i tipurile de con'inuturi relevante este
etapa scrierii propriu3zise. Dltfel spus, g&sirea for)ei celei )ai adecvate pentru diferite tipuri de
con'inuturi, sarcin& care include at*t pro-le)a *ormei de coninut celei )ai adecvate pentru a da
ite)ului calitatea de -un indicator al constructului, dar #i a *ormei de rspuns celei )ai potrivite
pentru a da su-iectului posi-ilitatea s&3#i eCpri)e propria situa'ie.
!n ceea ce prive#te for)a de r&spuns, ,n general, r&spunsurile la ite)i pot fi su-su)ate
unor co)porta)ente ver-ale ,nalt standardi.ate, co)porta)ente provocate de sti)uli ver-ali
=Dngleitner, 78M9>. Sunt r&spunsurile eCpri)a-ile ,ntr3o reac'ie de tip dihotomic precu)
ZDaE@uZ, ZDdev&ratEFalsZ+ sau trihotomic precu) ZDaE@uE@u #tiuZ, Z!ntotdeauna EUneori
E@iciodat&Z, sau prin utili.area unei scale )ai eCtinse, de tip <iAert, ,n patru, cinci, #ase sau #apte
grade precu) ZDcord totalZ, ZDcord par'ialZ #i ZDcord par'ialZ, ZDcord totalZ.
Sau pute) prefera situa'ia ,n care ite)ii sunt eCpri)a'i sec #i general, iar r&spunsurile
redau con'inutul propriu3.is al diverselor co)porta)ente posi-ileW De eCe)plu% 0/*nd trec pe
7N
l*ng& o persoan& de seC opus, a. ,)i vine s& traverse. pe partea cealalt&+ -. ro#esc #i gr&-esc
pasul+ c. ,ntorc capul s& o privesc )ai -ine+ d. nu3i acord nici o i)portan'&.L
!n tipul de r&spuns tradi'ional ZDaE@uZ, eventual Z@u #tiuZ, su-iectul tr&ie#te dificultatea
de a alege un r&spuns prea eCtre)i.at. De aceea, ,n construirea unor ite)i pentru astfel de for)e
de r&spuns este i)portant s& se )odule.e con'inutul ite)ului, prin specificarea frecven'ei sau
intensit&'ii, pentru a se evita ca #i acesta s& eCpri)e situa'ii la fel de eCtre)e ca #i r&spunsurile.
De eCe)plu% 04neori )i se ,nt*)pl& s& spun o )inciun&L sau L"e cele mai multe ori )& si)t
at*t de o-osit ,nc*t )& apuc& so)nulL. <a astfel de ite)i, )odula'i, se pot utili.a r&spunsurile
dihoto)i.ate.
!n pre.ent nu se )ai includ printre variantele posi-ile de r&spuns 0WL sau 0@u #tiuL,
consider*ndu3se nesatisf&c&toare din punctul de vedere al infor)a'iei% po'i interpreta fie e#ecul
su-iectului de a ,n'elege ite)ul, fie nesiguran'a su-iectului, inaplica-ilitatea ite)ului #i chiar un
grad inter)ediar de r&spuns ,n situa'ia unor ite)i ne)odula'i =Dnastasi, 78BF>.
De eCe)plu, cercet&rile efectuate asupra felului cu) interpretea.& su-iec'ii tipul de
r&spuns 0)ediuL indic& cel pu'in patru )odalit&'i de utili.are ale sale =6old-erg, 78M7>% o
atri-uire situa'ional& =conduita )ea depinde de situa'ie>+ o eCpresie a incertitudinii =nu )& pot
decide pentru c& nu3)i cunosc suficient de -ine acest aspect>+ a)-iguitatea ite)ului =nu sunt
sigur ce poate s& ,nse)ne acest ite)>+ neutralitatea =)& aflu undeva la )edie ,n ceea ce prive#te
aceast& caracteristic&>.
/ercet&rile au de)onstrat ,ns& c& #i )odularea prin intensitate, frecven'& sau )&sur& este
o surs& de a)-iguitate, pentru c& su-iec'ii nu ,n'eleg acela#i lucru prin cuvinte ca 0rarL, 0uneoriL,
0adeseaL, 0frecventL, 0de o-iceiL. !n decursul ti)pului s3a preferat ca for)& de r&spuns tehnica
alegerii for'ate, de.voltat& )ai ales de chestionarele pentru selec'ia profesional& industrial& sau ,n
ar)at& ,n perioada anilor PN0. !n esen'&, cer su-iectului s& aleag& ,ntre dou& sau )ai )ulte
r&spunsuri, descrieri, fra.e care par egale din perspectiva accepta-ilit&'ii, dar a c&ror validitate
este diferit& fa'& de criteriul eCtern. De o-icei se alc&tuiesc perechi sau tetrade. !n cel din ur)&
ca. se construiesc, de fapt, dou& perechi% dou& fra.e de.ira-ile #i dou& fra.e inde.ira-ile. !n
for)e #i )ai eCtinse, de tipul a cinci variante de r&spuns, su-iectului i se cere, de o-icei, s&
preci.e.e care este cel )ai caracteristic #i care este cel )ai pu'in caracteristic r&spuns pentru el.
S for)& )ai special& a tehnicii r&spunsurilor for'ate este )etoda 5 a sortrii, de.voltat&
de Stephenson =78B0>, care cere su-iectului s& reali.e.e o rangare a unui nu)&r i)par de
r&spunsuri3situa'ii =cinci, #apte, nou&>, sort*ndu3le gradat, ,n func'ie de un criteriu dat, de la o
eCtre)& spre cealalt&. Dstfel de tehnici ur)&resc s& dea su-iectului o posi-ilitate de a se eCpri)a
)ai personal.
2. !n ceea ce prive#te for)a ite)ului propriu3.is, situa'iile sunt de o diversitate
de.ar)ant&+ ,ncerc&rile de anali.& lingvistic& a ite)ilor sunt relativ rare, )ai ales ,n leg&tur& cu
caracteristicile sintactice #i se)antice #i efectul lor asupra consisten'ei ite)ului. Spinia curent&
asupra caracteristicilor de suprafa'& precu) lungi)ea ite)ului, co)pleCitatea sintactic& a
propo.i'iei sau fra.ei, este c& acestea tre-uie corelate cu )odul cu) are loc prelucrarea ite)ului
de c&tre su-iectul sau su-iec'ii care ,ncearc& s& r&spund&. Modelele de cercetare cognitive de tip
psiholingvistic pentru procesul de citire, reali.ate de cercet&tori precu) Foss R HaAes, 78FM, sau
Qiggins, 789B, spriJin& conclu.ia, i)portant& pentru constructorii de chestionare, c& gradul de
co)prehensi-ilitate al propo.i'iilor care sunt supuse unui )ai )are nu)&r de transfor)&ri #i la
)ai )ulte nivele ,n proces&rile ,n'elegerii este invers propor'ional cu co)pleCitatea prelucr&rii.
Deci, cu c*t nu)&rul de transfor)&ri este )ai )ic, cu at*t este )ai u#or de ,n'eles propo.i'ia
respectiv& =ia )ai pu'in ti)p #i duce la )ai pu'ine erori>.
7B
5rei sunt aspectele cele )ai i)portante ale structurii de suprafa'& a ite)ilor% 7. lungimea
=nu)&rul de cuvinte, litere, propo.i'ii>+ 2. comple-itatea =care cre#te odat& cu nu)&rul de nega'ii,
trecerea la diate.a pasiv&, ti)pul trecut #i alte )oduri dec*t indicativul ,n ceea ce prive#te
utili.area ver-elor, precu) #i cu referire personal&>+ 3. *ormatul propriu3.is al ite)ului, dat de
tipul de propo.i'ie #i de tipul de r&spuns.
<ievert =7898>, <Ohr #i Dngleitner =78M0>, Dngleitner #i al. =78M9> reco)and& ite)i c*t
)ai scur'i, cu evitarea )ultor propo.i'ii #i nega'ii. <ungi)ea )edie a ite)ilor din principalele
chestionare anali.ate =altele dec*t cele de tip "ig Five> este de aproCi)ativ 72 cuvinte+
conJugarea la ti)pul trecut #i la )odul conJunctiv sau condi'ional apare doar ,n 70,B[ din ca.uri+
doar N,B[ dintre ite)ii curen'i nu au referire personal&. $Cist& #i o corelare posi-il& cu categoria
de rela'ie ite)3tr&s&tur&. Dstfel, chestionarele care con'in ite)i -iografici =#i ave) eCe)plul
MMP23ului> con'in #i cel )ai )are nu)&r de ite)i la trecut+ frecven'a )ai )are a ite)ilor lega'i
de dorin'e, interese, atitudini, opinii, caracteristic& de eCe)plu pentru testul 79 PF\, conduce la
eCpri)area prin ac'iuni de natur& ipotetic&, deci ver-e la )odul conJunctiv sau condi'ional =<Ohr,
Dngleitner, 78M0>.
1.4.4. Caracteristici semantice ale itemilor
S alt& direc'ie de studiu se aCea.& pe procesele cognitive implicate n rspunsul la itemi
#i, consecutiv, deli)itarea caracteristicilor se)antice responsa-ile de dificult&'ile sau confu.iile
,n acest tip de procesare a infor)a'iei. S3a studiat anali.a con'inutului protocoalelor de r&spuns cu
voce tare, ti)pii de reac'ie, aprecierea prin rangare a gradului de si)ilitudine dintre ite)i =de
eCe)plu, (ogers, 78F7, 78FN, 78FF>, precu) #i stadiile ipotetice ale procesului de r&spuns, de la
citirea ite)ului, ,ncep*nd cu =7> repre.entarea con'inutului+ =2> procesele de co)parare cu
infor)a'ia stocat& despre sine ,nsu#i, #i ter)in*nd cu =3> verificarea )ental& a r&spunsului, ,n
func'ie de utilitate =,n'eleas& )ai ales prin pris)a congruen'ei cu nor)ele sociale #i cu valorile
avute ,n vedere =cf. Dngleitner #i al., 78M9>.
Dceste stadii de prelucrare, tratate ca etape secven'iale #i distincte, sunt ,ns& interactive #i
chiar paralele ,n procesul )ental real. /eea ce, ,ntr3o descriere strict cognitiv&, apare ca proces
logic, este ,n fapt o procesare de tip euristic ,n care, ,n fiecare dintre etape, intervin aspecte
influen'ate de caracteristicile ite)ului, dar #i de starea glo-al& a psihis)ului su-iectiv =inclusiv
activarea unor co)pleCe sau a unor con'inuturi ale incon#tientului care, ,n )o)entul pre.ent, pot
interveni ,n proces&rile infor)a'iei f&r& ca su-iectul s& fie con#tient sau deplin con#tient de
aceasta>.
Pornind ,ns& de la ite), Dngleitner =78M9> descrie cinci caracteristici se)antice care
intervin se)nificativ, ,ngreun*nd sau si)plific*nd proces&rile r&spunsului% comprehensi#ilitatea
=c*t de u#or poate fi ,n'eles ite)ul>, am#iguitatea =dac& este posi-il& atri-uirea a )ai )ult dec*t
un singur ,n'eles>+ nivelul de a#stractizare =cu c*t infor)a'ia este )ai a-stract&, cu at*t cere o
procesare )ai desf&#urat&>+ gradul de re*erire personal =infor)a'ia care include direct #i
se)nificativ pe su-iect>+ evaluarea =sau )&sura de.ira-ilit&'ii sociale a con'inutului ite)ului>.
Dintre cau.ele care conduc spre o sc&.ut& co)prehensi-ilitate sunt utili.area unor cuvinte
neu.uale, neo-i#nuite, a unor structuri propo.i'ionale co)plicate, for'ate sau neclare, erorile
gra)aticale.
D)-iguitatea repre.int& incertitudinea legat& de ,n'elesul sti)ulului =spre deose-ire de
caracterul echivoc, ,n'eles ca diferen'& ,ntre persoane ,n ceea ce prive#te interpretarea ite)ului
cf. 6old-erg, 7893>. /au.ele a)-iguit&'ii 'in de pre.en'a unor cuvinte sau afir)a'ii cu )ai )ulte
,n'elesuri, a unor rela'ii echivoce ,ntre propo.i'iile fra.ei+ 'in, de ase)enea, de inco)pati-ilitatea
79
dintre ite)i #i for)atul r&spunsului prin introducerea unei nega'ii, a unor conJunc'ii de tip 0sau3
sauL, a unor fra.e cu )ai )ulte propo.i'ii principale.
Dceste gre#eli pun su-iectul ,n diferite posturi% =7> nu recunoa#te natura a)-igu& a
ite)ului #i, pur #i si)plu, ,l ,n'elege gre#it =interpret*ndu3l ,n alt sens dec*t cel eCpectat>+ =2>
recunoa#te a)-iguitatea ite)ului, ,ns& nu este sigur de care dintre ,n'elesurile posi-ile este vor-a.
@ivelul de a-stracti.are ridicat intervine ,n procesele de co)parare ,ntre ite) #i
eCperien'a personal&. Un ite) concret, care afir)& o infor)a'ie specificat& precu) cei care se
refer& la co)porta)ente clar specificate, nu)esc condi'ii #i situa'ii se)nificative, sau includ
fapte a c&ror veridicitate poate fi afir)at& aJut& la o evocare rapid& din )e)orie. 2te)ul a-stract
cere procesarea ,n continuare a ,n'elesului s&u, integrarea treptat& #iEsau supli)entarea
infor)a'iei prin eCe)ple, referiri la fapte concrete. 2te)ii a-strac'i sunt, de regul&, cei care
pre.int& atitudini, opinii, descrieri generale, cer interpretarea unor eveni)ente generale sau
integrarea lor de3a lungul unor situa'ii diverse, co)pararea cu standarde nespecificate, inferen'e
personale. Sunt cercet&ri care indic& o rela'ie direct propor'ional& ,ntre gradul de a-stracti.are #i
diferen'ierile ,n )odul cu) ,n'eleg su-iec'ii ace#ti ite)i =Dngleitner, 78M9>.
6radul ,n care con'inutul ite)ului este se)nificativ pentru i)aginea de sine a su-iectului
este ,n direct& rela'ie cu capacitatea acestuia de a r&spunde pe -a.a unei percep'ii sau a unei
eCperien'e proprii asupra lucrurilor, ,n )&sura ,n care su-iectul este direct )en'ionat prin ite),
fie la nivelul tr&irii unor eveni)ente sau al ac'iunii #i al i)plic&rii e)o'ionale. (eferirea
personal& intervine ,n stadiul co)par&rii ite) 3 eu.
M&sura ,n care un ite) evoc& valori, standarde apro-ate social, deter)in&ri #i preJudec&'i
co)une, este direct propor'ional& cu pro-a-ilitatea ca su-iectul s& selecte.e r&spunsul ,n sensul
de.ira-ilit&'ii sociale. Dcest gen de Judecat& intervine )ai ales ,n stadiul evalu&rilor utilit&'ii #i
consecin'elor.
1.4.5. Caracteristici psihometrice
!n studiile clasice, acest tip de caracteristici a constituit pro-le)atica principal&.
Para)etrii avu'i ,n vedere ,n anali.a ite)ilor sunt% )edia ca )&sur& a tendin'ei centrale, varian'a,
sta-ilitatea ca )&sur& a gradului ,n care su-iec'ii ,#i p&strea.& la retest r&spunsul ini'ial #i
corela'ia ite) 3 test ca deter)inare a capacit&'ii de discri)inare a fiec&rui ite). Deter)in&rile
caracteristicilor psiho)etrice, deJa co)entate ,n lucrarea Z"a.ele psihodiagnosticuluiZ, 2007 #i
5eorie #i practic& ,n psihodiagno.&, 2003, este util& oric&ror cercet&ri care ur)&resc selec'ia
scalei finale ,n ur)a eCperi)ent&rii pe loturi de su-iec'i, sta-ilirea caracteristicilor psiho)etrice
ale chestionarului, ,n special ,n calculul validit&'ii, co)pararea caracteristicilor #i valorii
psihodiagnostice a dou& sau )ai )ulte chestionare, studii privind )&sura ,n care anu)ite
caracteristici care 'in de construc'ia ite)ilor influen'ea.& sta-ilitatea #i validitatea intern& a
ite)ilor.
/ercetarea eCtins& desf&#urat& de Dngleitner, Kohn #i <Ohr asupra unor chestionare
i)portante ,n aria psihodiagno.ei personalit&'ii, studiu care a cuprins #i deter)inarea #i
)&surarea tuturor caracteristicilor )en'ionate, i3a condus spre conclu.ia c& 0influen'a
caracteristicilor ite)ilor asupra calit&'ii chestionarelor este at*t siste)atic&, c*t #i su-stan'ial&L.
Modul ,n care au r&spuns chestionarele intrate ,n studiu MMP2, MP2, MM\, $P2 D #i ", 79
PF\ D #i ", FP2, 6iessen 5est #i P25 dovede#te nu)eroase neregularit&'i #i erori de construc'ie,
datorit& lipsei de siste)ati.are #i, )ai ales, dovede#te faptul c& 0structura de suprafa'& a
sti)ulului ver-al, dac& este )&surat& cuprin.&tor, este un deter)inant esen'ial al fidelit&'ii #i
7F
validit&'ii r&spunsurilor su-iec'ilor la ite)iL =aspecte ,n care eCist& o )are varia-ilitate la nivelul
acestor chestionare>.
Dceste cerin'e s3au constituit a.i ,ntr3o )etodologie siste)atic& de construire #i
eCperi)entare a chestionarului de personalitate, aplicat& ,n special la nivelul inventarelor de tip
"ig Five, care tinde s& devin& #i indicator de accepta-ilitate al oric&rui nou instru)ent.
E;'n!er+
Cara#'ers'# "r(n! 7enerarea 'emlor
!n cadrul unui progra) de de.voltare a testelor de personalitate, KacAson =789N> ,ncepe
prin accentuarea necesit&'ii de a opera defini'ii specifice #i reciproc eCclusive pentru fiecare
construct3proiect reali.a-il ,n condi'iile trecerii ,n revist& a literaturii de specialitate privind
di)ensiunea respectiv&. /eea ce echipa condus& de KacAson #i reali.ea.&, gener*nd un lot ini'ial
de ite)i pentru fiecare construct avut ,n vedere, cu aJutorul a ceea ce autorul nu)ea 0o gril& de
situa'ii #i secven'e co)porta)entale =KacAson, 78F0>. De eCe)plu, ,n cadrul a ceea ce KacAson
nu)e#te ,n 78F0 0un siste) secven'ial de de.voltare a scalei de personalitateL, unui grup de
Judec&tori eCper'i li se dau descrieri derivate ale unor persoane 0'int&L care eCe)plific& ,n )are
)&sur& ,n co)porta)entul lor tr&s&tura dat&. Pasul ur)&tor const& ,n sarcina de a Judeca #i ranga
pro-a-ilitatea ca aceste persoane s& apro-e fiecare dintre ite)ii respectivi. De ase)enea, grupul
are #i sarcina de a sta-ili gradul ,n care ite)ii pot fi considera'i relevan'i pentru constructul
respectiv.
Modelul lui KacAson poate fi considerat ca pri)& ,ncercare de a siste)ati.a generarea de
ite)i. Dcest )odel nu a avut cu adev&rat i)pact ,n epoc&, dar venea s& r&spund& unor pro-le)e
ridicate anterior de un alt cercet&tor, <oevinger =78BF>. Deficien'a )aJor& incri)inat& de
<oevinger referitor la procesul de generare a ite)ilor pentru a repre.enta un anu)it construct 'ine
de i)posi-ilitatea de a3l repeta ca pe orice eCperi)ent psihologic #i acest lucru )ai ales datorit&
,nc&rc&turii de idiosincrasie, de su-iectivitate ,n aprecierea de c&tre cercet&tor, a anu)itor
con'inuturi #i co)porta)ente, confor) propriilor sale preconcep'ii, stereotipuri, eCperien'e. !n
for)ularea regulilor care ar putea ,nl&tura unele influen'e negative, <oevinger pleac& de la
postularea faptului c& ite)ii lotului tre-uie eCtra#i dintr3o arie de con'inuturi )ai larg& dec*t
tr&s&tura propriu3.is&. /onsecin'ele acestui postulat ,l conduc la for)ularea unor reguli% 7. ar
tre-ui s& fie construi'i #i ite)i care s& evalue.e alte tr&s&turi ,nrudite, dar cu valoare
discri)inativ& pentru tr&s&tura dat&+ 2. ite)ii tre-uie ale#i ,n a#a fel ,nc*t s& repre.inte toate
con'inuturile posi-ile care ar putea eCpri)a tr&s&tura respectiv&, ,n func'ie de toate teoriile
alternative cunoscute+ 3. do)eniile con'inuturilor ar tre-ui s& fie repre.entative pentru i)portan'a
lor eCisten'ial&.
D) insistat aici asupra acestei a-ord&ri a pro-le)ei con'inutului ite)ilor pentru c&, odat&
cu aceste cerin'e teoretice, ,n c*)pul cercet&torilor intr& o cerin'& taCono)ic&% aceea de a ela-ora
o reea nomologic ,n care s& fie cuprinse constructele care sunt evaluate.
Peste 7B ani, "uss R /raicA =78M3> pu-lic& un al doilea )odel coerent privind sarcina de
generare a ite)ilor, dependent de ceea ce autorii nu)esc 0frecven'a ac'iuniiL #i care se -a.ea.&
pe gradul de prototipicitate al unui co)porta)ent pentru o anu)it& tr&s&tur&. Pri)ul pas al
acestui progra) const& ,n selectarea ,n )od siste)atic a unui set de tr&s&turi, dintr3un )odel
structurat de co)porta)ent interpersonal, reali.at de Qiggins =78F8>. Dl doilea pas se pune ,n
practic& printr3un e#antion larg de su-iec'i, care au sarcina de a identifica o serie de
co)porta)ente o-serva-ile care corespund tr&s&turii, sau, altfel spus, generea.& acte
co)porta)entale care pot fi considerate )anifest&ri ale tr&s&turii.
7M
Dl treilea pas este ,ncredin'at unui alt lot de su-iec'i, care vor aprecia prin rangare gradul
de prototipicitate al acestor acte co)porta)entale pentru tr&s&tura dat&. Dceast& evaluare nu se
face la ,nt*)plare, ci se -a.ea.& pe un set de reguli de evaluare a 0prototipicit&'iiL #i pe consensul
unui )are nu)&r de vor-itori ai unei li)-i. Dceast& procedur& ela-orat& de "uss #i /raicA este
pri)a care ,ncearc& s& capitali.e.e cuno#tin'ele se)antice ale oa)enilor ,n leg&tur& cu acele
co)porta)ente care sunt tipice pentru o anu)it& tr&s&tur&. De.avantaJul principal al )etodei
const& ,n faptul c& nu )ai este la fel de util& atunci c*nd se pune pro-le)a construirii unor ite)i
pentru o tr&s&tur& pentru care nu eCist& denu)iri ela-orate la nivelul li)-aJului co)un #i fa'& de
care ne pute) a#tepta ca oa)enii s& nu ai-& intui'ii se)antice -ine definite, ca, de eCe)plu, ,n
ca.ul anu)itor di)ensiuni ce se )anifest& ,n -olile psihice =Dngleitner #i al., 78M9>.
Studiul )en'ionat eCa)inea.& )odul de generare a ite)ilor la )aJoritatea chestionarelor
de personalitate #i g&se#te c& ,n practic& este vor-a )ai )ult de o co)-inare a celor trei puncte de
vedere, astfel% autori precu) /attell construiesc noi ite)i l&s*nd neeCplicat& ra'iunea care a stat
la -a.a gener&rii lor+ autorii MMP23ului, Hatha:a4 #i McVinle4, utili.ea.& eCper'i pentru a le
furni.a )anifest&rile tipice pentru tr&s&tura patologic& vi.at&+ )aJoritatea, printre care #i 6uilford
#i 6ough, copia.& ite)i din alte chestionare. 6old-erg =78F7>, studiind chestionarele a)ericane,
constat& c& ite)ii construi'i la ,nceputul secolului #i3au g&sit dru), prin )edierea )ai )ultor serii
de ,)pru)uturi, p*n& ,n chestionarele i)portante ale anilor PF0 3 PM0.
Su-iectivitatea ini'ial& care grevea.& ,n )od o-i#nuit procedeele de generare a ite)ilor nu poate
fi coriJat& de )etodele statistice de eCperi)entare ,n )&sura ,n care, de eCe)plu, ceea ce a fost
l&sat pe dinafar& sau uitat nu )ai poate fi recuperat pentru a deveni parte a scalei re.ultate. Una
dintre idiosincrasiile care grevea.& #i ,n pre.ent chestionarele avansate este su-iectivitatea
autorului ,n deci.ia asupra denu)irii scalei re.ultate sau a factorului re.ultat, deci.ie care va
reflecta ,n )are )&sur& preconcep'iile acestuia =Dngleitner #i al. 78M9>. 2at& de pild&, ,n inventare
i)portante de personalitate, )ultitudinea de denu)iri ,nt*lnite pentru o aceea#i tr&s&tur& =situa'ia
e)otivit&'ii, conservatoris)ului, factorului intelectual etc.>.
/ercet&rile pre.entate indic& interesul actual pentru a desf&#ura eforturi concertate spre
siste)ati.&ri ale diferitelor pro-le)e cu care se confrunt& generarea ite)ilor, dar #i spre a o
transfor)a ,ntr3o activitate c&reia s& i se controle.e )aCi)al varia-ilele. $ste #i aceasta o
eCpresie a ra'ionalis)ului eCtre), care poate avea efecte paradoCale, ,ngust*nd creativitatea
natural&.
S tendin'& contrar& este cea a unor creatori de chestionare, precu) 6ough, de a folosi
strategiile ,ntr3o )anier& fleCi-il&, de a3#i de.volta instru)entul din interiorul aceluia#i lot ini'ial
de ite)i, unii prelua'i, al'ii rescri#i, al'ii nou crea'i, dup& cu) vo) vedea ,n capitolul dedicat
2nventarului de personalitate /alifornia.
/ercet&rile co)parative reali.ate asupra unora dintre chestionarele i)portante #i universal
recunoscute au de)onstrat, de eCe)plu, c& scalele care evaluea.& constructe si)ilare sau aproape
si)ilare tind s& cuprind& tipuri de ite)i relativ ase)&n&tori, indiferent de diferen'ele dintre
chestionare privind construc'ia #i chiar teoria de -a.&. De eCe)plu, Dngleitner #i al. =78M9>,
anali.*nd co)parativ scalele de anCietate #i de nevrotis) din diverse chestionare, de)onstrea.&
c& ,n acestea prevalea.& ,n general ite)i care descriu o )ul'i)e de reac'ii psihofi.iologice.
Scalele de eCtraversie sau cele de nesinceritate, di)potriv&, au un procent ridicat de ite)i
co)porta)entali. Dcest lucru pare s& ,ndrept&'easc& conclu.ia autorilor c& ,ntre cercet&tori eCist&
o intui'ie ,)p&rt&#it& privind care tipuri de ite)i sunt )ai adecva'i ,n eCpri)area sau )&surarea
unor anu)ite tr&s&turi ale personalit&'ii, chiar dac& aceste intui'ii nu au fost, p*n& ,n pre.ent,
siste)ati.ate.
78
De ase)enea, pornind de la )etoda prototipurilor #i a frecven'elor de ac'iune a lui "uss #i
/raiA, construit& ,n principal pe tr&s&turi de tip interpersonal, se pot constitui astfel de
taCono)i.&ri #i pentru alte clase de co)porta)ente. Pro-le)a cea )ai ignorat& de c&tre
constructorii de chestionare pare s& fie cea a conteCtului situa'ional, )ai eCact a specificit&'ii
co)porta)entului u)an legat& de situa'ie. Dngleitner o-serv& c&, ,n general, constructorii de
ite)i procedea.& ca #i c*nd ,n'elesul psihologic al caracteristicilor situa'ionale ar putea fi captat
doar ca o referire condi'ional&, te)poral& sau adver-ial&.
Pro-le)ele consecutive unei astfel de trat&ri a con'inuturilor ite)ilor pro-le)e de felul
0$ste se)nificativ& o repre.entare a conteCtului situa'ional ,ntr3un ite) care tre-uie s& fie, ,n
acela#i ti)p, scurt, clar #i precisWL sau 0/are este capacitatea real& de evocare a tr&s&turii date
printr3un unic act co)porta)entalWL sau 0$ste asigurat& tipicitatea ,n a#a )&sur& ,nc*t s& pute)
proceda, ,n )od real, la o rangare a co)porta)entuluiWL au condus spre necesitatea unei
siste)ati.&ri a caracteristicilor ite)ilor #i a pro-le)aticii aferente fiec&rei etape a construirii
scalei de eCperi)entare.
Dngleitner grupea.& astfel patru categorii de pro-le)e% 7. pro-le)e care 'in de deci.ii
privind tr&s&tura #i rela'ia ei cu eveni)ente o-serva-ile, respectiv rela'ia se)antic& ite)
3tr&s&tur& #i rela'ia logic for)al&+ 2. scrierea propriu3.is& sau selectarea ite)ului care pune
pro-le)e privind caracteristicile psiholingvistice de suprafa'& ale ite)ilor+ 3. citirea #i procesul
cognitiv de receptare a ite)ului, respectiv pro-le)e care 'in de co)prehensi-ilitate+ N. relevan'a
ite)ului sau anali.e statistice #i calit&'i psiho)etrice.
Con#e"'e #ara#'ers'#e
anal$% !e 'em, anali.a ,n detaliu a ite)ilor individuali ai unui test sau chestionar cu scopul de a
evalua fidelitatea #i validitatea fiec&ruia+ anali.ele se centrea.& pe con'inutul ite)ilor #i pe for)a
acestora #i se pot desf&#ura cantitativ sau calitativ, sta-ilind c*t contri-uie efectiv fiecare la
fidelitatea general& #i validitatea testului. Dnali.a calitativ& se preocup& #i de aspecte precu)
a)-iguitatea, dificultatea, etc.
anal$% &a#'oral%< )etod& statistic& ce ,ncearc& s& pun& ,n eviden'& factorii co)uni unui
ansa)-lu de varia-ile care au ,ntre ele anu)ite corela'ii. Dnali.a re.ultatelor o-'inute prin
ad)inistrarea )ai )ultor teste )entale.
#5es'onar !e "ersonal'a'e, ,n sens larg, un set de ,ntre-&ri 3ite)i care se refer& la o te)&
=aspect al personalit&'ii> sau un grup de aspecte ,nvecinate acesteia+ ,n sens specific, un
instru)ent de evaluare standardi.at
em"r#< aspect care decurge din taton&ri practice, neghidate de un scop sau de un cadru teoretic.
&a#'or, ,n general, orice aspect care are o influen'& cau.al& asupra unui feno)en+ prin eCtindere,
factorul este o varia-il& independent&. !n statistic&, un produs al anali.ei factoriale, nu)ere ,ntr3o
)atrice factorial&+ anali.a factorial& ideal& identific& un nu)&r )ic de factori fiecare ortogonal
fa'& de ceilal'i. Factorii care apar ,n ur)a anali.ei factoriale tre-uie s& fie eCa)ina'i su-iectiv
pentru a deter)ina dac& repre.int& di)ensiuni psihologice evidente. $Cist& o tendin'& )ai ales
c*nd tehnica anali.ei factoriale se aplic& inventarelor de personalitate, s& se identifice factorii
care apar cu tr&s&turile. Strict vor-ind, factorul nu este o tr&s&tur&+ tr&s&tura este inferat& pornind
de la factorul o-'inut, repre.int& o regularitate su-iacent& -a.ei de date de la care s3a pornit, astfel
c& cei doi ter)eni, tr&s&tur& #i factor nu tre-uie considera'i sinoni)i. Pentru a putea s& sta-ili) o
tr&s&tur& valid& ave) nevoie de infor)a'ii adi'ionale. =DP MB>
20
!eosn#rase, define#te dispo.i'ia individului de a organi.a, prin #i pentru el ,nsu#i, date #i fapte
identice, dup& dispo.i'iile sale personale, afective sau cognitive. De eCe)plu, )aJoritatea
gre#elilor de li)-aJ se datorea.& co)porta)entelor ideosincrasice. DP 87>
n'u*e< sesi.area direct& a ele)entelor organi.ate spontan ,ntr3un ansa)-lu deter)inat. /.6.
Kung face din ea o func'ie funda)ental& a psihicului, datorit& c&reia, ,n )od su-it, un con'inut ne
este pre.entat su- o for)& definitiv&, f&r& ca noi s& #ti) cu) s3a aJuns aici.
me'o!%, ansa)-lu de proceduri, de)ersuri sau reguli adoptate ,n conducerea unei cercet&ri. !n
)ultiplele do)enii aplicative ,n psihologie s3au de.voltat )etode care trasea.& )odalit&'i de
interac'iunea practicianului cu persoanele studiate sau asupra c&rora se intervine+ vor-i) de
)etoda o-serva'iei, )etod& de grup, )etod& glo-al& sau analitic&, )etod& nondirectiv&, )etod&
co)porta)ental& etc. $ste esen'ial s& se raporte.e faptele o-servate la )etodele utili.ate pentru
studiu. =DP 87>
"s5o!a7no$%, ,n )od specific, se refer& la proceduri de diagnosticare a anor)alit&'ilor
psihologice, a tul-ur&rilor )entale etc. Mai general, ter)enul este folosit pentru orice procedur&
de evaluare psihologic& sau de personalitate. 5er)enul de psihodiagnostic se refer& la orice
tehnici valide de evaluare a personalit&'ii prin interpretarea )odelelor de co)porta)ent, inclusiv
a celor non3ver-ale. =DP MB>
"s5ome're, se refer& la )&surarea a ceea ce este psihologic, respectiv aplicarea principiilor
)ate)atice #i statistice datelor din psihologie+ )ai specific, se refer& la testarea )ental&
inclu.*nd evaluarea personalit&'ii, evaluarea inteligen'ei, deter)inarea aptitudinilor etc.
'a;onome< clasificare siste)atic&, ,n special a for)elor vii.
'eor ale "ersonal'%*, ,n func'ie de orientarea general& #i )odul cu) caracteri.ea.& ter)enul
de personalitate, deose-i) ,ntre% teorii tipologice% pun accent pe clasificarea indivi.ilor ,n func'ie
de tipuri =de eCe)plu, Kung, introvert vs. eCtravert>+ teorii privind tr&s&turile% astfel de teorii
operea.& pe presupunerea c& personalitatea unui o) este un co)pleC de tr&s&turi sau )oduri
caracteristice de a co)porta)ent, g*ndire, de a si)'i sau reac'iona. 5eoriile recente utili.ea.&
anali.a factorial& pentru a i.ola di)ensiunile su-iacente ale personalit&'ii #i, pro-a-il, (."./attell
este una dintre teoriile cele )ai de.voltate care se -a.ea.& pe un set de tr&s&turi surs& presupuse a
eCista ,n cantit&'i relative ,n fiecare persoan& #i care sunt Zinfluen'ele structurale reale su-iacente
personalit&'iiZ. D-ord&rile tipologice #i cele privind tr&s&turile sunt co)ple)entare+ teorii
psihodina)ice #i psihanaliste av*nd la -a.& teoriile lui Freud, Kung sau cele psihosociale ale lui
Ddler, Fro)), Sullivan, Horne4, <aing #i Pearls cu accentuarea factorilor de de.voltare+ teorii
-ehavioriste care se centrea.& pe o eCtindere a teoriilor ,nv&'&rii+ teorii legate de ,nv&'area social&
care tratea.& personalitatea din perspectiva acelor aspecte care sunt achi.i'ionate ,n conteCt
social+ teorii situa'ionale care pun accent pe faptul c& cea ce este consistent ,n co)porta)entul
o-serva-il este larg deter)inat de caracteristicile situa'iei )ai degra-& dec*t de tr&s&turi sau
factori interiori+ teorii interac'ioniste, eclectice, care )en'in c& personalitatea e)erge din
interac'iuni dintre predispo.i'ii #i calit&'ile particulare #i )aniera ,n care )ediul influen'ea.& felul
lor de a se )anifesta. !n conclu.ie pute) discerne pentru ter)enul de personalitate dou& aspecte
generale+ pri)ul deriv& din pri)ele trei tipuri de a-ordare pentru care personalitatea repre.int& un
construct teoretic legiti), o entitate ipotetic& interioar& care are un rol cau.al pentru
co)porta)ent, #i o for'& eCplicativ& autentic&+ pentru celelalte perspective, este conceput& ca un
factor secundar inferat pe -a.a consisten'ei de co)porta)ent. =DP MB>
'es' !e "ersonal'a'e, orice instru)ent profesionist pentru evaluarea personalit&'ii. Se disting ,n
principal teste directe, care se adresea.& direct co)porta)entului o-serva-il sau care poate fi
evaluat con#tient, precu) chestionarele sau inventarele de personalitate, #i teste indirecte, sau
27
proiective, care se adresea.& ,ntregului personalit&'ii, #i aspectelor incon#tiente =eCe)plu, testul
S.ondi>. =DP MB>
'r%s%'ur% !e "ersonal'a'e, repre.int& o dispo.i'ie sau caracteristic& su-iacent& presupus& care
poate fi folosit& ca o eCplica'ie pentru regularit&'ile sau aspectele consistente dale
co)porta)entului acesteia. !n sens )ai larg, o descriere a )odurilor de co)porta)ent,
percepere, g*ndire caracteristice pentru o persoan&+ acest sens este folosit strict descriptiv, f&r&
eCisten'a unei inten'ii eCplicative. =DP MB>
'r%s%'ur%, ,n genere o caracteristic& re.istent& care poate servi ca eCplica'ie pentru regularit&'ile
co)porta)entale o-servate la acea persoan&, pentru ceea ce este consistent ,n co)porta)entul ei.
5r&s&tura este o entitate teoretic& care este folosit& pentru a eCplica consisten'ele
co)porta)entale ale persoanei sau diferen'ele dintre consisten'ele co)porta)entale a )ai )ultor
persoane+ ,n acest sens, este incorect s& utili.&) ter)enul pentru a dese)na aceste aspecte
co)porta)entele ,n sine. =DP MB>
Proe#' a"l#a'( !e semes'ru
/u statut o-ligatoriu% Cons'rurea unu #5es'onar !e!#a' une 'r%s%'ur !e "ersonal'a'e
/erin'e #i pa#i%
ve'i alege o tr&s&tur& de personalitate+
ve'i defini clar tr&s&tura =di)ensiunea> preci.*nd #i fa'etele ei =studiu -i-liografic>+
ve'i construi un chestionar pilot, confor) )etodei ra'ionale+ ,n construirea ite)ilor ve'i
'ine sea)a de toate tipurile de leg&tur& ite) tr&s&tur&+
ve'i eCperi)enta chestionarul pilot aplic*ndu3l pe un nu)&r de su-iec'i+
ve'i reali.a anali.a de ite)i =grad de discri)inare #i grad de dificultate>
ve'i reali.a anali.a fidelit&'ii prin )etoda consisten'ei interne+
ve'i restructura chestionarul confor) datelor de cercetare.
Ddapta-ilitate, agresivitate =,n general, ,n adolescen'&, ,n toCico)anie, etc.>, angaJa)ent
organi.a'ional, anCietate, asertivitate, asu)area riscului, atitudini creative, caris)a, capacitatea
de cooperare, capacitatea de convingere, capacitatea de deci.ie, capacitatea de evaluare
=Judicativ&>, capacitatea de )ediere, creativitate =artistic&, tehnic&, co)ercial&, etc.>, e)patie,
independen'& ,n deci.ii, inteligen'& e)o'ional&, intui'ie, ,ncredere ,n sine, locul controlului,
opti)is), pre.en'& social&, perseveren'&, r&-dare, responsa-ilitate, respect de sine, satisfac'ie ,n
)unc&, siguran'& de sine, si)'ul u)orului, spirit )oral3etic, sugesti-ilitate, toleran'&, ti)iditate
sunt nu)ai c*teva eCe)ple de tr&s&turi de personalitate pentru care pute'i ,ncerca s& construi'i un
chestionar specific.
Tes' !e e(aluare a #uno4'n*elor
7. /are este principala li)it& a chestionarelor de personalitateW
2. /are sunt pro-le)ele esen'iale ,n construirea unui chestionar de personalitateW
3. /are sunt etapele generale ,n construirea unui chestionar de personalitateW
N. /are sunt strategiile de construire a chestionarelor de personalitate #i cu) pot fi definite
fiecareW
B. /are sunt principalele avantaJe #i de.avantaJe ale )etodei ra'ionaleW
9. /are este specificul )etodei e)pirice #i avantaJele utili.&rii acesteia ,n construirea
chestionarului de personalitateW
22
F. /are sunt avantaJele #i de.avantaJele )etodei anali.ei factorialeW
M. /e tipuri de rela'ii pot eCista ,ntre con'inutul #i for)a ite)ilor #i tr&s&tura testat& =co)
porta)entul definit teoretic>W
8. /are sunt caracteristicile de suprafa'& ale ite)ilorW
70. /are sunt caracteristicile se)antice ale ite)ilorW
77. /are sunt pro-le)ele legate de caracteristicile se)antice ale ite)ilorW
72. /are sunt caracteristicile psiho)etrice ale ite)ilorW
=)lo7ra&e 4 #omen'ar
Dllport, 6. Q. R Sd-ert, H. S., 7839, Trait 6ames: A Ps7cho3le-ical 1tud7, Ps4chological
Monographs, NF
Dllport, 6. Q., 783F, Personalit7: A Ps7chological Interpretation, Holt, (inehart R Qinston,
@e: ;orA
Dnastasi, D., 78MF, Ps4chological 5esting, MacMillan Pu-l. /o., @e: ;orA
/ron-ach, <. 6., 7890, )ssentials o* Ps7chological Testing, Harper R (o:, @e: ;orA+
Dngleitner, D., Sstendorf, F., Kohn, S. P., 7880, To8ards a Ta-onom7 o* Personalit7 "escriptors
in &erman% A Ps7cho3le-ical 1tud7, $uropean Kournal of Personalit4, N, M8377M+
Dngleitner, D., Kohn, S. P., <Ohr, F. K., 78M9, It9s :hat +ou As; and <o8 +ou As; It: an
Itemmetric Anal7sis o* Personalit7 5uestionnaires, ,n Dngleitner, D. R Qiggins, K. S. =eds>,
Personalit4 Dssess)ent via \uestionnaires, Springer3?erlag, "erlin, 97370M
Dngleitner, D., (ie)ann, (., 7887, :hat an :e =earn *rom the "iscussion o* Personalit7
5uestionnaires *or the onstruction o* Temperament Inventories>, ,n Strelau, K., Dngleitner, D.
=eds>, $Cplorations in 5e)pera)ent% 2nternational Perspectives on 5heor4 and Measure)ent, p.
787320N, Plenu) Press, <ondon
Assessment and Testing, 7887, D Surve4 of research, Universit4 of /a)-ridge
"annister, D., 78FF, 6e8 Perspectives in Personal onstruct Theor7, Dcade)ic Press, @e: ;orA
"rand, /. (. R $gan, ?., 78M8, The ?$ig Five@ "imensions o* Personalit7> )vidence *rom
Ipsative, Ad(ectival 1el*3Attri#utions, Personalit4 and 2ndividual Differences, 70, 779B377F7+
"riggs M4ers, 2., Mc/aulle4, M. H., 78MB, !anual: A &uide to the "evelopment and 4se o* the
!7ers $riggs T7pe Indicator, /onsulting Ps4chologist Press, Palo Dlto
"roAAe), F. "., 78FM, The =anguage o* Personalit7, te.& de doctorat, Universitatea 6ronigen,
Slanda+
"uss, D. M., R /raiA, V. H., 78M3, The Act FreAuenc7 Approach to Personalit7, Ps4chological
(evie:, 80, 70B3729
/aprara, 6. ?. #i Perugini, M., 788N, Personalit7 1tructure in Italian, $uropean Kournal of
Personalit4, M
/attell, (. "., 78N3, The "escription o* Personalit7: $asic Traits Resolved into lusters, Kournal
of D-nor)al and Social Ps4cholog4+
/attell, (. "., 78N9, "escription and !easurement o* Personalit7, Qorld "ooA, @e: ;orA+ R
78NF, on*irmation and lari*ication o* Primar7 Personalit7 Factors, Ps4cho)etriAa, 72, 78F3
220
/osta, P. 5. R Mc/rae, (. (., 78MB, 5he @$S Personalit4 2nventor4 Manual, Sdessa, Fl,
Ps4chological Dssess)ent (esources
/osta, P. 5. R Mc/rae, (. (, 78M8, 5he @$S3P2E@$S3FF2 Manual Supple)ent, Sdessa, PD(+
7882, @$S3P23( Professional Manual, revised, @$S Personalit4 2nventor4, and @$S3Five3
Factor 2nventor4, Sdessa, PD(
23
De (aad, ". R /alJe, H., 7880, Personalit7 in the onte-t o* onversation: Person Tal;
De (aad, "., et al., 78MM, op. cit., Hofstee, Q. V. "., 7880, The 4se o* )ver7da7 =anguage *or
1cienti*ic Purpose, $uropean Kournal of Personalit4, N, FF3MM+ De (aad, "., 7882, The
Replica#ilit7 o* the $ig Five Personalit7 "imensions in the Three :orld lasses o* "utch
=anguage, $uropean Kournal of Personalit4, 9, 7B328+ /aprara R Perugini, 788N, op. cit.,
Hofstee, Q. V. "., 788N, op. cit.
Dig)an, K. M., 7880, Personalit7 1tructure: )mergence o* the Five3Factor !odel, Dnnual
(evie: of Ps4cholog4, N7, N7F3NN0
Spranger, $, 782M, T7pes o* !an, Stechert, @e: ;orA+ R Dllport, 6. Q., ?ernon, P. $., <indse4,
6., 7890, A 1tud7 o* Balues, Houghton Mifflin, "oston =ed. a 2223a>, unde autorii, -a.*ndu3se pe
tipologia lui Spranger o)ul teoretic, econo)ic, estetic, social, politic #i religios construiesc
un test o)oni) ,n dou& p&r'i, cu un total de NB de ite)i. De eCe)plu% 0/*nd asista'i la o
cere)onie fastuoas& =-isericeasc& sau acade)ic&, o instalare ,n func'ie, sunte'i )ai )ult
i)presionat de% a. culoarea #i fastul oca.iei+ -. influen'a #i puterea grupului.L Preferin'a este
repre.entat& grafic printr3un profil. Dutorii consider& testul ca fiind de tip ideografic.
$isen-erg, P., 78N7, Individual Interpretation o* Ps7choneurotic Inventor7 Items, Kournal of
6eneral Ps4cholog4, 2B, 783N0. $Cperi)ent constatativ, anchetea.& su-iec'ii ,n leg&tur& cu
)otivul pentru care au dat anu)ite r&spunsuri la ite)ii testului =r&spunsuri de for)atul Da W
@u>. !n afara unei ga)e largi eCplicative pentru fiecare r&spuns, descoper& #i eCplica'ii identice
pentru for)ate de r&spunsuri opuse+
Fors)an, <., 7883, &iving )-treme Responses to Items in 1el*3)steem 1cales: Response 1et or
Personalit7 Trait> $uropean Kournal of Ps4chological Dssess)ent, 8, 7, 333N0, care descoper&
c& nu)&rul de r&spunsuri eCtre)e corelea.& se)nificativ ,ntre scale diferite, ceea ce3l conduce
la afir)a'ia c& a da r&spunsuri eCtre)e poate fi un aspect independent de con'inutul scalei+
anali.a a condus spre deter)inarea faptului c& acest tip de r&spunsuri erau ,n )are )&sur&
deter)inate de o respingere categoric& a acelor ite)i care descriu o caracteristic& negativ& a
persoanei.
$4sencA, H. K. R $4sencA, S. ". 6., 78FB, !anual o* the )7senc; Personalit7 5uestionnaire,
Universit4 of <ondon Press, <ondon
FisAe, D. Q., 78N8, onsistenc7 o* the Factorial 1tructures o* Personalit7 Ratings *rom "i**erent
1ources, Kournal of D-nor)al and Social Ps4cholog4, NN, 32833NN, R 5upes, $. /. R /hristal,
(. /., 7897, Recurrent Personalit7 Factors $ased on Trait Ratings, U.S. Dir Force, <aAeland
Foss, D. K., HaAes, D. 5., 78FM, Ps7cholinguistics, $ngle:ood /liffs% Prentice Hall
Francis, <. K., 7887, The "ual 6ature o* the )P5 =ie 1cale among ollege 1tudents in )ngland,
Personalit4 and 2ndividual Differences, 72, 72BB37290
6alluci, M., <auriola, M., <eone, <., <ivi, S., Perugini, M., 788N, omparing "i**erent !!T!
!ethods on the $ig Five "omains, lucrare pre.entat& la a ?223a conferin'& $DPP, Madrid+
Perugini, M., <eone, <., 6alluci, M., <auriola, M., 788N, 1election o* a 1hort Ad(ective hec;list
to !easure $ig Five, lucrare pre.entat& la a ?223a conferin'& a $DPP, Madrid+
Ste4er, (., Ferring, D., Sch)itt, M. K., 7882, 1tates and Traits in Ps7chological Assessment,
$uropean Kournal of Ps4chological Dssess)ent, 2, F838M, ,n care autorii propun o clas& de
)odele denu)ite 0)odele de tr&s&turi3st&ri latenteL =<S5M> care iau ,n considerare efectele
siste)atice ale situa'iei ,n care se desf&#oar& evaluarea #i interac'iunile persoan&3situa'ie. Prin
0situa'ieL se ,n'eleg toate influen'ele trec&toare asupra co)porta)entului persoanei ,n )o)entul
evalu&rii caracteristici ale situa'iei, tr&iri recente, st&ri psihofi.iologice etc.
6old-erg, <. (., 7893, A !odel o* Item Am#iguit7 in Personalit7 Assessment, $ducational and
Ps4chological Measure)ent, 2M, 2F33289
2N
6old-erg, <. (., 78F7, A <istorical 1urve7 o* personalit7 1cales and Inventories, ,n
McVe4nolds, P. =ed.>, Ddvances in Ps4chological Dssess)ent, vol. 2, Palo Dlto, 2833339
6old-erg, <. (., 78M7, =anguage and Individual "i**erences: The 1earch *or 4niversals in
Personalit7 =e-icons, ,n Qheeler, <. =ed.>, (evie: of Personalit4 and Social Ps4cholog4, 2,
7N7379B, Sage, "everl4 Hills, /D
6old-erg, <. (., 78M2, 4ncon*ounding 1ituational Attri#utions *rom 4ncertain, 6eutral and
Am#iguous Cnes: A Ps7chometric Anal7sis o* "escription o* Cnesel* and Barious T7pes o*
Cthers, Kournal of Personalit4 and Social Ps4cholog4, N7, 3, B7F3BB2
6old-erg, <. (., 7882, From Ace to Dom#ie: 1ome )-plorations in the =anguage o* Personalit7,
,n Spiel-erg, /. D., @utcher, K. @. =eds>, Ddvances in Personalit4 Dssess)ent, vol. 7, p. 2033
23N, $rl-au), Hillsdale, @.K.+
"riggs, S. (., 7882, Assessing the Five3Factor !odel o* Personalit7 "escription, Kournal of
Personalit4, 90, 2B33283
6old-erg, <. (., op. cit., Hofstee, Q. V. "., De (aad, "., 6old-erg, <. (., 7882, Integration o*
the $ig Five and ircumple- Approaches to Trait 1tructure, Kournal of Personalit4 and Social
Ps4cholog4, 93, 7N93793
Hase, H. D. R 6old-erg, <. (., 789F, The omparative Balidit7 o* "i**erent 1trategies o*
"eriving Personalit7 Inventor7 1cales, Ps4chological "ulletin, 9F, 23732NM
Hofstee, Q. V. ". et al., op. cit.+ Perugini, M., 7883, A circumple- <ierarchical Approach to
Individuate a Ta-onom7 o* Personalit7 haracteristics, te.& de doctorat, Universitatea din
(o)a
Hofstee, Q. V. "., 788N, :ho Eno8s $est a#out Personalit7, lucrare pre.entat& la a ?223a
conferin'& $DPP, Madrid
Hofstee, Q. V. "., De (aad, "., 6old-erg, <. (., op. cit.+ HendriAs, D. D% K., Hofstee, Q. V. ".,
De (aad, "., 7883, onstruction o* the A$F Personalit7 5uestionnaire, lucrare pre.entat& la a
223a conferin'& $DPP, 6ronigen
KacAson, D. @., 789F, Personalit7 Research Form !anual, 6oshen, (esearch Ps4chologists
KacAson, D. @., 78F0, A 1eAuential 17stem *or Personalit7 1cale "evelopment, ,n Spiel-erger, /.
D. =ed.>, /urrent 5opic in /linical and /o))unit4 Ps4cholog4, vol. 2, Dcade)ic Press, @e:
;orA, 97389
KanAe, Q., 78F3, Das Dile))a von PersonlichAeitfrage-ogen+ <ennert., $., 78F3, 5hesen .ur
2te)sa))lung -ei PersonlichAeitfrage-ogen+ a)-ele ,n (einhart, 6. =ed.>, "ericht u-er den 2F
Vongres der Deutschen 6esellschaft fur Ps4chologie, Viel, 78F0, Hografe, 6ottingen
Kohn, S. P., 7880, The ?$ig Five@ Factor Ta-onom7: "imensions o* Personalit7 in the 6atural
=anguage and in 5uestionnaires, ,n Pervin, <. =ed.>, Hand-ooA of Personalit4 5heor4 and
(esearch, @e: ;orA, 6uilford, 993700
Kung, /. 6., 7827, Ps4chologische 54pen, 6esa))elte QerAe, vol. ?2, (ascher3?erlag, Turich
=7890>+ par'ial tradus& ,n 788N, 0Descrirea tipurilor psihologiceL, antologia /. 6. Kung, vol. 22,
$d. Dni)a "ucure#ti. Kung introduce de fapt pri)a dat& ter)enul de introversie ,n 7870, ,n
LPs4chic /onflicts in a /hild1, par. 73, /ollected QorAs 7F, apoi ,n 7872, ,n LS4)-ols of
transfor)ation1, /. Q. B, par. 78. Ii )ai pe larg, ,n co)unicarea LD Stud4 of Ps4chological
54pes1, for)ularea eCplicit& apare ,n /. Q. 9, par. MBM% 0Propun folosirea ter)enilor
XeCtraversieY #i XintroversieY pentru a descrie aceste )i#c&ri opuse ale li-idoului.L
Vell4, 6. D%, 78BB, The Ps7cholog7 o* Personal onstructs, @orton, @e: ;orA
<ienert, 6. D., 7898, Testau*#au und Testanal7se, "elt., Qeinhei)+ <Ohr, F. K., Dngleitner, D.,
78M0, $in Untersuchchung .u Sorachlichen For)ulierungen der 2te)s in Deutschen
2B
Personalichleitfrage-ogen, Teitschrift fur Diferentielle und Diagnostische Ps4chologie, 7, 27F3
23B+ Dngleitner et al., op. cit.
<oevinger, K. <., 78BF, C#(ective Tests as Instruments o* Ps7chological Theor7, Ps4chological
(eports, 3, 93B398N
Marcus, S. R /atina, D., 78F9, (olul constructelor ,n cunoa#terea e)patic&, (evista de
psihologie, 3, 2B33293+ 78FM, Stiluri apreciative, (evista de psihologie, 7, 3F33F+ 78M0, Stiluri
apreciative, $d. Dcade)iei, "ucure#ti+
Minulescu, M., 78M2, Rezolvarea de pro#leme i stilul cognitiv n investigaia (udiciar =cercet&ri
psihologice asupra activit&'ii #i personalit&'ii lucr&torilor din Judiciar>, te.& de doctorat,
Universitatea "ucure#ti+ BM,9[ dintre profesioni#tii eficien'i apar'in )odalit&'ii e)patice #i
28,3[ )odalit&'ii antagonice+ tendin'a de a utili.a )ecanis)e proiective ,n inferen'ele #i
aprecierea interpersonal& este ,nalt se)nificativ&, fiind discri)inativ& e)piric din perspectiva
criteriului eficien'ei profesionale. Dstfel ,nc*t una din conclu.iile cercet&rii este c& stilul
e)patic #i cel analogic de evaluare interpersonal& se )anifest& pentru aceast& categorie
profesional& ca o caracteristic& specific& a structurii personalit&'ii.
Minulescu M, 7889, hestionarele de personalitate n evaluarea psihologic, $d. 6arell,
"ucure#ti
Mc/lelland, D. /., 78M7, Is Personalit7 onsistent> ,n (a-in, D. 2., Drnoff, K., "ercla4, D. M. R
TucAer, (. D. =eds>, Further )-plorations in Personalit7, Qile4, @e: ;orA, MF3773
Mc/rae, (. (. R /osta, P. 5., 7880, Personalit7 in Adulthood, @e: ;orA, 6uilford, p. 23,
vor-esc despre structura de personalitate ca patern al covarierii tr&s&turilor ,ntr3o popula'ie.
Mc/rae, (. (. R /osta, P. 5., 788N, A Trait Perspective on the "escription and )-planation o*
$ehavior, ?222 /onference. of $DPP, Madrid
Mc/rae, (. (., 788N, Ps7chopatholog7 *rom the Perspective o* the Five3Factor !odel, ,n StracA,
S. R <orr, M. =eds>, Differentiating @or)al and D-nor)al Personalit4, @e: ;orA, Springer,
28338. /onsider& c& psihologia personalit&'ii ar tre-ui s& profite de un cadru general unde
eCplica'iile pot fi c&utate la nivele diferite+ un astfel de cadru general este )odelul oferit ,n
lucrare.
Meehl, 78F2, Reactions, Re*lections, Pro(ections, ,n "utcher, K. @. =ed.> S-Jective Personalit4
Dssess)ent% /hanging Perspectives, Dcade)ic Press, @e: ;orA, 73737M8
Megargee, $. 2., 78F2, The ali*ornia Personalit7 Inventor7 <and#oo;, Kosse43"ass, San
Francisco, Qashington, <ondon% capitolul Strategia construirii ite)ilor R capitolul Metode
generale de construire a inventarelor, p. 7B32M
Meili, (., 789N, !anuel du diagnostiAue ps7chologiAue, P.U.F., Paris
MilJAovitch, K., 78M7, Factorial Anal7sis and the "istances omputations in Repertor7 &rid Test
o* &% A% Eell7% Introduction to a "igital Programme, (evie: of Dpplied Ps4cholog4, 37, 7, N73
BM
@or)an, Q. 5., 7893, To8ards an AdeAuate Ta-onom7 o* Personalit7 Attri#utes: Replicated
*actor structures in peer nomination personalit7 ratings, Kournal of D-nor)al and Social
Ps4cholog4, 99, BF33BM3
Sstendorf, F., 7880, 1prache und Personlich;eitstru;tur: Dur Baliditat des Fun*3Fa;toren3
!odells deer Personlich;eit, (oderer3?erlag, (egens-urg
Pea-od4, D. P. R 6old-erg, <. (., 78M8, 1ome "eterminants o* Factor 1tructure *rom
Personalit7 Trait "escriptors, ,n Kournal of Personalit4 and Social Ps4cholog4, BF, BB23B9F
Pea-od4, D. P., 78MF, 1electing Representative Trait Ad(ectives, Kournal of Personalit4 and Social
Ps4cholog4, B2, B83F7. (eali.ea.& o descriere detaliat& a clasific&rii e#antionului de descriptori
29
#i o selec'ie a ter)enilor care repre.int& aceast& clasificare+ pe -a.a lor conchide , dup& o
anali.& de detaliu, c& scalele lui /attell nu sunt repre.entative. Deoarece aceste 3B de scale au
stat la -a.a cercet&rilor lui 5upes #i /hristal, precu) #i ale lui @or)an, nici for)ul&rile ti)purii
ale celor cinci superfactori nu le consider& repre.entative. 2dentific& pro-le)e )ai ales pentru
doi din cei cinci factori% sta-ilitatea e)o'ional& #i cultura.
Perugini, M., 7883, A ircumple- <ierarchical Approach to Individuate a Ta-onom7 o*
Personalit7 haracteristics, te.& de doctorat, Universitatea din (o)a
Pervin, <. D., 788N, A ritical Anal7sis o* urrent Trait Theor7, Ps4chological 2n]uir4, B, 7033
773+ de ase)enea, ,n 7883, The Three "isciplines o* Personalit7 and the Pro#lem o* Bolition,
?22th /onference of $DPP, Madrid, unde su-linia.& rolul funda)ental al pro-le)aticii voin'ei
,n )odul cu) ,n'elege) procesele personalit&'ii, pe cele )otiva'ionale ,n particular.
(i-ot, 5. D., 7M8F, The Ps7cholog7 o* )motions, <ondon
(ogers, 5. "., 78F7, The Process o* Responding to Personalit7 Items: 1ome Issues, a Theor7 and
some Research, Multivariate "ehavioral (esearch Monograph, 9+ 78FF,
(ust, K., 78M8, <and#oo; o* the Rust Inventor7 o* 1chizot7pal ognitions, 5he Ps4chological
/orporation, <ondon
Silva, F., 788N, 1tructure and ausalit7 in Personalit7 and $ehavior+ Qest)e4er, H., 788N, The
ausal 1tatus o* 1tructural oncepts in Personalit7 Ps7cholog7, a)-ele co)unicate la a ?223a
conferin'& a $DPP, Madrid+
@o:acA, Q., 788B, Perspectives on the 1el*: Is the Ideal 1el* 1ociall7 "esira#le>+
Hofstee, Q. V. "., HendriAs, D. D. K., 788B, 1hould :e Tr7 to ontrol *or 1ociall7 "esira#le
Responding>,
Paulhus, D. <., 788B, !eaning the "imensionalit7 o* 1ociall7 "esira#le Responding: A Parado-+
"orAenau, P., Sstendorf, F., 788B, Are 1ocial "esira#ilit7 1cales 4se*ul to Identi*7 1u#(ects 8ho
Respond in a 1ociall7 "esira#le :a7>+
Fernande.3"allesteros, D., 788B, Are 1ocial "esira#ilit7 and Fa;ing "i**erent "imensions a 223
a conferin'& a $DPD, 5rier+
TucAer)an, M., 788N, &ood and $ad <umors: $iochemical $ases o* Personalit7 "isorders, a
?223a conferin'& a $DPP+ Qest)e4er, D., 788B, The onstructionist Approach to Ps7chological
Assessment: Pro#lems and Prospects+
"ercAen =?an der>, K. H. <., ?an Darle, $. K. M., 788B, Recursive "iagnosis: A !odel *or
"iagnostic Reasoning contri-u'ie la a 2223a conferin'& a $DPD, 5rier
Stephenson, Q., 78B0, The 1igni*icance o* 53TechniAue *or the 1tud7 o* Personalit7, ,n (e4)ert,
M. <. =ed.>, Feelings and $)otions, Mc6ra:3Hill, @e: ;orA, p. BB23BF0
Stephenson, Q., 78B0, The 1igni*icance o* 53TechniAue *or the 1tud7 o* Personalit7, ,n (e4)ert,
M. <. =ed.>, Feelings and $)otions, Mc6ra:3Hill, @e: ;orA, p. BB23BF0
Qiggins, K. S., 78F8, A Ps7chological Ta-onom7 o* trait "escriptive Terms: the Interpersonal
"omain, Kournal of Personalit4 and Social Ps4cholog4, 3F, 38B3N72
Qiggins, K. S., 788N =lucrarea original& pre.entat& ,n 78F3>. In "e*ense o* Traits, ,n Hogan, (.,
Kohnson, K. D., "riggs, S. P. =eds>, Hand-ooA of Personalit4 Ps4cholog4, San Diego, /D, Dcad.
Press
QitAin, H. D. R 6oodenough, D. (., 78FF, Field "ependenc7 and Interpersonal $ehavior,
Ps4chological "ulletin, MN, 99739M8+ 78M7, ognitive 1t7les% )ssence and Crigins, 2nternational
Universit4 Press, @e: ;orA
QitAin, H. D., <e:is, H. "., Hert.)an, M., Meissner, P. "., Qapner, S, 78BN, Personalit7
through Perception: An )-periment and linical 1tud7, Harper, @e: ;orA
2F
Ca"'olul II
CHESTIONARUL DE PERSONALITATE CALI/ORNIA
Prezentarea hestionarului de Personalitate ali*ornia cuprinde: aspecte generale
privind trsturile de personalitate, teoria lui <% &ough privind dimensiunile interrelaionare
ale personalitii, concepia lui &ough privind evaluarea personalitii i construirea unui
chestionar dedicat normalitii, varianta din GHIJ a Inventarului de Personalitate ali*ornia
.cele GK dimensiuni standard ale personalitii normale i prezentarea scalelor, interpretarea
scalelor0, utilizarea datelor %P%I% n consiliere educaional i vocaional, scalele a#reviate
ale !%!%P%I% o#inute din rspunsurile la chestionarul %P%I%, date despre cercetare, despre
varianta GHKI a %P%I% i modelul cu#oid, e-empli*icarea interpretrii unui pro*il% "e asemenea,
sunt prezentate conceptele semni*icative, un test cu ntre#ri de evaluare i re*erinele
#i#liogra*ice%
6.3. Tr%s%'ur !e "ersonal'a'e
!n via'a cotidian& c*nd evalu&) tr&s&turile de personalitate sau profilul 0caracterial1 al unei
persoane ne -a.&) pe seturi de date o-'inute din o-serva'ie pe care le utili.&) ca 0dove.i1 sau
argu)ente. !n psihodiagno.&, acela#i proces de evaluare este )ult )ai siste)atic inclu.*nd
opera'iuni distincte #i integr*nd infor)a'ia o-'inut& prin%
o-servarea unor )odele de co)porta)ent #i de tr&ire, cel )ai adesea prin auto3descrieri
ale persoanei =aspecte ,nc&rcate de su-iectivitate>, dar #i prin o-'inerea unor produc'ii #i
eCpresii sau a unor perfor)an'e ale persoanei =aspecte ,nc&rcate de o-iectivitate prin
gradul )ai redus de interven'ie a eului con#tient ,n construirea r&spunsului>+
evaluarea co)porta)entelor #i a tr&s&turilor su-iacente de personalitate care ar putea
deter)ina aceste regularit&'i o-servate =sau tipuri sau )odele de personalitate>.
?aliditatea unor astfel de evalu&ri este su-stan'ial )ai ridicat& dec*t a celor o-'inute ,n
varianta o-serva'iei cotidiene =,nc&rcate de propria su-iectivitate #i de preJudec&'ile
evaluatorului> #i este cuantificat& prin )iJloace #tiin'ifice controla-ile pentru fiecare instru)ent
de investiga'ie utili.at. Desigur, #i evalu&rile psihodiagnostice suport& influen'a unor aspecte care
le dau caracter relativ, la care a) f&cut referire ,n capitolul pri), precu)% influen'a dispo.i'iilor
trec&toare, a seturilor de r&spuns ale su-iectului etc. /ercetarea #tiin'ific& face eforturi continui de
a eli)ina sau )ini)ali.a astfel de influen'e.
Modelul evalu&rii tr&s&turilor de personalitate #i reali.area, pe -a.a lor, a predic'iilor
asupra co)porta)entului, pune pro-le)a eCplic&rii ,n cadrul dina)ic al de.volt&rii personalit&'ii,
a felului cu) dispo.i'iile -a.ale interac'ionea.& cu un )ediu ,n schi)-are pentru a produce
eCpresiile fenotipice ale personalit&'ii% valori, proiecte personale, rela'ii personale, i)aginea de
sine etc.
Din aceast& perspectiv&, valoarea eCplicativ& a tr&s&turilor de personalitate utili.ate ca
eCplica'ii cau.ale pentru un co)porta)ent o-servat este real& doar atunci c*nd aduce un plus de
sens #i per)ite evalu&ri care dep&#esc datele o-serva-ile De eCe)plu, este insuficient ,n
2M
psihologie s& eCplic&) c& tr&s&tura de personalitate 0eCtraversie gregar&1 a deter)inat un )odel
de co)porta)ent deschis, ,n care do)in& nevoia persoanei de a fi ,n pre.en'a altora.
!n aceast& perspectiv&, datele conte)porane din cercetarea psihodiagnostic& spriJin&
posi-ilitatea de a vor-i despre valoarea eCplicativ& a tr&s&turilor de personalitate doar ,n )&sura
,n care se certific& sta-ilitatea acestora ,n ti)p ceea ce d& posi-ilitatea real& de a face predic'ii
pe ter)en lung.
De ase)enea, sunt argu)ente care indic& o dina)ic& de la ceea ce este specific spre
general #i din nou spre specific, prin faptul c& tr&s&turile distincte covaria.& ,n )odelele si)ilare
care se repet&. Dstfel, de eCe)plu, din punctul de vedere al sta-ilit&'ii tr&s&turii, pute) eCplica
starea de nefericire a unei persoane fie prin eveni)ente recente #i circu)stan'e stresante
eCisten'iale, fie prin eCisten'a unei dispo.i'ii cronice de a tr&i anCiogen eveni)entele vie'ii, care
antrenea.& depresie #i afecte negative =tr&s&tura de personalitate definit& ca 0stare de -ine1 este
cuantificat& #i poate fi evaluat& prin 2nventarul de personalitate /alifornia>.
Pute) afir)a astfel c& ulti)ul tip de eCplica'ie deriv& din datele privind )odul cu) sunt
repre.entate dispo.i'iile -a.ale, respectiv tr&s&turile denu)ite nevrotis) #i eCtraversie. !n acela#i
fel, o o-serva'ie asupra faptului c& o persoan& pre.int& un )od constant de a fi ordonat&,
punctual& #i curat& ne poate duce cu g*ndul la un anu)it nivel de func'ionare specific tr&s&turii
de personalitate denu)it& 0con#tiincio.itate1+ iar acest lucru per)ite s& conclu.ion&) c& este
foarte pro-a-il ca persoana ,n )od o-i#nuit s& fie caracteri.at& #i de tendin'a de a3#i ur)&ri
reali.area planurilor, are un stil de atent de a evalua datele etc., toate fiind consecin'e legate de
inferen'e legate de 0con#tiincio.itate1. S eCplica'ie devine cu at*t )ai valoroas& cu c*t ne pute)
,nte)eia pe ea inferen'e asupra unor aspecte la care nu ave) acces direct prin o-serva'ie sau pe
care nu le pute) pune ,n eviden'& ,n pre.ent.
6.6. Teora lu H. Gou75 "r(n! !mensunle n'errela*onale ale "ersonal'%*
Perspectiva din care construie#te H.6ough chestionarul este du-l&% conteCtul de utili.are
#i conceptele care eCist& deJa ,n do)eniul co)porta)entului interpersonal. Dutorul se centrea.&
,n teoria privind )odul cu) se eCpri)& personalitatea u)an& ,n rela'ie, pe acei ter)eni pe care
oa)enii ,i utili.ea.& ,ntre ei pentru a3#i descrie )oduri de co)porta)ent, caracteristicile
o-i#nuite, .ilnice sau, pentru a ne referi direct la denu)irea dat& de autor, pe 0conceptele
populare1 ,n sensul cel )ai direct al acestei eCpresii.
<arrison &%&ough
Psiholog a)erican, creatorul 2nventarului de
Personalitate /alifornia, recunoscut ca unul dintre cele )ai
populare inventare )oderne de evaluare o-iectiv& a
personalit&'ii, care a cunoscut de3a lungul deceniilor o larg&
utili.are interna'ional&. Unul dintre studiile co)parative care
efectua o )eta3anali.& a 3F teste de personalitate, descoper&
,nc& din 78MM c& /.P.2. este cel )ai -un inventar de
personalitate.
!n 789B, Harrison 6ough afir)& eCplicit unul dintre principalele )otive care l3au
deter)inat s& ,nceap& construirea unui nou inventar de personalitate, )otiv care se poate re'ine ca
principiu director ,n interpretarea testului% ?To me, the *irst and cardinal principle is that tests
are made to #e used, and a su#sidiar7 principle is that the7 are to #e used in the anal7sis
28
conceptualization o* the individual case%@ =0Pentru )ine, principiul pri) #i cardinal este c&
testele sunt f&cute pentru a fi utili.ate, iar un principiu su-sidiar este c& ele tre-uie utili.ate ,n
,n'elegerea anali.ei de ca. individual.L>, Megargee, 78F2.
D) ,nceput prin acest citat ,n virtutea faptului c& el eCpri)& situa'ia unui personalist a c&rui
preocupare pri)& nu este crearea #i eCperi)entarea de instru)ente. $l a ,nceput #i continu&
eCperi)entarea inventarului #i teoriei privind fiin'a u)an& din nevoia constituirii unui instru)ent
de evaluare centrat pe persoan&. @u este vi.at& ,n pri)ul r*nd nor)a+ nu se ur)&re#te ,n pri)ul
r*nd g&sirea unei tipologii sau di)ensiuni generale a personalit&'ii, prin care persoana concret& s&
poat& fi inserat&, integrat&, raportat& etc.
Se caut& un instru)ent care s&3l aJute pe psihodiagnostician s& ,n'eleag& persoana, ca.ul
viu. Desigur, cu) vo) vedea, din anii PB0 #i p*n& ,n 78M8, de eCe)plu, au fost reali.ate peste
7000 de studii de validare, eCperi)entare, predic'ie #i aplicare pe noi popula'ii sau situa'ii, studii
efectuate nu nu)ai de grupul de cercetare al lui 6ough, ci #i de alte la-oratoare a)ericane sau
din alte p&r'i ale glo-ului, testul devenind un instru)ent puternic, de referin'& ,n literatura de
specialitate. Mai )ult, vo) descoperi c&, pe )&sur& ce datele de eCperi)entare au devenit tot )ai
-ogate, au fost eCperi)entate noi scale din anii PF0 #i s3au reali.at cercet&ri care au grupat
factorial ite)ii testului, s3a aJuns la un nou )odel 0cu-oidL ,n func'ie de trei super3factori ,nalt
se)nificativi ai testului, f&r& ca toate acestea s& invalide.e principiul cardinal al lui H. 6ough #i
nici po.i'ia sa funda)ental&.
6.8. Con#e"*a lu Gou75 "r(n! e(aluarea "ersonal'%* 4 #ons'rurea unu #5es'onar
!e!#a' normal'%*
!n construc'ia scalelor /P2, 6ough nu a adoptat o teorie for)al&. Se pare c& era i)plicat, ,n
pri)ul r*nd, un anu)e scepticis) privitor la aplica-ilitatea ,n practic& a po.i'iilor teoretice, )ai
ales lipsa lor de consisten'& atunci c*nd se punea pro-le)a evalu&rii co)porta)entului
interpersonal nor)al. Dcela#i scepticis) ,l face s& nu sta-ileasc& ra'ional care anu)e par s& fie
varia-ilele i)portante.
Metoda general& a lui 6ough era de a porni de la situa'iile ,n care se cerea utili.at testul. !n
func'ie de situa'ii, va construi )&sur&tori care s& se -a.e.e pe acele constructe care sunt deJa
opera'ionale ,n raport cu felul cu) se co)port& indivi.ii ,n conJuncturile situa'ionale specifice.
Dceast& concep'ie, a deriv&rii datelor pe cale e)piric&, era desigur legat& de tradi'ia e)pirist& a
Universit&'ii Minnesota, dar #i de eCperien'a anterioar&, pentru c& /P23ul tre-uia s& fie un
instru)ent si)etric fa'& de MMP2+ dac& 2nventarul Multifa.ic de Personalitate Minnesota fusese
destinat psihopatologiei, tre-uia construit un instru)ent paralel pentru nor)alitatea psihic&,
nor)alitate care ,nsea)n& #i aici accentu&) persoana nu ,n iposta.a ei static&, ci ,n cea real&
dina)ic&, adic& ,n interrela'ionare. De ase)enea, dac& inventarul )ultifa.ic fusese construit
pornind de la 0varia-ileleL clinice, de la concepte derivate e)piric din eCperien'a clinic&, tre-uiau
g&site c&ile pentru construirea inventarului pentru 0nor)alitate psihic&L pornindu3se de la
realit&'ile fiin'ei nor)ale, o-i#nuite, aflate ,n interrela'ie.
Dup& cu) o-serv& Megargee, aceasta este a-ordarea tipic& pentru un psihodiagnostician
practician care lucrea.& cu acele concepte care au relevan'& func'ional&.
Perspectiva dup& care construie#te Harrison 6ough chestionarul este du-l&% de la conteCtul
de utili.are #i de la acele concepte care eCist& deJa ,n do)eniul co)porta)entului interpersonal.
Dnu)e, acei ter)eni descriptivi pe care oa)enii ,i utili.ea.& ,ntre ei pentru a3#i descrie )odurile
de a se co)porta, caracteristicile o-i#nuite, cotidiene sau, pentru utili.a chiar denu)irea dat& de
6ough, 0conceptele populareL.
30
Po.i'ia este i)portant& pentru istoria psihodiagno.ei a#a cu) a) a-ordat3o ,n acest )anual,
recursiv, pentru c&, dup& cu) a) v&.ut, odat& cu anii PF0 #i )ai intens ,n ulti)ii cinci ani,
cercet&rile de tip cognitivist #i de tip factorial dau dreptate acestui punct de vedere, #i nu celui
pro)ovat de un alt )are creator de teste de personalitate, (. ". /attell.
!n )odul cu) ,l define#te 6ough, un 0concept popularL nu este doar un ter)en utili.at ,n
vor-irea curent&, ci are #i calitatea de a transcende o societate particular&% de eCe)plu, ter)enul
de 0responsa-ilL sau 0iresponsa-ilL se reg&se#te ,n vor-irea curent& a diferitelor societ&'i. !n
aceea#i )&sur&, ca s& utili.&) un eCe)plu al autorului, ter)enul de 0do)inantL era utili.at de
Plutarh pentru descrierea lui /aesar, dar este utili.at #i de o)ul o-i#nuit de ast&.i c*nd
caracteri.ea.&, de pild&, un personaJ politic cu o pre.en'& social& pregnant&.
Se spriJin& pe #i caut& acele concepte care apar ,n interrela'ionarea social&, ,n via'a social&
curent&, atri-ute ce se pot reg&si ,n toate culturile #i societ&'ile #i care au o rela'ie direct& #i
integral& cu for)ele de interrela'ionare social& =6ough, 789M>.
/a surs& pri)& pentru identificarea lor este chiar li)-aJul cotidian, ,n )&sura ,n care
eCperien'a social& a re'inut ,n for)ele acestuia orice infor)a'ie care este se)nificativ& pentru
supravie'uirea social&. !n procesul istoric al cre#terii li)-ii respective apar, desigur, cuvinte noi,
echivalente care se re'in #i, ,n acela#i ti)p, dispar alte cuvinte.
Pentru 6ough, scopul fiec&rei scale este s& reflecte c*t de fidel posi-il un aspect, o anu)e
te)& a co)porta)entului interpersonal.
!n 78NM, 6ough pu-lic& pri)ele scale+ ,n 78B7 apare pri)a edi'ie de 7B scale din /P2+ ,n
78BF apare pri)a edi'ie de 7M scale, cuprin.*nd N9M de ite)i plus 72 care reapar, cu un total de
NM0 de ite)i centra'i )ai ales pe co)porta)ente tipice, senti)ente, opinii, atitudini. Studiile
ulterioare au condus la o nou& refor)ulare a chestionarului ,n 78MF, cu 20 de scale #i un total de
N92 de ite)i.
(eferitor la interpretarea chestionarului, 6ough su-linia.& ,n )od eCpres c& nu tre-uie
interpretat dec*t de profesioni#tii califica'i ,n utili.area /P2, ,n )&sura ,n care una dintre criticile
cele )ai dificile aduse ideii 0conceptelor populareL const& ,n pro-le)a dac& nu cu)va aceste
cuvinte, ,n utili.area lor .ilnic&, nu au c*#tigat un -agaJ de ,n'eles conotativ #i nu cu)va este
astfel i)posi-il s& le opera'ionali.e.i #i s& le li)ite.i la o definire #tiin'ific& eCact&. /ei ce
utili.ea.& chestionarul pot s& fie su-iectul propriilor idiosincrasii, preconcep'ii eronate legate de
definirea sau folosirea ,ntr3un anu)e cadru specific a ter)enilor respectivi =de eCe)plu, ,n
vor-irea argotic&>. 6ough recunoa#te faptul c& unele concepte sau cuvinte precu) 0socia-ilitateL
sau 0responsa-ilitateL, 0toleran'&L, 0sociali.areL pot avea conota'ii diferite la indivi.i diferi'i, dar,
,n acela#i ti)p, dac& a) redenu)i conceptele pentru a le cre#te preci.ia ,n )aniera i)pus& de
/attell, de eCe)plu nu a) face dec*t s& aJunge) la o pierdere ,n relevan'& care ar putea
periclita scopul )aJor al cre&rii #i utili.&rii chestionarului, #i anu)e cre#terea co)unic&rii.
Drgu)entul lui 6ough, vala-il #i din punctul nostru de vedere, este c& dore#te s& evalue.e toc)ai
constructul a#a cu) este definit cultural, cu toate conota'iile sale su-tile #i cu denota'ia sa
for)al& =Megargee, 78F2>. 6ough ,#i face un punct de spriJin din faptul c& aceste constructe
populare sunt universale, at*t cultural c*t #i ,n ti)p. Multe studii, pornite ini'ial dintr3un
scepticis) fa'& de o astfel de intui'ie psihologic&, au indicat ,ns& c& 2nventarul /alifornia lucrea.&
la fel de -ine ,n spa'ii culturale #i sociale diferite de cel a)erican.
Dceast& lung& introducere nu este lipsit& de i)portan'&, ,n )&sura ,n care cei )ai )ul'i
utili.atori de chestionare au tendin'a de a aplica #i /P23ului o )etod& tradi'ional& de interpretare,
confor) c&reia scala este utili.at& ca o definire opera'ional& pentru o anu)it& tr&s&tur&, deci
interpretea.& scorurile la scal& prin definirea constructului. Scopul lui 6ough este s& reu#easc& o
predic'ie asupra co)porta)entului, nu s& Justifice o teorie asupra personalit&'ii. Din acest punct
37
de vedere, o serie de studii s3au centrat asupra validit&'ii de construct, de)onstr*nd c& scalele
sunt legate de ceea ce ,#i propun s& )&soare.
S alt& critic& este legat& de lipsa de o)ogenitate a scalelor, ,n sensul ,n care, nefiind
derivate prin anali.a factorial&, nu pre.int& toat& puritatea factorial& caracteristic& altor teste #i
corelea.& ,nalt ,ntre ele #i, toate, cu 0de.ira-ilitateaL social&. 6ough se spriJin& ,n
contraargu)entare pe utili.area siste)atic&, ,n construc'ia scalelor, a anali.ei conceptuale, care
include at*t validarea practic&, c*t #i validarea de construct #i le dep&#e#te =6ough, 789B>. Pentru
autor, pa#ii necesari ,n construirea unei scale prin anali.& conceptual& cuprind%
evaluare pri)ar& care deter)in& care criteriu este ,n principal relevant =c*t de -ine pre.ice
testul ceea ce vrea s& pre.ic&>+
evaluarea secundar& prin descoperirea funda)entelor psihologice pentru )&surare, prin
specificarea #i clarificarea ,n'elesului a ceea ce se )&soar&+ altfel spus, este vor-a despre
descoperirea di)ensiunii psihologice a scalei+
evaluarea ter'iar&, care are scopul de a Justifica o anu)it& )&surare =se)nifica'ia
intrinsec& a scopului pri)ar al )&sur&rii% ga)a de i)plica'ii relevante, surprinderea
,ntregii ga)e de situa'ii eCisten'iale i)plicate, dincolo de ceea ce s3a avut ,n vedere ,n
validarea pri)ar& #i pentru care instru)entul este predictiv #i are relevan'& eCplicativ&>.
?o) pre.enta principalele date tehnice pentru fiecare dintre scale odat& cu pre.entarea
di)ensiunilor.
>aran'a !n 3?@6 a In(en'arulu !e Personal'a'e Cal&orna
2.4.1. Cele 1 dimensiuni ale personalitii normale. !rezentarea scalelor" coninuturi #i
atri$ute %n comportamentul interpersonal
For)a de -a.& a /.P.2. cuprinde 7M scale #i este larg utili.at& ,n practica diagnostic&. Pentru
aceast& for)&, cele 7M scale au fost grupate #i acest lucru se o-serv& #i ,n fi#a de profil ,n
patru grupe de se)nifica'ii psihologice, astfel =6ough, 7898>%
Pri)a grup& cuprinde acele scale care indic& )ai ales dimensiunile personalitii ce
intervin n a*irmarea persoanei, sigurana de sine, imaginea de sine i adecvarea interpersonal%
do)inan'a, capacitatea de statut, socia-ilitatea, pre.en'a social&, acceptarea de sine, starea de
confort sau de -ine psihic.
D doua grup& cuprinde scale care indic& opiunile valorice i maturitatea interrelaional
astfel% responsa-ilitatea, sociali.area, autocontrolul, toleran'a, tendin'a de a face o -un& i)presie
#i alinierea la )odelul co)un sau co)unalitatea.
D treia grup& de scale )&soar& )ai ales nivelul motivaional, n sensul potenialului de
realizare personal i al *ocalizrii pe valorile intelectuale% reali.are prin confor)is), reali.are
prin independen'& #i eficien'a intelectual&.
D patra grup& cuprinde scale ce surprind unele modaliti intelectuale ce modeleaz un stil
personal, astfel% scalele de intui'ie psihologic&, fleCi-ilitate #i fe)initate E)asculinitate.
H.6augh ofer& pentru fiecare dintre cele 7M scale, al&turi de caracteristicile
co)porta)entului autoevaluat, #i o grupare de adJective care repre.int& )odul cu) un
co)porta)ent eCtre) este perceput social. Dstfel, cu) vo) vedea, ,n afara aspectelor care au
for)at con'inutul propriu3.is al scalei, 6ough furni.ea.&, pentru .onele de se)nifica'ie peste sau
su- )edie a nivelului de )anifestare a tr&s&turii un nu)&r de atri-ute care nu sunt ni)ic altceva
dec*t felul ,n care aceste persoane sunt descrise de al'ii. !n interpretarea scorurilor scalei, aceste
ele)ente cap&t& toc)ai gradul de relevan'& co)pleC& scontat de autor.
32
S#ala I+ Domnan*a A Do
Scala este construit& pentru a identifica persoane puternice, do)inante, cu ascendent asupra
altora, capa-ile s& ai-& ini'iativ& #i s& eCercite conducerea. $valuea.& aspecte ale propensiunii de
a conduce, persisten'a #i ini'iativa social&. Pentru 6ough s3a pus pro-le)a de a g&si ite)i care s&3
i identifice pe cei care ac'ionea.& ,ntr3un )od ce poate fi considerat ca 0do)inantL ,n orice
cultur& #i, pe de alt& parte, s&3i i)presione.e pe al'ii prin eviden'a acestei calit&'i. Deci s& poat& fi
descri#i ca do)inan'i, plini de for'&, siguri de ei.
Scala cuprinde ,n aceast& variant& N9 de ite)i, dintre care 29 ,i apar'in eCclusiv, iar ceilal'i
sunt co)uni cu scalele (e, Sa, S4. /on'inutul ite)ilor surprinde% ,ncrederea #i echili-rul+
propensiunea de a conduce #i de a3#i asu)a responsa-ilitatea+ persuasivitatea #i fluen'a ver-al&+
un aspect de persisten'& tenace al&turi de ceea ce a) putea nu)i 0si)'ul datorieiL+ tendin'a de a
privi lucrurile ,n fa'&, de a se confrunta cu realitatea chiar dac& este nepl&cut&.
Scorurile peste )edie indic& persoane active, sigure pe sine, persistente, care anticipea.&,
insist&, au ,ncredere #i independen'&.
Ad(ectivele care descriu percepia social sunt diferen'iate pe seCe. Un -&r-at este perceput
ca% a)-i'ios, ,ndr&.ne', do)inant, puternic, opti)ist, )etodic, descurc&re', co)petent, de
,ncredere, sigur de sine, sta-il, sever. S fe)eie este perceput& ca agresiv&, orgolioas&, cu
,ncredere ,n sine #i revendicativ&, do)inant&, puternic&, autoritar& #i energic&, vor-&rea'&.
Un scor su- )edie indic& o persoan& retras&, inhi-at&, cu un co)porta)ent -anal,
indiferent&, t&cut&, neorgani.at&, lent& ,n g*ndire #i ac'iune, cu tendin'a de a evita situa'iile de
tensiune #i deci.ie, nesigur&.
Perceperea social& ata#ea.& unui -&r-at cu nota Do foarte sc&.ut& i)aginea unui apatic,
indiferent, )&rginit, iresponsa-il, pesi)ist, anCios, rigid, sugestiona-il, nesigur. Descrierea
social& a unei fe)ei cu scor foarte sc&.ut la Do o pre.int& ca% precaut&, a)a-il&, inhi-at&,
,)p&ciuitoare, cal)& #i #tears&, sfioas&, ,ncre.&toare, discret&.
S#ala II+ Ca"a#'a'ea !e s'a'u' A Cs
/riteriul eCtern 0statutL a fost definit #i ,ntre-uin'at ,n validarea e)piric& a scalei prin
nivelul relativ al venitului, educa'iei, prestigiului #i puterii atinse ,n )ediul socio3cultural propriu
al su-iectului, precu) #i calit&'ile de a)-i'ie #i ,ncredere ,n sine. Deci scala evaluea.&
capacitatea personal& pentru statut social =pre.ent sau do-*ndit>, ,ncerc*nd s& )&soare calit&'i #i
atri-ute personale care stau la -a.a acestei propensiuni #i conduc spre statut social.
?arianta aceasta con'ine 32 de ite)i, dintre care 7B sunt puri, iar restul co)uni cu scalele
Sp, Sc #i Sa.
2te)ii reflect& ,n con'inutul lor ,ncrederea ,n sine #i echili-rul, senti)entul de siguran'& #i
a-sen'a te)erilor sau anCiet&'ilor+ eCisten'a unor interese literare sau artistice+ gradul de
0con#tiin'& social&L, precu) #i interesul de a participa la via'a social& a grupului.
Un scor peste )edie, indic& un ins a)-i'ios, activ, eficient, perspicace, ingenios,
)ultilateral, ascendent, carierist, eficient ,n co)unicare, care ,#i ur)&re#te scopul personal #i
afir)& un c*)p larg de interese.
Perceperea social& indic& pentru un scor foarte ,nalt pentru co)porta)entul )asculin
ur)&toarea i)agine% discret, i)aginativ, independent, )atur, oportunist, si)patic =agrea-il>,
elogiat, re.ona-il #i progresist. Fe)eia cu un scor ,nalt la /s este perceput& prin adJectivele%
lucid&, viguroas&, individualist&, ingenioas&, perspicace, inteligent&, cu interese largi, logic& #i
)ultilateral&, schi)-&toare.
33
Un scor su- )edie indic& un individ cu un co)porta)ent ti)id, apatic, conven'ional,
relativ esto)pat, lent, cu o g*ndire stereotip& #i li)itat ,n concep'ii #i interese, st*ngaci #i peni-il
,n situa'iile sociale cu care nu este fa)iliari.at.
Perceperea social& descrie pentru un scor foarte sc&.ut co)porta)entul )asculin prin
adJectivele% aspru, su)-ru, laco), )&rginit, cic&litor, sup&r&cios, nelini#tit, tensionat, irasci-il,
lipsit de o)enie. Descrierea pentru fe)ei cu scorul foarte sc&.ut% ac'ionea.& neg*ndit, #ireat&,
-l*nd&, )olatec&, sfioas&, si)pl&, supus&, ti)id&, sla-&.
S#ala III+ So#a)l'a'e A SB
Scal& este construit& tot prin )etoda criteriului eCtern de validare #i anu)e, ini'ial, raportat
la nu)&rul de activit&'i eCtracurriculare la care particip& studentul. Socia-ilitatea ur)a s&
diferen'ie.e oa)enii cu un te)pera)ent eCteriori.at, socia-il, participativ, de cei retra#i, care
evit& afi#area social&. /u un total de 39 de ite)i, dintre care doar nou& ,i apar'in ,n totalitate,
scala de socia-ilitate coparticip& prin ite)ii co)uni la co)porta)entele su-su)ate scalelor 2e,
Sp, Sa, Di, Do, /s. /on'inutul )anifest al ite)ilor scalei, destul de apropiat de o scal& o-i#nuit&
de socia-ilitate a#a cu) o ,nt*lni) ,n alte pro-e, afir)&% pl&cerea pentru interac'iuni sociale,
senti)entul de echili-ru #i ,ncredere ,n sine ,n rela'iile cu ceilal'i, interese culturale #i
intelectuale, precu) #i toleran'a fa'& de ceilal'i, asociat& cu standarde stricte pentru sine.
Scorurile peste nota 5B0 indic& ,n genere un co)porta)ent participativ, ,ntreprin.&tor,
ingenios. Un ins care se ata#ea.& u#or, este co)petitiv, )ereu ,n pri)ele r*nduri, fluent ,n
g*ndire #i original.
Perceperea social& descrie un -&r-at cu nota 5 foarte ,nalt& ca% de#tept, ,ncre.&tor, cu
interese largi, logic, )atur, deschis, co)petent #i ra'ional, socia-il #i sigur de sine. Fe)eia este
descris& de opinia pu-lic& drept agresiv&, ,ncre.&toare, do)inant&, energic&, a)atoare de flirt,
deschis&, cu interese largi, vor-&rea'& #i socia-il&.
Scorul su- )edie indic& reversul% un co)porta)ent greoi #i conven'ional ,n societate,
lini#tit, neangaJat, sugesti-il #i influen'a-il de reac'iile #i opiniile altora.
Percep'ia social& descrie un -&r-at cu note foarte sc&.ute prin adJective ca% st*ngaci, aspru,
rece, recla)agiu, confu., insta-il, cu interese li)itate, a-andonant, superficial, lipsit de
fa)iliaritate.
Perceperea fe)eii cu S4 sc&.ut cuprinde ca adJective% precaut&, inhi-at&, -l*nd&, )odest&,
lini#tit&, re'inut&, sfioas&, ti)id&, discret&, retras&.
S#ala I>+ Pre$en*a so#al% A S"
Pre.en'a social& este una dintre cele cinci scale construite pe cale ra'ional& #i anu)e prin
anali.a consisten'ei interne, pornindu3se de la un nu)&r de MB de ite)i lega'i de echili-rul social,
verva #i spontaneitatea co)porta)entului. !n scal& r&)*n B9 de ite)i, 7F distinc'i, iar restul
co)uni cu alte scale precu) S4, Sa, /s, 2e #i P4, dar #i cu scalele Sc #i 6i, ,ns& cota'i invers.
/on'inuturile ite)ilor scalei vi.ea.&% pl&cerea pentru interac'iuni sociale, o ,ncredere -ine
afir)at&, spirit deschis, atitudini aerisite fa'& de regulile #i prohi-i'iile sociale, paralel cu accentul
pus pe ,ndatorire, )odera'ie, confor)is).
Scorurile peste nota 5B0 indic& un co)porta)ent spontan, i)aginativ, nefor)alist, rapid,
cu o natur& eCpresiv& #i creativ&.
Perceperea social& caracteri.ea.& un -&r-at cu nota 5 foarte ,nalt& prin adJective ca%
aventuros, caut& pl&cerea, relaCat #i sigur de sine, spirit ascu'it, neconven'ional, neinhi-at,
schi)-&tor, spiritual.
3N
S fe)eie de acest tip este caracteri.at& de cei din Jur prin adJective ca% aventuroas&,
,ndr&.nea'&, flirtea.&, r&ut&cioas&, deschis&, caut& pl&cerea, spontan&, schi)-&toare, ingenioas&,
spiritual&.
Scorurile Joase, su- )edie, caracteri.ea.& un individ precaut, )oderat, r&-d&tor, si)plu,
)odest. !n acela#i ti)p, este oscilant #i nesigur ,n deci.ii, cu o g*ndire noncreativ&.
Perceperea social& caracteri.ea.& un -&r-at cu nota 5 foarte sc&.ut& prin% precaut,
cooperant, apreciativ, -l*nd, a)a-il, cu interese li)itate, pref&cut, r&-d&tor, serios. Fe)eia este
perceput& ,n ter)enii ur)&tori% precaut&, conven'ional&, te)&toare, gentil&, re.ervat&, sensi-il&,
supus&, ti)id&, retras&.
S#ala >+ A##e"'area !e sne A Sa
Scal& construit& de ase)enea prin anali.a consisten'ei interne, cu scopul identific&rii unor
persoane care )anifest& un si)' conforta-il #i 0i)pertur-a-ilL al valorii personale, iar
co)porta)entul lor social va eCpri)a fie activ, fie pasiv aceast& siguran'&.
$valuea.& aspecte precu)% si)'ul valorii personale, acceptarea de sine, capacitatea de a
g*ndi #i ac'iona independent.
Din cei 3N de ite)i ai versiunii finale, nu)ai patru apar'in eCclusiv scalei. /eilal'i pre.int&,
prin con'inutul lor, aspecte de S4 #i Sp legate de ,ncrederea ,n sine #i de atitudinea lipsit& de
rigiditate fa'& de prohi-i'iile sociale+ lega'i, invers dec*t Sp, de valori.area )uncii perseverente,
aten'iei fa'& de sarcina de )unc& #i considerarea celorlal'i+ al'i ite)i indic& o acceptare candid& a
sl&-iciunilor u)ane.
Scorurile peste nota 5B0 pre.int& o persoan& inteligent&, sincer& #i spiritual&, preten'ioas&,
activ&, centrat& pe sine, insistent&, cu fluen'& ver-al&, cu siguran'& #i ,ncredere ,n sine.
Perceperea social& caracteristic& pentru o not& 5 foarte )are descrie un -&r-at prin
adJective ca% ,ncre.&tor, ,ntreprin.&tor, orgolios, i)aginativ, deschis, oportun, adapta-il, sigur,
rafinat, ,nfig&re', sofisticat. S fe)eie cu scor ,nalt apare descris& de ceilal'i prin adJective ca%
aventuroas&, argu)entativ&, orgolioas&, revendicativ&, decis&, do)inant&, deschis&, sarcastic&,
vor-&rea'&, spiritual&.
Scorurile su- )edie indic& un co)porta)ent conservator, ordonat, de n&deJde, lini#tit, de#i
co)od #i conven'ional, cu senti)ente de culpa-ilitate #i gata s& se auto-la)e.e, pasiv ,n ac'iune
#i li)itat ca interese.
Perceperea social& descrie un -&r-at cu nota 5 foarte sc&.ut& ca% aspru, -anal, a-andonant,
nechi-.uit, supus, indiferent, tensionat, neinteligent, negativist, gata s& se retrag&, cu interese
li)itate. Fe)eia este perceput& ,n ur)&torii ter)eni% precaut&, conven'ional&, gentil&, )olatic&,
)odest&, r&-d&toare, ,)p&ciuitoare, sfioas&, ,ncre.&toare, discret&, nepreten'ioas&.
S#ala >I+ S'are "ersonal% !e )ne A C)
2ni'ial, s3a nu)it 0scal& de disi)ulareL. Q- repre.int& o deriva'ie a scalei ini'iale, ,n care s3
a inversat cheia de cotare% scorurile ridicate repre.int& indivi.ii s&n&to#i #i stenici, iar scorurile
Joase, su- )edie, indivi.ii cu o vitalitate di)inuat& #i incapa-ili s& fac& fa'& cerin'elor vie'ii
cotidiene. Mai )ult, scala diferen'ia.& indivi.ii care si)ulea.& nevro.a de indivi.ii nor)ali #i de
pacien'ii care r&spund sincer, fiind #i una dintre principalele scale de validare ale testului =aspect
pe care ,l vo) aprofunda la capitolul despre interpretarea pro-ei>.
2te)ii scalei, ,n nu)&r de NN, dintre care apar'in eCclusiv scalei 28, au ,n con'inut referiri
la% negarea unor variate si)pto)e fi.ice #i )entale+ negarea oric&ror pro-le)e fa)iliale )aJore+
negarea conflictelor #i preocup&rilor seCuale+ negarea unor st&ri de tensiune, anCietate, tea)&+
afir)&ri ale independen'ei personale #i ale senti)entului de suficien'& de sine, ,n sensul 0orice
3B
o) care este capa-il s& )unceasc& are o #ans& real& de a avea succesL, afir)area ,ncrederii ,n
viitor.
Scala fiind construit& pentru a identifica persoanele care ,#i )ini)ali.ea.& griJile #i
ne)ul'u)irile #i care 'in sea)a )ai )ult sau )ai pu'in de ,ndoieli #i de.ilu.ii, astfel c& peste
nota 5B0 un scor ,nalt repre.int& o persoan& energic&, ,ntreprin.&toare, alert&, a)-i'ioas& #i
)ultilateral&, productiv&, activ&. Dcord& valoare )uncii #i depune efort pentru pl&cerea proprie.
Perceperea social& descrie un -&r-at cu scor ,nalt prin adJective ca% de)n de ,ncredere,
conservator, dependent, -inevoitor =s&ritor, -un la suflet>, inhi-at, logic, )ul'u)it, echili-rat,
elogiat =l&udat>, destins =relaCat>, sincer. Fe)eia cu scor ,nalt este perceput& ,n ur)&torii ter)eni%
cal)&, capa-il&, lucid&, cinstit&, nu se for)ali.ea.&, )atur&, a)a-il& =,ndatoritoare>, echili-rat&,
ra'ional&, ,n'eleapt& =chi-.uit&>.
Un scor cu nota 5 su- B0 indic& un co)porta)ent f&r& a)-i'ie, co)od, st*ngaci, precaut,
apatic #i conven'ional. Defensiv, caut& scu.e. <i)itat ,n g*ndire #i ac'iune.
Perceperea social& descrie un -&r-at cu note foarte sc&.ute ca% anCios, l&ud&ros, distrat
=aiurit>, uituc, gr&-it, i)pulsiv, r&ut&cios, a-andonant, superficial, agitat =neast*)p&rat>. Fe)eia
este perceput& astfel% st*ngace =inco)od&>, defensiv&, cusurgie, practic& =neinfluen'a-il&>,
,nd&r&tnic&, sarcastic&, se co)p&ti)e#te, lipsit& de tact, neconven'ional&, insta-il&.
S#ala >II+ Res"onsa)l'a'ea A Re
Scala identific& persoanele con#tiente, responsa-ile, care ,#i iau o-liga'iile ,n serios #i ,n
care pute) avea ,ncredere. Dstfel de structuri de personalitate sunt indivi.i lega'i de reguli #i
ordine #i consider& c& via'a ar tre-ui s& fie guvernat& de ra'iune. Scala difer& de So =socia-ilitate>
#i Sc =autocontrol> prin accentul pe gradul ,n care valorile #i controlul sunt ,n'elese #i
conceptuali.ate.
Dre un total de N2 de ite)i, dintre care 79 sunt eCclusivi, iar restul sunt co)uni cu scale
precu)% Do, S4, Sc, 5o, Dc, Di #i 2e. /on'inuturile )anifeste ale acestor ite)i vi.ea.&
preocuparea pentru o-liga'iile sociale, civice #i )orale+ accentul pe datorie #i disciplin& de sine+
de.apro-area pentru orice privilegii sau favoritis)e+ afir)area echili-rului #i ,ncrederii ,n sine #i
,n ceilal'i.
Perceperea social& pentru un -&r-at cu scor ,nalt la scala (e este perceput astfel% capa-il,
con#tiincios, cu)p&tat, fidel, responsa-il, serios, sta-il, constant, te)einic. S fe)eie cu scor ,nalt
apare descris& de ceilal'i prin% con#tiincioas&, discret&, intuitiv&, )etodic&, fidel&, cu tact,
responsa-il&, cu)p&tat&.
Perceperea social& pentru un -&r-at cu scor foarte sc&.ut este descris ca% nep&s&tor,
tur-ulent, iresponsa-il, co)od, indiferent, face pe gro.avul, risipitor. Fe)eia este perceput& ,n
ur)&torii ter)eni% arogant&, negliJent&, nesenti)ental&, co)od&, necuviincioas&, re-el&,
o-ositoare, sarcastic&.
S#ala >III+ So#al$area A So
Scala este conceput& pentru a reflecta gradul de )aturitate social&, integritate #i
corectitudine atins de individ, fiind construit& prin )etoda criteriului eCtern.
2te)ii, ,n nu)&r de BN, dintre care 2M sunt eCclusivi, au ca #i con'inuturi )anifeste aspecte
care ilustrea.& teoriile psihologice privind delincven'a. Dstfel, pornind, de pild&, de la rela'ia
e)piric eviden'iat& dintre delincven'& #i o lips& de coe.iune ,n fa)ilie, sunt ite)i care se refer& la
senti)entul de c&ldur&, satisfac'ie #i sta-ilitate fa)ilial&, ca opus alien&rii #i resenti)entului. Dl'i
ite)i se refer& la% sensi-ilitate social& #i e)patie, ca opuse ignor&rii sau desconsider&rii valorii
personale =de eCe)plu% 0adesea )& g*ndesc cu) ar&t #i ce i)presie fac altoraL>+ opti)is) #i
39
,ncredere ,n sine, ,n contrast cu senti)ente de alienare, inferioritate, disperare+ adaptarea
fa)ilial& #i #colar&, opuse vaga-ondaJului #i opo.an'ei.
Scala indic& nivelul de )aturitate, integritatea )oral&, capacitatea de a Judeca #i de a
respecta nor)ele )orale.
"&r-atul cu scor foarte ,nalt la scala So este perceput ca% adapta-il, eficient, onest, corect,
organi.at, cu)p&tat, sincer, te)einic, s&n&tos, respectuos. S fe)eie cu scor ,nalt este descris&
prin adJectivele% precaut&, lucid&, organi.at&, )etodic&, re.ona-il&, autocontrolat&, )odest&,
conservatoare, ,n'eleapt&.
Un -&r-at cu scor foarte sc&.ut este perceput ca% ,nc&p&'*nat, iresponsa-il, cert&re',
ignorant, sarcastic, neconven'ional, defensiv, viclean. Fe)eia este perceput& ,n ur)&torii ter)eni%
defensiv&, nestatornic&, negliJent&, nechi-.uit&, i)pulsiv&, indiferent&, neinhi-at&, )aterialist&,
necontrolat&.
S#ala I2+ Au'o#on'rolul A S#
Scala este construit& prin )etoda anali.ei consisten'ei interne #i are scopul de a )&sura
gradul de li-ertate al individului fa'& de i)pulsivitatea #i centrarea pe sine. Deose-irea de scala
(e const& ,n faptul c& aceasta )&soar& gradul ,n care este ,n'eles controlul, iar alte scale, precu)
So, gradul ,n care persoana apro-& #i pre.int& astfel de dispo.i'ii spre autocontrol. Un alt specific
al scalei este faptul c& scorurile foarte ,nalte eCpri)& ,n fapt situa'ia de control prea str*ns al
i)pulsurilor #i agresivit&'ii, ceea ce, paradoCal, poate conduce la acu)ul&ri interioare #i
desc&rc&ri -ru#te sau necontrolate, provocate chiar de incit&ri )inore.
Scala con'ine B0 de ite)i, dintre care doar doi ,i apar'in ,n ,ntregi)e. /o)porta)entul
pre.ent ,n con'inuturile )anifeste indic& o restr*ngere a )anifest&rilor ira'ionale #i ,n special a
agresivit&'ii+ ra'iunea #i logica sunt considerate drept cele )ai adecvate solu'ii ,n situa'ii
pro-le)atice+ evitarea conduitelor antisociale sau agresive+ eCisten'a unor inhi-i'ii sociale #i chiar
a unui grad de )odestie care i)plic& o tendin'& spre autoanulare =de genul 0de o-icei )&
si)'ea) foarte -ine c*nd una dintre co)punerile )ele era citit& ,n fa'a claseiL, pentru cheia Fals>.
Scala indic& gradul #i adecvarea autoregl&rii #i autocontrolului, do)inarea i)pulsivit&'ii #i
capacitatea de autodisciplinare.
Perceperea social& descrie un -&r-at cu scorfoarte ,nalt la aceast& scal&, prin adJective ca%
a)a-il, logic, s*rguincios, precis, cu)p&tat, fidel, autocontrolat, critic, de)n de ,ncredere.
Fe)eia este perceput& astfel% cal)&, )odest&, conservatoare, gentil&, )oderat&, r&-d&toare,
lini#tit&, re.ervat&, autocontrolat&.
Un -&r-at cu scor foarte sc&.ut este perceput ca% ,ncre.ut, cusurgiu, nesocotit, ,nc&p&'*nat,
i)pulsiv, ,nfig&re', iritat, coleric, nerealist, individualist. Fe)eia este descris& ca% agresiv&,
arogant&, e)otiv&, i)pulsiv&, re-el&, o-ositoare, sarcastic&, coleric&, neinhi-at&.
S#ala 2+ Toleran*a A To
Scala identific& atitudini sociale per)isive, lipsite de preJudec&'i, deschise, care accept& pe
ceilal'i a#a cu) sunt. /on'inuturile )anifeste ale celor 32 de ite)i ai scalei =din care nou& sunt
proprii> reflect&% deschiderea #i fleCi-ilitatea, opuse rigidit&'ii #i dog)atis)ului+ interesul pentru
estetic #i scopuri intelectuale+ ,ncrederea ca opus& suspiciunii #i criticis)ului+ negarea
resenti)entelor, a tendin'elor )i.antropice #i ostilit&'ii fa'& de ceilal'i+ negrea anCiet&'ii, i.ol&rii,
alien&rii+ afir)area echili-rului #i siguran'ei de sine.
Perceperea social& indic& pentru -&r-a'ii cu scor foarte ,nalt ur)&toarea i)agine% iert&tor,
generos, -inevoitor, independent, nefor)al, )ul'u)it, cu)p&tat, tandru, cu tact, altruist. Fe)eia
3F
cu scor ,nalt este descris& astfel% cal)&, eficient&, intuitiv&, lent&, logic&, )atur&, responsa-il&,
autocontrolat&, cu tact, ,ncre.&toare.
Un -&r-at cu scor foarte sc&.ut este perceput ca% afectat, rece, orgolios, s*c*itor, insensi-il,
superficial, )ul'u)it, pl*ng&re', cusurgiu, egocentric. Fe)eia este descris& ca% arogant&,
autocrat&, aspr&, defensiv&, -&nuitoare, nesenti)ental&, infantil&, sup&r&cioas&, o-ositoare,
sarcastic&.
S#ala 2I+ Im"rese )un% A G
Scala are un du-lu scop, ase)eni scalei Q-% identificarea disi)ul&rilor, dar #i a persoanelor
capa-ile s& cree.e i)presie favora-il& #i pe care le interesea.& felul cu) reac'ionea.& ceilal'i fa'&
de ele. /onstruit& prin )etoda criteriului eCtern, scala con'ine N0 de ite)i, dintre care 7M sunt
eCclusivi.
/on'inuturile )anifeste accentuea.& partea po.itiv& #i eli)in& negativul, astfel c&
)aJoritatea se refer& la aprecieri asupra -unei func'ion&ri #i virtu'ilor, negarea conduitei
antisociale, a pl*ngerilor #i e#ecurilor personale. De ase)enea, apare negarea oric&rei tendin'e
spre agresivitate, afir)area ,ncrederii #i siguran'ei de sine, cu aspecte de )odestie+ afir)area
sta-ilit&'ii #i a capacit&'ii de a face fa'& adversit&'ii+ aCarea pe aspectele apro-ate social+ afir)area
capacit&'ii de a ,ntre'ine rela'ii po.itive cu al'ii #i a opiniilor favora-ile despre se)eni.
Scala identific& deci persoanele care doresc s& fac& i)presie -un&, preocupate de ceea ce
g*ndesc al'ii despre ele #i care fac ceea ce se a#teapt& al'ii.
Perceperea social& descrie un -&r-at cu scor foarte ,nalt la 6i astfel% adapta-il, a)a-il,
)alea-il, -inevoitor, re.ona-il, tandru, cu tact, altruist, cald, prietenos. Fe)eia este descris& ca%
)oderat&, cal)&, conservatoare, )odest&, r&-d&toare, ,)p&ciuitoare, ,ncre.&toare, nelini#tit&,
,n'eleg&toare.
"&r-atul cu scor foarte sc&.ut este perceput de ceilal'i ca% recla)agiu, ne)ul'u)it,
cusurgiu, nesocotit, ,nc&p&'*nat, indiferent, s*c*itor, pesi)ist, coleric. Fe)eia cu scor sc&.ut este
descris& ca% schi)-&toare, cinic&, franc& =direct&>, sup&r&cioas&, pesi)ist&, sarcastic&,
,nc&p&'*nat&, coleric&, perspicace.
S#ala 2II+ Comunal'a'ea A Cm
Scal& )enit& s& detecte.e protocoalele ,n care s3a r&spuns ,ntr3o )anier& ,nt*)pl&toare, iar
con'inuturile )anifeste ale ite)ilor s&i =,n total 2M> reflect&% o -un& sociali.are =de genul 0c*nd
conduc )a#ina, ,ncerc s&3i ,)piedic pe al'ii s& )& dep&#easc&L, cheia Fals>+ negarea tendin'elor
nevrotice =0nu pot s& fac ni)ic -ineL, cheia Fals>+ co)porta)ent #i atitudini conven'ionale+
confor)is)ul =0de o-icei fac ceea ce se a#teapt& de la )ine, pentru a evita criticaL, cheia
Ddev&rat>+ opti)is)ul =0)& ,ndoiesc c& cineva este cu adev&rat fericitL, cheia Fals>.
Scala indic& gradul ,n care reac'iile #i r&spunsurile individului corespund unui 0)odel
co)unL sta-ilit e)piric.
Perceperea social& pentru -&r-atul cu scor foarte ,nalt ,l descrie ca% prudent, con#tiincios,
refleCiv, eficient, precis, organi.at, practic, responsa-il, te)einic, cu)p&tat. Fe)eia este descris&
astfel% lucid&, de ,ncredere, energic&, vesel&, practic&, ra'ional&, realist&.
"&r-a'ii cu un scor foarte sc&.ut sunt descri#i de ceilal'i ca% atr&g&tor, negliJent, curaJos,
,ndr&.ne', uituc, co)od, nes&-uit, risipitor. Fe)eia este perceput& ca% apreciativ&, artist&,
st*ngace, fe)inin&, uituc&, iert&toare, indiferent&, iresponsa-il&, nede)n& de ,ncredere,
neconven'ional&.
S#ala 2III+ Real$area "rn #on&ormsm A A#
3M
$ste ,n pri)ul r*nd o scal& )otiva'ional& care reflect& factori )otiva'ionali #i atitudinali,
asocia'i cu reali.area acade)ic& de niveluri ,nalte. 5er)enul 0confor)is)L reflect& aceast&
canali.are a tre-uin'ei de reali.are personal& #i nu ceea ce se ,n'elege prin 0confor)itateL,
respectiv un sens de stereotipie neproductiv& care nu este prea i)plicat& aici. Scala a fost
construit& prin )etoda criteriului eCtern.
/on'inuturile )anifeste ale celor 3M de ite)i, dintre care 7M eCclusivi, reflect&% hot&r*rea #i
pl&cerea pentru a se preg&ti #i a avea eficien'& ,n ,nv&'are+ senti)entul de vitalitate #i eficien'& ,n
genere+ acceptarea regulilor #i cerin'elor #i refu.ul frivolit&'ii #i a co)porta)entului
nonconfor)ist+ te)perarea #i ,ncrederea ,n propriile capacit&'i+ autoaprecierea privind )odul
planificat #i )uncitor de a se i)plica ,n via'&.
2te)ii sunt folosi'i pentru reliefarea acelor factori de interes #i )otiva'ie care facilitea.&
reali.area ,n orice cadru unde ase)&narea cu )odelul sau supunerea fa'& de anu)ite o-iceiuri
este un co)porta)ent po.itiv.
Scorurile peste nota 5B0 pre.int& o persoan& capa-il&, cooperant&, eficient&, organi.at&,
responsa-il&, fer)& #i sincer&. Persistent& #i )uncitoare+ aprecia.& activitatea #i reali.area
intelectual&.
Perceperea social& descrie un -&r-at cu scor foarte ,nalt prin adJective ca% a)-i'ios, capa-il,
con#tiincios, a)a-il =atent, prevenitor>, inteligent, logic, )atur, re.ona-il, cu resurse, responsa-il.
S fe)eie cu scor ,nalt este descris& astfel% conservatoare, eficient&, idealist&,
,ntreprin.&toare, a)a-il&, )etodic&, logic&, de ,ncredere =fidel&>, re.ervat&, responsa-il&.
Scorurile su- nota 5B0 pre.int& o persoan& vulgar&, ,nc&p&'*nat&, distant&, dificil&,
pri)eJdioas&, ,nfu)urat&. Se de.organi.ea.& u#or su- stresul presiunilor #i confor)is)ului.
Pesi)ist& ,n privin'a viitorului profesional.
Perceperea social& descrie un astfel de -&r-at ca% apatic, -&nuitor, practic =insensi-il>,
insuporta-il, caut& pl&cerea =u#uratic>, nes&-uit, agitat =neast*)p&rat>, superficial, schi)-&tor,
ostentativ =face pe gro.avul>.
Fe)eia este perceput& ,n ur)&torii ter)eni% aventuroas&, nep&s&toare =indiferent&,
negliJent&>, u#uratic&, atitudine degaJat&, lene#&, i)presiona-il&, re-el&, sarcastic&,
neconven'ional&, neinhi-at&, neghioa-&.
S#ala 2I>+ Real$area "rn n!e"en!en*% A A
Scala este )enit& s& )&soare interesul su-iectului pentru acele situa'ii inclusiv
preg&tirea acade)ic& ,n care se cere independen'& ,n g*ndire, valori.area poten'ialului propriu.
/on'inuturile )anifeste ale ite)ilor, 32 ,n total, indic&% toleran'& crescut& pentru
a)-iguitate #i refu.ul unor atitudini si)plist dog)atice sau autoritare+ refu.ul unor reac'ii
conven'ionale, chiar dac& este vor-a de a sus'ine o opinie nepopular& #i controversat&+ pl&cerea
pentru activit&'i independente, chiar dac& nu sunt necesar utilitare+ afir)area unei g*ndiri po.itive
fa'& de al'ii+ afir)area unui nivel de adaptare )anifest ,n pre.ent+ afir)area unor valori )orale
-ine de.voltate. Se pot identifica acei factori ai interesului #i )otiva'iei care facilitea.& reali.area
,n orice cadru unde autono)ia #i independen'a sunt co)porta)ente po.itive.
Scorurile ,nalte la aceast& scal& pre.int& o persoan& )atur&, eficace, puternic&, do)inant&,
preten'ioas& #i precaut&, independent& #i sigur& pe sine, cu a-ilitate intelectual& #i discern&)*nt.
Perceperea social& descrie un -&r-at cu scor foarte ,nalt ca% prev&.&tor =anticipativ>,
independent, nefor)al=ist>, inteligent, si)patic, ra'ional, sarcastic, irasci-il, )ultilateral. Fe)eia
este descris& astfel% cal)&, capa-il&, lucid&, discret&, inteligent&, logic&, )atur&, original&,
ra'ional&.
38
Scorurile sc&.ute indic& un co)porta)ent inhi-at, anCios, prudent, ne)ul'u)it, )&rginit #i
suspicios, u)il #i supus fa'& de autorit&'i. !i lipse#te introspec'ia #i ,n'elegerea de sine.
Perceperea social& pentru un -&r-at cu scor foarte sc&.ut este% afectat, ,ng*)fat, prudent
=precaut>, rece, egocentric, fricos, frivol, curtenitor, plin de sine, rigid. Fe)eia este perceput& ca%
st*ngace, e)otiv&, nechi-.uit&, i)atur&, infantil&, cap sec, agitat&, si)pl&, nerealist&, insta-il&.
S#ala 2>+ E&#en*a n'ele#'ual% A Ie
Scala tre-uie ,n'eleas& tot ,n paradig)a )otiva'ional&+ nu este construit& pentru a )&sura
capacitatea de a re.olva pro-le)e, fie ele #i intelectuale, ci este o scal& care indic& interesul
pentru valori intelectuale, opus celui pentru valori practice.
/on'inutul )anifest al celor N2 de ite)i =22 apar'in*ndu3i eCclusiv> se refer& la aspecte
precu)% capacitatea de a face fa'& unor situa'ii de nedeter)inare #i a)-iguitate+ senti)entul
adecv&rii #i eficien'ei personale+ interesul pentru activit&'i de cercetare+ pl&cerea de a face planuri
#i de a le reali.a+ i)portan'a pe care o acord& pro-le)elor intelectuale #i de cunoa#tere+ un
co)porta)ent ,n genere fleCi-il, relativ insta-il #i )ai pu'in organi.at. 2ndic& deci gradul de
eficien'& personal& #i intelectual& la care a aJuns individul.
Scorul peste nota 5B0 indic& o persoan& eficient&, cu o g*ndire clar&, capa-il&, inteligent&,
progresist&, ordonat&, )eticuloas& #i ingenioas&, )ereu alert& #i -ine infor)at&. Dcord&
i)portan'& )are pro-le)elor intelectuale #i de cunoa#tere.
Pentru un -&r-at cu scor ,nalt la aceast& scal&, perceperea social& este% capa-il, de
,ncredere, eficient, prev&.&tor =anticipativ>, independent, inteligent, re.ona-il, autocontrolat,
satisf&cut, sincer =nepref&cut>. Fe)eia este descris& prin ur)&toarele adJective% capa-il&, lucid&,
de ,ncredere, eficient&, nefor)al&, inteligent&, ,#i g*nde#te deci.iile, logic&, ra'ional&, relaCat&.
Scorul su- nota 5B0 pre.int& o persoan& prudent&, confu.&, co)od&, defensiv&, superficial&
#i f&r& a)-i'ie. Dre o g*ndire conven'ional& #i stereotipic&. !i lipse#te direc'ionarea #i disciplina
de sine.
Perceperea social& caracteri.ea.& un astfel de -&r-at cu note foarte sc&.ute prin% st*ngaci,
rece, uituc, insensi-il, cu interese li)itate, straniu =ciudat>, o-ositor, suscepti-il, superficial,
influen'a-il =sugesti-il>. Fe)eia este perceput& ca% nehot&r*t&, st*ngace, cu interese li)itate,
nervoas&, pesi)ist&, si)pl&, ,nceat&, ,nc&p&'*nat&, tensionat&, retras&.
S#ala 2>I+ 0n#lna*a "s5olo7#% A PB
Scala )&soar& gradul ,n care individul se i)plic& #i este sensi-il la necesit&'ile interne, la
cau.e #i la eCperien'ele se)enilor.
/on'ine 22 de ite)i, dintre care 70 sunt specifici, iar restul co)uni cu Sp. /on'inutul
)anifest al ite)ilor reflect&% capacitatea de )o-ili.are a resurselor pentru concentrarea pe
pro-le)&+ capacitatea de a tolera a)-iguitatea #i de.ordinea+ disponi-ilitatea pentru )unc& ,n
genere #i pentru cea de cercetare ,n special+ sacrificiul reco)pensei i)ediate pentru a)-i'iile sau
reu#itele pe ter)en lung+ interesul pentru aspectele practice+ un )od deschis de a fi, atitudini
deschise, li-erale, neconven'ionale.
Scorul peste nota 5B0 la aceast& scal& indic& deci o persoan& atent&, spontan&, rapid&,
receptiv&, vor-&rea'&, ingenioas& #i fleCi-il&, cu o -un& fluen'& ver-al& #i cu ascenden'& social&.
@esupus& regulilor, restric'iilor #i constr*ngerilor.
Un -&r-at cu scor foarte ,nalt este descris ca% distant, eva.iv, prev&.&tor =anticipativ>,
independent, individualist, perseverent, preocupat, re.ervat, neprietenos, circu)spect =prudent>.
Fe)eia este descris& astfel% capa-il&, rece, independent&, ingenioas&, nepripit&, logic&,
neast*)p&rat&, sigur& de sine, istea'& =ager& la )inte>, de)n& de ,ncredere.
N0
Scorul su- nota 5B0 pre.int& o persoan& apatic&, pa#nic&, serioas&, prudent& #i )odest&, cu
un te)po lini#tit #i precau'ie, confor)ist& #i conven'ional&.
Perceperea social& descrie un -&r-at cu scor sc&.ut prin adJective ca% activ, voios, energic,
flirtea.&, cu u)or, -l*nd, adapta-il, deschis, socia-il, vor-&re'. Fe)eia este descris& astfel%
conven'ional&, generoas&, onest&, -l*nd&, elogiat&, ,ncordat&, de ,ncredere, )odest&, cald&,
nelini#tit&.
S#ala 2>II+ /le;)l'a'ea A /;
Scala este constituit& pentru identificarea persoanelor fleCi-ile, adapta-ile, capa-ile de
schi)-are ,n g*ndire, conduit&, te)pera)ent.
/ei 22 de ite)i se refer& )anifest ,n con'inuturile lor la% refu.ul unor atitudini si)plist
dog)atice sau autoritare+ toleran'& ,nalt& pentru nesiguran'& sau a)-iguitate+ relativ& insta-ilitate
=de genul 0deseori ,ncep lucruri pe care nu le )ai duc vreodat& la -un sf*r#itL, cheia Ddev&rat>,
lips& eCpres& de ordine =0,)i place s& a) un loc pentru fiecare dintre lucruri #i fiecare s& stea la
locul s&uL, cheia Fals>+ un )od relaCat, necritic de a aprecia standardele )orale #i prescrip'iile
etice =0,)i fiCe. standarde ,nalte #i si)t c& #i al'ii ar tre-ui s& fac& la felL, cheia Fals>.
Scala indic& gradul de fleCi-ilitate #i de adapta-ilitate al g*ndirii #i co)porta)entului unei
persoane.
Scorul peste nota 5B0 pre.int& o persoan& introspectiv&, nefor)al&, aventuroas&, cu
,ncredere ,n sine, cu si)'ul u)orului, nesupus&, idealist& #i egoist&, sarcastic& #i cinic&+
concentrare ,nalt& pe a)u.a)entul #i pl&cerea personal&.
Perceperea social& pentru un -&r-at cu scor ,nalt la aceast& scal& ,l descrie astfel% atitudine
degaJat&, nestatornic, independent, lene#, opti)ist, caut& pl&cerea, vioi, iste' =ager la )inte>,
risipitor, spontan. Fe)eia este perceput& ca% negliJent&, de#teapt&, ,ndr&.nea'&, i)aginativ&,
individualist&, ingenioas&, r&ut&cioas&, original&, caut& pl&cerea, socia-il&.
Scorul su- nota 5B0 pre.int& o persoan& precaut&, prudent&, nelini#tit&, harnic&, cen.urat&,
politicoas&, )etodic& #i rigid&+ for)al& #i pedant& ,n g*ndire+ plin& de respect fa'& de autoritate,
o-iceiuri #i tradi'ie. Perceperea social& pentru un -&r-at cu scorul sc&.ut ,l descrie ca% hot&r*t,
eficient, ,nc&p&'*nat, organi.at, )etodic, practic, sever, ,nd&r&tnic, fleg)atic, )inu'ios. Fe)eia
este descris& ,n ter)enii% precaut&, con#tiincioas&, conservatoare, defensiv&, pref&cut&, rigid&,
lent&, si)pl&, cu tendin'a de a se autopedepsi =auto-la)a>.
S#ala 2>III+ /emn'a'ea A /e
/onstruit& prin anali.a criteriului eCtern, scala evaluea.& ,n special, spre deose-ire de scala
si)ilar& din MMP2, interesele caracteristice genului, respectiv fe)initatea sau )asculinitatea
intereselor su-iectului.
/ei 3M de ite)i =din care 22 sunt eCclusivi> au ,n con'inutul lor )anifest referiri la%
preferin'a pentru roluri conven'ional fe)inine =fa'& de cele )asculine>+ e)otivitatea #i
sensi-ilitatea interpersonal& =persoanele cu Fe ,nalt& re.onea.& )ai )ult la at)osfera e)o'ional&
general&>+ propria )odestie, re'inere #i lipsa i)pulsivit&'ii+ interesul )ai sc&.ut fa'& de politic&,
afaceri, reali.&ri sociale.
Scala este legat& de aprecierea )asculinit&'ii sau fe)init&'ii intereselor =scorurile ,nalte
indic& interese )ai )ult fe)inine+ scorurile Joase interese )ai )ult )asculine>.
Scorul peste nota 5B0 pre.int& o persoan& apreciativ&, cal)&, de spriJin, -l*nd&, te)perat&,
perseverent& #i sincer&. (espect& #i accept& se)enii. Se co)port& ,ntr3un )od cinstit #i si)patic.
N7
Un -&r-at cu scor ,nalt este perceput ca% recunosc&tor, pl*ng&re', fe)inin, for)alist, -laJin
=-l*nd>, nervos, autocritic, sensi-il, sla-, nelini#tit. Fe)eia este descris& astfel% con#tiincioas&,
discret&, generoas&, gentil&, servia-il&, )atur&, autocontrolat&, si)patic&, cu tact, cald&.
Scorul su- nota 5B0 indic& o persoan& eCpeditiv&, ,nc&p&'*nat&, a)-i'ioas&, )asculin&,
activ&, ro-ust& #i fr&)*ntat&, )&sluitoare #i oportunist& ,n rela'iile cu se)enii+ deschis& #i direct&
,n g*ndire #i ac'iune+ ner&-d&toare la ,nt*r.iere, indeci.ii #i reflec'ie.
"&r-atul cu scor sc&.ut este descris de ceilal'i astfel% aventuros, agresiv, lucid =cu g*ndire
clar&>, ,ndr&.ne', i)pulsiv, )asculin, deschis, caut& pl&cerea, face pe gro.avul, dur. Fe)eia este
perceput& ca% vulgar& =grosolan&, -rutal&>, nesatisf&cut&, lene#&, )asculin&, caut& pl&cerea,
agitat& =neast*)p&rat&>, ro-ust&, egocentric&, irasci-il& #i suscepti-il&, dur&.
2.4.2. &nterpretarea scalelor
Spre deose-ire de alte chestionare clasice, )odul de construire al /P2 per)ite o interpretare
)ultifa.ic& #i relativ profund&, reu#ind s& surprind& ceva din su-iectul viu #i nu doar oferindu3ne
un )odel a-stract. Dcest lucru este posi-il, cu) vo) vedea, )ai ales prin intercorelarea scalelor
#i prin faptul c& scorul unei scale tre-uie ,n'eles ca antren*nd ,n )od necesar o ipote.& legat& de
co)porta)ent, ipote.& la care se poate r&spunde prin scorul altor scale. De ase)enea, vo) vedea
c& 6ough ofer& #i )odele de intercorela'ii e)pirice ,ntre scorurile la unele dintre scale.
2nterpretarea devine din ce ,n ce )ai )ult o )unc& de cercetare% for)ularea de ipote.e #i
c&utarea solu'iei, deter)inarea unor alternative de clarificare a datelor #i ,)-inarea aspectelor
intercorelate ,ntr3un )odel co)porta)ental coerent. @u ave) o si)pl& ,n#iruire de tr&s&turi, ci
evolu&) treptat spre o structur& care ne poate deschide noi ipote.e, pe care, dac& nu le pute)
verifica direct prin testul /P2, #ti) )&car spre ce s& ne ,ndrept&). De eCe)plu, un co)porta)ent
care antrenea.& v*rsta su-iectului, seCul #i unele scale precu) Sa, Q-, /), Sc etc. poate
conduce fie spre ideea unui posi-il sindro) psihopatologie verifica-il rapid prin MMP2 , fie
spre ipote.a unui eu nefor)at, i)atur, sla-, care poate fi cercetat& adecvat prin pro-e proiective.
/ormarea "en'ru a)l'area -n n'er"re'area "ro&lulu
2nterpretarea protocolului nu se poate face dec*t de persoane care cunosc teoriile
personalit&'ii, de.voltarea personalit&'ii, teoriile )otiva'iei #i valorilor #i, nu ,n ulti)& instan'&,
testul #i clarific&rile conceptuale. 6ough se eCpri)& ,n acest sens eCplic*nd ,n )od li)pede c&
CPI es'e un 'es' "ro&esons'< n'er"re'a)l !oar !e "ro&eson4' #are sDau &orma' "en'ru
n'er"re'area a#es'e "ro)e.
Pri)ul pas pentru a te for)a este s& cuno#ti ,n profun.i)e constructele pe care le define#te
fiecare dintre scale+ de ase)enea, s& cuno#ti datele de cercetare privind validarea scalelor #i
anali.ele conceptuale reali.ate. 6ough consider& c& )odul cel )ai adecvat de a ,ncepe s& studie.i
felul cu) se interpretea.& este lucrul al&turi de un eCpert, folosind co)porta)entul acestuia ca pe
un eCe)plu, ,ntruc*t )odelarea #i feed-acA3ul sunt esen'iale pentru procesul de ,nv&'are. !n lipsa
unui specialist, se poate c*#tiga eCperien'& din reinterpretarea unor protocoale sau profile vechi,
cu verificarea felului cu) au evoluat ,ntre ti)p ca.urile, co)parativ cu progno.ele f&cute
anterior. !ncep&torul poate utili.a, de ase)enea, aplic&ri ale testului pe o popula'ie specific&,
al&turi de alte teste pe care le st&p*ne#te )ai -ine, cu scopul de a anali.a diferen'ele ,ntre profile
#i de a o-serva care anu)e aspecte se reg&sesc ,n )aJoritatea profilelor #i corespund unor
pro-le)e co)une popula'iei date. Datele testelor cunoscute tre-uie utili.ate pentru a verifica
interpret&rile o-'inute din /P2.
N2
Un alt )od, paralel, este de a ,nv&'a din erori. Dstfel de erori pot con#tienti.a, de eCe)plu,
faptul c& unele scale au o rela'ie cur-iliniar& cu co)porta)entul% referitor la agresivitate, de
pild&, o not& ,nalt& la Sc poate indica un conflict poten'ial insta-il ,ntre i)pulsurile agresive #i un
autocontrol prea rigid, situa'ie care poate conduce pe un hipercontrolat la o i.-ucnire de
agresivitate nea#teptat& sau dispropor'ionat&. Dceea#i situa'ie #i pentru scala de fleCi-ilitate.
Scorurile )oderate sunt po.itive, indic*nd un -un poten'ial adaptativ, dar scorurile eCtre) de
,nalte, peste M0, indic& insta-ilitate, un co)porta)ent prea volatil. <a astfel de date, 6ough face
referire ,n 789M ,n L2nterpreterPs S4lla-us for the /P21.
!n perioada de for)are, psihologul se va concentra )ai ales pe a eCtrage c*t )ai )ulte date
dintr3un protocol /P2 lucr*nd oarecu) ,n or- =f&r& a interac'iona cu su-iectul real>. Situa'ia se
schi)-& ,n diagno.a real&, c*nd interpretarea protocolului va tre-ui s& r&spund& unor ipote.e
specifice, unor ,ntre-&ri pe care #i le for)ulea.& psihologul anterior ad)inistr&rii testului. Dcest
lucru ,nsea)n& at*t cunoa#terea ana)ne.ei ca.ului, c*t #i a circu)stan'elor speciale care pot
influen'a situa'ia de testare% educa'ie, ras&, nivel educa'ional, rela'iile dintre su-iect #i
eCa)inator, ipote.e despre cele )ai pro-a-ile )oduri ,n care su-iectul va a-orda chestionarul.
Dac& protocolul va corespunde )odelului eCpectat, psihologul poate avea ,ncredere )ai )are ,n
acurate'ea interpret&rilor sale. De ase)enea, se pot utili.a profile pentru grupuri de referin'& sau
datele de cercetare privind ecua'iile de regresie care evaluea.& un nu)&r de caracteristici precu)
)aturitatea social&, nivelul ridicat de succes acade)ic sau alte tipuri de reali.&ri.
>al!area "ro&lulu
Un pri) nivel sau etap& a interpret&rii este validarea protocolului. $Cist& un siste) de
validare si)plu+ studiile )ai recente au aJuns la ecua'ii de regresie cu se)nifica'ie statistic&, prin
care se eli)in& treptat diferite genuri de atitudini.
Dceste valid&ri pe care le construie#te autorul ini'ial doar cu aJutorul scalelor Q-, /) #i 6i
dau acces spre o i)agine anticipat& asupra protocolului pe care ,l interprete.i, sau )ai -ine3.is, a
felului cu) ,l po'i interpreta. Dceasta pentru c&, teoretic, orice protocol este interpreta-il+
invalidarea nu se)nific& aici i)posi-ilitatea de a ,n'elege ceva din protocol, ,ns& d& o cheie de
acces spre unghiul din care pot fi f&cute interpret&rile.
Pentru ,nceput, se cere s& se verifice dac& s3a r&spuns la to'i ite)ii testului. 2te)ii
neco)pleta'i scad validitatea chestionarului. 5re-uie controlate indeci.iile, r&spunsurile du-le,
cer*ndu3li3se su-iec'ilor s& evite astfel de situa'ii. De ase)enea, privind protocolul de r&spuns sau
profilul re.ultat, se poate ur)&ri dac& eCist& un anu)it )odel 0tipicL pe care l3a adoptat su-iectul
pentru a face fa'& sarcinii =s& r&spund& nu)ai neg*nd sau nu)ai accept*nd etc>.
Scalele '$, (i #i Cm sunt special construite pentru a oferi #i posi-ilitatea valid&rii )odului
,n care su-iectul a r&spuns. Scorurile )ici la :# i m, )ai ales cele su- nivelul 20 =note
standard> indic& tendin'a su-iectului de a r&spunde accept*nd =0Ddev&ratL> ite)ii si)pto)atici.
Dspectul poate fi verificat #i prin nivelele scalelor Sc, 5o, Di #i FC, care vor fi foarte )ici dac&
este pre.ent& tendin'a de a accepta un ite) nefavora-il. Scorul la &i este, din acest punct de
vedere, #i )ai sigur pentru o falsificare ,n sensul ,nr&ut&'irii =cu o-serva'ia c& acest lucru pare s&
fie )ai valid la -&r-a'i dec*t la fe)ei>. 2nvalidarea unui profil datorit& si)ul&rii ,n sensul
negativi.&rii situa'iei nu ne va per)ite s& utili.&) adecvat chestionarul pentru a diagnostica for'a
sau sl&-iciunea eului ori pentru a evalua dina)ica #i tendin'ele conflictuale.
!n )od o-i#nuit, un scor m su- nota 5 2B poate indica% fie c& su-iectul a r&spuns la
,nt*)plare )arc*nd anapoda r&spunsurile+ fie c& a ,ncercat s& r&spund& dar nu a ,n'eles con'inutul
ite)ilor datorit& unui \.2. su- )ediu+ fie pre.int& un grad neo-i#nuit de stranietate ,n felul ,n care
N3
Judec& lucrurile o-i#nuite. Dceast& ulti)& ipote.& poate fi testat& prin aplicarea grilelor pentru
scalele a-reviate din MMP2.
!n afara acestui tip de verificare, protocolul poate fi validat #i din perspectiva ipote.ei c&
su-iectul a falsificat r&spunsurile pentru a se pune ,ntr3o lu)in& favora-il&. !n aceast& situa'ie
apar scoruri )ari la toate scalele, ,n special la &i. Dstfel de ca.uri apar )ai ales la su-iec'ii
alcoolici, al c&ror sla- autoreglaJ nu le per)ite s&3#i )odule.e suficient reac'iile, astfel c&
r&spund cvasi3auto)at, folosind posi-ilitatea care li se pare c& este cea )ai de.ira-il&. $vident,
eCist& situa'ii ,n care su-iec'i )ai -ine echili-ra'i doresc s& se pun& ,ntr3o lu)in& )ai favora-il&.
Scalele ,n aceast& situa'ie nu vor fi at*t de po.itivi.ate, ,ns& tendin'a unui scor ridicat la &i este
de fiecare dat& un indice sigur pentru dorin'a su-iectului de a i)presiona ,n sens favora-il,
po.itiv.
Se)nificativ este faptul c&, ,n studiile e)pirice, lotul de su-iec'i c&ruia i se cerea prin
instructaJ s& falsifice are )edia pentru scorurile la scalele /P2 )ai sc&.ut& dec*t lotul de alcoolici
#i loturile de si)ulan'i adev&ra'i.
Du fost reali.ate studii #i cu loturi co)parative for)ate din psihologi care au reu#it s&
o-'in& profile ,n acela#i ti)p echili-rate #i cu scoruri &i )oderate.
Pentru varianta /P2 78MF, pa#ii ,n validare sunt )ult )ai eCact cuantifica'i, prin utili.area
ecua'iilor de regresie, folosite treptat pe )&sur& ce se confir)& dep&#irea scorurilor critice #i deci
un anu)e sens de invalidare. !n aceste ecua'ii sunt cuprinse #i dou& dintre scalele care nu intr& ,n
varianta pre.entat&. Datele respective sunt pre.entate de Pitariu #i Dl-u =7883>.
2nterpretarea propriu3.is& a profilului nu poate fi f&cut& dec*t dup& validare.
S'ra'e7 -n n'er"re'area #orela'(% a !mensunlor rele(an'e
Dnali.a scalelor ,ncepe cu con*iguraia+ scorurile peste )edie indic&, ,n general, o adaptare
po.itiv&, iar scorurile su- )edie indic& .onele unde apar pro-le)e. Dprecieri )ai eCacte se pot
o-'ine utili.*nd nor)ele unor grupuri de referin'&% un a-solvent psiholog poate fi co)parat cu
nor)ele popula'iei generale, dar date )ai precise pot fi o-'inute prin co)pararea cu nor)ele
construite pe lotul profesional.
!ntr3o astfel de anali.& glo-al& se acord& i)portan'& )ai ales scorurilor eCtre)e,
construindu3se posi-ile ipote.e de lucru prin interrela'ion&ri logice.
Un pri) de)ers de cercetare se poate reali.a pornind de la ipote.a legat& de v*rsta #i seCul
su-iectului #i de evaluarea condiiei eului. Pot fi luate ,n considera'ie ,n special 3 dintre scale% Sa,
Q-, #i Fe% Dceste trei scale per)it fiecare s& ne for)&) o i)agine privind for'a eului% acceptarea
de sine, corelat& cu nivelul energiei vitale =capacitatea de a trece peste dificult&'i, sau reversul,
stagnarea #i pesi)is)ul ,n fa'a vie'ii> #i cu nivelul de integrare a calit&'ilor relative la genul
fe)inin sau )asculin c&ruia ,i apar'ine su-iectul. Pute) s& descoperi) persoane a c&ror Sa este
,nalt&, dar sunt pesi)i#ti #i retra#i ,n fa'a vie'ii #i nu3#i accept& nici calit&'ile legate de genul
fe)inin sau )asculin, di)potriv&, par s& tind& spre afi#area unor co)porta)ente care 'in de
genul opus. Pute) ,nt*lni, de eCe)plu o fe)eie care are un co)porta)ent dur, rece, critic =scor
la Fe )ult su- )edie>, sau un -&r-at cu un co)porta)ent suscepti-il, sensi-il afectiv, tipic
fe)inin.
/orelat #i la v*rsta su-iectului, aceste genuri de situa'ii sunt )ai pu'in grave )ai ales
pentru persoanele afate ,n plin proces de for)are a personalit&'ii ,n adolescen'& dar, pentru
v,rstele )ature, indic& fie o condi'ie psihic& sta-ili.at&, cu )ai pu'ine #anse de corectare, fie o
condi'ie reactiv&, de tip nevrotic. Desigur, pentru diago.a co)plet& este i)portant s& ur)&ri) #i
felul cu) r&spunde la celelalte scale #i, ,n ulti)& instan'&, nivelul r&spunsurilor la scalele
a-reviate M.M.P.2. despre care vo) vor-i ulterior.
NN
!n continuare se poate a-orda evaluarea celor patru grup&ri =)en'ion&) c& aceast& grupare
este construit& de autor ,n confor)itate cu nu)eroase studii care au avut ca o-iect intercorel&rile
scalelor #i este eviden'iat& de foaia de profil>. 6ough reco)and& studierea di*erenelor de scoruri
n mod corelat, nu i.olat pentru fiecare scal&.
Dstfel, pri)a grup& de scale, de la Do la Q-, eviden'ia.& ,n general ascenden'a, eficien'a
personal&, siguran'a de sine. Pute) sta-ili, ,n situa'ia ,n care ave) de eCe)plu scoruri peste
)edie, c& este vor-a de un su-iect eCtravert, care se i)plic& ,n rela'ion&ri, cu o i)agine de sine
po.itiv& =Sa #i Q->. !n situa'ia ,n care ave) scoruri la Sp #i S4 su- )edie, ele confir)& tendin'a
spre introversie, spre restr*ngerea nivelului interrela'iilor.
6rupul al 223lea de scale, de la (e la /), se refer& ,n genere la gradul de con#tienti.are #i
acceptare a cerin'elor sociale, la nivelul de sociali.are atins, la )aturitatea social& ,n sensul
)odului netensionat, autocontrolat de a rela'iona.
6ruparea a 2223a, de la Dc la 2e, repre.int& scale prin care aspectele )otiva'ionale i)plicate
)&soar& poten'ialul de reali.are personal&, stilul de integrare, tipul de valori do)inant.
6rupul al 2?3lea repre.int& )odalit&'i intelectuale3atitudinale #i tipologia fe)inin& sau
)asculin& a intereselor.
Un alt tip evaluare se poate *ace con*orm gruprilor rezultate n urma analizelor
*actoriale.
Un pri) factor descris ca s&n&tate )ental&, adaptare #i confor)is) social al&tur& scalele
Q-, (e, So, Sc, 5o, 6i #i Dc. Dceste scale sunt ,n'elese ca tot at*tea fa'ete ale adapt&rii sociale
po.itive.
Factorul 22, deose-it de sta-il, respectiv scalele Do, /s, S4, Sp #i Sa, cuprinde, cu eCcep'ia
Q- pri)a grupare a testului, descriind eficien'a interpersonal&.
Factorul 222, respectiv scalele Di #i FC ,n principal, ,n unele studii al&tur*ndu3se #i scalele
5o, 2e #i P4, pune accent pe independen'a ,n g*ndire #i ac'iune, vs% rigiditatea sau confor)is)ul
rigid fa'& de autoritate. Pornind de la faptul c& trei dintre scale 5o, Di #i FC au peste 80[ din
ite)i ,n cheia Fals, unii cercet&tori au denu)it factorul 222 tendin'a de 0a spune daL vs. 0a spune
nuL.
Factorii 2? #i ? sunt scalele /), So #i respectiv Fe.
Factorul ?2 a fost denu)it, datorit& ,nc&rc&turii principale ,n /), 0set )entalL sau
0atitudinea fa'& de testL. Unii cercet&tori ,l definesc direct drept confor)is) infleCi-il ,n raport
cu standardele conven'ionale sau for'a superegoului.
Factorul ? nu apare ,n toate anali.ele factoriale, fiind denu)it sensi-ilitate e)o'ional&
fe)inin& vs. duritate )asculin& sau, pur #i si)plu, fe)initate vs% )asculinitate.
2ndiferent care dintre grup&ri este studiat&, reco)andarea autorului este de a se lista scalele
cu scoruri eCtre)e, )ari #i )ici #i de a reali.a anali.ei conceptuale a respectivelor scale ,n raport
cu scorurile corespun.&toare.
Se va acorda aten'ie #i rela'iei cur-iliniare dintre unele scale #i co)porta)ent scorurile
eCtre) peste )edie sunt la fel de negativ se)nificative ca #i cele su- )edie =scalele Sc, FC>. !n
aceast& pri)& fa.& se reco)and& fie co)pararea nivelului de ridicare a scalelor, confor) pri)ei
grup&ri, fie eleva'ia relativ& ,n cadrul celor cinci factori.
Pasul ur)&tor pentru verificarea ipote.elor ap&rute din studiul se)nifica'iei nivelului
scalelor grupate este anali.a unora dintre )odelele de rela'ionare, sau analiza de patern. Dici
devine #i )ai evident faptul c& interpretarea unei scale ,#i cap&t& toate sensurile doar prin
corelarea cu celelalte sau, altfel spus, printr3o anali.& structural&.
Dstfel, c*nd sta-ili) o anu)it& tendin'&, )odul de )anifestare al acesteia va fi reliefat prin
se)nifica'ia cotelor altor scale prin care cap&t& sens co)porta)ental.
NB
Dstfel de grup&ri sunt scale Do ,n raport de 6i #i de S4, dependen'ele dintre So #i Sc, dintre
(e #i /s, dintre (e #i Do, dintre Dc #i Di.
De eCe)plu, dac& at*t scala Do c*t #i scala 6i pre.int& scoruri ridicate peste )edie, este
vor-a despre o persoan& care dore#te s& do)ine, s& conduc&, dar acord*nd respect celorlal'i. !n
situa'ia Do ,nalt, 6i sc&.ut, ave) conduc&tori egocentrici. Pentru )odelul Do sc&.ut #i 6i ,nalt,
sunt persoane care evit& po.i'iile de responsa-ilitate social&, de#i ,i interesea.& apro-area social&.
Pentru )odelul a)-elor scale cu scoruri su-)edii, pute) anticipa c& este vor-a de un su-iect
retras, )ai pu'in eficient social, care se si)te u#or ofensat. Sau, pentru a )ai da un eCe)plu,
scorurile ridicate la So #i Sc indic& o persoan& statornic& ,n felul de a se )anifesta, cu gravitate #i
siguran'& de sine. Pentru So ridicat #i Sc sc&.ut, interpretarea discerne un co)porta)ent )ai
degra-& critic, co)-ativ #i do)inant. !n situa'ia ,n care al&turi de So sc&.ut eCist& un Sc ridicat,
paternul indic& un co)porta)ent )ai degra-& fals, defensiv, care nu pre.int& ,ncredere. So sc&.ut
al&turi de Sc sc&.ut indic& deJa agresivitate, ,nc&p&'*nare, un )od eCcita-il #i refractar de a fi.
/o)-ina'iile de scale posi-ile pentru a desprinde se)nifica'ii pentru co)porta)entul real sunt
reliefate de 6ough =78BF>, Megargee =78F2>, Pitariu #i Hehn =78M0>.
Interpretarea percepiei sociale a comportamentului se face pornind de la scalele care au
scoruri eCtre)i.ate% de la nota 5 FB ,n sus, sau nota 5 3B ,n Jos.
@u lipsit& de se)nifica'ie psihologic& este raportarea la adJectivele care ,nso'esc fiecare
scal&. Dceast& anali.& adJectival& se face doar pentru scorurile ridicate #i pentru cele co-or*te #i
repre.int&, ,n general, i)aginea social& pe care co)porta)entul persoanei o poate crea celor din
Jur, confor) )entalit&'ii co)une.
Procedura de selec'ie a adJectivelor pentru scale a constat, ,n general, ,n utili.area D/<
6ough Heil-run, de c&tre grupuri de persoane care cunosc su-iectul3'int&, persoane c&rora li se
cere s& aleag& dintre cei 300 de ter)eni ai scalei, adJectivele care caracteri.ea.& su-iectul. Dcele
adJective asupra c&rora se o-'ine un acord au fost considerate ca descriptive pentru su-iect.
6rupului de su-iec'i3'int& li s3a ad)inistrat inventarul /alifornia #i s3a deter)inat prin calcule
statistice lista de adJective care caracteri.ea.& co)porta)entul unui su-iect )asculin sau fe)inin
,n ochii opiniei pu-lice pentru scorurile ,nalte #i scorurile sc&.ute ale fiec&rei scale.
!n general, se reco)and& ca ,n anali.a adJectival& s& se evite generali.&ri care s&
dep&#easc& datele e#antionului ini'ial. De eCe)plu, faptul c& studen'ii care au o-'inut un Do ,nalt
au fost descri#i ca a)-i'io#i nu ne ,ndrept&'e#te s& aplic&) ter)enul #i unor pacien'i psihiatrici
care au Do ,nalt.
S tendin'& a ,ncep&torilor este s& aplice adJectivele descriptive direct, f&r& s& ia ,n
considera'ie c*t de )ult ar putea s& )odifice o interpretare strict )odal& nivelul a-solut al
scorurilor individului sau configura'ia general&.
Utili.ate cu aceste preci.&ri, adJectivele furni.ea.& aspecte relev*nd validitatea de construct
a scalei. Dnali.ele adJectivale pot sugera corela'ii nea#teptate+ de eCe)plu, co)ponenta de
narcisis) a scorurilor Sa ,nalte a fost surprins& )ai ,nt*i de datele D/<. De ase)enea, este
se)nificativ de notat c& anali.ele adJectivale pot fi foarte utile prin faptul c& pun ,n eviden'&
se)nifica'ia scorurilor Joase. De eCe)plu, pentru un scor Do sc&.ut nu ave) doar indica'ia c&
su-iectului ,i lipse#te a-ilitatea de a conduce, ci #i faptul c& e vor-a de o persoan& i)previ.i-il&,
deta#at&, relativ ostil& #i alienat&.
Dnali.a adJectival& sugerea.& accente diferite pentru fiecare scal&, )ai ales ,n raport cu
seCul su-iectului #i cu co)porta)entul s&u. De eCe)plu, ,n descrierea unei persoane care are
scoruri )ai ,nalte la Do fa'& de /s, se pune accent pe for'a #i dina)is)ul s&u. !n interpretare este
i)portant s& nu se uite relevan'a conteCtului socio3cultural #i diferen'ele de )entalitate posi-ile
N9
,ntre diferite culturi sau su-culturi. S real& adaptare ar cere refacerea, pe popula'ia autohton&, #i a
listelor de adJective descriptive.
Dup& anali.e reali.ate ,n func'ie de situa'ia concret& a protocolului, pe acele paternuri care
pot da sens #i pot r&spunde unor ipote.e for)ulate pornind de la istoria ca.ului, de la v*rsta #i
seCul su-iectului se trece la reinerea acelor ipoteze care vor constitui structura e-plicativ
general i la corelarea lor cu alte date din dosarul su#iectului care con*irm sau in*irm
semni*icaiile lor. Dve) astfel, ,n final, aspecte care sunt coe.ive, grup*nd ,n Jurul lor o
)ultitudine de caracteristici calitative, dar ave) #i aspecte care apar contradictorii #i cer anali.e
supli)entare, prin noi teste sau clarific&ri la nivelul interviului.
@u eCist& for)ule ideale de interpretare a profilului.5oate interpret&rile tre-uie s& ur)e.e
datele ca.ului individual, cele c*teva tipuri de grup&ri nu epui.ea.& sensurile nea#teptate dar reale
pe care le pot avea corela'iile dintre se)nifica'iile co)porta)entale ale )odului cu) varia.&
scalele. Din acest punct de vedere, testul /P2 per)ite interpret&ri fleCi-ile, nuan'ate ,n raport
direct cu ca.ul studiat, ceea ce poate conduce psihologul #i spre ipote.e care dep&#esc datele
strict co)porta)entale. Dstfel, pute) avea configura'ii care indic& disfunc'ii la nivelul i)aginii
de sine, do)inan'a unor co)pleCe #i )ecanis)e de ap&rare, e)ergen'a posi-il& a unor
co)porta)ente agresive sau opo.ante.
Su-linie) din nou i)portan'a interpret&rii datelor ,n func'ie de v*rsta su-iectului. De
eCe)plu, ,n situa'ia unui adolescent a c&rui personalitate este ,n for)are, se)nifica'ia unor
opo.an'e sau a unor sc&deri a scorurilor la Sa #i Q- este )ai pu'in grav& dec*t pentru o persoan&
)atur&, a c&rei personalitate este deJa structurat& ,n Jurul acestor for)a'iuni psihice deficitare
precu) o i)agine de sine negativ&, un )od pesi)ist #i negativ de a3#i percepe #i tr&i via'a.
Datele de cercetare privind corelatele unora dintre scalele /P2 #i scale =fa'ete> ale
chestionarului tip -ig five @$S P23 ( indic& un )odel co)un #i certific& validitatea
discri)inativ& a fa'etelor. /osta #i Mc/rae =78M8, 7882> identific& corel&ri se)nificative ,ntre%
."o0 dominan #i =$3> afir)are+ negativ&, =2n> independen'&> #i =@N> con#tiin'& de sine+ .In0
independen #i =/7> co)peten'&+ .1a0 acceptarea de sine #i =$N> activis)ul+ negativ&, .1p0,
prezena social #i =DB> )odestia+ .)m0 empatia #i =S3> deschiderea spre )odurile proprii de a
si)'i+ .)m0 empatia #i =SN> deschiderea ,n planul ac'iunilor+ negativ&, .1c0 autocontrolul #i =@B>
i)pulsivitatea+ negativ&, .1c0 autocontrolul #i =$B> c&utarea eCcita'iei+ =Sc> autocontrolul #i =D3>
altruis)ul+ .1c0 autocontrolul #i =DN> -un&voin'a+ .1o0 socializare #i =$9> e)o'ii po.itive+ .&i0
impresie #un #i =/3> si)'ul datoriei+ .Ac0 realizare prin con*ormism #i =/7> co)peten'&+ .Ac0
realizare prin con*ormism #i =/3> si)'ul datoriei+ .Ac0 realizare prin con*ormism #i =/N>
disciplin& de sine+ .Ai0 realizare prin independen #i =S9> deschidere ,n planul valorilor+ .F-0
*le-i#ilitate #i =S7> deschidere spre fante.ie+ .F-0 *le-i#ilitate #i =S9> deschidere ,n planul
valorilor+ .Fe0 *eminitate #i =D3> altruis).
6.E. U'l$area !a'elor C.P.I. -n #onslerea e!u#a*onal% 4 (o#a*onal%
/hestionarul de personalitate /alifornia constituie unul dintre cele )ai cunoscute #i )ai
aplicate instru)ente.
!n )anualul /P23ului, 6ough scrie eCplicit c& testul este ,n pri)ul r*nd pentru su-iec'i
nor)ali, f&r& tul-ur&ri psihiatrice. Scalele sale se adresea.& ,n principal acelor caracteristici ale
personalit&'ii care sunt i)portante pentru convie'uirea social& #i rela'ionarea interpersonal&. De#i
studiile reali.ate cu testul au dovedit utilitatea sa pentru pro-le)atica unor grupuri speciale,
precu) tendin'ele antisociale sau spre delincven'&, totu#i, cea )ai larg& utili.are este indicat&
NF
pentru pro-le)atica din #coli, colegii, industrie #i afaceri, sau din acele institu'ii )edicale #i acele
-irouri de consiliere care sunt aCate pe pro-le)e de neadaptare social& =Megargee, 78F2>.
Utili.&rile sunt )ultiple, cu) variate sunt #i )odalit&'ile de ad)inistrare a testului.
!n privin'a celor din ur)&, pute) conse)na, de eCe)plu, c*teva dintre cele )ai
speciali.ate. Dstfel, dac& de regul& /P2 se ad)inistrea.& ca pro-& de personalitate al&turi de alte
pro-e psihologice, eCist& #i utili.&ri singulare, speciali.ate. De eCe)plu, ,n deter)inarea distan'ei
dintre i)aginea de sine acceptat& de su-iect #i eul ideal. Procedura se aplic& ,n situa'ia unor
ca.uri de consiliere co)porta)ental& sau clinic&, c*nd, de eCe)plu, se poate cere unui adolescent
sau unui nevrotic s& co)plete.e testul a doua oar& a#a cu) ar dori s& fie. !n consilierea clinic&, se
poate aplica ,n sensul unei i)agini retrospective, care s& afir)e )odul ,n care se aprecia
su-iectul ,n situa'ii trecute, co)parativ cu situa'ia pre.ent&.
!n consilierea de fa)ilie, ,n cercet&rile de tip clinic, au fost testa'i adolescen'i cu devia'ii
co)porta)entale. !n astfel de situa'ii, testul se ad)inistrea.& at*t pacientului, c*t #i )e)-rilor
fa)iliei, pentru a se sta-ili natura rela'iilor de fa)ilie, eventualele )odele co)porta)entale care
influen'ea.& conduita adolescentului, incongruen'ele sau chiar inco)pati-ilit&'ile dintre )e)-rii
fa)iliei, care pot sta la -a.a unui conflict deschis sau ascuns.
De ase)enea, se pot studia profilele so'ilor c*nd eCist& conflicte interpersonale ,ntre so' #i
so'ie sau alte perechi din sfera fa)iliei, oper*ndu3se prin procedura anali.ei de profun.i)e a
celor dou& protocoale, corel*nd se)nifica'ia scorurilor la diferite scale.
!n func'ie de o-iectivele test&rii generale, se pot aplica #i for)ule din ecua'iile de regresie
calculate pentru predic'ia co)porta)entului delincvent, a eficien'ei #colare #i acade)ice
generale, a succesului profesional ,n diferite profesiuni etc =Megargee, 78F2, 6ough, 78MF>.
Dstfel de studii nu au fost reali.ate ,nc& pe popula'ia ro)*neasc&, astfel c& for)ulele
a)ericane au )ai ales un rol orientativ, infor)*ndu3ne despre acele tr&s&turi care, ,n conteCtul
socio3cultural respectiv, sunt i)plicate ,n succesul social sau profesional.
?o) pre.enta c*teva dintre ecua'iile predictive o-'inute cu aJutorul studiilor de validare
predictiv& a scalelor /P2.
5a-elul 2 % 5ipuri de ecua'ii de regresie privind ponderea unora dintre scalele /P2 ,n
predic'ia co)porta)entului
)ip de predicie*autorul studiului+ ,cuaia
(eu#ita la nivelul liceului =6ough, 789N>%
a. pentru -&ie'i
-. pentru fete
2N,F3F ^ 0,NB /s 0,3NN Sp ^ 0,3F3 So 0,37B
6i ^ 0,7FB Dc
-. 20,779 ^ 0,37F (e ^ 0,782 So 0,308 6i ^
0,22F Dc ^ 0,2M0 Di ^ 0,2NN 2e
(eali.area acade)ic& la nivelul
colegiului pentru psihologie =6ough,
789N>%
a. pentru -&ie'i
-. pentru fete
a. 3N,N9M 0,N8B Sp 0,33N Sc ^ 0,293 Dc ^
0,93B Di ^ 0,3B3 2e ^ 0,FB0 P4
-. 3F,NFF 0,22N S4 ^ 0,333 (e 0,7BM 6i
0,372 /) ^ 0,B9M Di ^ 0,BF3 P4
$ficien'a ,n predare ca profesor
=Durflinger #i Hill, 7890>%
7N,FN3 ^ 0,33N So 0,9F0 6i ^ 0,88F Dc ^ 0,808
P4 0,NN9 FC
$ficien'a ,n profesia de )edic =de fapt,
predic'ia de a aJunge un )edic -un+
6ough #i Hall, 789N>%
0,F8N S4 ^ 0,902 5o ^ 7,77N /) 0,989 /s
NM
6.F. S#alele a)re(a'e M.M.P.I.
/hestionarul /alifornia este construit cu scopul evalu&rii personalit&'ii nor)ale. $Cist& o
serie de studii reali.ate cu chestionarul /.P.2. care arat& c& testul nu este la fel de eficient c*nd se
aplic& pe grupuri de su-iec'i cu pro-le)e psihopatologice )aJore, ,n sensul c&, de#i scorurile
Joase indic& neadaptarea sau o adaptare proast&, inventarul nu discri)inea.& diferite )odele de
neadaptare #i are o utilitate li)itat& ,n diagno.a diferen'ial& a si)pto)atologiei clinice. $ste )ai
util din perspectiva neadapt&rii pentru su-iec'i delincven'i, cri)inali sau pentru cei ale c&ror
pro-le)e pornesc din conflictele eCistente ,ntre individ #i societate, iar nu din conflicte
intrapsihice.
/P2 poate fi )ai degra-& utili.at ,n diagno.a psihopatologic& pentru a supli)enta alte teste,
propriu3.is clinice, printre care MMP2 sau testele proiective. Dstfel, poate fi util ,n%
3 evaluarea candida'ilor pentru grupurile de terapie for)ative, ,n )&sura ,n care
detectea.& )odele de co)porta)ent interpersonal printre oa)enii care
func'ionea.& relativ nor)al+
3 detectarea unor aspecte puternic po.itive ,n structura unei personalit&'i cu pro-le)e
psihiatrice+
3 ,n progno.e privind gradul ,n care su-iectul poate profita de pe ur)a unor progra)e
de psihoterapie voca'ional&, educa'ional& #i de rea-ilitare.
2)portant pentru )odul de utili.are a r&spunsurilor la testul /P2 este faptul c& o )are parte
dintre ite)ii pro-ei au fost prelua'i direct din MMP2 sau sunt cvasi3si)ilari acestuia. Propor'ia de
ite)i co)uni varia.& de la 22[ la 90[ =)edia de N3[>.
$Cist& studii =(odgers, 7899, Megargee, 7899> care au identificat corela'ii foarte ridicate
,ntre scorurile la scalele MMP2 construite pe -a.a /P2 #i scalele MMP2 co)plete, ,ntre 0,B8 #i
0,80 =)edia de 0,M7>, ceea ce a per)is ,n continuare reali.area ecua'iilor de regresie pentru a
putea esti)a scorurile -rute pentru scalele MMP2 =f&r& corec'ia A>, "ornn! !e la s#alele
#ores"un$%'oare "os)le< !ar a)re(a'e< #ons''u'e !n 'em CPI. Pentru a aJunge la aceste
scale a-reviate /P2, (odgers utili.ea.& ecua'ia - . a/ 0 $< ,n care 4 repre.int& scorul -rut esti)at
al scalei corespun.&toare din MMP2+ C repre.int& scorul -rut al scalei a-reviate corespun.&toare
din ite)ii testului /P2, iar a #i - repre.int& constante calculate pentru fiecare dintre aceste scale.
/u aceste scoruri -rute 04L tre-uie procedat ,n continuare confor) corec'iilor o-i#nuite care se
aplic& scorurilor -rute o-'inute din ad)inistrarea propriu3.is& a MMP2, pentru a se aJunge ,n final
la utili.area etaloanelor #i a profilului psihopatologic.
Desigur, o astfel de utili.are a ite)ilor /P2 apare ca un spriJin ,n situa'iile de urgen'&,
pentru su-iec'ii care pre.int& ,n profilul /P2 unele aspecte care ,ndrept&'esc o suspiciune asupra
gravit&'ii unor si)pto)e psihopatologice. Dceast& linie de ra'iona)ent poate fi verificat& rapid
prin aplicarea grilelor pentru scalele a-reviate #i a procedurilor care per)it aproCi)area, ,n final,
a unui posi-il profil psihopatologic. /ei care nu pot sau nu vor s& ad)inistre.e a)-ele inventare,
pot folosi ite)ii lor co)uni pentru a esti)a scorurile pentru scalele celuilalt inventar. Din datele
de cercetare, Megargee esti)ea.& c&, dintre scalele /P2, nu)ai unele pot fi esti)ate plec*nd de la
MMP2, pentru co)para'ii privind grupuri de indivi.i, respectiv Do, /s, S4, Q-, (e, 5o, Dc, Di,
dar pentru interpret&ri individuale, doar dou& scale% Q- #i 5o.
N8
6.@. >aran'a 3?G@ a C.P.I. 4 mo!elul #u)o!
C.P.I. 3?G6+ S#alele s'an!ar!
!n anul 78M8, 6ough pu-lic& ulti)a versiune a chestionarului, )odificat& pe de o parte prin
includerea a ,nc& dou& scale care pre.entau o sta-ilitate #i validitate -ine de)onstrate prin
coeren'a datelor de cercetare, respectiv celor 7M scale standard li s3au ad&ugat ,nc& dou& scale
standard, 0independen'aL #i 0e)patiaL =Pitariu, Dl-u, 7883>.
!n afara acestor 20 de scale standard, noul /P2 define#te #i un nu)&r de 73 scale cu
Lorientare special?, ca, de eCe)plu% Lpotenial managerial?, Lorientare ctre munc?,
Ltemperament creativ?, Lscal unipolar pentru masculinitate?, Lscal unipolar pentru
*eminitate?, Lscala =evendhal pentru an-ietate?, Lscala de narcisism?, Lscala de orientare spre
ntrirea legal? etc. Dintre ele, cea care are cele )ai serioase #anse s& fie inclus& printre scalele
standard este cea de te)pera)ent creativ, /t.
@oile scale standard care s3au ad&ugat celor 7M anterioare evaluea.& co)porta)entul ,n
ur)&torii ter)eni%
In< s#ala !e n!e"en!en*%, este for)at& din 2M de ite)i, #i este destinat& )&sur&rii
resurselor individului #i distan'a dintre sine #i ceilal'i. Scorurile ,nalte indic& un co)porta)ent
independent, echili-rat #i relativ deta#at de ceilal'i.
Scorurile su- )edie indic& tendin'a de a c&uta spriJin din partea altora, de a evita
conflictele, de a ,nt*r.ia sau de a evita ac'iunea.
Em, s#ala !e em"a'e< evaluea.& intui'ia #i re.onan'a afectiv3cognitiv& fa'& de alte
persoane. @otele peste )edie indic& un senti)ent de confort personal #i acceptarea de c&tre cei
din Jur, orientat spre sesi.area nuan'elor sociale #i spre opti)is).
Scorurile su- )edie indic& un co)porta)ent nee)patic, sceptic ,n rela'iile cu ceilal'i,
defensiv ,n raport cu dorin'ele sau senti)entele altora.
6ruparea de interpretare pe care o ofer& noua variant& cuprinde%
7. evaluarea stilului #i orient&rii interpersonale% Do, /s, S4, Sp, Sa, 2n, $)+
2. evaluarea orient&rii nor)ative #i a valorilor% (e, So, Sc, 6i, /), Q-, 5o+
3. evaluarea func'ion&rii cognitive #i intelectuale% Dc, Di, 2e+
N. evaluarea perceperii rolului #i stilului personal% P4, FC, F E M.
Datele statistice privind eCperi)entarea testului pe popula'ia ro)*neasc& oferite de Pitariu
#i Dl-u per)it reali.area unor nor)&ri autohtone orientative.
Mo!elul #u)o!
!n afara procedurii standard de interpretare a scalelor care nu difer& de varianta anterioar&
ca pa#i #i ca )odalit&'i, noua variant& include ,n plus o nou& posi-ilitate, respectiv referirea la un
)odel al personalit&'ii, denu)it de 6ough 0)odelul cu-oidL. 6ough ofer& un )odel conceptual
asupra structurii personalit&'ii, utili.*nd ca aCe cardinale trei vectori =cf. Pitariu, Dl-u, 7883>%
vectorul G, care se)nific& stilul interpersonal, vectorul J, care se)nific& raportarea la nor)ele
sociale, #i vectorul M, care se)nific& senti)entul personal de co)peten'&.
Dce#ti vectori, )&sura'i prin scale special structurate, sunt ,n concep'ia lui 6ough trei
di)ensiuni cardinale ale personalit&'ii, responsa-ile de stilul personal care este specific
co)porta)entului desf&#urat al persoanei.
Dceste di)ensiuni tre-uie ,n'elese ca un continuu) de la un )aCi) spre un )ini), de3a
lungul c&ruia 6ough pre.int& #apte nivele de co)porta)ent care definesc intercorelarea
vectorilor la nivelul unei sec'iuni transversale a )odelului cu-oid. Mai eCact, intersec'ia
vectorului G =eCtraversia introversia> #i a vectorului J =dependen'a independen'a de nor)e>
B0
prileJuie#te definirea a "a'ru s'lur #om"or'amen'ale, denu)ite de 6ough cu literele grece#ti
alfa =eCtravert #i dependent>, $eta =introvert #i dependent>, 1ama =eCtravert #i independent> #i
delta =introvert #i independent>.
Dceste patru .one ale intersec'iei dintre vectorul 2 #i 22 cap&t& un specific prin raportarea la
vectorul M =,ncredere ne,ncredere ,n sine> #i varia.& de3a lungul acestei di)ensiuni+ 6ough
define#te #apte tipuri de alfa =de la caris)atic la autoritar, trec*nd prin nivelul N )anipulativ>,
#apte tipuri de $eta =de la virtuos la confor)ist, trec*nd la nivelul N prin conven'ional>, #apte
tipuri de 1ama =de la creativ la antisocial, trec*nd la nivelul N prin ,nstr&inat >, #apte tipuri de
delta =de la co)pleC la insta-il, trec*nd la nivelul N prin conflictual>. Polul superior este definit
prin contri-u'ia )aCi)& a ,ncrederii ,n sine, fa'& de polul inferior, definit prin contri-u'ia )aCi)&
a ne,ncrederii ,n sine. Modelul cu-oid este o ,ncercare, paralel& )odelelor circu)pleCe
pre.entate, de a cuprinde personalitatea ,ntr3o structur& interpretativ& geo)etric&, )ai apropiat&
de realitatea vie. @u este deci ,nt*)pl&tor faptul c& eCist& deJa cercet&tori care ,ncearc& s&
integre.e cele dou& tipuri de date de cercetare. Dstfel, Kohnson, ,n 7882, ,ncearc& s& interprete.e
)odelul cu-oid /P2 ,n raport cu )odelul circu)pleC D-B/.
!n pre.ent, chestionarul de personalitate /alifornia este unul dintre cele )ai -ine
eCperi)entate instru)ente psihologice de evaluare a personalit&'ii #i evoluea.& ,n )od firesc spre
)odalit&'i care s& per)it& o interpretare aprofundat& a datelor ,n intercorela'ia di)ensiunilor de
personalitate.
6.G. E;em"l&#area n'er"re'%r unu "ro&l
Ma'erale ne#esare+
/hestionar cu NM0 ite)i, foaia de r&spuns, gril&, etalon, foaie de profil =)asculin #i fe)inin>,
)anual pentru interpretare. #i a-ilit&'ilor de a convie'ui cu cei din Jur
A"l#are+
5estul se aplic& f&r& li)it& de ti)p, instructaJul se face utili.*nd foaia de r&spuns pentru
eCe)plificare. Su-iectul este averti.at s& nu o)it& nici un r&spuns #i s& r&spund& c*t )ai onest,
pentru ca re.ultatele s& ,l repre.inte. Se aplic& individual sau colectiv. (eco)andat pentru adul'i
#i tineri.
Co'are+
Se aplic& succesiv grilele pentru fiecare scal&. Se acord& un punct pentru fiecare r&spuns care
coincide grilelor. Se face su)a notelor -rute pentru fiecare scal& ,n parte #i se )archea.& pe foaia
de profil. Se deter)in& notele standard corespun.&toare =confor) notelor 5 ,nscrise ,n coloanele
laterale din st*nga #i dreapta> #i se desenea.& profilul.
In'er"re'are+
Se face confor) indica'iilor din )anualul testului.
(e.ultatele o-'inute de su-iectul D", =fe)eie, 2N ani> pe scalele /P2 sunt ur)&toarele%
Scale Do /s S4 Sp Sa Q- (e So Sc 5o 6i /) Dc Di 2e P4 FC Fe
@ote -rute 23 7M 20 28 72 3B 3N 3M 3M 2B 29 2N 37 20 3B 73 M 2N
@ote standard NN NB N0 N7 28 3F BN NM NB BB 90 N2 BF B3 N3 BM NM BB
Pri)ul pas al interpret&rii const& un verificarea validit&'ii profilului. 2n acest scop se
anali.ea.& re.ultatele o-'inute pe scalele Q-, /), 6i. Pe nici una din aceste scale su-iectul nu
are re.ultate su- 20 n.s. ceea ce ,nsea)n& c& su-iectul nu a ,ncercat s& disi)ule.e sau s& r&spund&
B7
la ,nt*)plare. @ici pentru scala 6i, valoarea notei 5 nu dep&#e#te .ona )ediei. /a ur)are profilul
este interpreta-il ca atare.
Dl doilea pas const& ,n interpretarea corelativ& a perfor)an'elor pe scale. !n acest scop se
folosesc 0paternurile1 interpretative. (e.ultatele o-'inute de su-iectul HH per)it ur)&toarea
caracteri.are% dificult&'ile de rela'ionare interpersonal& =perfor)an'e su- )edie pe scalele Do /s
S4 Sp Sa Q-> sunt generate de lipsa de ,ncredere ,n sine =Sa 28> #i conflicte )ascate =Q- 3F>.
/a ur)are este retras&, t&cut&, ti)id& =Do NN>, pu'in a)-i'ioas& =/s N0>, pu'in prietenoas& =S4
N7>, t&cut&, inhi-at&, conven'ional& =Sp N7>.
Din puntul de vedere al orient&rii )orale este perceput& ca o persoan& care dore#te s&
fac& o -un& i)presie social& =6i 90>, este con#tiincioas& ,n li)ite )edii =(e BN>, tolerant& tot ,n
li)ite )edii =5o BB>, cu posi-ile eCplo.ii de )*nie ,n condi'iile unui autocontrol su-)edie =Sc
NB> #i a interiori.&rii relative a nor)elor sociale =/) N2, So NM>. Din punctul de vedere al
func'ion_rii cognitive #i intelectuale se de.volt& #i ,nva'& )ai -ine ,ntr3un )ediu structurat, ordonat
=Dc BF> fiind con#tiincioas& #i tin.*nd s& respecte conven'iile. !n situa'ii ,n care )odelul de reali.are
lipse#te, se poate adapta, dar cu o relativ& dificultate =Di B3>. <ipsa de ,ncredere ,n sine =Sa 28> este
corelat& re.ultatelor su- )edie din punctul de vedere al orient&rii intelectuale. Dptitudinile,
co)peten'ele intelectuale pre.ente nu sunt utili.ate eficient =2e N3>. U#or rigid& =FC NM>, este
caracteri.at& prin atitudini deschise fa'& de se)eni =P4 BM>, toleran'&, dar #i integrarea nor)al& a
atri-utelor de rol seCual =Fe BB>.
E;'n!er
Cer#e'%r !es&%4ura'e #u #5es'onarul C.P.I.
De3a lungul celor peste N0 de ani de utili.are, testul /P2 nu a ,ncetat s& fie o-iectul a
nu)eroase studii, te)a acestor studii fiind, printre altele, #i )&sura ,n care prin ite)ii lui se poate
surprinde #i altceva dec*t cele 7M scale standard, altfel spus ce realitate e)piric& ,i poate fi
accesi-il& psihologului ,n r&spunsurile su-iectului. Teci de progra)e de cercetare au pornit de3a
lungul anilor la deter)inarea )&surii ,n care unele clusteri.&ri de ite)i pot constitui scale noi,
care )&soar& alte aspecte specifice co)porta)entului. !nc& de la nivelul anilor PF0 s3au constituit
certitudini ,n Jurul unora dintre ipote.ele de cercetare confir)ate e)piric. ?o) pre.enta, ,ntr3o
pri)& fa.&, aceste scale eCperi)entale pre.entate ,n 78F2 de Megargee ca scale 0eCperi)entaleL
Hase, scale 0factorial analiticeL, scale 0teoreticeL #i scale 0ra'ionaleL un total de 3B de noi scale,
construire pornind de la ite)ii /P2. @e vo) )&rgini s& pre.ent&) doar unele dintre ele, cele care,
prin confir)&rile eCperi)entale, s3au constituit ,n certitudini.
De ase)enea, un )are nu)&r de cercet&ri reali.ate cu /P23ul au ,ncercat, dup& cu) a)
v&.ut, s&3i deter)ine valoarea de predic'ie pentru reali.&ri profesionale, acade)ice, etc. Din
astfel de date s3au desprins unele cercet&ri care s3au aCat pe factorul de creativitate, ,n )&sura ,n
care reali.area creativ& este definitorie pentru nivelul de de.voltare #i eficien'& atins de individ.
F&r& a intra ,n a)&nuntele discu'iilor despre creativitate #i personalitatea creativ&,
se)nal&) interesul lui 6ough pentru diferen'ieri de fine'e ,ntre tipuri de creativitate #i nivelul de
reali.are personal&, studii care au cuprins un nu)&r i)presionant de cercet&tori, fie utili.*nd /P2
pentru a o-'ine date despre structura personalit&'ii creative, fie pentru a defini o scal& care s&
)&soare 0te)pera)entul creativL. /P23ul a rela'ionat cu nu)eroase criterii ale creativit&'ii, pe un
)are nu)&r de loturi de su-iec'i. (ela'iile se)nificative din punct de vedere statistic confir)&
eCisten'a unor diferen'e de personalitate ,ntre oa)enii creativi #i cei non3creativi. Modelul cel
)ai consistent care s3a degaJat din cercetare este cel care indic&, de eCe)plu, c& su-iec'ii cei )ai
creativi au scoruri )ai ,nalte la scalele factorului trei FC, Di #i P4, ceea ce de)onstrea.& clar, ,n
B2
co)porta)entul acestora, o respingere a tendin'elor autoritare, rigide #i a dog)atis)ului ,n
favoarea unei g*ndiri independente, a unei atitudini deschise #i receptive. Dstfel de persoane au #i
cote )ai ridicate la Sp #i Sa, indic*nd un co)porta)ent afir)ativ, dar cu o direc'ionare #i spre
realitatea interioar&. Dcestui )odel de covariere a scalelor )en'ionate i se asocia.& #i scorurile
ceva )ai sc&.ute la scalele /) #i Sc, care indic& independen'a #i atitudinile neconven'ionale.
1tudiile romNneti au utili.at /P2 #i pro-e de a-ilitate creativ&, eviden'iind caracteristici de
personalitate care diferen'ia.& ,ntre creativ #i non3creativ. Dstfel, Minulescu =78M2>, a utili.at 70
varia-ile care s3au dovedit ,nalt discri)inative ,ntre investigatori creativi eficien'i #i cei non3
creativi, non3eficien'i, respectiv scalele Sp, /), Di, 2e #i P4 din /P2, ,)preun& cu trei scale din
79 PF\% /, S #i \7, precu) #i dou& )&suri ale g*ndirii divergente fleCi-ilitatea #i
originalitatea. Dnali.a factorial& a reliefat patru co)ponente principale responsa-ile de M8,87[
din varian'a co)porta)entului. Factorul 2 este o co)ponent& predo)inant cognitiv3opera'ional&
ce eCpri)& un stil re.olutiv eficient, fleCi-il #i original, capa-il s& a-orde.e, s& anali.e.e #i s&
eCtrag& se)nifica'ii deose-ite de cele rutiniere, prin utili.area unei )ultitudini de criterii #i
oper*nd independent ,n c*)pul infor)a'ional+ factorul 22, apropiat ca pondere, este puternic
saturat ,n varia-ilele S =>, P4 =^>, Di =^>, 2e =^>, repre.int& o co)ponent& atitudinal 3stilistic&,
tendin'a spre o refleCivitate lucid&, cal)&, logic&, valori.*nd independen'a de spirit #i ,ncrederea
,n sine, )aturitatea re.olutiv&. Factorii 222 #i 2?, sunt ceva )ai pu'in pregnan'i, dar se)nificativi
=c*te 7N procente din varian'&>, repre.int& de ase)enea aspecte atitudinale. Dstfel, factorul 222
surprinde deschiderea spre spirit critic, spre nou #i spre nonconven'ionalis) =saturat ,n \7 #i />.
Factorul 2? are un con'inut psihologic apropiat de ceea ce a) putea defini drept for'a supra3eului,
prin aspectul de control prin cerin'ele eCterioare, ale socialului, asupra individului, prin satura'ia
,n /) #i Di =>. Pentru astfel de structuri de personalitate creativ&, al c&ror interes se focali.ea.&
pe cercetarea #i re.olvarea pro-le)elor Judiciare co)pleCe, s3a reliefat un stil ale c&rui
deter)inante atitudinale sunt deschiderea spre realis), ra'ionalitatea echili-rat& #i lucid&, cu un
autocontrol fleCi-il, puternic sociali.at. ?ectorul cognitiv se)nific& operarea )ental& ,ntr3o
)anier& fleCi-il& #i original& cu eveni)ente, se)nifica'ii, sensuri.
S#ale e;"ermen'ale
Scalele eCperi)entale pentru a )&sura 0orientarea spre valoareL #i 0orientarea spre
persoan&L au fost destinate pentru surprinderea a doi factori i.ola'i prin anali.& factorial&. S3au
constituit prin ad)inistrarea /P23ului pe un lot de 3000 de persoane #i prin selectarea ,n )od
separat a ite)ilor care aveau o ,nc&rc&tur& factorial& ridicat& nu)ai la factorul 2 #i, respectiv, a
celor care contri-uiau se)nificativ nu)ai la factorul 22.
Factorul LBo? orientare spre valoare, care a fost eCperi)entat de @ichols #i Schnell
=7892>, a fost derivat pentru a )&sura ceea ce, ,n ur)a anali.ei factoriale, s3a grupat ca factor
pri). Deci cuprinde o )ul'i)e dintre ite)ii testului, cu o ,nc&rc&tur& ,nalt& ,n scalele Q-, (e, So,
Sc, 5o, 6i #i Dc. @oua scal& factorial& a fost eCperi)entat& prin corel&ri cu scale din MMP2,
6T5S, /hestionarul de preferin'e $d:ards, $PPS, SU2" #i s3au o-'inut corela'ii se)nificative
po.itive cu scale #i co)porta)ente indic*nd% sta-ilitatea psihic&, autocontrolul, o -un&
structurare a rela'iilor interpersonale. De ase)enea, s3au o-'inut corela'ii negative cu scalele de
neadaptare #i e)otivitate.
Factorul Po orientare spre persoan& a fost derivat prin anali.& factorial& de @ichols #i
Schnell =7893> ca factor secund. /uprinde BB de ite)i, evalu*nd varia'ia co)un& pentru scalele
Do, /s, S4, Sp, Sa. /orelea.& eCperi)ental cu scale din alte chestionare, care indic& activis) #i
deschidere ,n co)porta)ent.
Unspre.ece scale eCperi)entale au fost construite de Hase #i 6old-erg, 2nstitutul de
cercet&ri Sregon, tot pe -a.a anali.ei factoriale a ite)ilor. Scalele cuprind de la 8 la 2F de ite)i
B3
#i sunt denu)ite% e-traversie vs% introversie, copilrie armonioas, e-cita#ilitate, con*ormism
vs% re#eliune, ascenden vs% su#misivitate, nevrotism, spirit rigid vs% *le-i#ilitate, ncredere n
sine, ama#ilitate vs% irita#ilitate, senintate vs% depresie, psihotism.
S#ale 'eore'#e
Scalele teoretice au fost construite pe -a.a selec'iei intuitive a ite)ilor, confor) teoriei
personalit&'ii de.voltat& de Murra4. Selec'ia ite)ilor a fost reali.at& de eCper'i, p&str*ndu3se cei
care, prin confruntarea opiniilor, ,ntruneau consensul a dou& trei)i dintre speciali#ti. /ele 77
scale cu un nu)&r de ite)i variind de la 77 la 20 au fost denu)ite% realizare, a*iliaie,
autonomie, de*eren, dominan, e-hi#iie, evitare, cretere, ordine, (oc, nelegere.
S#ale ra*onale
Scalele ra'ionale s3au constituit prin anali.a criteriului intern. Selec'ia ini'ial& a ite)ilor
ur)a criterii ra'ionale sau capacitatea intuitiv& a autorilor, dar dup& ad)inistrarea pe un lot de
su-iec'i au fost p&stra'i acei ite)i care corelau ,nalt cu scorul total.
Sunt un total de #apte scale ra'ionale, alc&tuite cu aJutorul unui lot de aproCi)ativ 70M
su-iec'i. /ele #apte scale sunt denu)it% dominan, socia#ilitate, responsa#ilitate, deschidere
psihologic, *eminitate, realizare colar, con*ormism.
Al'e #a'e7or !e s#ale
Dsociate la aceste scale, Hase a folosit de ase)enea 77 scale de stil pentru a evalua diferite
stiluri de r&spuns, precu) #i 77 scale co)puse din ite)i selec'iona'i aleator =la ,nt*)plare> pentru
a furni.a o )&sur& liniar& de co)para'ie. /ercet&rile eCtensive desf&#urare la Universitatea
Sregon au avut ca scop deter)inarea capacit&'ii acestor scale de a anticipa diferite tipuri de
co)porta)ente. (e.ultatele unora dintre cercet&rile eCperi)entale de)onstrea.& #i faptul c&
validitatea scalelor produse pe -a.a a diferite procedee de derivare este co)para-il&.
S alt& scal&, de.voltat& de speciali#tii unei agen'ii de consiliere a pilo'ilor, are ca scop
)&surarea gradului de deschidere spre consiliere intensiv& a delincven'ilor Juvenili. S3a nu)it
0scala de ameliorareL #i a fost construit& pe -a.a criteriului eCtern. Dnali.ele pri)are ale /P23
ului de)onstraser& deJa c& scale precu) S4, Q-, So, Sc, Dc diferen'ia.& cel )ai -ine loturile
celor care d&duser& re.ultate -une la progra)ele de consiliere, co)parativ cu ceilal'i. Dnali.a de
ite) a celor 783 de ite)i i)plica'i ,n aceste scale a condus spre p&strarea a N0 dintre ei, care au
de)onstrat o )aCi)& capacitate de diferen'iere.
1cala de an-ietate, construit& de <eventhal =7899>, s3a constituit prin prelucrarea
re.ultatelor unui lot de studen'i care au cerut asisten'& psihoterapeutic& pentru pro-le)e
e)o'ionale sau sociale, fa'& de re.ultatele unui lot f&r& astfel de pro-le)e. 2N de ite)i au
de)onstrat o -un& capacitate de diferen'iere ,ntre cele dou& loturi, ite)i care au fost apoi supu#i
unor proceduri de validare, supravie'uind 22. Scala a fost ,n continuare eCperi)entat& prin
proceduri de validare #i studiere co)parativ& a datelor, utili.*nd re.ultatele la celelalte scale /P2
#i la scalele MMP2, precu) #i la alte scale clinice. Per)ite o diagno.& asupra severit&'ii
pro-le)elor su-iec'ilor cu note ridicate #i a nu)&rului de #edin'e de consiliere necesare.
1cala de empatie este construit& de Horgan ,n 7898, printr3o a-ordare ra'ional& co)-inat&
cu a-ordarea e)piric&. Pentru a o-'ine un criteriu pentru e)patie, cere unui nu)&r de #apte
psihologi eCper'i s&3#i descrie concep'iile asupra e)patiei respectiv descrierea unei persoane
,nalt e)patice utili.*nd tehnica de sortare \. Pe -a.a acestor date s3au reali.at apoi descrieri
pentru evalu&ri, tot ,n siste)ul sort&rii \. Descrierile au fost aplicate unui lot de su-iec'i #i au fost
selec'ionate acele persoane care au f&cut o-iectul rang&rilor la cele dou& eCtre)e ale descrierilor
e)patiei% ,nalt e)patici #i sla- e)patici. S3a reali.at anali.a r&spunsurilor lor la testul /P2 #i
MMP2, selec'ion*ndu3se pe -a.a datelor statistice un nu)&r de 9N de ite)i pentru o scal& care s&
constituie scala e)patiei, 37 dintre ite)i apar'in*nd /P23ului. !n afara ite)ilor care diferen'iau
BN
cele dou& loturi de su-iec'i, Hogan a inclus #i un nu)&r de 7F ite)i despre care a considerat c& au
relevan'& de con'inut, de#i re.ultatul statistic nu era propriu3.is se)nificativ. De ase)enea, au
fost inclu#i #i ite)i pentru a echili-ra cheia de scorare adev&rat fals.
S3au desf&#urat o serie de alte studii eCperi)entale, at*t pentru a valida scala ca )&sur& a
e)patiei, c*t #i pentru a o controla din perspectiva altor posi-ile con'inuturi. Dstfel, de eCe)plu,
s3au o-'inut diferen'e se)nificative pentru loturi dihoto)i.ate de persoane pentru di)ensiunea
0acuit&'ii socialeL.
Din anii F0, Hogan a avansat o teorie asupra de.volt&rii )orale ,n cadrul c&reia e)patia,
definit& opera'ional de scala /P2, apare ca un construct cardinal. !n alte studii reali.ate cu aJutorul
acestei scale s3au o-'inut date despre corela'ia po.itiv& dintre e)patie #i consu)ul de )ariJuana
la nivelul elevilor de liceu #i colegiu+ de ase)enea, dintre e)patie #i )aturitatea Judec&'ii )orale,
dintre e)patie #i sociali.are. 5oate cercet&rile sunt consistente, sus'in*nd teoria lui Hogan asupra
rolului e)patiei ,n co)porta)entul )oral. Studiile au identificat co)porta)ente care reflect&
acuitatea percep'iei sociale, )aturitatea Judec&'ii )orale, sociali.area, capacitatea de a ,n'elege
)odul altora de a aprecia #i g*ndi, receptivitatea, co)porta)entul si)patetic #i nerigid, re.onan'a
la at)osfera de grup.
Dceste scale au fost, ,n general, utili.ate )ai pu'in ,n selec'ie sau consiliere #i )ai )ult
pentru cercet&ri.
A!:e#'(e C5e#H Ls'< ACL
<ista de selec'ia de adJective este un inventar co)pus din 300 de adJective sau eCpresii
scurte al c&ror o-iectiv este s& se o-'in& o descriere de sine, o descriere a eului ideal, a altor
persoane, a ani)alelor, o-iectelor, locurilor, personaJelor istorice, produselor co)erciale, st&rilor
psihologice, stereotipurilor, ideilor, conceptelor etc., de fapt, spune 6ough, a tuturor feno)enelor
suscepti-ile de a fi percepute, ,n'elese #i evaluate ,ntr3o )anier& diferen'ial&.
5er)enii per)it su-iectului s& se eCpri)e destul de nuan'at, s& fac& distinc'ii su-tile
utili.*nd calit&'i )ai glo-ale.
D fost de.voltat& o pri)& list& de 2F8 ter)eni ,n 78N8 de c&tre 6ough, 78B0. !n 78B7,
aceast& list& a cuprins 2MN ter)eni #i, din 78B2, 300 ter)eni.
Dlegerea adJectivelor a pornit de la considera'ii teoretice #i )etodologice a#a cu) au fost
discutate ,n lucr&rile unor% Dllport #i Sd-ert, 7839+ /attell, 78N3, 08N9+ Mueller, 783B, 2783F+
Hatha:a4 #i Meeha, 78B7 #i "lacA, 78B9 iar )aJoritatea ite)ilor provin din aceste lucr&ri. Dar
sunt #i ite)i ce provin din teoria lui Feud, Kung, Mead #i Murra4 precu) #i din li)-aJul cotidian.
Su-iectului i se cere s& -ife.e ite)ii despre care consider& c& ,l pot descrie =sau pot evalua
ceea ce i se cere>+ nu eCist& nici o restric'ie referitoare la nu)&r astfel c& varia'ia nu)&rului este o
reflectare a caracteristicilor personalit&'ii. !n )aJoritatea situa'iilor, nu)&rul total de adJective
varia.& ,ntre 2B #i 790, cu o )edie de M0 ite)i.
Scalele testului sunt grupate ,n ur)&toarele categorii%
S#ale !e '" modus operandi =)od de operare>% /Ad =@u)&rul total de adJective ales>+ Fav
=@u)&rul de adJective favora-ile, ales>+ Unfav =@u)&rul de adJective defavora-ile ales>+ /o)
=/o)unalitatea>.
S#ale !e 're)un*e% Dch =5re-uin'a de reali.are>+ Do) =5re-uin'a de do)inan'&>+ $nd =5re-uin'a
de perseverare ,n ceea ce face>+ Srd =5re-uin'a de ordine>+ 2nt =2ntrospec'ie>+ @ur =Servia-ilitate>+
Dff =Dfiliere>+ Het =HeteroseCualitate>+ $Ch =Dtragerea aten'iei>+ Dut =Dutono)ie>+ Dgg
=Dgresivitate>+ /ha =Schi)-are>+ Suc =5re-uin'a de sus'inere>+ D-a =Senti)ent de inferioritate>+
Def =/&utarea #i )en'inerea unui rol de su-ordonare ,n rela'ii>.
BB
S#ale !(erse% /rs =Suscepti-ilitatea de a profita de un sfat psihologic>+ S3/n =Duto3control>+ S3
/fd =!ncredere ,n sine>+ P3DdJ =Ddaptare personal&>+ 2ss =Dcord ,ntre eu #i eul ideal>+ /ps
=Personalitate creativ&>+ Mls =Dptitudine de co)and& )ilitar&>+ Mas =/aracteristici )asculine>+
Fe) =/aracteristici fe)inine>.
S#ale !e anal$% 'rasDa#*onal%% P/ =p&rinte critic>+ @P =P&rinte afectuos>+ D =Ddult>+ F/ =/opil
li-er>+ D/ =/opil adaptat>.
S#ale !e or7en*%Dn'ele#'an*% =ter)eni deriva'i din conceptele de originalitate, creativitate,
inteligen'&>+ D37 =Srigen'& ridicat&, 2ntelectan'& sc&.ut&>+ D32 =Srigen'& ridicat&,
2ntelectan'& ridicat&>+ D33 =Srigen'& sc&.ut&, 2ntelectan'& sc&.ut&>+ D3N =Srigen'&
sc&.ut&, 2ntelectan'& ridicat&>.
Con#e"'e #ara#'ers'#e
anal$a "ro&lulu, profilul unei persoane ,n sensul unei pre.ent&ri generale a tr&s&turilor de
personalitate #i a caracteristicilor pre.ente la acea persoan&, relativ la un set de nor)e construite
fa'& de o popula'ia de referin'&. Dnali.a poate lua for)a unui profil ca atare ,n care datele sunt
pre.entate ,n for)& grafic& =ca ,n ca.ul testelor /.P.2 sau M.M.P.2.> sau poate avea for)a )ai
general& a unei pre.ent&ri a caracteristicilor individului sau a tr&s&turilor ,n for)& su)ar&. =DP
MB>
anormal, care se ,ndep&rtea.& de nor)& au nor)al+ poate se)nifica devia'ii pur cantitative ,n
anali.ele statistice dar #i )odele de co)porta)ent deviante ale indivi.ilor. Dificultatea
deli)it&rii nor)alului de anor)al porne#te din tendin'a de a avea grani'e de nor)alitate definite
de una sau alta dintre teoriile asupra personalit&'ii% de eCe)plu, ,n vi.iunea psihanalitic& clasic&
ho)oseCualitatea este privit& ca anor)alitate, contrar teoriilor privind ,nv&'area social&. $Cist& o
tendin'& dea utili.a ter)eni precu) neadaptare, neaco)odare, deviant ,n leg&tur& cu evaluarea
unui individ considerat, respectiv ,l evalu&) ,n func'ie de )&sura ,n care pute) vor-i de un
co)porta)ent adaptativ #i nu pentru a3l eticheta pur #i si)plu. =DP MB>
#om"or'amen' n'er"ersonal, pentru 6ough, personalitatea unui individ se relev& ,n cadrul
co)porta)entului acestuia ,n rela'ia cu alt& sau alte persoane.
#on#e"'e "o"ulare< ter)en prin care 6ough se refer& la cuvintele pe care oa)enii o-i#nui'i le
utili.ea.& curent pentru a se referi la evalu&ri sau descrieri de co)porta)ent
#on'nuum, ter)en care se refer& la di)ensiunile pe care poate varia o caracteristic& distinct& de
co)porta)ent ,ntre dou& eCtre)e sau poli =de eCe)plu continuu)3ul eCtraversie 3 introversie>+
se aplic& at*t unor di)ensiuni fi.ice c*t #i unor di)ensiuni su-iective care pot face o-iectul unei
evalu&ri de gradient.
!e(an*%< orice )odel de co)porta)ent care este evident diferit de standardele acceptate ,n
cadrul societ&'ii+ desigur defini'ia con'ine puternice accente din do)eniul etic3)oral #i. folosirea
ter)enului se face specific*nd for)a respectiv& de devian'&. =DP MB>
!mensune< orice tr&s&tur& psihologic& ce poate face o-iectul unei cuantific&ri, sau orice scal&
construit& la care pot fi raporta'i indivi.ii.
!nam#a "ersonal'%*, studiul aspectelor dina)ice, co)pleCe, interactive ale )otiva'iei,
e)o'iei sau co)porta)entului =DP MB>
eul,
&a#'or !e "ersonal'a'e< caracteristicile i)plica'iei #i investi'iilor psihice ,n co)porta)ente #i
activit&'i. Factorul repre.int& o clusteri.are statistic& de ite)i o-'inut& ,n ur)a derul&rii unei
anali.a factoriale, a c&rei consisten'& #i denu)ire psihologic& necesit& o activitate speciali.at&.
B9
n&luen*e< su-iectul crede c& este supus unei for'e interne sau eCterne care3i diriJea.& g*ndurile, ,i
)odulea.& senti)entele #i ,i co)and& actele sau co)porta)entul.
n'e7rarea "ersonal'%*, ter)en care se refer& la coordonarea, organi.area sau unificarea unor
tr&s&turi separate, a unor dispo.i'ii de co)porta)ent, )otive sau e)o'ii care constituie
personalitatea unui individ+ situa'ia invers&, este denu)it& de.integrarea personalit&'ii =DP MB>
normal, ,n sens larg se refer& la ceea ce deriv& dintr3o nor)&+ ,n sens psihologic specific, se
refer& la condi'ia psihologic& de non3-oal&, a-sen'& a tul-ur&rilor )entale, a retardului )intal sau
a altor disfunc'ii psihologice
"a'ern< ter)en apropiat de cel de structur&, de for)&, configura'ie, tip, )odel, sche)&, )atrice.
2ndic& at*t structura organic&, fi.ic&, c*t #i cea co)porta)ental&.
"er#e"ere so#al%< ,n sens larg, orice aspect al perceperii care con'ine un ele)ent social+
ter)enul este utili.at ,n general relativ capacitatea unui individ de a fi con#tient de
)&sura ,n care co)porta)entul altora le relev& )otivele, atitudinile, reac'iile
interioare+ la 6ough define#te )odul ,n care, prin eCperi)entare, este perceput& de
anturaJ o persoan& care pre.int& o accentuare a uneia sau alteia dintre di)ensiunile
de personalitate ale /.P.2.
"ro7no$%, o predic'ie privind cursul sau re.ultatul unui proces, fie el psihologic, educa'ional,
)etodologic, etc. =DP MB>
s#al% !e e(aluare, instru)ent de cercetare clinic ini'ial, apoi eCtins #i ,n alte tipuri de studii, care
sunt co)pletate de un o-servator clinician av*nd ca o-iectiv% distingerea claselor sau categoriilor
de diagnostic 3 scale diferen'iale+ prevederea unei evolu'ii 3 scale predictive+ descrierea unei st&ri
clinice sau distri-u'iei unei varia-ile ,ntr3o popula'ie 3 scale descriptive. Se deose-esc )ai )ulte
tipuri de scale descriptive% inventarele glo-ale care sunt liste de si)pto)e+ scalele nosografice
glo-ale care furni.ea.& un indice glo-al de patologie, ca de eCe)plu, scala de depresie a lui
Ha)ilton+ scale de sindro) sau poli3di)ensionale. =DP 87>
s#al%, ,n sens general, orice procedur& sau instru)ent folosit cu scopul dea aranJa o-iectele sau
eveni)entele ,n serii progresive+ astfel ca ,n fiecare ca. ,n parte eCist& o regul& pentru a per)ite
atri-uirea unui nu)&r sau unei valori o-iectelor sau eveni)entele scalate. !n )od specific, indic&
un instru)ent de testare care are ite)ii sau sarcinile aranJate de3a lungul unei di)ensiuni+
di)ensiunea poate fi una dintre )ai )ulte, precu) cea a dificult&'ii =de eCe)plu ,n scalele de
inteligen'&>, sau preferin'ei =ca de eCe)plu ,n scalele de atitudini>. S scal& psihologic& specific&
un siste) de )&surare a unei varia-ile psihologice. Srice scal& necesit& un nu)&r de calit&'i%
printre acestea validitatea se)nific& faptul c& instru)entul )&soar& corect o-iectul studiat, ,ntr3o
)odalitate specific&. validitatea se poate o-'ine #i co)par*nd cu o alt& scal&. ?aliditatea eCtern&
se o-'ine prin co)pararea cu un criteriu eCtern. Fidelitatea i)plic& de eCe)plu, o)ogenitatea
ite)ilor scalei, posi-ilitatea de a replica re.ultatele ,n ti)p sau cu o for)& paralel&. Principalele
erori )etodologice decurg din lipsa de adecvare a instru)entelor alese ,n raport cu pre.u)'ia
teoretic& a unui studiu sau din inferarea unor conclu.ii a-u.ive plec*nd de la re.ultatele codate.
Standardi.area scalelor psihologice a introdus un progres )etodologic i)portant pentru evaluarea
personalit&'ii. =DP MB>
s#ale a)re(a'e< tehnic& ce per)ite eCplorarea aspectelor psihopatologice #i a atitudinii
su-iectului confor) scalelor clinice MMP2, pentru su-iec'ii care pre.int& ,n profilul /P2 unele
aspecte care ,ndrept&'esc o suspiciune asupra gravit&'ii unor si)pto)e psihopatologice.
Tes' !e e(aluare a #uno4'n*elor
7. Defini'i #i argu)enta'i teoria lui 6augh privind 0conceptele populare1W
BF
2. /u ce argu)ente pute'i sus'ine c& /P2 repre.int& pentru nor)alitatea personalit&'ii ceea
ce MMP2 repre.int& pentru psihopatologia personalit&'iiW
3. /are este argu)enta'ia lui 6ough privind necesitatea for)&rii psihologului care utili.ea.&
2nventarul de Personalitate /aliforniaW
N. /are este pri)a grup& de scale a variantei standard 78F2% sensul co)un al acestor scale #i
definirea fiec&reiaW
B. /are este a doua grup& de scale a variantei standard 78F2% sensul lor co)un #i definirea
fiec&reiaW
9. /are este a treia grup& de scale a variantei standard 78F2% sensul lor co)un #i definirea
acestoraW
F. /are este a patra grup& de scale a variantei standard 78F2% sensul lor co)un #i definirea
acestoraW
M. /are sunt cele trei scale de validare #i ce se)nific& ,n acest sens fiecareW
8. /u) pute) evalua condi'ia eului, a i)aginii de sineW
70. /are sunt grup&rile factoriale ale scalelor /P2 standard 78F2W
77. !n ce constau )odelele =patern3 urile> definite de 6oughW $Ce)plifica'i.
72. /*nd #i ,n ce fel se poate evalua percep'ia social& a co)porta)entului persoanei testateW
73. /e ,nsea)n& 0scale a-reviate1 MMP2 #i c*nd intervine necesitatea folosirii acestei
posi-ilit&'i de interpretareW
7N. /are sunt cele dou& scale standard introduse de 6ough ,n varianta din 78MFW
7B. /are sunt cei trei vectori ai 0)odelului cu-oid al personalit&'ii1W
=)lo7ra&e 4 #omen'ar
/osta, P. 5., Mc/rae, (. (., 78M8, Personalit7 in Adulthood: A 1i-3+ear =ongitudinal 1tud7 o*
1el*3Reports and 1pouse Ratings on the 6)C PI, Kournal of Personalit4 and Social Ps4cholog4,
BN, MB33M93+ /osta, P. 5., Mc/rae, (. (., 7882, 6)C PI R Pro*essional !anual, P.D.(., Sdessa,
p. NF
Dinc&, M., 788N, Procesual reative 1tructures and =evels o* Per*ormance, (evue de
ps4chologie, 2, 3M, 77B3772+
6ough, 6. H., Heil-run, D. "., 78M3, Ad(ective hec; =ist !anual, /PP, Palo Dlto, /D
6ough, H. 6., 7898, !anual *or the ali*ornia Personalit7 Inventor7, /onsulting Ps4chologist
Press, Palo Dlto, /alifornia
6ough, H. 6., Heil-run, D. "., 78M3, Ad(ective hec;3=ist !anual, Palo Dlto, /a% /onsulting
Ps4chologist Press
6ough, H. 6., 78MF, The ali*ornia Personalit7 Inventor7 Administrator9s &uide, /PP, Palo
Dlto, /a
Kohnson, K. D., 7882, Interpreting the ali*ornia Personalit7 Inventor7 8ith the A#F !odel, a
?23a conferin'& a $DPP, 6roningen
Megargee, $. 2., 78F2, The ali*ornia Personalit7 Inventor7 <and#oo;, Kosse43"ass 2nc., San
Francisco, Qashington, <ondon
Minulescu, M., 78M2, Rezolvarea de pro#leme i stilul cognitiv n investigaia (uridic, te.& de
doctorat, Universitatea "ucure#ti
Minulescu M., 7889, hestionarele de personalitate n evaluarea psihologic, $d. 6arell,
"ucure#ti
Pitariu, H. D., Dl-u, M., 7883, Inventarul de personalitate ali*ornia: prezentare i rezultate
e-perimentale, (evista de psihologie, 38, nr. 3, 2N83293
BM
Pitariu, H. D., Hehn, H., 78M0, 2nvestigarea personalit&'ii cu aJutorul 2nventarului de personalitate
/alifornia, (evista de psihologie, 29, N973NF3
B8
Ca"'olul III
CHESTIONARUL 3F /ACTORI PRIMARI A 3F P/I
CHESTIONARUL DE AN2IETATE D C
CHESTIONARUL DE PERSONALITATE PENTRU ADOLESCEN.I D H.S.P.I.
Prezentarea hestionarelor construite R%$% attell cuprinde urmtoarele aspecte: teoria
*actorial a lui R%$% attell privind *ormarea i *uncionarea personalitii, chestionarul GO
*actori primari / GO PF5, chestionarul de personalitate pentru adolesceni / <1P5,
e-empli*icare pro*il GO PF5, chestionarul attell privind nivelul an-ietii PP: e-empli*icarea
unui pro*il % 1unt prezentate conceptele caracteristice, un test de evaluare a cunotinelor i
re*erinele #i#liogra*ice%
8.3. Teora &a#'oral% a lu R.=. Ca''ell asu"ra &orm%r 4 &un#*on%r "ersonal'%*
Pentru (. ". /attell, )etoda anali.ei factoriale aplicat& ,n psihologia personalit&'ii are
dou& o-iective% 7. s& deter)ine )odele ale unit&'ilor func'ionale =factorii ca aspecte structurale
ale personalit&'ii> #i 2. s& ofere o esti)are nu)eric& a gradului )anifestare ,n ecua'ia personal& a
individului a fiec&ruia dintre factorii pri)ari ai personalit&'ii, ,n'ele#i ca tr&s&turi surs& pentru
co)porta)ent.
Ra7mond $% attell, n. 780B
@&scut ,n Dnglia, for)at ca psiholog la <ondra, din 783M devine
profesor universitar al Universit&'ii /larA din Massachusetts, apoi al
Universit&'ii Harvard pentru ca, din 78NB s&3#i dedice ,ntreaga via'&
cercet&rilor ,n psihologia personalit&'ii, fiind pri)ul care a anali.at
siste)atic tr&s&turile #i a oferit o clasificare detaliat& a acestora.
5r&s&turile sunt factori de personalitate o-'inu'i prin aplicarea
siste)atic& a anali.ei factoriale #i eCtra#i dintr3o deose-it de larg& )as&
de )&sur&tori a co)porta)entului u)an. D pu-licat 3B de c&r'i #i
consider& c& a de.voltat un cadru fidel care s& per)it& )&surarea
personalit&'ii #i )otiva'iei u)ane, tehnic& de )&surare care per)ite
psihologiei s& ac'ione.e ca #tiin'&.
/attell, afir)& clar c& nu)ai prin cunoa#terea precis& a ,ntregului )odel al tr&s&turilor
care definesc acea persoan& ca o unicitate, se poate reali.a o predic'ie despre ce va face persoana
,ntr3o situa'ie dat&.
5r&s&turile de personalitate sunt 0factorii1 re.ulta'i ,n ur)a anali.ei factoriale a unei )ase
critice de infor)a'ii despre co)porta)entul u)an.
/ercet&rile lui /attell asupra personalit&'ii sunt nomotetice ,n )&sura ,n care anali.a
factorial& include cercetarea unui )are nu)&r de persoane #i nivelul de perfor)an'& la diferite
instru)ente de cercetare. Dutorul este interesat )ai ales ,n aflarea unor principii largi, generale
care pot fi aplicate )ai )ul'i oa)eni. 5otu#i, /attell utili.ea.& datele pentru a ,n'elege
co)porta)entul unei persoane, aplic*ndu3le ,ntr3o )anier& ideogra*ic.
90
Pentru /attell 0tr&s&turile de personalitate1 sunt acei factori re.ulta'i prin aplicarea
)etodei anali.ei factoriale pe )area )as& de )&sur&tori reali.ate asupra unui grup larg de
oa)eni. Din aceast& perspectiv&, desigur, tr&s&turile apar ca tendin'e de reac'ie relativ
per)anente #i for)ea.&, spune autorul, unitatea de -a.& a structurii personalit&'ii individului
respectiv. Predic'ia co)porta)entului se poate reali.a doar prin cunoa#terea co)plet& a
tr&s&turilor unei persoane. Personalitatea este pentru /attell un )odel =patern> de tr&s&turi. De
fapt, spune autorul, tr&s&turile ca atare nu tre-uie ,n'elese ca av*nd o eCisten'& real& ,n via'a
fiec&rei persoane, pentru c& ele sunt, ad literam, constructe ipotetice, sau i)agini inferate din
o-servarea o-iectiv& a co)porta)entului.
Pen'ru Ca''ell "ersonal'a'ea are un sens !re#' !a7nos'# 4 !&eren*al.
F&c*nd diferen'a ,ntre tr&s&turi #i tipuri ca alternativ& ,n eCplorarea personalit&'ii #i
recunosc*nd c&, ,n fond, Znatura intrinsec& #i echivalen'a de esen'& ,ntre aceste alternative nu a
fost ,ntotdeauna cunoscut&Z, /attell define#te tipul ca un )odel particular #i recurent de atri-ute
prin care se dau se)nifica'ii conotative. Dtri-utul se poate defini ca un aspect unitar #i discret.
Pri)a griJ& a personologului a fost s& defineasc& #tiin'ific atri-utele sau tr&s&turile. 5eoria sa nu
are un cadru clinic de referin'& ase)eni MMP23ului sau unul interrela'ional ca ,n ca.ul /.P.2.3
ului. 5eoria sa porne#te de la date strict #tiin'ifice #i cercetarea e)piric& utili.ea.& su-iec'i c&rora
li se studia.& eCtensiv co)porta)entul colect*nd o )as& enor)& de date prin chestionare, teste
o-iective, o-serva'ii directe, cot&ri ale conduitei ,n situa'ii reale de via'&. Datele sunt prelucrate
prin anali.& factorial& iar factorii o-'inu'i sunt, consider& autorul, chiar tr&s&turile personalit&'ii
responsa-ile de varia'ia co)porta)entului acestor su-iec'i. Z?arian'a varia-ilelor
co)porta)entale care corelea.& ,n anali.a factorial& este ,n )od tipic aceea a diferen'elor
individuale ,ntre oa)eni Z.
Factorul este un patern de varia-ile ce se poate relativ schi)-a de la cercetare la cercetare
datorit&, de eCe)plu, erorilor de e#antionare sau eCperi)entare. Mai )ult, un astfel de patern va
repre.enta o real& schi)-are odat& cu v*rsta, sau nivelul popula'iei investigate. /eea ce nu se
schi)-& este ,ns& tr&s&tura surs& care r&)*ne aceea#i, identic& #i identifica-il& influen'& ce
produce acest patern. /eea ce tre-uie cunoscut #i ,n'eles este aceast& tr&s&tur& surs& care pentru
psihologie, ne spune autorul, este Zase)eni genotipului pentru care factorul este fenotipulZ ,n
genetic&.
!n efortul s&u de a aJunge la o descriere coerent& #i cuprin.&toare a personalit&'ii, /attell
,ncepe asa)-l*nd printr3un studiu de dic'ionar #i de literatur& psihiatric& #i psihologic&, toate
denu)irile tr&s&turilor de personalitate. Pentru /attell, sursa pri)& #i singura i)ediat utili.a-il&
pentru cunoa#terea ]uasitotalit&'ii tr&s&turilor de personalitate este li)-aJul% Zde3a lungul
secolelor, prin presiunea necesit&'ii i)ediate, fiecare aspect al co)porta)entului fiin'ei u)ane
care era posi-il s& afecte.e pe un alt o) a aJuns s& fie )anevrat printr3un anu)e si)-ol ver-alZ.
$ngle.a sta-ili.*ndu3se din ti)pul lui ShaAespeare, cele NB00 de cuvinte descrise ca tr&s&turi de
personalitate de Dllport #i Sd-ert constituie pentru /attell stocul cultural de si)-oluri ale
co)porta)entului u)an. 6ruparea lor pe sinoni)e ,l face s& reduc& lista ini'ial la 7F7 denu)iri
de tr&s&turi de sine st&t&toare, list& utili.at& pentru a o-'ine evalu&ri de co)porta)ent pe un lot de
700 de adul'i. Fiecare su-iect era evaluat de cineva care ,l cuno#tea -ine, pe o scal& de 3 valori%
)ediu, deasupra #i dedesu-tul )ediei. 2ntercorela'iile o-'inute statistic ,l conduc spre o reducere
de B3 de clusteri nucleari. /ontinu*nd eCperi)entul de evaluare pe -a.a noilor grup&ri3denu)iri,
pe un lot de 20M su-iec'i evalua'i fiecare de c*te doi evaluatori independen'i, o-'ine, ,n ur)a
anali.ei factoriale a datelor, o reducere a acestui nu)&r la 72 tr&s&turi. Dcestea sunt descrise ca
97
surse pri)are ale personalit&'ii. D evalua #i a ,n'elege o persoan& ,nse)n& a cunoa#te cu preci.ie
,ntregul )odel de tr&s&turi care o definesc.
Definite ,n ace#ti ter)eni, tr&s&turile apar ca tendin'e de a reac'iona, relativ per)anente, care
for)ea.& unitatea funda)ental& a personalit&'ii individului. /unoa#terea precis& a ,ntregului
)odel al tr&s&turilor care definesc acea persoan& ca o unicitate, per)ite reali.area predic'ia
co)porta)entului persoanei. !n acest scop utili.ea.& ecua'ia de specificare a co)porta)entului,
cu for)ula%
RJ K sJlTl L sJ6T6 L...sJnTn (L sJTJ L sJe)
For)ula afir)& c& )&ri)ea r&spunsului E perfor)an'ei (, definit& de situa'ia sti)ul `, pentru
individul i, este egal& cu su)a dot&rii acelui individ 5li, 52i... ,n tr&s&turile surs& 5l, 52...5n,
fiecare )ultiplicat& prin ,nc&rc&tura factorial& eCperi)ental o-'inut& pentru varia-ila dat&
(` =definit& ca o situa'ie sau un )od de )&surare a r&spunsului> ,n acei factori.
!n ecua'ie ,nc&rc&turile factoriale apar ca ZsZ, pentru c&, pentru /attell, ele sunt psihologic
defini-ile ca Zindici situa'ionaliZ care indic& gradul ,n care diferite tr&s&turi surs& sunt sti)ulate #i
i)plicate ,n ac'iune de situa'ia sti)ul `, fa'& de care se reali.ea.& r&spunsul (
(e.ultate ,n ur)a anali.elor statistice, tr&s&turile nu au o eCisten'& ca atare ,n psihologia
fiec&rei persoane. /attell le consider& constructe ipotetice sau imaginare inferate din o-servarea
o-iectiv& a co)porta)entului deschis.
$Cist& la /attell c*teva )odalit&'i de taCono)i.are a tr&s&turilor%
7. Dstfel, face o distinc'ie ,ntre trsturi comune #i trsturi unice, distinc'ie pe care o
f&cuse #i Dllport. Pentru /attell, tr&s&tura co)un& este cea pe care o are fiecare o) ,ntr3un
anu)e grad de de.voltare =inteligen'a ca a-ilitate )ental& general&, introversia3
eCtraversia, spiritul gregar ca di)ensiuni co)porta)entale etc.> pentru c&, spune /attell,
pe de o parte, to'i oa)enii au ,n co)un un anu)e fundal genetic ereditar, )ai )ult sau
)ai pu'in si)ilar #i, pe de alta, to'i oa)enii sunt supu#i unor )odele si)ilare de presiuni
sociale =cel pu'in la nivelul aceleia#i culturi>.
5r&s&turile unice sunt cele care rar sunt ,)p&rt&#ite de al'ii #i apar )ai ales ,n sfera
intereselor #i atitudinilor% cineva, ne d& eCe)plu /attell, are o pasiune fa'& de o anu)e
specie de fluturi.
2. S alt& taCono)i.are propus& de /attell, grupea.& tr&s&turile confor) for)ei de
)anifestare ,n capaciti sau a#iliti care deter)in& c*t de eficient& este persoana ,n a
ac'iona ,n vederea unui anu)it scop =de eCe)plu, inteligen'a>+ trsturi temperamentale
care definesc stilul sau te)poul de ac'iune =de eCe)plu nivelul de irita-ilitate, rapiditatea
,n ac'iune etc.> #i trsturi dinamice, care sunt acele )odalit&'i sau for'e care activea.& #i
conduc co)porta)entele =de eCe)plu )otiva'iile #i tre-uin'ele>.
3. Mai i)portant& ,n ordinea ,n'elegerii efective a co)porta)entului #i de.volt&rii
personalit&'ii, apare distinc'ia ,ntre trsturi de supra*a #i trsturi surs.
5r&s&turile de suprafa'& sunt un set de caracteristici ale personalit&'ii care corelea.& ,ntre ele
f&r& a for)a propriu3.is un factor, ,n )&sura ,n care nu sunt deter)inate de o aceea#i tr&s&tur&
surs&. Deci tr&s&turile de suprafa'&, pe care le vo) ,nt*lni ca factori de ordin secundar, sunt
clusteri de corela'ii, ar-itrari ca #i contur, care nu se pot defini ca entit&'i distincte, care depind
direct de varia-ilele care sunt incluse ,n )atricea de intercorela'ii, co)plec#i ca structur&
factorial& #i )ai pu'in sta-ili de la lot de su-iec'i la lot de su-iec'i dec*t factorii pri)ari. Du o
valoare ,n pri)ul r*nd descriptiv&, ase)eni sindroa)elor clinice.
92
De eCe)plu, sindro)ul nevrotis)ului% diferite ele)ente de co)porta)ent precu)
anCietatea, indeci.ia, te)erile ira'ionale, pot covaria =for)ea.& un cluster de ele)ente> alc&tuind
aceast& tr&s&tur& de suprafa'&.
For)ate fiind din )ai )ulte ele)ente deter)inate diferit, tr&s&turile de suprafa'& apar )ai
pu'in sta-ile #i au o natur& )ai pu'in per)anent&. $le nu au, spune /attell, o i)portan'& decisiv&
pentru ,n'elegerea personalit&'ii. Din aceast& perspectiv& a li)itelor factorilor de suprafa'&,
sus'ine /attell, ,n psihologie s3a dat o prea )are aten'ie unor concepte precu) eCtraversia,
datorit& )ai ales unei ilu.orii nevoi de a fi )ai aproape de faptul psihic genuin. !ntr3un sens, da,
Zsunt )ai aproape de fapte, dar aceasta nu este o virtute #tiin'ific&, pentru c& o i)portant& lec'ie a
#tiin'ei este faptul c& e )ai econo)ic #i se)nificativ s& lucre.i cu )ecanis)ele teoretice care stau
,n spatele faptelor, dec*t cu o pluralitate de fapteZ.
5r&s&turile surs& sunt i)portante, sta-ile #i per)anente pentru c& sunt factori unitari,
fiecare dintre ele fiind sursa unui aspect al co)porta)entului. Factorii pri)ari care deriv& din
anali.a factorial& eCpri)& aceste tr&s&turi surs& ca ele)ente de -a.& ale personalit&'ii. Z$ste
per)is s& vor-i) despre factori pri)ari cu sensul de cele )ai i)portante di)ensiuni ale
personalit&'ii, spune /attell nu)ai dac& vor-i) ,n )od ra'ional de o list& de varia-ile pri)are sau
-a.aleZ.
!n eCplorarea de tip analitic factorial, este necesar& adoptarea acestui punct de vedere la
ie#ire, pentru c& nu se pot eCplora treptat di)ensiunile factoriale #i apoi s& le pui al&turi ,ntr3o
Zhart&Z cu propor'iile corespun.&toare. !n acest sens, este de dorit s& se porneasc& #tiin'ific
printr3o concep'ie unitar& asupra personalit&'ii totale #i factori.area s& ,nceap& astfel de la un
nu)&r c*t )ai larg de varia-ile . /attell porne#te, dup& cu) a) preci.at, de la )ultitudinea
de ter)eni lingvistici.
<a r*ndul lor, tr&s&turile surs& pot fi clasificate ,n dou& tipuri% trsturi constituionale #i
trsturi care in de mediu. 5r&s&turile surs& constitu'ionale ,#i au originea ,n condi'iile
interne ale organis)ului =de#i nu sunt ,n )od necesar ,nn&scute> #i deci depind de fi.iologia
organis)ului. /a eCe)plu, /attell indic& faptul c& utili.area alcoolului duce la influen'e
co)porta)entale ce se pot descrie ca lips& de griJi, li)-u'ie, rostirea neclar& a cuvintelor.
Dnali.a factorial& va grupa aceste influen'e, indic*ndu3le ca tr&s&tur& surs&.
5r&s&turile surs& care 'in de )ediu deriv&, cu) arat& #i denu)irea, din influen'ele cadrului
socio3fi.ic+ /attell grupea.& acele caracteristici ,nv&'ate sau )odalit&'i de co)porta)ent ,nv&'ate
etc. care for)ea.& un )odel ce este i)pus #i i)pri)at ,n personalitate de )ediu. De eCe)plu, un
c*nt&re' de Ja. este diferit ca tr&s&turi surs& for)ate de )ediul s&u, de un ofi'er de carier&.
N. !n afara acestor distinc'ii #i taCono)i.&ri a tr&s&turilor, pentru ,n'elegerea organi.&rii
dina)ice a personalit&'ii este decisiv, spune /attell, s& se ia ,n considera'ie for'ele
dina)ice sau )otiva'ionale. $Cist& ,n psihicul u)an dou& tipuri de trsturi dinamice%
a)-ele se )anifest& la nivelul atitudinilor. Dcestea sunt denu)ite sentimente i ergi.
/uv*ntul erg este derivat de /attell din grecescul ergon pentru a ,nlocui conceptul prea
vag de i)puls sau instinct. Un erg este energia surs& pentru ,ntreg co)porta)entul,
unitatea de -a.& a )otiva'iei. $rgul este direc'ionat spre scopuri precise.
/ercet&rile de anali.& factorial& eCtrag 77 ergi ca )otive u)ane funda)entale% curio.itatea,
seCualitatea, gregaritatea, nevoia de protec'ie, afir)area de sine, nevoia de securitate, foa)ea,
)*nia, de.gustul, atractivitatea, supunerea. Senti)entul este o tr&s&tur& surs& de tip )ediu,
deci un )odel de atitudini ,nv&'ate de individ. $ste centrat pe aspectele i)portante din via'a
lui% partener, profesie, religie, ho-iuri, patrie etc.
Diferen'a dintre erg #i senti)ent 'ine de dura-ilitatea diferit&. $rgul, fiind constitu'ional,
este o structur& per)anent& #i niciodat& nu va disp&rea total din psihicul persoanei+ poate varia
93
doar ca intensitate. 1entimentul, for)at prin ,nv&'are, poate fi ,n ti)p supus procesului invers, de
de.3,nv&'are, astfel c& poate dispare, ne )ai av*nd i)portan'& via'a persoanei. Pentru fiecare
persoan& eCist& un )odel sau set de senti)ente care va func'iona ca un sentiment 3 master,
denu)ire prin care /attell ne introduce sentimentul de sine. Dcest senti)ent fa'& de propria
persoan& este cel )ai i)portant #i, virtual, se reflect& ,n toate atitudinile persoanei. $ste ceea ce
asigur& unitatea co)porta)entului, a psihis)ului individului, respectiv sta-ilitatea, coeren'a,
organi.area tuturor tr&s&turilor surs&. <egat direct de eCpri)area ergurilor #i senti)entelor,
senti)entul de sine, prin func'ionarea sa, controlea.& toate structurile personalit&'ii.
De ase)enea, privind dina)ica de.volt&rii personalit&'ii, /attell ofer& o vi.iune -a.at& pe
o )ultitudine de date eCperi)entale o-'inute prin studierea longitudinal& #i transversal& a
v*rstelor. $Cist& F s'a! mar "rn #are 're#e "ersonal'a'ea. !ica copilrie care durea.& p*n&
spre 9 ani #i este considerat& ca o perioad& de for)are )aJor& pentru personalitate, c*nd
individul, suport*nd puternice influen'e din partea p&rin'ilor, fra'ilor, a tr&irilor legate de )odul
,n care i se i)pun #i for)ea.& deprinderile privind toaleta #i evacuarea, ,#i structurea.& atitudinile
sociale pri)are, sta-ilitatea #i for'a eului #i supraeului, senti)entul de securitate sau insecuritate,
atitudinea fa'& de autoritate #i posi-ila tendin'& spre nevrotis). Stadiul al doilea, al copilriei,
durea.& p*n& spre 7N ani, fiind o perioad& de consolidare, ,nceputul unei tendin'e de e)ancipare
#i independen'& fa'& de p&rin'i #i o cre#tere ,n paralel a tendin'ei de a se identifica cu cei
ase)enea din Jur. Adolescena este a treia etap&, care durea.& p*n& spre 23 de ani #i este cea )ai
plin& de stres #i pro-le)e su-iective. $Cist& transfor)&ri ale tr&s&turilor de personalitate% unele
dispar definitiv, altele a-ia acu) apar. Sursele )aJore ale conflictului sunt nevoia de
independen'&, de afir)are personale #i tre-uin'ele seCuale. !n consecin'&, ,n aceast& perioad&,
inciden'a -olilor nervoase #i a delicven'ei cre#te. !aturitatea, ,ntre 23 #i B0 de ani este o perioad&
productiv&, personalitatea tinde s& devin& sta-ili.at&, cre#te sta-ilitatea e)o'ional&. !aturitatea
tNrzie include schi)-&ri #i adapt&ri ,n personalitate ca r&spuns la cele fi.ice, sociale, psihologice
prin care trece persoana. Dre loc reeCa)inarea valorilor #i o c&utare a sinelui. $trNneea include
pro-le)atica adapt&rii la o serie de pierderi precu) #i o-i#nuin'a cu singur&tatea #i lipsa
securit&'ii personale.
5oate aceste aspecte sunt paradig)ele prin care tre-uie ,n'elese #i interpretate evalu&rile
care re.ult& din aplicarea chestionarelor lui /attell la diferite v*rste. !n afara chestionarului celor
79 factori ai personalit&'ii 79 PF\ dedicat v*rstei adulte, /attell construie#te nu)eroase alte
chestionare precu)% /hestionarul pentru adolescen'i, HSP\ aplica-il pentru v*rste ,ntre 72 #i
7M ani, chestionarul pentru copii, /P\, aplica-il ,ntre M #i 72 ani #i $SP\, chestionarul pentru
pre#colari ,ntre 9 #i M ani. $Cist& de ase)enea )ulte alte chestionare #i instru)ente de evaluare,
printre care )ai cunoscut este /D\, linical Anal7sis 5estionnaire, la nivelul c&ruia, al&turi de
cele 79 tr&s&turi pri)are, apar ,nc& 72 tr&s&turi surs& pentru evaluarea anor)alit&'ii psihice.
!n lucrarea sa ZPersonalitatea #i dispo.i'iile prin chestionareZ, 78F3, /attell ,#i pre.int&
profesiunea de credin'& co)un& cu cea a unui alt )are personolog, $4sencA% indivi.ii difer& prin
po.i'ia lor relativ& de3a lungul continuului tr&s&turilor #i dispo.i'iilor fa'& de st&rile sau
Zcondi'iile interne de trecereZ. Dceste di)ensiuni sunt )&sura-ile prin inter)ediul factorilor de
personalitate.
8.6. C5es'onarul 3F &a#'or "rmar A 3F P/I
8.6.3. Da'e !es"re #5es'onar
9N
Pentru a evalua tr&s&turile identificate prin anali.a factorial& /attell construie#te #i pu-lic& ,n
78B0 chestionarul 79 PF denu)it Z/hestionarul celor 79 factori ai personalit&'iiZ.
2nventarul porne#te de la cele 72 tr&s&turi surs& definite prin anali.a factorial&, iar ite)ii sunt
selecta'i pe -a.a satura'iei ,n factorii respectivi, f&r& a se specifica felul ,n care au fost ini'ial
for)ula'i sau ale#i.
Multe dintre denu)irile tr&s&turilor sunt for)ul&ri speciale ale lui /attell. Pentru acesta ceea
ce are i)portan'& este eCactitatea #tiin'ific& a ter)inologiei #i, ,n acest scop, al eli)in&rii tuturor
conota'iilor specifice li)-aJului o-i#nuit, alege solu'ia redefinirii eCacte a conceptelor folosite #i,
)ai )ult, a siste)ati.&rii #i cod&rii ter)enilor. !n acest sens, chestionarul este indicat s& fie
utili.at doar de profesioni#ti fa)iliari.a'i cu teoria lui /attell #i cu se)nifica'ia eCact& a fiec&rui
factor.
/attell a fost dintre cei care au instaurat o rigoare ,n )ultitudinea de ter)eni pentru diferi'i
factori ai personalit&'ii, pled*nd #i introduc*nd ,n cele din ur)& un cod universal denu)it MIn!e;
un(ersalM care ,i per)ite s& ,n)aga.ine.e coerent re.ultatele diferitelor cercet&ri. 2ni'ial
siste)ati.area a ,nceput prin si)-oluri litere, apoi si)-oluri nu)erice. Dceast& list& ,n care
fiec&rui factor i se d& un indicativ de cod U.2. =indeC universal> nu separ& factorii de tip a-ilitate
)ental&, de cei te)pera)entali, sau de cei dina)ici. !n aneCa N a lucr&rii ZPersonalitate #i
)otiva'ie. Structur& #i )&surareZ pre.int& detaliat acest 2ndeC universal.
/on'inutul ite)ilor este eCpri)at prin dou& )odele% unii includ ,ntre-&ri legate de propriul
co)porta)ent al su-iectului care r&spunde, precu) #i eCpri)area unor opinii sau atitudini
generale despre oa)eni+ ceilal'i cer su-iectului s& aleag& ,ntre dou& posi-ile ocupa'ii, activit&'i
recreative, tipuri de oa)eni sau alternative privind Judec&'i de valoare. $Cist& #i ite)i ver-ali sau
nu)erici destina'i evalu&rii unui factor de a-ilitate re.olutiv&.
/hestionarul are dou& for)e paralele, a c*te 29 ite)i. Poate fi utili.at cu a)-ele for)e
si)ultan. Dar, cercet&rile au de)onstrat o )are fidelitate a acestor for)e pentru toate cele 79
scale ale chestionarului =de la .B0 la .MM>, coeficien'ii de o)ogenitate =de la .22 la .FN> #i de
validitate =de la .32 la .M9>, care ,ndrept&'esc o echivalare a scorurilor pentru for)a D #i ".
@u)eroase studii au fost reali.ate pentru a reliefa validitatea e)piric& a chestionarului, de
ase)enea nu)eroase traduceri, eCperi)ent&ri #i nor)&ri pe popula'ii nona)ericane. $Cist& #i
nor)&ri reali.ate pe popula'ia ro)*neasc&. Foaia de profil a testului indic& )anifest&rile
co)porta)entale pentru cele dou& eCtre)e ale di)ensiunii care tre-uie ,n'elese din perspectiva
datelor de cercetare privind factorii respectivi.
8.6.6. Pre$en'area &a#'orlor
Factorii evalua'i prin anali.& factorial& sunt constructe -ipolare care ,ncearc& s& cuprind&
)ul'i)ea de )anifest&ri co)porta)entale specifice di)ensiunii, ,n )od gradat, de la unul dintre
polii acesteia caracteri.at printr3o )aCi)& eCpri)are ,n co)porta)ent a unei eCtre)e a
di)ensiunii, spre cel&lalt, caracteri.at printr3o )aCi)& eCpri)are a opusului.
5estul evaluea.& prin datele nor)ative po.i'ia individului de3a lungul acestui continuu).
Specific acestui tip de evalu&ri, ceea ce se ia in considera'ie n interpretri ca semni*icativ i
activ n comportamentul real al persoanei este acel *actor a crui pondere depete ntr3un sens
sau altul zona de semni*icaie medie% Dstfel, de eCe)plu, ,n siste)ul de nor)are ,n 70 clase
standard utili.at de /attell, sunt se)nificative pentru co)porta)entul real al persoanei ace2e
tr&s&turi care au o po.itie de la cota standard F spre 70, sau de la cota 3 spre 0. /u at*t este )ai
activ& tr&s&tura, cu un pol sou altul al ei, cu c*t cota standard este )ai eCtre)i.at& =deci notele 70
#i 0 #i indic& un )aCi) activis) al acestei tr&s&turi ,n paternul de personalitate, care se eCpri)&
prin caracteristicile specifice polului respectiv.
9B
Pentru interpretare, ,n sta-ilirea ecua'iei caracteristice su-iectului, se eCtrag acei factori
pri)ari care sunt deose-it de activi, ,ncep*nd cu factorii care au nota 5 0 #i 70, apoi se continu&
cu factorii care au nota 5 7 #i 8, apoi 2 #i M #i ,n finalul listei, facorii cu nota 5 3 #i F. !n
continuare, se trece la calcularea notei5 a factorilor secundari.
/ACTORUL A D S#5$o'me vs. ##lo'me
Polul eCpri)at prin cote standard Joase =de la 0 la 3> caracteri.ea.& un co)porta)ent prin
aspecte precu) schi.oti)ie, orgoliu, spirit critic, opo.an'&, r&ceal& #i indiferen'&, suspiciune,
rigiditate. Polul opus, ,ncep*nd de la cota standard F spre 70, indic& un co)porta)ent caracteri.at
prin cicloti)ie% individul este -un, a)a-il, prietenos, servia-il, cu interes pentru ceilal'i, -l*nd,
,ncre.&tor, adapta-il #i cald.
Datele de cercetare indic&, pornind de la dihoto)ia clinic& ,ntre psiho.ele schi.oide #i
de.ordinea ciclic& )aniaco3depresiv&, o di)ensiune definit& ]uasisi)ilar #i ,n .ona de
nor)alitate psihic&, ,ntre r&ceala afectiv& #i c&ldura afectiv&. /aracteristice cicloti)ului,
afectivit&'ii cliclice, sunt u#urin'a cu care traie#te, se e)o'ionea.&, interesul )arcat pentru se)eni
#i fiin'e ,n general care nu rareori se eCpri)& #i ,n alegerea unei profesii care ,nsea)n& contacte
interu)ane #i o tendin'& spre a se confor)a covenien'elor sociale. Un grup for)at din persoane
de tip cicloti)ic este activ, )ai putin aCat pe critic&, cu indivi.i )ai genero#i ,n raporturile
interpersonale. Persoanele de la polul opus sunt )ai pu'in conciliante, prefer& lucrurile, cuvintele,
via'a solitar&+ sunt introspectivi, apar serio#i, prefer& o ca)araderie intelectual&. !n acela#i ti)p,
sunt )ai profun.i ,n aprecierea altora, )ai siguri ,ntr3o activitate care cere preci.ie, uneori )ai
inventivi, )ai aten'i ,n a3#i respecta pro)isiunile #i ,n satisfacerea o-liga'iilor ce le revin.
/ACTORUL = D A)l'a'e re$olu'(% 7eneral%
Scala nu are corela'ii se)nificative cu testele de a-ilit&'i )entale o-i#nuite care tipic sunt
pro-e psihologice ,n ti)p li)itat.
Factorul " )&soar&, din perspectiva teoriei lui /attell, acel factor general denu)it
inteligen'&. /attell distinge ,ntre inteligen'a fluid&, definit& ca o capacitate ,nn&scut& care poate fi
aplicat& la toate tipurile de con'inuturi #i inteligen'a cristali.at&, ca for)& care depinde )ult de
educa'ia for)al&, eCpri)*nd tipurile de a-ilit&'i ,nv&'ate ,n #coal&. 2nteligen'a fluid& afectea.&
inteligen'a cristali.at&, prin faptul c& influen'ea.& c*t de )ult -eneficie) din ,nv&'area #colar&.
$valuarea inteligen'ei fluide se poate reali.a doar prin teste care nu fac ,n con'inutul lor referin'e
la cultur& =culture fair intelligence test>.
Dcest gen de teorie asupra inteligen'ei ca aptitudine adaptativ& pre)erge ,n epoc&
a-ordarile siste)ice conte)porane ale inteligen'ei, dep&#ind vi.iunea strict -iologic&, sau pe cea
psiho)etric&. Dcest tip de a-ordare siste)ic& ai c&rui repre.entanti conte)porani sunt 6ardner,
78M3 #i Stern-erg, 78MB, 78MM ,ncearc& s& cercete.e intersec'ia dintre cogni'ie #i conteCtu2 ,n care
se aplic& ca un siste). 5eoria triarhic& a inteligen'ei a lui Stern-erg de eCe)plu se refer& la trei
aspecte ale acestei intersec'ii% cele trei func'ii ale inteligen'ei ,n conteCtul eCisten'ial real+ cele trei
tipuri de co)ponente i)plicate ,n procesarea infor)a'iei+ nivelul de fa)iliaritate 3 noutate al
sarcinilor actuale =Stern-erg, 788N>. Mai ales din aceast& perspectiv&, /attell se conectea.&
teoretic, afir)*nd de eCe)plu ,n 78F7 i)portan'a nivelului de relativ& noutate al sarcinii pentru
)&surarea inteligen'ei =relativ&, ,n )&sura ,n care, se argu)entea.&, o sarcin& co)plet nou& nu
este o )asur& adecvat& pentru evaluarea inteligen'ei pentru c& nu eCist& acele structuri cognitive
care sunt necesare pentru a-ordarea a ceva co)plet necunoscut>.
/otele standard sc&.ute la factorul " )&surat prin sarcini at*t reale c*t #i op'ionale, indic&
o sla-& a-ilitate )ental& care atrage dup& sine #i o )oralitate inferioar&, tendin'a de a a-andona
99
cu u#urint&, lipsa de interes pentru su-iecte intelectuale, lipsa de cultur& ,n general. Polul opus, de
la F spre 70, ,n cre#tere, indic& inteligen'a vie, con#tiincio.itatea #i perseveren'a ,n re.olvarea
pro-le)elor, tendin'a de a fi cultivat #i de a g*ndi ,n plan a-stract, logic.
/ACTORUL C D Ins'a)l'a'e emo*onal% vs. s'a)l'a'e emo*onal%.
Polul caracteri.at prin insta-ilitate repre.int& caracteristici ale unui eu sla-% e)otivitate,
i)aturitate afectiv&, insta-ilitate+ individul reac'ionea.& la frustra'ie ,ntr3o )anier& e)o'ional&,
este inconstant ,n atitudini #i interese, este eCcita-il #i hiperreactiv, fuge de responsa-ilit&'i,
a-andonea.& u#or, este nelini#tit, i)plicat ,n conflicte, agitat, vis&tor+ poate fi i)plicat #i ,n
accidente.
<a polul opus apar caracteristicile unui eu puternic, )atur, cal). 2ndividul este sta-il,
constant ,n interese, echili-rat e)o'ional, chiar fleg)atic sau placid+ realist, se adaptea.& faptelor+
nu se )anifest& u#or o-oseala nervoas&, nu se a)estec& ,n conflicte.
Fora eului definit& ca #i grad de reali.are a integr&rii dina)ice #i a controlului e)o'ional
nu este pentru /attell, ca #i pentru $4sencA, o pro-le)& care s& 'in& preponderent de for)are #i
)ediu. 5endintele constitu'ionale fac ca for)area controlului e)o'ional s& fie )ai dificil& pentru
unele persoane. Diagno.a diferen'ial& a felului de a tr&i frustrarea de eCe)plu, tre-uie s& se
raporte.e la acest aspect constitu'ional.
Persoana cu un eu sla- tinde s& fie cu u#urin'& contrariat& de lucruri #i oa)eni, tr&ind un
senti)ent de insatisfac'ie ,n fa)ilie, #coal& sau profesie #i are dificult&'i ,n p&strarea cal)ului, s&
se -ucure+ se descuraJea.& lesne. !n acest sens, la acest pol apar )ai dese reac'iile nevrotice
generali.ate su- for)a unor tul-ur&ri psihoso)atice =tul-ur&ri digestive, de so)n> sau te)eri
ira'ionale #i co)porta)ente o-sesive. Pe de alt& parte, ,n )ulte ca.uri de tul-ur&ri de
personalilate #i de nevro.e se ,nt*lnesc cote sc&.ute ale factorului /.
/ACTORUL E D Su"unere vs. !omnan*%
Polul co)porta)entului supus, -l*nd, cu note 5 ,ntre 0 #i 3, indic& dependen'a dar #i o
naturale'e #i o -un&voin'& caracteristice. 0 persoana confor)ist& #i u#or de do)inat, suficient&
sie#i. Polul opus, notele ,ntre 70 #i F, indic& un co)porta)ent agresiv, co)-ativ, ,nc&p&'*nat,
sigur de sine, afir)ativ, sever, chiar dur sau ostil, auster, cu o gravitate afectat&. @onconfor)ist,
dar dornic s& capte.e aten'ia.
Datele e)pirice indic& faptul c& aceast& di)ensiune co)port& o relativ& diferen'iere ,n
func'ie de seC% la fe)ei se )anifest& printr3o nuan'& )ai )arcat& de ipohondrie, prin tendin'a de a
atrage aten'ia dar #i de echili-ru social, care difer& de ansa)-lul orientat )ai agresiv la -&r-a'i.
<a a)-ele seCe ,ns& este specific faptul c& o do)inant& puternic& poate conduce la un tip de
voin'& o-stinat& #i chiar spre un co)porta)ent antisocial, re-el.
Unele date de cercetare indic& faptul c& do)inan'a tinde s& corele.e cu statutul social,
fiind )ai ridicat& la liderii recunoscu'i. !n grupele de persoane for)ate din indivi.i do)inan'i se
notea.& o interela'ie de roluri )ai eficient& precu) #i do)inarea unor procedee de tip
de)ocratic+ astfel de persoane se si)t li-ere s& participe, se angaJea.& f&r& eforturi sau e.it&ri ,n
pro-le)ele de grup, critic& deschis i)perfec'iunile.
@otele ridicate se asocia.& de ase)enea cu co)porta)entele de tip delictual din perioada
adolescen'ei. @otele sc&.ute se int*lnesc adesea la nevrotici.
/ACTORUL F 3 E;"ans('a'e vs. none;"ans('a'e
Factorul F este un constituient i)portant al eCtraversiei 3 introversiei, ca factor secundar.
9F
Polul noneCpansiv, cu note 5 ,ntre 0 #i 3, indic& un co)porta)ent )oderat, prudent,
taciturn, introspectiv cu tendin'a spre depri)are #i reverie. !n general neco)unicativ, )ul'u)it de
sine, legat de valori persona2e, lent, reflectant. Polul opus, al eCpansivit&'ii, indic& un
co)porta)ent i)pulsiv, entu.iast, vesel, direct, plin de via'&. 2ndividul este guraliv, eCpresiv,
legat de grup, spontan ,n reac'ii.
$ste unul dintre factorii care suport& influen'a )ediului de for)are ,n )&sura ,n care
datele de cercetare indic& c& cei eCpansivi au avut ,n general un )ediu )ai facil, )ai pu'in sever,
creator de opti)is) dar #i cu aspira'ii )ai pu'in eCigente. @oneCpansivii sunt, ,n general, crescu'i
dup& nor)e )ai severe #i tind spre un plus de )odera'ie.
@oneCpansivii apar vis&tori, ,#i rod unghiile. $Cpansivitatea corelea.& cu preferin'a pentru
aglo)er&ri ur-ane dar #i cu po.i'ia ,n fa)ilie% cel )ai ,n v*rst& tinde spre noneCpansivitate, cel
)ai t*n&r spre a fi #i cel )ai eCpansiv. Dup& perioada adolescen'ei, eCpansivitatea pre.int& o
descre#tere, cu un declin )ai )arcat pentru perioada ,ntre 7F #i 3B ani. De ase)enea, sunt date
care indic& corelativ c& noneCpansivitatea este asociat& cu cre#terea ,nc&rc&turii de anCietate.
/ACTORUL G D Su"raeu sla) vs. &or*a su"raeulu.
$Cist& doar o ase)&nare superficial& cu factorul / pentru c& factorul 6 este legat, ,n
principal, de energie #i perseveren'&.
<a polul unui supraeu sla-, caracteristic& pentru co)porta)ent este lipsa de toleran'& la
frustrare+ un individ schi)-&tor, influen'a-il, cu o e)otivitate generali.at&, o-oseal& nervoas&,
inconstan'& #i nesiguran'&, care negliJea.& o-liga'iile sociale !n general, cu de.interes fa'& de
nor)ele )orale colective. Polul opus, cu note ,ntre 70 #i F, atrage dup& sine atitudini de
con#tiincio.itate, perseveren'&, responsa-ilitate personal&+ insul e ordonat, consecvent, atent la
oa)enii #i lucrurile din Jur.
/onfor) denu)irii, factorul corespunde ,n vi.iunea lui /attell supraeului psihanalitic
prin accentul pus pe considera'ia fa'& de nor)ele )orale, tendin'a de a sus'ine eul #i a fr*na
i)pulsurile idului. Se poate distinge de sta-ilitatea e)o'ional& )&surat& de factorul / prin faptul
c& re.ult& dintr3o integrare dina)ic& adecvat& de3a lungul vie'ii.
Persoana cu un 6 ridicat se )anifest& ca respectuoas&, )etodic&, cu o -un& capacitate de
concentrare, reflect*nd ,nainte de a vor-i, prefer*nd de ase)enea co)pania celor eficien'i. Dcest
pol indic& reu#ita ,n activit&'i variate dar care i)pun perseveren'&, regularitate #i o -un&
organi.are )ental&, fiind ,n genere un prognostic -un pentru succesul profesional, aptitudinea
pentru rolurile de lider, popularitate. Polul sc&.ut se asocia.& cu tendin'a spre disi)ulare,
vaga-ondaJ, distrugere #i ,nc&lcarea a legii, spre accese de furie nest&p*nite.

/ACTORUL H D T5re#'a vs. "arma
/ele dou& denu)iri ascund )anifest&rile opuse ale di)ensiunii responsa-ile de ti)iditate
#i sensi-ilitate la a)enin'are pe de o parte, fa'& de curaJ #i lips& de sensi-ilitate pe de alta.
Polul threctia, cu note 5 ,ntre 0 #i 3, indic& un co)porta)ent do)inat de tendin'a de
repliere asupra propriei persoane+ prudent, re.ervat, distant, conte)plativ, cu tendin'a de a apare
acru, rece, de.interesat de seCul opus, )oderat #i con#tiincios dar cu interese li)itate 3 sunt
c*teva dintre )anifest&rile caracteristice pentru co)porta)ent. De ase)enea se re)arc& o
a-sen'& a interesului artistic sau afectiv, o tendin'& spre perceperea rapid& a pericolului. Polul
par)ia, notele 5 ,ntre 70 #i F, indic& o socia-ilitate gregar&, o persoan& ,ndr&.nea'&, c&reia ,i
place s& ,nt*lneasc& oa)eni, este activ, curaJos, cu interes pentru seCul opus. 2)pulsiv, frivol,
nelini#tit, nu vede u#or se)nele pericolului, cu interese artistice #i cu o -ogat& re.onan'&
e)o'ional&.
9M
<a nivelul acestui factor puternic do)inat de ereditate, ,nt*lni) ceea ce /attell considera
a fi un te)pera)ent constitu'ional schi.oti), leptoso). (eplierea pe propria persoan&, griJa
pentru o Z-un& conduit&Z poate fi la schi.oi.i prepsihotici o tr&s&tur& diferen'ial&. Se re)arc&
totu#i c& un astfel de co)porta)ent poate fi considerat nor)al ,n circu)stan'e trau)ati.ante
pentru individ. Un ins eCcesiv de te)&tor, lent, cu greut&'i ,n eCpri)are care fuge de profesiuni
sau de situa'ii care ,i cer contacte sociale+ este )eticulos, evit& )arile reuniuni, prefer& unul sau
doi a)ici inti)i+ ,i e tea)& de situa'iile noi sau co)peti'iile pu-lice, relativ )ali'ios dar atent la
senti)entele altora, traie#te un senti)ent de relativ& inadecvare fat& de tot ceea ce se ,nt*)pl& ,n
Jur.
Persoanele par)ia se si)t li-ere s& participe, dar apar proliCe, insensi-ile, iar ,n grup tind
spre re)arci de ordin personal )ai degra-& dec*t legate de pro-le)a ,n cau.&.
5er)enul de threctia vine de la engle.escul threat, a)enin'are, indic*nd o corela'ie cu
reactivitatea ridicat& a siste)ului nervos autono) fa'& de a)enin'are+ opus te)enului par)ia,
care indic& predo)inan'& parasi)patic&.
/ACTORUL ID Harra vs. "remsa
Polul harria indic& un co)porla)ent realist dar dur+ tipul de persoan& care nu se a#teapt&
la lucruri eCtraordinare de la ceilalti, se -a.ea.& pe sine, are spirit practic #i relativ& insensi-ilitate
fa'& de al'ii, )atur e)o'ional, aspru, chiar cinic, f&r& si)' artistic, reac'ionea.& prea pu'in la
aspecte estetice =f&r& ca ,n )od necesar sa fie #i lipsit de gust> #i nu ia ,n sea)& inco)odit&'ile
fi.ice.
Polul premsia, indic& un co)porta)ent sensi-il la estetic, eCigent dar ner&-d&tor, relativ
i)atur e)o'ional+ insul caut& aJutorul #i si)patia altora, este prietenos, -l*nd, indulgent cu sine #i
ceilal'i, dificil de satisf&cut ,n pro-le)e de art&, introspectiv, i)aginativ #i cu o -ogat& via'&
interioar&, ac'ionea.& prin intui'ie sensi-il&+ ,n plan social )anifest& o relativ& frivolitate, dornic
s& atrag& aten'ia, este nelinistit, chiar ipohondru.
Datele e)pirice corelea.& polul pre)sia cu pl&cerea pentru c&l&torii #i eCperien'e noi, cu
tendin'a spre o i)agina'ie la-il&, gustul pentru teatru #i o relativ& incapacitate practic& ,n )odul
de a3#i conduce afacerile ,n general. Drti#tii pre.int& adesea cote ridicate la acest factor. Factorul
este ,ns& sensi-il la )odele culturale, nor)ele europene fiind )ai ridicate dec*t cele a)ericane.
De ase)enea, eCist& o diferen'iere seCual&% fe)eile #i fetele pre.int& ,n genere cote )ai ridicate
dec*t -&r-a'ii sau -&ie'ii. $Cist& o rela'ie invers propor'ional& ,ntre re.ultatele )uncii ,n grup #i
nivelul cotei factorului 2% re.ultatele tind s& fie cu at*t )ai sc&.ute cu c*t cota )edie a indivi.ilor
e )ai ridicat&, )e)-rii fiind descri#i ca len'i ,n )unca de grup, ,n deci.ii, ac'ion*nd inutil, cu
tendin'a spre re)arci de natur& e)o'ional& #i social&, negativi#ti.
<arria repre.int& o do)inant& co)porta)ental& a durit&'ii, )asculinit&'ii #i a spiritului
practic. /o)porta)entul este )atur social, generea.& solidaritate de grup #i realis).
Factorul este din categoria celor for)ati prin influen'a )ediului #i a culturii. 5er)enul de
pre)sia vine de la eCpresia engle.& protected emotional sensitivit7, deci o sensi-ilitate e)o'ioal&
proteJat&, ceea ce echivalea.& cu a i)plica for)area ,n interiorul unei culturi rafinate, care
proteJea.& sensi-litatea #i gustul estetic. 5er)enul harria vine de la hardness and realism,
indic*nd aspectul de duritate #i realis) ,n )ediul de for)are.
Studii co)parative #i longitudinale indic& pentru cotele ridicate la acest factor, ase)&n&ri
cu sindro)ul isteriei de conversie, angoasei #i ipohondriei+ de ase)enea, o tendin'& )ai )arcat&
spre for)e de angoas& la copiii cu cote ,nalte la 2. Speciali#tii ,n psihiatrie, arti#tii #i fe)eile ,n
98
genere tind s& pre.inte cote )ai ridicate. <a polul opus, g&si) oa)enii politici, cei care conduc #i
direc'ionea.&, electricienii, )ecanicii #i conta-ilii.
/ACTORUL L D Ale;a vs. "ro'enson
/o)porta)entul la polul ale-ia cu note 5 ,ntre 0 #i 3 apare caracteri.at prin ,ncredere,
adapta-ilitate, cooperare+ a-sen'a gelo.iei sau invidiei, o gravitate a)a-il&, dar plin& de spirit,
interesul fa'& de ceilal'i. Polul protension cu note 5 ,ntre 70 spre F repre.int& tensiunea% un )od
de a tr&i ne,ncre.&tor, ,nclinat spre gelo.ie, ,nd&r&tnic, suspicios #i ti)id+ relativ rigid, dur #i
indiferent fa'& de al'ii.
@ota Joas& caracteri.ea.& un su-iect care se aco)odea.& u#or, nu caut& rivalitate, se
preocup& de tot soiul de oa)eni, eCcelea.& ,n )unca de echip&. !n general suspicios, individul
caracteri.at printr3o cot& ridicat& apare adesea egocentric, rigid ,n interela'ii, cu interes )ai
degra-& pentru via'a sa interioar& dec*t fa'& de oa)eni. !n general circu)spect, este un ele)ent
tensionant ,n cadrul unui grupEechipe. Se su-linia.& ,ns& faptul c& datele asupra coneCiunii dintre
< ridicat #i co)porta)entul paranoid nu sunt total edificatoare.
/ACTORUL M D Pra;erna vs. au'a
Di)ensiunea define#te un factor care cuprinde de ase)eni tr&s&turi dificil de integrat ,ntr3
o for)ul& din li)-aJul o-i#nuit. Dstfel, de eCe)plu polul cotelor sc&.ute, praCernia, define#te un
co)porta)ent practic #i con#tiincios+ este insul care 'ine la for)&, este capa-il sa3#i p&stre.e
s*ngele rece #i pre.int& o relativ& lips& de i)agina'ie. !n acela#i ti)p, este un spirit logic,
eCpresiv, deschis ca interese, cu s*nge rece ,n ca. de urgen'& sau pericol. Polul autia define#te
ceea ce a) putea nu)i nonconven'ionalul eCcentric% i)aginativ, -oe), )ai pu'in preocupat de
con#tincio.itate, cu un aspect eCterior cal), are oca.ionale i.-ucniri e)otive de natur& isteric&.
Datele de cercetare converg spre i)aginea unei persoane preocupate de a face orice lucru
Zcu) tre-uieZ, care acord& i)portan'& aspectelor practice, nu ac'ionea.& ha.ardat, este atent& la
detalii. Persoana autia este un i)aginativ centrat ,n ,ntregi)e pe instan'ele interioare, prea pu'in
preocupat de contingen'e, adesea original #i ignor*nd realit&'ile cotidiene ,#i ur)ea.& calea
proprie. Dotat ,ns& cu i)agina'ie creatoare #i preocupat de )arile idei. De.interesat fa'& de
valorile )ateriale, )otiva'iile interioare ,l aduc uneori ,n posturi eCtravagante aco)paniate de
reac'ii e)o'ionale violente. /on#tient de propria personalitate se poate ,nt*)pla s& evite
activit&'ile colective.
/ACTORUL N D Na('a'e (s. su)'l'a'e
Polul naivit&'ii, respectiv al cotelor Joase, indic& un co)porta)ent direct, naiv,
senti)ental, natural, uneori st*ngaci #i ne,nde)*natec+ se interesea.& de al'ii #i este u#or de
satisf&cut. Polul opus, indic& perspicacitate #i luciditate ,n opinii, un )od de a fi rafinat, civili.at
#i su-til ,n general, dar rece, indiferent fa'& de al'ii #i dificil de satisf&cut.
Datele indic& corela'ii cu un co)porta)ent politicos, eCperi)entat, )odern, su-til, cu
spirit analitic #i cel )ai adesea rece+ o alur& intelectual&, o vi.iune nesenti)ental& asupra
lucrurilor #i vietii, uneori fri.*nd cinis)ul. Dspectele caracteristice polului opus indic& lipsa de
afectare, naturalete #i spontaneietate, uneori st*ng&cie #i -ruschetea reac'iilor.
Dcest al 773lea factor nu afectea.& ,ns& decisiv co)porta)entul.
/ACTORUL O D -n#re!ere vs. 'en!n*a s"re #ul"a)l'a'e
Polul cotelor Joase indic& un co)porta)ent cal), cu ,ncredere ,n sine, senin, lini#tit,
F0
re.istent la stres, eficient, viguros, uneori chiar -rutal, f&r& fo-ii, se angaJea.& ,n genere ,n
activit&'i si)ple.
Polul cotelor ,nalte indic& lipsa de securitate, un )od anCios, depresiv, agitat de a se
raporta la eCisten'&+ f&r& ,ncredere ,n ceilal'i, -&nuitor, cu senti)ente de culpa-ilitate.
S3au o-'inut date care ,ndrept&'esc definirea sa ca tendin'& depresiv&, sensi-ilitate
e)o'ional&, depreciere de sine, chiar nevrotis). Persoana apare o-osit& de situa'iile eCcitante, se
si)te incapa-il& s& ,nfrunte eCigen'ele eCisten'iale cotidiene, se descuraJea.& cu u#urin'&, este
plin& de re)u#c&ri #i este depri)at& descoperind c& oa)enii nu sunt nici )orali, nici aten'i fa'&
de aspectele i)portante+ este inclinat& spre )il&, lecturi, lini#tea se)enilar. (eac'ionea.& viu la
dificult&'i, se descuraJea.&. <a copiii cu note ridicate =8 sau 70> apar te)eri, senti)ent de
solitudine #i insuficien'&. $Cperi)entele privind dina)ica grupului de)onstrea.& c& astfel de
persoane nici nu se si)t acceptate de grup sau li-eri s& pariticipe, sunt foarte sensi-ile la nor)ele
de grup+ de altfel nici nu sunt acceptate u#or de ceilal'i, iar din punct de vedere social sunt prost
adaptate. /linic, S ridicat apare ,n toate for)ele de nevro.&, psiho.&, ,n tul-ur&ri de personalitate
#i infir)it&'i psihice.

Ur)&torii N factori denu)i'i \, sunt )ai pu'in eCpri)a'i #i clarifica'i, dar au o contri-u'ie
,n co)porta)ent atunci c*nd sunt activi. Du fost deriva'i din anali.a factorial& reali.at& asupra
celorlal'i factori. Mai ales validitatea prognostic&, privind tendin'ele specifice de co)porta)ent,
le3a asigurat locul ,n cadrul chestionarului.
/ACTORUL I 3 D Conser(a'orsm vs. l"sa !e res"e#' "en'ru #on(en*
Polul conservator indic& un )od relativ necritic de acceptare a nor)elor+ polul opus
repre.int& un co)porta)ent deschis spre nou, inovator, critic, cu un ascu'it gust pentru anali.&.
/ACTORUL I 6 A De"en!en*a !e 7ru" vs. n!e"en!en*a "ersonal%
@u este un factor clar sta-ilit ,n varia'iile co)porta)entale, )anifest*ndu3se )ai ales la
nivelul atitudinilor interioare. De fapt nici unul dintre ace#ti factori \ 3 2, 3 R N nu au fost g&siti
cu )aCi)& certitudine ,n valid&rile e)pirice, ap&r*nd )ai ales ,n r&spunsurile la chestionare.
Factorul \2 contri-uie la factorul secund introversie.
Persoana cu cote \ 2 ridicate este ra'ional&, capa-il& s& se decid& singur&. <a polul opus,
este tipul de individ care )erge odat& cu grupul, caut& apro-area social&, ur)ea.& )oda. Datele
de cercetare indic& corelarea co)porta)entului \ 2 sc&.ut cu profesii din sfera cercet&rii,
cadrelor de conducere #i deci.ie, ,n general indivi.i care g*ndesc )ult prin ei ,n#i#i.
/ercet&ri privind dina)ica grupului indic&, de ase)enea, c& cei cu \ 2 ridicat tr&iesc
insatisfac'ii legate de integrarea ,n grup, fac re)arci care cel )ai adesea sunt solu'ii, iar grupul
tinde s&3i refu.e. !n colectivul #colar astfel de copii sunt 'inu'i la distan'&, par s& ai-& interese )ai
)ature dec*t ceilal'i #i ating u#or succesul acade)ic.
/ACTORUL I 8 D Sen'men' !e sne sla) vs. sen'men' !e sne "u'ern#
!n co)porta)ent se )anifest& prin lipsa de control spre deose-ire de polul opus, respectiv
disciplina de sine, eCigen'a, voin'a de.voltat&.
Factorul se pare c& eCpri)& gradul ,n care individul a acceptat o i)agine de sine ideal&
prin care ,#i diriJea.& co)porta)entul real. Un astfel de factor depinde de )ediu ,n sensul
dependen'ei de ,ncuraJare, sti)ularea valorilor constructive #i a respectului de sine. /opilul cu o
cot& \ 3 ridicat& pre.int& un -un autocontrol, ,ncearc& s& aplice #i apro-e nor)ele etice
F7
acceptate, dore#te s& fac& -ine, are considera'ie pentru al'ii, este prev&.&tor #i dispus s&3#i
controle.e eCpri)area e)o'iilor. Factorul pre.int& e)piric o corela'ie su-stan'ial& cu senti)entul
de sine, cu integrarea pulsional& care vi.ea.& )en'inerea unei adecvate i)agini de sine.
Spus, \3 sc&.ut pre.int& ,n principal o e)otivitate necontrolat&, care se asea)&n& cu
factorul D din H.S.P.\., factor care dispare practic ca atare la v*rsta adult&. S cot& sca.ut& \3
este asociat& cu delincven'a Juvenil&.
Factorul \ 3 contri-uie se)nificativ la factorul secund anCietate.
!n cercet&rile privind dina)ica de grup, \ 3 ridicat caracteri.ea.& de o-icei pe cei ale#i ca
lideri eficien'i% sunt st&p*ni pe sine, fac )ulte Judec&'i ,n leg&tur& cu grupul, nu apar ca Jenan'i
sau inoportuni. \ 3 ridicat indic& de ase)enea reu#ita ,n profesiuni )ecanice, ,n )ate)atic&, ,n
activit&'i de organi.are, ca directori #i func'ionari ,n servicii pu-lice. Uneori a fost nu)it #i factor
ZgiroscopicZ al personalit&'ii, indic*nd sta-ilitatea #i orientarea acesteia.
/ACTORUL I9 D Tensune er7#% sla)% vs. 'ensune er7#% r!#a'%
/o)porta)entul IN la polul cotelor Joase indic& un )od de a tr&i destins, cal),
non#alant, satisf&cut de sine. Polul opus este caracteri.at prin ,ncordare, tensiune, eCcita-ilitate #i
senti)ente de frustrare. IN ridicat caracteri.ea.& un co)porta)ent nelini#tit f&r& )otiv, ,ncordat,
irita-il, agitat.
Datele clinice indic& pentru factorii S #i IN capacitatea de a diferen'ia nor)alul de
nevrotic, fiind una dintre di)ensiunile se)nificative pentru contri-u'ia la indicele de anCietate
general&. !n acela#i ti)p, clinic, se relev& IN ridicat ,n tul-ur&rile de personalitate, infir)it&'ile
fi.ice #i in psiho.e.
/attell interpretea.& acest factor ,n sensul nivelului de eCcita'ie #i tensiune datorate
pulsiunilor nedesc&rcate sau frustra'iei.
/a#'or !e or!na se#un!ar (!e su"ra&a*%)
Factorii de ordin secundar au se)nifica'ia de tr&s&turi de suprafa'& #i sunt defini'i #i
deter)ina'i eCperi)ental de /attell. $i sunt calcula'i ,n func'ie de ponderea contri-u'iei fiec&reia
dintre co)ponentele pri)are ,n clusterul factorial+ la calculare se utili.ea.& cotele standard =nu
notele -rute>, iar ceea ce se o-'ine are se)nifica'ia unei cote standard, de la 0 la 70. !n )od
o-i#nuit se utili.ea.& un siste) )ai rapid, pe care ,l vo) pre.enta, care ad)ite rotunJirea notei
finale #i a contri-u'iei cotelor co)ponente+ acest siste) sufer& de o relativ& i)preci.ie ,n sensul
c& pot apare situa'ii c*nd nota final& este )ai )ic& de 0 sau )ai )are de 70, ceea ce se rectific&
prin aproCi)area ei la nivelul cotei celei )ai apropiate, respectiv 0 sau 70. ?alorile sc&.ute ale
intercorela'iilor dintre factorii secun.i indic& independen'a acestora.
/ACTORUL I D A!a"'are vs. an;e'a'e
S cot& ridicat& la factorul secundar 2 indic& o anCietate ridicat&, ,n sensul o-i#nuit al
denu)irii. Persoana nu este necesar nevrotic&, anCietatea poate fi reactiv& la o situa'ie, dar
indica'ia de neadaptare este precis&. $ste persoana nesatisfacut& de capacitatea sa de a r&spunde
cerin'elor vie'ii #i a3#i reali.a dorin'ele. DnCietatea puternic& pertur-& randa)entul #i atrage
tul-ur&ri psihoso)atice.
/ACTORUL II 3 In'ra(erse vs. e;'ra(erse
F2
/ota sc&.ut& la acest factor secund indic& tendin'a spre ti)iditate #i inhi-i'ie ,n rela'iile cu
ceilal'i. Dcest lucru poate fi defavora-il pentru profesii care cer contacte sociale )ultiple, dar
poate fi un indice sensi-il #i favora-il pentru o )unc& care cere preci.ie.
$Ctraversia, la cel&lalt pol, indic& lipsa de inhi-i'ie social& #i o satisfac'ie general& fa'& de
propria persoan&. Favora-il& ,n predic'ia pentru activit&'i care cer contacte sociale )ultiple, este
nefavora-il&, de eCe)plu, ,n ecua'ia reu#itei acade)ice.
/ACTORUL III D Emo'('a'e vs. !namsm
/otele sc&.ute la acest factor indic& o e)otivitate difu.& care poate fi de tip depresiv #i
frustrant pentru persoan&. Dcest gen de o) este sensi-il la rafina)entele eCisten'ei, cu un
te)pera)ent artistic, pl&cut+ ,n ga)a dificult&'ilor are tendin'a de a reflecta prea )ult, eCa)in*nd
situa'ia pe toate fe'e2e ,nainte de a trece la ac'iune, ac'iune care apare din acest )otiv prea
,nt*r.iat&.
Polul opus repre.int& un co)porta)ent dina)ic, ,ntreprin.&tor #i decis, co)petent. $Cist&
riscul ca astfel de persoane s& ac'ione.e orient*ndu3se predilect dup& ceea ce le apare clar #i
indiscuta-il, f&r& s& eCa)ine.e aspecte )ai su-tile, sau rela'iile u)ane i)plicate. !n fa'a
dificult&'ilor, tendin'a trecerii la ac'iune pri)ea.&, nu cea de reflec'ie.

/ACTORUL I> D Su"unere vs. n!e"en!en*%
/otele sc&.ute indic& un co)porta)ent )oderat, pasiv, legat #i dependent de ceilal'i+ cu
tendin'a de a c&uta apro-area #i spriJinul celor de care are nevoie #i de a3#i orienta conduita ,n
func'ie de cei ce acord& aceast& sus'inere.
2ndependen'a, la polul opus, se )anifest& prin tendin'a spre agresivitate, ,ndr&.neal&, un
)od tran#ant de a ac'iona, ini'iativ&. S astfel de persoan& chiar caut& situa'iile ,n care se tolerea.&
sau se ,ncuraJea.& o astfel de atitudine.
8.6.8. Mo!al'a'ea !e #al#ul a &a#'orlor se#un!ar
?o) pre.enta )odalitatea prin rotunJire #i )odalitatea cu aJutorul constantelor eCacte
=care vor apare ,n parante.e>, a#a cu) sunt pre.entate #i ,n )anualul testului. /*nd se vor utili.a
cotien'ii eCac'i din parante.e notele finale nu se )ai ,)part la 70.
5a-elul 3. Modalitatea de calcul a factorilor secundari
Denu)ire factor $cua'ie
Ddaptare vs% anCietate 2 < =0.70> ^ 3 S =0.30> ^ N \N =0.3M> 3 2 / =3
0.7M> 3 2 H =30.7F> 3 2 \3
<a totalul astfel o-'inut se adun& constanta 3N
=3.N> #i totul se ,)parte la 70.
2ntroversie vs% eCtraversie%
2 D =0.7F> ^ 3 $ =0.33> ^ N F =0.N7> ^ B @
=0.NM> 3 2 I2 =30.79>.
Din total se scade 77 =37.7B> iar re.ultatul se
,)parte la 70.
$)otivitate vs% dina)is)%
2 / =0.78> ^ 2 $ =0.7F> ^ 2 F =0.23> ^ 2 @
F3
=0.20> 3 N D =30.N2> 9 2 =30.BB> 3 2 M =30.7>.
5otalului i se adaug& constanta 98 =9.MB>, iar
re.ultatul se ,)parte la 70
Supunere vs% independen'& % N $ =0.NN> ^ 3 M =0.32> ^ N \7=0.38> ^ N \2
=0.39> 3 D =30.2F> 2 6 =30.79>.
@u eCist& o constant& =doar pentru for)a
.eci)al&, 30.N0>. (e.ultatul se ,)parte la 70.

8. 8. C5es'onarul !e "ersonal'a'e "en'ru a!oles#en* A HSPI
$Cist& cel pu'in patru perspective care intervin ,n inferen'ele asupra co)porta)entului,
care sunt tot at*tea )odalit&'i de a descrie personalitatea%
7. Plec*nd de la aser'iunea c& este co)pus& dintr3un nu)&r deter)inat de di)ensiuni, virtual
pre.ente, se pune pro-le)a )&surii ,n care fiecare dintre acestea este operant& ,n structura
dat&+
2. plec*nd de la afir)a'ia care aduce ,n ecua'ie caracterul situa'ional al co)porta)entului,
se pune pro-le)a deter)in&rii a ceea ce ,i asigur& consisten'a de3a lungul situa'iilor+
3. av*nd ,n vedere caracterul adaptativ al co)porta)entului, Zcapacitatea de a face fa'&Z, se
va pune pro-le)a )iJloacelor utili.ate de persoan& pentru a face operante diferitele
di)ensiuni pe care le repre.int&+
N. ,n fine, plec*nd de la interrela'ia diferitelor di)ensiuni ,n co)porta)entul real, se i)pune
cercetarea )odelului particular al func'ion&rii acestora.
Dstfel, psihodiagno.a personalit&'ii care ,#i pune pro-le)a central& a )odului cu)
interrela'ionea.& tr&s&turile este ,n fapt, spune /attell, un proces co)pleC de procesare de
infor)a'ii, cu secven'e specifice%
3 se caut& di)ensiunile co)porta)entale ce apar se)nificative ,n eCisten'a
persoanei respective+
3 se deter)in& gradul ,n care acestea sunt pre.ente, specificul lor+
3 se deter)in& felul ,n care individul le face operante ,n diferite situa'ii
eCisten'iale+
3 se cercetea.& ,n ce condi'ii #i situa'ii apar aceste inser'ii adaptative+
3 se deter)in& aderen'a la real a utili.&rii de c&tre individ a caracteristicilor pe
care le posed&+
3 pentru ca, ,n final, s& fie posi-il& construirea unei i)agini interac'ioniste privind
interrela'iile di)ensiunilor respective ,n co)porta)ent.
!n acest co)pleC proces de prelucr&ri, pro-le)a v*rstei #i sta-ilit&'ii factoriale a constituit
un do)eniu preferen'ial pentru )ulte echipe, dintr3o perspectiv& structuralist& #i longitudinal&.
Dstfel, /attell R 6ruen, 78B3+ /attell, 78BF+ /attell R /oan, 78BF+ Peterson, 789B+ $4sencA,
$asting R $4sencA, 78F0 aJung s& releve c& eCist& tr&s&turi care apar ,n adolescen'&, ,n ti)p ce
alte tr&s&turi dispar #i c& unii factori sunt pre.en'i
de3a lungul tuturor v*rstelor.
Se prefer& dou& tipuri de cercet&ri%
7. Pri)a tehnic& ce )&soar& corela'iile dintre evalu&ri cantitative reali.ate ,n perioade de
v*rst& diferite, specifice pentru etapa de de.voltare inclus& ,n studiu, este )etoda longitudinal&
FN
care este indicat& pentru a o-'ine date privind rela'iile dintre Zv*rstele cronologiceZ ale
di)ensiunilor sau condi'iilor luate ,n studiu+
2. D doua tehnic& se aCea.& pe datele intersec'ionale, ,n care secven'a de de.voltare este
sta-ilit& prin su-iec'i care tr&iesc si)ultan ,n aceea#i perioad& de ti)p, pentru a se o-'ine o
co)pilare a liniilor de tendin'& legate de v*rst&. /attell #i asocia'ii lui de la Universitatea din
2llinois prefer& acest tip de cercet&ri, astfel ,nc*t generali.&rile privind structura personalit&'ii ,n
adolescen'& produse prin studiile lui Seal4 R /attell, 7899, Schaie, 7899, "lacA 789B provin din
cercet&ri intersec'ionale.
8.8.3. Sn'e$e ale #er#e'%rlor a;a'e "e !nam#a &a#'orlor -n a!oles#en*%
Pentru /attell #i Seal4, 7899, aspectele )aJore ale personalit&'ii se schi)-& de3a lungul
adolescen'ei, iar aceste schi)-&ri pre.int& un i)portant specific ,n func'ie de seCul su-iectului.
/u c*t avansea.& ,n adolescen'& de3a lungul perioadei ,ntre 77 #i 7M ani, )odelele culturale #i
eCpecta'iile legate de rol sunt responsa-ile de )ulte dintre diferen'ele interseCuale deter)inate, ,n
)&sura ,n care, de eCe)plu, rolul fe)inin devine tot )ai accentuat odat& cu v*rstele )ai )ari.
Dutorii consider&, de eCe)plu, c& tendin'a de do)inare ,n cre#tere la seCul fe)inin Zpoate fi
legat& de tr&irea cre#terii de.ira-ilit&'ii sociale #i seCuale de3a lungul acestei perioadeZ.
Ddolescen'a apare ,n general, pentru a)-ele seCe, ca o perioad& de cre#tere a socia-ilit&'ii,
identit&'ii #i suficien'ei personale, do)inan'ei, adapt&rii la social. "&ie'ii devin )ai hot&r*'i, are
loc la a)-ele seCe o de.voltare a con#tienti.&rii cerin'elor realului #i o treptat& descre#tere a
nelini#tii #i anCiet&'ii.
(eali.*nd o sinte.& a datelor privind evolu'ia factorilor personalit&'ii de3a lungul
perioadei ,ntre 77 #i 7M ani, ,n func'ie de criteriile v*rst& #i seC, Seal4 #i /attell su-linia.&
posi-ilitatea unor date supli)entare prin considerarea altor criterii precu) statusul socio3
econo)ic, tipul co)unit&'ii de re.iden'&, rasa. ?o) pre.enta ,n ta-elul N principalele aspecte
surprinse, ,n )&sura ,n care acestea sunt i)portante ,n interpretarea diferen'ial& a datelor
chestionarelor HSP\ #i 79 PF\.
5a-elul N. 5endin'e ,n de.voltarea personalit&'ii ,n adolescen'&
Tr%s%'ura surs% SealB N Ca''ell< 3?FF
A s#5$o'me O ##lo'me de la 77 la 7F ani o cre#tere a socia-ilit&'ii #i o
reducere a ,nsingur&rii+ la -&ie'ii de peste 7M ani
=colegiu> o cre#tere a o-iectivit&'ii, scepticis)ului+
la fete apare un declin sla- spre cicloti)ie.
= n'el7en*% o cre#tere stadial& de la 77 la 7B ani
C &or*a eulu cre#terea nu este se)nificativ& pentru nici unul
dintre seCe
D &le7ma'#Oe;#'a)l de la 77 la 7F ani, la a)-ele seCe se notea.&
cre#terea identit&'ii #i suficien'ei personale, o
sc&dere a eCcita-ilit&'ii #i nesiguran'ei
E su)ms(O!omnan' la a)-ele seCe de3a lungul perioadei cre#te
do)inan'a dar cu un )odel diferit% dac& la fete are
loc )ai ,nt*i o cre#tere ,ntre 77 #i 7F ani, la -&ie'i
continu& cre#terea tendin'ei de do)inare de la 7M
la 23 ani, ,n ti)p ce la fete se produce o stagnare,
chiar o u#oar& tendin'& la unele fete spre
FB
su-)isivitate+ pentru toat& perioada de v*rst&
scorurile fetelor sunt )ai sc&.ute ,n general ca ale
-&ie'ilor
/ 'a#'urnOe;"ans( eCpansivitatea cre#te de la 77 la 7F ani, apoi apare
o tendin'& spre aplati.are ,ntre 7F #i 78, apoi declin
G &or*a su"raeulu nu apare nici o tendin'& se)nificativ&
H "armaO'5re#'a u#or declin al ti)idit&'ii de3a lungul v*rstelor
I "remsaO5arra scorurile pentru -&ie'i apar )ult )ai sc&.ute dec*t
la fete+ ,n adolescen'a ti)purie, -&ie'ii pre.int& o
cre#tere clar& pe )&sur& ce devin )ai reali#ti, cu
,ncredere ,n sine, )ai hot&r*'i+ cre#terea la fete este
)ai se)nificativ& ,ntre 7B 7M ani
P #oas'5enaO$e""a de la 77 la 7F ani u#or declin ,n coasthenia pe
)&sur& ce scade ideosincrasia #i cre#te participarea
la grup+ declinul la -&ie'i apare )ai )ic, ei tind s&
r&)*n& )ai do)ina'i de ideosincrasii
L "ro'ensonOale;a pentru fete apare un declin ordonat de3a lungul
adolescen'ei
M au'aO"ra;erna o tendin'& de cre#tere a scorurilor ,n perioada
77 7F ani relativ )ai i)portant&, cu se)nifica'ia
de conven'ionalis), spirit practic, realis)+ ,n
perioada ur)&toare, la fete apare un declin
se)nificativ
N na('a'eOsu)'l'a'e o tendin'& de cre#tere )ai se)nificativ& de la 7B la
23 ani
O -n#re!ereOsu)'l'a'e o tendin'& general& de descre#tere+ la fete tendin'a
spre culpa-li.are ,nregistrea.& scoruri )ai )ari+
-&ie'ii devin de3a lungul adolescen'ei ,n )od
se)nificativ )ai pu'in nelini#ti'i
I3 #onser(a'orOra!#al fetele sunt )ai conservatoare #i, f&r& a pre.enta cu
adev&rat radicalis), eCist& tendin'a de cre#tere a
scorurilor de3a lungul colegiului+ -&ie'ii la v*rsta
colegiului pre.int& o tendin'& clar& spre cre#terea
radicalis)ului+ la cei care nu sunt la colegiu se
)anifest& un declin
I6 !e"en!en*%On!e"en!en*% pentru fete, un declin se)nificativ de la 77 la 79
ani+ dup& 79 ani apare la a)-ele seCe o cre#tere
se)nificativ&
I8 #on'rola'One#on'rola' cre#tere se)nificativ& doar la -&ie'i ,n pri)a parte
a adolescen'ei
I9 rela;areO'ensune ,n adolescen'a ti)purie o cre#tere la a)-ele seCe+
o sc&dere se)nificativ& de la tensiunea ergic& 7M
la 23 ani pentru tinerii de la colegiu, sau pentru
-&ie'ii care nu sunt la colegiu
8.8.6. E;em"l&#area n'er"re'%r unu "ro&l 3F P/%
F9
Ma'eral% /hestionar cu dou& for)e paralele, D #i ". Dre 729 ite)i, o foaie de r&spuns, 2
grile de corec'ie, etalonul de transfor)are a notelor -rute la scale ,n note standard, construit ,n
clase standardi.ate =77>+ )anual de interpretare.
S#o"% Definirea unui profil, un )odel al func'ion&rii factorilor pri)ari #i secundari.
S'ru#'ur%% Sunt construite 79 scale destinate evalu&rii celor 79 factori pri)ari ai
personalit&'ii )ature, denu)ite cu litere, de la D la \N. Sunt date N for)ule de co)-inare a
notelor etalon de la anu)ite scale pentru a deter)ina gradul de )anifestare a celor N tr&s&turi
secundare. Profilul cuprinde, la cele 2 eCtre)e ur)&toarele atri-ute co)porta)entale%
Scala D. (e.ervat, deta#at, critic, rece fa'& de polul opus, deschis, cald, a)a-il, cooperant,
socia-il
Scala ". <ent ,n ,n'elegere sau ,nv&'are, inteligen'& )ai pu'in eficient&, g*ndire a-stract&,
fa'& de polul opus, inteligen'& vie, capacitate -un& de a-stracti.are
Scala /., $u sla-% sta-ilitate e)o'ional& sc&.ut&, hipersensi-ilitate, irita-ilitate, f&r&
toleran'& la frustrare fa'& de eu puternic, cu un -un control al e)otivit&'ii, sta-il, cal), realist
Scala $. Docil, a)a-il, conciliant, aco)oda-il, u)il fa'& de afir)ativ, sigur de sine, spirit
independent, autoritar, do)inator, ,nc&p&'*nat
Scala F. Moderat, taciturn, prudent, re.ervat fa'& de i)pulsiv, spontan, eCpansiv,
entu.iast, plin de via'&, direct
Scala 6. Supraeu sla-% oportunist, f&r& si)'ul datoriei, nep&s&tor, tendin'& spre negliJen'&
fa'& de supraeu puternic% con#tiincios, perseverent, cu si)'ul datoriei #i responsa-ilit&'ii,
)orali.ator
Scala H. 5i)id, ti)orat, suspicios, cu o pruden'& eCtre)&, eCteriori.are dificil&,
senti)ente de inferioritate fa'& de ,ndr&.ne', ,ntreprin.&tor, socia-il, cu re.onan'& e)o'ional&
-ogat&
Scala 2. (ealist, dur, se -a.ea.& pe sine, po.itivist, cu spirit practic, insensi-il fa'& de
tandru, dependent afectiv, sensi-il p*n& la i)aturitate e)o'ional&, cere aJutorul #i sti)a altora,
f&r& spirit practic
Scala <. !ncre.&tor, cooperant, adapta-il fa'& de ne,ncre.&tor, ,nd&r&tnic, neindicat pentru
)unca ,n echip&
Scala M. Practic, con#tiincios, 'ine la for)&, capa-il s&3#i p&stre.e s*ngele rece+ oarecare
lips& de i)agina'ie fa'& de i)aginativ, -oe), vis&tor
Scala @. Direct, naiv, senti)ental, natural fa'& de su-til, perspicace, clarv&.&tor, lucid
Scala S. /al), ,ncre.&tor ,n sine, senin fa'& de anCios, depresiv, cu senti)ente de
culpa-ilitate
Scala \7. /onservator, cu respect pentru conven'ional fa'& de Deschis spre nou, inovator,
critic, analitic
Scala\2 Dependent de colectiv fa'& de independen'& personal&, decis, plin de resurse
interioare
Scala \3. S sla-& integrare a i)pulsurilor, necontrolat #i ,n conflict cu sine, i)pulsiv fa'&
de control al i)pulsurilor, for)alist, prudent ,n raporturile sociale, cu a)or propriu
Scala \N. Sla-& tensiune ergic&% destins, cal) #i nep&s&tor fa'& de tensiune ergic& ridicat&%
tensionat, cu senti)ente de frustrare, dep&#it de eveni)ente
Factorii secundari, de suprafa'&%
Factorul 2. Ddapta-il #i, la eCtre), lipsit de )otiva'ie pentru sarcini dificile fa'& de
anCietate puternic&, inadaptat . /alculul notei standard se face pornind de la notele standard a
FF
factorilor pri)ari co)ponen'i, astfel% 2 < ^ 3 S ^ N \N 3 2 / 3 2 H 3 2 \3+ totalului i se adaug&
constanta 3N iar su)a se ,)parte la 70.
Factorul 22. 2ntrovert fa'& de eCtravert. /alculul notei standard se face pornind de la notele
standard a factorilor pri)ari co)ponen'i, astfel% 2 D ^ 3 $ ^ N F ^ B @ 3 2 \2. Din total se scade
constanta 77 #i se ,)parte la 70.
Factorul 222. $)otivitate difu.&, sensi-il, te)pera)ent de artist fa'& de dina)is), decis #i
,ntreprin.&tor, trece repede la ac'iune. /alculul notei standard se face pornind de la notele
standard a factorilor pri)ari co)ponen'i, astfel% 2 / ^ 2 $ ^ 2 F ^ 2 @ 3 N D 3 9 2 3 2 M. <a total
se adaug& constanta 98 #i se ,)parte la 70.
Factorul 2?. supunere, un caracter )oderat, pasiv, caut& apro-area #i spriJinul fa'& de
independen'&, agresivitate #i ,ndr&.neal& ,n )odul de a se i)pune, tran#ant, cu ini'iativ&. /alculul
notei standard se face pornind de la notele standard a factorilor pri)ari co)ponen'i, astfel% N $ ^
3 M ^ N \7 ^ N \ 2 3 3 D 3 2 6. 5otalul se ,)parte la 70.
A"l#are+ /hestionarul se aplic& individual sau colectiv, f&r& li)it& de ti)p. Su-iectul va
co)pleta r&spunsurile o-ligatoriu la to'i ite)ii. Dv*nd ,n vedere fidelitatea ,nalt& dintre for)a D
#i for)a ", se poate ra'iona ,n leg&tur& cu )odul cu) a r&spuns su-iectul la test co)par*nd
re.ultatele la cele dou& profile.
In'er"re'are+ Di)ensiunile factoriale se interpretea.& pornind de la faptul c& o not& la eCtre)e
indic& un )aCi) de activis) al influen'ei respective asupra co)porta)entului, iar nota din .ona
Z)edieZ, respectiv la clasele N, B #i 9 pare s& indice o influen'& specific& nese)nificativ&. /u c*t
nota este )ai eCtre)i.at& spre unul sau altul dintre cei doi poli ai di)ensiunii, cu at*t pute)
considera influen'a specific& a factorului respectiv )ai puternic&. !n acest sens, se trec ,n revist&
cei 79 factori #i se selectea.& ,n func'ie de ponderea influen'ei ,ncep*nd de la cei )ai puternici #i
sensul acestei influen'e =notele 0 #i 70, 7 #i 8, 2 #i M>, la cei care apar a influen'a )ai sla-
co)porta)entul =notele 3 sau F>. Dpoi ,ncerc&) s& ne i)agin&) ce tip de co)porta)ent re.ult&
,n ur)a unor astfel de influen'e #i ,n ce anu)e situa'ii acest gen de a reac'iona pare s& conduc&
spre e#ecuri, vulnera-ilit&'i sau invers, la reu#ite. Se calculea.& factorii secundari #i se reali.ea.&
o i)agine )ai integrat& ,n leg&tur& cu felul cu) este perceput& personalitatea su-iectului testat.
E;em"lu% (e.ultatele o-'inute la chestionar de su-iect =-&r-at, 2B ani> sunt%
Scale D " / $ F 6 H 2 < M @ S \7 \2 \3 \N
@ote standard 9 8 3 N M N B B 3 B F 9 F 3 9 B
Factorii activi ,n co)porta)ent sunt% ", F, /, 6, < #i \2, @ #i \7.
!n ur)a aplic&rii for)ulelor pentru calcului factorilor secundari a re.ultat% 2. B+ 22 F+ 222
9+ 2? B. /o)porta)entul este do)inat de inteligen'&, de luciditate #i re'inere ,n ceea ce face+ se
)anifest& spontan #i eCpansiv, nu reu#e#te s&3#i controle.e suficient e)o'iile, este legat de
ceilal'i, pl&cut, vesel, relativ cooperant #i adapta-il la grup. Dtrage aten'ia ,n special dina)is)ul,
care, f&r& s& fie eCtre)i.at, ,i d& posi-ilitatea unei rela'ion&ri eficiente ,n situa'iile pro-le)atice
=tendin'a fiind s& ac'ione.e>. !n general apare ca deschis, socia-il, eCtravert, ceea ce ,nsea)n& c&
,n co)porta)ent #i deci.ii su-iectul este legat de datele #i o-iectele realit&'ii.
8.E. C5es'onarul MCM Ca''ell "r(n! n(elul an;e'%*
Porot, ,n !anualul al*a#etic de psihiatrie, sinteti.*nd definirile anCiet&'ii, se)nalea.& trei
condi'ii esen'iale%
7. Senti)entul i)inen'ei unui pericol nedeter)inat, senti)ent de o-icei aco)paniat de
fantas)e tragice care pot a)plifica totul la propor'iile unei reale tragedii+
FM
2. starea de aten'ie fa'& de un pericol, o verita-il& alert& psihic& care cuprinde su-iectul ,n
,ntregi)e, ca #i cu) orice altceva ar ,nceta #i totul converge spre o i)inent& catastrof&+
3. convingerea de neputin'& a-solut&, ,nso'it& de senti)entul de de.organi.are #i aneanti.are
,n fa'a pericolului.
Desigur, do)inanta afectiv& a anCiet&'ii este ,nso'it& de o si)pto)atologie vegetativ&%
disfunc'ii respiratorii #i cardiace, dispnee, paloare, relaCarea ,ntregii )usculaturi sau contracturi
violente ale unor seg)ente precu) fruntea etc. Dceste reac'ii per)it o distinc'ie ,ntre anCietatea
la nivel psihic #i angoasa ca ter)en care introduce preponderent planul so)atic.
An;e'a'e man&es'% 4 an;e'a'e (oala'%
/hestionarul special dedicat anCiet&'ii cuprinde un nu)&r de N0 de ite)i organi.a'i dup&
factorii pri)ari co)ponen'i #i dup& caracterul )anifest sau interiori.at al si)pto)elor respective,
astfel ,nc*t pri)ii 20 se refer& la )anifest&ri indirecte, ZvoalateZ ale anCiet&'ii, iar ceilal'i 20 la
eCpresia direct& a st&rii la nivelul co)porta)entului. (aportul ,ntre Ju)&tatea D #i Ju)&tatea ",
calculat separat de nota general& de anCietate, devine un indice pentru gradul de )ascare sau de
eCpri)are ,n co)porta)entul o-serva-il al anCiet&'ii.
Da'e "r(n! m"or'an*a se;ulu 4 (,rs'e su)e#'ulu -n n'er"re'area an;e'%*
Studiile l3au condus pe /attell la utili.area a dou& i)portante corec'ii a notei generale de
anCietate, ,n func'ie de seCul su-iectului #i ,n func'ie de v*rst&. !n ceea ce prive#te v*rsta, nota
general& scade de o parte #i de alta a v*rstei de 78 27 ani. !n ceea ce prive#te seCul, nivelul de
anCietate fe)inin& este ,n general )ai crescut #i ,n cre#tere )ai accentuat& la fe)ei. Dceste dou&
aspecte corelate au condus la aplicarea ,n )od diferen'iat, pe seCe, a unor corec'ii.
Pentru -&r-a'i% ,ntre 7F 78 ani se scad 2 puncte+ ,ntre 20 2N se scade 7 punct+ ,ntre 2B
28 nu se scade ni)ic+ ,ntre 30 3N se adaug& 7 punct+ ,ntre 3B #i 38, se adaug& 2 puncte.
Pentru fe)ei, ,ntre 7F 78 se scad N puncte+ ,ntre 20 2N se scad 3 puncte+ ,ntre 2B 28
se scad 2 puncte+ ,ntre 30 3N se scade 7 punct, de la 3B ,n sus nu se )ai operea.& )odific&ri.
Pre$en'area &a#'orulu an;e'a'e 4 a &a*e'elor a)or!a'e !e #5es'onar
Pentru /attell, factorul anCietate este secundar, repre.ent*nd o particular& co)-inare a
contri-u'iei a B factori pri)ari% con#tiin'a de sine \3, for'a eului /, propensiunea paranoid& <,
propensiunea spre culpa-ilitate S #i tensiunea ergic& \N.
Pentru personologul a)erican, anCietatea se refer& la caracteristici precu)% tensiunea
interioar&, insta-ilitatea, lipsa de ,ncredere ,n sine, re.erva ,n asu)area situa'iilor de risc, te)eri,
diferite )anifest&ri psihoso)atice a)plificate ,n plan su-iectiv. DnCietatea difer& de nevrotis)
prin accentul pus pe incapacitatea de adaptare la situa'ii noi #i rigiditatea co)porta)entului.
De ase)enea, )odul de organi.are al celor dou& Ju)&t&'i ,n func'ie de factorii pri)ari
este si)ilar% c*te N ite)i pentru \3, 3 ite)i pentru /, 2 ite)i pentru <, 9 ite)i pentru S #i B ite)i
pentru \N, ,n func'ie de ponderea contri-u'iei fiec&ruia.
Dac& ar fi s& relu&) se)nifica'ia specific& a acestor contri-u'ii pentru condi'ia anCiet&'ii
vo) accentua pe ur)&toarele aspecte specifice%
3 "ezvoltarea contiinei de sine 5M indic& gradul de )otivare a integr&rii
co)porta)entului ,n Jurul accept&rii #i i)aginii de sine definit& con#tient, clar&
#i ,n func'ie de standardele sociale acceptate. !n acest sens, \3 3, respectiv
a-sen'a unei astfel de integr&ri a co)porta)entului este considerat& una din
cau.ele )aJore ale de.volt&rii anCiet&'ii. ?aria'ia notei la \3 poate fi legat& #i de
structurile caracteriale #i deprinderile acceptate ,n plan social+
F8
3 for'a eului, sau capacitatea de a controla #i eCpri)a tensiunile ,ntr3o )anier&
realist& #i apro-at& social, intervine ,n starea de anCietate prin consecin'ele
incapacit&'ii unui eu sla-, respectiv / 3 incapa-il de autocontrol, care, recurg*nd
la )ultiple ap&r&ri, duce la cre#terea tensiunii su-iective+ o ipote.& supli)entar&
porne#te de la efectul unei tensiuni puternice care poate conduce la regres psihic
#i ,)piedic& cre#terea nor)al& a for'ei eului+
3 )ai pu'in clar& apare cau.a intern& a corel&rii propensiunii paranoide <^, cu
anCietatea, dar se presupune, de eCe)plu, la acest nivel relativ eCterior al
eCplica'iei psihologice, c& situa'ia social& dificil& indus& de co)porta)entele
do)inate de tendin'a paranoid& are ca efect anCietatea, cu sensul c& nesiguran'a
social& paralel& ap&r&rii paranoide conduce la anCietate+
3 descriptiv, factorul S^ repre.int& culpa#ilitatea an-ioas depresiv #i poate
repre.enta o propensiune constitu'ional& spre anCietate. !n for)ele eCtre)e se
include ,ntr3un sindro) care co)-in& depresia, auto3culpa-ili.area #i anCietatea,
sindro) care poate fi ,nt*lnit ,n practica psihiatric&. /aracteristica central&,
descris& prin testul Z/Z este senti)entul lipsei de de)nitate personal&, anCietatea
#i depresia ,)preun& cu propensiunea spre tot felul de senti)ente de auto3
culpa-ili.are+
3 co)ponent& i)portant& a anCiet&'ii, tensiunea ergic, 5QR, prin i)pulsuri
activate sau provocate, prin necesit&'i nesatisf&cute de orice tip, contri-uie la
starea de nelini#te. Dstfel, de eCe)plu, eCcitarea apetitului seCual, nevoia de
considera'ie sau tea)a de o situa'ie apar ca i)pulsuri legate de sindro)ul
anCiet&'ii. @ivelul ridicat al tensiunii ergice se reflect& ,n pulsiunea spre
agresivitate, tensiune, irita-ilitate, nervo.itate.
/otele ridicate, eCtre)e, ,ncep*nd de la nota standard F indic& instalarea anCiet&'ii.
@ivelul 70, pentru o scal& ,n 77 clase standardi.ate, indic& necesitatea unei interven'ii terapeutice.
@evro.a, ca di)ensiune distinct& de anCietate, conduce la cre#terea cotei acesteia. !n
unele st&ri nevrotice acute, pute) ,nt*lni cre#teri eCtre)e ale anCiet&'ii+ ,n general, un nevrotic #i
direct propor'ional cu sta-ili.area nevro.ei, poate avea note oscil*nd ,ntre F #i M, ,n ter)enii
notelor standard. De ase)enea, nivelul notei standard diferen'ia.& ,ntre un diagnostic de isterie
sau de angoas& =trei sferturi dintre -olnavi au note peste F> #i de nor)alitate =trei sferturi dintre
Znor)aliZ au note su- F>. Datele clinice indic& #i faptul c&, ,n general, for)ele de psiho.&
antrenea.& o ridicare a nivelului de anCietate, nota fiind )ai ridicat& dec*t la nevrotici, deci peste
M. Dcest tip de interpret&ri l3a) ,nt*lnit #i pentru scalele MMP2.
Se poate distinge ,ntre anCietate Znor)al&Z, c*nd starea psihic& este direct dependent& de
o situa'ie eCisten'ial& anCiogen& #i anCietatea patologic&.
Dintre co)ponentele pri)are ale anCiet&'ii, \3 #i \N sunt cel )ai direct legate #i
influen'ate de )ediu, iar / are o i)portant& contri-u'ie ereditar&.
De ase)enea, factorii S #i < sunt cei )ai sta-ili. Situa'iile stresante deter)in& o )ai
puternic& presiune a pulsiunilor, \N^ #i tul-ur& un eu i)atur, /3.
S not& standard ,ntre 0 #i 7 este se)nificativ& pentru lipsa de )otiva'ie general&, sau
pentru starea de apatie. !n acest sens, de eCe)plu, reu#ita #colar& corelea.& cu anCietatea ,n .ona
)edie.
8. F. E;em"l&#area n'er"re'%r unu "ro&l QCR
M0
Ma'erale ne#esare+ /hestionar cu N0 ite)i, foaie de r&spuns, gril&, etalon pe v*rste #i seCe,
foaie de profil, )anual pentru interpretare.
S#o"+ DnCietatea confor) teoriei lui (.". /attell, define#te caracteristici de tensiune interioar&,
insta-ilitate, lips& de ,ncredere ,n sine, re.erv& ,n asu)area situa'iilor de risc, te)eri, diferite
)anifest&ri psihoso)atice a)plificate su-iectiv. Factorul de anCietate e apropiat de nevrotis),
,ns& se deose-e#te de acesta. =@evrotis)ul este incapacitatea de adaptare la situa'ii noi, rigiditate
,n co)porta)ent>. /hestionarul este construit cu scopul de a )&sura anCietatea. 2te)ii sunt
organi.a'i dup& factorii pri)ari co)ponen'i #i dup& caracterul )anifest sau interiori.at al
si)pto)elor. Dstfel pri)ii 20 ite)i se refer& la )anifest&ri indirecte, voalate ale anCiet&'ii,
ur)&torii 20 la eCpresia direct& a st&rii la nivel co)porta)ental. (aportul dintre pri)a #i a doua
Ju)&tate, calculat separat de nota general& de anCietate, devine un indice pentru gradul de
)ascare sau de accentuare co)porta)ental& a tr&irii anCioase.
S'ru#'ur%+ /hestionarul evaluea.& nivelul anCiet&'ii glo-ale prin B su-scale care deter)in& B
factori pri)ari ai anCiet&'ii. Dce#ti factori sunt ur)&torii%
Scala I8 a nivelul de integrare a i)aginii de sine cu co)porta)entul sau de.voltarea
con#tiin'ei de sine. Dcest factor arat& gradul de )otivare a integr&rii co)porta)entului individual
,n ce prive#te i)aginea de sine acceptat& con#tient #i raportat& la standardele sociale acceptate.
D-sen'a unei astfel de integr&ri a co)porta)entului ,n Jurul unei i)agini de sine clar& este, una
dintre cau.ele )aJore ale de.volt&rii anCiet&'ii. @ota pentru co)ponenta \3 poate s& fie, de
ase)enea, legat& de structurile de caracter #i de o-iceiurile social)ente apro-ate.
Scala C a for'a $ului =capacitatea de a se controla, facilitatea de a3#i recunoa#te realist
tensiunile interioare>. Factorul L/1 repre.int& conceptul -ine cunoscut al for'ei $u3lui, capacitatea
de a controla #i de a eCpri)a tensiunile ,ntr3o )anier& adoptat& #i realist&, tensiunile generate de
sine. $u3l sla-, incapa-il de autocontrol recurge la )ultiple ap&r&ri care duce la cre#terea
tensiunii su-iective. S a doua ipote.& este c& o tensiune anCioas& puternic& conduce la regres #i
,)piedic& cre#terea nor)al& a for'ei $u3lui.+
Scala L a senti)ent de insecuritate, tendin'e paranoide. Motivul corel&rii tendin'ei
paranoice cu anCietatea este o-scur. Situa'ia social& dificil& cau.at& de co)porta)entele
paranoice ar putea s& se ,nrudeasc& cu anCietatea sau, )ai veridic, aceast& not& s& repre.inte
participarea nesiguran'ei sociale la anCietate, care duce paralel la de.voltarea de co)porta)ente
ase)&n&toare, tipice defensivei paranoice.
Scala O a ,nclinare c&tre auto3acu.are. !n plan descriptiv factorul LS1 este cunoscut ca
repre.ent*nd culpa-ilitatea anCioas& depresiv&. Poate s& fie un ele)ent constitu'ional al
anCiet&'ii. !n for)ele sale eCtre)e pare a fi un sindro) de depresie, auto3acu.are #i anCietate
co)-inat&, ,nt*lnit& la unii -olnavi din spitalele de psihiatrie. /aracteristica sa central& este un
senti)ent de lips& de de)nitate, de anCietate #i de depresie. !n ter)eni freudieni ea poate fi
acoperit& de conceptul de anCietate provocat de anCietatea dat& de presiunea Supraeului.
Scala I9 a tensiune ergic& =tensiunea pulsa'iilor interioare ce nu pot fi re.olvate, tendin'e
asociale>. Dceast& co)ponent& pare s& repre.inte gradul ,n care anCietatea e provocat& de
presiunile #i necesit&'ile, tre-uin'ele i)pulsurile nesatisf&cute, de orice fel.
A"l#are+ 5estul se aplic& f&r& li)it& de ti)p, instructaJul se face utili.*nd foaia de r&spuns
pentru eCe)plificare. Su-iectul este averti.at s& evite r&spunsurile de tip Zoarecu), nesigur,
uneoriZ, s& nu o)it& nici un r&spuns, s& r&spund& c*t )ai onest, pentru ca re.ultatele s& ,l
repre.inte. Se aplic& individual sau colectiv. (eco)andat pentru adul'i #i tineri.
Co'are+ Se aplic& grila. Se acord& 7 punct sau 2 puncte ,n confor)itate cu indica'iile grilei. Se
face su)a tuturor punctelor pentru a o-'ine scorul -rut pentru scala de anCietate glo-al&. Se
calculea.& scorurile -rute D #i " #i se face raportul DE". Se calculea.& scorurile -rute par'iale
M7
pentru fiecare su-scal& factor = \3, /, <, S, \N>. Se aplic& corec'iile corespun.&toare ,n func'ie
de v*rst& #i seC. Se transfor)& notele -rute ,n note standard prin utili.area etalonului. Se
desenea.& profilul #i se fac interpret&rile.
A!oles#en'< 3? an< ele( l#eu o)*ne urm%'oarele re$ul'a'e
Scale 2ndice glo-al \3 / < S \N
@ote -rute f&r& corec'ie 37 8 2 7 72 F
@ote -rute cu corec'ie 29 F 2 7 70 9
@ote standard N F 3 2 B 3
In'er"re'are. DnCietate ,n li)ite nor)ale =indice glo-al N>. Factorul \3 indic& o u#oar& cre#tere
a anCiet&'ii =F> datorat& unor pro-le)e de integrare a co)porta)entului cu i)agi)ea de sine,
respectiv o relativ& nesiguran'& #i ne,ncredere ,n sine ,n situa'iile sociale.
E;'n!er
Schaie, 7899, cercetea.& de.voltarea de3a lungul perioadei 9 7M ani, cu loturi
dihoto)i.ate ,n func'ie de seC pentru fiecare an de v*rst&. 5o'i factorii pri)ari, cu eCcep'ia M
=autia> au pre.entat diferen'e ,n func'ie de v*rst& #i seC+ liniile de tendin'e pentru aceste v*rste
sunt non3)onotone, oscil*nd de3a lungul perioadelor de v*rst&, cre#terea sau descre#terea nu se
reali.ea.& gradat+ gradien'ii de )aturi.are coincid ca for)&, dar difer& ca nivel.
/a aspecte )ai specifice pentru factorul D, linia de tendin'& indic& eCisten'a unei cri.e
prepu-ertale la 70 ani pentru a)-ele seCe+ fetele ,#i revin )ai rapid, dar se confrunt& cu o nou&
cri.& la 7N ani relativ asociat& proceselor pu-ert&'ii.
Factorul $, do)inan'a, diferen'ia.& clar ,ntre seCe% o tendin'& de sc&dere treptat& ca
re.ultat posi-il al sociali.&rii #i confrunt&rilor cu realitatea+ v*rful la fete ,ntre 70 73 ani, cu
specificarea influen'ei conteCtului ,n care este evaluat co)porta)entul.
Pentru factorul 2, dup& 73 ani eCist& o tendin'& ,n direc'ia caracteristicii de -l*nde'e la
fete+ la -&ie'i, )ai pu'in accentuat& spre realis) #i hot&r*re+ dup& 73 ani, odat& cu acceptarea
rolului cultural tendin'a e )ai puternic& la -&ie'i.
Dcela#i autor, pornind de la descoperirea unor varia'ii se)nificative de la an la an #i chiar
la nivelul su-perioadei de 7 an, conchide% ZPute) trage conclu.ia c& acest concept de perioad
de vNrst are o prea )are respira'ie. D cita o valoare )edie pentru to'i cei B sau 9 ani ai copil&riei
)iJlocii ,n leg&tur& cu e)otivitatea de eCe)plu, nu ar fi dec*t s& )asche.i ,n )od clar cele 2
cicluri de de.voltare cu .onele sc&.ute la 9, la 70 #i la 73 aniZ.
Dlt cercet&tor, "ernie, 789M, indic& o schi)-are treptat& ,ntre 7N #i 7M ani, care tinde chiar
s& ur)e.e un )odel ordonat ,n sensul c&, felul ,n care su-iectul va r&spunde la 7N ani are o
corela'ie su-stan'ial& cu )odul lui de a r&spunde la 7B ani etc.
(eali.*nd o sinte.& proprie a datelor diferitelor cercet&ri, HorrocAs, indic& ur)&torii
factori ca se)nificativi pentru perioada adolescen'ei% anCietatea, tendin'a spre frustrare,
rigiditatea #i confor)is)ul, nevoia de a se eli-era de fric'iuni #i controverse, nevoia de a se
reali.a, tendin'a spre autoritate #i oscilarea ,ntre co)petitivitate sau nonco)petitivitate,
direc'ionarea spre interior sau eCterior, defensivitatea, auto3sau eCtrapunitivitatea, nevrotis)ul,
tendin'a spre hedonis).
!n privin'a factorului secundar introversie 3 eCtraversie, sunt autori care vor-esc de o
Zcri.& a introversieiZ ,n Jur de 7N 7B ani. D)es, 7899, define#te situa'ia ca )ai co)pleC& dec*t
o si)pl& cri.&% ZScorurile )edii sunt de tip introversiv la fiecare dintre v*rstele ,ntre 70 #i 79 ani.
Mai )ult, de departe ,n )aJoritatea ca.urilor de adolescen'i se o-serv& c& un individ este la
M2
anu)ite v*rste )ai introversiv dec*t la altele+ ,n special ,ntre 70 #i 79 ani perioadele de
co)porta)ent introversiv alternea.& cu cele de eCpansivitate. ZDdolescentul nu intr& #i nu iese
pur #i si)plu din introversie, sau din perioade )ai restrictive. Mai degra-& trece printr3o secven'&
de fa.e ,n care tendin'ele introversive =sau restrictive> alternea.& cu tendin'e )ai eCpansiveZ.
$Cplica'ia 'ine de perioadele ,n care adolescentul nu reu#e#te s&3#i constituie adapt&ri adecvate la
realitatea cu care se confrunt&. $Cist& unele date care indic& de ase)enea c& cei )ai eCtraverti'i
provin de o-icei din fa)ilii cu practici de cre#tere po.itive #i cli)at de acceptare #i afec'iune.
"ronson, oper*nd printr3o a-ordare holistic& a personalit&'ii, 7899 introduce ,n cercetare
ipote.a c& orice persoan& este caracteri.at& de un anu)e stil eCisten'ial care ar consta din seturi
de atitudini, a-ilit&'i, tr&s&turi care, ,)preun&, i)pun un Zparfu) caracteristic tuturor
interac'iunilor persoaneiZ.
Dstfel sunt postulate orient&ri centrale care se de.volt& de ti)puriu ,n via'a copilului ca
re.ultat al eCperien'elor personale, al eveni)entelor fi.ico3fi.iologice #i al )odului cu) intr& ,n
curs caracteristicile genetice. !n cadrul fiec&rei orient&ri este posi-il& o varietate de
co)porta)ente ,n func'ie de adecvarea la diferitele tipuri de )ediu.
!n 78F2 aJunge la definirea a dou& di)ensiuni centrale pentru orientarea
co)porta)entului% placiditatea reactivitatea =eCplo.ivitatea> #i e)otivitatea re.erva. Dstfel se
constituie acele stiluri eCisten'iale definite ,n func'ie de )odul ,n care individul suport& #i )odul
cu) a-ordea.& rela'iile cu se)enii. Dceste aspecte, de#i sunt afectate de eCperien'a
interpersonal&, sunt i)portante pentru diferen'ierea ,n func'ie de tipul de eCperien'& furni.at de
)ediu. Fiecare di)ensiune a personalit&'ii este conceput& ca o aren& larg& pentru atitudini #i
conduite #i const& dintr3un nu)&r de co)porta)ente care fiecare se )anifest& de3a lungul unui
continuu #i fiecare este legat de toate celelalte ,ntr3un anu)e grad. Dceast& vi.iune ne apare
i)portant& pentru a integra coerent datele re.ultate din evalu&rile cantitative ale factorilor pri)ari
,ntr3o vi.iune unitar& asupra co)porta)entului #i personalit&'ii su-iectului eCa)inat.

Con#e"'e #ara#'ers'#e
'r%s%'ur% A a)l'a'e, autorul se refer& la tr&s&turi care descriu a-ilitatea unui persoane #i gradul
de eficien'& cu care este capa-il& s& lucre.e pentru un anu)e scop =de eCe)plu, factorul ">
a''u!n, /attell are o vi.iune )ai larg& asupra atitudinilor consider*nd c& ele repre.int& at*t
interesele =opinii> unui individ c*t #i e)o'iile #i co)porta)entul s&u fa'& de o persoan&, o-iect
sau eveni)ent
eu< sediul #i ansa)-lul )otiva'iilor #i actelor unui individ care condi'ionea.& adaptarea sa la
realitate, ,i satisface tre-uin'ele #i re.olv& conflictele datorate unor dorin'e vs. condi'ii
inco)pati-ile.
er7, energie la dispo.i'ia co)porta)entului, tr&s&turi surs& constitu'ional& cu ac'iune per)anent&
!eo7ra&#, un siste) sau teorie psihologic& orientat spre concret, individual, unic =DP MB>
n'e7rare< ,n sens larg, procesul de a coordona #i unifica ele)ente separate ,ntr3un ,ntreg.
Principiu de organi.are ce se aplic& la structuri cu ele)ente ordonate ierarhic, nivelele superioare
eCercit& un control asupra celor inferioare. !n psihologie, ter)enul este aplicat, ,n sens larg,
descriptiv, oric&rei conduite ale c&rei ele)ente sunt clar su-ordonate unui scop finali.at, oric&rei
ac'iuni inten'ionate. =DP MB>
nomo'e'#, un siste) sau teorie psihologic& orientat& spre a-stract, universal sau general=DP MB>
or7an$area 'r%s%'urlor, un ter)en care se refer& la un set ipotetic de interrela'ion&ri ,ntre
diferitele tr&s&turi de personalitate ale unei persoane
M3
"ro&l !e "ersonal'a'e, pre.ent&ri generale ale tr&s&turilor de personalitate #i a caracteristicilor
pre.ente la acea persoan&, relativ la un set de nor)e construite fa'& de o popula'ia de referin'&+ ,n
profil datele sunt pre.entate ,n for)& grafic& =ca ,n ca.ul testelor /.P.2 sau M.M.P.2.> sau acesta
poate avea for)a )ai general& a unei pre.ent&ri a caracteristicilor individului sau a tr&s&turilor ,n
for)& su)ar&. =DP MB>
"ro7no$%, o predic'ie privind cursul sau re.ultatul unui proces, fie el psihologic, educa'ional,
)etodologic, etc. =DP MB>
sen'men' !e sne, conceput de autor ca i)agine despre sine care coordonea.& #i organi.ea.&
atitudinile #i )otiva'iile su-iectului
su"raeu< ansa)-lu de interdic'ii )orale introiectate.
'a;onome, un set de principii siste)atice ce per)it clasificarea+ taCono)ia reali.at& de /attell
dore#te se siste)ati.e.e riguros )ultitudinea de ter)eni care se refer& la personalitate ,n sens larg
#i reali.ea.& un 2ndeC Universal, fiecare factor pri)ind un indicativ de cod propriu+ de ase)enea,
unii dintre factorii astfel clasifica'i au pri)it #i denu)iri cola'ionate de autor cu scopul evit&rii
confu.iilor =de eCe)plu, factorul K, denu)it zepia vs. coasthenia>.Date )ai a)ple ,n lucrarea
Personalit4 and Motivation. Structure and )easure)ent, Qorld "ooA, @e: ;orA, 78BF.
'r%s%'ur !nam#e, tr&s&turi care descriu )otivele #i interesele unei persoane.
'r%s%'ur !e su"ra&a*%< un grup de co)porta)ente interrela'ionate a c&ror apari'ie poate fi
o-servat& ,n variate condi'ii #i situa'ii+ ,n sens specific, o tr&s&tur& de personalitate ipotetic& care
se identific& prin anali.a factorial& #i se presupune a fi responsa-il& de aceste co)porta)ente
corelate =DP MB>
'r%s%'ur surs%, o tr&s&tur& psihologic& ipotetic& 0de profun.i)e1 care ,n ter)eni statistici
echivalea.& cu factorii pri)ari o-'inu'i ,n ur)a anali.&rii factoriale a datelor de evaluare a
co)porta)entului+ se consider& c& aceste tr&s&turi surs& eCplic& faptul c& )ulte dintre tr&s&turile
de suprafa'& pre.int& corela'ii reciproce relativ )ari.
'r%s%'ur !e 'em"eramen', tr&s&turi ce descriu stilul general al de co)porta)ent al unui individ
ca r&spuns la )ediu
Tes' !e e(aluare a #uno4'n*elor
7. /are este specificul teoriei lui /attell privind personalitateaW
2. /e sunt factorii ,n raport cu di)ensiunile de personalitateW
3. /e tipuri de tr&s&turi teoreti.ea.& /attell din perspectiva anali.ei factorialeW =taCono)ii>.
N. /e tipuri de tr&s&turi teoreti.ea.& /attell din perspectiva con'inuturilor psihologiceW
=eCe)plific&ri>.
B. /are sunt factorii secundari defini'i pentru personalitatea )atur& #i care este sensul
psihologic al acestoraW
9. /are este specificul personalit&'ii ,n adolescen'& #i care este consecin'a ,n structura
factorial& a#a cu) a fost definit& de /attellW
F. /are sunt cei )ai puternici factori ,n structura factorial& a personalit&'ii )aturi.ate
=enu)era'i pri)ii 9 factori din cei 79 factori pri)ari>W
M. /u) vede /attell definirea #i locul i)aginii de sine #i a ,ncrederii ,n sine ,n structura #i
func'ionarea personalit&'iiW
8. /are sunt pa#ii ,n interpretarea profilului factorialW
70. /u) define#te /attell anCietatea ca factor secundar ,n raport cu nevrotis)ulW
77. $Cist& o diferen'& ,ntre )anifestarea factorilor secundari ,n personalitate la adolescen'&
fa'& de personalitatea )atur&W
MN
72. /are sunt cei cinci factori pri)ari i)plica'i ,n calculul nivelului de anCietate prin
/hestionarul 0/1W
=)lo7ra&e
D. Dnastasi, 78MM, Ps4chological 5esting, Mac)illan, @.;
"ronson Q./., 78F2, 5he (ole of $nduring Srientation to the $nviron)ent in Personalit4
Develop)ent, 6enetic Ps4cholog4 Monographs, M9, 3 3 M0
/attell (."., 78BF, Personalit4 and Motivation. Structure and Measure)ent, Qorld "ooA /o,
@e: ;orA
/attell (."., 7890, Manuel pour lPapplication de lP$chelle dPDnCiete, /.P.D., Paris
/attell (."., 78F3, Personalit4 and Mood -4 \uestionnaire, Kasse4 "ass, San Francisco
/attell (."., /oan (.Q., 78BF, Personalit4 Factors in Middle /hildhood as (evealed in Parents
(atings, ,n /hild Develop)ent, 2M, N38 3 NBM
/attell (."., $-er H.Q., 78F7, Manuel dbapplication du test 79 PF, $d. /.P.D., Paris
/attell (."., 6ruen Q., 78B3, 5he Personalit4 factor Structure of 77 4ear old children in ter)s of
"ehavior (ating Data, Kourn. Sf /linical Ps4cholog4, 8 2B9 299
$4sencA H.K., $asting 6., $4se-cA S."., 78F0, Personalit4 Measure)ent in /hildren% D
Di)ensional Dpproach, Kourn. of Special $ducation, N, 297 29M
@icola, 6r., 2002, 2storia psihologiei, $ditura Funda'iei (o)*nia de )*ine, "ucure#ti
H. Pitariu, 78M3, Psihologia selec'iei #i for)&rii profesionale, Dacia, /luJ @apoca
H. Pitariu, M. Dl-u, 7889, Psihologia personalului. M&surarea #i interpretarea diferen'elor
individuale, $d. Presa Univ. /luJean&, /.@.
HorrocAs K.$., 78F9, 5he Ps4cholog4 of Ddolescence, Houghton Mifflin /o., "oston
2nventare )ultifa.ice de personalitate, 7887, 2S$, "ucure#ti
/ron-ach, <.K., Drenth P.K.D., 78F2, Mental 5ests and cultural Ddpatation, 5he Hague, Mouton
Minulescu M., 7887, 5estul P.@.P, 5estul Ps4horater, /onstruirea #i interpretarea testului /.P.2.
#i 79 P.F., ,n 2nventarele de Personalitate, 2nstitutul de Itiin'e ale $duca'iei
Minulescu M., 788B, Metaphors vs. Single35er)s in $Cpressing and Dssesing Personalit4, ,n
$uropean Kournal of Ps4chological Dssess)ent, v. 77, 7
Minulescu M., 7889, /hestionarele de personalitate ,n evaluarea psihologic&, 6arrel, "ucure#ti
Minulescu M., 7889, $valuarea psihologic& ,n selec'ia profesional&, $d. Pan, "ucure#ti
M. Minulescu, 788F, (eplicarea )odelului "ig Five ,n li)-a ro)*n&. Specificul socio3cultural
eCpri)at ,n con'inutul factorilor. /hestionarul D"/D3M, ,n M. Tlate, Psihologia vie'ii cotidiene,
Poliro), 2a#i
Minulescu M., 2007, "a.ele psihodiagnosticului, $ditura Universit&'ii 5itu Maiorescu, "ucure#ti
Minulescu M., 2007, 2ntroducere ,n anali.a Jungian&, $ditura 5rei, "ucure#ti
M. Minulescu, 2002, $valuarea tr&s&turilor de personalitate ale pacien'ilor, ,n ". <u-an3Plo..a #i
2.". 2a)andescu, Di)ensiunea psihosocial& a Practicii Medicale, $ditura 2nfoMedica, "ucure#ti
M. Minulescu, 2003, 5eorie #i practic& ,n psihodiagno.&, $d. Funda'iei (o)*nia de M*ine,
"ucure#ti
M. (o#ca, 78FB, Metode de psihodiagnostic, $ditura didactic& #i pedagogic&, "ucure#ti
@. D. Sund-erg, 78FF, Dssess)ent of persons, Prentice Hall, @e: Kerse4
S. 6. Kohnson, 78F9, 5ests and )easure)ent in child develop)ent, ?ol 2 #i 22, Kosse43"ass, San
Francisco
(. Dru))ond, 7882, Dppraisal procedures for counselors and helping professionals, Merrill,
@.;.
MB
(. Meili, 789N, Manuel de ps4chodiagnosti]ue, PUF, Paris
S. (. Hatha:a4, $.D. Monachesi, 7893, Ddolescent Personalit4 and "ehaviour, M .M. P. 2.
patterns, 5he Universit4 of Minnesota Press, Minneapolis
Schaie V.Q., 7899, ;ear -4 4ear changes in Personalit4 fro) 9 to 7M ;ears% Multivariate
"ehavioral (esearch 2, 283 3 30B
Schult. D., 78MB, 5heories of Personalit4, "rooAs and /oole Pu-l. /o., Pacific 6rove
Seall4 D.P., /attell (."., 7899, Ddolescent Personalit4 5rends in Pri)ar4 Factors Measured on
the 79 PF and HSP\ \uestionnaires, "ritish Kourn. Sf Social and /linical Ps4cholog4, B, 7F2
37MN
Stern-erg (.K., 78MB, Hu)an D-ilities+ Dn 2nfor)ation Processing Dpproach, Free)an and /o,
@e: ;orA
U. Ichiopu, 78F9, 2ntroducere ,n psihodiagnostic, Univ. "ucure#ti
M9
Ca"'olul I>.
CHESTIONARELE DE TIP S=IG /I>ER+ NEO PI R< A=CD A M
Prezentarea chestionarelor moderne construite con*orm teoriilor psiholingvistice de tip
Lcinci super*actori ai personalitii@ cuprinde% strategia de construire pornind de la speci*icul
lingvistic, sensul super*actorilor n conte-tul interpretrii structurii i dinamicii personalitii:
teoria lui osta i !crae, chestionarul 6)C PI R, date de cercetare privind legtura dintre #ig
*ive i super*actorii motivaionali, date de cercetare privind semni*icaia super*actorilor
personalitii n raport cu sindroamele clinice, a#ordri structurale: modele de tip circumple-,
cercetri romNneti, chestionarul A$"3 ! cu etapele de e-perimentare i *actorii o#inui% 1unt
prezentate unele e-tinderi ale pro#lematicii cursului, conceptele caracteristice, un test de
evaluare a cunotinelor i re*erinele #i#liogra*ice%
9.3. S'ra'e7a !e #ons'rure "ornn! !e la s"e#&#ul ln7(s'#
!n ,ncercarea de a surprinde aspectele sta-ile care definesc personalitatea u)an& s3a
constituit treptat una dintre ipote.ele cele )ai fructuoase din istoria teoriilor despre personalitate
#i a evalu&rii psihologice% ipote.a leCical&. Dceasta presupune c& la nivelul li)-aJului curent, au
fost encodate toc)ai tr&s&turile cele )ai pregnante confor) c&rora oa)enii se evaluea.& unii pe
ceilal'i. Dceste tr&s&turi su-iacente repre.int& Zdi)ensiuni ale diferen'elor individuale care
deter)in& apari'ia unor regularit&'i ,n g*ndire, si)'ire #i ac'iuneZ, consider& Mc/rae #i /. /osta,
788N.
$ste posi-il& o taCono)ie a descriptorilor de personalitate eCtras& din li)-aJul naturalW
$ste aceast& taCono)ie caracteristic& unui spa'iu cultural sau este, cel pu'in ca structur&, ,n liniile
sale generale, universal&W
Paradig)a leCical& a a-ord&rii lingvistice a di)ensiunilor de personalitate afir)& c&
anali.a dic'ionarului li)-aJului natural leCiconul unei li)-i poate oferi o -a.& pentru o
taCono)ie cuprin.&toare a tr&s&turilor de personalitate =@or)an, 7893>+ li)-aJul natural este un
depo.itar al descriptorilor poten'iali pentru personalitate =6old-erg, 78M7>, iar acele diferen'e
care sunt cele )ai se)nificative ,n tran.ac'iile cotidiene dintre oa)eni este posi-il s& fie
encodate ,n li)-aJul lor.
Selec'ia ter)enilor din dic'ionare pune dou& tipuri de pro-le)e% 7. cu) se face o astfel de
selec'ie+ 2. ce tipuri de ter)eni adJective, su-stantive, ver-e tre-uie incluse ,n ite)ii din
chestionarele de personalitate pentru eCperi)entare. @u eCist&, de fapt, vreo defini'ie a
personalit&'ii care s& ghide.e cercet&torul ,n leg&tur& cu acei ter)eni =cuvinte singulare sau
eCpresii> care au calitatea de a fi descriptori ai personalit&'ii.
MaJoritatea studiilor #i eforturilor siste)atice s3au aCat pe adJective #i au condus ,n
principal spre teste su- for)a unor seturi de adJective -ipolare. Metoda ini'ial& a pus accentul fie
pe cuno#tin'ele eCper'ilor, fie pe cele ale oa)enilor o-i#nui'i, fie pe o ,)-inare a eCperien'ei
#tiin'ifice cu eCperien'a co)un&. Dstfel, <ista de adJective -a.at& pe engle.a a)erican&,
construit& de 6old-erg ,n 78M7 a pus accentul pe Judecata eCper'ilor. !n construirea listei de
adJective olande.e, ,n 78FM, de c&tre "roAAen #i ger)ane de c&tre Dngleitner et al., 78MF, deci.ia
final& s3a -a.at pe oa)enii o-i#nui'i. $Cper'ii au fost utili.a'i pentru a eCclude ini'ial anu)ite
clase de adJective care nu se refer& la personalitate #i la diferen'ele interindividuale.
MF
2pote.a c& adJectivele sunt descriptorii cei )ai adecva'i #i prefera'i c*nd se fac descrieri
li-ere ale personalit&'ii unui o) =FisAe #i /oC, 78F8+ Ha)pson, 78M3+ <ivesle4 #i "ro)le4, 78F3>
a fost ,ns& relativi.at& prin alte cercet&ri eCperi)entale. Dstfel, De (aad =78MB> care doar ,n 77
ca.uri dintr3un total de 773 su-iec'i care tre-uiau s& descrie li-er un co)porta)ent, pro-ea.&
folosirea adJectivelor. Dse)&n&tor, Hofstee =7880> descoper& c&, pentru olande.&, doar 2F[
dintre adJectivele listei lui "roAAen fac parte dintr3o list& de frecven'e de F20.000 cuvinte scrise
#i vor-ite, dintre care unele nici )&car nu sunt pre.entate ca descriptori de personalitate. !n
vor-irea spontan& apar nu at*t adJective, c*t )ai ales eCpresii #i propo.i'ii.
Fie ca alternativ&, fie ca supli)entare, au fost luate ,n considera'ie #i alte clase de cuvinte
ca poten'iali descriptori de personalitate precu)% su-stantivele =6old-erg, 78M2+ De (aad #i
HosAens, 7880> #i ver-ele =De (aad, Mulder, Vlooster)an #i Hofstee, 78MM>, care pun accent pe
co)porta)ent, spre deose-ire de adJective, care pun accent pe dispo.i'ie.
Dlt& direc'ie ,n construirea chestionarelor "ig Five este cea care prefer& propo.i'ii
="ro)le4, 78FF>. Studii ca acelea ale lui Dngleitner, Kohn #i <Ohr =78M9> au reali.at
taCono)i.area tipurilor posi-ile de rela'ii ,ntre con'inutul ite)ului #i tr&s&tura de personalitate,
sau Hofstee =78MN>, care de)onstrea.& c& structura prototip a ite)ului unui chestionar este o
tr&s&tur& de tip condi'ional, deci o predispo.i'ie de a se co)porta ,ntr3un anu)e fel, ,ntr3o situa'ie
specificat&.
/ontroversa )aJor& conte)poran& ,n evaluarea personalit&'ii prive#te diferen'ierea #i
utilitatea a-ord&rii de tip tr&s&turi ale personalit&'ii considerat& de )ul'i clasic& fa'& de
a-ordarea de tip co)porta)ental. Dceast& diferen'& se reg&se#te #i ,n diferen'ierea li)-aJului
personalit&'ii. $Cist&, astfel, adJective a-stracte prin care se descrie personalitatea, fa'& de
propo.i'ii care fac referire la co)porta)ente specifice relevante pentru personalitate sau, ,n
ter)inologia lui "us #i /raiA, 0ac'iuniL.
Dspectele care restr*ng utilitatea adJectivelor sunt lipsa de specificitate, nivelul ,nalt de
a-strac'ie, caracterul inferen'ial =fa'& de o-serva'ie> al atri-uirii precu) #i aplica-ilitatea
di)inuat&, respectiv func'ionarea lor ,ntr3o re'ea se)antic& de tip asociativ care o-scuri.ea.&
rela'iile lor e)pirice ="orAenau, 78MN, @is-ett #i (oss, 78M0>. Pe de alt& parte, propo.i'iile de tip
co)porta)ental au o ga)& )ai restr*ns& de cuprindere =generalitate> #i nivelul de fidelitate este
)ai sc&.ut. @ivelul ridicat de specificitate pentru co)porta)ent este argu)entat de o sc&.ut&
aplica-ilitate+ specificitatea situa'ional&, ,n )od paradoCal, le poate face nefa)iliare unora dintre
su-iec'i.
!n plan teoretic se face distinc'ia ,ntre% 7. specificitatea co)porta)ental&, diferen'iindu3se
descriptorii ,n a-strac'i =nespecifici> #i concre'i =specifici> #i 2. specificitatea situa'ional&,
diferen'iind ,ntre ite)i care se refer& la co)porta)ente specifice pentru o situa'ie anu)e
=condi'ionali>, fa'& de cei care nu sunt sensi-ili la specificul situa'ional =necondi'ionali>.
S ,ncercare de a clasifica li)-aJul personalit&'ii prin inter)ediul specificit&'ii
co)porta)entale #i a specificit&'ii situa'ionale a condus pe De (aad, Mulder, Vlooster)an #i
Hofstee =78MM> la a g&si N tipuri de ite)i posi-ili pentru instru)entele de tip "ig Five%
7% ad(ective singulare =de eCe)plu, 0eCtravertL, 0sta-ilL, 0con#tient Letc>, care sunt
si)ultan a-stracte #i necondi'ionale+ 2. ver#e singulare =de eCe)plu 0se -*l-*ieL, 0ro#e#teL,
0insult&L etc>, care sunt specifice sau concrete din punct de vedere co)porta)ental, dar r&)*n
necondi'ionale+ 3. propoziii ad(ectivale =de eCe)plu, 0este deschis c*nd se afl& ,n pre.en'a
altoraL>, care nu au specificitate co)porta)ental&, dar au specificitate situa'ional&+ N% propoziii
cu centrul de greutate pe sensul ver#ului =de eCe)plu, 0se -*l-*ie c*nd este ,n pre.en'a unei
persoane de seC opusL> care au, prin for)ulare, specificitate co)porta)ental& #i specificitate
situa'ional&. Dac& propo.i'iile de tip adJectival au fost utili.ate )ult ,n chestionarele de
MM
personalitate, ulti)a categorie, a propo.i'iilor centrate pe ver-, a fost )ai pu'in studiat& #i este
)ai pu'in eCtins& ,n practica chestionarelor.
De fapt, ,n practic& nu a avut loc o propriu3.is& interferen'& sau opo.i'ie ,ntre cele dou&
direc'ii, ci )ai degra-& o 0divi.iune a )unciiL, dup& eCpresia lui Hofstee =7880>, ,n sensul c& )ai
ales cercet&rile teoretice s3au servit de adJective, ,n ti)p ce ,n plan aplicativ s3au preferat
propo.i'iile ,n construirea chestionarelor care s& studie.e persoane reale. /el din ur)& aspect se
conJug& #i cu considerentul de a nu le cere su-iec'ilor s& fac& Judec&'i a-stracte.
Procedura de selec'ie leCical& include )ai )ulte etape. Sursele de o-'inere a descriptorilor
de personalitate sunt leCicoane ale li)-ii sau dic'ionare -ilingve. /riteriile de selec'ie sunt
aplicate pe r*nd pentru a reduce )ul'i)ea de sute de )ii de cuvinte la un nu)&r de cuvinte
=adJective, ver-e, su-stantive> care s& fie at*t ,nalt specifice pentru descrierea personalit&'ii, c*t #i
larg cunoscute vor-itorilor li)-ii respective.
Cr'er !e sele#*e
Un pri) criteriu pentru selec'ia din leCicon este potenialul ca descriptor de personalitate.
De o-icei, se lucrea.& cu o echip& de doi eCper'i care scanea.& independent acela#i leCicon. De
regul&, se scot ,n Jur de B0[ dintre ter)enii din categoria avut& ,n vedere.
Dceast& pri)& list& este supus& selec'iei prin pris)a criteriului utilizrii n lim#a(ul zilnic,
reali.at de o alt& echip& de doi3patru eCper'i.
(educerea continu& prin aplicarea unei evalu&ri ,n func'ie de dou& criterii descriptive
criteriul Lnatur? #i criteriul Lpersoan?, de.voltate de "roAAen =78FM>. /riteriul natur& con'ine
instruc'iunea de a indica dac& adJectivul se potrive#te unei propo.i'ii de for)a 0$lEea este U de
la natur&L+ criteriul persoan& con'ine instruc'iunea de a indica dac& adJectivul poate fi folosit
pentru a r&spunde la o ,ntre-are de for)a% 0/e fel de persoan& este do)nulEdoa)na HWL
!n acest )o)ent, nu)&rul de persoane care evaluea.& independent lista de adJective pe
-a.a celor dou& criterii este )ult )ai )are ,ntre N0 #i 700. Se vor re'ine ,n aceast& etap& nu)ai
acele adJective care au fost evaluate de cel pu'in B0[ dintre evaluatori ca descriptive pentru
personalitate.
$tapa ur)&toare reali.ea.& o evaluare pe #aza criteriului L*undamentalitii?% )&sura ,n
care un adJectiv este considerat 0funda)entalL vs. 0superficialL. Din nou, nu)&rul de evaluatori
este )are% ,ntre N0 #i 700.
<ista de adJective construit& de "roAAen a cuprins, ,n etapa de eCperi)entare, un nu)&r
de 7203 ite)i care au fost da'i pentru autoevaluare #i heteroevaluare =a evaluarea unei alte
persoane>, constituind e#antionul de -a.& pentru testul respectiv.
Dlte cercet&ri au si)'it nevoia s& reduc& #i )ai )ult nu)&rul de adJective #i au continuat
prin aplicarea unui criteriu compozit% selectarea trei)ii superioare pentru scorurile ,nsu)ate ale
criteriilor natur& #i persoan& =De (aad et al., 78MM>. /alcul*nd pentru fiecare dintre scorurile la
criteriile natur&, persoan& #i funda)entalitate nivelul S =superior>, M =)ediu> #i S- =sla->, ,n care
M repre.int& 8B[ interval de ,ncredere ,n Jurul centrului scalei, De (aad =7882> operea.& ,nc& o
reducere, re'in*nd doar adJectivele pentru toate trei criteriile au nivelul de ,ncredere S, sau cel
pu'in dou& nivele S #i unul M. (educerea pentru ver-e #i su-stantive, de o-icei )ai pu'in
nu)eroase dec*t adJectivele, aJunge la un nu)&r re.ona-il ,n Jur de B00 dup& pri)ele dou&
sau trei etape.
Dcestea au fost listele care au intrat ,n eCperi)entare. Du fost aplicate pe un nu)&r relativ
)ic de su-iec'i. Unii cercet&tori au folosit nu)ai procedeul autoevalu&rilor, al'ii au folosit #i
heteroevalu&ri. (e.ultatele acestor su-iec'i au intrat ,n calculele statistice i)plicate de anali.a
factorial&. Unii cercet&tori prefer& s& lucre.e dup& ce au supus datele -rute unei proceduri nu)ite
ipsati.are, )enit& a neutrali.a unele dintre idiosincrasiile care apar la folosirea evalu&rilor de tip
M8
<icAert. 2psati.area ,nsea)n& o standardi.are pe su-iect de3a lungul tuturor ter)enilor
=Sstendorf, 7880>.
Dl'i cercet&tori acu.& procedura ipsati.&rii de faptul c& supune r&spunsurile unei relative
artificiali.&ri prin efectele inerente 0tendin'ei centraleL, anu)e eli)inarea for'at& a r&spunsurilor
eCtre)e sau neo-i#nuite, care au #i ele o se)nifica'ie e)piric&, se)nifica'ie care astfel se pierde.
!n afara cercet&rilor #i )etodologiei echipei olande.e, s3au reali.at studii lingvistice
pentru eviden'ierea nu)&rului de factori ,n engle.a a)erican& =6old-erg, 78M7, Kohn, 7880,
/osta #i Mc/rae, 78MB, Qiggins, 78F8>, ,n ger)an& =Dngleitner, Sstendorf, Kohn, 7880>, ,n
italian& =/aprara, Perugini, 7883, Di "las, For.i, 788N, Perugini, <eone, 6alluci, <auriola, 788N+
/aprara, "ar-aranelli, "orgogni, Perugini, 88N>, ,n france.& =Marvielde, 788N>, )aghiar& =De
(aad, S)is.eA, 788N>, croat& =Mlacic, Vne.ovic, 788N>, aPara, li)-& vor-it& ,n 2nsulele Solo)on,
#i orissa, li)-& vor-it& ,n 2ndia =Qhite, 78M0>, dialecte Japone.e ="ond, 78F8, "ond R Forgas,
78MN>, filipine.& =/hurch R Vatig-aA, 78M8>, ro)*n& =Minulescu, 7889, 2002>. 5oate au
eviden'iat solu'ii factoriale opti)e de cinci superfactori, de#i nu toate au folosit )etodologia
standard de selec'ie. $vident, solu'iile factoriale pre.int& diferen'ieri, )ai ales ,n ceea ce prive#te
ordinea se)nifica'iei =utilitatea> factorilor pentru varian'a co)porta)entului vor-itorilor
diverselor li)-i, dar #i ,n ceea ce prive#te co)po.i'ia intrafactorial&, fa'etele #i se)nifica'ia lor.
Dl'i autori, precu) a)ericanii /osta #i Mc/rae =78MB> sau Kohn =7880>, au utili.at ,n
studiile )enite s& conduc& la instru)ente pentru )&surarea celor cinci superfactori depo.itul de
date oferit de con'inuturile unor teste anterioare. De eCe)plu, /osta #i Mc/rae utili.ea.& Scalele
"ig Five de N0 de adJective -ipolare ale lui 6old-erg, co)-in*ndu3le cu un set supli)entar de
alte N0 de scale de adJective. !n co)-ina'ie cu o versiune ti)purie a testului @$S =care avea doar
trei scale, pentru nevrotis), eCtraversie #i deschidere>, acestea sunt ad)inistrate su-iec'ilor.
(e.ultatele, anali.ate factorial, conduc spre )odelul de cinci )ari superfactori =Mc/rae, 7880>,
factori care astfel pot fi )&sura'i printr3un for)at )ai tradi'ional dec*t listele de ter)eni. Studiul
reali.at ,n continuare de cei doi a)ericani a introdus ,n chestionarul @$S P2 dou& noi scale,
agrea-ilitatea #i con#tiincio.itatea, astfel ,nc*t ,ncep*nd din 78MF instru)entul era co)plet #i
considerat ca surs& pri)ar& pentru o-'inerea celor cinci factori. Studiile eCperi)entale au ur)&rit
,n continuare deli)itarea e)piric& a fa'etelor factorilor #i validarea e)piric&, utili.*nd ,n paralel
alte chestionare =MMP2, M"52, $P2, P(F Personalit4 (esearch For), 6T5S, QigginPs
2nterpersonal DdJective Scales, "locAPs /alifornia \3Set, D/< 6ough3Heil-run DdJective
/hecA <ist>.
9.6. Sensul su"er&a#'orlor -n #on'e;'ul n'er"re'%r s'ru#'ur 4 !nam# "ersonal'%*+
'eora lu Cos'a 4 M#Crae
/a.ul celor doi autori a)ericani repre.int& o not& aparte ,n r*ndul cercet&torilor #i
creatorilor de instru)ente de personalitate de tipul "ig Five. /ei doi au fost #i sunt preocupa'i nu
nu)ai de a cerceta, ci #i, )ai ales, de a construi, valida #i ,nte)eia #tiin'ific interpretarea unui
instru)ent psihodiagnostic c*t )ai co)plet. Din 78MB, c*nd lansea.& pri)a variant& a
inventarului de personalitate @$S, cercet&rile lor s3au focali.at pe descoperirea #i validarea
fa'etelor factoriale ale celor cinci )ari factori #i, de ase)enea, pe construirea unui )odel
interpretativ care s& Justifice faptul c& tr&s&turile de personalitate sunt factori deter)inativi, deci
eCplicativi, pentru co)porta)ent.
Dcest )odel a fost pre.entat pentru pri)a dat& ,n iulie 788N la Madrid, la a ?223a
/onferin'& $uropean& de Psihologie a Personalit&'ii. !n articula'iile acestui 0)odel al persoaneiL
sau, a) putea spune, al naturii u)ane, personalitatea apare ca una dintre su-divi.iunile
80
funda)entale, al&turi de a-ilit&'ile cognitive #i de cele fi.ice precu) #i de alte aspecte care intr&
,n alc&tuirea personalit&'ii ca 0)aterialL -rut. Ur)&rindu3le, pute) ,n'elege ce #i cu) a-ord&),
din co)pleCul de fapte psihice, prin chestionarele de personalitate.
!n aceast& concep'ie, psihodiagno.a nu a-ordea.& direct aceste tendin'e -a.ale, ,n )&sura
,n care ele nu sunt direct o-serva-ile #i func'ionea.& ca #i constructe ipotetice. /eea ce
interesea.& psihologul nu este at*t anali.a de fine'e a proceselor de transfor)are care se petrec ori
s3au petrecut ,n decursul de.volt&rii individului #i care au dus la ceea ce cunoa#te) aici #i acu)
prin instru)entele de )&surare, ci ceea ce autorii nu)esc adaptrile speci*ice, respectiv felul
cu) au fost )odelate tendin'ele de -a.& prin influen'ele eCterne #i influen'ele interne.
$Cplica'iile co)porta)entului pre.ent nu au nevoie de specificarea )ecanis)elor
cau.ale, de#i ei recunosc c& este util uneori s& cau'i #i s& reu#e#ti s& specifici aceste procese
inter)ediare, 0,n special pentru c& astfel de procese pot oferi posi-ilit&'i de interven'ieL =Mc/rae
R /osta, 788N>. Psihologul nu poate schi)-a tr&s&turile de -a.& ale su-iectului sau pacientului,
dar eCplicarea sau cunoa#terea corect& a acestora #i a felului cu) ele intervin ,n pro-le)ele
eCisten'iale ale persoanei ,l poate aJuta s& reduc& la un )ini) dificult&'ile #i incongruen'ele.
!n acest )odel3cadru eCplicativ, eCplica'iile tre-uie c&utate la diferite nivele, #i anu)e
prin inter)ediul a#a3nu)itelor procese de inter)ediere =c>, nivele care apar eCplicitate ,n figura
7.
Figura 7% Modelul eCplicativ al persoanei ,n diagno.a tr&s&turilor
d s&ge'ile repre.int& direc'ia de desf&#urare a proceselor dina)ice sau a proceselor de
inter)ediere.
87
"DT$ "2S<S62/$
5$@D2@e$ "DTD<$
nevrotis), eCtraversie,
deschidere,
agrea-ilitate,
con#tiincio.itate
DDDP5f(2
/D(D/5$(2S52
/$% scopuri
personale, atitudini 2S
2MD62@$ D$ S2@$%
sche)e ale eului,
)ituri personale
"2S6(DF2$ S"2$/52?f%
reac'ii e)o'ionale,
schi)-&ri se)nificative
2@F<U$@e$ $H5$(@$%
nor)e culturale,
eveni)ente, ,nt&riri
6re#eala )ultor psihologi sau diagnosticieni este confu.ia dintre co)porta)ente #i
tr&s&turile propriu3.ise, ceea ce poate duce la o a doua confu.ie, respectiv la o gre#it& punere ,n
leg&tur& a tr&s&turilor #i )otivelor.
Dv*nd ca scop declarat clarificarea acestor tipuri curente de inferen'e eronate, sche)a lui
/osta R Mc/rae indic& faptul c& )odurile de co)porta)ent specifice pot fi eCplicate de )otive,
)otivele put*nd fi eCplicate, la r*ndul lor, ca eCpresii ale tendin'elor funda)entale.
Ur)&rind )odelul, o-serv&) c& tr&s&turile -a.ale, fai)o#ii superfactori ai personalit&'ii
nevrotis), eCtraversie, deschidere, agrea-ilitate, con#tiincio.itate apar aici ca dispo.i'ii psihice
funda)entale, care nu tre-uie, ,n nici un ca., privite ca #i constructe -iologice+ ele r&)*n
constructe psihice care sunt, la r*ndul lor, 0serviteL de structurile =-a.ele> -iologice =/osta R
Mc/rae, 7882>.
!ntre aceste tendin'e -a.ale din care fac parte tr&s&turile de personalitate #i -iografia
o-iectiv& a persoanei, care include co)porta)entele specifice, nu eCist& o leg&tur& direct&.
5r&s&turile )&surate confor) )odelului "ig Five pot fi ,n'elese cel )ai -ine dac& sunt privite ca
eCplica'ii pentru o categorie inter)ediar& de fapte psihice, denu)ite de autori 0adapt&ri
caracteristiceL, care pot furni.a, la r*ndul lor, eCplica'iile pentru co)porta)entele o-serva-ile.
5r&s&turile de personalitate apar doar ca eCplica'ii distale ,n ,nl&n'uirile de procese dina)ice
repre.entate prin s&ge'ile dintre -locurile de feno)ene psihice #i psihosociale avute ,n vedere ,n
)odel.
Personalitatea, a#a cu) se constituie sau s3a constituit, este supus& unor influen'e
endogene, denu)ite de autori tendine #azale =concepte ipotetice, care nu pot fi direct o-servate
de psiholog dar pot fi inferate> #i influen'e eCogene, sau eCterne. 5r&s&turile de personalitate apar
ca su-dvi.iune )aJor& a tendin'elor de -a.&, al&turi de a-ilit&'ile cognitive, seCuale #i de alte
)ateriale pri)are ale psihis)ului.
2nfluen'ele eCterne, reunind ,n )odel cadrul socio3cultural ,n care se for)ea.& persoana
dar #i siste)ul de eveni)ente de via'&, cu ,nt&ririle po.itive sau negative pri)ite de individ de3a
lungul vie'ii personale, operea.& asupra individului ,n de.voltarea sa ontogenetic&. Dceste
influen'e eCterne pot fi re.u)ate prin conceptul de 0situa'ie eCisten'ial&L.
"iografia o-iectiv& este constituit& de cursul real al co)porta)entelor #i tr&irilor care
for)ea.& via'a individului. /o)porta)entul o-serva-il este o sec'iune te)poral& a -iografiei
o-iective, care include g*nduri, senti)ente, ac'iuni, deci ceea ce evaluea.& de o-icei ceilal'i, cei
din Jur, #i la care se raportea.&, desigur, prin procese dina)ice co)pleCe =ce includ, de eCe)plu,
#i atitudinile cuprinse ,n Jocurile de rol #i statut>.
Din tot acest )odel, punctul de focali.are ,l constituie, a#adar, nivelul 0adapt&rilor
caracteristiceL. /on'inutul acestora este for)at at*t de personalitate, c*t #i de cultur&, adapt&rile
nefiind altceva dec*t caracteristicile do-*ndite ce constituie eCpresia fenotipic& a tr&s&turilor.
Deci acele o-iceiuri, atitudini, deprinderi, valori, )otive, roluri, rela'ii care definesc 0identitatea
conteCtuali.at&L, persoana pus& ,n conteCtul interrela'iilor ,n care s3a for)at #i evoluea.&.
!n cadrul acestui -loc de fapte psihice caracteristice persoanei, un rol aparte ,n evaluarea
psihologic& ,l are 0i)aginea de sineL, ca o su-divi.iune a adapt&rilor caracteristice persoanei.
(&spunsurile la chestionarul de personalitate sunt legate cel )ai )ult #i, desigur, cel )ai direct,
de acest nivel al i)aginii de sine. !ntre tendin'ele -a.ale #i adapt&rile caracteristice ce constituie
eCpresia direct& a personalit&'ii au avut loc #i au loc )ereu procese dina)ice responsa-ile de un
anu)e i.o)orfis). 2ndividul intr& ,n via'& cu anu)ite dispo.i'ii particulare, c&rora li se d&
culoare local& #i sens prin cultura prevalent&, prin inter)ediul proceselor de de.voltare care
creea.& acest i.o)orfis).
82
4nde se poart e-plicaia psihologic n acest comple- sistemic>
!n via'a o-i#nuit&, Judec&) tr&s&turile de personalitate, profilul 0caracterialL, -a.*ndu3ne
pe seturi de date o-'inute din o-serva'ie, utili.ate ca 0dove.iL sau argu)ente. !n psihodiagno.&,
spun /osta R Mc/rae, face) acela#i lucru, dar )ult )ai siste)atic #i anu)e% 7. o-serv&)
)odele de co)porta)ent #i de tr&ire =adesea prin autodescrieri o-'inute de la su-iect> #i 2. face)
evalu&ri privind tr&s&turile de personalitate care ar putea deter)ina aceste regularit&'i, aceste
tipuri sau )odele de co)porta)ent. Dac&, a#a cu) este firesc, ne pune) pro-le)a validit&'ii
unor astfel de evalu&ri, o-serv&) c&, ase)eni evalu&rilor cotidiene, #i evalu&rile psihodiagnostice
suport& influen'a unor aspecte care le relativi.ea.&. De eCe)plu, influen'a dispo.i'iilor trec&toare
sau a seturilor de r&spuns ale su-iectului.
Din aceast& perspectiv&, valoarea eCplicativ& a tr&s&turilor de personalitate utili.ate ca
eCplica'ii cau.ale este real& doar atunci c*nd aduce un plus de ,n'eles sau de cunoa#tere #i per)ite
evalu&ri care trec dincolo de datele o-serva-ile. D#adar, este insuficient, de eCe)plu, s& eCplic&)
c& tr&s&tura de eCtraversie gregar& a deter)inat un )odel de co)porta)ent deschis, do)inat de
nevoia su-iectului de a se asocia continuu cu al'ii.
Din acest punct de vedere, datele de cercetare conte)porane spriJin& valoarea eCplicativ&
a tr&s&turilor de personalitate ,n )&sura ,n care certific&, pe de o parte, sta-ilitatea lor ,n ti)p,
ceea ce d& posi-ilitatea de a se face predic'ii pe ter)en lung #i, pe de alt& parte, sunt argu)ente
care indic& o dina)ic& de la specific spre general #i din nou spre specific, prin faptul c&
tr&s&turile distincte covaria.& ,n )odele si)ilare care se repet&.
Dstfel, de eCe)plu, privind sta-ilitatea tr&s&turilor, pute) eCplica starea de nefericire a
unei persoane fie prin eveni)ente recente #i circu)stan'e stresante din via'a acesteia, fie ,n
func'ie de o anu)it& dispo.i'ie cronic& de a tr&i eveni)entele anCiogen, o dispo.i'ie spre depresie
#i afecte negative consecutive acesteia. Deci pute) spune, odat& cu autorii, c& ulti)ul tip de
eCplica'ie deriv& din datele asupra )odului cu) sunt repre.entate dispo.i'iile -a.ale, tr&s&turile
de nevrotis) #i eCtraversie. !n acela#i fel, o o-serva'ie asupra faptului c& o persoan& pre.int& un
)od constant de a fi ordonat&, punctual& #i curat& ne poate conduce la conclu.ia func'ion&rii
specifice a tr&s&turii de con#tiincio.itate+ acest lucru, spun /osta #i Mc/rae #i ne asocie) #i de
aceast& dat&, ne poate per)ite s& trage) conclu.ia c& este foarte pro-a-il ca persoana s& fie
caracteri.at& ,n )od o-i#nuit #i de tendin'a de a3#i ur)&ri reali.area planurilor, de a avea un stil
atent de evaluare a datelor etc.
S eCplica'ie este cu at*t )ai valoroas& cu c*t ne pute) ,nte)eia pe ea inferen'e asupra
altor aspecte la care nu ave) acces direct sau la care nu ave) acces ,n pre.ent.
Studii care ,ncearc& s& verifice rela'ia dintre )odelele "F #i di)ensiunea 0perfor)an'& ,n
)unc&1 reali.ate de "arricA #i Mount, 7887, au raportat faptul c& factorul /on#tiincio.itate apare
ca singura varia-il& de personalitate care pare a avea validitate predictiv&. Dutorii au studiat #i
rolul autono)iei ,n )unc& ca varia-il& )oderatoare care poate influen'a validitatea predictorilor
de personalitate. $i au descoperit c& un grad de autono)ie ,n )unc& )oderea.& pu'in validitatea
a trei dintre cele B )ari di)ensiuni% /on#tiincio.itatea, $Ctraversia #i Dgrea-ilitatea. Un studiu
ulterior, reali.at cu un instru)ent specific, FFP2, pentru diferite tipuri de )unc& =Dotinga,
HoeAendiJA, (aaiJ)aAers, 788B> sugerea.& c& pentru o persoan& cu Dutono)ie, acest factor poate
influen'a o )unc& de tip )anagerial de nivel ,nalt, ,n ti)p ce factorul /on#tiincio.itate pare s& fie
)ai i)portant pentru locuri de )unc& de nivel )ai sc&.ut f&r& sarcini )anageriale =HendricAs,
De(aad, 5he /onstruction of FFP2, 7889>.
Modelul conceptuali.at de autorii a)ericani pune pro-le)a eCplic&rii, ,n cadrul dina)ic
al de.volt&rii personalit&'ii, a felului cu) dispo.i'iile -a.ale interac'ionea.& cu un )ediu ,n
schi)-are pentru a produce eCpresiile fenotipice ale personalit&'ii% valori, proiecte personale,
83
rela'ii personale, i)aginea de sine. ?o) relua #i ad*nci unele aspecte interpretative odat& cu
pre.entarea instru)entului @$S P2 (.
9.8. C5es'onarul NEO PI R. Pre$en'area &a#'orlor 4 &a*e'elor
De3a lungul anilor, autorii a)ericani au conceput #i eCperi)entat )ai )ulte variante de
chestionare pentru )&surarea celor cinci factori ai personalit&'ii.
$Cist& astfel ,n u. dou& versiuni ale chestionarului NEO PI R% *orma 1 pentru
autoevaluare #i *orma R pentru heteroevaluare. Forma 1 const& din 2N0 de ite)i la care se
r&spunde pe o scal& ,n cinci trepte, adecvat& pentru toate v*rstele, -&r-a'i #i fe)ei. Forma R are
aceia#i 2N0 de ite)i scri#i la persoana a treia pentru evaluarea altuia, utili.a-il& pentru a o-'ine,
de eCe)plu, valid&ri ale autoevalu&rilor sau pentru a supli)enta astfel de date.
Dceste for)e continu&, de fapt, chestionarul @$S P2 =@$S Personalit4 2nventor4>
construit #i pre.entat anterior, ,n 78MB, ,n care doar factorii nevrotis), eCtraversie #i deschidere
erau de.volta'i la nivelul fa'etelor, iar agrea-ilitatea #i con#tiincio.itatea doar glo-al. !n for)a
revi.uit& apar #i ace#tia doi caracteri.a'i prin c*te #ase fa'ete, iar .ece dintre ite)ii originali
pentru @, $ #i S au fost ,nlocui'i.
NEO //I =@$S Five3Factor 2nventor4> este o versiune de 90 de ite)i ai @$S P2 (. unde
scalele sunt )&surate doar glo-al.
5oate aceste variante ale @$S P2 ( pot fi utili.ate pentru su-iec'i ,ncep*nd de la 7F ani,
dar nu se ad)inistrea.& celor care sufer& de tul-ur&ri care pot afecta capacitatea de a co)pleta
chestionarele =psiho.e, de)en'e etc>.
/orelatele fa'etelor scalelor din @$S P2 ( apar su- for)a ACLC =DdJective /hecA3<ist
/orrelates>% c*te N2 de adJective pentru fiecare factor, grupate c*te #apte =unele pre.ent*nd
corela'ii po.itive, altele negative> pentru fiecare dintre fa'ete =cu eCcep'ia fa'etei S9, unde eCist&
nu)ai patru adJective>. Dceste corelate au fost o-'inute ,n ur)a unui studiu care a eCa)inat cei
300 de ite)i ai D/< =DdJective /hecA3<ist, 6ough R Heil-run, 78M3> ,n raport cu fa'etele @$S
P2 (. <ista standard a lui 6ough este considerat& a pre.enta serioase defecte care ,i li)itea.&
capacitatea de evaluare, pentru c& su-iec'ii pot alege fie )ul'i, fie pu'ini ite)i =Mc/rae, 7880>. !n
)od nor)al, scorurile sunt standardi.ate la nivelul unor grupe care difer& prin seC #i prin
nu)&rul total de aprecieri =frecven'a alegerilor>. Dnali.a factorial& a D/< este pro-le)atic&,
pentru c& diferen'ele individuale ,n frecven'a alegerilor #i eCtre)a ite)ului se despart, dar aceste
pro-le)e de calcul statistic au fost dep&#ite prin factori.area unei )atrici par'iale ,n care s3a
controlat frecven'a alegerilor. D/</ este ,n eCperi)entare.
@$S P2 ( #i variantele respective apar su- for)a unui chestionar cu ite)i. (&spunsurile
su-iectului, evaluate pe o scal& ,n cinci puncte, sunt ,nscrise fie pe o foaie de r&spuns pe care se
aplic& grilele respective, fie se ,nregistrea.& pe un co)puter. For)a profilelor de r&spuns,
o-i#nuit& ,n ca.ul )ultor chestionare )ari, este du-lat& #i de o for)& a-reviat&, destinat&
su-iectului, standard, pe care se vi.ea.& aspectele personalit&'ii prin care se caracteri.ea.& ,n
general, confor) scorurilor glo-ale la cele cinci di)ensiuni.
@$S P2 ( nu furni.ea.& toate infor)a'iile necesare unei evalu&ri cuprin.&toare a
personalit&'ii+ ,n func'ie de scopul test&rii #i situa'ia persoanei, ase)eni oric&rui alt instru)ent, se
vor coro-ora datele din interviuri ana)nestice, eCa)in&ri privind starea )ental&, eCa)in&ri
privind nivelul de perfor)an'& al diferitelor capacit&'i cognitive.
@$S P2 ( se -a.ea.& pe un )odel teoretic ,n care tr&s&turile sunt dispuse ,n ierarhii, de la
tr&s&turi foarte largi #i generale, definite ca 0do)eniiL #i tr&s&turi relativ specifice, care apar
8N
,n test su- for)a fa'etelor. !n anali.a ite)ilor, de eCe)plu, s3a pornit de la anali.area do)eniului
#i apoi s3a procedat la anali.area ite)ilor din fiecare do)eniu pentru a identifica fa'etele.
Pro-a nu con'ine scale de 0validareL a )odurilor de r&spuns la ite)i. Dutorii consider& c&
)etoda ra'ional& prin care s3au construit #i validat scalele asigur& ca r&spunsurile su-iec'ilor s&
repre.inte o eviden'& a pre.en'ei sau lipsei tr&s&turii i)plicate. 5estul tre-uie pre.entat adecvat
su-iectului #i acest lucru ,n sine duce la un r&spuns onest+ nu se va ad)inistra acolo unde eCist&
serioase indicii c& atitudinea sau incapacitatea su-iectului ar duce spre r&spunsuri i)proprii.
Dceast& teorie a fost definit& de Kohnson =78M7>, ca atitudine de autode.v&luire =self3disclosure>
#i se -a.ea.& pe ipote.a c& su-iec'ii r&spund con'inutului )anifest al ite)ului.
Dplicarea chestionarului a fost verificat& e)piric prin cercet&ri privind validitatea ,n
aplic&ri clinice, pentru consilierea clinic& #i psihiatric& la )ai )ulte nivele. Dstfel, se aplic&
pentru ,n'elegerea su-iectului, pentru diagno.&, sta-ilirea unor raporturi adecvate #i e)pati.ante,
o-'inerea de date de feed-acA, anticiparea cursului terapiei #i sta-ilirea terapiei sau trata)entului.
De ase)enea, @$S P2 ( poate fi utili.at ,n )edicina co)porta)entist& #i a s&n&t&'ii )entale, ,n
consilierea voca'ional& #i ,n selec'ia profesional& organi.a'ional& sau industrial&, pentru cercet&ri
,n psihologia educa'ional&, pentru cercet&ri asupra personalit&'ii.
Pre.entarea superfactorilor o reali.&) din perspectiva cercet&rilor reali.ate de echipele
conduse de /osta #i Mc/rae. !n pre.ent s3au validat c*te #ase fa'ete pentru fiecare dintre
superfactori. Desigur, av*nd ,n vedere specificitatea ,nalt& a acestor tipuri de instru)ente pentru
cultura li)-ii respective, eCist& posi-ilitatea, care se ,ntre.&re#te din datele de cercetare ale
echipelor olande.e #i italiene, ca structura intrafactorial& a celor cinci superfactori s& difere ,n
variatele spa'ii lingvistice, confor) a ceea ce popula'ia vor-itoare ,n )od specific consider&
se)nificativ #i util ,n evaluarea co)porta)entului sau a personalit&'i.
NE>ROTISM (N)
$ste considerat do)eniul cel )ai cercetat al personalit&'ii. Definit ca sta-ilitate
e)o'ional& E adaptare fa'& de nevrotis) E neadaptare =/osta, Mc/rae, 7882>. 5endin'a general&
de a tr&i afecte precu) tea)a, triste'ea, Jena, )*nia, vinov&'ia, de.gustul repre.int& )ie.ul
acestui factor. !n )&sura ,n care acest tip de afectivitate influen'ea.& adaptarea, ,n con'inutul
acestei di)ensiuni intr& #i tendin'a de a avea idei ira'ionale, sc&derea capacit&'ii de control al
i)pulsurilor, a capacit&'ii de a face fa'& stresului. Di)ensiunea ca atare repre.int& aspecte ale
nor)alit&'ii psihice. $Ctre)a nevrotis)ului scorurile ,nalte este interpreta-il& ,n sensul unui
risc de a de.volta tul-ur&ri psihiatrice, dar f&r& ca se)nifica'ia psihopatologic& s& fie o-ligatorie%
pot eCista situa'ii de scoruri ,nalte f&r& ca vreo tul-urare psihiatric& s& poat& fi diagnosticat& ca
atare. De ase)enea, tre-uie )en'ionat c& nu toate tipurile de tul-ur&ri psihiatrice antrenea.& o
si)pto)atic& ,n care s& fie i)plicate nivele ,nalte de nevrotis). $Ctre)a opus& scorurile Joase
repre.int& sta-ilitatea e)o'ional&+ ,n fa'a stresului, astfel de persoane r&)*n cal)e, relaCate, cu
un te)pera)ent ,n general egal.
Fa'etele nevrotis)ului
N3+ An;e'a'ea
(epre.int& tendin'a de a tr&i te)eri, ,ngriJor&ri, nelini#ti, nervo.itate, precu) #i de a
pre.enta o anCietate li-er&, nefiCat& pe anu)ite con'inuturi. @ivelele ,nalte, de#i scala nu )&soar&
fo-ii sau te)eri specifice, pot antrena #i astfel de si)pto)e. @ivelele sc&.ute repre.int& cal)ul,
relaCarea.
8B
N6+ Os'l'a'ea
@ivelul ,nalt se)nific& tendin'a spre st&ri frecvente de )*nie, st&ri de frustrare,
,nver#unare. $Cpri)area propriu3.is& a acestor st&ri afective depinde ,n -un& )&sur& de nivelul
agrea-ilit&'ii. $Cist& o corela'ie ,ntre de.agrea-ilitate #i ostilitatea ,nalt&. Polul opus repre.int&
tendin'a de a nu se ,nfuria u#or, de a pre.enta o stare prevalent& de confort psihic.
N8+ De"resa
$ste cel )ai -un predictor pentru starea de -ine, de 0fericire general&L. Polul depresiv
indic& tendin'a spre a tr&i predo)inant afecte de tip depresiv% st&ri de vinov&'ie, triste'e,
descuraJare, lips& de speran'&, singur&tate. Polul opus ,nsea)n& ineCisten'a acestei tendin'e, dar
nu #i predo)inarea st&rilor de veselie #i lips& de griJi, acestea fiind aspecte care 'in de eCtraversie.
@N% /on#tiin'a de sine =eCagerat&>
D fost descris drept un factor de anCietate social& #i ti)iditate ,n sensul accentu&rii
st&rilor afective de ru#ine, sensi-ilitate la ridicol, de a se si)'i ,ncurcat ,n pre.en'a altora, de a tr&i
senti)ente de inferioritate. Polul opus nu atrage #i st&ri de ,ncredere sau a-ilit&'i sociale, dar
indic& faptul c& astfel de persoane se tul-ur& )ai pu'in ,n situa'ii sociale peni-ile.
NE+ Im"uls('a'e
2ncapacitatea de autocontrol a i)pulsurilor #i dorin'elor. Dorin'ele =de a fu)a, poseda,
)*ncaU> sunt percepute ca fiind prea puternice, individul se si)te incapa-il s& le re.iste, de#i
ulterior poate regreta un anu)it co)porta)ent. Polul opus pre.int& capacitatea de a re.ista la
tenta'ii #i frustr&ri. 2)pulsivitatea nu ,nsea)n&, ,n aceast& fa'et&, nici spontaneitate, nici ti)p
rapid de deci.ie, nici asu)area riscului.
NF+ >ulnera)l'a'e
Dspectele psihice ale acestei tr&s&turi se refer& la vulnera-ilitatea fa'& de stres. Dstfel,
polul ridicat se)nific& incapacitatea de a face fa'& stresului, cu tendin'a de a deveni panica'i,
lipsi'i de speran'& ,n situa'iile de urgen'&. Polul scorurilor Joase antrenea.& autoaprecierea de
co)peten'& #i st&p*nire ,n fa'a stresului.
Dintre tr&s&turile eviden'iate prin unele liste de adJective -ipolare apar, ca descriptori ai
nevrotis)ului% isteric vs. t&cut, nevrotic vs. cu ,ncredere ,n sine, nervos vs. cal), anCios vs.
lini#tit, depresiv vs. sta-il =SD/"2F, 7833>+ anCios, capricios, do)inat de dispo.i'ii,
te)pera)ental, invidios, e)otiv, irita-il, agitat, gelos, sensi-il, nervos, nesigur, te)&tor, ,#i
pl*nge de )il&, foarte ,ncordat, fa'& de lipsit de invidie, nee)otiv, relaCat, i)pertur-a-il,
neeCcitat, nesolicitant =6old-erg, 7882>+ plin de griJi, tensionat, anCios, agitat, hipersensi-il, cu
tendin'a spre culpa-ili.are, con#tiin'& de sine, ,ncordat, supraeCcita-il, fa'& de lipsa con#tiin'ei de
sine, f&r& toane, sta-il, neanCios #i neagitat, cal), ,n largul s&u, relaCat, f&r& nervo.itate, f&r& griJi
=Qiggins, 7880>.
E2TRA>ERSIA (E)
Do)eniul di)ensiunii eCtraversie, a#a cu) apare din cercet&rile e)pirice, cuprinde o
)ultitudine de tr&s&turi, )ai ales pe acelea care sunt u#or sesi.a-ile ,n co)porta)entul curent.
@u ne pute) a#tepta ca o serie de aspecte specifice eCtraversiei sau introversiei, dar )ai pu'in
vi.i-ile sau o-serva-ile direct, s& fie clar deli)itate =v. Kung, 7827>. De ase)enea, din acela#i
)otiv, co)porta)entul introvert este #i )ai s&rac ,n aspecte diferen'iale.
Dstfel, eCtravertul apare socia-il, se si)te ,n largul s&u printre oa)eni #i grupuri )ari,
este afir)ativ, activ, vor-&re'+ ,i place ceea ce este eCcitant, sti)ulativ, are o dispo.i'ie general&
vesel&, energic& #i opti)ist&. !n cultura a)erican&, de eCe)plu, prototipul eCtravertului este
v*n.&torul, co)erciantul, ,ntreprin.&torul.
89
2ntroversia apare )ai ales prin raportare la co)porta)entul eCtravert ca lips& a
eCtraversiei+ individul este re.ervat, dar nu neprietenos, este independent, lini#tit, f&r& a fi greoi.
F&r& a suferi ,n )od necesar de anCietate social&, astfel de in#i prefer& s& fie singuri #i, de#i nu au
eCu-eran'a eCtraver'ilor, nu sunt neferici'i sau pesi)i#ti. Datele de cercetare se distan'ea.& astfel
de unele dintre aspectele incluse tradi'ional ,n aceast& di)ensiune, pe care ,ns& le vo) reg&si ,n
chestionare precu) cele construite de $4sencA, /attell, 6ough =ca s& le )en'ion&) doar pe cele
)ai i)portante>.
/a*e'ele e;'ra(erse
E3+ C%l!ur% O en'u$asm
Fa'et& relevant& pentru eCtraversia perceput&, indic& un co)porta)ent do)inat de
afectivitate #i prietenos+ persoane care se apropie u#or de ceilal'i, se ata#ea.& u#or. <a polul opus
nu apare cu necesitate lipsa de co)pasiune pentru al'ii sau ostilitatea, ci un )od )ai distant,
for)al, re.ervat de conduit&. !n cercet&rile lui /osta #i Mc/rae, apare ca fiind fa'eta cea )ai
apropiat& de superfactorul agrea-ilitate ,n rela'iile interpersonale, dar se distinge printr3un aspect
de cordialitate #i participare cald&, afectiv& care nu este inclus& ,n agrea-ilitatea propriu3.is&.
E6+ S"r'ul 7re7ar
Definit ca preferin'& pentru co)pania altora. Polul opus indic& tendin'a contrar&, de a
evita chiar co)pania altora.
E8+ A&rmarea
Fa'eta indic& un co)porta)ent do)inant, plin de for'&, cu ascenden'& social&+ persoane
care vor-esc cu u#urin'&, f&r& s& e.ite #i devin de o-icei liderii grupurilor de apartenen'&. <a polul
opus sunt cei care prefer& s& r&)*n& ,n fundal #i s& lase altora griJa afir)&rii sau vor-irii.
E9+ A#'(smul
!n co)porta)ent se relev& printr3un te)po ridicat, plin de energie, nevoia de a face )ereu
ceva. Polul opus indic& preferin'& pentru loisir, un te)po )ai relaCat, f&r& ca acestea s& fie
interpreta-ile ca lene, co)oditate.
EE+ C%u'area e;#'%r
2ndic& o preferin'& pentru sti)ulare, o via'& eCcitant&+ astfel de persoane prefer& culorile
vii, )ediile .go)otoase, pericolul. <a polul opus, prefer& o anu)it& )onotonie pe care ceilal'i ar
putea3o considera plictisitoare. <a eCtre), factorul poate fi un indiciu pentru co)porta)entul de
tip psihopat, a#a cu) este descris de MMP2.
EF+ Cal'a'ea "o$'(% a s'%rlor emo*onale
(epre.int& tendin'a de a tr&i st&ri e)o'ionale po.itive precu) -ucuria, veselia, fericirea,
iu-irea, eCcitarea+ persoanele r*d cu u#urin'&, sunt opti)iste #i satisf&cute de via'&. /ercet&rile lui
/osta R Mc/rae indic& senti)entul de satisfac'ie ,n fa'a vie'ii #i de fericire, corelat at*t cu
factorul nevrotis) =corela'ie negativ&>, c*t #i cu eCtraversia. Fa'eta $9 apare e)piric drept cea
)ai relevant& ,n predic'ia st&rii de fericire. <a polul opus, f&r& a fi cu necesitate neferici'i,
indivi.ii sunt )ai pu'in eCu-eran'i #i lipsi'i de verv&.
Factorul eCtraversie apare caracteri.at prin adJective -ipolare precu)% eCtraversie vs.
introversie, sprinten vs. nevor-&re', conduc&tor vs. ti)id, cople#itor vs. t&cut, plin de via'& vs.
plictisitor =SD/F2">+ eCtravert, vor-&re', afir)ativ, ver-al, energic, direct, activ, ,ndr&.ne',
viguros, f&r& constr*ngeri, fa'& de introvert, ru#inos, lini#tit, re.ervat, nevor-&re', inhi-at, se
retrage, ti)id, neaventuros =6old-erg, 7882>+ do)inant, afir)ativ, do)inator, plin de for'&, cu
,ncredere ,n sine, sigur de sine, fer), persistent, fa'& de -l*nd, ru#inos, ti)id, f&r& for'&, indirect,
fricos, neagresiv, neautoritar =2DS3(, Qiggins, 7880>.
8F
DESCHIDEREA (O)
Mai pu'in cunoscut dec*t ceilal'i doi, eCist& un relativ de.acord ,n privin'a con'inutului de
tr&s&turi ale acestui superfactor.
$le)entele care apar ,n cercet&rile e)pirice ale lui /osta #i Mc/rae sunt% i)agina'ia
activ&, sensi-ilitatea estetic&, aten'ia pentru via'& #i si)'&)intele interioare, preferin'a pentru
varietate, curio.itatea intelectual&, independen'a ,n )odul de a g*ndi lucrurile. Dceste aspecte nu
se asocia.& ,n )od necesar cu educa'ia sau cu inteligen'a general&+ de aceea, autorii prefer&
denu)irea de 0deschidereL, alternativei de 0factor intelectualL. Sunt cuprinse #i aspecte stilistice
ale inteligen'ei dar nu)ai par'ial, precu) g*ndirea divergent&. Pot eCista persoane inteligente dar
cu o g*ndire li)itat& la realitatea tr&it& #i reversul, indivi.i foarte deschi#i dar cu o capacitate
intelectual& )odest&. Spre deose-ire de unele teorii conte)porane asupra a-ilit&'ilor cognitive,
/osta #i Mc/rae nu consider& )&surile a-ilit&'ii cognitive ca 'in*nd de sfera personalit&'ii
propriu3.ise, de#i unele configur&ri factoriale aduc ,n i)agine un astfel de aspect, )ai pu'in clar
deli)itat, pe locul 9.
Polul lipsei de deschidere duce la un co)porta)ent conservator, cu preferin'& pentru
fa)iliar, cu o via'& afectiv& 0cu surdin&L =/osta #i Mc/rae>. <ipsa de deschidere nu ,nsea)n&
intoleran'& sau agresivitate autoritar& aspecte care fac o-iectul fa'etelor scalei de agrea-ilitate.
!n acela#i sens, deschiderea nu ,nsea)n& lips& de principii. Dutorii a)ericani nu consider& cu
necesitate deschiderea ca un superfactor valoros valoarea deschiderii sau lipsei de deschidere
depinde de conteCtul situa'ional.
/a*e'ele !es#5!er
O3+ Des#5!ere s"re &an'e$e
/u o i)agina'ie vie, visea.& nu pentru a sc&pa din situa'ie, ci pentru c& astfel ,#i creea.& o
via'& interioar& -ogat& #i plin&. /ei afla'i la polul opus sunt )ai pro.aici, prefer& ca )intea s& le
lucre.e ,n li)itele a ceea ce fac aici #i acu).
O6+ Des#5!ere -n "lan es'e'#
Persoane care aprecia.& profund arta #i fru)osul =poe.ia, )u.ica, pictura ,i captea.&>,
f&r& ca aceasta s& i)plice #i talent artistic de.voltat sau -un gust+ )ai degra-&, acest tip de
deschidere ,i conduce spre l&rgirea cuno#tin'elor din do)eniile respective. <a polul opus sunt cei
f&r& interes pentru art& #i fru)os.
S3% Deschidere spre )odurile proprii de a si)'i
Dspectele acestei fa'ete vi.ea.& o apreciere fa'& de tr&irile #i senti)entele interioare+
e)o'iile fiind considerate ca o parte i)portant& a vie'ii, ele sunt #i foarte diferen'iate #i, ,n acela#i
ti)p, )ai profunde dec*t la al'i oa)eni. <a polul opus, afectele sunt )ai pu'in diferen'iate, )ai
degra-& directe, lipsite de nuan'e, persoanele de acest tip nici nu le acord& vreo aten'ie deose-it&.
O9+ Des#5!ere -n "lanul a#*unlor
$Cist& la acest factor, do)inant&, dorin'a de a ,ncerca fel de fel de activit&'i, noi locuri sau
chiar de a )*nca )*nc&ruri noi, neo-i#nuite. De3a lungul ti)pului, ,ncearc& tot felul de ho--43
uri. <a polul opus, se )anifest& nevoia de a se ancora ,n ceea ce este deJa ,ncercat sau 0adev&ratL,
de a nu se schi)-a ni)ic.
OE+ Des#5!erea -n "lan !ea'#
@u)it de unii 0curio.itate intelectual&L =FisAe, 78N8>, factorul i)plic& o deschidere a
interesului, a 0)in'iiL pentru noi idei, aspecte neconven'ionale, preferin'a pentru discu'ii #i
argu)ent&ri filosofice. De#i nu i)plic& ,n )od necesar inteligen'a ca a-ilitate ,nalt de.voltat&,
poate contri-ui ,n ti)p la de.voltarea poten'ialului intelectual =/osta R Mc/rae>. Polul opus
indic& o curio.itate s&rac&, interese li)itate, centrare pe o pro-le)atic& restr*ns&.
8M
OF+ Des#5!ere -n "lanul (alorlor
Dstfel de persoane au ca tr&s&tur& specific& faptul c& sunt gata )ereu s& reeCa)ine.e
valorile, fie ele sociale, politice, religioase etc. @u iau ni)ic ca garantat. <a polul opus sunt
persoanele care tind s& accepte autoritatea #i tradi'iile pre'uite ,n cultura respectiv&, fiind ,n
genere conservatori #i dog)atici =(oAeach, 7890>.
!n do)eniul adJectivelor, ga)a este relativ larg&, ,n func'ie #i de accep'ia caracteristic&.
Dstfel, instru)entul italian denu)e#te factorul 0deschidere )ental& vs. ,nchidereEopacitate
)ental&L, cu adJectivele neconven'ional vs. tradi'ionalist, receptiv vs. neli-eral, eclectic vs.
conservator, creativ vs. conven'ional, trea. vs. iu-itor de o-iceiuri =SD/"2F>. 2nstru)entul creat
de 6old-erg denu)e#te factorul 0intelectL, descris de adJectivele% intelectual, creativ, co)pleC,
i)aginativ, str&lucitor, filosofic, artistic, profund, inovativ, introspectiv, fa'& de neintelectual,
neinteligent, nei)aginativ, necreativ, si)plu, nesofisticat, nerefleCiv, lipsit de spirit de
o-serva'ie, f&r& interoga'ii, superficial. ?arianta lui Qiggins denu)e#te factorul 0deschidere la
eCperien'&L #i ,l descrie prin% filosofic, preferin'& pentru g*ndire a-stract&, i)aginativ, refleCiv,
cu interese literare, cu tendin'a de a pune ,ntre-&ri, individualist, neconven'ional, cu )intea
deschis&, fa'& de conven'ional, neartistic, neliterar, nerefleCiv, neco)pleC, nei)aginativ,
nea-stract, necercet&tor, f&r& s&3#i pun& ,ntre-&ri, nefilosofic.
AGREA=ILITATEA (A)
Factorul agrea-ilitate apare, ase)eni eCtraversiei, ca di)ensiune pregnant interpersonal&.
Dspectele centrale ale factorului sunt% altruis)ul, un co)porta)ent cooperant, si)patetic #i de
aJutorare a altora, cu tendin'a de a3i considera pe ceilal'i la fel de si)patetici #i gata s& le ofere
spriJinul. Uneori, nivelele ,nalte se)nific& #i tipul de persoan& dependent& =/osta R Mc/rae,
7880>.
Spusul descrie un co)porta)ent do)inant #i antagonist, egocentric, sceptic fa'& de
inten'iile altora, co)petitiv. Ddesea, e)piric, repre.int& o persoan& narcisist&, antisocial&, uneori
cu posi-ile tul-ur&ri de tip paranoid =/osta R Mc/rae, 7880>.
/a*e'ele a7rea)l'%*
A3+ 0n#re!ere
Factorul indic& ,n plan e)piric o dispo.i'ie spre un co)porta)ent ,ncre.&tor, care ,i
consider& pe ceilal'i one#ti #i -ine inten'iona'i. <a polul opus apar cinicii #i scepticii, care ,i
consider& pe ceilal'i fie periculo#i, fie lipsi'i de onestitate.
A6+ Sn#er -n e;"rmarea o"nlor< -n #on!u'%
Un astfel de factor, intrat ,n co)ponen'a agrea-ilit&'ii, se refer& la un )od deschis, sincer,
franc #i ingenios de )anifestare. <a polul opus sunt cei c&rora le place s&3i )anipule.e prin
ceilal'i prin flat&ri, ,n#el&ciune, )inciun& #i care consider& aceste tactici drept deprinderi sociale
necesare, iar pe cei opu#i lor ,i consider& naivi.
Dutorii o-serv&, relativ la interpretarea factorului, necesitatea de a nu eCtinde se)nifica'ia
sa dincolo de co)porta)entul interpersonal+ astfel de persoane tind ca ,n )odul de a3#i eCpri)a
g*ndurile, e)o'iile reale s& fie indirec'i, precau'i, )anipul*nd felul de eCpri)are. Deci nu tre-uie
interpretat ca fiind ei ,n#i#i )anipulativi #i lipsi'i de onestitate.
A8+ Al'rusm
Dstfel de persoane au interes activ pentru -inele altora, sunt genero#i, plini de
considera'ie, gata s& aJute. <a polul opus sunt cei centra'i pe propria persoan&, care e.it& s& se
a)estece ,n pro-le)ele altora.
88
A9+ =un%(on*a
Factorul se )anifest& )ai ales la nivelul conflictului interrela'ional% persoane care au
tendin'a s& cede.e, s&3#i inhi-e agresivitatea, s& uite, s& ierte+ relevant& este -l*nde'ea #i
a)a-ilitatea. <a polul opus, agresivitatea, tendin'a spre co)peti'ie #i eCpri)area direct& a )*niei,
enerv&rii, furiei.
AE+ Mo!es'a
Mode#ti, u)ili f&r& s& le lipseasc& ,n )od necesar ,ncrederea ,n sine sau aprecierea. Polul
opus apar'ine celor care se consider& superiori altora, iar ceilal'i ,i consider& arogan'i sau
,ncre.u'i. @ivelul patologic al lipsei de )odestie face parte din sindro)ul narcisist.
AF+ =l,n!e*ea
Fa'eta indic& atitudini de si)patie #i preocupare fa'& de se)eni% sunt sensi-ili la nevoile
altora, la latura social& a politicului. <a polul opus sunt cei )ai duri, cu ini)a 0,)pietrit&L, prea
pu'in si)'itori #i deloc )ilo#i+ se consider& reali#ti, ra'ionali, condu#i de logica rece.
Dgrea-ilitatea este un superfactor ,n genere controversat. $Cist& ,ns& unele deose-iri ,ntre
datele de cercetare de )ai sus #i adJectivele descriptive din scalele de ter)eni -ipolari. Dstfel%
altruist vs. cinic, afectiv vs. r&.-un&tor, si)patetic vs. individualist, ospitalier vs. egoist,
nonviolent vs. suspicios, pentru lista italian& =SD/"2F>+ -l*nd, cooperant, si)patetic, cald,
,ncre.&tor, plin de considera'ie, pl&cut, agrea-il, ofer& aJutorul, generos, fa'& de rece, lipsit de
-l*nde'e, nesi)patetic, ne,ncre.&tor, dur, care pretinde altora, -&d&ran, egoist, necooperant,
necarita-il =6old-erg, 7882>+ -l*nd, a)a-il, tandru, dr&gu', carita-il, si)patetic, se aco)odea.&,
f&r& )oJicie, fa'& de lipsit de c&ldur&, necarita-il, crud, cu ini)a de piatr&, dur, nesi)patetic, rece
=Qiggins, 7880>.
CON1TIINCIOZITATEA (C)
Do)eniul acestui factor se refer& la autocontrol, su- aspectul capacit&'ii de
autoorgani.are, ,ndeplinire a ,ndatoririlor, planific&rii+ sunt persoane care ,#i definesc #i ur)&resc
scopurile, hot&r*'i #i cu voin'a for)at&. Dutorii a)ericani consider& c& reali.&rile de valoare din
orice profesie, fie #i una artistic&, 'in de acest superfactor #i de fa'etele sale. Sunt oa)eni
scrupulo#i, de ,ncredere, punctuali. Polul opus nu se caracteri.ea.& cu necesitate prin lipsa de
si)' )oral, dar apare o )ai sc&.ut& eCactitate ,n aplicarea principiilor )orale, o )anier&
u#uratic& de a3#i ur)&ri sau ,ndeplini sarcinile. Sunt date e)pirice care indic& tendin'a spre
hedonis) #i interesul do)inant pentru via'a seCual& =/osta #i Mc/rae, 78M9>.
/a*e'ele #on4'n#o$'%*
C3+ Com"e'en*a
/on'ine senti)entul de a fi co)petent, capa-il, prudent, eficient+ sunt oa)eni ,n general
preg&ti'i pentru via'&. Polul opus se)nific& o ,ncredere redus& ,n propriile capacit&'i. Dintre cele
#ase fa'ete, co)peten'a se asocia.& cel )ai -ine cu sti)a de sine #i centrul de control interior
=/osta, Mc/rae #i D4e, 7887>.
C6+ Or!nea
2ndivi.i -ine organi.a'i, li)pe.i, clari+ ,#i p&strea.& lucrurile la locul lor. Polul opus
indic& o autoapreciere sc&.ut& privind organi.area #i )odul pu'in )etodic de lucru. !)pins la
eCtre)&, factorul de ordine poate face parte din sindro)ul co)pulsiv.
C8+ Sm*ul !a'ore
/ondus& de con#tiin'&, de responsa-ilitatea asu)&rii con#tiente, persoana ader& strict la
principiile etice, ,#i ur)&re#te scrupulos ,ndatoririle )orale. <a polul opus apare un
co)porta)ent )ai degra-& supus ,nt*)pl&rii #i, ,ntr3o )&sur&, nu te po'i -a.a #i nu po'i avea
,ncredere ,ntr3o astfel de persoan&.
700
C9+ Dorn*a !e real$are
Factorul structurea.& at*t nivelul de aspira'ie, c*t #i perseveren'a ,n reali.area lui+
repre.int& acei indivi.i harnici, care3#i conduc via'a dup& o anu)e direc'ie. @ivelele foarte
ridicate ,ns& pot indica o prea )are investire a vie'ii eCclusiv ,n aceast& direc'ie, a )uncii, a
carierei ,n sensul sindro)ului 0:orAahoolicL =ahtia'i dup& )unc&>. <a eCtre)a opus& apar
apaticii, chiar lene#ii, care nu sunt condu#i de dorin'a reu#itei, le lipse#te a)-i'ia #i scopul -ine
preci.at, f&r& a tr&i insatisfac'ii pentru nivelul sc&.ut al reu#itei.
CE+ Au'oD!s#"lna
(epre.int& capacitatea de a ,ncepe o sarcin& #i de a o duce la -un sf*r#it ,n ciuda plictiselii
sau a altor posi-ile distrageri ale aten'iei+ sunt oa)enii care se )otivea.& pentru a duce la -un
sf*r#it ceea ce ,ncep. <a polul opus, tendin'a este de a a)*na ,nceperea ac'iunii, de a se descuraJa
cu u#urin'&, de a a-andona ceea ce au de f&cut, deci o sc&.ut& auto3disciplin&. Se face #i aici
deose-irea, confor) datelor e)pirice, ,ntre autocontrolul care duce la disciplin& #i cel responsa-il
de i)pulsivitate+ i)pulsivii nu re.ist& s& fac& ceea ce nu vor din lipsa sta-ilit&'ii e)o'ionale, ,n
ti)p ce ceilal'i nu se pot for'a s& fac& ceea ce ar dori din lipsa unei )otiv&ri adecvate =/osta R
Mc/rae>.
CF+ Del)erare
Fa'eta repre.int& tendin'a de a g*ndi atent ,nainte de a ac'iona, chi-.uin'a #i precau'ia
fiind aspectele centrale ale factorului. <a eCtre)a cealalt& apar cei pripi'i, care ac'ionea.& f&r& s&
Judece consecin'ele. !n varianta cea )ai -un&, sunt )ai spontani #i, la nevoie, capa-ili s& decid&.
Factorul este descris ,n plan adJectival astfel% scrupulos vs. i)precis, precis vs.
de.ordonat, harnic vs. inconstant =SD/"2F>+ organi.at, siste)atic, eCact, practic, curat, eficient,
atent, lini#tit, con#tient, pro)pt, fa'& de de.organi.at, negriJuliu, nesiste)atic, ineficient, pe care
nu te po'i -a.a, nepractic, negliJent, inconsecvent, ha.ardat, neatent =6old-erg>+ organi.at,
ordonat, clar, curat, eficient, planificat, siste)atic, eCact, cu autodisciplin&, de ,ncredere, fa'& de
uituc, care nu inspir& ,ncredere, nepractic, f&r& disciplin& =Qiggins>.
9. 9. Da'e !e #er#e'are "r(n! le7%'ura !n're )7 &(e 4 su"er&a#'or mo'(a*onal
De#i ,n structura factorial& a superfactorilor, structur& sta-ilit& e)piric, sunt captate
aspecte care 'in evident de )otiva'ie, stricto sensu ei nu repre.int& resorturile )otiva'ionale a#a
cu) sunt ele studiate distinct de teorii ale )otiva'iei, ale valorilor etc. ?o) pre.enta ,n cele ce
ur)ea.& c*teva re.ultate ale unor cercet&ri eCperi)entale care au avut ca scop posi-ila corelare a
superfactorilor cu do)eniul )otiva'iei, considerat distinct.
/ercet&rile curente asupra )otiva'iei se aCea.& ,n general pe 0unicit&'ile de nivel )ediuL
=/antor, 7880> precu) sarcinile eCisten'iale, proiectele personale, care sunt considerate o punte
,ntre tr&s&turi, g*ndire #i co)porta)ent. Dcest tip de )otiva'ii sunt anali.ate de o-icei prin
op'iunile sau alegerile de .i cu .i #i prin constructele specifice individului studiat =/antor R
TirAel, 7880>.
Dintre cercet&torii care au a-ordat ,n aceast& vi.iune corela'ia dintre proiectele personale
#i superfactorii personalit&'ii sunt, ,n 7882, <ittle, <ecci R QatAinson #i ,n 788N, (o-erts R
(o-ins. ?i.iunea celui de al doilea studiu este focali.at& ,ns& pe aspira'iile de ter)en lung,
precu)% nevoia unei cariere, nevoia de a avea fa)ilie ,n sens tradi'ional sau un anu)e stil de
via'&, despre care consider& c& sunt )ai se)nificative, ,n )&sura ,n care astfel de scopuri pe
ter)en lung vor influen'a via'a persoanei de3a lungul anilor =nu al unor s&pt&)*ni sau .ile> #i, ,n
acela#i ti)p, antrenea.& insul ,n construc'ia desf&#urat& a unui conteCt social specific =de
707
eCe)plu, de.voltarea unei fa)ilii nu)eroase, coeren'a ,n )odul de a tr&i>. Dceste conteCte
specifice au, cel )ai adesea, o natur& interpersonal& #i pot reflecta reali.&ri 0care au consecin'e
pentru de.voltarea persoaneiL =(o-erts R (o-ins>.
Studiul eCperi)ental al tuturor tipurilor de scopuri eCisten'iale posi-ile ,n nu)&r de 3M
a condus la deli)itarea factorial& a #apte superfactori )otiva'ionali care le grupea.& coerent,
o)ogen, independent. Dstfel, definite de (o-erts R (o-ins, apar tre-uin'ele de%
7. 1tatut i prestigiu, care grupea.& nevoia de a avea o carier& de prestigiu sau un statut
superior, a deveni un o) de afaceri eCecutant, a avea propria afacere, a avea carier&, a te preg&ti
pentru a-solvirea studiilor, a avea un standard de via'& ,nalt #i -og&'ie+
2. Realizri creative tre-uin'a de a produce ,n do)eniul artistic, a scrie opere de fic'iune
#i poe.ie, a fi un )u.ician reali.at, a reali.a perfor)an'e ,ntr3un do)eniu al artei, a spriJini
activit&'ile artistice #i artele fru)oase+
3. 1copuri comunitare a aJuta pe al'ii afla'i la nevoie, a )unci pentru -un&starea altora,
a lua parte la serviciile pu-lice #i de voluntariat co)unitar+
N. 1til de via e-citant a se distra, a tr&i o via'& palpitant&, a tr&i noi #i variate
eCperien'e de via'&+
B. In*luen politic a avea influen'& ,n pro-le)ele politice, a deveni un lider co)unitar+
9. Relaii de *amilie satis*ctoare a avea rela'ii )aritale satisf&c&toare, a avea copii, a3i
face pe p&rin'i )*ndri, a avea rela'ii de fa)ilie ar)onioase+
F. 1copuri spirituale a participa la activit&'i religioase, a3'i centra aten'ia pe via'a
spiritual& proprie.
Dv*nd acest ta-lou e)piric al organi.&rii valorilor #i scopurilor eCisten'iale, au sta-ilit
eCperi)ental corela'iile dintre "ig Five #i "ig Seven. Pe -a.a acestor corela'ii afir)&, ,)preun&
cu autorii care au studiat valorile de ter)en )ediu, c& scopurile pe care le ur)&re#te o persoan&
pot fi anticipate, pre.ise, ,n func'ie de tipul de de.voltare a superfactorilor personalit&'ii.
!n plus, se pune pro-le)a c&, odat& sta-ilit& corela'ia dintre di)ensiunile de -a.& ale
personalit&'ii #i structura )otiva'ional&, diagno.a personalit&'ii cap&t& )ai )ult& consisten'&. De
eCe)plu, asigur*nd o i)agine interac'ionist& ,n )&sura ,n care indivi.ii aspir& spre scopuri
eCisten'iale care sunt sus'inute de specificul tr&s&turilor personalit&'ii, care, la r*ndul lor, sunt
sus'inute de )otiva'ii specifice. De ase)enea, astfel de date per)it o vi.iune )ai clar& asupra
rela'iilor dintre tr&s&turi #i scopuri ,ntr3o perspectiv& a de.volt&rilor posi-ile, ,n conteCte posi-ile,
ale personalit&'ii.
!n afara nevrotis)ului, toate celelalte di)ensiuni -a.ale ale personalit&'ii au corelat
se)nificativ cu superfactorii )otiva'ionali+ de ase)enea, to'i cei #apte factori )otiva'ionali, ,n
afara scopurilor spirituale, pre.int& corela'ii se)nificative cu di)ensiunile personalit&'ii. Pentru o
i)agine co)plet&, red&) aceste corela'ii =pre.ent*ndu3le ,n ordinea descresc&toare a )&ri)ii
corela'iei>% e-traversia corelea.& po.itiv se)nificativ cu nevoia de stil de via e-citant, de
in*luen politic, de statut i prestigiu, de relaii de *amilie satis*ctoare+ agrea#ilitatea
corelea.& negativ se)nificativ cu nevoia de statut i prestigiu, de in*luen politic, de stil de
via e-citant #i po.itiv se)nificativ cu nevoia de scopuri comunitare #i relaii de *amilie
satis*ctoare+ contiinciozitatea corelea.& po.itiv se)nificativ cu nevoia de statut i prestigiu+
deschiderea corelea.& negativ se)nificativ cu nevoia de statut i prestigiu, de relaii de *amilie
satis*ctoare #i po.itiv cu nevoia de realizri creative, de scopuri comunitare #i de stil de via
e-citant.
9.E. Da'e !e #er#e'are "r(n! semn&#a*a su"er&a#'orlor "ersonal'%* -n ra"or' !e
sn!roamele #ln#e
702
/ercet&rile efectuate cu aJutorul chestionarului @$S P2 au dus echipa autorilor /osta #i
Mc/rae spre conclu.ia c& ,n trei dintre dispo.i'iile generale ale personalit&'ii deschiderea la
eCperien'&, eCtraversia #i nevrotis)ul sunt ,nr&d&cinate diferen'ele individuale ,n raport cu
dispo.i'ia spre tul-ur&ri psihotice.
De#i chestionarul nu a fost proiectat pentru a fi folosit ,n diagno.a clinic&, din perspectiva
si)pto)elor din DSM 2223( tr&s&turile de personalitate, dintre care unele sunt )&surate prin @$S
P2 (, sunt relevante ,n psihodiagno.a unor variate tul-ur&ri psihopatologice, ,n special a celor din
aCa 22 tul-ur&ri de personalitate =Qiggins R Pincus, /osta #i Qidinger, 788N>. Scorurile
eCtre)e la unele scale pot sugera anu)ite tul-ur&ri care, ulterior, pot fi evaluate #i prin
instru)ente specifice. De eCe)plu, @N ,nalt poate sugera eCisten'a unei fo-ii sociale+ /3 sc&.ut,
tul-ur&ri de personalitate de tipul antisocialului. De ase)enea, dac& evaluarea scorurilor este
reali.at& ,n conteCtul datelor despre situa'ia eCisten'ial& pre.ent& a su-iectului, se poate aJunge
at*t la o conclu.ie privind cronicitatea unei )anifest&ri psihopatologice ,n ca.ul unor fa'ete @ cu
scoruri ,nalte, dar poate indica #i reversul, stresori specific situa'ionali care au condus ,n pre.ent
la co)porta)ente reactive acute.
/osta #i Mc/rae ,#i pre.int& instru)entul ca se)nificativ pentru utili.are clinic& #i
terapeutic&.
S pri)& direc'ie este dat& chiar de folosirea @$S P2 ( pentru deter)inarea i)pactului
aspectelor psihopatologice sau al psihoterapiei asupra scorurilor la test. De eCe)plu, un episod
depresiv #i alte st&ri psihopatologice poate afecta de o-icei ,n direc'ia unei eCager&ri a
scorurilor fa'etelor la nivelul nevrotis)ului =/osta R Mc/rae, 7882>. Dup& re)isie, persoana
pre.int& scoruri se)nificativ )ai sc&.ute la @, dar, spun autorii, nu3#i va )odifica nivelele la
eCtraversie #i agrea-ilitate. /ercet&rile reali.ate cu @$S P2 ( pot, pe de o parte, s& sta-ileasc&
efectul de durat& sau tran.itoriu al diferitelor tehnici terapeutice asupra unora dintre fa'etele
di)ensiunilor personalit&'ii, iar pe de alt& parte se pot studia profile de personalitate distinctive
pentru diferite structuri nosologice, profile utile ,n clarificarea etiologiei tul-ur&rii =Qise, Fagan,
Sch)idt, Ponticas, /osta, 7887>.
Datele de cercetare ale autorilor a)ericani indic& corela'ii se)nificative ,ntre fa'ete ale
@$S P2 ( #i unele scale ale altor chestionare. Dac& ar fi s& ur)&ri), ,n sensul celor care ne
interesea.&, nu)ai corela'iile cu MMP2, a) g&si nu )ai pu'in de 73 =din 30 de fa'ete> ,n care
scalele @$S P2 ( corelea.& cu scale din MMP2. Dstfel, de eCe)plu, pentru @evrotis)% @7 cu
MMP2 co)porta)ente co)pulsive, @2 #i @B cu MMP2 -orderline, @3 #i @9 cu MMP2
dependen'&, @N cu MMP2 co)porta)ent de evitare. Pentru $Ctraversie% $2 cu MMP2 schi.oidie,
$ B cu MMP2 co)porta)ent antisocial+ pentru deschidere% S7 cu MMP2 -orderline, SN cu
MMP2 histrionis)+ pentru Dgrea-ilitate% D2 cu MMP2 co)porta)ent antisocial+ pentru
/on#tiincio.itate% /3 cu MMP2 co)porta)ent antisocial, /B cu MMP2 co)porta)ent pasiv3
agresiv =/osta R Mc/rae, 7882>.
Dintre cele )ai interesante re.ultate, se pot cita datele cercet&rilor lui Mason #i /laridge
=788N>, care au corelat datele o-'inute cu @eo P2 ( cu cele ale unui alt chestionar, S3<2F$
=SCford <iverpool 2nventor4 of Feeling and $Cperiences>, construit pentru a )&sura structura
factorial& a tr&s&turilor schi.otipale. 2nstru)entul este derivat dintr3o -aterie de pro-e inclu.*nd
$P\ =$4sencA>, S5D =scalele de personalitate schi.otipal&, /laridge>, S5" =scalele de
personalitate -orderline>, scala de schi.oidie MMP2, scalele de tip schi.otipal din 2nventarul lui
/hap)an, scala de halucina'ii a lui <auna4 #i Slade, scala de schi.ofrenie @ielsen #i Petersen.
Prin anali.& factorial&, s3a aJuns la separarea a patru factori coeren'i responsa-ili de varian'a
703
co)porta)entului =Mason, 788N> ,n tul-ur&rile de tip psihotic. Scalele, definite su- aspectul
con'inuturilor psihologice, )&soar& tendin'a spre tul-ur&ri de personalitate de tip schi.otipal.
Triri neo#inuite =Un$Cp> se refer& la tendin'e halucinatorii, tr&iri perceptive neo-i#nuite,
stiluri )agice de g*ndire =30 de ite)i privind hipersen.itivitatea sen.orial&, feno)ene de dS(T vu,
st&ri )odificate ale con#tiin'ei, tr&iri #i opinii telepatice>.
"ezorganizarea cognitiv =/ogDis> descrie dificult&'i privind aten'ia, concentrarea, luarea
deci.iei #i anCietatea social&, dispo.i'ii do)inate de lipsa de sens a vie'ii =2N de ite)i>, toate
av*nd relevan'& pentru personalit&'ile de tip -orderline #i schi.otipale, dar #i pentru st&rile
nevrotice.
Anhedonia introvertiv =2ntDn> descrie lipsa de pl&cere #i -ucurie ,n rela'iile cu socialul #i
cu activit&'ile sociale =2F de ite)i ce se refer& la lipsa de pl&cere pentru inti)itatea fi.ic& #i
e)o'ional&, cu accentuarea solitudinii #i independen'ei personale>. /onsiderat& ini'ial doar ca
se)n patogno)ic pentru schi.ofrenie, anhedonia se dovede#te prognostic& #i pentru si)pto)e de
tip depresiv =dependen'i de starea depresiv&>.
6oncon*ormismul impulsiv =2)p@on> se refer& la caracteristici de co)porta)ent precu)
lipsa de inhi-i'ie #i i)pulsivitatea =cei 23 de ite)i descriu co)porta)ente violente, auto3a-u.ive
#i lipsite de Judecat&>. Scorurile )oderate indic& un stil general de via'& nonconfor)ist #i li-ertin.
Dceste patru tipuri de clusteri.&ri privind tendin'ele spre de.volt&ri psihotice au fost
studiate ,n raport cu di)ensiunile "ig Five )&surate prin chestionarul @$S P2 (. /onclu.iile
cercet&rilor a)ericane care indic& valoarea prognostic& )ai ales pentru tul-ur&rile de
personalitate sunt confir)ate% personalitatea schi.otipal& de tipul anhedoniei introvertive se
reflect& ,n rela'iile negative cu superfactorul e-traversie. /on'inutul de tip -orderline al scalei de
dezorganizare cognitiv este ,nalt nevrotic. Tririle neo#inuite corelea.& negativ cu
deschiderea. Scala 4n)- corelea.& )oderat cu deschiderea #i nevrotismul )ai ales fa'etele
fante.ie, estetic #i senti)ente par a fi caracteristice pentru tr&irile neo-i#nuite>.
!n conclu.ie, chiar dac& instru)entul care )&soar& aceste dispo.i'ii de -a.& ale
personalit&'ii a fost construit ,n pri)ul r*nd pe loturi de nor)ali, o serie de cercet&ri indic&
)odalit&'i ,n care superfactorii #i fa'etele acestora sunt se)nificativi pentru do)eniul
psihopatologiei, pentru definirea profilului actual al dispo.i'iilor su-iectului, pentru for)ularea
unor diagnostice diferen'iale, pentru sta-ilirea tipului de psihoterapie #iEsau a planului de
trata)ent psihiatric.
9.F. A)or!%r s'ru#'urale+ mo!ele !e '" #r#um"le;
!n )od tradi'ional, cercet&rile s3au aCat pe solu'ii care aveau ,n vedere o structur& factorial&
si)pl&+ prin ur)are, rotau factorii ortogonal p*n& ,n po.i'ia ,n care, pe c*t de )ult posi-il,
varia-ilele erau ,nalt ,nc&rcate doar ,ntr3unul dintre factori #i pre.entau ,nc&rc&turi sc&.ute pentru
oricare dintre ceilal'i patru. !n )odelele si)ple, interpretarea factorilor de -a.ea.& pe varia-ilele
=ite)ii> care au ,nc&rc&tura lor cea )ai )are ,n acel factor dat. Dcest lucru apare foarte li)pede
dac& ar fi s& anali.&), de eCe)plu, listele de selec'ie ale testelor de tip adJective -ipolare, ,n care
fiecare dintre cei cinci factori apare repre.entat de un nu)&r de tr&s&turi =v. de eCe)plu la
SD/"2F, c*te cinci de fiecare factor>.
$Cist& ,ns& o serie de inconveniente ,n situa'ia ,n care utili.e.i datele pentru descrierea
propriu3.is& a unui co)porta)ent sau a personalit&'ii reale. Un pri) inconvenient st& ,n faptul c&,
empiric, nu e-ist ast*el de structuri simple =HendriAs, Hofstee, De (aad, 7883>. De ase)enea,
)aJoritatea ter)enilor care definesc una sau alta dintre di)ensiuni au, ,n fapt, )ai )ult de o
singur& ,nc&rc&tur& factorial& su-stan'ial&. Dstfel de date au fost puse ,n eviden'& de Hofstee, De
70N
(aad =7887>, care au de)onstrat c&, datorit& faptului c&, ,n genere, )aJoritatea ter)enilor au
,nc&rc&turi factoriale ,n .ona .33 3 .BB, deci de se)nifica'ie )edie, iar a doua ,nc&rc&tur& a
ter)enului are de o-icei valoarea ,n Jurul lui .2B, nu este corect ca aceasta din ur)& s& fie
interpretat& ca nul&, adic& s& nu fie luat& deloc ,n considera'ie =distan'a ,ntre ,nc&rc&tura )aCi)&
#i cea secundar& este prea )ic&>.
/onclu.ia este c&, din chiar eCtinderea datelor e)pirice, )aJoritatea ter)enilor care dau
su-stan'& celor cinci pari di)ensiuni au )ai )ult dec*t o singur& ,nc&rc&tur& su-stan'ial& #i nu
pute) negliJa, ,n interpretarea de fine'e, acest aspect =)aJoritatea ter)enilor sunt a)esteca'i ,n
doi dintre cei cinci factori, ce3i drept, av*nd contri-u'ii diferite>. !n plus, ,n )od real, nu)ele
tr&s&turilor =di)ensiunilor> tinde s& repre.inte a)estecuri de factori. !n consecin'&, locali.area
factorilor tinde s& fie insta-il&, iar denu)irile interpretative neechivoce sunt greu de g&sit
=Hofstee, De (aad, 6old-erg, 7882>.
Dstfel de considera'ii au dus cercet&rile, ,nc& de la ,nceputul anilor PM0, #i spre cel de al
doilea f&ga# posi-il #i anu)e ca, 'in*nd cont de ,nc&rc&turile factoriale ale diferi'ilor ter)eni, s&
se construiasc& )odele co)pleCe, cu o natur& geo)etric& su- aspectul repre.ent&rii spa'iale, ,n
care vectorii tr&s&turilor sunt caracteri.a'i de po.i'iile lor unghiulare ,ntr3un spa'iu -idi)ensional
sau tridi)ensional.
/ea )ai o-i#nuit& versiune este )odelul interpersonal construit de Qiggins ,n 78M2, care
se -a.ea.& doar pe interrela'ia a doi dintre cei cinci superfactori. Dcest tip de )odele structural
co)pleCe au fost denu)ite )odele circu)pleCe. Pe -a.a acestui )odel a fost construit 2DS3(
=2nterpersonal DdJective Scale (evised>, ca )etod& de evaluare -a.at& pe adJective Qiggins,
5rapnell, Phillips, 78MM>. /uprinde 9N de adJective singulare =de eCe)plu% do)inant> pentru care
su-iectul tre-uie s& evalue.e gradul de adecvare cu aJutorul unei scale <iAert ,n opt trepte.
(&spunsurile la ite)i sunt cu)ulate, for)*nd opt scale, fiecare denu)it& alfa-etic, ce sunt
po.i'ionate ,n direc'ia invers& acelor de ceas, pe peri)etrul unui cerc+ cele opt scale se dispun,
deci, de3a lungul unei structuri circu)pleCe deter)inate de doi factori ortogonali =dou& aCe>%
do)inan'a =aproCi)ativ corespun.&tor factorului eCtraversie> #i afectivitatea =Llove1, aproCi)ativ
corespun.&tor factorului agrea-ilitate>. Su-iec'ii pri)esc un glosar, pentru a se evita o
interpretare gre#it& a ter)enilor =adJectivelor>.
S alt& versiune, ulterioar& =78M8>, apar'ine lui 6old-erg R Pea-od4, care pun ,n eviden'&
o structur& posi-il& co)pleC3factorial&, construit& pe -a.a a dou& )odele circu)pleCe
interconectate, angaJ*nd interrela'ia factorilor 2, 22 #i 222.
Modelele circu)pleCe, prin natura lor, dau o )ai )are #ans& de identificare a unor
clusteri de tr&s&turi care sunt, din punct de vedere se)antic, coe.ive.
S etap& ulterioar& a fost de a integra to'i superfactorii #i )odelele circu)pleCe ,n
adev&rate )odele geo)etrice tridi)ensionale, cvadridi)ensionale sau pentadi)ensionale. Un
pri) pas spre astfel de construc'ii este sfera, care are trei aCe, care pot fi $Ctraversia,
Dgrea-ilitatea #i /on#tiincio.itatea #i care ar con'ine at*t circu)pleCul -ifactorial al lui Qiggins,
c*t #i )odelul structurii du-lu3circu)pleCe al lui 6old-erg #i Pea-od4. Din centrul sferei,
i)aginea ar da i)presia un cer ,nstelat, cu un nu)&r de galaCii care repre.int& clusterii de
tr&s&turi #i cu spa'ii )ai )ult sau )ai pu'in goale, con'in*nd c*teva stele i.olate =6old-erg,
7882>. S integrare co)plet& ar ,nse)na ,ns& un )odel geo)etric cu cinci aCe =deci cu cinci
di)ensiuni>. /o)pleCitatea acestui )odel s3ar apropia de feno)enul viu, intercorelarea
si)ultan& a tr&s&turilor ,n func'ionarea lor eCisten'ial&, dar ar fi cvasi3i)posi-il de )anipulat ,n
plan psihodiagnostic.
/ercet&torii italieni, pornind de la li)ita principal& a )odelului si)plu factorial, acu.at de
a nu per)ite o distinc'ie conceptual& dintre structur& #i feno)en =Perugini, 7883>, disting de
70B
ase)enea ,ntre nivelul individuali.&rii unei structuri #i nivelul repre.ent&rii feno)enului. !n
,ncercarea de a g&si un echili-ru ,ntre cerin'ele practice care ,)ping spre si)plificarea structurii,
pe de o parte, #i co)pleCitatea #i gradul de repre.entativitate ,n )odel a feno)enului real, pe de
alt& parte, consider& c& pasul firesc ,n continuare este s& se adopte #i la nivelul construirii un
instru)ent chestionar al personalit&'ii )odelul circu)pleC.
Dintre cei care studia.& aceast& posi-ilitate #i lucrea.& la eCperi)entarea unui astfel de
instru)ent sunt Hofstee, De (aad R 6old-erg, ,ncep*nd cu 7882, #i Perugini, 7883.
Modelul pri)ei echipe de cercetare se nu)e#te D"B/ 3 =D-ridged "ig3Five3Di)ensional
/ircu)pleC>. !n acest D"B/, fiecare tr&s&tur& este caracteri.at& de ,nc&rc&turile sale ,ntr3un
su-set de doi dintre cei cinci superfactori. !n )odel sunt 70 astfel de su-seturi. Dstfel, )odelul
D"B/ cuprinde 70 circu)pleCe -idi)ensionale for)ate lu*nd ca -a.& doi factori deodat&. Pentru
u#urin'a )anevr&rii, se utili.ea.& nu locali.area precis& prin po.i'ia unghiular& a fiec&rei varia-ile
a tr&s&turii, ci ,)p&r'irea planului circu)pleC ,ntr3un nu)&r li)itat de seg)ente, fiecare av*nd 30
de grade. Factorii adi'ionali sunt insera'i la unghiuri de 30 #i 90 de grade fa'& de fiecare dintre
factorii de -a.&. Un astfel de )odel este dat ,n aneC&.
!n construirea unui chestionar de personalitate, vi.iunea co)pleC& integr*nd cei cinci
factori influen'ea.& la trei nivele =Hofstee, De (aad, 6old-erg>% la nivelul ite)ului unde coeren'a
conceptual& a scalei poate fi verificat& prin definirea fiec&rui ite) independent pe seg)entele
D"B/+ la nivelul scalei chestionarului interpretarea scalei ,n func'ie de ter)enii tr&s&turilor va
reflecta aceea#i definire a varia-ilelor ,n func'ie de seg)entele D"B/+ chiar denu)irea scalei, ca
al treilea nivel de co)pleCitate, poate suporta o opera'ie de clasificare siste)atic&. /a )arAeri ai
factorilor au r&)as doar 2B de ter)eni ,n )odelul D"B/, dintre care doar #ase sunt
)onofactoriali =puri din punct de vedere factorial>% vor#re #i tcut pentru factorul 2, gelos care
apare ,n factorul 22, *r gri( pentru factorul 222, an-ios pentru factorul 2?, imaginativ pentru
factorul ?. /eilal'i 7N sunt a)estecuri de doi factori+ sunt re'inute dou& tipuri de a)estecuri% unul
,n care un anu)it factor Joac& rolul principal #i unul ,n care acela#i factor Joac& rolul secundar.
!n construirea #i eCperi)entarea chestionarului, inten'ionat a fi un instru)ent util pentru o
ga)& larg& de nivele educa'ionale, care s& poat& evita discri)inarea anu)itor oa)eni sau grupuri
de oa)eni #i s& per)it& evalu&ri )ai o-iective, eCist& o procedur& care nor)ea.& etapele
=HendriAs, Hofstee, De (aad> astfel%
7. 2te)ii tre-uie for)ula'i la persoana a treia singular =au avantaJul de a putea fi folosi'i
at*t pentru autoevalu&ri c*t #i pentru hetero3evalu&ri, o-iectiv*nd perspectiva de reflec'ie pentru
autoevaluare>+ for)ularea tre-uie reali.at& ,n ter)eni o-serva-ili =feno)enele pur su-iective nu
pot fi o-servate adecvat de al'ii>.
2. Dv*nd ,n vedere, pe de o parte, faptul c& unele calific&ri precu) 0adeseaL sau 0cu
u#urin'&L antrenea.& co)para'ii cu un lot de co)para'ie relevant =indivi.i -ine cunoscu'i de
acela#i seC, ,n Jurul aceleia#i v*rste cu a su-iectului> #i c&, pe de alt& parte, cuvintele sau fra.&rile
dificile li)itea.& aplica-ilitatea chestionarului la nivele educa'ionale ,nalte #i i)plic& interpret&ri
,nc&rcate de idiosincrasii su-iective, este evitat acest gen de ite)i.
3. Se evit& #i nega'iile nenaturale =cu eCcep'ia unora de felul 0@u poate suporta s& fie
contra.isL>.
N. Fa'etele din D"B/ tre-uie ,n'elese ,ntr3o )anier& recursiv&+ pentru a defini o fa'et&
specific&, se ia ,n'elesul co)un al clusterului co)pus din ter)enii tr&s&turii, co)par*ndu3l cu
clusterul opus lui #i centr*nd fa'eta ,ntre cei doi clusteri adiacen'i. De eCe)plu, ,n'elesul fa'etei
2^22^ este definit de aspectele co)une de vesel, veselie, agrea-il, -ucuros, cordial, ,n co)para'ie
direct& cu negativist, )oroc&nos, ne,ncre.&tor, suspicios r&uvoitor, #i se centrea.& ,ntre
eCu-erant, spontan, deschis, pe de o parte, #i si)patetic, -ine inten'ionat #i a)ia-il, pe de alt&
709
parte. Dintre ite)ii care au fost for)ula'i av*nd acest con'inut% 0Dre o vor-& -un& pentru
oricineL, 0!#i face u#or prieteniL, 0Se descurc& -ine cu al'iiL. Pentru fa'eta opus&, 23223, dintre
ite)ii produ#i% 0Suspectea.& )otive ascunse la ceilal'iL, 0!i 'ine la distan'& pe ceilal'iL, 0!i face pe
oa)eni s& se si)t& neconforta-ilL. Pentru factorul adiacent, 2^ pur, ite)ii sunt de felul% 0Se si)te
,n largul s&u cu al'iiL, 0!#i arat& senti)enteleL, 0?or-e#te cel )ai )ultL. Pentru fa'eta adiacent&
22^2^, ite)ii sunt de felul% 0Face co)pli)enteL, 0!i respect& pe al'iiL, 0Dccept& oa)enii a#a cu)
suntL.
B. Sunt ad&uga'i ite)i ,n plus pentru ver-e #i pentru factorul ? =pentru a apropia structura
chestionarului de datele altor spa'ii lingvistice>.
9. Se pune pro-le)a aplica-ilit&'ii interna'ionale, deci de a se reali.a o traducere adecvat&
la nivelul li)-ilor olande.& =original>, engle.&, ger)an& #i astfel sunt selec'iona'i doar acei ite)i
care nu produc traduceri a)-igui sau per)it o traducere adecvat&.
Sunt ,ndep&rta'i to'i ite)ii care sunt pur #i si)plu descriptivi pentru tr&s&tur& =de
eCe)plu, 0Dre )ult& energieL, 0Dpare lipsit de logic&L> #i cer din partea su-iectului o
)unc& de atri-uire.
9.@. Cer#e'%r rom,ne4'. Re"l#area mo!elulu "s5oln7(s'# -n lm)a rom,n%
!n pre.ent, din 788B, @$S P2 ( face o-iectul unor cercet&ri ro)*ne#ti, at*t pentru
eCperi)entarea unei variante ro)*ne#ti a testului, c*t #i ca )&sur& de co)parare a datelor unor
chestionare pe -a.a li)-ii ro)*ne. S3a reali.at validarea #i etalonarea testului pe popula'ie adult&
=Minulescu, 2007>.
!n cadrul ipote.ei lingvistice, cercet&rile au fost conduse de M. Minulescu, organi.ate cu
studen'i din cadrul Universit&'ii "ucure#ti, catedra de psihologie #i au ,nceput din 788N s& se
de.volte din trei direc'ii%
7. reali.area unei cercet&ri lingvistice pornind de la leCiconul li)-ii ro)*ne, confor)
standardelor descrise+
2. reali.area unor cercet&ri e)pirice pentru eviden'ierea ter)enilor descriptivi prin i)aginea de
sine+
3. reali.area unei cercet&ri lingvistice pornind de la dic'ionarele de prover-e autohtone, pentru
deli)itarea acelor structuri )etaforice adecvate ca descriptori de personalitate.
!n ur)a aplic&rii procedurilor de selec'ie pentru for)ele liniei clasice de cercetare #i a
coro-or&rii listei de adJective o-'inute din leCiconul li)-ii ro)*ne cu lista de adJective o-'inute
din descrierile e)pirice =i)aginea de sine acceptat&, i)aginea de sine cu un con'inut proiectiv,
evaluarea unei fiin'e reale #i i)aginea de sine ideal&>, sunt ,n eCperi)entare /hestionarul D"/D3
M, /hestionarul ZDdolescentulZ #i o <ist& de adJective.
!n cadrul celei de a treia linii de cercetare, selec'ia prover-elor s3a reali.at pornind de la
realitatea c& un instru)ent precu) chestionarul se adresea.& predilect nivelului con#tiin'ei
su-iectului, prin )odul li)pede #i circu)scris se)antic de for)ulare a ite)ilor. Dceasta
constituie, de altfel, #i principala li)it& a chestionarului, instru)ent care nu se poate adresa unor
instan'e )ai profunde ale psihis)ului.
2pote.a pe care o for)ulea.& direc'ia a treia este c& prin utili.area unor ite)i construi'i
)etaforic, se antrenea.& ,n procesul de r&spuns )ai )ult dec*t si)pla capacitate a su-iectului de
a ra'iona logic, respectiv, este i)plicat #i con'inutul incon#tient al psihis)ului, prin )ecanis)ele
proiec'iei =co)pleCe, dorin'e ne#tiute sau neacceptate de su-iect etc>. Dcest con'inut psihic )ult
)ai co)pleC dar #i )ai aproape de caracteristicile reale ale personalit&'ii ,n accep'iunea de ,ntreg
coerent #i specific al con'inuturilor con#tiente #i incon#tiente ale psihis)ului, poate conduce spre
70F
reliefarea )ai diferen'iat& a unora dintre di)ensiunile personalit&'ii =sau chiar la noi date privind
factorii care, ,n )od o-i#nuit, apar ca re.iduali sau nu pot fi interpreta'i>. Dstfel, de eCe)plu, se
presupune c& se vor surprinde aspecte func'ionale sau de con'inut care nu pot intra ,n con'inutul
o-serva'iei directe a co)porta)entului, deci nu sunt diferen'iat eCpri)ate prin ter)eni singulari
=cuvinte, fie ele adJective, su-stantive, ver-e>. !n schi)-, la nivelul prover-elor, prin calitatea lor
de con'inuturi )etaforice, este cuprins& o o-serva'ie asupra co)porta)entului u)an care, de cele
)ai )ulte ori, nu poate fi eCplicat& coerent =de eCe)plu, nu po'i ,ntotdeauna spune de ce anu)e
con'inutul unui prover- contra.ice real sau aparent o eCplica'ie strict logic& a unui
co)porta)ent>. Prin faptul c& ,n)aga.inea.& ,n for)& restr*ns& )ai )ult dec*t aparen'a logic&,
dar #i prin faptul c& ,ns&#i eCpri)area este de tip )etaforic, prover-ele devin un -un prileJ de a
i)plica su-iec'ii ,n procesul de r&spuns% ,n autoevaluare sau heteroevaluare, su-iectul va alege un
r&spuns #i ,n func'ie de c*t de si)patic sau de antipatic ,i apare un prover-.
!n pre.ent, s3a reali.at selec'ia unora dintre prover-ele ro)*ne#ti din dic'ionar pe -a.a
criteriilor generale de selec'ie, sa reali.at o grupare a con'inuturilor transparente a prover-elor
confor) taCono)iei Dngleitner et al. =78M9> #i s3a reali.at un pri) chestionar de ite)i a
prover-e, care a intrat ,n eCperi)entare confor) procedurilor o-i#nuite discutate ,n pri)ul
capitol =Minulescu, 788B>.

Re"l#area mo!elulu "s5oln7(s'# =7 D /(e -n lm)a rom,n%
/ercet&rile reali.ate ,n li)-a ro)*n& au condus spre un )odel factorial cu o specificitate
fa'& de alte structuri factoriale ,n ceea ce prive#te co)po.i'ia factorilor #i ierarhi.area lor.
/ercetarea este desf&#urat& de M. Minulescu, ,ntre 788N 3 2002+ ,n diferite etape au
cola-orat studen'i ,n psihologie% Maria "lanche Ier-an, $lena M&d&lina Popa, /os)ina Popescu,
Drago# /io-&nescu, /ristian Sr)indan, <aura Dl)&#an.
$tape ,n cercetarea psiholingvistic& ro)*neasc&%
2. Dic'ionarul eCplicativ al li)-ii ro)*ne, D$H $Ctragerea a 72.890 ter)eni
=adJective, su-stantive>.
22. (educ'ia acestora prin 3 pa#i% eli)inare ele)ente tehnice, )edicale, arhaice, o-scure+
criteriul Z@atur&Z+ criteriul ZPersoan&Z% list& de NB3 ter)eni.
222. $Cperi)ent% Duto3descriere i)agine de sine =N variante>% 700 studen'i psihologie% 827
ter)eni.
2?. /onfruntarea celor 2 liste% anali.& eCpert =9 psihologi>.
?. /onstruire ite)i% /hestionar pilot D"/D 3 M #i a <istei de adJective.
?2. $Cperi)entare% <ot 200 su-iec'i% B0[ fe)ei, v*rsta )edie 29.9 ani cu li)itele ,ntre 78
3 F2 ani.
?22. D. Derul&ri ale anali.ei factoriale% Metoda co)ponentelor principale #i rota'ii
vari)aC% deli)itarea factorilor% anali.a varian'ei co)porta)entelor+ derularea
anali.elor factoriale pentru deli)itarea fa'etelor factorilor principali+
?222. ". /onstruirea variantei de eCperi)entare a /hestionarului D"/D3 M% selec'ia
ite)ilor cu ,nc&rc&turi )aJore #i f&r& ,nc&rc&turi )inore pe alt factor 3 o)ogenitatea
scalelor chestionarului+ derularea calculelor de fidelitate% )etoda consisten'ei interne+
derularea eCa)in&rii validit&'ii prin )etoda criteriului eCtern% teste cunoscute+
2H. /onstruirea unui )odel ierarhic 3 structural% circu)pleCele -ig five
DvantaJe%
p&strea.& organi.area ierarhic& a tr&s&turilor pe )ai )ulte nivele de a-strac'ie+
70M
per)it surprinderea )ai -un& a rela'iilor structurale dintre tr&s&turi ,n interiorul spa'iului
)ultidi)ensional #i dintre tr&s&turi #i aCele factoriale+
se poate reali.a )ai u#or ela-orarea fa'etelor factorilor care apar ca )odific&ri a fiec&rui
factor ,n func'ie de cel&lalt =o fa'et& pur& #i c*te M fa'ete )iCte cu varia-ile cu ,nc&rc&turi
principale ,n factorul dat #i ,nc&rc&tura secundar& pe polii po.itivi, respectiv negativi ai
celorlal'i N factori =Metoda Hofstee, 7882>+
calcularea ,nc&rc&turii varia-ilelor pe cei B factori principali+
se introduc, pentru fiecare pereche de 2 factori, ,nc& N factori secundari la 30 #i 90 grade+
se calculea.& ,nc&rc&turile varia-ilelor pe cei N0 de factori o-'inu'i% )atrice de varia-ile C
NB ,nc&rc&turi+
tr&s&turile sunt atri-uite polului factorial pe care au proiec'ia cea )ai )are+
sunt eli)inate tr&s&turile ale c&ror ,nc&rc&turi nu dep&#esc o valoare prag criteriu =.20>
pentru nici unul dintre factori.
9.G. C5es'onarul A=CDDM. Pre$en'area &a#'orlor 4 &a*e'elor a#es'ora
/ei B )ari factori ,n )odelarea -ig 3 five pentru li)-a ro)*n& pre.int& fiecare c*te B fa'ete.
Dcest lucru a condus la un chestionar care con'ine B scale principale #i 2B de scale structurale ale
celor principale.
5a-elul B% Pre.entarea factorilor #i fa'etelor D"/D3M
FD/5S(U< 2 $Ctraversie 3 2ntroversie
E2TRA>ERSIE
Dctivis) Spti)is) U)or D-ilitate
interpersonal&
Dfir)are
personal& =caut&
succesul >
E 3 E 6 E 8 E 9 E E
Pasivitate Pesi)is) <ips& u)or F&r& a-ilit&'i
sociale
De.interes
pentru afir)are
INTRO>ERSIE
FD/5S(U< 22% Maturitate adaptare vs. 2)aturitate, psihopatie
MATURITATE D ADAPTARE NORMAL
!ncredere ,n
ceilal'i
Ddaptativ,
conservator
Prietenos For'a inhi-i'iei For'a eului
M 3 M 6 M 8 M 9 M E
Manipulativ
ostil
(e-el Despotis) $Ccita-il,
irita-il
$gocentris)
PSIHOPATIE D IMATURITATE< AGRESI>ITATE
FD/5S(U< 222% Dgrea-ilitate vs. <ipsa agrea-ilit&'ii
AGREA=ILITATE
Dltruis) (o)antis), /&ldur& $)patie Snestitate,
708
senti)entalis) afectiv& corectitudine
A 3 A 6 A 8 A 9 A E
$gois) 2nsensi-ilitate (&ceal&
afectiv&
<ipsa e)patiei <ipsa onestit&'ii
LIPSA AGREA=ILIT.II
FD/5S(U< 2?% con#tiincio.itate vs. lips& de ordine
CON1TIINCIOZITATE
?oin'&,
perseveren'&
Spirit de
perfec'ionare
(a'ional,
o-iectiv
Planificare /ontrol
e)o'ional
C 3 C 6 C 8 C 9 C E
<ipsa
)o-ili.&rii
Superficial Su-iectiv (isipitor @elini#te,
anCietate
LIPSA ORDINII
FD/5S(U< ?% Dctuali.are vs. Stagnare
ACTUALIZARE =D525UD2@$ I2 MS52?De22 6$@$(D52?$ >
Dprofundare 5oleran'&,
deschidere
(afinare
personal&
2ndependen'&,
fleCi-ilitate
/reativitate
A# 3 A# 6 A# 8 A# 9 A# 9
Platitudine
intelectual&
2nterpretativ (udi)entar Dependent,
rigid
@on3creativ
STAGNARE =@S@$?S<U52?>
A"l#are% Se aplic& individual sau colectiv, fiecare su-iect av*nd la dispo.i'ie /hestionarul cu
ite)ii #i foaia de r&spuns. /hestionarul cuprinde 7B0 de ite)i. Se aplic& grilele #i se convertesc
notele -rute ,n note standard confor) etalon&rii ,n note standard.
In'er"re'are% 2nterpretarea se reali.ea.& confor) unor profile% se porne#te de la se)nifica'ia
calitativ& a factorului principal #i se trece apoi la deli)itarea fa'etelor #i a se)nifica'iei lor ,n
conteCtul factorului respectiv. Se integrea.& ,n final interpret&rile reali.ate pentru fiecare dintre
cei cinci factori ,ntr3o i)agine unitar& despre co)porta)entul persoanei.
E;em"l&#are "ro&l NEO PI R
Su-iect&, 3B ani
@otele 5 pentru factorii )ari%
@ BN+ $, NB+ S, 92+ D, N0+ / NM.
@otele 5 la su-factori%
@7 B8+ @2 BB+ @3, NF+ @N BM+ @B 99+ @9 NB
$7 NM+ $2 N0+ $3 BM+ $N BN+ $B B7+ $9 93
S7 99+ S2 93+ S3 BF+ SN 3M+ SB 9N+ S9 N8
D7 B0+ D2 3B+ D3 BN+ DN BB+ DB 3B+ D9 90
/7 BM+ /2 N9+ /3 NF+ /BN BN+ /B NM+ /9 NM
@evrotis) )ediu, $Ctraversie )edie spre introversie+ Deschidere peste )edie+ Dgrea-ilitate su-
)edie+ /on#tiincio.itate, )edie.
$ste, ,n general o persoan& echili-rat&+ @u pre.int& st&ri de tea)&, Jen&, fric& =@7 anCietate>, sau
senti)ente de inutilitate =@3>. @u are senti)ente de inferioritate =@N> $ste ceva )ai i)pulsiv&
=@B> de#i re.ist& nor)al la frustr&ri =@9>.
770
@u caut& ,n )od special rela'ia cu se)enii )ai degra-& are tendin'a de a fi re.ervat&=$7, $2>+
este ,ns& o persoan& c&reia ,i place s& se afir)e $3 #i pre.int& senti)ente po.itive de ,)plinire,
opti)is), stare de -ine.
2)agina'ie -ogat& S7 =cu pericolul su-iacent de a fugi de realitatea ca atare>. !i place fru)osul #i
ad)ir& valorile estetice S2, este deschis& spre idei neconven'ionale SB dar un interes sc&.ut
pentru ac'iuni noi , SN+ este deschis& spre valori diferite de ale sale.
Dre ,ncredere ,n oa)enii din Jurul ei D7, dar nu3#i eCpri)& direct senti)entele, D2. $ generoas&,
,i aJut& pe cei din Jur #i #tie s& coopere.e c*nd apar conflictele, DN. Pare ,ns& distant& #i nu este
direct agrea-il& ,n )&sura ,n care evit& , introversie, rela'ia cu se)enii.
este organi.at&, capa-il& #i eficient& ,n )unc&, /7, /2 #i /3+ re.olv& ceea ce ,#i propune, de#i nu
se confor)ea.& strict progra)ului, /B. $ste o persoan& capa-il& s& ia deci.ii.
E;'n!er
Ins'rumen'e !e '" =7 /(e
!n planul instru)entelor propriu3.ise, se lucrea.& fie cu teste structurate ,n fiecare li)-&, fie
folosind traduceri acreditate, eCperi)entate #i anali.ate factorial.
/a for)&, aceste instru)ente sunt de dou& tipuri% liste de adJective #i chestionare de
personalitate. Dintre cele )ai studiate e)piric #i utili.ate liste de adJective )en'ion&)%
FU3$R1 ="ipolar (ating Scales>, respectiv lista de adJective 6old-erg =78M7>, care
con'ine adJective ,n scale -ipolare+ repre.int& )arc&rii standard pentru structura
factorial& "ig Five #i const& din scale de evaluare ,n nou& puncte =70 pentru fiecare
dintre cei cinci superfactori>+
IA13R =2nterpersonal DdJective Scales (evised>, construit& de Qiggins =7880>+
$AR1 ="ipolar DdJective (ating Scales>, care cuprinde 7F8 de adJective -ipolare
organi.ate ,n scale+
1A$IF =Short DdJective /hecAlist "ig Five> un checAlist care cuprinde B0 de
adJective -ipolare pentru cele cinci scale, reali.at de Perugi, <eone, 6alluci, <auriola
=7883>.
/hestionarele cele )ai eCperi)entate #i cunoscute sunt%
6)C PI R =@$S Personalit4 2nventor4 (evised>, /osta R Mc/rae, 78M8+
PP5 =Professional Personalit4 \uestionnaire>, Vline R <apha), 7882+
DEP53III =TucAer)an3Vuhl)an Personalit4 2nventor4, for)a a 2223a>, 7882+
$F5 ="ig Factor \uestionnaire>, /aprara, "ar-aranelli, "orgogni, Perugini, 7883.
FFPI, <endric;s, <os*tee, "e Raad, GHHH
!n 7883, Sstendorf #i Dngleitner reali.ea.& un studiu co)parativ pe diferite instru)ente
care ,#i propun s& )&soare cei cinci superfactori% @$S P2 (, PP\, TVP\3222. Dutorii anali.ea.&
capacitatea scalelor acestor trei chestionare de a eviden'ia cei cinci superfactori, lucr*nd cu o list&
de adJective, deci un instru)ent derivat direct dintr3un studiu leCical, "D(S =scoruri factoriale
derivate din scale de evaluare cu 7F8 de adJective -ipolare>.
Datele relev& pentru @$S P2 ( capacitatea cea )ai veridic& de a o-'ine date pentru
)&surarea celor cinci superfactori. /elelalte dou& chestionare, PP\ #i TVP\3222, pre.int&
,nc&rc&turi factoriale )ai pu'in clare, scalele respective fiind puternic ,nc&rcate pentru )ai )ul'i
factori si)ultan, sau nu au nici o ,nc&rc&tur& factorial& clar& pentru vreunul dintre cei cinci.
Dstfel, de eCe)plu, nici una dintre cele cinci scale ale testului PP\ =insecuritate, -l*nde'e,
introversie, con#tiincio.itate, conven'ionalis)> nu pre.int& o ,nc&rc&tur& se)nificativ& pentru
777
factorul nevrotis)+ scalele insecuritate, introversie, conven'ionalitate contri-uie toate
se)nificativ la factorul deschidere =0intelectualL>+ scalele -l*nde'e #i introversie contri-uie
se)nificativ la factorul agrea-ilitate. Situa'ia este ase)&n&toare pentru TVP\3222, unde nici una
dintre cele cinci scale ale testului =i)pulsivitate, nevrotis) 3 anCietate, agresivitate3ostilitate,
activis) #i socia-ilitate> nu contri-uie la factorul intelectual =deschidere>+ de ase)enea, scalele
i)pulsivitate #i socia-ilitate contri-uie se)nificativ pentru factorul eCtraversie, iar scalele
i)pulsivitate #i activis) contri-uie se)nificativ la factorul con#tiincio.itate.
Ulti)a cercetare european& efectuat& de HendriAs, Hofstee, De (aad #i Dngleitner a
condus, din 788B, la instru)entul FFP2 =Five Factor Personalit4 2nventor4< 2nventarul de
personalitate al celor cinci )ari factori>, ,n trei versiuni standardi.ate% olande.&, engle.& #i
ger)an&.
FFP2 este un chestionar constituit iterativ ,n engle.&, olande.& #i ger)an&, din 700 de
propo.i'ii scurte, concrete care poate fi ad)inistrat ,n 70 7B )inute. !n afar& de scorurile pe cei
B factori, chestionarul poate fi folosit pentru a se calcula scorurile pe cele N0 de fa'ete -ipolare
care apar ca #i a)estecuri ale celor B factori. /hestionarul poate fi utili.at pentru auto3evaluare
dar #i pentru evaluare de c&tre al'ii.
/uprinde scoruri la cei cinci factori )ari defini'i, ,n aceast& variant& drept% $Ctraversie,
Dgrea-ilitate, /on#tiincio.itate, Sta-ilitate e)o'ional& #i, ulti)ul factor, Dutono)ie. !n plus fa'&
de aceste scale prin FFP2 por fi evaluate cele N0 de fa'ete -ipolare care apar ca a)estec al acestor
factori. MaJoritatea ite)ilor apar a fi a)estecuri de doi factori+ ace#ti ter)eni au o ,nc&rc&tur&
,nalt& pe un factor #i o ,nc&rc&tur& secundar& destul de su-stan'ial& pe un al doilea+ altfel spus, ei
sunt apropia'i de un vector ,n spa'iul cu cinci di)ensiuni care este po.i'ionat undeva ,ntre doi
dintre cei cinci factori.
$Ce)ple de astfel de tr&s&turi, respectiv ite)i% 0vesel1 =a)estec ,ntre 2^ cu 22^, 0-l*nde'e
22^ cu 2 ^+ ace#ti ter)eni se disting clar de ter)enii specifici pentru factori precu) 0eCtraversie1
pentru 2 ^ #i agrea-il1 pentru 22 ^. (e.ultatul este o parti'ionare a spa'iului tr&s&turilor ,n 80 de
0fa'ete1 care con'in clusteri de ter)eni de tr&s&turi care sunt )ult )ai o)ogeni dec*t cei B )ari
clusteri ai )odelului structurii si)ple tip "F. Modelul D"B/ ofer& instru)entului FFP2 un punct
de ancorare )ult )ai -un pentru interpretare ,n virtutea repre.ent&rii sale nuan'ate ,n ,n'elesul
tr&s&turii.
Dutorii su-linia.& legat de factorul cinci, faptul c&, ,n cadrul cercet&rilor desf&#urate ,n
cadrul paradig)ei psiho3leCicale, cel de al ?3lea factor este relativ insta-il. 2nsta-ilitatea se
)anifest& nu nu)ai la nivelul definirii =ini'ial denu)it 0cultur&1 5upes #i /hristal, 7897, apoi
0intelect1 6old-erg, 7880, Sstendorf,7880, 0creativitate1 Kohnson, 788N, Saucier, 7882,
0originalitate1 Saucier, 7882, sau 0i)agina'ie1 Saucier, 7882, 788N, ori 0deschidere la
eCperien'& /osta #i Mc/rae, 78MB, 7882>1+ c*t )ai ales la nivelul con'inutului #i a
replica-ilit&'ii lui.
Studiile care au condus la FFP2 nu au reu#it s& aJung& la a ?3a di)ensiune defini-il& ca
2ntelect. Definirea factorului ca 0autono)ie1 s3a reali.at ,n )&sura ,n care au fost o-'inu'i
ter)eni puri factoriali precu)% 0leag& lucrurile laolalt&1, 0vrea s&3#i for)e.e propria opinie1,
0anali.ea.& pro-le)ele1 to'i pentru polul po.itiv vs. Pentru polul negativ , 0ur)ea.& pe al'ii1,
copia.& pe al'ii1 sau 0face ce fac #i al'ii1 . Marea )aJoritate de propo.i'ii ite)i inclu#i ,n grupul
final apar ca a)estecuri ,ntre factorul ? #i factorul 222 =con#tiincio.itate>. DdJective ca
0inteligent1, 0,n'elept1, 0rapid1, 0de#tept1 ca opuse lui 0neinteligent1, 0ne,n'elept1, 0stupid1 s3au
asociat cu a)estecul dintre ?^222^ E?32223.
Dintre cele trei structuri lingvistice ger)anice, doar structura factorial& propriu3.is
ger)an& =Sstendorf, 7880> a pre.entat un factor clar de 2ntelect. Mie.ul factorului a)ericano
772
engle. se refer& =Saucier #i 6old-erg, 7889> la tr&s&turi care se leag& )ai degra-& de Dutono)ie
=filosofic, interogativ, intuitiv>, ,n ti)p ce tr&s&turile ce se sunt caracteristice pentru 2ntelect
=precu) inteligent, intelectual, str&lucitor> au proiec'ii )ari ,n a)estecul dintre ?^ 222^. !n
conteCt, autorii lansea.& ipote.a c& i)agina'ia, creativitatea #i deschiderea la eCperien'& ar tre-ui
concepute ca fa'ete ale Dutono)iei dec*t invers =Dutono)ia ca fa'et& a unora dintre ele>.
Pentru autori, devine i)portant& clarificarea rela'iei dintre factorul Dutono)ie al FFP2 #i
)&suri ale 0eficien'ei personale1 ="andura, 78FF> sau a 0locului controlului1> <evenson, 78FN+
(otter, 7899>. /ercet&ri preli)inare reali.ate cu traducerea italian& a FFP2 =Marino, Perugini,
7889> par a sugera c& cele trei concepte sunt fie puternic, fie )oderat corelate.
Con#e"'e #ara#'ers'#e
A!a"'%r #ara#'ers'#e, con'inutul acestora este for)at at*t de personalitate, c*t #i de cultur&,
adapt&rile nefiind altceva dec*t caracteristicile do-*ndite ce constituie eCpresia fenotipic& a
tr&s&turilor. (epre.int& deci acele o-iceiuri, atitudini, deprinderi, valori, )otive, roluri, rela'ii
care definesc 0identitatea conteCtuali.at&L, persoana pus& ,n conteCtul interrela'iilor ,n care s3a
for)at #i evoluea.&. !ntre tendin'ele -a.ale #i adapt&rile caracteristice ce constituie eCpresia
direct& a personalit&'ii au avut loc #i au loc )ereu procese dina)ice responsa-ile de un anu)e
i.o)orfis). 2ndividul intr& ,n via'& cu anu)ite dispo.i'ii particulare, c&rora li se d& culoare local&
#i sens prin cultura prevalent&, prin inter)ediul proceselor de de.voltare care creea.& acest
i.o)orfis).
a7rea)l'a'ea, ca di)ensiune pregnant interpersonal&. Dspectele centrale ale factorului sunt%
altruis)ul, un co)porta)ent cooperant, si)patetic #i de aJutorare a altora, cu tendin'a de a3i
considera pe ceilal'i la fel de si)patetici #i gata s& le ofere spriJinul.
#on4'n#o$'a'ea, Do)eniul acestui factor se refer& la autocontrol, su- aspectul capacit&'ii de
autoorgani.are, ,ndeplinire a ,ndatoririlor, planific&rii+ sunt persoane care ,#i definesc #i ur)&resc
scopurile, hot&r*'i #i cu voin'a for)at&.
!es#5!ere, ele)entele care apar ,n cercet&rile e)pirice ale lui /osta #i Mc/rae legate de acest
superfactor sunt% i)agina'ia activ&, sensi-ilitatea estetic&, aten'ia pentru via'& #i si)'&)intele
interioare, preferin'a pentru varietate, curio.itatea intelectual&, independen'a ,n )odul de a g*ndi
lucrurile. Dceste aspecte nu se asocia.& ,n )od necesar cu educa'ia sau cu inteligen'a general&+
de aceea, autorii prefer& denu)irea de 0deschidereL.
!e$(ol'are, se refer&, specific pentru personalitate, la procesul de schi)-&ri care are loc de3a
lungul ,ntregii vie'i a individului+ Prin schi)-are ne referi) ,n acest conteCt la )odific&ri
calitative sau cantitative ,n structur& #i func'ionare. =DP MB>
e;'ra(erse, tr&s&tur& de -a.& a personalit&'ii care i)pri)& anu)ite caracteristici persoanei%
eCtravertul apare socia-il, se si)te ,n largul s&u printre oa)eni #i grupuri )ari, este afir)ativ,
activ, vor-&re'+ ,i place ceea ce este eCcitant, sti)ulativ, are o dispo.i'ie general& vesel&, energic&
#i opti)ist&.
&a#'or, ,n general, orice aspect care are o influen'& cau.al& asupra unui feno)en+ prin eCtindere,
factorul este o varia-il& independent&. !n statistic&, un produs al anali.ei factoriale, nu)ere ,ntr3o
)atrice factorial&+ anali.a factorial& ideal& identific& un nu)&r )ic de factori fiecare ortogonal
fa'& de ceilal'i. Factorii care apar ,n ur)a anali.ei factoriale tre-uie s& fie eCa)ina'i su-iectiv
pentru a deter)ina dac& repre.int& di)ensiuni psihologice evidente. $Cist& o tendin'& )ai ales
c*nd tehnica anali.ei factoriale se aplic& inventarelor de personalitate, s& se identifice factorii
care apar cu tr&s&turile. Strict vor-ind, factorul nu este o tr&s&tur&+ tr&s&tura este inferat& pornind
de la factorul o-'inut, repre.int& o regularitate su-iacent& -a.ei de date de la care s3a pornit, astfel
773
c& cei doi ter)eni, tr&s&tur& #i factor nu tre-uie considera'i sinoni)i. Pentru a putea s& sta-ili) o
tr&s&tur& valid& ave) nevoie de infor)a'ii adi'ionale. =DP MB>
ma7nea !e sne, ca o su-divi.iune a adapt&rilor caracteristice persoanei. (&spunsurile la
chestionarul de personalitate sunt legate cel )ai )ult #i, desigur, cel )ai direct, de acest nivel al
i)aginii de sine. 2)aginea de sine nu este un aspect singular ci o organi.are de idei, un )odel de
percepere legat& de eul propriu. Sdat& sta-ili.at&, i)aginea de sine furni.ea.& un ecran sau un
filtru prin care este perceput, v&.ut, evaluat sau ,n'eles orice altceva. Felul cu) se percepe ce
si)te despre sine o persoan& este, ,n ulti)& instan'&, influen'at de o )ultitudine de eCperien'e
tr&ite acas&, la #coal&, ,n diferite grupuri sociale din care face parte.
mo!el, ,n engle.& #i uneori preluat ad litera) ,n li)-a ro)*n& Z"a'ernZ, se refer& fie la un )odel
sau un e#antion, fie la o configura'ie sau grupare de p&r'i sau ele)ente cu o structur& coerent&.
Dnali.a de patern este o tehnic& statistic& prin care se ,ncearc& descoperirea setului de ite)i de
test care au o Zapartenen'&Z co)un&. =DP MB>
mo!ele #r#um"le;e =structurale>, )odele co)pleCe, cu o natur& geo)etric& su- aspectul
repre.ent&rii spa'iale, ,n care vectorii tr&s&turilor sunt caracteri.a'i de po.i'iile lor unghiulare ,ntr3
un spa'iu -idi)ensional sau tridi)ensional. Modelele circu)pleCe, prin natura lor, dau o )ai
)are #ans& de identificare a unor clusteri de tr&s&turi care sunt, din punct de vedere se)antic,
coe.ive. S etap& ulterioar& a fost de a integra to'i superfactorii #i )odelele circu)pleCe ,n
adev&rate )odele geo)etrice, cu )ai )ult de dou& di)ensiuni.
ne(ro'sm, definit ca sta-ilitate e)o'ional& E adaptare fa'& de nevrotis) E neadaptare =/osta,
Mc/rae, 7882>. 5endin'a general& de a tr&i afecte precu) tea)a, triste'ea, Jena, )*nia, vinov&'ia,
de.gustul repre.int& )ie.ul acestui factor
or'o7onal, ,n unghi drept% caracteristica unui set de varia-ile din cadrul unui eCperi)ent
independente ,ntre ele. Solu'ia ortogonal& se aplic& ,n anali.a factorial& ,n care aCele ce
repre.int& factorii su-idiari se situea.& astfel c& au o po.i'ie ,n unghi drept unul fa'& de cel&lalt+
,ntr3o astfel de solu'ie, factorii nu corelea.&. 5r&s&tura ortogonal&% ,n )atricea de anali.&
factorial&, orice tr&s&tur& care este independent& de oricare alta.
"s5o!a7no$%, ,n vi.iunea autorilor a)ericani este un proces siste)atic care are dou& etape% 7.
o-serv&) )odele de co)porta)ent #i de tr&ire =adesea prin autodescrieri o-'inute de la su-iect>
#i 2. face) evalu&ri privind tr&s&turile de personalitate care ar putea deter)ina aceste regularit&'i,
aceste tipuri sau )odele de co)porta)ent. Dac&, a#a cu) este firesc, ne pune) pro-le)a
validit&'ii unor astfel de evalu&ri, o-serv&) c&, ase)eni evalu&rilor cotidiene, #i evalu&rile
psihodiagnostice suport& influen'a unor aspecte care le relativi.ea.&. ?aloarea eCplicativ& a
tr&s&turilor de personalitate depinde de )&sura ,n care certific&, pe de o parte, sta-ilitatea lor ,n
ti)p, ceea ce d& posi-ilitatea de a se face predic'ii pe ter)en lung #i, pe de alt& parte, sunt
argu)ente ce indic& o dina)ic& de la specific spre general #i din nou spre specific.
"s5oln7(s'#%, un do)eniu creat ,n anii B0 ai secolului HH, ,n care centrarea este pe studiul
co)porta)entelor care sunt lingvistice. Datorit& u-icuit&'ii co)porta)entului ver-al u)an )ulte
pro-le)e psiholingvistice e)erg ,n arii precu) psihologia cognitiv&, )e)orie, procesarea
infor)a'iilor, sociolingvistic&, neuropsihologie, psihologie clinic&. !n do)eniul teoriilor
personalit&'ii una din direc'iile cele )ai fructuoase de cercetare conte)porane ,n studiul
regularit&'ilor ,n evaluarea co)porta)entului #i personalit&'ii.
'en!n*e sau 'r%s%'ur )a$ale, fai)o#ii superfactori ai personalit&'ii nevrotis), eCtraversie,
deschidere, agrea-ilitate, con#tiincio.itate apar aici ca dispo.i'ii psihice funda)entale. !ntre
aceste tendin'e -a.ale din care fac parte tr&s&turile de personalitate #i -iografia o-iectiv& a
persoanei, care include co)porta)entele specifice, nu eCist& o leg&tur& direct&. 5r&s&turile de
77N
personalitate apar ca su-dvi.iune )aJor& a tendin'elor de -a.&, al&turi de a-ilit&'ile cognitive,
seCuale #i de alte )ateriale pri)are ale psihis)ului.
'r%s%'ur% !e "ersonal'a'e, repre.int& o dispo.i'ie sau caracteristic& su-iacent& presupus& care
poate fi folosit& ca o eCplica'ie pentru regularit&'ile sau aspectele consistente dale
co)porta)entului acesteia. !n sens )ai larg, o descriere a )odurilor de co)porta)ent,
percepere, g*ndire caracteristice pentru o persoan&+ acest sens este folosit strict descriptiv, f&r&
eCisten'a unei inten'ii eCplicative. =DP MB>
'r%s%'ur%, ,n genere o caracteristic& re.istent& care poate servi ca eCplica'ie pentru regularit&'ile
co)porta)entale o-servate la acea persoan&, pentru ceea ce este consistent ,n co)porta)entul ei.
5r&s&tura este o entitate teoretic& care este folosit& pentru a eCplica consisten'ele
co)porta)entale ale persoanei sau diferen'ele dintre consisten'ele co)porta)entale a )ai )ultor
persoane+ ,n acest sens, este incorect s& utili.&) ter)enul pentru a dese)na aceste aspecte
co)porta)entele ,n sine. =DP MB>
'ul)urare !e "ersonal'a'e, ter)enul a servit )ult ti)p pentru orice tip de tul-urare a
personalit&'ii. 2ni'ial, se)nifica orice tul-urare )ental& )anifestat& prin neadaptare #i )odele
neadaptative de rela'ionare cu )ediul ceea ce nu aJuta la diferen'ierea dintre si)pto)e nevrotice
)inore fa'& de tul-ur&ri )aJore psihotice. !n pre.ent, )ai specific, o clas& de tul-ur&ri de
co)porta)ent, eCclu.*nd nevro.ele #i psiho.ele )anifestate ca de.volt&ri patologice ,n
personalitatea ,ntreag& a individului #i )arcat& de o anCietate relativ sc&.ut& sau de e)o'ii
negative, inclu.*nd astfel trei su-clase de tul-ur&ri% tul-ur&ri de personalitate general& inclu.*nd
tul-urarea co)pulsiv&, cicloti)ic&, paranoid& etc.+ tul-ur&rile sociopate care sunt caracteri.ate
printr3o lips& general& a afectelor adecvate, a senti)entelor de vinov&'ie ,n ur)a ,nc&lc&rii legilor
#i a incapacit&'ii de a for)a leg&turii e)o'ionale de durat&, inclu.*nd de eCe)plu tul-urarea
sociopat&, tul-urarea psihopat&+ devierile seCuale. !n pre.ent, o tul-urare )ental& ale c&rei
tr&s&turi esen'iale sunt )odele de rela'ionare neadaptative profund ,nr&d&cinate, de durat&,
)oduri de g*ndire #i percepere a )ediului care sunt eCtre)e p*n& ,n condi'ia de a conduce la
,)piedicarea func'ion&rii sociale #i co)porta)entale. 5ul-ur&rile de personalitate pot fi
recunoscute ,n general ,n copil&rie sau adolescen'& #i continu& de3a lungul vie'ii adulte. =DP MB>
Tes' #u -n're)%r !e e(aluare
7. /are este paradig)a a-ord&rii psiholingvistice a personalit&'iiW
2. /are este, dup& /osta #i Mc/rae, gre#eala tipic& ,n interpretarea tr&s&turilor de
personalitateW
3. /are este deose-irea dintre 0tendin'ele -a.ale1 #i 0adapt&rile caracteristice1 /are
este co)ponenta central& a adapt&rilor caracteristiceW
N. De ce nu pute) vor-i de o leg&tur& direct& ,ntre tr&s&turile de personalitate -a.ale
#i 0-iografia o-iectiv&1 =co)porta)ente specifice> a persoaneiW
B. Denu)i'i factorii defini'i de @$S P2 ( #i fa'etele fiec&ruia dintre eiW
9. /e pute'i argu)enta despre leg&tura dintre cei B )ari factori ai personalit&'ii #i
factorii )otiva'ionaliW
F. !n e )&sura este chestionarul @$S P2 ( un evaluator al gradului de
psihopatologieW /u) argu)entea.& /osta #i Mc/raeW
M. /are sunt cei B )ari factori ,n )odelul ro)*nesc #i care sunt fa'etele o-'inuteW
=)lo7ra&e
77B
Dngleitner, D., Kohn, S. P., <Ohr, F. K., 78M9, It9s :hat +ou As; and <o8 +ou As; It: an
Itemmetric Anal7sis o* Personalit7 5uestionnaires, ,n Dngleitner, D., and Qiggins, K. S. =eds>,
Personalit4 Dssess)ent via \uestionnaires, Springer ?erlag, "erlin, 97370M
Dngleitner, D., Sstendorf, F., Kohn, S. P., 7880, op. cit.+ /aprara, 6. ?., Perugini, M., 7883,
Personalit7 "escri#ed #7 Ad(ectives: &eneralisa#ilit7 o* the $ig3Five to the Italian =e-ical
onte-t, $uropean Kournal of Personalit4, M+
Dngleitner, D., Sstendorf, F., Kohn, S. P., 7880, To8ards a Ta-onom7 o* Personalit7 "escriptors
in &erman: a Ps7cho3le-ical 1tud7, $uropean Kournal of Personalit4, N, M8377M =pri)a pre.entare
a listelor are loc ,n 78MF>
"orAenau, P., 788N, 17stematic "istortions in the Recognition o* Trait In*ormation, ,n Dngleitner
D., Furnha), D., ?an HecA, 6. =eds>, Personalit4 Ps4cholog4 in $urope, /urrent 5raits and
/ontroversies, 2, S:ets R Teitlinger, <isse, 7FF3787+ @is-ett, (., (oss, <., 78M0, <uman
Inter*erence: 1trategies and 1hort comings o* 1ocial 'udgements, Prentice Hall, $ngle:ood
/liffs, @K
"roAAen, F. "., 78FM, The =anguage o* Personalit7, te.& de doctorat, Universitatea 6roningen,
Slanda
"ro)le4, D. "., 78FF, Personalit7 "escriptions in Crdinar7 =anguage, <ong)an, <ondon
"uss, D. M. R /raiA, V. H., 78M0, The Act FreAuenc7 oncept o* "ispositions: "ominance and
Protot7picall7 "ominant Acts, Kournal of Personalit4, NM, 3F8 3 382
/antor, @., 7880, From Thought to $ehavior: L<aving? and L"oing? in the 1tud7 o* Personalit7
and ognition, D)erican Ps4chologist, NB, F3B3FB0
/antor, @., TirAel, S., 7880, Personalit7, ognition and Purposive $ehavior, ,n <. Pervin =ed.>,
Hand-ooA of Personalit4% 5heor4 and (esearch, 5he 6uilford Press, @e: ;orA, 73B379N
/aprara, 6. ?., "ar-aranelli, /., "orgogni, <., Perugini, M., 788N, The $ig Five 5uestionnaire:
a 6e8 5uestionnaire to Assess the Five Factor !odel, Personalit7 and Individual "i**erences,
7B, 2M732MM+
/osta, P. 5. R Mc/rae, (. (., 7882, 6)C PI R Pro*essional !anual, Ps4chological Dssess)ent
(esources, Sdessa, Florida
/osta, P. 5., Mc/rae, (. (., 78MB, The 6)C Personalit7 Inventor7 !anual, Sdessa, Florida,
P.D.S.+ Qiggins, K. S., 78F8, A Ps7chological Ta-onom7 o* Trait "escriptive Terms: the
Interpersonal "omain, Kournal of Personalit4 and Social Ps4cholog4, 3F, 38B3N72+
/osta, P. 5., Mc/rae, (. (., 7880, Personalit7 "isorders and the Five3Factor !odel o*
Personalit7, Kournal of Personalit4 Disorders, 39233F7
/osta, P. 5., Mc/rae, (. (., D4e, D. D., 7887, Facet 1cales *or Agreea#leness and
onsciousness: A Revision o* 6)C PI, Personalit4 and 2ndividual Differences, 72, MMF3M8M
/osta, P. 5., Mc/rae, (. (%, 78M0, In*luence o* )-traversion and 6euroticism on 1u#(ective :ell
V$eing: <app7 and 4nhapp7 People, Kournal of Personalit4 and Social Ps4cholog4, 3M, 99M39FM
De (aad, "., 78MB, Person3Tal; in )ver7da7 =i*e: Pragmatics o* 4tterances *or 1cienti*ic
Purposes, te.& de doctorat, Universitatea 6roningen, Slanda
De (aad, "., HisAens, M., 7880, Personalit7 "escriptive 6ouns, $uropean Kournal of Personalit4,
N, 73737N9
De (aad, "., Mulder, $., Vlooster)an, V., Hofstee, $. V. "., 788M, Personalit7 "escriptive
Ber#s, $uropean Kournal of Personalit4, 2, M7389
De (aad, "., S.ir)aA, T., 788N, The 1earch *or the $ig Five in a 6on3Indo3)uropean =anguage,
the <ungarian Trait 1tructure and Its Relationship to the )P5 and PT1, $uropean (evie: of
Dpplied Ps4cholog4+
779
Di "las, <., For.i, M., 788N, A Further 1tep To8ards the Italian Ta-onom7 o* Personalit7
"escriptive Terms, co)unicare, a ?223a conferin'& a $DPP, Madrid+
FisAe, S. 5., /oC, M. 6., 78F8, Person oncepts: the )**ect o* Target Familiarit7 and
"escriptive Purpose on the Process o* "escri#ing Cthers, Kournal of Personalit4, NF, 7393797
6old-erg, <. D%, 78M7, =anguage and Individual "i**erences: the 1earch *or 4niversals in
Personalit7 =e-icons, (evie: of Personalit4 and Social Ps4cholog4, N7, 7N7379B
6old-erg, <. (., 78M7, "eveloping a Ta-onom7 o* trait "escriptive Terms, ,n FisAe D. Q. =ed.>,
@e: Directions for Methodolog4 of Social R "ehavioral Sciences% Pro-le)s :ith <anguage
2)precision, 8, Kosse43"ass, San Francisco, /D
6old-erg, <. (., 78M2, From Ace to Dom#ie: 1ome )-plorations in the =anguage o* Personalit7,
,n Spiel-erg, /. D. and "utcher, K. @. =eds>, Ddvances in Personalit4 Dssess)ent, 7, $rl-au),
Hilsdale, 203323N
6old-erg, <., The "evelopment o* !ar;ers *or the $ig3Five Factor 1tructure, Ps4chological
Dssess)ent, N, 7, 293N2+
6old-erg, op. cit.+ Kohn, S. P., 78M8, To8ards an Ta-onom7 o* Personalit7 "escriptors, ,n "uss,
D. M. R /antor, @. =eds>, Personalit4 Ps4cholog4% recent 5rends and $)erging Directions,
Springer ?erlag, @e: ;orA, 29732F7+
6ough, H. 6., Heil-run, D. "., 78M3, Ad(ective hec;3=ist !anual, Palo Dlto, /a% /onsulting
Ps4chologist Press
Ha)pson, S. $%, 78M3, Trait Ascription and "epth o* AcAuaintance: the Pre*erence *or Traits in
Personalit7 "escriptions and Its Relations to Target Familiarit7, Kournal of (esearch in
Personalit4, 7F, 38M3N77+ <ivesle4, Q. K., "ro)le4, D. "., 78F3, Person Perception in hildhood
and Adolescence, :ile7, 6e8 +or;%
HendriAs, D. D. K., Hofstee, Q. ". V., De (aad, "., 7883, onstruction o* the A$F Personalit7
5uestionnaire, co)unicare la a 223a conferin'& a $DPP, 6roningen
Hofstee, Q. V. "., 7880, The 4se o* )ver7da7 Personalit7 =anguage *or 1cienti*ic Purposes,
$uropean Kournal of Personalit4, N, FF3MM
Hofstee, Q. V. "., De (aad, "., 6old-erg, <. (., 7882, Integration o* the $ig Five and
ircumple- Approaches to Trait 1tructure, Kournal of Personalit4 and Social Ps4cholog4, 93,
7N93793
Kohn, S. P., 7880, The $ig Five Factor Ta-onom7: "imensions o* Personalit7 in the 6atural
=anguage and in 5uestionnaires, ,n Pervin, <. D. =ed.>, Hand-ooA of Personalit4% 5heor4 and
(esearch, 5he 6uilford Press, @e: ;orA, 993700
Kohnson, K. D%, 78M7, The ?1el*3"isclosure@ and ?1el*3Presentation@ Bie8s o* Item Response
"7namics and Personalit7 1cale Balidit7, Kournal of Personalit4 and Social Ps4cholog4, N0, F973
F98
Kung, /. 6., Ps7chologische T7pen, 6. Q. F, tradus& ,n li)-a ro)*n& par'ial, ,n Dntologia /. 6.
Kung, vol. 2, 788N, $ditura Dni)a, "ucure#ti+ se vor consulta capitolele% 05ipul eCtravertitL
=atitudinea general& a con#tientului, atitudinea incon#tientului> #i 05ipul introvertitL =atitudinea
general& a con#tientului+ atitudinea incon#tientului>, p. 7932B R F73FM
Mason, S., 788N, 6e8 1cales *or the Assessment o* 1chizotip7, co)unicare la a ?223a conferin'& a
$DPP, Madrid
Mason, S., /laridge, 6., 788N, 1cales !easuring Proneness to Ps7chotic "isorders and Their
Relationship to the Five Factor !odel, co)unicare la a ?223a conferin'& a $DPP, Madrid
Mc/rae, (. (., 7880, <o8 :ell is Cpenness Represented in 6atural =anguages>, $uropean
Kournal Personalit4, N, 7783728
77F
Mc/rae, (. (., 7880, <o8 :ell is Cpenness Represented in 6atural =anguages>, $uropean
Kournal Personalit4, N, 7783728
Mc/rae, (. (., op. cit.+ Kohn, S. P., 7880, The $ig Five Factor Ta-onom7: "imensions o*
Personalit7 in the 6atural =anguage and in 5uestionnaires, ,n Pervin, <. D. =ed.>, Hand-ooA of
Personalit4% 5heor4 and (esearch, 5he 6uilford Press, @e: ;orA, 993700+
Mervielde, 2., 788N, A omparison o* Five Factor Ratings and Free descriptions o* hildren
Ages M to GJ, co)unicare la a ?223a conferin'& a $DPP, Madrid+
Minulescu, M., 788B, !etaphors vs% 1ingle3Terms in )-pressing and Assessing Personalit7,
$uropean Kournal of Ps4chological Dssess)ent, 77, supl. 7, 9N398
Mlacic, "., Vne.ovic, T., 788N, $ig3Five 1tudies in roatia: A Transparent vs% CpaAue Formats,
co)unicare la a ?223a conferin'& a $DPP, Madrid+
@or)an, Q. 5., 7893, To8ards an AdeAuate Ta-onom7 o* Personalit7 Attri#utes: Replicated
Factor 1tructure in Peer 6omination Personalit7 Ratings, Kournal of D-nor)al and Social
Ps4cholog4, 99, BFN3BM3
Sstendorf, F., 7880, =anguage and Personalit7 1tructure: To8ards the Balidit7 o* the Five3
Factor !odel o* Personalit7, S. (oderer ?erlag, (egens-urg
Pea-od4, D., 6old-erg, <. (., 78M8, 1ome "eterminants o* Factor 1tructures *rom Personalit73
Trait descriptors, Kournal of Personalit4 and Social Ps4cholog4, BF, BB23B9F
Perugini, M., <eone, <., 6alluci, M., <auriola, M., 788N, 1election o* a 1hort Ad(ective hec;list
to !easure $ig Five .1A$IF0, co)unicare la a ?223a conferin'& a $DPP, Madrid+
(o-erts, ". Q., (o-in, (. Q., 788N, $road "ispositions, $road Aspirations% The Intersection o*
the $ig Five "imensions and =i*e &oals, co)unicare la a ?223a conferin'& a $DPP, Madrid
(oAeach, M., 7890, The Cpen and losed !ind, "asic "ooAs, @e: ;orA
5rapnell, P. D., Qiggins, K. S., 7880, )-tension o* the Interpersonal Ad(ective 1cales to Include
$ig Five "imensions o* Personalit7, Kournal of Personalit4 and Social Ps4cholog4, B8, N, FM73
F80+ SD/"2F Perugini, <eone, 6allucci, <auriola, op. cit., "D(S, PP\, TVP\ pre.entate ,n
Sstendorf, F., Dngleitner, D., A omparison o* "i**erent Instruments Proposed to !easure the
$ig Five, co)unicare, a 223a confering_ a $DPP, 6roningen+ "F\ ,n /aprara et al.
Qhite, 6. M., 78M0, onceptual 4niversals in Interpersonal =anguage, D)erican
Dnthropologist, M2, FB83FM7+
Qiggins, K. S., 78M2, ircumple- !odels o* Interpersonal $ehavior in linical Ps7cholog7, ,n
Vendall, P. S. #i "utcher, K. @. =eds.>, Hand-ooA of (esearch Methods in /linical Ps4cholog4,
Qile4, @e: ;orA
Qiggins, K. S., Picus, D. <., 78M8, onceptions o* Personalit7 "isorders and "imensions o*
Personalit7, Ps4chological Dssess)ent% D Kournal of /onsulting and /linical Ps4cholog4, 7,
30B3379+ Qidiger, 5. D., /osta, P. 5., 788N =eds>, Personalit7 and Personalit7 "isorders, Kournal
of D-nor)al Ps4cholog4, 703, FM387
Qiggins, K. S., 5rapnell, P., Phillips, @., 78MM, Ps7chometric and &eometric haracteristics o*
the Revised Interpersonal Ad(ective 1cales .IA13R0, Multivariate "ehavioral (esearch, 23, B7F3
B30
Qise, 5. @., Fagan, P. K., Sch)idt, /. Q., Ponticas, ;., /osta, S. 5., 7887, Personalit7 and
1e-ual Functioning o* Transvestite Fetishists and Cther Paraph7lics, Kournal of @ervous and
Mental Diseases, 7F8, 98N39M8
77M
Ca"'olul >
IN>ENTARUL DE PERSONALITATE MTERSD=RIGGS
Prezentarea chestionarului !$TI cuprinde: aspecte din teoria lui %&% 'ung privind
tipurile de personalitate, utilizarea !$TI n selecia pro*esional, consiliere vocaional i n
cercetare, identi*icarea tipurilor, reguli, e-empli*icarea unei interpretri% 1unt prezentate
e-tinderi la in*ormaia capitolului, conceptele caracteristice, un test de evaluare a cunotinelor
i re*erinele #i#liogra*ice
E.3. Teora lu C.G. Pun7 "r(n! '"olo7a !e "ersonal'%*
/o)ple)entar a-ord&rii personalit&'ii prin pris)a tr&s&turilor sau di)ensiunilor de -a.&,
cunoa#terea psihis)ului u)an poate fi reali.at& pe )odelul tipologic ,n care aspectul central este
interac'iunea specific&, cu presupunerea su-iacent& c& fiecare individ repre.int& o echili-rare
specific& a unor tipuri de structuri de -a.&. $Cist& nu)eroase tipologii, unele cu i)pact direct
asupra psihodiagno.ei, fiecare cu un siste) de categoriali.are pornind de la presupunerea de -a.&
c& eCist& )odele coerente de co)porta)ent, respectiv stiluri de ac'iune care sunt suficient de
sta-ile pentru a per)ite o clasificare a persoanelor de3a lungul acestor tipuri. Dceast&
presupunere a avut valoare euristic& ,n psihologia personalit&'ii #i i)plicit ,n psihologia clinic&,
educa'ional& sau social& #i a condus la construirea unor instru)ente de evaluare psihologic&
specifice.
Dstfel eCist& diverse tipologii privind te)pera)entul #i instru)entele corespun.&toare
construite din acest gen de a-ord&ri% constitu'ionale, psiho3neuro3endocrine, ,n func'ie de
caracteristici ale activit&'ii nervoase superioare, ,n func'ie de propensiunea spre eCcitare #i risc,
etc. Sunt autori care au )odelat tipologii posi-ile ,n func'ie de orientarea valoric& general&. De la
Vretsch)er, 7822, au r&)as ,n literatur& clasific&ri -a.ate pe criteriul constitu'ie corporal&
asociat& unei predispo.i'ii psihopatologice. 5ipologia sa include ca tipuri distincte% picnicul,
astenicul, atleticul #i displasticul. Dintre #colile cele )ai se)nificative pentru psihologia
nor)alit&'ii vo) pre.enta aspecte privind teoria tipologic& Jungian&.
Dutorul, /.6.Kung descrie #i aduce argu)ente e)pirice privind eCisten'a #i dina)ica unei
tipologii ,n care se pune ,n Joc o vi.iune structural& asupra psihicului.
arl &ustav 'ung, 7MFB 7897
Psihiatru #i psiholog elve'ian, ,nte)eietor al psihologiei
analitice #i a )odelului de anali.& de profun.i)e #i
psihoterapie care ,i poart& nu)ele.
2ntroduce ,n vi.iunea sa structural& #i dina)ic& asupra
psihicului, instan'a denu)it& incon#tient colectiv, precu) #i
docu)entea.& #tiin'ific relevan'a psihologic& a unor for)a'iuni
psihice precu)% arhetipurile, co)pleCele, etc. precu) #i
)odalit&'i dina)ice de func'ionare precu) individuarea,
func'ia si)-olic& etc. Se diferen'ia.& net de psihanali.a
freudian&, prin a)ploarea vi.iunii sale #i prin accentul pus pe
sensul vie'ii u)ane #i pe de.voltarea con#tiin'ei.
778
$Cist& )ai )ulte nivele psihice% psihicul con#tient, psihicul incon#tient personal #i
)atricea de -a.& for)ativ& sau psihis)ul incon#tientului arhetipal. !n dina)ica dintre cele trei
instan'e intervin, co)ple)entar, aspecte distincte care per)it o vi.iune tipologic& asupra
personalit&'ii u)ane.
Dstfel, intervine )odul ,n care se orientea.& eul con#tient ,n raport cu lu)ea #i
co)ple)entar fa'& de orientarea incon#tientului #i, de ase)enea, intervine felul #i )&sura ,n care
eul ,#i de.volt& #i st&p*ne#te ,n raporturile cu realul cele patru func'ii posi-ile de cunoa#tere% dou&
ra'ionale, func'ia logic& #i func'ia valoric& sau afectiv&, #i dou& ira'ionale, respectiv func'ia
sen.orial& #i func'ia intui'iei. De eCe)plu, ,n situa'ia ,n care ,n planul con#tient al psihis)ului
eCist& o predo)inant& orientare spre lu)ea eCterioar& vor-i) de eCtraversia eului #i a func'iei
preferen'iale, oricare ar fi aceasta. De ase)enea co)ple)entar, ontogenetic se va de.volta o a
doua func'ie, secundar&, care va avea ,ns&, o orientare introvert& pentru a per)ite accesul eului #i
,nspre alte .one. /o)ple)entar, ,n incon#tient se )anifest& introversia #i celelalte func'ii r&)ase
recesive #i nesociali.ate.
5eoria tipurilor porne#te de la datele e)pirice care indic& o predispo.i'ie a indivi.ilor spre
a prefera o anu)it& atitudine #i o anu)it& func'ie de cunoa#tere, care, prin eCersare conduce la un
senti)ent de Zco)peten'& personal&Z iar ,nt&rirea succesului se generali.ea.& #i pentru alte .one
de activitate care se re.olv& prin i)plicarea acelora#i a-ilit&'i. Dceast& dina)ic& conduce treptat
la definirea unor tr&s&turi de suprafa'&, deprinderi #i co)porta)ente asociate acestei func'ii. !n
acest conteCt, tipologia Jungian& descrie reac'ii #i preferin'e curente, aspecte forte #i aspecte
li)itative pentru M tipuri principale ,n func'ie de orientarea #i func'ia do)inant& la nivelul eului
con#tient% introvert sen.orial, eCtravert sen.orial, introvert intuitiv, eCtravert intuitiv, introvert
logic, eCtravert logic, introvert afectiv, eCtravert afectiv, cf. ta-elului 9. Sunt, de ase)enea
descrise #i 79 tipuri secundare, ,n situa'ia c*nd preferin'ei do)inate i se adaug& func'ia
secundar&. S descriere )ai eCtins& apare ,n M. Minulescu, 2ntroducere ,n anali.a Jungian&, 2007.
5a-elul 9. Descrierea celor M tipuri psihologice -a.ale
Denu)irea tipului Descriere a-reviat&
5ipul g*ndire eCtravert&% $5 Persoane care tr&iesc ,n concordan'& cu reguli
precise+ tind s&3#i repri)e senti)entele #i
e)o'iile, pentru a r&)*ne o-iectivi dar, ca
ur)are, tind #i spre dog)atis) ,n g*ndire #i
opinii
5ipul afectiv eCtravert% $F Persoanele de acest gen repri)& anali.a logic&
#i tind s& evalue.e preponderent din pris)a
valorii afective+ se confor)ea.& valorilor,
o-iceiurilor #i tradi'iilor ,n care s3au for)at.
$)patici #i deose-it de sensi-ili la eCpecta'iile
#i opiniile altora.
5iul sen.orial eCtravert% $S Se centrea.& pe infor)a'iile sen.oriale, caut&
noi sen.a'ii #i eCperien'e. 5ind s& fie orienta'i #i
lega'i de realitatea i)ediat&, tr&it& #i se pot
adapta cu u#urin'& la situa'ii #i oa)eni.
5ipul intuitiv eCtravert% $@ Du o capacitate acut& de a si)'i #i eCploata
oportunit&'ile ceea ce ,i aJut& ,n politic& sau
afaceri+ sunt atra#i de idei noi #i tind s& se
720
)anifeste creativ dar #i s& inspire pe al'ii spre
reali.&ri #i reu#ite.
5ipul g*ndire introvert&% 25 Persoanele nu se descurc& -ine ,n rela'iile
interu)ane, au dificult&'i ,n co)unicarea
ideilor proprii #i dau aparen'a de r&ceal& #i lips&
de considera'ie pentru ceilal'i+ au o capacitate
de ac'iune practic& ineficient&.
5ipul afectiv introvert% 2F 5r&iesc )ai ales ,n planul eCperien'elor
afective #i a valorilor afective pe care #i le
construiesc ,n plan interior+ din afar&, par
)isterio#i #i inaccesi-ili #i tind s& fie t&cu'i,
)ode#ti, cu o pu'in& considera'ie pentru
senti)entele celorlal'i.
5ipul sen.orial introvert% 2S Persoane predo)inant ira'ionale, care tr&iesc
relativ deta#a'i de via'a de fiecare .i+ privesc
)aJoritatea activit&'ilor u)ane cu -enevolen'&
#i a)u.a)ent dar sunt foarte sensi-ili ,n plan
estetic, se centrea.& pe propriile sen.a'ii,
repri)& intui'ia.
5ipul intuitiv introvert% 2@ Persoane care se centrea.& puternic pe propriile
intui'ii dar au pu'in contact cu realitatea
practic&. Sunt vi.ionari, visea.& 0cu ochii
deschi#i1. Sunt greu de ,n'eles de cei din Jur #i
uneori le apar acestora ca ciuda'i #i eCcentrici
/u alte cuvinte, fiecare persoan& ,n )od natural, va deveni relativ diferen'iat& ,ntr3o
anu)it& arie #i nediferen'iat& ,n alte arii ale func'ion&rii psihice, ,n )&sura ,n care Zho)eosta.iaZ
vie'ii cotidiene deter)in& individul s&3#i canali.e.e interesele #i energiile spre acele activit&'i
care ,i dau #ansa cea )ai )are de a3#i utili.a )intea ,n )odul pe care ,l prefer&. De eCe)plu, cei
care prefer& s&3#i tr&iasc& via'a )ai ales prin inter)ediul sen.orialului #i3au diferen'iat
preferen'ial aceste procese, individul devenind ,n ti)p un acut o-servator al realit&'ii i)ediate. Pe
)&sur& ce se de.volt&, persoana ,#i va de.volta #i acele caracteristici care sunt consu-stan'iale
unei orient&ri spre sen.orial, deci realis)ul, spiritul practic, si)'ul co)un etc. Dten'ia sa va fi
canali.at& din ce ,n ce )ai )ult pe specificul )ediului #i ,#i va cheltui din ce ,n ce )ai pu'in ti)p
#i energie pentru a utili.a #i de.volta #i func'ia dia)etral opus&, respectiv intui'ia+ la fel, centrarea
pe pre.ent ,i d& pu'in& energie pentru a se focali.a #i pe viitor, centrarea pe concret ,i d& pu'in&
energie disponi-il& pentru a-stract, centrarea pe real, ,l ,ndep&rtea.& de la i)aginar, centrarea pe
aplica'ii practice ,i ,ndep&rtea.& de la preocup&ri teoretice etc.
E.6. In(en'arul '"olo7# MBersD=r77s D &orma G
M4ers3"riggs 54pe 2ndicator =2ndicatorul tipologic M4ers3"riggs, M"52> este un
chestionar de evaluare a personalit&'ii, creat de Vatherine "riggs #i 2sa-el M4ers, )a)& #i fiic&,
care au plecat ,n cercet&rile lor de la teoria Jungian& a tipurilor psihologice. (e.ultatele M"52
surprind diferen'e valoroase ,ntre indivi.ii nor)ali+ chestionarul se adresea.& personalit&'ii
nor)ale #i nu este conceput ca un test clinic.
727
2ndicatorul tipologic M4ers3 "riggs a fost pu-licat ,n 7892. 5estul este larg folosit at*t ,n
cercetare c*t #i ,n psihologia aplicat&.
S3au construit #i pu-licat cinci variante% *orma F =799 de ite)i>, *orma & =729 ite)i>, o
for)& a-reviat& de auto3evaluare, *orma AB =B0 ite)i>, *orma !!TI =Murph43Mesgeier 54pe
2ndicator /hildren, de F0 ite)i> care este o variant& pentru copii #i, cea )ai recent&, *orma ! =83
de ite)i> pu-licat& ,n 788M ca re.ultat al cercet&rilor celor de la /onsulting Ps4chologists Press.
Dceast& ulti)& for)& a fost reali.at& ,n scopul ,)-un&t&'irii for)ei 6.
For)ele co)plete, F #i 6, con'in at*t ite)i care evaluea.& propriu3.is tipul, c*t #i ite)i
de cercetare. 2te)ii sunt aproape identici pentru F #i 6, dar ,n varianta 6 sunt re3aranJa'i astfel
ca acei ite)i care au o validitate predictiv& )aCi)& s& apar& la ,nceput, cresc*nd astfel
posi-ilitatea ca su-iectul care nu aJunge s& ter)ine chestionarul s& r&spund& totu#i la ite)ii cei
)ai pertinen'i.
For)a 6 este for)a standard a M"52, iar for)a F este reco)andat& pentru consiliere sau
cercetare.
2ndicatorul de tipuri M4ers3 "riggs este un instru)ent de evaluare a personalit&'ii legat de
psihologia analitic& a lui /arl 6. Kung, vi.*nd tipologia de personalitate construit& de3a lungul
dina)icii dintre atitudinea eCtravert& #i cea introvert&, dintre eul con#tient #i con'inuturile
incon#tiente, #i a celor patru tipuri de func'ii de cunoa#tere. Dcestea din ur)& sunt dou& ra'ionale
#i dou& ira'ionale, ,n ter)enii proprii M"52, ZperceptiveZ
/ele ra'ionale =se refer& la faptul c& infor)a'ia este ra'ionali.at& #i folosit& pentru a lua
deci.ii sau pentru for)area opiniilor> #i ele sunt% 7. func'ia logic&, respectiv 3 g*ndirea ca logos #i
2. func'ia afectiv&, sau evaluarea rela'iei dintre eu #i o-iect.
/elelalte dou& func'ii ira'ionale se nu)esc Zira'ionaleZ deoarece aceste func'ii se auto3
reglea.& dup& cursul eveni)entelor #i operea.& cel )ai corect si coerent atunci c*nd nu sunt
constr*nse de directive ra'ionale. De eCe)plu, tehnica )oderna a -rainstor)ing3ului utili.ea.&
intui'ia ,n sensul prescris ter)enului de Kung, ca func'ie Zira'ional&Z. !n ti)pul #edin'elor de
-rainstor)ing inspira'ia este ,ncuraJat& sa curg& li-er&, f&r& constr*ngerile criticilor sau
evalu&rii ra'ionale. !n teoria analitic& #i ,n cadrul M"52 aceste dou& func'ii ira'ionale sunt% 2.
func'ia sen.orial&, legat& de infor)a'iile de tip perceptiv #i 2. func'ia intuitiv&, care apar ,n
c*)pul con#tiin'ei #i sunt legate de cuprinderea unei situa'ii ca ,ntreg.
Din eCperien'& re.ult& c& este i)posi-il ca toate func'iile s& se de.volte ,n )od egal.
Func'ia care ,n procesul de diferen'iere r&)*ne cel )ai ,n ur)& este nu)it& de Kung Zfunc'ie
inferioar&Z. !nse#i eCigen'ele sociale fac ca un individ s&3#i de.volte )ai )ult acea func'ie pentru
care este ,ndeose-i dotat ,n )od natural #i Esau care ,i ofer& instru)ente pentru succesul s&u
social. /el )ai adesea ne identific&) )ai )ult sau )ai pu'in co)plet cu func'ia cea )ai
privilegiat& #i de aceea cea )ai de.voltat&. Dici ,#i au originea tipurile psihologice.
5eoria tipurilor pleac& de la ideea ca oa)enii sunt n&scu'i cu o predispo.i'ie pentru
preferarea unei anu)ite func'ii ,n fa'a celorlalte. Utili.area continu& #i constant& a func'iei
preferate constituie un sti)ul #i )otivator puternic pentru a avea ,ncredere #i a se ata#a
respectivului )od de a privi lu)ea. !n ti)p ce are loc de.voltarea unei func'ii preferate, eCist& o
relativ& negliJare a polului opus acelei preferin'e. !n aceast& fa.&, de eCe)plu, un copil ce
prefer& ,n )od natural o percep'ie sen.orial& #i un copil ce prefer& o percep'ie intuitiv& se vor
de.volta de3a lungul unor linii evolutive divergente. Pentru fiecare tip, dou& dintre cele patru
func'ii ale lui Kung sunt )ai interesante #i deci este )ai posi-il sa fie de.voltate #i folosite ,n
)od con#tient. /elelalte func'ii )ai pu'in preferate sunt considerate )ai pu'in adecvate #i sunt
de cele )ai )ulte ori negliJate. De o-icei, ,n tinere'e este de.voltat& pri)a func'ie =cea
722
Zdo)inantaZ> #i, co)ple)entar ei, o a doua =ZauCiliaraZ>. !n ti)pul vie'ii de adult indivi.ii
cap&t& )ai )ult sau )ai pu'in control #i asupra celorlalte dou& func'ii )ai pu'in preferate.
Folosirea opti)& a celor patru func'ii nu tre-uie #i nu se poate o-'ine prin egali.are, ci
prin de.voltarea selectiv& a fiec&reia ,n parte.
De.voltarea coerent& ,n planul de.volt&rii capacit&'ii eului de a le utili.a con#tient ar
necesita, ,n conclu.ie% perfec'ionarea ,n procesul favorit, do)inant+ de.voltarea adecvat&, dar nu
egal&, a procesului auCiliar+ ad)iterea eventual& a proceselor )ai pu'in de.voltate pentru
folosirea lor con#tient& #i util&, ,n serviciul procesului do)inant, chiar dac& aceasta ar necesita
ca procesul do)inant #i cel auCiliar s& ZpredeaZ te)porar controlul con#tientului, precu) #i
capacitatea de a folosi fiecare func'iepentru sarcinile la care se pretea.& cel )ai -ine.
E.6.3. A''u!nle+ E;'ra(ersa (E) s In'ro(ersa (I). Pre&ern*a P.OP.
/ea )ai )are parte a Z5ipurilor psihologiceZ a lui Kung =7827> este consacrat& istoriei #i
descrierii eCtraversiei #i introversiei. Dcestea sunt v&.ute ca atitudini co)ple)entare sau ca
orient&ri co)ple)entare ,n raport cu via'a.
Kung a descris orientarea eCtraversie versus introversie =EI>, precu) #i func'iile
co)ple)entare sen.orialitate 3 intui'ie =SN> #i g*ndire3afectivitate =T/> ,n )od eCplicit ,n
operele sale. <a nivelul testului M"52, al&turi de orientarea spre lu)ea eCterioar&, eCtraversie, #i
de orientarea spre lu)ea interioar&, introversie, confor) Kung, este descris& #i
co)ple)entaritatea KP. Dceasta repre.int& orientarea predilect& spre ra'ionalitate sau orientarea
Judicativ& =P, de la ZJudge)entZ, ra'iune> #i, respectiv, orientarea predilect& spre non3ra'ional sau
percep'ie =P, de la ZperceptionZ>.
Preferin'a PP a#a cu) este re'inut& ,n for)ula tipologic& are dou& utilit&'i. !n pri)ul
r*nd, descrie atitudini #i co)porta)ente fa'& de lu)ea ,nconJur&toare, relativ sta-ile,
identifica-ile la un )are nu)&r de indivi.i. !n al doilea r*nd, este folosit&, ,n conJunc'ie cu $2,
pentru a sta-ili care dintre cele dou& func'ii preferate este cea do)inant& #i care este cea
auCiliar&. Dceast& recunoa#tere a poten'ialit&'ii func'iei KP #i de.voltarea su-secvent& a teoriei
sale este contri-u'ia adus& de "riggs #i M4ers la teoria tipurilor psihologice.
E.6.6. Des#rerea s#alelor M=TI
/ele patru scale )&surate de M"52 sunt%
2. EI% preferin'a pentru focali.area aten'iei% $Ctravertire 3 2ntrovertire
22. SN% preferin'a pentru adunarea infor)a'iei din )ediu% Sen.orialitatea 3 2ntui'ia
222. T/% preferin'a pentru luarea deci.iilor% 6*ndirea logic& 3 Dfectivitatea
2?. PP% preferin'a pentru orientarea fa'& de lu)ea eCterioar&% Kudecata 3 Percep'ia
Scala $32% descrie )odul cu) este orientat& energia la dispo.i'ia eului
)-travert
/ei care prefera eCtraversia tind s&3#i fiCe.e aten'ia c&tre lu)ea eCterioar& #i c&tre )ediul
eCterior. $Ctraver'ii sunt sti)ula'i de ceea ce se ,nt*)pl& ,n lu)ea din Jurul lor #i tind s&3#i
focali.e.e energia c&tre )ediu. $i prefer& s& co)unice prin viu grai #i nu prin scris. Si)t nevoia
s& eCperi)ente.e lu)ea pentru a o ,n'elege #i de aceea tind spre ac'iune.
Introvert
2ntrover'ii sunt sti)ula'i #i incita'i de ceea ce se ,nt*)pl& ,n lu)ea lor interioar& #i
aceasta este .ona c&tre care tind s&3#i direc'ione.e energia. 2ntrover'ii sunt )ai interesa'i #i )ai
,n largul lor atunci c*nd )unca sau activitatea desf&#urat& le cere ca o )are parte din ti)p s&
723
stea singuri. $i prefer& s& ,n'eleag& lu)ea ,nainte de a o eCperi)enta #i, astfel, ,nainte de a
ac'iona, adesea )editea.& la ce au de f&cut.
Scala S3@% descrie )odul cu) este perceput& infor)a'ia
1enzorial
Si)'urile =vi.ual #i auditiv ,n principal> ,i spun acestui tip u)an despre ceea ce eCist&
ZacoloZ, ori se ,nt*)pl& efectiv. /hiar #i i)aginile )entale nu sunt vagi, )etaforice, ci pline de
putere de evocare, vi.uale, colorate, gr&itoare. 5ipurile sen.itive tind s& accepte #i s& lucre.e cu
ceea ce este dat Zaici #i acu)Z, fiind astfel reali#ti #i practici. $Ccelea.& ,n situa'iile ,n
re)e)orarea #i )*nuirea unui )are nu)&r de fapte sau date concrete.
Intuitiv
/ealalt& cale de a afla este intui'ia, care ,'i de.v&luie ,n'elesul, realit&'ile #i posi-ilit&'ile
ce se afl& dincolo de infor)a'ia trans)is& de si)'uri. 2ntui'ia cercetea.& ansa)-lul #i caut& s&
descopere ceea ce este esen'ial. Dac& preferi intui'ia, devii eCpert ,n descoperirea de noi
posi-ilit&'i #i c&i de a face lucrurile. 5ipul intuitiv aprecia.& i)agina'ia #i inspira'ia.
Scala 53F indic& felul cu) iei deci.ii. Scala 53F este singura scal& care se cotea.& diferen'iat ,n
func'ie de seCul su-iectului.
=ogic, raional
Sdat& do-*ndit& infor)a'ia printr3una din c&ile perceptive, ea tre-uie folosit&. 5ipurile
Z5Z folosesc g*ndirea ca )etod& conclusiv&, pre.ic*nd consecin'ele logice ale unei alegeri
specifice sau ale unui act particular. /*nd folose#ti g*ndirea deci.i ,n )od o-iectiv, pe -a.a
cau.ei #i efectului, iei deci.ia anali.*nd #i c*nt&rind dove.ile, inclusiv realit&'ile nepl&cute.
Sa)enii ce prefer& g*ndirea caut& un standard o-iectiv al adev&rului. $i eCcelea.& adesea ,n
anali.a situa'iilor de cri.&, ori care cer adapta-ilitate )&rit& dar nu ,n ca.urile ,n care se
)anifest& situa'ii a)-igue.
A*ectiv
5ipurile ZFZ folosesc afectivitatea ca )etod& conclusiv&. !n acest fel, tipurile ZFZ iau ,n
considera'ie ceea ce este i)portant pentru ei #i pentru cei din Jur, f&r& s& pretind& c& acest lucru
este #i logic. Dce#ti oa)eni prefer& s& devin& e)patici, favora-ili #i plini de tact ,n deci.iile lor.
$ste i)portant de ,n'eles c& ter)enul ZafectivitateZ se folose#te ,n acest conteCt cu sensul de
Zdeci.ii luate pe -a.& de valoriZ #i nu se refer& la senti)ente sau e)o'ii ,n sine.
Scala K3P i)plic& r&spunsul la pro-le)a )odului cu) a-orde.i ra'ional sau ira'ional datele de
infor)a'ie asupra realit&'ii interioare sau eCterioareW
Raional .tradus uneori ca @(udicativ@0
Dceast& scal& descrie stilul de via'& pe care ,l adop'i ,n confruntarea cu lu)ea eCterioar&
#i )odalit&'ile prin care te oriente.i ,n rela'ie cu ea. Dihoto)ia descris& aici se -a.ea.& pe dou&
din scalele anterioare% ,n rela'ionarea cu )ediul fie preferi o atitudine -a.at& pe evaluare
con#tient& #i pe conclu.ii proprii =indiferent dac& ele sunt ra'ional3logice ori afectiv3valorice>, fie
preferi o atitudine non3ra'ional& -a.at& pe percep'ie =sen.orial& sau intuitiv&>. /ei care prefer& o
atitudine ra'ional& tind s& tr&iasc& ,n )od ordonat, planificat, s&3#i regle.e #i controle.e via'a. $i
prefer& s& p&stre.e Zfr*neleZ situa'iei, prefer& s& ia deci.ii. Sunt organi.a'i #i structura'i #i vor ca
lucrurile s&3#i ur)e.e calea planificat&, s& fie -ine sta-ilite.
Perceptiv
/ei care prefer& procesul perceptiv =fie prin sen.orialitate, fie prin intui'ie> prefer& s&
tr&iasc& ,ntr3un )od fleCi-il #i spontan. Prefer& s&3#i tr&iasc& viata, )ai degra-& dec*t s& o
72N
,n'eleag& sau controle.e, r&)*n deschi#i eCperien'ei, -ucur*ndu3se de ea #i av*nd ,ncredere ,n
a-ilitatea lor de a se adapta )o)entului.
Func'ia do)inant&
Dintre cele patru func'ii =sen.orial& 3 intuitiv&+ logic& 3 afectiv&> dou& sunt preferate
deoarece sunt )ai de.voltate. Dar dintre cele dou&, una este )ai puternic&% este func'ia cea )ai
de.voltat&, func'ia nu)&rul unu. $ste func'ia care r&spunde pri)a c*nd te afli ,n fa'a unei
infor)a'ii noi. D-ia dup& aceea r&spunde a doua func'ie auCiliar&. <a cea de3a treia #i a patra
func'ie, opuse celor dou&, se aJunge )ai greu, dar ele ,n principiu pot fi accesate con#tient,
for)ate #i utili.a-ile chiar dac& pe ter)en )ai scurt.
Func'ia do)inant&, fiind cea )ai de.voltat&, ne este #i cea )ai fa)iliar&.
Func'ia do)inant& se )anifest& diferit la eCtraverti'i #i la introverti'i. Pentru pri)ii ea este
utili.at& ,nspre afar&, spre realitatea din Jur, aici #i acu). !n schi)- la introver'i, func'ia
preferen'ial& este )enit& construirii realit&'ii interioare. cea )ai -un& a introverti'ilor este
,n&untru, ascuns&.
Temperamentul
/ercet&rile asupra tipului efectuate de Dr. David Veirse4 si Maril4n "ates, la
Universitatea din /alifornia, arat& c& anu)ite co)-ina'ii de litere sunt at*t de str*ns legate ,ntre
ele ,nc*t p&strarea a dou& litere pentru un tip devine de la sine ,n'eleas&. Veirse4 #i "ates au
constatat c& a doua liter& ,n tipul individual deter)in& te)pera)entul sau. Dac& a doua liter&
pentru o persoana este S, atunci ur)&toarea liter& i)portant& pentru evaluarea te)pera)entului
este ori K, ori P. Dac& a doua liter& este @, atunci ur)&toarea liter& i)portant& ,n evaluare este ori
5, ori F.
T"ur !e 'em"eramen'e +
1' .senzorial i raional0 sau temperamentul epimetean =sau ZgardianZ>. /o)-ina'ia generea.& un
de.voltat si)' al datoriei. Persoanele cu aceste litere sunt a#e.ate, ascult&toare #i ,n pri)ul r*nd
doresc s& fie de folos grupurilor sociale c&rora le apar'in. Se si)t cel )ai -ine c*nd au o-liga'ii+
vor s& fie cei care poart& de griJ& ,ntregii lu)i. Se si)t )ai -ine atunci c*nd dau dec*t atunci c*nd
pri)esc. Fiind cei )ai responsa-ili dintre cele patru te)pera)ente, deseori devin coloana
verte-ral& a )aJorit&'ii institu'iilor% fa)ilie, -iseric&, corpora'ii, clu-uri, -&nci #i na'iune. De
eCe)plu, SK cuprinde aproCi)ativ 3M[ din popula'ia U.S.D. #i sunt cunoscu'i ca tradi'ionali#ti
sau sta-ili.atori.
1P .senzorial i perceptiv0 sau temperamentul dionisiac =de ase)enea Zarti.anZ>. /o)-ina'ia
generea.& un interes pentru -ucuriile vie'ii #i distrac'ie. SP vrea sa fie angaJat, i)plicat, s& fac&
ceva acu). Frecvent plictisi'i de un status Auo, adesea sunt spontani #i i)pulsivi. Prefer& s&
lucre.e )ai ales cu situa'ii de cri.&, pe care le conduc -ine ,n practic&, pe c&i -ine sta-ilite. De
eCe)plu, SP cuprinde aproCi)ativ 33[ din popula'ia USD #i sunt cunoscu'i ca cei care re.olv&
pro-le)e sau negociatori.
6T .intuitiv i logic0 sau temperamentul prometean =de ase)enea Zra'ionalZ>. /o)-ina'ia
generea.& un interes pentru putere #i intelect. $ste cunoscut pentru dorin'a sa de putere 3 nu
neap&rat putere asupra oa)enilor, ci putere asupra )ediului ,nconJur&tor. $i doresc s& fie capa-ili
s& ,n'eleag&, s& controle.e, s& pre.ic& #i s& eCplice realitatea. Dceasta face din @5 oa)eni de
#tiin'a naturali. <e place teoria a-stract& #i construiesc planuri arhitecturale )&re'e pentru viitor.
72B
Doresc s& fie cunoscu'i pentru co)peten'a lor. @5 cuprinde aproCi)ativ 72[ din popula'ia
U.S.D. #i sunt cunoscu'i drept vi.ionari.
6F .intuitiv i a*ectiv0 sau temperamentul apolonian =de ase)enea ZidealistZ>. Se afl& ,n c&utarea
autenticit&'ii #i auto3actuali.&rii. Sunt c&ut&tori naturali, ,n c&utarea Sinelui. Doresc s& devin& a#a
cu) sunt ,n realitate. @F este cel )ai idealist #i ro)antic dintre tipuri. Du )are capacitate de
ascultare e)patic&. Ddesea @F au o a-ilitate ver-al& de.voltat&. @F cuprinde aproCi)ativ 72[
din popula'ia U.S.D. #i sunt cunoscu'i drept catali.atori.
E.9. E;em"l&#are
Ma'erale ne#esare% /hestionar, foaia de r&spuns, Foaia de calcul a profilului #i
se)nifica'ia scalelor.
S#o"% 2ndicatorul de tipuri M4ers3 "riggs este un instru)ent de evaluare a personalit&'ii
legat de psihologia analitic& a lui /arl 6. Kung, vi.*nd tipologia de personalitate construit& de3a
lungul dina)icii dintre atitudinea eCtravert& #i cea introvert& #i a celor patru func'ii de
cunoa#tere.
I!en'&#area '"urlorU re7ul+
!n cadrul unui tip, una dintre func'ii va fi do)inant& 3 func'ia pri)& sau do)inant&
Persoanele din acel tip vor folosi ,n principal pri)a func'ie ,n sensul atitudinii favorite.
$Ctravertul ,#i va folosi func'ia pri)& )ai ales ,n lu)ea eCterioar&
2ntrovertul, ,n lu)ea interioar& a conceptelor #i ideilor.
D doua func'ie se va de.volta pentru a per)ite echili-rul.
D doua func'ie va aduce #i echili-rarea dintre $ #i 2
/el ce are do)inanta eCtravert&, va folosi secundara ,n lu)ea interioar&.
2ntrovertul, va folosi auCiliara tipic ,n lu)ea interioar&. Deci, de.volt*ndu3#i func'ia auCiliar&,
persoana ,#i va de.volta deprinderile care ,i per)it s& func'ione.e #i ,n lu)ea interioar& #i ,n cea
eCterioar&. Un introvert -ine de.voltat poate face fa'& lu)ii eCterioare, dar lucrea.& cel )ai -ine,
cel )ai u#or, cel )ai pl&cut cu ideile. Un eCtravert -ine de.voltat poate lucra eficient cu ideile,
dar cel )ai -ine, cu cel )ai )are interes #i satisfac'ie, lucrea.& prin ac'iuni eCterioare
D doua func'ie per)ite #i echili-rarea dintre perceptiv #i ra'ional. Dac& pri)a este o func'ie
ira'ional& 3 perceptiv& , a doua va fi una ra'ional&. Ii invers. Prin de.voltarea auCiliarei,
persoana c*#tig& capacitatea de a co)anda at*t aspectul perceptiv, c*t #i pe cel ra'ional.
Preferin'a KP, indic& func'ia utili.at& ,n atitudinea eCtravert& #i persoanele eCtraverte #i la cele
introverte.
Dac& func'ia do)inant& este tipic eCtravert&, cealalt&, tipic, va fi introvert&. Dac& func'ia
do)inant& este tipic introvert&, celelalte trei sunt tipic eCtraverte.
Func'ia opus& do)inantei este tipic cea )ai pu'in de.voltat&, sau func'ia inferioar&, sau a 2?3
a func'ie.
Func'ia opus& auCiliarei este a 2223a, sau ter'iar&.
2dentificarea dina)icii la eCtraver'i
Prive#te ulti)a liter&. Dac& este K< indic& a 2223a liter& =indic& func'ia de Judecare>.
Dac& este P, indic& a 223a func'ie, unde apare func'ia perceptiv&.
$S5K 3 K indic& 5
$@FP 3 P indic& @
729
Prin defini'ie, KP indic& una dintre func'iile preferate care este tipic eCtravert&. cealalt& func'ie
preferat& va fi tipic introvert&.
$S5K 3 5 este eCtravert&, S este introvert.
$@FP 3 @ este eCtravert&, F este introvert&
5ipurile eCtraverte, func'ia eCtravert& este do)inant& #i func'ia introvert& este auCiliar&.
$S5K 3 5 eCtravert, deci tre-uie s& fie do)inanta. S este secunda.
$@FP 3 @ este eCtravert, deci cea do)inant&. F este introvert, auCiliara.
Pentru toate tipurile, a 2223a este cea opus& secundei, iar a 2?3a este inferioara, opus& pri)ei.
$S5K 3 5 este 2, S este 22, @ este 222, F este 2?.
$@FP3 @ este 2, F este 22, 5 este 222, S este 2?.
2dentificarea rela'iei dina)ice la introver'i
D 2v3a liter&. Dac& este K, indic& litera a 2223a. Dac& este P, indic& litera a 223a.
2S5K 3 K indic& 5
2@FP 3 P indic& @
KP indic& func'ia eCtravert&, deci
2S5K 3 5 este eCtravert&, S este introvert&
2@FP 3 @ este eCtravert&, F este introvert&
Pentru tipurile introverte, func'ia eCtravert& este auCiliar& #i func'ia introvert& e do)inant&.
2S5K 3 5 e eCtravert&, deci tre-uie s& fie secundar&.
S e introvert&, deci tre-uie s& fie pri)ar&.
2@FP 3 @ este eCtravert&, deci este secundar&. F este introvert&, deci do)inant&.
Pentru toate tipurile, a 2223a func'ie este opus& secundarei, iar a 2?3a este opus& pri)ei.
2S5K 3 S este 2, 5 este 22, F este 222, @ este 2?.
2@FP 3 F este 2, @ este 22, S este 222, 5 este 2?.
E;em"&#are % profil M"52
Su-iect&, N9 pre.int& re.ultatul IN/P, cu nivelele standard% 3@<6@<@<E% 2ntui'ie introvert& ca
func'ie do)inant& cu afectivitate eCtravert&, ca func'ie secundar&
Func'ia do)inant& este intui'ia, @, ceea ce indic& un )od de percepere ,n care se pune accent pe
coneCiunile dintre infor)a'ii+ tendin'a este de a prelua sensuri din lu)ea interioar&. F, ca func'ie
secundar& co)ple)entar&, se)nific& o ra'iune centrat& tot pe leg&turile dintre o-iectele lu)ii, cu
accentul pe valori afective =$ros>. Deci.iile #i ac'iunile sunt conduse de propria vi.iune interioar&
asupra lucrurilor+ un )od de a se i)plica afectiv ,n rela'ii, de a Judeca din perspectiv& e)patic 3
afectiv& lu)ea.
N/ denot& un te)pera)ent idealist #i ro)antic, care ,ncearc& s&3i conving& pe al'ii s& coopere.e.
2ntuitiv #i afectiv, te)pera)entul apolonian este legat de interesul autentic #i actuali.are
personal&% este o c&ut&toare, inclusiv ,n sensul c&ut&rii de sine+ dore#te s& devin& a#a cu este ,n
realitate. S )are capacitate de ascultare e)patic&. S a-ilitate ver-al& de.voltat&. !#i focali.ea.&
aten'ia pe posi-ilit&'i, pe care le a-ordea.& prin valorile afective=de aici, c&ldura afectiv&
caracteristic&>+ tinde s& devin& entu.iast& #i ,n'eleg&toare. !#i poate folosi a-ilit&'ile pentru
,n'elegere #i co)unicare cu oa)enii. /a do)enii posi-ile% cercetare, #tiin'a co)porta)entului+
art&, )u.ic&, literatura+ interese religioase+ ,n do)eniul s&n&t&'ii #i ,nv&'&)*ntului. Dintre
capcanele unui astfel de te)pera)ent% este prea tentat s& salve.e pe oricine #i se .-ate c*nd
cineva are pro-le)e+ tendin'a de a se auto3,nvinov&'i+ evit& conflictul de#i poart& pic&.
Preferin'a K fiind relativ eCpri)at& =fa'& de P, de#i ponderea este totu#i sc&.ut&>, pro-a-il ,n
pre.ent a-ordarea ra'ional& predo)in& ,n raport cu via'a, profesia, lu)ea eCterioar&.
72F
2 7F indic& o preferin'& )oderat& pentru po.i'ia introvert&+ su-iecta este atent& ,n special asupra
sensurilor eveni)entelor utili.*nd intui'ia #i )ediind punerea ,n practic& prin ra'iuni gate de
rela'ionarea cu ceilal'i ,i rela'ion&rile dintre o-iectele lu)ii.
Descrierea standard pentru 2@FK% 2% Profun.i)ea concentr&rii+ @, 2ntuirea posi-ilit&'ilor+ F,
c&ldur& #i si)patie+ K, organi.are% ZS inspira'ie spre altcevaZ
Stilul deci.ional, F, este predo)inant legat de evalu&ri afective% preocupat& de di)ensiunile
interpersonale, poate reac'iona prea rapid #i e)o'ional+ aprecia.& ar)onia, e)patia #i
sensi-ilitatea+ valori.ea.& ceea ce este Z-ineZ.
/a stil de via'&, 2, predo)in& focali.area pe interioritate% refleCiv&, pre.int& o profun.i)e a
intereselor, are tendin'a dea anticipa, este )ai re.ervat&, t&cut&+ energia este orientat& spre
,n&untru+ introspectiv&.
Stilul de procesare a infor)a'iilor, @, este predo)inant intuitiv% accent pe ,n'elesuri, sensuri,
rela'ii =asocia'ii>+ percepe ,n ter)enii )odelelor+ orientat spre viitor, spre schi)-are+ lucrea.& ,n
eCplo.ii de energie+ uneori poate apare Zcu capul ,n noriZ+ inventiv& #i original&, tendin'a de a fi
creativ&+ tendin'a de a interpreta faptele este do)inant&.
Stilul de rela'ionare, K, este, ,n pre.ent% organi.at+ resi)te nevoia de rigoare #i claritate+ vrea s&
lase lucrurile ,ncheiate+ ur)&re#te s& fie corect& #i siste)atic&.
Stil de conducere% !n )odul de a conduce este tentat& spre a c&uta ,n'elesuri #i autenticitate+
e)patic&, vede posi-ilit&'ile oa)enilor dar #i ale institu'iei+ co)unic& aprecierea, entu.ias)ul #i
apro-area+ este sensi-il& la tran.ac'iile personale+ p&strea.& un contact str*ns cu personalul, este
personali.at& # capa-il& s& dea =#i are nevoie> de li-ertate de )i#care. Prefer& cooperarea ,n locul
co)peti'iei.
E;'n!er
U'l$area M=TI -n sele#*a "ro&esonal%< #onslere (o#a*onal% 4 -n #er#e'are
Tipurile i rezolvarea de pro#leme
Spti)i.area capacit&'ii de a re.olva pro-le)e #i de a lua deci.ii este, at*t la nivelul
individual c*t #i al grupurilor, un scop ur)&rit ,n do)eniul educa'ional, industrie sau institu'ii
guverna)entale. Studiile recente au eviden'iat un )odel prescris de re.olvare de pro-le)e, de#i
nu eCist& un acord unani) asupra celor )ai potrivite tehnici. Studii separate asupra personalit&'ii
#i asupra stilului cognitiv au ar&tat c& eCist& diferen'e i)portante ,ntre indivi.i referitoare la
a-ordarea #i re.olvarea unei pro-le)e precu) #i la )odul ,n care iau o deci.ie.
!n continuare pre.ent&) un )odel al procesului re.olv&rii de pro-le)e legat de teoria
tipurilor de personalitate al lui Kung a#a cu) sunt )&surate de M"52 #i cu) se pot identifica
tehnici specifice adaptate diferen'elor individuale.
MaJoritatea )odelelor re.olv&rii de pro-le)e includ cel pu'in patru fa.e ="ransford #i
Stein, 78MN+ De:e4, 7883+ Pol4a, 78F7>% 7> o fa.& input ,n care pro-le)a este perceput& #i se
,ncearc& ,n'elegerea situa'iei sau a pro-le)ei+ 2> fa.a procesrii ,n care sunt generate #i evaluate
alternativele #i este selectat& o solu'ie+ 3> fa.a output care include planificarea )odului de
i)ple)entare al solu'iei+ N> fa.a de veri*icare ,n care solu'ia este evaluat& #i, dac& este necesar,
sunt f&cute )odific&ri. /ei )ai )ul'i cercet&tori descriu re.olvarea de pro-le)e Eluarea deci.iilor
ca ,ncep*nd cu perceperea unei lipse #i finali.*nd cu i)ple)entarea #i evaluarea solu'iei care
acoper& acea lips&, -re#a. Fiecare fa.& a procesului include pa#i specifici ce tre-uie ur)a'i ,nainte
de a se trece la ur)&toarea fa.&.
72M
/ercet&torii au investigat rela'ia ,ntre teoria lui Kung privind preferin'ele individuale #i
a-ordarea re.olv&rii de pro-le)e #i a lu&rii deci.iilor =<a:rence, 78M2, 78MN+ Mc/aulle4, 78MF+
M4ers R Mc/aulle4, 78MB>.
/*nd re.olv& o pro-le)&, introverii vor dori s& li se acorde ti)p pentru a se g*ndi #i pentru a3#i
clarifica ideile ,nainte de a vor-i, ,n ti)p ce eCtraver'ii vor dori s& vor-easc& despre ideile lor pentru a le
clarifica. !n conclu.ie, de o-icei pri)ii vor fi )ai preocupa'i s&3#i ,n'eleag& ideile i)portante, ,n vre)e ce
eCtraver'ii vor c&uta feed-acA3uri ,n ceea ce prive#te via-ilitatea ideilor lor.
Sen.orialii sunt predispu#i s& dea aten'ie faptelor, detaliilor #i realit&'ii. De ase)enea, ei
tind s& aleag& solu'ii standard care au dat re.ultate ,n trecut. Din contr&, persoanele cu func'ia
do)inant& intuitiv& se concentrea.& pe se)nifica'ia faptelor, a rela'iilor ,ntre eveni)ente #i
asupra posi-ilelor viitoare eveni)ente care pot fi i)aginate plec*nd de la aceste fapte. $i vor
)anifesta o tendin'& de a de.volta )ai degra-& solu'ii noi, originale, dec*t s& foloseasc& ceva ce
au eCperi)entat anterior.
2ndivi.ii cu preferin'& pentru func'ia logic& vor avea tendin'& s& anali.e.e #i s& foloseasc&
logica ,n ti)pul re.olv&rii unei pro-le)e. $i au de ase)enea tendin'a de a fi o-iectivi #i
i)personali c*nd trag conclu.ii. $i vor ca solu'iile s& ai-& un sens legat de fapte, principii
generale, )odele. Prin contrast, afectivii 'in cont de valori #i senti)ente ,n procesul re.olv&rii de
pro-le)e. $i vor avea tendin'a s& fie su-iectivi ,n luarea deci.iilor #i s& ia ,n considerare )odul
cu) deci.iile lor pot afecta pe ceilal'i oa)eni.
Ulti)a di)ensiune luat& ,n considerare descrie preferin'a unui individ fie pentru
Kudecat& Era'iune = logic& sau afectiv&>, fie pentru Percep'ie =sen.orial& sau intuitiv&>. /ei care
prefer& Judecata Era'iunea tind s& fie structura'i #i organi.a'i, vor s& lase lucrurile ter)inate. !n
opo.i'ie, perceptivii prefer& fleCi-ilitatea #i adapta-ilitatea. $i vor fi )ai preocupa'i ca ,n
procesul re.olv&rii de pro-le)e s& ia ,n considerare o varietate de tehnici #i prev&d schi)-&rile
nea#teptate.
5ipurile #i te)pera)entul ,n deci.ie
5e)pera)entul SP =non3ra'ional>% indivi.ii sunt orienta'i spre realitate ,ntr3o )anier&
LJuc&u#&1 #i adapta-il&. Scopul celor SP este ac'iunea, ti)pul lor referen'ial fiind pre.entul. $i
vor dori s& ac'ione.e i)ediat, folosind o a-ordare iterativ& pentru a aJunge la re.ultatul sau
scopul final. Definitoriu pentru un SP este schi)-area ,n procesul re.olv&rii unei pro-le)e.
2ndivi.ii ce au acest te)pera)ent nu se si)t lega'i de percep'ia ini'ial& a pro-le)ei #i vor s& ai-&
li-ertatea s&3#i schi)-e optica ,n func'ie de noile infor)a'ii. /*teodat&, lipsa unui plan coerent de
ac'iune ,i face s& divaghe.e de la pro-le)a original&.
2ndivi.ii cu te)pera)ent SK =Sen.orial #i (a'ional> sunt orienta'i spre realitate ,ntr3o
)anier& organi.at&, se str&duiesc s& fie de folos celorlal'i #i ,ndeplinesc sarcini tradi'ionale, fiind
cei )ai responsa-ili dintre cele patru te)pera)ente. $i sunt con#tien'i de detalii, anticipativi #i
prefer& schi)-&rile evolutive )ai degra-& dec*t cele revolu'ionare. $i au nevoie ,ns& de aJutor
pentru a organi.a detaliile ,n )odele de se)nifica'ie #i a genera alternative care nu sunt standard,
creative.
/ei cu te)pera)ent @5 a-ordea.& re.olvarea de pro-le)e ,n )od #tiin'ific #i sunt
orienta'i spre viitor. $i sunt )ai degra-& interesa'i de legile sau principiile care guvernea.& o
situa'ie. Procesul re.olv&rii de pro-le)e E luarea deci.iilor descris de cercet&tori este specific
celor cu te)pera)ent @5. $i tind s& acorde o i)portan'& prea )are faptelor #i detaliilor #i este
nevoie s& fie aJuta'i s& ia ,n considerare i)pactul solu'iilor asupra oa)enilor.
728
Persoanele cu te)pera)ent @F =2ntuitiv R Dfectiv> sunt ,n c&utarea Sinelui, care este un
scop )aJor, #i sunt orienta'i spre viitor ,n ter)enii posi-ilit&'ilor u)ane. /*nd sunt i)plica'i ,n
procesul re.olv&rii unei pro-le)e, ei se pot -a.a pe alternative interne care nu sunt ancorate ,n
realitate sau logic&. /eea ce ur)&resc ei este de.voltarea personal&. $i au nevoie de aJutor pentru
a 'ine cont de detalii #i pentru a for)ula solu'ii realiste.
?aliditatea procesului re.olv&rii de pro-le)e este ,n'eleas& din perspective diferite de
fiecare te)pera)ent. /ei cu te)pera)ent SP pun pre' pe propria lor eCperien'&+ cei cu
te)pera)ent SK 'in cont de tradi'ie #i autoritate+ cei @5 valori.ea.& logica #i ra'iunea+ cei @F
pre'uiesc insight3ul #i inspira'ia. Provocarea repre.entat& de )odelul re.olv&rii de pro-le)e
descris de speciali#ti se refer& la utili.area de tehnici #i procedee care ad)it aceste diferen'e
individuale #i repre.int& o oportunitate pentru a lua ,n considerare diferite perspective.
S'lul mana7eral 4 !e a lua !e#$
Vil)ann #i Mitroff au reali.at )ai )ulte studii ,n acest do)eniu. 2at& conclu.iile lor%
2. tipul @F prefer& creativitatea, pro-le)ele v&.ute ca oportunit&'i+
22. tipul @5 prefer& s& defineasc& pro-le)ele, ur)&re#te o-iective clare, o politic&, ,#i
sta-ile#te criterii pentru succes.
222. 5ipul S5 prefer& s& defineasc& solu'iile #i s&3#i planifice i)ple)entarea lor.
2?. 5ipul SF este practic dar lucrea.& ,n -a.a a ceea ce si)te el c& este )ai -ine s& fac&.
Ale7erea #arere A oren'are "ro&esonal%
Sa)enii tind s& fie atra#i #i sunt )ult )ai satisf&cu'i ,n sluJ-e #i cariere care le ofer&
oportunitatea de a3#i eCpri)a #i utili.a preferin'ele. 6enul de )unc& ,n care va fi cel )ai eficient
#i de care se va -ucura poate s& depind& de eCe)plu de preferin'a persoanei pentru $ sau 2. S3au
reali.at studii privind leg&tura dintre ocupa'ii #i tipurile M"52. De eCe)plu profesiunea de
psiholog e ,ncadrat& tipului 2@FK+ cea de econo)ist tipului 2@5K iar cea de pilot 2S5P.
In'er(en*a '"ulu -n #onslerea !e #u"lu
Stiluri de co)unicare, a)eliorarea co)unic&rii diferen'ele su- aceste aspecte a tipurilor
,i aJut& pe oa)eni s&3l ,n'eleag& )ai -ine pe cel&lalt #i s& foloseasc& a-ord&ri ,n func'ie de tipul
c&ruia ,i apar'ine individul. Dplica'iile sunt diverse, de la do)eniul v*n.&rilor = preg&tirea
agen'ilor>, rela'iile de la locul de )unc&, deci ,n organi.a'ii, p*n& la sarcina consilierului,
psihologului, fiind )ulte organi.a'ii care organi.ea.& for)&ri #i :orAshopuri.
/a eCe)plificare li)-aJul tipului logic este )ai o-iectiv #i )ai analitic, ,n ti)p ce
li)-aJul sen.orialului este concret, cel al intuitivului este )ai a-stract #i si)-olic.
?aloarea predictiv& M"52 pentru perfor)an'a angaJa'ilor
!ntre-area nu)&rul unu referitoare la ,ncrederea ,n utili.area acestui test este dac& de3a lungul
ti)pului oa)enii ,#i schi)-& tipul. Studiile efectuate de /ollegehs Sffice of /areer Services au
ar&tat c&, ,n ti)p ce unii indicatori se schi)-& ,n ti)p, esen'a, L)ie.ul1 preferin'elor, intereselor
#i o-iceiurile r&)*n relativ sta-ile. Dceste studii sugerea.& c& )ediul acade)ic, fa)ilial #i social
din )o)entul test&rii pot fi inhi-itoare sau, din contr&, s& accentue.e unele aspecte. 5i)pul poate
fi un )otiv pentru care, ,n studiul citat de 6ardner #i MartinAo =7889>, nu)ai NF [ din su-iec'i
au co)pletat la fel dup& cinci s&pt&)*ni. Dcela#i studiu arat& c& peste M0 [ #i3au p&strat op'iunile
la cel pu'in trei dintre scale, astfel ,nc*t au considerat testul relativ sta-il. !n ciuda procentaJului
)ic de su-iec'i care au avut acelea#i scoruri dup& cinci s&pt&)*ni, rata constant& de M0 [ la cel
730
pu'in trei scale arat& c& re.ultatele la M"52 nu se schi)-& dra)atic =cu 2 sau )ai )ulte litere> la
testarea la cinci s&pt&)*ni distan'&.
Studiile ,ncep*nd din 78F9 privind perfor)an'a ,n )unc& au f&cut ca M"52 s& devin& un
instru)ent popular pentru co)panii pentru a ,nv&'a despre )odul lor de a procesa infor)a'ia, iar
co)panii ca Dllied3Signal, D5R5, 6$, 3M #i $CCon, colegii, spitale #i for'ele ar)ate ale U.S.D.
au folosit cu to'ii M"52 pentru a opti)i.a productivitatea #i satisfac'ia ,n )unc& a angaJa'ilor
=Dave4, Schell R Morrison, 7883>.
Prichard and Sa:4er =788N> afir)& c& preferin'ele M"52 nu sunt egale cu a-ilit&'i.
Personalitatea include )ulte tr&s&turi care nu sunt corelate po.itiv cu a-ilitatea intelectual&. @u
este re.ona-il s& ne a#tept&) ca re.ultatele M"52 s& fie la fel de valide ca instru)entele pentru
a-ilit&'i cognitive ,n privin'a perfor)an'ei ,n )unc&.
"err, /hurch #i Qacla:sAi =2000> afir)& c&, de#i au fost f&cute )ulte cercet&ri asupra
personalit&'ii #i perfor)an'ei ,n )unc&, re.ultatele r&)*n inconsistente #i chiar atunci c*nd este
g&sit& o corela'ie, aceasta este destul de )ic& =r a .27>. 6ardner #i MartinAo =7889>, chiar dac&
sunt de acord, au g&sit o eCplica'ie. <u*nd de eCe)plu scala S3@, ,n ti)p ce 6ardner #i MartinAo
=7880> #i 6aster, 5o-ac4A #i Da:son =78MN> au g&sit c& cei sen.oriali se descurc& )ai -ine,
<ueder =78M9> #i Kohnson =7882> au ar&tat c& cei intuitivi au re.ultate )ai -une.
Dceste re.ultate par opuse, dar tre-uie a)intit c& aceste studii ignor& unele varia-ile.
Dstfel, la o privire )ai atent& cercet&torii ne arat& faptul c&, ,n ti)p ce su-iec'ii testa'i de 6ardner
#i MartinAo =7880> #i 6aster, 5o-ac4A #i Da:son =78MN> ocupau posturi )ici #i ,ndeplineau
func'ii destul de rutiniere, ceilal'i ocupau po.i'ii de conducere ,nalte #i aveau de ,ndeplinit sarcini
)ai creative. !n acest conteCt, cercet&torii au tras conclu.ia c&, aparent, sen.orialii sunt )ai
potrivi'i pentru sarcini de rutin& #i cu detalii concrete =fapte> ,n cadrul unor posturi nu prea ,nalte,
,n ti)p ce intuitivii sunt )ai potrivi'i pentru posturi de conducere ,nalte ce presupun
responsa-ilit&'i de panificare strategic&.
De vre)e ce studiile au ar&tat o leg&tur& ,ntre re.ultatele de la M"52 #i perfor)an'a ,n
ocupa'ii specifice, evident unele tr&s&turi sunt de dorit ,n anu)ite func'ii. /ercet&rile au ar&tat c&
,n posturile ,nalte, de conducere, este de preferat tipul 5 =logic, ra'ional #i disciplinat> dec*t tipul
F afectiv. Studii diverse au ar&tat totu#i c&, de#i tipul de personalitate M"52 este un factor care
descrie o persoan&, nu este cel )ai i)portant factor. Fiecare angaJat este unic #i nu se confor)&
unui tipar.
S alt& controvers& este faptul c& echipele cu indivi.i av*nd tipuri diferite sunt )ai
eficiente dec*t cele cu acelea#i tipuri =p&rere sus'inut& de M4ers ,n 78FN>.
T"urle -n #onslerea e!u#a*onal%
Studiu privind rela'ia dintre tipul de personalitate M"52 #i satisfac'ia ,n )unc& la
personalul de conducere al #colilor din Qest ?irginia.
/ercetarea a fost reali.at& ,n anul #colar 788B37889 pe un nu)&r de 32N fe)ei din ad)inistra'ia
#colilor. /a instru)ente au fost folosite 2ndicatorul M"52 for)a 6, iar pentru )&surarea
satisfac'iei ,n )unc& Mohr)an3/ooAe3Mohr)an Ko- Satisfaction Scale =Mohr)an, /ooAe,
Mohr)an, Duncan, R Talt)an, 78FF>. (e.ultatele studiului indic& o str*ns& leg&tur& ,ntre
suportul perceput #i satisfac'ia )uncii. /u c*t este )ai suportiv )ediul, cu at*t cre#te
pro-a-ilitatea cre#terii satisfac'iei.
(ela'ia dintre di)ensiunile M"52 #i scorurile )edii la testul de Dptitudine Icolar& s3a
reali.at pe un e#antion de B.NM3 de studen'i de la opt colegii. (e.ultate au indicat c& introver'ii au
,nregistrat scoruri se)nificativ )ai )ari dec*t eCtraver'ii, acela#i lucru s3a o-'inut #i pentru
737
intuitivi fa'& de sen.oriali #i pentru perceptivi fa'& de Judicativi. Scorurile M"52 au fost
co)parate #i cu re.ultate o-'inute la alte teste =Medical School Dd)issions 5est, the Dr)ed
Services ?ocational "atter4, the 6ates (eading 5est>% ,n )od se)nificativ sau o-'inut scoruri
)ai )ari intuitivii fa'& de sen.oriali #i tipul logic fa'& de tipul afectiv. !n particular, preferin'a
pentru intui'ie s3a asociat clar cu scor ,nalt la aptitudini =M4ers R Mc/aulle4, 78MB>.
Rela*a !n're s#orurle M=TI 4 #oe&#en'ul !e n'el7en*%
!ntr3un studiu au fost testa'i 3.B03 studen'i, to'i -&r-a'i. /ercetarea a ar&tat c& to'i intuitivii
au ,nregistrat un coeficient )ai )are dec*t cei sen.oriali, iar cei introver'i #i intuitivi totodat& au
,nregistrat cele )ai ,nalte scoruri. =M4ers R Mc/aulle4, 78MB>.
!n ceea ce prive#te tipurile M"52 #i copiii supradota'i = MF de fete #i 9B de -&ie'i cu v*rste
,ntre 72 #i 7B ani av*nd un 2\ peste 730> ace#tia erau tipul intuitiv ,ntr3un procent )ai )are% 98[
fetele #i 9F [ -&ie'ii+ de ase)enea tipul )aJoritar era cel perceptiv% F3 [ #i cel logic% FF [
=Mills, 78M3>. Datele au fost confir)ate #i de un alt studiu, al lui Del-ridge3ParAer #i (o-inson
=78M8>, predo)inante fiind ,n lotul de supradota'i cercetat preferin'ele pentru intui'ie, tipul logic
#i cel perceptiv. Func'ia intuitiv& a fost caracteristica distinctiv& a studen'ilor supradota'i testa'i
= F2 la nu)&r>.
Cer#e'are "r(n! '"urle M=TI 4 !&eren*e -n "o$*a -n &amle
Un studiu cvasi3eCperi)ental cu 780 de su-iec'i a fost reali.at pe studen'i la FuJita
5ennessee 5echnological Universit4, FranA 78MF. (e.ultatele au ar&tat c& -&ie'ii, cei singuri
la p&rin'i #i fra'ii )ai )ari ai fetelor sunt )ai introverti'i dec*t surorile )ai )ici ai -&ie'ilor
#i fetele singure la p&rin'i. !n ceea ce prive#te intui'ia #i sen.orialitatea, nu au fost g&site
diferen'e se)nificative. "&ie'ii au fost ,n general orienta'i spre tipul logic )ai )ult dec*t
fetele, iar fra'ii )ai )ari ai -&ie'ilor au apar'inut ,ntr3o )ai )are )&sur& tipului afectiv dec*t
fra'ii )ai )ici. /a instru)ente au fost folosite M"52 #i cele opt tipuri )&surate de 5o)anis
Fa)il4 5est.
(ela'ia dintre tipurile de personalitate M"52 #i eficacitatea ,n ,nv&'&)*nt
Studiul a fost reali.at la Qest ?irginia Universit4 2nstitute of 5echnolog4 folosindu3se ca
instru)ente M"52, for)a 6, #i /lassroo) S-servation Ve4ed for $ffectiveness (esearch
=/SV$(>+ su-iec'i au fost profesori ,ncep&tori de educa'ia a s&n&t&'ii. MaJoritatea celor care au
r&spuns la test au pre.entat tipul $S5K. 5ipurile de te)pera)ent sen.orial #i intuitiv au fost cei
)ai -uni predictori ai eficien'ei profesorilor ,n co)para'ie cu alte profile tipologice.
Con#e"'e #ara#'ers'#e
&un#*e !omnan'%, este func'ia cea )ai de.voltat&, func'ia nu)&rul unu. $ste func'ia care
r&spunde pri)a c*nd te afli ,n fa'a unei infor)a'ii noi. $ste #i cea )ai fa)iliar&.
"re&ern*a EDI, descrie orientarea eului spre lu)ea eCterioar&, eCtraversie, fa'& de orientarea
co)ple)entar& spre lu)ea interioar&, introversie
"re&ern*a PP, i)plic& pro-le)a )odului cu) a-orde.i ra'ional sau ira'ional datele de infor)a'ie
asupra realit&'ii interioare sau eCterioare
"re&ern*a SDN, descrie )odul cu) este perceput& infor)a'ia
"re&ern*a TD/< indic& felul cu) ia eul deci.iile.
'em"eramen'ul a"olonan, @F 3intuitiv #i afectiv
'em"eramen'ul !onsa#, SP 3 sen.orial #i perceptiv
732
'em"eramen'ul e"me'ean, SK 3 sen.orial #i ra'ional
'em"eramen'ul "rome'ean, @5 3 intuitiv #i logic
'" !e "ersonal'a'e, ,n genere orice denu)ire utili.at& pentru a clasifica personalitatea unui o)+
eCist& diferite tipologii, fiecare av*nd un siste) propriu de categoriali.are dar toate pleac& de la
presupunerea c& eCist& )odele coerente de co)porta)ent sau stiluri consistente dea ac'iona care
sunt suficient de -ine definite ca s& per)it& clasificarea indivi.ilor. De fapt, presupunerea are o
valoare euristic& de#i ca adev&r a-solut r&)*ne ,nc& o incertitudine. =DP MB>
'"olo7a :un7an%, pornind de la o vi.iune structural& #i dina)ic& a psihicului u)an, Kung
descrie o tipologie ,n care intervine )odul ,n care se orientea.& eul con#tient ,n raport cu lu)ea
co)ple)entar fa'& de orientarea incon#tientului #i, de ase)enea, intervine felul #i )&sura ,n care
eul ,#i de.volt& #i st&p*ne#te ,n raporturile cu realul cele patru func'ii posi-ile de cunoa#tere% dou&
ra'ionale, func'ia logic& #i func'ia valoric& sau afectiv&, #i dou& ira'ionale, respectiv func'ia
sen.orial& #i func'ia intui'iei. De eCe)plu, ,n situa'ia ,n care ,n planul con#tient al psihis)ului
eCist& o predo)inant& orientare spre lu)ea eCterioar& vor-i) de eCtraversia eului #i a func'iei
preferen'iale, oricare ar fi aceasta. De ase)enea co)ple)entar, ontogenetic se va de.volta o a
doua func'ie, secundar&, care va avea ,ns&, o orientare introvert& pentru a per)ite accesul eului #i
,nspre alte .one. /o)ple)entar, ,n incon#tient se )anifest& introversia #i celelalte func'ii r&)ase
recesive #i nesociali.ate. 5ipologia Jungian& descrie reac'ii #i preferin'e curente, aspecte forte #i
aspecte li)itative pentru M tipuri principale ,n func'ie de orientarea #i func'ia do)inant& la nivelul
eului con#tient% introvert sen.orial, eCtravert sen.orial, introvert intuitiv, eCtravert intuitiv,
introvert logic, eCtravert logic, introvert afectiv, eCtravert afectiv. Sunt, de ase)enea descrise #i
79 tipuri secundare, ,n situa'ia c*nd preferin'ei do)inate i se adaug& func'ia secundar&.
Tes' #u -n're)%r !e e(aluare a #uno4'n*elor
7. /u) pute'i descrie teoria tipologic& a lui /.6.Kung
2. /are sunt scalele M"52 #i care este contri-u'ia autoarelor intru)entului fa'& de
teoria lui KungW
3. /u) descrie'i co)ple)entaritatea dintre func'ia do)inant& #i cea secundar&W
N. /u) pute) defini te)pera)entul di perspectiva M"52W
B. /e tipuri de te)pera)ente #i ce caracteristici pute'i descrieW
=)lo7ra&e
"ash S.Q., Introduction to general clinical ps7chopatolog7% 5he ps4cholpatholog4 of the -asic
functions
Hedges P., 7888, Personalitate i temperament, Hu)anitas, "ucure#ti
Kung /.6., 788F, Tipuri Psihologice, Hu)anitas, =5ipuri psihologice% tipul eCtravertit #i func'iile,
3BM 3 N0N+ Tipul introvertit i *unciile, N0B 3 N3F, Func'ia principal& #i func'ia secundar&>
<avin 5. P.,78M2, 'ungWs ps7chological t7pes in anal7sis, ,n M. Stein, Kungian Dnal4sis, Spen
/ourt, 2llinois
Minulescu M., 7889 Indicatorul de tipologie !7ers3$riggs privind stilurile apreciative, ,n
/hestionarele de personalitate ,n evaluarea psihologic&, 6arell P.H., "ucure#ti,
Minulescu M., Tipologia (ungian n analiz, ,n 2ntroducere ,n anali.a Jungian&, $d. 5rei, 2007,
"ucure#ti
M4ers3"riggs 2., Mc/aulle4 M.H., 78MB, !anual: a guide to the development and use o* the
!$TI, /.P.P., Pal& Dlto
733
5a4lor Drlene, "en.iger Vatherine, 2007, The Ph7siolog7 o* T7pe, Falsi*ication o* T7pe and
PA11 .Prolonged adaptation 1tress 17ndrome0
5ieger P.D., "."arron 5ieger, 788M, "escoperirea propriei personaliti, 5eora, "ucure#ti,
:::.t4pologie.co)
73N
Ca"'olul >I
CHESTIONARUL ETSENCV DE PERSONALITATE< EPI 1I IN>ENTARUL
ETSENCV DE PERSONALITATE< EPI
Pre.entarea /hestionarului de personalitate $4sencA #i a 2nventarului de Personalitate
$4sencA cuprinde% teoria lui $4sencA privind structura factorial& a personalit&'ii+ pre.entarea
chestionarelor $.P.\. #i $.P.2.+ eCe)plificarea unui profil $P2. De ase)enea, al&turi de eCtinderi
privind personalitatea ,n delincven'&, sunt pre.entate conceptele caracteristice, un test de evaluare
a cuno#tin'elor #i referin'ele -i-liografice.
F.3. Teora lu EBsen#H "r(n! s'ru#'ura "ersonal'%* 4 m%surarea a#es'ea
Dutorul de.volt& o teorie asupra personalit&'ii funda)ental& ,n siste)atice studii
eCperi)entale.
)7senc;, <ans .'urgen0 =78793 >
Psiholog engle., n&scut la "erlin. Studia.& ,n Fran'a #i la
Universitatea din <ondra+ a fost profesor de psihologie la
Universitatea din <ondra =78BB 3 78M3>. Mare parte din )unca sa
s3a desf&#urat ,n do)eniul cercet&rii psiho)etrice asupra
varia'iilor nor)ale ale personalit&'ii #i inteligen'ei u)ane #i a fost
un critic se)nificativ a acelor opinii care nu au la -a.& dove.i
e)pirice adecvate. Frecvent, se spriJin& pe perspectiva genetic&%
factorii genetici Joac& un rol )are ,n deter)inarea diferen'elor
psihologice dintre oa)eni+ are adesea vederi controversate, )ai
ales ,n privin'a studiul diferen'elor rasiale ,n inteligen'&.
/oncep'ia sa asupra structurii #i de.volt&rii personalit&'ii
#i evalu&rii acesteia este eCpus& ,n lucr&ri funda)entale precu)%
Di)ensions of Personalit4, cu S4-il #i "./.$4sencA, 78NF+5he
structure of Hu)an Personalit4,78B3+ 5he "iological "asis of
Personalit4, 789F+ 5he Measure)ent of Personalit4, 78FB+ Manual
of the $4sencA Personalit4 2nventor4, 789N+ /ri)e and
Personalit4, 78FF+ Hu)an Me)or4% 5heor4, (esearch and
2ndividual Differences, 78FF+
Pentru $4sencA, personalitatea este structurat& pe N nivele interrela'ionale ierarhice%
7. <a nivel -a.al sunt co)porta)entele sau actele )entale care apar singular+
2. Ur)ea.& ,n ierarhie deprinderile sau actele )entale ha-ituale+
3. @ivelul al treilea ,l repre.int& tr&s&turile definite ca #i corela'ii ,ntre co)porta)entele
ha-ituale =o consisten'& o-serva-il& ,ntre deprinderi sau acte repetate ale su-iectului>+
N. @ivelul ulti), cel )ai ,nalt ca grad de generali.are, ,l repre.int& tipul personalit&'ii,
definit ca #i corela'ie a tr&s&turilor sau Zconstela'ii o-serva-ile sau sindroa)e de
tr&s&turiZ.
5ipul unei persoane deter)in& tr&s&turile ei de personalitate, aceste tr&s&turi deter)in&
)odurile o-i#nuite, ha-ituale de a r&spunde, iar aceste o-iceiuri la r*ndul lordeter)in&
r&spunsurile ei specifice.
73B
/ele patru nivele descriptive corespund celor N tipuri de factori deriva'i prin anali.a
factorial&. Dnali.a factorial& este pentru $4sencA )etoda funda)ental& prin care poate fi studiat&
structura personalit&'ii. ZDac& sarcina noastr& este s& furni.&) cel pu'in o solu'ie provi.orie la
pro-le)a taCono)i.&rii ,n psihologia personalit&'ii, atunci intr&) auto)at ,n pro-le)a g&sirii
di)ensiunilor adecvate ale personalit&'ii. 2ar pentru a avea o )etod& care s& ne aJute ,n g&sirea
unei solu'ion&ri tre-uie s& ne ,ndrept&) spre anali.a factorial&, pentru c&, ,n ciuda dificult&'ilor
recunoscute #i a sl&-iciunilor acestei )etode, nu eCist&, ,n stadiul actual al cunoa#terii, vreo alt&
)etod& care s& ne poat& aJuta ,n aceast& c&utareZ.
Din perspectiva anali.ei factoriale, tipul de personalitate corespunde unui *actor general,
trstura corespunde unui *actor de grup, deprinderile sau rspunsurile ha#ituale corespund
*actorilor speci*ici, iar rspunsul speci*ic corespunde unui *actor de eroare.
5r&s&turile sau di)ensiunile pri)are ale personalit&'ii, astfel definite opera'ional sunt deci
conceptuali.ate de $4sencA ca un continuu)) di)ensional, de3a lungul c&ruia pute) afir)a c&
unele persoane sunt )ai aproape de o eCtre)&, altele de cealalt&, altele se afl& ,n diferite po.i'ii
pe acest continuu)).
/lusterul de tr&s&turi pe care le asocia.& $4sencA introversiei este diferit de clusterul
asociat eCtraversiei. De eCe)plu, introversia, ca tip se eCpri)& la nivel de tr&s&tur& prin%
persisten'&, rigiditate, su-iectivitate, ti)iditate, irita-ilitate+ care, la r*ndul lor se )anifest& ,n
)odurile o-i#nuite #i specifice prin care r&spunde persoana provoc&rilor realit&'ii. 5r&s&turile
asociate eCtraversiei sunt% i)pulsivitate, lipsa reflect&rii, asu)area riscului, activis),
socia-ilitate, lipsa responsa-ilit&'ii, eCpresivitate. 5r&s&turile asociate nevrotis)ului sunt%
anCietate, sti)& de sine sc&.ut&, o-sesivitate, lipsa autono)iei, tendin'e spre ipohondrie,
nefericire #i vinov&'ie. Pentru autor, nevrotis)ul este o di)ensiune de personalitate -a.at& pe
relativa sta-ilitate sau insta-ilitate a siste)ului nervos #i nu o stare clinic& sau su-clinic& care
re.ult& din conflictele dintre i)pulsurile id3ului #i constr*ngerile realit&'ii sau ale super3egoului,
cu) apare ,n vi.iunea psihanalitic&.
D defini di)ensiunea de personalitate doar prin anali.& factorial& este insuficient+ a te
-a.a doar pe chestionare, evalu&ri sau autoevalu&ri ale co)porta)entului ,nsea)n& s& depin.i de
date Zsu-iectiveZ. $4sencA este #i un eCperi)entalist, care propune #i utili.ea.& o )ultitudine de
)&suri eCperi)entale prin care s& evite su-iectivitatea. !i este caracteristic& lui $4sencA aceast&
a-ordare eCperi)ental& din diverse perspective, a ipote.elor sale privind co)porta)entul De
eCe)plu, ,n studierea factorului psihotis), studia.& )ai )ulte clase de varia-ile% varia-ile
-iologice legate de diferite tipuri =serotonina, MDS, "2F, H2D>, varia-ile de la-orator =nivele de
sensi-ilitate, ascultarea dicotic&>, varia-ile ale ,nv&'&rii condi'ionate =inhi-i'ia latent&, pri)ing
negativ>, varia-ile fi.iologice =$M6, inversarea percep'iei autono)e>, varia-ile psihologice
=activitatea halucinatorie, asocia'iile de cuvinte, creativitatea>.
/ercet&torul #i diagnosticianul personalit&'ii tre-uie s& utili.e.e o varietate de surse pentru
a produce )&sur&tori sigure #i o-iective ale co)porta)entului u)an% Zs& lucre.i ,n do)eniul
personalit&'ii ,nsea)n& s& nu te restr*ngi ,ntr3un sector )ic, ci tre-uie s& ,)-r&'i#e.i
personalitatea ,n toate aspectele eiZ. Doctrina Zpersonalit&'ii ,ntregiZ pare s& fie ,n ,ntregi)e
Justificat&, ,n )&sura ,n care a-ord&ri par'iale sunt capa-ile s& conduc& doar la ,n'elegeri par'iale.
/ercet&torii tre-uie s& se -a.e.e c*t de larg posi-il pe toate tipurile de infor)a'ii factuale sau
o-iective, inclu.*nd evalu&ri, auto3evalu&ri, teste o-iective de co)porta)ent, esti)&ri fi.ice ale
siste)ului autono) sau a altor )&sur&tori fi.iologice, infor)a'ii -iografice #i alte infor)a'ii
ana)nestice, care pot fi utili.ate pentru a spriJini sau respinge ipote.ele investigateZ =$4sencA,
78B3>.
739
!n 789F, ,n lucrarea 5he "iological "asis of Personalit4, $4sencA su-linia.& -a.a
ereditar& su-stan'ial& a personalit&'ii. !n 78F9, ,n 5he Measure)ents of Personalit4, afir)&%
ZPersonalitatea este deter)inat& ,n )are )&sur& de genele persoanei+ este ceea ce a produs
aranJa)entul accidental al genelor parentale #i, de#i )ediul poate face ceva pentru a redresa
echili-rul, influen'a sa este sever li)itat&. Personalitatea este ,n Zaceea#i -arc&Z cu inteligen'a+
pentru a)-ele, influen'ele genetice sunt deose-it de puternice #i rolul )ediului ,n )aJoritatea
ca.urilor e redus la a efectua u#oare schi)-&ri #i poate un fel de Z,nveli#Z.
2pote.a pe care $4sencA ,ncearc& s& o pro-e.e printr3o )ultitudine de eCperi)ente de
la-orator leag& tipurile psihologice de nivelele de activitate ale diferitelor p&r'i ale creierului. !nc&
din 789F, $4sencA sugera c& introversia este influen'at& de siste)ul reticular activator ascendent,
nevrotis)ul este influen'at de sti)ularea siste)ului li)-ic cranian =ariile hipoca)p a)igdal&
hipoca)p>.
!n 78F9, afir)a'iile sale sunt reluate #i ,nso'ite de date eCperi)entale% eCtraversia este
legat& de siste)ul activator ascendent care ac'ionea.& ca un )ecanis) de activare controlat de
corteC+ nevrotis)ul este legat de siste)ul li)-ic #i activarea e)o'iilor la nivelul siste)ului
nervos auto)at, care reglea.& )u#chii nete.i #i glandele endocrine responsa-ile de de.voltarea #i
)en'inerea caracteristicilor )asculine.
/au.alitatea genetic& este )ediat& deci de aspectele fi.iologice, neurologice #i hor)onale
ale organis)ului persoanei. /au.ele ereditare apar astfel ca Zpredispo.anteZ, definind tendin'e de
reac'ii naturale, care fac ca organis)ul s& si)t&, s& perceap&, s& r&spund& sti)ul&rii )ediului prin
anu)ite )odalit&'i specifice.
/o)porta)entul o-serva-il este Zo func'ie a diferen'elor constitu'ionale ,n interac'iune cu
)ediul+ aceast& interac'iune d& na#tere la diferen'e descriptive, care 'in de fenotip ,n eCtraversie
introversie #i care se pot cel )ai -ine )&sura ,n ter)enii unor chestionare precu) $P\Z.
(eferitor la diferen'a ,ntre pro-ele de la-orator #i r&spunsul su-iectului la ite)ii chestionarului,
$4sencA continu&% ZDceast& diferen'iere ,ntre teste de la-orator #i chestionare, str*ns legat& de
aspectele genotipe #i, respectiv, fenotipe ale personalit&'ii, nu este desigur una a-solut&Z.
$Cist&, deci, diferen'e individuale ce se pot identifica la nivelul tr&s&turilor #i tipului #i
care per)it descrierea personalit&'ii+ #i eCist& #i posi-ilitatea de a g&si eCplica'ii legate de cau.ele
acestor diferen'e individuale. !n acest siste) conceptual, conceptele ,nse#i Joac& rolul de piloni ai
)odelului, respectiv per)it reducerea nu)&rului teoretic infinit de eveni)ente eCisten'iale, de
fapte psihice, de co)porta)ente reale, la un nu)&r )ic de varia-ile care sunt legate ,ntre ele prin
reguli #i legi. Dceste concepte #i leg&turile legice per)it cercet&torului sau diagnosticianului s&
fac& predic'ia co)porta)entului.
/onsider*nd validitatea de construct ca tipul funda)ental de validare, ,ntr3o recent&
pre.entare =788B>, $4sencA sinteti.ea.& cerin'ele esen'iale pentru sta-ilirea unei adecvate
validit&'i de construct pentru conceptele personalit&'ii. Dceste cerin'e i)plic& co)-inarea
studiilor de tip corela'ional 3 statistice cu cele de tip eCperi)ental astfel% 7. pornind de la )odelul
teoretic al conceptului+ 2. se construiesc ite)ii chestionarului pe -a.a co)porta)entelor tipice,
congruen'a acestor scale de ite)i sta-ilindu3se prin anali.& factorial&+ 3. constructul factorial este
eCa)inat apoi prin conJunc'ia dintre deduc'iile teoretice #i testarea eCperi)ental&. !n aceast&
testare, chestionarul repre.int& conceptul =de eCe)plu, pentru di)ensiunea E conceptul de
eCtraversie, astfel de deduc'ii pot fi% toleran'a la deprivare sen.orial&, condi'ionarea, distragerea
aten'iei, preferin'a pentru Judec&'i -a.ate pe intensitatea sti)ulului+ N. se sta-ilesc predic'ii distale
,n c*)pul social =de eCe)plu pentru eCtraversie% frecven'a divor'ului, schi)-&ri ale locului de
)unc&, preferin'e profesionale, preferin'a de a ,nv&'a prin receptare, co)porta)entul antisocial>+
B. se caut& antecedente distale, ,n special factori genetici+ 9. se caut&, pornind de la deter)inarea
73F
genetic& puternic&, inter)ediari -iologici =de eCe)plu, pentru eCtraversie, siste)ul de activare>+
F. se testea.& eCperi)ental deduc'iile ce se pot face pornind de la teoria activ&rii =de eCe)plu,
diferen'ele $$6, $D( etc.>+ M. se revi.uie#te ,ntregul siste) prin al&turarea anteceden'ilor distali
#i proCi)ali, a teoriei #i )&sur&torilor, se consider& distal #i proCi)al descoperirile, cu scopul de
a ,)-og&'i re'eaua no)ologic& respectiv&.
F.6. Ce 're &a#'or '"olo7# a "ersonal'%*+ #on*nu'ur 4 #er#e'%r e;"ermen'ale
/hestionarele de personalitate ale lui $4sencA depind de utili.area )&sur&torilor
psiho)etrice prin care sta-ile#te ceea ce consider& a fi structuri universale de personalitate. Dcest
tip de a-ordare este no)otetic&.
!n )odelul factorial al personalit&'ii de.voltat de $4sencA, ,n esen'&, eCist& trei factori
tipologici cu o i)portant& contri-u'ie ereditar& ,n gradientul de nor)alitate 3 anor)alitate%
eCtraversie vs. introversie, sta-ilitatea e)o'ional& 3 vs. insta-ilitate =nevrotis)> #i adapta-ilitate
vs. psihotis).
De eCe)plu, pentru aceast& ulti)& di)ensiune, eCperi)entele de la-orator #i cercet&rile
e)pirice au pus ,n lu)in& un continuu) de3a lungul unei di)ensiuni care, ,n eCtre)a adaptativ&
nor)al& cuprinde co)porta)ente precu)% altruis), sociali.are, capacitate de e)patie #i de
confor)are+ vs. comportamentul psihopat caracteri.at prin i)pulsivitate, ostilitate, agresivitate,
comportamentul schizoid, unipolar depresiv, tul#urrile de a*ectivitate, tul#urrile schizo3
a*ective #i schizo*renia. 5r&s&turile care se clusteri.ea.& ,n profilul personalit&'ii psihopate sunt%
agresivitate, r&ceal&, egocentris), i)personalitate, i)pulsivitate, tendin'& antisocial&, lipsa de
e)patie, ,nc&p&'*narea #i, cognitiv, tendin'a de a face asocia'ii )entale distale ceea ce confer& un
plus de inedit reac'iilor #i ac'iunilor.
Profilul tul-ur&rii de personalitate psihopate poate fi pre.entat ,n ur)&torii ter)eni
descriptivi% solitar, nu3i pas& de oa)eni, pare a nu se potrivi nic&ieri, poate fi crud #i inu)an, ,i
lipsesc senti)entele #i e)patia, este ostil altora #i agresiv chiar #i cu cei pe care ,i iu-e#te, ,i plac
lucrurile neo-i#nuite, ciudate #i nu3i pas& de pericol, ,i place s&3#i -at& Joc de al'i oa)eni #i s&3i
nelini#teasc&. /opilul pare ciudat, i.olat, glacial #i fri.ea.& prin lipsa de senti)ente u)ane pentru
cei apropia'i #i ani)ale+ apare agresiv #i ostil chiar cu cei din fa)ilie+ sociali.area, e)patia,
senti)entul de vinov&'ie #i sensi-ilitatea fa'& de al'ii sunt no'iuni nefa)iliare lor.
$Ctraversia, denu)it& #i eCtraversie 3 introversie, se define#te, ,n principal, prin
intercorela'iile dintre tr&s&turile de afir)are, socia-ilitate, energie de via'& #i do)inan'&.
Descrierile care sunt date de o-icei privind co)porta)entul introvert #i, respectiv, eCtravert,
repre.int& situa'ii ]uasi3eCtre)e. $4sencA le denu)e#te eCtre)e Zideali.ate ale unui continuu))
pe care oa)enii reali se pot situa la un grad )ai ,nalt sau )ai sc&.utZ. De ase)enea, insist& pe
faptul c& aceste descrieri sunt eCpresii fenotipe ale personalit&'ii co)porta)entale, nu
constitu'ionale, genotipe.
!n plan descriptiv, $4sencA pre.int& introvertul astfel% Z...introvertul pre.int& o tendin'& de
a de.volta si)pto)e de anCietate #i depresie #i este caracteri.at de tendin'e o-sesionale, apatie,
la-ilitate a siste)ului auto)at. Dup& propriile lor afir)a'ii, senti)entele le sunt cu u#urin'&
r&nite, sunt con#tien'i de sine, nervo#i, cu tendin'a spre senti)ente de inferioritate, dispo.i'ii
afective, adesea au reverii, ,n situa'ii sociale se 'in ,n fundal, sufer& de lips& de so)n. !n
construc'ia lor corporal&, cre#terea vertical& predo)in& asupra celei ori.ontale+ efortul de r&spuns
este sla- #i activitatea colinestera.elor este ,nalt&. Secre'ia salivar& este inhi-at&. 2nteligen'a este
co)parativ ,nalt&, voca-ularul eCcelent #i tind s& fie persisten'i. !n general, sunt li)pe.i, dar
len'i... @ivelul de aspira'ie este ,nalt dar tind s&3#i su-esti)e.e propria perfor)an'&. Sunt )ai
73M
degra-& rigi.i #i pre.int& o varia-ilitate i)personal& sla-&. Preferin'ele estetice se ,ndreapt& spre
un tip de ta-louri lini#tite, de )od& veche. !n crea'ia estetic& produc desene co)pacte, cu su-iecte
adesea concrete. @u aprecia.& prea )ult glu)ele, ,n special pe cele seCuale. Scrisul este
distinctiv.
Z$Ctraver'ii pre.int& o tendin'& spre a de.volta si)pto)e de conversie isteric& #i o
atitudine isteric& fa'& de si)pto)e. Mai )ult, pre.int& o energie sla-&, interese ,nguste, au un
prost trecut profesional, sunt ipohondriaci. Dup& propriile afir)a'ii, au o propensiune spre
accidente, frecvent a-sentea.& de la )unc& datorit& -olilor, au dureri #i nepl&ceri fi.ice. !n
construc'ia lor corporal& prevalea.& cre#terea ori.ontal& fa'& de cea vertical&. @ivelul de aspira'ie
este sc&.ut, dar tind s&3#i supraevalue.e perfor)an'ele. @u sunt foarte rigi.i #i pre.int& o )are
varia-ilitate intra3personal&. Preferin'ele lor estetice sunt pentru i)agini colorate, )oderne. !n
crea'ia estetic&, produc un desen ,)pr&#tiat, adesea cu su-iect a-stract. Dprecia.& glu)ele, )ai
ales pe cele cu su-iect seCual. Du un scris distinctivZ.
!n plus, $4sencA sugerea.& c& aceste dou& tipuri au cel pu'in o rela'ie de analogie cu
diferen'ierea )ental& reali.at& de Freud. Dstfel, ,n ca.ul eCtravertului pare s& predo)ine id3ul ca
for)a'iune, iar ,n ca.ul introvertului, supra3egoul.
@evrotis)ul, denu)it #i insta-ilitate e)o'ional&, e definit de interrela'ia dintre tr&s&turile
de anCietate, depresie sc&.ut& autoapreciere, ti)iditate. (eac'iile e)o'ionale puternice ale
insta-ilului interfer& cu adaptarea sa sla-&, conduc*ndu3l spre reac'ii ira'ionale, uneori rigide.
Dac& este vor-a de un insta-il eCtravert, nelini#tea #i sensi-ilitatea sunt pe pri) plan, devine
eCcita-il, chiar agresiv. <a cealalt& eCtre)&, reac'iile e)o'ionale sunt lente #i sla-e, tendin'a fiind
de a3#i relua starea ini'ial& foarte repede dup& activarea e)o'ional&.
$4sencA descrie ,n lucrarea citat& nevroticul ,n ur)&torii ter)eni% Zsoldatul nevrotic, ,n
)edie, este o persoan& defectiv& )ental #i corporal+ su- )edie ca inteligen'&, voin'&, control
e)o'ional, acuitate sen.orial& #i capacitate de a se afir)a. $ste sugesti-il, lipsit de persisten'& #i
lent ,n g*ndire #i ac'iune, nesocia-il #i tinde s& repri)e faptele nepl&cuteZ.
Psihotis)ul este cea )ai co)pleC& di)ensiune, definit& de interrela'iile dintre tr&s&turile
de agresivitate, egocentris), co)porta)ent antisocial #i lipsa de e)patie. Se caracteri.ea.& prin
tendin'a de a produce tul-ur&ri, a fi solitar, a ar&ta cru.i)e, a fi ostil altora, a prefera lucruri
ciudate #i neo-i#nuite. <a un pol apar persoane care nu au nici o considera'ie fa'& de regulile
sociale, la cel&lalt, cei ,nalt sociali.a'i, )ai ales legat de drepturile altor persoane.
Descrierea dat& de $4sencA pentru persoanele cu scor )are la scala psihotis) este%
Z...psihoticii sunt )ai pu'in fluen'i, cu sla-e perfor)an'e ,n activit&'i continui, precu) #i la
desenul ,n oglind&, pre.int& o oscila'ie sla-& la testul de inversare a perspectivei, sunt sla-i ,n
ur)&rirea unui traseu cu un o-iect ascu'it, sunt )ai indeci#i ,n privin'a atitudinilor sociale,
pre.int& o concentrare sla-&, au o )e)orie )ai sla-&, tind s& fac& )i#c&ri largi #i s&
supraesti)e.e distan'ele #i scorurile, tind s& citeasc& )ai ,ncet, s& tape.e )ai lent #i s& pre.inte
nivele de aspira'ie )ult )ai pu'in adaptate la realitateZ.
!n 7887, TucAer)an sugerea.& ,nlocuirea denu)irii de psihotis) prin psihopatie.
$4sencA su-linia.& c& ,n'elesul conceptelor se refer& la co)porta)ente integrate
nor)alit&'ii psihice, nu si)pto)atologiei psihiatrice% Zne ocup&) de varia-ile ale personalit&'ii
su-iacente co)porta)entelor care devin patologice doar ,n ca.uri eCtre)eZ.
Michael $4sencA, 788N, a-ord*nd )odular anCietatea ca tr&s&tur&, consider&
co)porta)entele din perspectiv& cognitiv&, co)porta)ental& #i fi.iologic& par'ial independente,
fiecare dintre ele fiind afectat& de factori relativ diferi'i. Din perspectiva cognitiv& cele )ai )ulte
date de cercetare s3au aCat pe siste)ul cognitiv ,n corela'ie cu eCpresia co)porta)ental& a
anCiet&'ii, deter)in*nd diferen'e psihice ,ntre anCietatea )anifest& #i anCietatea repri)at&. Dstfel
738
a deter)inat c& cei cu un scor ridicat de anCietate declarat& sunt caracteri.a'i printr3o varietate de
influen'e cognitive% influen'e care 'in de selectivitatea aten'iei, influen'e interpretative, influen'e
negative care 'in de )e)orie. 5oate aceste tipuri de influen'e vor afecta nivelul de anCietate ,n
siste)ul cognitiv. !n acela#i ti)p, su-iec'ii cu un scor sc&.ut la anCietate su- aspectul
co)porta)entului, dar cu scoruri ,nalte la aspectul de.ira-ilit&'ii sociale ceea ce ,nsea)n& c& ,#i
repri)& reac'iile confor) acestor tipuri de cerin'e pre.int& )odele de influen'e cognitive
inverse, tr&s&tura anCiet&'ii neinfluen'*nd negativ siste)ul cognitiv. De ase)enea, ,n ti)p ce
pri)ii reportea.& anCietatea ,n planul tr&irii afective, dar f&r& )odific&ri fi.iologice sau
co)porta)entale se)nificative, ceilal'i nu raportea.& afectiv anCietatea, dar ,n plan fi.iologic
apar ca eCtre) de anCio#i, cu i)portante )odific&ri vegetative.
De fapt, dac& ar fi s& deose-i) ,ntre categoria nor)alului =neanCio#ii>, categoria
anCio#ilor care3#i tr&iesc starea afectiv& ca atare #i categoria celor care ,#i controlea.& strict
co)porta)entul prin repri)area reac'iei confor) de.ira-ilit&'ii sociale dar pre.int& i)portante
)odific&ri fi.iologice, cei din aceast& ulti)& categorie #i care nu se consider& anCio#i sunt v&.u'i
de anturaJ la fel de anCio#i ca cei ce3#i con#tienti.ea.& anCietatea+ situa'iile anCiogene vor fi la fel
de nefaste a)*ndurora.
F.8. EPI< EBsen#H "ersonal'B Wues'onnare 4 EPI< EBsen#H "ersonal'B n(en'orB
Pri)ul chestionar din seria de.voltat& de $4sencA este Maudsle4 Medical \uestionnaire
=M.M.\.3 $4sencA, 78B2> care cuprinde o scal& pentru nevrotis) =e)o'iona-ilitate> for)at& din
N0 de ite)i. D ur)at Maudsle4 Personalit4 2nventor4 =M.P.2.3 $4sencA, 78B8>, con'in*nd scale
pentru )&surarea nevrotis)ului #i a eCtraversiei introversiei.
)7senc; Personalit7 Inventor7 3 $4sencA R $4sencA, 789N, adaug& o scal& <, Z)inciunaZ,
pentru a )&sura disi)ularea. $ste reali.at ,n dou& variante paralele pentru a per)ite testarea
repetat& a aceleia#i popula'ii. De ase)enea, li)-aJul ite)ilor este ceva )ai pu'in preten'ios cu
scopul de a fi accesi-il #i unor nivele )ai pu'in educate ale popula'iei.
Dintre )odific&rile se)nificative pe care le aduce $P2 i)portant& este co)pleta
independen'& a celor dou& di)ensiuni, eCtraversia #i nevrotis)ul =,n MP2 cele dou& pre.entau o
u#oar& corela'ie>. Desigur, scalele din MP2 corelea.& puternic cu scalele si)ilare ale $P2 #i cu
scalele chestionarului care va ur)a, $P\, astfel c& ,n fond cele trei chestionare sunt echivalente
,n privin'a evalu&rii celor dou& di)ensiuni.
2nterpretarea propriu3.is& a scalelor construite prin anali.& factorial& ,nsea)n&, pentru
$4sencA, s& se )earg& dincolo de statistic& pentru a se ,ncerca conectarea di)ensiunilor at*t cu
datele teoretice, c*t #i cu cele eCperi)entale, de la-orator. (espectiv, ,n )odul de a ,n'elege cei
doi factori, tre-uie s& se fac& translarea de la nivelul co)porta)ental, sau fenotip, la cel
constitu'ional E te)pera)ental, sau genotip. !n acest sens, introduce #i )odelul -idi)ensional al
te)pera)entului, ,n care varia'ia co)porta)entului se eCpri)& prin intersec'ia introversiei cu
insta-ilitatea e)o'ional&. Dstfel, ave) ur)&toarele structuri posi-ile, denu)ite de $4sencA prin
ter)eni clasici pentru te)pera)ente% 7. structura temperamentului coleric, care varia.& ,n func'ie
de gradul de )anifestare al insta-ilit&'ii e)o'ionale =nevrotis)> #i al eCtraversiei #i cuprinde
caracteristici gradate de la sensi-il, nelini#tit, agresiv, eCcita-il spre schi)-&tor, i)pulsiv,
opti)ist, activ+ 2. structura temperamental sangvinic, care varia.& ,n func'ie de gradul de
)anifestare al eCtraversiei #i al sta-ilit&'ii e)o'ionale #i pre.int& caracteristici gradate de la
socia-il, deschis, vor-&re', reactiv spre plin de via'&, f&r& griJi, conduc&tor+ 3. structura
temperamentului *legmatic, care varia.& ,n func'ie de gradul de )anifestare al sta-ilit&'ii
e)o'ionale #i al introversiei, descripti-il prin caracteristici de la cal), )ereu te)perat, de
7N0
,ncredere, controlat spre pa#nic, refleCiv, griJuliu, pasiv+ N. structura temperamentului melancolic
care varia.& ,n func'ie de gradul de )anifestare al introversiei #i al insta-ilit&'ii e)o'ionale,
descripti-il prin tr&s&turi de la lini#tit, nesocia-il, re.ervat, pesi)ist, spre so-ru, rigid, anCios, plin
de toane Edispo.i'ii la-ile.
Scala de )inciun& con'ine 8 ite)i care afir)& co)porta)ente sociale de.ira-ile, dar pe
care )area )aJoritate a popula'iei le ,ncalc& frecvent ,n co)porta)entul infor)al. 5eoretic, cu
c*t tendin'a spre disi)ulare este )ai )are, cu at*t su-iectul va alege r&spunsuri care afir)&
respectarea ,ntoc)ai a conduitelor de.ira-ile for)al. Scala a fost studiat& prin cercet&ri detaliate
=$4sencA, 78F0, $4sencA, @ias, Michaelis, 78F7> care au de)onstrat unitatea ei factorial&. Pe de
alt& parte, de#i se inten'iona s& evalue.e nu)ai gradul de disi)ulare, s3a descoperit c& )&soar& un
factor sta-il de personalitate care ar putea fi responsa-il de un anu)e grad de naivitate social&.
F. 9. In'er"re'area &a#'orlor !n E.P.I.
Cara#'ers'# s"e#&#e '"urlor e;'ra(er' 4 n'ro(er'.
Pri)a scal& repre.int& di)ensiunea introversie vs. eCtraversie. pentru eCtre)a notelor
)ari, co)porta)entul este definit prin eCtraversie. $Ctravertul este socia-il, ,i plac activit&'ile
distractive, are )ul'i prieteni, si)te nevoia de a discuta cu oa)enii #i nu ,i place s& lucre.e de
unul singur. !#i asu)& u#or riscul, ,i place aventura #i se eCpune pericolelor. 5inde spre e)o'ii
puternice, dore#te agita'ia #i este ,n general i)pulsiv. !i place s& fac& glu)e, este oscilant,
opti)ist, are tendin'a de a fi agresiv #i ,#i pierde cu u#urin'& st&p*nirea de sine. 5ip artistic,
,nclinat spre eCterior. /oncret, alert, cu ini'iativ& #i -un organi.ator. 5inde s& se supraprecie.e #i
s& accepte doar propriul punct de vedere.
@otele sc&.ute 3 ,n )od o-i#nuit nor)area este ,n stanine, indic& pentru introvert% este
lini#tit, retras, introspectiv, are o via'& interioar& -ogat&. $ste tipul g*nditor, indicat pentru
cercetare posed& g*ndire a-stract& dar un spirit de o-serva'ie )ai pu'in de.voltat c&ci este
orientat spre interior #i oarecu) rupt de eCterior. U#or tensionat, c&ci ,i lipse#te u#urin'a
eCteriori.&rii -ogatelor tr&iri interioare. !n rela'iile sociale este re.ervat #i distant, ne,ncre.&tor #i
planificat =non3i)pulsiv>. !nclinat spre un )od de via'& ordonat, nu agreea.& agita'ia, ,#i do)in&
agresivitatea #i nu3#i pierde u#or cu)p&tul. 5inde s& se su-aprecie.e.
Scala a 223a )&soar& insta-ilitate e)o'ional& vs. lipsa e)o'ionalit&'ii. @evrotis)ul, este
caracteristica co)porta)entului cu note ridicate+ este denu)it #i insta-ilitate e)o'ional&, este
definit de interrela'ia dintre tendin'a spre anCietate, depresie, o sc&.ut& auto3apreciere #i
ti)iditate toate datorate lipsei de control e)o'iona. (eac'iile e)o'ionale puternice ale insta-ilului
e)o'ional interfer& cu adaptarea sa sc&.ut& la eveni)entele de via'& #i ,l conduce spre reac'ii
e)o'ionale ira'ionale, adesea rigide. Dpatia este caracteristica invers&+ la cealalt& eCtre)& a
sta-ilit&'ii e)o'ionale, ave) de3a face cu persoane eCtre) de greu de sti)ulat e)o'ional, reac'iile
e)o'ionale sunt sla-e ca intensitate, lente, intr& greu ,n at)osfera e)o'ional& #i au tendin'a de a
reveni la starea de apatie, cal) ZplatZ foarte repede dup& activarea e)o'ional&.
/*nd su-iectul pre.int& o not& ridicat& la eCtraversie al&turi de o not& ridicat& la
nevrotis), diagnosticul este insta-il eCtravert+ ,ntr3o astfel de condi'ie ,n pri) plan apar
nelini#tea #i sensi-ilitatea, devine eCcita-il, agresiv. Dac& este vor-a de un introvert, sunt
do)inante ti)iditatea, anCietatea, -locaJul e)o'ional.
F.E. E.P.I. include #i o a 2?3a scal&, psihotis)ul
7N7
Cara#'ers'# s"e#&#e !mensun !e "s5o'sm
Psihotis)ul este cea )ai co)pleC& di)ensiune, definit& de interrela'iile dintre tendin'ele
spre agresivitate, egocentris), co)porta)ent antisocial #i lipsa de e)patie. Dac& tr&s&tura este
pre.ent& ,n grad ,nalt, ,n co)porta)ent se re)arc& tendin'a dea produce tul-ur&ri, solitudinea,
cru.i)ea, ostilitatea fa'& de cel&lalt, preferin'e pentru lucruri ciudate #i neo-i#nuite. <a cel&lalt
pol, ave) de a face cu persoane sociali.ate, cu tendin'a de a acorda un )are respect regulii
sociale, conven'iilor, drepturilor celorlal'i, cu nivele de aspira'ie adaptate la realitate.
$4sencA su-linia.& c& ,n'elesul conceptelor se refer& ,n pri)ul r*nd la co)porta)ente
circu)scrise ,n'elesului larg de nor)alitate psihic&% Zne ocup&) de varia-ile ale personalit&'ii
su-iacente co)porta)entelor care devin patologice doar ,n ca.uri eCtre)eZ. Din aceast&
perspectiv&, de eCe)plu, doar la o )ic& propor'ie de persoane care pre.int& un nivel ,nalt de
psihotis) este posi-il s& se de.volte o condi'ie psihotic& propriu3.is&. Schi.ofrenia este la un
cap&t eCtre) al di)ensiunii psihotis), de eCe)plu, care include de ase)enea, pentru nivele
,nalte cri)inalitate, psihopatie, tul-ur&ri de tip )aniaco3depresiv. 2te)ii scalei con'in ,n pri)ul
r*nd caracteristici care se)nific& un co)porta)ent antisocial, aspecte sadice, i)pulsive #i doar ,n
al doilea r*nd, idea'ie de tip paranoid.
F.F. E;em"l&#area unu "ro&l E.P.I.
Ma'erale ne#esare+ /hestionar, foaia de r&spuns, gril&, etalon, foaie de profil, )anual pentru
interpretare.
S#o"+ /hestionarul )&soar& eCtraversia 3 introversia #i nevrotis)ul =e)o'iona-ilitatea>.
S'ru#'ur%+ 5estul cuprinde trei scale -ipolare privind factorii personalit&'ii% o scal& pentru
)&surarea introversiei 3 eCtraversiei, =$32>, o scal& de echili-ru e)o'ional 3 nevrotis) =@>, o scal&
de adaptare 3 psihotis), precu) #i o a 2?3a scal& de control a atitudinii su-iectului denu)it& scal&
de )inciun& =<>.
A"l#are+ Su-iec'ii au la dispo.i'ie un chestionar #i o foaie de r&spuns. Se face instructaJul #i se
r&spunde f&r& li)it& ,n ti)p. Se aplic& individual sau colectiv. (eco)andat pentru adul'i #i tineri.
Pentru copii este o for)& special&.
Co'are+ Pentru o-'inerea notelor se aplic& grile pentru fiecare din cele trei scale ale testului. Se
nu)&r& r&spunsurile si)pto)atice pentru DD #i pentru @U.
In'er"re'are+ Se face confor) indica'iilor din )anualul testului.
Pri)ul pas ,n interpretare este deter)inarea validit&'ii profilului. !n acest scop se verific&
perfor)an'ele o-'inute pe scala < =peste N coinciden'e pute) vor-i de su-iec'i disi)ulan'i>. Dl
doilea pas const& ,n interpretarea propriu3.is& a profilului psihologic al su-iectului, pentru
fiecare din cele 2 scale #i pentru corelarea dintre cele dou& di)ensiuni, confor) caracteristicilor
de personalitate.
Su-iectul M.S. are 7F ani. $ste un adolescent spitali.at pentru ,ncercare de suicid ce
o-'ine ur)&toarele perfor)an'e pe scalele $4% notele -rute% @ a 22, $ a B, < a B.
Pentru a afla valorile standard ale acestor perfor)an'e se apelea.& la etalon. !n ca.ul
acestui inventar doar re.ultatele -rute o-'inute pe scalele @e #i $ se transfor)& ,n note standard.
Prin transfor)area notelor -rute ,n note standard perfor)an'ele pe aceste scale sunt% @e 8, $ 7.
D#adar vo) anali.a ur)&torul profil% @ a 8, $ a 7, < a B.
(e.ultatele o-'inute pentru scala de )inciun& =<> indic& tendin'& de disi)ulare #i un
anu)it grad de rigiditate care pro-a-il interfer& cu adapta-ilitatea persoanei #i tendin'a de a
a-soluti.a anu)ite puncte de vedere.
7N2
Scala $ ne arat& c& su-iectul nostru este introvert, iar scala @ se)nalea.& pre.en'a unei
structuri nevrotice. Perfor)an'ele crescute pe scala < #i @ se corelea.& #i pute) afir)a c&
su-iectul este neadaptat, infleCi-il.
Prin ur)are descrierea su-iectul va fi ur)&toarea% su-iect introvert, rigid #i tensionat cu
deco)pensare nevrotic&.
E;'n!er
Da'e !e #er#e'are "r(n! #e 're su"er&a#'or -n s'u!ul "ersonal'%* !el#'uale
S serie de cercet&ri au fost dedicate cri)inalit&'ii #i )odului cu) cei doi, respectiv trei
factori, intervin diferen'iator pentru personalitatea delincvent& fa'& de nor)al. H. $4sencA corela
sche)a -idi)ensional& a eCplic&rii cri)inalit&'ii cu eCtraversia ,nalt& #i cu nevrotis)ul ,nalt, ,n
sensul su-3sociali.&rii delincven'ilor, )ai ales datorit& gradului redus de condi'iona-ilitate
asociat cu eCtraversia lor ridicat&% erau defini'i ca incapa-ili s& ,nve'e roluri sociale #i
co)porta)ente de cooperare. /onclu.ia general& este c& Zinfractorii se caracteri.ea.& prin
anu)ite tr&s&turi de personalitate care includ introversia #i eCtraversiaZ.
Dstfel, se refer& la eCperi)ente privind vite.a de do-*ndire #i durata fiC&rii reac'iilor
condi'ionate diferite la eCtraver'i fa'& de introver'i.
Un astfel de eCperi)ent, H.$4sencA, M.$4sencA, 788B, a ur)&rit refleCul de clipire
declan#at de suflarea unui Jet de aer spre cornee+ su-iec'ii au pri)it ochelari speciali cu orificii, ,n
care s3au introdus dou& )ici tu-uri de cauciuc prin care se putea po)pa aer cu Jetul direc'ionat
spre cornee. Sti)ulul condi'ionat era un sunet care aJungea la su-iec'i prin c&#tile care le
acopereau urechile+ eCperi)entul consta ,n )&surarea reac'iei de ,nchidere a pleoapelor la
e)iterea sunetului. Dac& la ,nceput nu se constata nici o reac'ie, pe )&sur& ce sunetul era ur)at 3
repetat 3 de Jetul de aer, su-iectul do-*ndea refleCul condi'ionat de a clipi nu)ai la au.irea
sunetului. Su-iec'ii introver'i #i3au for)at considera-il )ai repede refleCul de a clipi. $Ctraver'ii
sunt )ai greu de condi'ionat #i ,n alte privin'e.
/onclu.ia autorilor este c& Z,n condi'iile unor para)etri #i repere egale, ei ar fi ,nclina'i,
cu o )ai )are pro-a-ilitate, spre co)iterea de acte antisocialeZ =p.227>. Dutorii se refer& la
nu)eroase studii eCperi)entale care confir)& aceast& ipote.&, indiferent de v*rsta su-iec'ilor.
De ase)enea, ca tr&s&tur& de personalitate co)un& delincven'ilor #i indivi.ilor cu
co)porta)ent antisocial, este e)otivitatea eCcesiv&, respectiv hipersensi-ilitatea siste)ului
li)-ic, locali.at ,n paleocorteC.
Ulterior, ,n 78FF, prin sche)a tridi)ensional& a personalit&'ii, $4sencA introduce ,n
ecua'ie psihotis)ul, diferen'iind astfel ,ntre delincven'i care ac'ionea.& )ai )ult solitar, care
co)it delicte #i cri)e cu o agresivitate sau cru.i)e inutil&, a c&ror ecua'ie este do)inat& de
nivelul ridicat al celei de a treia di)ensiuni, deci de ponderea )are a psihotis)ului ,n )odelul
personalit&'ii.
/ercet&rile lui Qilson, 78M7, indic& ,ns& c& nu eCist& e)piric o diferen'& ,ntre )odelele de
condi'ionare deter)inate pentru loturi de delincven'i #i lotul de control. Dcela#i cercet&tor indic&
de ase)enea c& eCtraversia, a#a cu) este evaluat& de chestionarele $4sencA, nu e un factor
unitar. Pare a fi alc&tuit din dou& co)ponente% socia#ilitatea #i impulsivitatea. Pri)a co)ponent&
reflect& o u#urin'& ,n rela'iile interpersonale, cu ite)i precu)% plin de via'&, vor-&re', lipsit de
ti)iditate. D doua co)ponent&, impulsivitatea, include ite)i precu)% ac'ionea.& dup& i)pulsul
)o)entului, rapid, nu g*nde#te. !n studiile privind cri)inalitatea #i di)ensiunea eCtraversiei,
aspectul care intervine diferen'iator pentru lotul de delincven'i nu este socia-ilitatea ci toc)ai
i)pulsivitatea =Qilson, 78M7> prin incapacitatea de a a)*na, prin lipsa de r&-dare.
7N3
Un alt studiu reali.at de 6ra4, 78M7, rote#te cele 2 aCe ale factorilor $ #i @ cu NB grade #i
identific& doi factori la care cei anteriori contri-uie astfel%
7. *actorul an-ietate, cu aspectele de sta-il 3 eCtravert la o eCtre)& vs. nevrotic 3 introvert la
cealalt&+
2. *actorul impulsivitate, cu eCtre)a sta-il 3 introvert vs. nevrotic 3 eCtravert.
DnCietatea apare legat& ,n plan fi.iologic de un siste) de inhi-i'ie co)porta)ental& de
sus'inere, ,n ti)p ce i)pulsivitatea, astfel definit&, este legat& de un siste) independent, ,nc&
insuficient investigat.
Dstfel, reinterpret*nd teoria lui $4sencA, consider& c& testele sale sunt capa-ile s&
diferen'ie.e loturile de cri)inali de loturile de control.
Con#e"'e #ara#'ers'#e
#on!*onare, ,n genere, ceea ce depinde de altceva. ,n studiile de condi'ionare descrie un
r&spuns care a fost f&cut dependent de un sti)ul ini'ial neutru. 5er)enul original al lui Pavlov de
refleC condi'ionat, este denu)it ,n pre.ent r&spuns condi'ionat
#on'nuumm, ter)en care se refer& la di)ensiunile pe care poate varia o caracteristic& distinct&
de co)porta)ent ,ntre dou& eCtre)e sau poli =de eCe)plu continuu))3ul eCtraversie 3
introversie>+ se aplic& at*t unor di)ensiuni fi.ice c*t #i unor di)ensiuni su-iective care pot face
o-iectul unei evalu&ri de gradient. =DP MB>
!s'al, dep&rtat+ de eCe)plu, ,n percep'ie, sti)ul distal
&a#'or 7eneral< &a#'or !e 7ru"< &a#'or s"e#&#< &a#'or !e eroare, sunt nivele ale anali.ei
factoriale care, din perspectiva teoriei lui $4sencA corespund tipului de personalitate, tr&s&turii de
personalitate, deprinderilor sau r&spunsurilor ha-ituale #i, respectiv, r&spunsurilor specifice unui
su-iect.
&eno'"< totalitatea ,nsu#irilor, caracteristicilor #i tr&s&turilor, a structurilor func'ionale do-*ndite
,n cursul de.volt&rii persoanei su- influen'a factorilor ce au ac'ionat asupra sa.
7eno'"< ansa)-lul caracteristicilor ereditare trans)ise prin inter)ediul celulelor ger)inale
=cadrul genetic> ,n afara oric&ror influen'e peristaltice =de )ediu>.
"rmn7, preg&tirea unui siste) de func'ionare+ utili.at ,n activitatea psihologic& pentru a se
referi la faptul c& un ani)al care a r&spuns anterior unei sti)ul&ri electrice craniene, poate s& nu
reu#easc& s& r&spund& ulterior dac& nu i se d& una sau )ai )ulte sti)ul&ri de tip pri)ing. !n
studiul ,nv&'&rii se refer& #a pre.entarea unei eCperien'e specifice care face un ani)al )ai
sensi-il sau )ai apt s& r&spund& la o ga)& larg& de sti)uli.
"ro;mal< apropiat
"s5o'#, se refer& la tul-urare psihotic&, o condi'ie sever& de origine organic& sau e)o'ional& a
c&rei si)pto)e clasice includ ilu.ia, halucina'ia, co)porta)ente regresive severe, vor-ire
incoerent&, dispo.i'ii dra)atic neadecvate+ folosit ,n co)-ina'ie cu alt ter)en diagnostic, se
refer& la condi'ia ,n care unul dintre si)ptoa)ele care caracteri.ea.& -oal& psihic& are
caracteristici care se asea)&n& )ult cu o psiho.& =de eCe)plu, depresie psihotic&>.
"s5o"a'< ca ter)en general dese)nea.& o tul-urare de personalitate sever& caracteri.at& prin
a)oralitate, lipsa afectelor #i un si)' di)inuat al nelini#tii #i vinov&'iei ,n situa'iile c*nd ,ncalc&
legea.
Tes' !e e(aluare a #uno4'n*elor
7NN
7. !n ce const& vi.iunea lui $4sencA asupra ierarhiei factorilor o-'inu'i prin anali.a factorial&
,n descrierea nivelelor personalit&'iiW
2. /are este descrierea factorului e-traversie 3 introversie la $4sencAW
3. /are este fundalul -io3func'ional al eCtraversieiW
N. /are este descrierea factorului echili#ru 3 nevrozism X insta#ilitate 3 sta#ilitate
emoionalW
B. /are este fundalul -io3func'ional al acestui factorW
9. /are este descrierea factorului psihotism la $4sencAW
F. /e se)nific& ,n interpretarea testelor $P2 sau $P\ scala <W
=)lo7ra&e
"&-an D., Derevenco P., $4sencA S.".6., 7880, Testul )P5, (evista de Psihologie, 7
/hap)an K.P., /hap)an <.K., V:apil 5.(., 788N, "oes the )7senc; Ps7chotism 1cale Predict
Ps7chosis> A Ten +ear =ongitudinal 1tud7, Personalit4 and 2ndividual Differences, 7F, 3
$4sencA H.K., 78B0, =es dimensions de la personalite, P.U.F., Paris
$4sencA H.K, 78B2, The 1cienti*ic 1tud7 o* <uman Personalit7, Qile4, @e: ;orA
$4sencA H.K., 789F, The $iological $ases o* Personalit7, /harles /. 5hoas, Springfield
$4sencA, 78FB, The !easurement o* Personalit7, (outledgeand Vegan, <ondon
$4sencA H.K, S4-il $4sencA, 78FB, !anual o* the )7senc; Personalit7 5uestionnaire, Univ. Sf
<ondon Press, <ondon
$4sencA, H.K., 78FF, <uman !emor7: Theor7 , Research and Individual "i**erences, Perga)on,
SCford
$4sencA H.K., 78FF, rime and Personalit7, (outledge and Vegan, <ondon
$4sencA H.K., 7882, The "e*inition and !easurement o* Ps7choticism, Personalit4 and 2ndividual
Differences, 73
$4sencA H.K., 7883, reativit7 and Personalit7: a Theoretical Perspective, ,n Ps4chological
2n]uir4, N
$4sencA H.K., 788B, reativit7 as a Product o* Intelligence and Personalit7, ,n SalofsAe D.H.,
Teidner M. =ed.> 2nternational Hand-ooA of Personalit4 and 2ntelligence, Plenul, @e: ;orA
$4sencA H.K., 788B, onstruct Balidit7 o* )-periemntal 1tudies o* Personalit7, $urop. Kour). of
Personalit4 Dssess)ent, 77, supl. 7
$4sencA M.Q., 788N, Trait An-iet7: A !odular Approach, D ?223a conferin'& a $DPP
TucAer)an M., 78M8, Personalit7 and the Third "imension: a Ps7cho#iological Approach,
Personalit4 and 2ndividual Differences, 70
7NB
Ca"'olul >II
CHESTIONARUL DE TENDIN.E ACCENTUATE SMIESCHECV
Prezentarea hestionarului de tendine accentuate cuprinde: date privind teoria lui
E% =eonhard privind normalitatea i condiia de anormalitate, prezentarea hestionarului de
tendine accentuate, prezentarea unor caracteristici ale tipurilor de personalitate accentuat%
1unt prezentate e-istinderi privind diagnoza psihiatric a tul#urrilor de personalitate, precum
i cuvinte caracteristice, un test de evaluare a cunotinelor i re*erinele #i#liogra*ice%
@.3. Teora lu V. Leon5ar! "r(n! normal'a'ea 4 #on!*a !e anormal'a'e
!n cadrul continuu)3lui dintre nor)alitate #i anor)alitate 3 av*nd ,n vedere aspectele de
structur&, func'ionare #i adaptare 3 din perspectiva psihologic de personaliti )ature vs.
i)ature =de eCe)plu, i)aturitatea personalit&'ii ,n for)are a adolescentului>, pute) vor-i de
personaliti accentuate, personaliti destructurate #i personaliti patologice.
/ategoria personalit&'ilor accentuate pre.int& o serie de caracteristici care ies din co)un,
din Z)ediaZ de )anifestare ,n cadrul popula'iei generale, care )anifest& tendin'a de a aluneca ,n
anor)al f&r& a deveni propriu3.is tul-ur&ri de personalitate. 5r&s&turile specifice accentu&rii se
)anifest& ca invarian'i opera'ionali #i vor genera )anifest&ri pregnante 3 ,n ter)eni nor)ativi 3
nu nu)ai ,n raport de Z)edieZ dar #i de Za-aterile de la )edieZ. <i)itele dintre nor)al, ,n
ter)eni cantitativi, tendin'a spre Z)ediuZ, accentuat #i di.ar)onic nu sunt fiCe iar deli)it&rile
specifice se reali.ea.& ,n func'ie de intensitatea, constan'a #i gradul de sociali.are al )anifest&rii
care eCpri)& tr&s&tura accentuat&, independent de ,)preJur&rile eCterioare.
5endin'a spre patologie eCist& la nivelul structurilor de personalitate accentuate, dar ,n
)&sura ,n care ea este sociali.at& #i su-li)at&, pute) vor-i la aceste persoane de o Zadaptare cu
note specialeZ. Dccentuarea, ,n sens po.itiv sau negativ, presupune o )anifestare ie#it& din
co)un ,n )od constant, indiferent de situa'ie. S tr&s&tur& accentuat& evoluea.& cu un grad )ai
)are de pro-a-ilitate spre sensul negativ atunci c*nd ,)preJur&rile de via'& ale persoanei
favori.ea.& acest lucru. !n aceste condi'ii lipsa de sociali.are a tr&s&turii conduce spre
de.voltarea unei personalit&'i di.ar)onice #i persoana se afl& ,ntr3un de.echili-ru constant cu
sine #i cu lu)ea, iar devierea devine funda)ental&. Persoana, ,n )&sura ,n care are con#tiin'a
acestei tul-ur&ri, a faptului c& adaptarea la realitate este puternic pertur-at&, se ap&r& Justific*nd
condi'ia ,n favoarea sa #i ,n defavoarea lu)ii.
Varl <eonard, 789M, descrie aceste tipuri din datele e)pirice clinice #i este cel care
introduce ter)enul de Zpersonalitate accentuat&Z.
Earl =eonhard
Dutorul ger)an aduce ,n diagno.a personalit&'ii o teorie fondat& pe
practica sa psihiatric& ca )edic #i director al /linicii de psihiatrie #i
neurologie a Universit&'ii Hu)-oldt din "erlin. <ucrarea repre.entativ&
care ,i consacr& teoria #i practica terapeutic& este A;zentuierte
Personlich;eiten, "erlin, 789M.
Pentru <eonhard, tr&s&turile specifice accentu&rii sunt ,n fapt invarian'i opera'ionali care
generea.& )anifest&ri pregnante nu nu)ai ,n raport cu )edia, ci #i cu a-aterile de la )edie. Su-
7N9
raportul integr&rii sociale, autorul de)onstrea.& c& personalit&'ile accentuate pre.int& doar o
tendin'& spre patologie dar, c*nd aceast& tendin'& este su-li)at&, acest proces face ca #i
co)porta)entul persoanei s& se poat& ,ncadra ,ntre li)itele unei adapta-ilit&'i sociale 0cu note
specifice1, sau speciale. Dstfel, situ*nd conduita ,nspre cele dou& eCtre)e, accentuarea presupune
o )anifestare ie#it& din co)un ,n )od constant, indiferent de situa'ie. /el )ai pro-a-il este ca o
tr&s&tur& accentuat& s& evolue.e cu un grad )ai )are de pro-a-ilitate ,n sens negativ )ai ales
c*nd ,)preJur&rile de via'& cu care se confrunt& individul favori.ea.& acest lucru. /*nd, prin
tr&s&tura accentuat& se de.volt& o personalitate disar)onic&, un de.echili-ru constant cu sine #i
cu lu)ea, sunte) ,n situa'ia negativ& ,n care devierea este puternic&, structura #i func'ionalitatea
sunt pertur-ate ceea ce duce la pertur-area se)nificativ& a capacit&'ii de a se adapta la realitate.
!n aceast& situa'ie, individul are con#tiin'a pertur-&rii dar, spre deose-ire )ai ales de condi'ia
nevrotic&, are tendin'a s& Justifice acest lucru ,n favoarea sa #i ,n defavoarea lu)ii. Desigur, este
lesne de ,n'eles c&, din aceast& perspectiv&, li)itele dintre nor)al #i anor)al, accentuat #i
disar)onic psihopatologie sau sociopatologie nu sunt deloc fiCe+ deli)it&rile pot fi f&cute ,n
func'ie de intensitatea #i constan'a )anifest&rii unei anu)ite tr&s&turi independent de
,)preJur&rile eCterioare.
<eonhard, ca psihiatru, tinde s& eCplice c& tipurile se for)ea.& ,n via'& prin faptul c& o
anu)it& condi'ia social& =,n care intr& #i rela'ia #i po.i'ia individului ,n societate> ,#i pune
a)prenta, )odelea.& o ,nclina'ie natural& care )erge ,n aceea#i direc'ie. ?or-e#te, ase)enea
altor psihologi =de eCe)plu <. S.ondi, M. <jscher> #i de un anu)e tropis) ,n rela'ie cu profesia
aleas&% individul tinde s& aleag& o profesie pentru c& aceasta per)ite ,nclina'iilor sale naturale s&
se eCpri)e, s& se reali.e.e ,n )odul cel )ai co)plet. Dceste )odel&ri dinspre social )archea.&
perioada de for)are+ diagnosticul personalit&'ii nu este ,n )od serios periclitat de influen'ele ce
intervin ,n perioada de )aturitate, pentru c& acestea )ai degra-& fiCea.& for)a eCterioar& a
co)porta)entului #i nu orient&rile de -a.&, l&untrice.
/lasificare sa cuprinde ca trsturi accentuate ale *irii%
tipul hiperperseverent =suscepti-ilitatea #i a)-i'ia>
tipul hipereCact =con#tiincio.itatea #i serio.itatea sunt eCagerate>
tipul de)onstrativ =teatral, se autolaud& #i autoco)p&ti)e#te>
tipul nest&p*nit =irasci-il, indispo.i'ie cronic&, devieri ,n direc'ia alcoolis)ului, sau seCuale>
om#inaii ale trsturilor de caracter accentuate ce conduc spre%
tipul hiperti)ic =locvace, cu o constant& -un& dispo.i'ie>
tipul disti)ic =poso)or*t, serio.itate eCagerat&>
tipul la-il =oscila'ii ,ntre veselie #i t&cere, hiper #i disti)ie>
tipul e)otiv =tr&iri afective puternice, deter)inate at*t de eveni)ente triste c*t #i fericite>
tipul eCaltat =eCcesiv& oscila'ie a afectelor ,ntre euforie #i depresie>
tipul anCios
om#inaii ale trsturilor de caracter i temperament accentuate%
tipul introvertit =tr&ie#te preponderent ,n lu)ea i)agina'iei>
tipul eCtravertit =tr&ie#te preponderent ,n lu)ea percep'iei>
tipul introvertit 3 hiperti)ic
@.6. C5es'onarul !e 'en!n*e a##en'ua'e
7NF
!n categoria instru)entelor de evaluare a di)ensiunilor accentuate ale personalit&'ii, la
Universitatea Hu)-old, H. Sch)ieschecA creea.&, ,n 78F0, hestionarul de tendine accentuate%
/hestionarul este tradus #i eCperi)entat ,n li)-a ro)*n& de 2. @estor ,n 78FB.
$ste for)at din MM ite)i, reparti.a'i pe 70 scale care corespund la 70 tipuri de tr&s&turi
accentuate ale personalit&'ii% scala 2, demonstrativitate =72 ite)i>+ scala 22, hipere-actitate =72
ite)i>+ scala 222, hiperperseveren =72 ite)i>+ scala a 2?3a, lipsa de stpNnire, control =M ite)i>+
scala ?, hipertimie =M ite)i>+ scala a ?23a, distimie =M ite)i>+ scala a ?223a, ciclotimie =M ite)i>+
scala a ?2223a, e-altare =N ite)i>+ scala a 2H3a, an-ietate =M ite)i>+ scala a H3a, emotivitate =M
ite)i>.
5i)pul de lucru este li-er #i, de o-icei, varia.& ,ntre 30 #i 90 )inute. /orectura se face ,n
func'ie de grila de r&spunsuri si)pto)atice, dar calcularea notelor -rute se face printr3o corec'ie,
,n)ul'indu3se cu un coeficient specific pentru fiecare scal&, ,n func'ie de nu)&rul ite)ilor. /ifra
re.ultat& poate lua ca valoare )aCi)& 2N de puncte% valoarea 2N indic& un procent si)pto)atic
de 700[+ valoarea 73, un procent de FB[+ valoarea 77, un procent de B0[+ valoarea 9, un
procent de 2B[. !n aceste condi'ii, se poate vor-i de o verita-il& accentuare doar ,n situa'ia c*nd
procentul la una sau )ai )ulte scale trece de B0[.
@.8. Pre$en'area #ara#'ers'#lor unor '"ur !e &r a##en'ua'e
/rea !emons'ra'(%
$sen'a firii de)onstrative care, atunci c*nd atinge grade )ai ,nalte, devine fire isteric&,
re.id& ,n capacitatea anormal de re*ulare. @o'iunea de refulare a fost ,ntre-uin'at& ,naintea lui
Freud, dar s3a ,ncet&'enit ,n literatura psihiatric& datorit& lui. (efularea poate fi considerat& ca un
proces psihic universal, deoarece se afl& la originea constituirii incon#tientului ca do)eniu
separat de restul psihis)ului. Freud define#te refularea ca fiind opera'iunea prin care su-iectul
,ncearc& s& resping& sau s& )en'in& ,n incon#tient repre.ent&ri =g*nduri, i)agini, a)intiri> legate
de o pulsiune. (efularea se produce ,n ca.urile ,n care satisfacerea unei pulsiuni suscepti-il&
prin ea ,ns&#i s& produc& pl&cere risc& s& provoace nepl&cere ,n raport cu alte eCigen'e
=<aplanche E Pontalis, 3B0>. !n aceast& situa'ie se vor-e#te despre afect -locat. !n ca.ul istericilor
afectul, ,n loc s& fie legat de repre.entare, este convertit, reali.*ndu3se astfel o sci.iune% eCist&
afect f&r& repre.entare #i repre.entare f&r& afect.
Freud, 1igmund =7MB937838>
@&scut ,n Frei-erg, Moravia. Studia.& )edicina la
Universitatea din ?iena, se speciali.ea.& ca neurolog #i cola-orea.&
str*ns cu neurologul Kosef "reuer ,n trata)entul isteriei. Studia.& la
Paris su- conducerea lui K.M./harcot, speciali.*ndu3se ,n
psihopatologie.
De.volt& tehnica Zasocia'iei li-ereZ, define#te psihanali.a ca
)etod& de trata)ent, interpret*nd date din copil&ria pacien'ilor #i
a)intirea viselor #i per)i'*nd pacientului s&3#i eCpri)e g*ndurile
,ntr3o stare de con#tiin'& relaCat&.
D& na#tere conceptului de Zco)pleC al lui SedipZ, nu)e dat
pentru senti)entele erotice ale fiului pentru )a)a sa #i si)'ului de
co)peti'ie cu tat&l.
Spera sa )aJor&, interpretarea viselor, 7800, sus'ine c& visele
7NM
sunt o ,)plinire deghi.at& a dorin'elor. Produce lucr&ri cruciale
pentru de.voltarea teoriei psihanalitice% Psihopatologia vie'ii
cotidiene, 780N, 5rei eseuri asupra teoriei seCualit&'ii, 780B, 5ote)
#i 5a-u, 7873, Dincolo de principiul pl&cerii, 7820, $go3ul #i 2d3ul,
7823, ela-or*ndu3#i teoria asupra ,)p&r'irii incon#tientului ,n id, ego
#i super ego.
2deile #i datele sale au avut o influen'a asupra )ultor do)enii%
cri)inologie, sociologie, antropologie+ lucr&rile sale au schi)-at
)odul cu) era considerat& personalitatea #i )otiva'ia #i a condus la
o re3evaluare a i)portan'ei atri-uite rela'iilor ti)purii de fa)ilie #i a
efectelor acestora asupra de.volt&rii personalit&'ii.
S alt& tr&s&tur& caracteristic& firii de)onstrative este lauda% De o-icei oa)enii nu se
laud& singuri, chiar dac& adesea ar dori acest lucru, pentru c& se te) de de.apro-area celorlal'i.
Personalitatea de)onstrativ& poate ,nl&tura ase)enea inhi-i'ii #i deci se poate l&uda singur&,
-ucur*ndu3se f&r& re.erve de aureola pe care singur& #i3a f&urit3o. <audei de sine ca activitate
ver-al& i se adaug&, de o-icei, activitatea practic& ,n scopul de a se afir)a, adic& st&ruin'a de a
st*rni interesul plin de respect al colectivit&'ii. Persoanele de)onstrative refulea.& disconfortul
atunci c*nd sunt ,n centrul aten'iei generale, revendic*nd f&r& Jen& pentru sine o situa'ie aparte #i
sunt ,n stare s& se -ucure de ea f&r& re.erve. Dceast& dorin'& de a fi cu orice pre' ,n centrul
aten'iei se ,ncadrea.& ,n nevoia de recunoa#tere social&.
<a personalit&'ile de)onstrative poate fi re)arcat& tendin'a de autocomptimire% 2stericul
,#i refu.& inhi-i'iile privitoare la la)ent&rile sale #i ,#i Joac& nestingherit rolul de )artir. Dce#tia
sunt oa)enii care ,#i g&sesc ,n -oal& at*t satisfac'ia direct& c*t #i pe cea indirect&. !n acest sens
Freud vor-e#te despre Z-eneficiul pri)arZ #i Z-eneficiul secundarZ al -olii. Z"eneficiul pri)arZ
este legat de ,nsu#i dina)is)ul si)pto)elor. !n aceast& situa'ie se disting dou& p&r'i% Zpartea
intern& a -eneficiului pri)arZ const& ,n reducerea de tensiune pe care o procur& si)pto)ul+
acesta, oric*t de dureros ar fi, are drept scop s&3l scuteasc& pe su-iect de conflicte uneori )ai
nepl&cute este )ecanis)ul a#a3.isei Zfugi ,n -oal&Z. ZPartea eCtern& a -eneficiului pri)arZ ar fi
legat& de )odific&rile pe care si)pto)ul le aduce ,n rela'iile interpersonale ale su-iectului.
Dstfel, o fe)eie Zopri)at& de so'ul eiZ poate o-'ine, )ul'u)it& nevro.ei, )ai )ult& tandre'e #i
aten'ie, r&.-un*ndu3se ,n acela#i ti)p pentru trata)entul aspru ,ndurat.
Dintre ,nsu#irile personalit&'ilor de)onstrative face parte o -un& capacitate de adaptare
la al'i oa)eni. Persoanele av*nd o tr&s&tur& isteric& au adesea succes ,n acele profesiuni ,n care
este necesar& e)patia. Dcest talent al lor provine din faptul c& ei pot s& fac& a-strac'ie de propria
lor fire #i s& Joace acel rol care corespunde firii celuilalt sau se poate datora nevoii lor de a fi
accepta'i #i aprecia'i de ceilal'i. !n felul acesta se eCplic&, de fapt, darul pe care ,l au
personalit&'ile de)onstrative de a se *ace iu#ite%
!n psihanali.& se vor-e#te despre dou& for)e si)pto)atice% isteria de conversie, ,n care
conflictul psihic este si)-oli.at prin si)pto)e corporale dintre cele )ai diverse, paroCistice sau
dura#ile i isteria de angoas, n care angoasa este *i-at ,ntr3un )od )ai )ult sau )ai pu'in
sta-il la un anu)it o-iect eCterior =fo-ii>.
Specificitatea isteriei este c&utat& ,n prevalen'a unui anu)it tip de identificare, a anu)itor
)ecanis)e =)ai ales refularea, deseori )anifest&>, ,n e)ergen'a conflictului kdipian.
2stericii conserv& e)o'ia refulat&, )otiv pentru care se poate afir)a c& ei sunt -olnavi de
e)o'ie. Dceast& e)o'ie, declan#at& de o circu)stan'& patogen&, nu poate fi eCpri)at& ,n )od
nor)al #i astfel r&)*ne Z-locat&Z. Dceste efecte -locate au un du-lu destin% ele pot persista a#a
7N8
cu) sunt #i devin ap&s&toare pentru ,ntreaga via'& psihic&, fa'& de care repre.int& o surs& de
iritare per)anent&, sau se transfor)& ,n procese corporale anor)ale, procese de inerva'ie sau de
inhi-i'ie care nu sunt altceva dec*t si)pto)e psihice ale nevro.ei, de fapt conversie isteric&. !n
via'a nor)al&, o anu)e cantitate din energia noastr& afectiv& este ,ntre-uin'at& ,n inerva'ia
corporal& #i produce feno)enul de eCpri)are a e)o'iilor. /onversia isteric& nu este altceva dec*t
o eCpresie eCagerat& a e)o'iei care se traduce prin )iJloace neo-i#nuite. Prin ur)are, procesul
afectiv ocup& pri)ul loc ,n cadrul isteriei.
Dorin'a istericului se refer& ,ntotdeauna la eludarea unei situaii di*icile, a unui conflict,
evitarea unui efort. Personalit&'ile de)onstrative ar fi caracteri.ate, ,n opinia autorului, prin%
laud& de sine, ,nso'it& de o-icei de un co)porta)ent specific cu scop de afir)are, tendin'& de
autoco)p&ti)ire, pripeal& ,n deci.ii, capacitate de a se face iu-ite.
Patosul este considerat de <eonhard for)a tipic& a personalit&'ii isterice, un adev&rat
etalon. Firile de)onstrative pre.int& patetis) ,n vor-ire, gestic&, )i)ic&. Sunt su-liniate, de
ase)enea, tendin'ele personalit&'ilor de)onstrative #i isterice de a ,nl&tura din con#tiin'&
aspectele nepl&cute care ar putea s& sti)ule.e o g*ndire activ&, su-iec'ii )en'in*ndu3se ,ntr3o
atitudine deta#at&, l&s*ndu3se ,n voia )anifest&rilor ce se desf&#oar& nestingherit, ,)-og&'ind
te.aurul fante.iei.
)gocentrismul acestui tip de individ, verita-il& Psugativ a*ectivP, ,#i afl& r&d&cinile ,n
inadecvarea aprecierii valorilor u)ane #i ,n incapacitatea de a3#i repre.enta tr&irile #i dorin'ele
celuilalt. Dcestea se datorea.& imaturitii #i la#ilitii emoionale eviden'iate printr3o
participare caleidoscopic la tririle antura(ului. (eferitor la aceast& la-ilitate, Kanesch afir)& c&
istericul are o )ie de si)'&)inte dar nici un senti)ent.
/rea 5"ere;a#'%
Firea hipereCact& este contrariul firii de)onstrative #i se distinge prin lipsa capacitii de
re*ulare% !n ti)p ce istericii ac'ionea.& su- i)pulsul )o)entului chiar #i ,n ca.urile ,n care ar
tre-ui s& )ai reflecte.e, ananca#tii nu pot lua o hot&r*re nici atunci c*nd eCist& toate pre)isele
pentru aceasta. $i vor s& anali.a.e totul p*n& la ulti)ele consecin'e ,nainte de a ac'iona, nu pot
eli)ina din con#tiin'& nici cele )ai )ici posi-ilit&'i de a g&si poate totu#i o solu'ie )ai -un&, cu
alte cuvinte nu sunt ,n stare s& refule.e #i, din aceast& cau.&, au dificult&'i ,n activitatea lor.
Dstfel, pripeala isteric& are la polul opus nehotrNrea anancast. 2nhi-area devine dificil& nu)ai
,n ca.urile ,n care se conturea.& un pericol acela de a proceda gre#it, pricinuind astfel un
re.ultat nepl&cut sau co)pro)i'*nd astfel o perspectiv& pl&cut&. /hestiunile de )ic& i)portan'&
pot fi re.olvate l&untric f&r& )are greutate, pentru aceasta nefiind vreo dificultate ,n luarea unei
hot&r*ri nici chiar pentru un anancast.
!n situa'ia ,n care se aJunge la o nevro.&, luarea hot&r*rilor i)portante r&)*ne o
pro-le)&, dar pericolul care ,)piedic& luarea unei hot&r*ri poate s& di)inue.e.
5ea)a de ,)-oln&vire, )icro-i, este frecvent& ,n nevro.ele o-sesive, ocup& un loc aparte%
,ntotdeauna )ai pot eCista ur)e infi)e de )urd&rie, a#adar de )icro-i. Dac& posi-ilit&'ile reduse
sau chiar infi)e de periclitare produc totu#i efecte puternice, faptul indic& o evolu'ie, eCpresie a
unei legi psihologice. Potrivit acestei legi, tendin'ele afective supuse oscil&rii ,ntre doi poli cresc
,n ase)enea )&sur&, ,nc*t senti)ente ne,nse)nate se transfor)& ,n afecte profunde. Dceast& lege
este pre.ent& #i ,n ca.ul de.volt&rilor paranoice% 2n nevroza o#sesiv, tea)a care face ca o
pri)eJdie )ini)& s& apar& a#a de a)enin'&toare devine at*t de puternic& toc)ai datorit&
nehotrNrii permanente privitoare la *aptul dac e-ist sau nu motiv de team. Din aceast&
fr&)*ntare do)inat& de ,ndoieli, cu o ve#nic& oscilare ,ntre doi poli, ia na#tere frica patologic& a
nevroticilor o-sesivi, frica pe care ei ,n#i#i o consider& ne,nte)eiat&, dar pe care nu o pot ,nvinge.
7B0
Dnancastul ,ncearc& s& lupte ,)potriva o-sesiei sale ,nc& din perioada de de.voltare a
afectului+ capacitatea sa de refulare fiind ,ns& insuficient&, lupta ,)potriva o-sesiei este toc)ai
ceea ce creea.& o-sesia, deoarece alternan'a spore#te )ai )ult frica.
!n ca.ul nevro.ei, hipereCactitatea pre.int& de.avantaJe atunci c*nd se )anifest& cu o
intensitate psihotic&. /apacitatea de a lua hot&r*ri este ,n aceast& situa'ie at*t de preJudiciat&,
,nc*t )unca nu )ai poate fi efectuat& ,n )od fluent. Per)anent apar ndoieli, su#iectul tre#uie s
veri*ice dac ceea ce este de(a *cut poate *i considerat n mod de*initiv drept #un. !n felul acesta,
anancastul r&)*ne ,n ur)& cu lucrul, )eticulo.itatea lui neput*nd avea dec*t ,n parte efect
co)pensator. $l recuperea.& de cele )ai )ulte ori ti)pul pierdut prin ore supli)entare
voluntare. Dup& ter)inarea orelor de lucru, ,i este greu s& se ,ndep&rte.e de locul s&u de )unc&+
uneori se ,ntoarce s& vad& dac& a ,nchis toate u#ile #i dac& a l&sat totul ,n ordine. /*nd nu cedea.&
dorin'elor de acest fel, ,n dru) spre cas& este pro-a-il preocupat #i nelini#tit de lucr&rile pe care
le avusese de eCecutat ,n ti)pul orelor de serviciu. Dcest lucru se ,nt*)pl& ,n special atunci c*nd
are sarcini de r&spundere. Ddesea, )o)entele dinainte de a ador)i sunt cel )ai -un prileJ de a se
g*ndi din nou la activitatea profesional& #i, pro-a-il, la )unca din .iua ur)&toare #i la )odul ,n
care ea ar putea fi f&cut& c*t )ai -ine.
S tr&s&tur& definitorie a anancastului este nesigurana prezent atunci cNnd pleac de
acas. $l se ,ntoarce s& vad& dac& nu a l&sat ro-inetul de ga. sau cel de ap& deschis, dac& nu a
uitat s& sting& lu)ina sau s& ,ncuie u#a. Dceste verific&ri inutile reduc posi-ilitatea persoanei de a
savura clipele fericite.
/*nd hipereCactitatea nu se )anifest& dec*t su- for)a unei ,nsu#iri accentuate, ea nu are
aceste efecte negative. 5ot ceea ce a) descris )ai sus poate s& apar& #i la aceste persoane, dar
nu)ai ,ntr3o )&sur& care nu atinge li)itele a-surdului. !n ase)enea ca.uri se eviden'ia.&
,ndeose-i avantaJele unei nclinaii spre meticulozitate. Munca de r&spundere spore#te nelini#tea,
hipercon#tiincio.itatea asigur*ndu3le un -un renu)e, o -un& apreciere la locul de )unc&, de care
se si)t foarte lega'i.
$fectele acestor tr&s&turi pot fi eCpri)ate #i pe planul gri(ii e-agerate pentru propria
#unstare. 2ndividul hipereCact se fere#te de pri)eJdii inutile, evit& eCcesele, nu -ea prea )ult,
nu fu)ea.& prea )ult.
/rea 5"er"erse(eren'%
Su-stratul firii hiperperseverente, respectiv al celei paranoide, este perseverena
anormal a a*ectului. Senti)entele care au tendin'a de a provoca reac'ii se esto)pea.& treptat
dup& ce aceast& reac'ie a avut loc. Dac& aceast& reac'ie nu este posi-il& dar persoana respectiv& ,#i
,ndreapt& totu#i g*ndurile spre alte pro-le)e, afectul nu descre#te dec*t foarte lent, ,ns& ,n )od
nor)al el dispare totu#i dup& c*tva ti)p. <a personalit&'ile hiperperseverente aceast& esto)pare a
afectului are loc )ult )ai ,ncet. /*nd ase)enea persoane se g*ndesc la cele ,nt*)plate, afectul
corespun.&tor apare din nou, el continu*nd s& fie )ereu pre.ent. S3ar putea s& nu dispar& co)plet
nici dup& s&pt&)*ni #i luni de .ile, cu toate c& nu a fost ali)entat de noi eveni)ente. 2n special
a*ectele egoiste sunt cele care, datorit& intensit&'ii care le este proprie, se pot )anifesta ,ntr3un
)od anor)al. Specificul firii hiperperseverente se )anifest& ,ntotdeauna atunci c*nd sunt atinse
interesele personale. De aceea se for)ea.& afecte contra unor preJudicii sau acte de opresiune,
chiar dac& acestea sunt, o-iectiv, ne,nse)nate.
Dac& un o) ,nclin& spre ase)enea reac'ii, se poate vor-i de suscepti#ilitate. Un con'inut
si)ilar ,l are #i predispo.i'ia de a se si)'i cu u#urin'& Jignit, dar aici este vor-a )ai ales de sfera
onoarei personale, care se afl& de ase)enea pe pri)ul plan la oa)enii care se si)t lesne ofensa'i.
Hiperperseveren'a este cel )ai u#or de)onstra-il& su- aceast& for)&, c&ci indivi.ii de acest tip
7B7
sunt avizi de prestigiu personal. Dar #i un preJudiciu adus altor interese cele legate, de pild&, de
posesia -unurilor )ateriale 3 este suportat greu. /*nd este le.at senti)entul de dreptate,
sensi-ilitatea se )anifest& )ai pu'in, deoarece afectele pri)are sunt aici )ai pu'in profunde dec*t
,n ca.ul senti)entelor egoiste. Dac& totu#i oa)eni hiperperseveren'i devin adesea lupt&tori pentru
dreptate, aceasta ,)-rac& la ei un aspect specific% revendic*nd de fapt un anu)it drept pentru ei
,n#i#i, ei generali.ea.& aceast& revendicare nu)ai pentru a3i da )ai )ult& for'&.
Persoanelor hiperperseverente le sunt caracteristice sentimente egoiste mai intense dec*t
altor oa)eni. !n felul acesta se aJunge la un mai pronunat sentiment al propriei valori%
Deoarece aspira'iile egoiste ,nt*)pin& o-stacole ,ndeose-i din partea celorlal'i oa)eni,
,nt*lni) ,n ca.ul unui grad )ai ,nalt de hiperperseveren'& 3 adic& atunci c*nd este vor-a de o fire
paranoid& tr&s&tura nu )ai pu'in caracteristic& a atitudinii permanent #nuitoare% 6encrederea
hiperperseverentului este )ai )ult sau )ai pu'in generali.at&. $a nu depinde de anu)ite
,)preJur&ri eCterioare, ci ,#i are r&d&cinile ,n ,nsu#i psihicul su-iectului.
(epetarea eCperien'elor de via'&, de un anu)it tip, pot declan#a de.voltarea paranoic&, dar
aceasta nu se poate eCplica doar printr3o si)pl& repetare #i ,nsu)are. <a un o) care este
per)anent Jignit de un alt o) se va produce treptat o oarecare insensi-ili.are, fireasc& fa'& de
lucruri care se ,nt*)pl& cu regularitate, astfel ,nc*t ur)ea.& o descre#tere a afectului+ ,n aceast&
situa'ie nu ia na#tere o de.voltare paranoic&. S intensificare ne,ntrerupt& a afectului re.ult& nu)ai
,n ca.ul unei alternan'e ,ntre succes #i insucces. /*nd cineva nu poate r&spunde la Jignire, dar nu
o-'ine dec*t un succes par'ial 3 care este apoi anihilat de o contraac'iune #i c*nd, ,n acest fel,
succesul #i e#ecul trec alternativ pe pri)ul plan, ia na#tere afectul paranoic =<eonhard, MF>.
!n afara sferei paranoice, pute) o-serva dezvoltri paranoice cu un caracter aproape
delirant, n special gelozie.
Dac& ideile care se fiCea.& ,n de.voltarea paranoic& nu sunt o-sesive, ele sunt totu#i
prevalente. Un o) poate fi at*t de preocupat de g*ndul unui eventual preJudiciu sau de g*ndul
o-'inerii unui )are succes, ,nc*t s& piard& ,n )are )&sur& din vedere alte interese #i alte 'eluri. Se
profilea.& astfel ncpNnarea personalit&'ilor paranoide.
Firea hiperperseverent& se asea)&n& ,ntr3o oarecare )&sur& cu cea anancast& #i ca un
ele)ent co)un poate fi a)intit& teama care este potenat. Dac& datorit& unei situa'ii o-iectiv
nedecise intervine o oscila'ie ,ntre speran'& #i tea)&, anCietatea se intensific& )ai )ult dec*t de
o-icei chiar la un o) hiperperseverent, ,ntruc*t ea nu descre#te ,n intervalele dintre #ocurile
afective. (e.ultatul este c& ave) de a face cu o dezvoltare hipocondriac+ la persoanele
hiperperseverente ea este si)ilar& celei ce se o-serv& la persoanele hipereCacte, de#i nu este la fel
de frecvent& ca la acestea din ur)&.
!n general, o)ul o-'ine sti)a celorlal'i nu)ai dac& reali.ea.& ceva care s&3l eviden'ie.e.
2stericii pot fi ,nc*nta'i de sine chiar f&r& )otiv, c&ci prin deful&ri ,#i pot crea ,n )od su-iectiv
ilu.ia unui respect de care ,n )od o-iectiv nu se -ucur&. Personalit&'ile paranoide nu sunt
capa-ile de o ase)enea autosugestie+ pentru a se si)'i )*ndre, ele au nevoie de aprecierea real& a
celorlal'i oa)eni. Dici apare clar conturat aspectul po.itiv de evolu'ie a acestor personalit&'i.
Dcesta se concreti.ea.& ,n am#iia cu care ei se )o-ili.ea.& pentru atingerea 'elului propus, o
adev&rat& for'& )otrice pentru reali.&rile personale. Dtunci ,ns& c*nd ace#ti indivi.i discreditea.&
#i chiar ,nl&tur& al'i oa)eni pe care ,i percep drept indivi.i periculo#i, hiperperseveren'a are
efecte negative, care se i.-esc de re.isten'a colectivit&'ii.
D)-i'ia #i suscepti-ilitatea favori.ea.& instalarea senti)entului de preJudiciu #i
declan#area unor reac'ii de ostilitate fa'& de tot ceea ce se ,)potrive#te preten'iilor su-iec'ilor.
7B2
/rea nes'%",n'%
Fire incapa-il& s& se st&p*neasc&, pre.int& o lips& a controlului co)porta)entului
e)o'ional ca o caracteristic& definitorie. $Cist& #i alte caracteristici pe care <eonhard le grupea.&
pentru aceste personalit&'i accentuate, astfel% ,nclina'ia spre activitate fi.ic&, ceea ce le per)ite s&
o-'in& ,n acest do)eniu re.ultate )ai -une dec*t alte persoane+ o suscepti-ilitate crescut& fa'& de
pertur-&ri.
Se poate constata, ca feno)en general, inconstan'a ,n via'&+ acest lucru nu este datorat
dorin'ei de a ocoli dificult&'ile, ci se datorea.& tendin'ei spre acte i)pulsive #i indispo.i'iei.
/*nd eCist& ceva care nu le convine, renun'& #i ,ncep altceva f&r& s& persiste prea )ult.
Din acest )otiv, de eCe)plu, ,ntre-a'i de )otivele care i3au deter)inat s& schi)-e locul de
)unc& tind s& invoce )otiva'ii superficiale precu) faptul c& #eful nu a acceptat s&3i satisfac& o
anu)e dorin'&, atitudinea unor colegi i3a veCat, etc. <eonhard o-serv& faptul c& personalitatea de
tip nest&p*nit poate fi foarte capa-il& de )unc& #tiut fiind pl&cerea pentru efort fi.ic, ,ns&
inconstan'a este deter)inat& de lipsa de st&p*nire ,n planul afectelor% 0triste'ea cau.at& de o
,nt*)plare care le pare ,)pov&r&toare poate duce la ac'iuni nechi-.uite, eventual chiar la o
,ncercare de sinucidere1 =p.B7>.
<e este caracteristic& irita-ilitatea necontrolat&, care conduce spre i.-ucniri de furie. Mul'i
recunosc deschis irita-ilitatea care, de altfel, este confir)at& de cei care ,i cunosc, )e)-rii
fa)iliei, prieteni, colegi.
S alt& tendin'& caracteristic& este i)presia pe care o creea.& altora+ ea este legat& de lips&
de ageri)e spiritual& pentru c& par s& ia ,n considera'ie )ai ales lucrurile care sunt u#or
percepti-ile. De ase)enea, au un aer indispus, r&spund )onosila-ic la ,ntre-&ri, nu pentru c& nu
vor s& fie prieteno#i, ci datorit& faptului c& le este nepl&cut s& r&spund& la ,ntre-&ri+ )i)ica ,i
tr&dea.& cel )ai adesea, astfel c& #i dac& ar dori s& fie agrea-ili, )i)ica pare a pre.enta o fa'&
opus&.
<eonhard constat& c& atunci c*nd tendin'a este foarte pronun'at& se poate vor-i de un
ta-lou clinic de tipul psihopatiei epileptoide+ pot pre.enta devieri de la via'a
social&, )ai ales de tipul violen'elor din perioadele c*nd sunt do)ina'i de
accesele de furie. Dlcoolis)ul cronic se instalea.& pe fondul duratei prelungite a
perioadelor de indispo.i'ie. Pot apare #i conduite nest&p*nite pe fondul eCcesului
i)pulsurilor seCuale =la fete, )ai ales ,n perioada post pu-ert&'ii>.
/rea 5"er'm#%
Temperamentul hipertimic, a c&rui accentuare este denu)it& tratament hipomaniacal este
-ine cunoscut ,n psihiatrie, datorit& )odului i)presionant ,n care se )anifest&. /a #i ,n ca.ul unei
)anii, dar ,ntr3o for)& )ai atenuat&, g&si) la te)pera)entul hiperter)ic o com#inaie a veseliei
cu dorina de aciune #i cu nevoia de a vor#i, precu) #i cu o nclinaie spre divagri, ,nclina'ie
care uneori vi.ea.& chiar fuga de idei. Dccentuarea hiperti)ic& repre.int& o variant& po.itiv& a
te)pera)entului u)an. ?ia'a este privit& )ai )ult su- aspectul ei pl&cut, se trece cu )ai )ult&
u#urin'& peste nepl&ceri. @evoia de ac'iune poate genera reali.&ri de valoare. Depresiunile
g*ndirii sunt ,nso'ite de -og&'ia de idei, ceea ce de ase)enea poate sti)ula )unca productiv&.
"og&'ia de idei se al&tur& -og&'iei de senti)ente, ceea ce are efecte sti)ulatoare at*t ,n profesie,
c*t #i ,n reuniunile sociale, unde hiperti)icul este nucleul antrenant pentru crearea unei -une
dispo.i'ii generale.
Dccentuarea acestor tr&s&turi afectea.& vectorul po.itiv al acestor personalit&'i. ?eselia
devine acu) o pri)eJdie+ este pre.ent& o inerent super*icialitate )anifest& at*t pe plan ac'ional,
c*t #i pe cel etic. Prin superficialitatea sa, un hipo)aniac ,#i pune ,n Joc -una reputa'ie #i, destul
7B3
de frecvent, ,#i periclitea.& ,ns&#i situa'ia )aterial&, deoarece se lansea.& ,n ac'iuni sau specula'ii
care ,i fac pl&cere pentru )o)ent, dar care, cu trecerea ti)pului, se v&desc a fi, ,n realitate,
de.avantaJoase sau chiar catastrofale. @evoia de ac'iune 3 dac& eCist& ,ntr3o )&sur& eCcesiv& 3 are
ca re.ultat o activitate fe-ril&, dar steril&. 2ndividul devine Z,)pr&#tiatZ, se apuc& de )ulte #i nu
duce ni)ic p*n& la cap&t, iar rodnica sa -og&'ie de idei se poate transfor)a ,ntr3un Joc 3 ce3i
drept, plin de fante.ie 3 cu idei nereali.a-ile.
Un alt de.avantaJ apare atunci c*nd eCist& tendin'a ca veselia s& se transfor)e ,n
irita#ilitate, feno)en relativ frecvent. /*nd acest lucru devine foarte evident, pute) presupune
c& ave) de a face cu o co)ponent& paranoic&.
/o)ponentele psihologice ale te)pera)entului hiperti)ic care se refer& la afectivitate,
g*ndire #i voin'& nu coeCist& ,ntotdeauna ,n acela#i grad. ?eselia poate fi predo)inant& sau poate
ceda locul nevoii de a vor-i. !n unele ca.uri, tendin'a spre digresiuni ,n g*ndire este foarte
pronun'at&. !n general, ,ns&, cele trei tr&s&turi sunt legate ,ntre ele #i for)ea.& o unitate, ca ,n
ca.ul )aniei. Uneori pute) avea dove.i directe c& firea hipo)aniacal& nu repre.int& dec*t o
)anie diluat&, atenuat& #i anu)e ,n ca.urile c*nd su-iectul ,n cau.& sau una din rudele sale a
suferit c*ndva de aceast& -oal&. !n principiu ,ns&, nu este o-ligatoriu ca un astfel de te)pera)ent
s& ai-& i)plica'ii )aniacale.
D#a cu) a) ar&tat #i ,n descrierea firii disti)ice, dup& Melanie Vlein, orice copil trece
prin fa.a nu)it& depresiv&. Pe parcursul acestei fa.e apar c*teva ele)ente definitorii dintre care
rea)inti) doar angoasa depresiv& care se refer& la pericolul fantas)atic de a distruge #i de a
pierde )a)a din cau.a sadis)ului su-iectului. S )odalitate de a co)-ate aceast& angoas& este,
dup& Melanie Vlein, defensa )aniacal&. Dceast& defens& utili.ea.&, )ai )ult sau )ai pu'in
)odificate, )ecanis)ele fa.ei paranoide% negare, ideali.are, clivaJ, control o)nipotent al
o-iectului.
!elanie Elein, 7MM2 3 7890
Psihanalist& engle.&, de origine austriac&. Dre cercet&ri #i o
perspectiv& original& asupra structurii #i de.volt&rii personalit&'ii dar #i
asupra psihanali.ei copilului% de eCe)plu, este cea care introduce ,n
tehnica psihanalitic& Jocul.
/ercet&rile sale sunt aCate )ai ales pe conflictele precoce care apar
,n rela'ia )a)& 3 copil. Dstfel, distinge dou& )o)ente ,n desf&#urarea
pri)ului an de via'&, caracteri.*ndu3le prin pris)a )odului specific de a
rela'iona cu o-iectul, respectiv a )odului de a sesi.a Zo-iectulZ #i de a se
situa ,n raport de acesta. Pri)ul )o)ent este denu)it Zpo.i'ie
schi.oparanoid&Z #i acoper& pri)ele 3 3 N luni de via'& fiind caracteri.at
de faptul c& -e-eul sta-ile#te rela'ii cu un o-iect Zpar'ialZ, asupra c&ruia
sunt proiectate i)pulsiile li-idinale #i cele agresive. !n continuare #i p*n&
la sf*r#itul acestui pri) an, are loc pe fondul unei )ai -une organi.&ri a
percep'iilor, o sesi.are a o-iectului Z)a)&Z ,n totalitatea sa+ se instalea.&
Zpo.i'ia depresiv&+ la o-iectul total sunt raportate i)pulsiile li-idinale #i
cele agresiv3distructive iar copilul tr&ie#te eCperien'a a)-ivalen'ei,
generatoare de culpa-ilitate.
Dintre lucr&rile funda)entale% 5he Ps4chanal4sis of children,
7832+ $nv4 and 6ratitude. Sur Ddult Qorld, 78BF
7BN
/rea !s'm#%
Temperamentul distimic devine, la un grad )ai ridicat, temperament su#depresiv%
Sa)enii de acest tip, serioi din *ire, sunt ,n )ai )are )&sur& afecta'i de eveni)entele triste ale
vie'ii dec*t de cele vesele. D#a cu) ar&ta V. Schneider, pentru ei via'a este Zun fel de dragoste
nefericit&Z. $veni)ente .guduitoare pot ad*nci condi'ia o-i#nuit& de serio.itate grav& p*n& la o
depresie reactiv, ceea ce se ,nt*)pl& )ai ales atunci c*nd starea de depresie este foarte
accentuat& #i de lung& durat&. <a oa)enii cu te)pera)ent disti)ic, im#oldul spre aciune este
di)inuat, iar g*ndirea este )ai lent& dec*t la ceilal'i oa)eni. <a reuniuni, personalit&'ile
disti)ice nu particip& dec*t pu'in la conversa'ie. Se poate afir)a c& participarea la viaa
grupului este redus%
Dceste personalit&'i sunt altruiste, so#re i lipsite de egoism. Predispo.i'ia spre serio.itate
are drept re.ultat c& pe pri)ul plan apar senti)ente contrare tendin'elor lor egoiste. D#a se
eCplic& faptul c& aceast& serio.itate duce la o 'inut& etic& serioas&. !nsu#i faptul c& ,n a)-ele
eCpresii revine no'iunea de ZseriosZ atest& coneCiunea dintre dispo.i'ie #i 'inuta etic&. Dici se
)anifest& latura po.itiv& a te)pera)entului disti)ic. !n schi)-, di)inuarea i)-oldului spre
ac'iune #i ncetineala gNndirii au, c*nd ating un anu)it grad, efecte negative, sc&.*nd
randa)entul.
/*nd te)pera)entul su-depresiv este foarte accentuat, ne pute) g*ndi la o stare de
)elancolie, dar nu ,ntotdeauna eCist& o ase)enea coneCiune. ?arianta de te)pera)ent disti)ic&
poate fi a-solut nor)al&.
(ela'ia te)pera)entului disti)ic cu depresia endogen& nu se -a.ea.& pe o legitate
precis&, acest tip de personalitate repre.ent*nd una dintre varia'iile nor)alit&'ii, de#i indivi.ii din
aceast& categorie le apar celorlal'i lipsi'i de veselie, do)ina'i de o oarecare depri)are, iner'ie #i
,ncetineal&, i)punerea pe plan social f&c*ndu3se, de o-icei, cu oarecare dificultate.
Dup& Melanie Vlein, disti)ia ,#i are originea ,n copil&ria ti)purie, ea nu este altceva
dec*t o fiCa'ie sau regresie la po.i'ia depresiv&, altfel nor)al& la copilul de patru luni. !n aceast&
fa.&, copilul devine capa-il s&3#i perceap& )a)a ca o-iect total. /livaJul dintre o-iectul Z-unZ #i
o-iectul Zr&uZ se atenuea.&, astfel ,nc*t pulsiunile li-idinale #i ostile tind s& se raporte.e la acela#i
o-iect. Dngoasa, nu)it& depresiv&, se refer& la pericolul fantas)atic de a distruge #i de a pierde
)a)a din cau.a sadis)ului su-iectului. Dceast& angoas& este co)-&tut& prin diferite )odalit&'i
defensive 3 repara'ie, inhi-i'ie a agresivit&'ii 3 #i dep&#it& c*nd o-iectul iu-it este introiectat ,n
)od sta-il #i securi.ant. Dac& se reali.ea.& fiCa'ia la acest stadiu, individul se va structura ca o
persoan& apatic&, neparticipativ&, so-r&, iar egois)ul caracteristic oric&rui o) se va transfor)a,
prin inter)ediul )ecanis)elor de ap&rare, ,n altruis).
/rea ##lo'm#%
<eonhard vor-e#te de personalit&'i la-ile afectiv, constat*nd c& atunci c*nd aceast&
la-ilitate afectiv& este foarte pronun'at&, predo)in& eCclusiv oscila'iile provocate de o cau.&
l&untric&, ca. ,n care este vor-& de cicloti)ie ,n sensul unei psihopatii.
/aracteristicile specifice la-ilului afectiv pot fi deter)inate #i de situa'ie, ca ,n ca.ul ,n
care, ,ntr3o conversa'ie se pre.int& fie veseli #i vioi fie serio#i #i t&cu'i ,n func'ie de )odul ,n care
este condus& conversa'ia. Dar au )ai ales o deter)inare interioar&, ,n sensul c& nu oscilea.&
continuu) ,ntre doi poli, ci, pe fondul unei dispo.i'ii hiperti)ice, pot reac'iona, de eCe)plu,
profund #i eCagerat depresiv la o ,)preJurare defavora-il&. Sunt gata s& treac& de la un elan de
entu.ias), la apatie #i triste'e ,n )o)entul ur)&tor. Ddesea este greu de specificat ,n ce )&sur&
oscila'iile sunt deter)inate de ,)preJur&ri eCterioare sau interioare.
7BB
Dispo.i'ia afectiv& a persoanei oscilea.& ,ntre eCtre)e+ cicloti)icii sunt ciclic depresivi #i
hiperti)ici. Dceast& insta-ilitate a dispo.i'iei afectea.& puternic persoana+ afectiv, un astfel de
o) trece prin perioade ,n care se si)te -ine, este productiv, activ, vesel perioad& c*nd ,#i asu)&
#i sarcini sau responsa-ilit&'i profesionale sau ,n via'a social&+ apoi dispo.i'ia se schi)-& f&r& ca
aceast& schi)-are s& poat& fi controlat& iar locul opti)is)ului este luat -rusc de pesi)is), via'a
psihic& este invadat& de o vi.iune su)-r&, defensiv& ,n raport cu via'a, iar persoana )anifest& o
energie dra)atic sc&.ut& fa'& de care toate angaJa)entele din fa.a anterioar& devin o povar&
insur)onta-il&, care provoac& suferin'&. Persoana poate lua deci.ii la fel de i)prudente pe
ter)en lung, deoarece tendin'a este de a refu.a, chiar oportunit&'i. !n ti)p, are loc #i o trecere
,nspre o dispo.i'ie nor)ali.at&, o stare de relativ& eCaltare.

/rea e;al'a'%
Persoanele ,n a c&ror personalitate do)in& aceast& tendin'& sunt de o-icei vesele,
)anifest& o i)presionant& dorin'& de a tr&i, de a Zgusta via'a din plinZ, pot )anifesta o eCaltare
neo-i#nuit&. 2ndividul poate s& ai-& o Judecat& inadecvat&+ conclu.iile pot fi pripite, prea pu'in
logice #i critice. Ddesea -una dispo.i'ie o-i#nuit& este ,ntrerupt&, nea#teptat, de perioade de
irita-ilitate, )ai ales c*nd resi)t frustrare.
Dccentuarea ,nsea)n& ,n acela#i ti)p #i tendin'a spre a fi revendicativ, centrat pe
propriile dorin'e, egoist.
<eonhard ad)ite si)ilitudini ,ntre personalitatea eCaltat& #i personalit&'ile e)otive #i cele
la-ile% toate aceste firi au tendin'a de a reac'iona profund la diverse eveni)ente #i de a trece
i)ediat ,ntr3o stare general& depresiv&, respectiv euforic&. Deose-irea const& ,n faptul c&
personalit&'ile eCaltate pre.int& un eCces ,n oscila'ia senti)entelor% pot c&dea ,ntr3o disperare f&r&
de )argini la fel de repede #i u#or ca ,n starea opus&, de fericire eCaltat&. Se pasionea.& pentru
ceva sau cineva cu o puternic& participare l&untric&+ iar disperarea ,n situa'ia unor eveni)ente
descuraJante, atinge lipsa de speran'& total&. !n spatele acestui patetis) eCist& ,ns& senti)ente
autentice =nu, ca ,n situa'ia istericilor, un Joc teatral>.
<a astfel de persoane ,nt*lni) frecvent interese artistice pronun'ate. !n situa'ia ,n care
eCaltarea se )anifest& predo)inant su- for)a entu.ias)ului, ave) firile care sunt )arcate de
tendin'a de a se entu.ias)a u#or, iar dac& predo)in& tendin'a contrar&, ave) firile care sunt
)arcate de disper&ri.
/rea an;oas%
Dcest tip de persoane sunt tot ti)pul anCio#i+ st*nJeni'i ,n conteCt social, se te) de critic&
sau de.apro-are, sunt nelini#ti'i de tea)a de a nu fi pu#i ,n ,ncurc&tur&. Precau'i fa'& de noi
eCigen'e, astfel c& nu agrea.& ,nt*lnirea cu persoane pe care nu le cunosc, ,#i fac pro-le)e legate
de perspectiva unei situa'ii neprev&.ute sau necunoscute. Du foarte pu'ini prieteni apropia'i, evit&
,n genere o-liga'iile sociale sau, la serviciu, preluarea unor responsa-ilit&'i.
De fapt nu sunt reci e)o'ional =cu) sunt de eCe)plu tipurile schi.oti)e>, #i ,#i doresc de
fapt rela'ii sociale dar nu #tiu #i nu se cred ,n stare s& le o-'in&.
De )ulte ori, o-serv& <eonhard, este posi-il ca su-stratul s& fie dat de o fire eCaltat&. <a
copii, de ase)enea, apar destul de des )anifest&ri accentuate ,n sensul fricii. !n general, c*nd se
presupune o predispo.i'ie pronun'at& spre fric&, se investighea.& perioada copil&riei% dac& a eCist&
o )anifestare eCagerat& a fricii de ,ntuneric, de furtun&, de ani)ale etc. /*nd tea)a are ca
su-strat o nevro.& o-sesiv&, r&spunsurile la aceast& ana)ne.& sunt de o-icei negative. De o-icei,
te)erile #i fo-iile se for)ea.& pe un fond anancast.
7B9
5endin'a accentuat& spre fric& poate lua propor'ii patologice, dar, de o-icei, la adul'i acest
lucru se petrece pe fondul unei continui a)enin'&ri din eCterior la care este supus& constant
persoana respectiv&.
/rele emo'(e
$)otivii sunt i)presiona'i doar de tr&irile ,nse#i ,n ti)p ce dispo.i'ia general& a la-ililor se
schi)-& ,n func'ie de eveni)entele eCterioare. S persoan& cu o fire e)otiv& este caracteri.at& de ceilal'i,
de o-icei, prin faptul c& are 0o ini)& -un&1+ c& este i)presionat profund de eveni)ente dureroase #i nu
poate trece u#or peste ele chiar dac& nu i se ,nt*)pl& lui personal. de ase)enea, o astfel de fire se
e)o'ionea.& u#or #i poate pl*nge la fil)ele sau ,nt*)pl&rile citite sau povestite care au desf&#ur&ri triste
sau dra)atice+ de o-icei este 0)ilos1 nu poate s& vad& un copil care pl*nge f&r& s& ai-& tendin'a de a
pl*nge el ,nsu#i de e)o'ie.
Ii eveni)entele pl&cute ,i i)presionea.& ,n egal& )&sur&. Dstfel de persoane resi)t
profund -ucuria datorat& unor ,nt*)pl&ri fericite, sau operelor de art&. Mi)ica particip& direct la
eCpri)area e)o'iei #i a sensi-ilit&'ii suflete#ti.
!n situa'ia c*nd o astfel de fire pre.int& o intensitate patologic& #i tinde s& acapare.e via'a,
interfer*nd cu )odul nor)al de a tr&i realitatea ca atare, se poate vor-i de o psihopatie reactiv& la-il&. <a
astfel de persoane sunt frecvente depresiile reactive, uneori chiar cu tendin'a spre sinucidere.
E;'n!er
3. Con(er'rea no'elor )ru'e -n "ro#en'e
Pentru ra'ionali.area opera'iei de conversie a datelor -rute ,n procente, iat& ta-elul F cu
procentaJele calculate, plec*nd de la for)ula cea )ai si)pl&% dac& se ia ca eCe)plu scala 2 cu 72
ite)i si)pto)atici, un r&spuns si)pto)atic echivalea.& cu M,3 procente =7 C 700 % 72 a M,3>+ 2
r&spunsuri si)pto)atice echivalea.& cu 79,9[ =2 C 700 % 72 a 79,9>, etc.
5a-el F cu procentaJele pentru fiecare scal&.
Nr !e 'em E
Nr.
r%s"unsur
sm"'oma'#
e
S#alele #u
36 'em
S#alele #u
G 'em
S#alele #u
9 'em
3 M,3[ 72,B[ 2B[
6 79.9[ 2B,0[ B0[
8 2N,8[ 3F,B[ FB[
9 33,2[ B0,B[ 700[
E N7,B[ 92,B[ 3
F N8,M[ FB,0[ 3
@ BM,7[ MF,B[ 3
G 99,N[ 700[ 3
? FN,F[ 3 3
3X M3,0[ 3 3
33 87,3[ 3 3
36 88,9[ 3 3
6. A)or!%r #on'em"orane ale #on!*e "s5o"a'olo7#e a "ersonal'%*
7BF
$ste i)portant s& distinge) tul-ur&rile de personalitate de tr&s&turile de personalitate
accentuate, care nu ating pragul pentru o Ztul-urare de personalitateZ.
5r&s&turile de personalitate pot fi diagnosticate ca tul-ur&ri de personalitate ,n situa'ia
c*nd Zsunt infleCi-ile, de.3adaptative #i persistente #i cau.ea.& o deteriorare func'ional& sau
detres& su-iectiv& se)nificativ&Z =DSM 2?, 788N, p. B9M,>. Din perspectiva DSM 2?, tul-ur&rile
de personalitate sunt considerate sindroa)e clinice calitativ distincte. Dcela#i nor)ativ fiCea.& #i
criteriile de diagnostic pentru o tul#urare de personalitate%
A. Un patern dura-il de eCperien'& intern& #i de co)porta)ent care devia.& considera-il
de la eCpecta'iile culturii individului. Dcest patern se )anifest& ,n dou& =sau )ai )ulte> din
ur)&toarele do)enii%
cunoa#tere, adic& )odurile de a se percepe #i interpreta pe sine, alte persoane #i
eveni)entele+
afectivitate, adic& ga)a, intensitatea, la-ilitatea #i adecvarea r&spunsului e)o'ional+
func'ionarea interpersonal&+ controlul i)pulsului.
=. Paternul dura-il este infleCi-il #i perva.iv fa'& de o ga)& larg& de situa'ii personale #i
sociale.
C. Paternul dura-il duce la o detres& sau o deteriorare se)nificativ& clinic ,n do)eniul
social, profesional sau ,n alte do)enii i)portante de func'ionare.
D. Paternul este sta-il #i de lung& durat&, iar de-utul s&u poate fi trasat retrospectiv cel
pu'in p*n& ,n adolescen'& sau la ,nceputul perioadei adulte.
E. Paternul dura-il nu este eCplicat )ai -ine ca )anifestare sau consecin'& a unei tul-ur&ri
)entale.
/. Paternul dura-il nu se datorea.& efectelor fi.iologice directe ale unei su-stan'e =de
eCe)plu, un drog, un )edica)ent>, ori ale unei condi'ii )edicale generale =de eC., un trau)atis)
cranian>.
5ul-urarea de personalitate este un pas )ai departe ,n direc'ia anor)alit&'ii psihice%
repre.int& o devia'ie se)nificativ& sau eCtre)& de la )odelul sau )odelele de co)porta)ent
eCistente ,n grupul socio3cultural respectiv #i, ,n plus, tul-urarea aduce c*teva aspecte cheie care
se reg&sesc ,n structura psihic& ,nc& din copil&rie% a-sen'a r&spunsurilor e)o'ionale profunde ,n
corela'ie cu po.i'ia egocentric&, neputin'a de a profita de eCperien'& al&turi de lipsa de respect #i
considerare a nor)elor sociale.
$tiologic, tul-ur&rile de personalitate de de.voltare au condi'ii favori.ante )ultiple, spre
deose-ire de )odific&rile de personalitate care sunt ,ntotdeauna secundare unor situa'ii sau
condi'ii distructive precu)% de.astre, tortur&, captivitate, -oal& psihic& sever&.
!n psihopatologie se consider& c& disar)oniile de personalitate nu pot fi considerate -oli
psihice propriu3.ise )ai ales datorit& caracterului elu.iv al de-utului+ de ase)enea, nu pre.int& o
perioad& de stare, de )aCi)& )anifestare clinic& #i nici nu se poate spera o ZvindecareZ sau
)&car re)isiune se)nificativ&.
5ul-ur&rile de personalitate au fost denu)ite Zde.volt&riZ fiind ,n sine structur&ri
particulare ale personalit&'ii #i pre.int& c*teva caracteristici specifice precu)%
pot fi o-servate ,nc& din copil&rie, pentru c& ele)entele principale apar schi'ate ,n
co)porta)entul copilului+
devin evidente ,n preadolescen'& #i se cristali.ea.& ,n adolescen'& odat& cu structurarea
definitiv& a personalit&'ii+
,nso'esc persoana ,n tot cursul vie'ii.
7BM
5oc)ai aceast& caracteristic& de structurare #i evolu'ie relativ constant& face ca tul-ur&rile
de personalitate s& fie )en'inute ,n categoria psihopatologiei, al&turi de -olile psihice propriu3
.ise.
Spre deose-ire de structurarea co)un& a personalit&'ii unde co)porta)entul persoanei
este previ.i-il, di.ar)oniile sunt structur&ri inedite ale personalit&'ii, nu ,ntotdeauna ,n sens
negativ. 6. 2onescu ,i caracteri.ea.& ,n pri)ul r*nd prin i)previ.i-ilul conduitei, prin faptul c&
sunt Zsurprin.&tori ,n raportarea lor la nor)e, o-iceiuri, reguli de convie'uire social&, la ceilal'i, #i
nu rareori la ei ,n#i#i. Particulari ,n conduit& dar nu #i ,n disponi-ilit&'i, vulnera-ili la infrac'iune,
dar #i la adev&ruri pe care noi nu le rosti), seduc&tori sau resping&tori, sugesti-ili #i naivi sau
fleCi-ili #i persuasivi, ei sunt sarea #i piperul o)enirii...ei tul-ur& valurile vie'ii sociale #i, uneori
le dau culoareZ.
Desigur, fiind vor-a despre structur& de personalitate, di.ar)oniiile repre.int& un
ansa)-lu caracteristic #i persistent de tr&s&turi 3 cognitive, de dispo.i'ie #i rela'ionale, conferind
o larg& ga)& de culoare psihiatriei e-tra muros.
!n practica psihiatric& #i psihologic&, au fost utili.a'i #i al'i ter)eni al c&ror con'inut se
refer& la tul-urarea de personalitate precu)% caracteropatii, sociopatii, psihopatii. !n clasificarea
lor, denu)irea principalelor for)e de tul-ur&ri de personalitate deriv& ,n general din denu)irea
principalelor -oli psihice% tul-urare paranor)al& a personalit&'ii =paranoia>, tul-urare schi.oid& a
personalit&'ii =schi.ofrenie>, tul-urare histeroid& a personalit&'ii =isterie>.
!n taCono)ia 2./.D.370, =/lasificarea tul-ur&rilor )entale #i de co)porta)ent 3
Si)pto)atologie #i diagnostic clinic>, 7882, ,n func'ie de sorginte%
sorginte psihotic&% tul-urare paranoid& a personalit&'ii+ tul-urare schi.oid& a personalit&'ii
sorginte psihosocial&% tul-urare disocial& a personalit&'ii, tul-urare -orderline a
personalit&'ii+ tul-urare histrionic& a personalit&'ii
sorginte nevrotic& a personalit&'ii% tul-urare anCioas& a personalit&'ii, tul-urare
dependent& a personalit&'ii+ tul-urare anacast& a personalit&'ii+ tul-urare e)o'ional3
insta-il&
/lasificarea D.S.M. 3 2?, =Manual de diagnostic #i statistic& a tul-ur&rilor )entale>,788N
introduce criteriul clusterilor de sens%
/luster D% tul-urare schi.oid& a personalit&'ii+ tul-urare paranoid& a personalit&'ii+
tul-urare schi.otipal& a personalit&'ii
/luster "% tul-urare antisocial& a personalit&'ii+ tul-urare -orderline a personalit&'ii+
tul-urare histrionic& a personalit&'ii+ tul-urare narcisic& a personalit&'ii
/luster /% tul-urare evitant& a personalit&'ii+ tul-urare dependent& a personalit&'ii+
tul-urare o-sesiv 3 co)plsiv& a personalit&'ii
8. E(olu* 4 'a)lour #ln#e ale unora !n're "ersonal'%*le a##en'ua'e
Firile accentuate pot conduce, ,n anu)ite situa'ii, spre co)porta)ente si)pto)atice
pentru un grad de patologie avansat. Sunt descrise ,n DSM diferite sindroa)e caracteristice
pentru unele eCtre)i.&ri.
<istrionicul este pre.entat de DSM ca inclu.*nd un )odel pervasiv de e)o'ionalitate
eCcesiv& #i de c&utare a aten'iei, ,ncep*nd de ti)puriu ,n perioada adult& #i pre.ent ,ntr3o
varietate de conteCte, dup& cu) este indicat de cel pu'in patru din ur)&toarele% caut& constant sau
cere reasigurare, apro-are sau laud&+ persoana este i)proprie ca seduc'ie seCual& ,n aspect sau
co)porta)ent+ persoana este eCtre) de preocupat& de atrac'ia =sa> fi.ic&+ ,#i eCpri)& e)o'iile cu
7B8
o eCagerare inadecvat&, de eCe)plu, ,)-r&'i#ea.& cuno#tin'ele ,nt*)pl&toare cu o a-ordare
eCcesiv&, pl*nsul este cu suspine, incontrola-il, are accese de furie+ este deranJat& de situa'iile ,n
care nu este ,n centrul aten'iei, pre.int& o schi)-are rapid& #i o eCpresie superficial& a e)o'iilor,
este autocentrat&, ac'iunile fiind orientate spre o-'inerea de satisfac'ie i)ediat&, nu are nici o
toleran'& pentru frustrarea de o gratifica'ie care ,nt*r.ie+ are un stil de a vor-i care este eCcesiv de
i)presionist #i lipsit de detalii+ de eCe)plu, c*nd este pus& s&3#i descrie )a)a, persoana nu poate
fi )ai eCplicit& dec*t cu Zera o persoan& foarte fru)oas&Z.
!n condi'ii eCterioare nefavora-ile, co)porta)entul hipereCact poate fi originea unei
de.volt&ri hipocondrice. 6evrozele hipocondrice nu pot fi ,ntotdeauna deli)itate de nevro.ele
o-sesive. Sa)enii care au o cardiofo-ie pot avea ,n acela#i ti)p #i tea)a de a ie#i pe strad&, unde
ar putea suferi un atac de cord. Dceast& fo-ie a unor situa'ii, care 'ine de nevro.ele o-sesive, este
aici consecin'a nosofo-iei, adic& a te)erii de a fi -olnav, pe c*nd ,n alte ca.uri repre.int&,
desigur, tot frica de o v&t&)are, dar f&r& ideea unei -oli fi.ice.
Dnanca#tii suport& -ine disciplina sever& din ar)at&, reu#ind uneori #i ,n via'a civil& s&3#i
i)pun& o atare disciplin&, dac& sunt sus'inu'i psihoterapeutic corespun.&tor.
ZTg*rcenia senti)entelorZ, ca #i rigiditatea )oral&, fac ca ace#ti indivi.i s& fie percepu'i
de ceilal'i ca for)ali #i conven'ionali. De#i re.isten'i la autoritatea celorlal'i, ei cer o respectare
strict& a propriei autorit&'i.
!n cadrul nevro.ei o-sesionale, conflictul psihic, ,n for)a sa cea )ai tipic&, se eCpri)&
prin si)pto)e co)pulsive% idei o-sedante, co)pulsie la co)iterea de acte inde.ira-ile, lupta
contra acestor g*nduri #i tendin'e, ritualuri de eCorci.are etc. #i printr3un )od de g*ndire definit
)ai ales prin ru)ina'ie )ental&, ,ndoial&, scrupule #i duc*nd la inhi-i'ii ale g*ndirii #i ac'iunii.
Mecanis)ele de ap&rare descrise de psihanali.&, ce sunt specifice acestei structuri de
personalitate, sunt% deplasarea afectului asupra repre.ent&rilor )ai )ult sau )ai pu'in dep&rtate
de conflictul original, i.olare, anulare retroactiv&. Din punct de vedere al vie'ii pulsionale pot fi
descrise a)-ivalen'a, fiCa'ia la stadiul anal #i regresia. <a personalit&'ile o-sesionale se ,nt*lne#te
frecvent o rela'ie sado3)asochist& interiori.at& su- for)a tensiunii dintre eu #i un supraeu eCtre)
de crud. Dceast& punere ,n eviden'& a dina)icii su-iacente nevro.ei o-sesionale #i, pe de alt&
parte, descrierea caracterului anal #i a for)a'iunilor reac'ionale care ,l constituie, per)it
ad&ugarea la nevro.a o-sesional& a unor ta-louri clinice ,n care si)pto)ele propriu3.ise nu sunt
evidente la pri)a vedere.
Structurile o-sesionale aJung s& i.ole.e o idee sau un co)porta)ent ,n a#a fel ,nc*t
coneCiunile lor cu alte idei sau cu restul eCisten'ei su-iectului sunt ,ntrerupte. Printre procedeele
de i.olare s& cit&) pau.ele ,n fluCul g*ndirii, for)ulele, ritualurile #i ,n general toate )&surile
care per)it i.olarea unui hiatus ,n succesiunea te)poral& a ideilor sau actelor. Dnu)i'i
o-sesionali se ap&r& contra unor idei, i)presii, ac'iuni, i.ol*ndu3le printr3o pau.& ,n ti)pul c&reia
ni)ic nu )ai are dreptul s& se produc&, ni)ic nu este perceput, nici o ac'iune nu se reali.ea.&.
2.olarea o-sesionalului poate fi co)parat& cu refularea la isteric+ de#i eCperien'a
trau)ati.ant& nu este refulat& ,n incon#tient, ea este privat& de afectul ei, iar rela'iile ei asociative
sunt repri)ate sau rupte ,n a#a fel ,nc*t persist& ca #i cu) ar fi i.olat& #i n3ar fi reprodus& ,n
cursul activit&'ii de g*ndire.
Dccentul, interesul, intensitatea unei repri)&ri se pot deta#a de acestea, pentru a trece la
alte repre.ent&ri originar )ai pu'in intense, dar legate de pri)a repre.entare printr3un lan'
asociativ.
!n cadrul categoriei o-sesionalilor se re)arc& eforturile pe care le fac su-iec'ii pentru a
anula retroactiv g*nduri, cuvinte, gesturi, acte ,nf&ptuite+ ei folosesc ,n acest scop un g*nd sau un
co)porta)ent cu se)nifica'ie opus&. $ste vor-a aici de o co)pulsie cu caracter Z)agicZ. Dctele
790
co)pulsionale se reali.ea.& ,n doi ti)pi ,n care pri)ul ti)p este anulat de cel de3al doilea.
Ddev&rata lor se)nifica'ie re.id& ,n aceea c& ele repre.int& conflictul a dou& tendin'e opuse #i de
intensitate aproape egal&+ alteori un acela#i act este repetat, dar cu se)nifica'ii, con#tiente sau
incon#tiente, opuse+ ,n alte ca.uri, actul de anulare este conta)inat de actul pe care ,ncearc& s&3l
#tearg&.
!n dezvoltarea paranoid a firii hiperperseverente, a)-i'ia #i lupta individului se
canali.ea.& spre o singur& preocupare, care ,l acaparea.& cu totul.
Melanie Vlein vor-e#te despre po.i'ia paranoid& pe care ini'ial a nu)it3o fa.& persecutiv&.
5r&s&turile prin care se caracteri.ea.& sunt ur)&toarele% pulsiunile agresive coeCist& de la ,nceput
cu pulsiunile li-idinale #i sunt deose-it de puternice+ o-iectul este par'ial #i clivat ,n o-iectul
Z-unZ #i o-iectul Zr&uZ+ procesele psihice prevalente sunt introiec'ia #i proiec'ia+ angoasa intens&
este de natur& persecutiv&.
D#adar, ,n paranoia func'ionea.& un )ecanis) de ap&rare de origine foarte arhaic&, ce
const& ,n opera'ia de eCpul.are din sine #i locali.are ,n altul, persoan& sau lucru, a calit&'ilor,
senti)entelor, dorin'elor #i chiar a Zo-iectelorZ pe care persoana nu le cunoa#te sau le refu.& ,n
sine ,nsu#i. Dltfel spus, proiec'ia apare ca o ap&rare pri)ar&, care const& ,ntr3o proast& utili.are a
)ecanis)ului nor)al de a c&uta ,n eCterior originea unei nepl&ceri. Paranoicul ,#i proiectea.&
repre.ent&rile intolera-ile care se ,ntorc la el din eCterior su- for)& de repro#uri+ con'inutul
r&)*ne intact, dar eCist& o schi)-are ,n a)plasarea ansa)-lului.
DSM pre.int& ca ele)ent esen'ial al tul-ur&rii de personalitate de tip paranoid o tendin'&
pasiv& #i neJustificat& de a interpreta delirant ac'iunile altora ca fiind ,nJositoare #i a)enin'&toare,
tendin'& care ,ncepe de ti)puriu ,n via'a adult& #i este pre.ent& ,ntr3o varietate de conteCte.
Pentru a sta-ili diagnosticul este necesar& pre.en'a a cel pu'in patru din ur)&toarele% se a#teapt&,
f&r& -a.& suficient&, s& fie eCploatat sau nedrept&'it de al'ii+ are, f&r& nici o Justificare, du-ii ,n
leg&tur& cu loialitatea #i sinceritatea a)icilor sau a asocia'ilor+ vede inten'ii Josnice sau
a)enin'&toare ascunse ,n cele )ai -enigne re)arci sau eveni)ente, de eCe)plu, suspectea.& c&
vecinul ,#i scoate afar& lucrurile dis3de3di)inea'& ca s&3l agase.e pe d*nsul+ poart& ranchiun& sau
este i)placa-il la insulte sau la lipsa de respect+ nu are ,ncredere ,n al'ii din cau.a teoriei
neJustificate c& infor)a'ia va fi folosit& contra sa+ este u#or de veCat #i pro)pt ,n a reac'iona cu
)*nie sau contraatac+ are, ,n )od neJustificat, du-ii ,n leg&tur& cu fidelitatea so'iei sau partenerei
seCuale.
Pentru personalitatea disti)ic&, deco)pens&rile survin chiar la e#ecuri )inore, put*nd
,)-r&ca for)e severe ale depresiei ce pot aJunge rareori la suicid. Alcoolismul este co)plica'ia
)aJor& a acestui tip de personalitate, deteriorarea produs& de toCico)anie do)in*nd ,n ti)p
ta-loul psihopatologic.
DSM pre.int& personalitatea de tip disti)ic ca av*nd ,n centrul de.volt&rii sale o
predispo.i'ie depresiv& pentru cea )ai )are parte a .ilei, ti)p de )ai )ulte .ile, dup& cu) indic&
fie relatarea su-iectiv&, fie o-serva'ia altora, ti)p de cel pu'in doi ani.
!n ti)pul depresiei pre.int& cel pu'in dou& din ur)&toarele% apetit redus sau eCagerat+
inso)nie sau hiperso)nie+ energie redus& sau fatiga-ilitate+ sti)& de sine sc&.ut&+ concentrare
redus& sau dificultate ,n a lua deci.ii+ senti)ente de disperare.
5ul-urarea de tip cicloti)ic este caracteri.at& de episoade care se repet& ,n care nivelele
de dispo.i'ie #i activitate ale persoanei sunt pertur-ate se)nificativ =2/D370>. Pertur-area
include% unele episoade de eCaltare a dispo.i'iei, energiei #i activitate crescut& =)anie sau
hipo)anie>, al&turi de alte episoade de sc&dere a dispo.i'iei, energiei #i activit&'ii, depresie.
Frecven'a episoadelor #i )odelul rec&derilor #i re)isiunilor sunt foarte variate, cu tendin'a ca,
797
odat& cu Ju)&tatea vie'ii, re)isiunile s& devin& )ai scurte iar depresiile )ai frecvente #i )ai
prelungite.
5ul-urarea de personalitate de tip anCios este caracteri.at& de senti)ente persistente #i
generale de tensiune #i ,ngriJorare. Persoana este do)inat& de senti)entul de inferioritate social&%
este convins& c& este incapa-il& ,n plan social, nu este atractiv& #i este inferioar& celorlal'i+ acest
senti)ent o face s& apar& eCcesiv preocupat& de critica sau respingerea social&, al&turi de dorin'a
de a evita rela'iile =cu eCcep'ia situa'iilor ,n care are certitudinea c& este agreat&>. !n via'a
personal& do)in& restric'ii legate de nevoia crescut& de securitate fi.ic&. Din cau.a te)erii de
respingere #i hipersensi-ilit&'ii la respingere #i critic&, persoana evit& activit&'ile sociale sau
profesionale care o silesc s& fie sau s& intre ,n rela'ie cu alte persoane.
5ul-urarea e)o'ional3insta-il& ,nsea)n& tendin'a )arcat& de a reac'iona i)pulsiv, f&r& a
lua ,n considera'ie consecin'ele+ de ase)enea, este ,nso'it& de insta-ilitate afectiv&.
Sc&derea la )ini) a capacit&'ii de a planifica anticipativ+ eCplo.iile de furie intens& pot
duce la violen'& sau la ZeCplo.ii co)porta)entaleZ care se petrec u#or c*nd actele i)pulsive par
sau sunt criticate de al'ii, sau sunt ,)piedicate.
a. Dccentuarea i)pulsivit&'ii% caracteristica care do)in& este insta-ilitatea e)o'ional& #i lipsa de
control a i)pulsurilor. $Cplo.ii de violen'& sau de co)porta)ent agresiv apar ,n )od o-i#nuit,
)ai ales ca r&spuns la critic&+ sunt incluse #i tul-ur&ri agresiv 3 eCplo.ive.
-. Dccentuarea insta-ilit&'ii -orderline% conduce c&tre o tul-urare do)inant& de tip -orderline%
caracteristici ale insta-ilit&'ii e)o'ionale ,nso'ite de o tul-urare #i neclaritate la nivelul i)aginii
despre sine, despre 'elurile #i preferin'ele sale interne, inclusiv cele seCuale. De o-icei intervine
un senti)ent cronic de gol interior, o tendin'& de a se i)plica ,n rela'ii intense #i insta-ile care
poate conduce spre cri.e e)o'ionale repetate #i se poate asocia cu eforturi eCcesive de a evita
a-andonul #i o serie de acte de suicid sau de auto3v&t&)are =acestea pot apare #i f&r& declan#atori
eviden'i>.
Con#e"'e #ara#'ers'#e
anan#as', dup& Vahn, 782M, ter)en utili.at pentru si)pto)atologia o-sesiv 3 co)pulsiv&.
DvantaJul utili.&rii ei este c& se evit& s& se i)plice ,n )od eronat o coneCiune ,ntre acest tip de
personalitate #i tul-ur&rile o-sesionale+ ,n sens diagnostic, tip de personalitate hipereCact&, care
se distinge prin lipsa capacit&'ii de refulare, con#tiincio.itate #i serio.itate eCagerate
anormal, care se ,ndep&rtea.& de nor)& au nor)al+ poate se)nifica devia'ii pur cantitative ,n
anali.ele statistice dar #i )odele de co)porta)ent deviante ale indivi.ilor. Dificultatea
deli)it&rii nor)alului de anor)al porne#te din tendin'a de a avea grani'e de nor)alitate definite
de una sau alta dintre teoriile asupra personalit&'ii% de eCe)plu, ,n vi.iunea psihanalitic& clasic&
ho)oseCualitatea este privit& ca anor)alitate, contrar teoriilor privind ,nv&'area social&. $Cist& o
tendin'& dea utili.a ter)eni precu) neadaptare, neaco)odare, deviant ,n leg&tur& cu evaluarea
unui individ considerat, respectiv ,l evalu&) ,n func'ie de )&sura ,n care pute) vor-i de un
co)porta)ent adaptativ #i nu pentru a3l eticheta pur #i si)plu. =DP MB>
)or!erlne, ter)enul este cel )ai frecvent utili.at pentru a diagnostica o ga)& larg& de tul-ur&ri
de personalitate #i retard )ental+ diagnosticul de tul-urare de tip -orderline se refer& la situa'ia
unei persoane care ,n )od cronic Ztr&ie#te pe grani'&Z, ,ntre o func'ionare nor)al&, adaptativ& #i o
di.a-ilitate psihic& real&. De o-icei ,n co)porta)ent apar o serie de insta-ilit&'i f&r& tr&s&turi
clare =de eCe)plu, rela'iile interpersonale tind s& fie insta-ile, afectele se schi)-& dra)atic #i
inadecvat, i)aginea de sine poate fi tul-urat&, ,n )od curent apar ie#iri de furie, acte i)pulsive
care aJung s& fie auto3distructive, co)pulsia spre Jocuri de noroc, stare apatie ende)ic& etc.>.
792
#l(a:, proces prin care o structur& ,#i pierde unicitatea #i este ,nlocuit& prin dou& structuri par'iale
sau )ai )ulte. !n psihiatrie este sinoni) cu disocierea, dedu-larea personalit&'ii
#lus'er, ,n anali.a factorial& denu)e#te un grup de varia-ile care au corela'ii )ai ,nalte una cu
cealalt& dec*t fa'& de alte varia-ile+ ,n sens larg, denu)e#te orice grup de o-iecte sau eveni)ente
care su-iectiv, par s& ai-& o apartenen'& co)un&
#on(erse, transfor)area unei e)o'ii, a unui efect refulat ,n )anifestare de patologie so)atic&.
!e&ens%, reac'ie o-i#nuit& tipic&, incon#tient&, natural& de autoprotec'ie fa'& de anCietate
!e$(ol'%r "arano#e, $Cpresie a unei legi psihologice potrivit c&reia tendin'ele afective supuse
oscil&rii ,ntre doi poli cresc ,n ase)enea )&sur&, ,nc*t senti)ente ne,nse)nate se transfor)& ,n
afecte profunde.
!s'me, tul-urare de reglare a dispo.i'iei
5s'ron#, ,nclina'ie spre dra)ati.area situa'iilor, spre eCpri)area e)fatic& a senti)entelor #i
spre faptul c& producerea de si)pto)e necesit& pre.en'a unui al treilea spectator #i este ,nso'it&
de o relativ& indiferen'& ,n privin'a lor.
n'roe#*e, )ecanis) psihologic incon#tient de ,ncorporare i)aginar& a unui o-iect =sau a unei
persoane>, care const& ,n a prelua o c*t )ai )are parte din lu)ea eCterioar& #i a atri-ui sinelui
calit&'ile reale sau presupuse ale o-iectului.
ne(ro$%, define#te o tul-urare de personalitate sau )ental& care nu se datorea.& unei disfunc'ii
neurologice sau organice cunoscute+ ter)enul poate fi folosit descriptiv pentru a denu)i un
si)pto) sau grup de si)pto)e legate+ etiologic pentru a indica rolul cau.al Jucat de un conflict
incon#tient care evoc& anCietate #i conduce la un )ecanis) de ap&rare ce produce ,n ulti)&
instan'& si)pto)ul o-servat. !n ulti)ii ani s3au produs dou& )odific&ri se)nificative ,n utili.area
ter)enului% utili.area denu)irii de tul-urare nevrotic& ca un ter)en generic pentru orice
tul-urare )ental& de durat&, ter)en relativ neutru ,n privin'a factorilor etiologici+ eli)inarea
ter)enului din diagno.a psihiatric&, aco)paniat& de o re3atri-uire a variatelor tipuri anterior
recunoscute de nevro.e unor altor clasific&ri diagnostice. =DP MB>
personalitate psihopat&, o tul-urare de personalitate caracteri.at& de a)oralitate, lips& a
afectivit&'ii #i un sc&.ut sens al nelini#tii #i vinov&'iei legate de ,nc&lcarea legilor+ o eCtre) de
larg& ga)& de co)porta)ente eChi-ate de persoane=DP MB>
"s5o"a'olo7e, se refer& la studiul #tiin'ific al tul-ur&rilor )ental+ do)eniul include cercet&ri ,n
do)eniul psihologiei, neurologiei, psihiatriei, endocrinologiei #i far)acologiei. Do)eniul
activit&'ii practice al psihologilor clinicieni ,n terapia tul-ur&rilor )entale.
re&ulare, feno)en psihic incon#tient de ap&rare a eului, prin inter)ediul c&ruia senti)entele,
a)intirile #i e)o'iile peni-ile sau cele care sunt ,n de.acord cu )odelul social al unei persoane
sunt )en'inute ,n afara c*)pului con#tiin'ei ,n structurile su-con#tiente.
su)lmare, ,n sens clasic psihanalitic, conceptul se refer& la procesul incon#tient de
redirec'ionare a i)pulsurilor pri)itive ,n co)porta)ente noi, ,nv&'ate, non3instinctive. /u sens
)ai general, redirec'ionarea energiei dinspre ceea ce este inaccepta-il social, spre accepta-il.
'en!n*% a##en'ua'%, invarian'& opera'ional& care generea.& )anifest&ri pregnante nu nu)ai ,n
raport cu )edia, ci #i cu a-aterile de la )edie.
'me, situa'ia glo-al& a st&rii de spirit, care corespunde unor co)-ina'ii ,ntre )ai )ulte
di)ensiuni e)o'ionale.
'r%s%'ur% a##en'ua'%, caracteristicile specifice accentu&rii se )anifest& ca invarian'i
opera'ionali+ vor genera )anifest&ri pregnante 3 ,n ter)eni nor)ativi 3 nu nu)ai ,n raport de
Z)ediaZ dar #i de Za-aterile de la )edieZ. <i)itele dintre nor)al, ,n ter)eni cantitativi, tendin'a
spre Z)ediuZ, accentuat #i di.ar)onic nu sunt fiCe iar deli)it&rile specifice se reali.ea.& ,n
793
func'ie de intensitatea, constan'a #i gradul de sociali.are al )anifest&rii care eCpri)& tr&s&tura
accentuat&, independent de ,)preJur&rile eCterioare.
'ul)urare !e "ersonal'a'e, ter)enul a servit )ult ti)p pentru orice tip de tul-urare a
personalit&'ii. 2ni'ial, se)nifica orice tul-urare )ental& )anifestat& prin neadaptare #i )odele
neadaptative de rela'ionare cu )ediul ceea ce nu aJuta la diferen'ierea dintre si)pto)e nevrotice
)inore fa'& de tul-ur&ri )aJore psihotice. !n pre.ent, )ai specific, o clas& de tul-ur&ri de
co)porta)ent, eCclu.*nd nevro.ele #i psiho.ele )anifestate ca de.volt&ri patologice ,n
personalitatea ,ntreag& a individului #i )arcat& de o anCietate relativ sc&.ut& sau de e)o'ii
negative, inclu.*nd astfel trei su-clase de tul-ur&ri% tul-ur&ri de personalitate general& inclu.*nd
tul-urarea co)pulsiv&, cicloti)ic&, paranoid& etc.+ tul-ur&rile sociopate care sunt caracteri.ate
printr3o lips& general& a afectelor adecvate, a senti)entelor de vinov&'ie ,n ur)a ,nc&lc&rii legilor
#i a incapacit&'ii de a for)a leg&turii e)o'ionale de durat&, inclu.*nd de eCe)plu tul-urarea
sociopat&, tul-urarea psihopat&+ devierile seCuale. !n pre.ent, o tul-urare )ental& ale c&rei
tr&s&turi esen'iale sunt )odele de rela'ionare neadaptative profund ,nr&d&cinate, de durat&,
)oduri de g*ndire #i percepere a )ediului care sunt eCtre)e p*n& ,n condi'ia de a conduce la
,)piedicarea func'ion&rii sociale #i co)porta)entale. 5ul-ur&rile de personalitate pot fi
recunoscute ,n general ,n copil&rie sau adolescen'& #i continu& de3a lungul vie'ii adulte. =DP MB>
'ul)urare "s5o'#%, un ter)en care acoper& un nu)&r de tul-ur&ri )entale severe de origine
organic& sau e)o'ional&. Diagnosticarea are ,n vedere invaliditatea =deteriorarea> capacit&'ii de
testare a realit&'ii% persoana face inferen'e incorecte privitoare la realitate eCtern&, evalu&ri
i)proprii ale acurate'ei g*ndurilor #i percep'iilor sale #i continu& s& fac& erori ,n ciuda dove.ilor
contrarii. Si)ptoa)ele clasice includ% halucina'ii, co)porta)ente regresive severe, dispo.i'ii
dra)atic neadecvate, vor-ire incoerent&. =DP MB>
Tes' !e e(aluare a #uno4'n*elor
7. !n ce const& conceptul de tr&s&tur& accentuat&W
2. /are sunt cele 70 scale ale testului de tendin'e accentuateW
3. Defini'i aspectele caracteristice ale firii de)onstrativeW
N. Defini'i aspectele caracteristice ale firii hipereCacteW
B. Defini'i aspectele caracteristice ale firii hiperperseverenteW
9. Defini'i aspectele caracteristice ale firii disti)iceW
F. /are este deose-irea dintre firile eCaltate, anCioase #i e)otiveW
M. /are sunt aspectele caracteristice pentru firea cicloti)ic&W
8. /are sunt pa#ii ,n interpretarea r&spunsurilor su-iectului la testW
70. /are este deose-irea dintre tr&s&tur& de personalitate accentuat& #i tul-urarea de
personalitate+ eCe)plifica'iW
=)lo7ra&e
2/D 3 70, /lasificarea tul-ur&rilor )entale #i de co)porta)ent, Qorld Helth Dssociation, $ditura
D<<, 788M, "ucure#ti
DSM 2?, Manual de Diagnostic #i statistic& a tul-ur&rilor )entale, D)erican Ps4chiatric
Dssociation, $ditura DP<(, 2000, "ucure#ti
<eonhard V., 78F2, Personalit&'i accentuate ,n via'& #i literatur&, $ditura $nciclopedic& (o)*n&,
"ucure#ti
79N
Sch)ieschecA H., 78F0, Frage-ogen .ur $r)ittlung aA.entuierter PersonlichAeiten, ,n
Ps4chologie, @eurologie und )edi.insche Ps4chologie, Heft 70, <eip.ig
Ca"'olul >III
IN>ENTARUL MULTI/AZIC DE PERSONALITATE MINNESOTA
Prezentarea construirii !!PI, scalele standard ale !!PI: coninutul scalelor de
validare i a scalelor clinice, aspectele de psihopatologie, condiia de normalitate a scorurilor,
codi*icarea rezultatelor, reguli, construirea !!PI II, Tipurile noi de scale ale !!PI II,
)-empli*icarea interpretrii unui pro*il !!PI% 1unt o*erite cNteva e-tinderi la prezentarea
!!PI, concepte caracteristice, un test de evaluare a cunotinelor precum i re*erinele
#i#liogra*ice%
G.3. Cons'rurea M.M.P.I.
!n pre.ent, pro-le)a central& ,n do)eniul evalu&rii tul-ur&rilor de personalitate este dac&
acestea tre-uie identificate #i diagnosticate ca #i categorii nosologice sau ca #i di)ensiuni ale
personalit&'ii =Qidiger R Frances>, 78MB. DSM define#te ,n )od clar tul-ur&rile de personalitate
ca seturi de tr&s&turi care apar infleCi-ile #i neadaptative, ceea ce conduce fie la o preJudiciere a
func'ion&rii ,n planul socialului sau a sferei profesionale, fie la o stare proast& ,n plan su-iectiv.
Din aceast& perspectiv&, chestionarul M.M.P.2 este construit ,n )od deli-erat Zs& evalue.e
acele tr&s&turi care sunt caracteristici co)une ale anor)alit&'ii psihologice di.a-ilitanteZ
=Hatha:a4 #i McVinle4, 78B7>, #i a suferit de3a lungul celor peste B0 de ani de la pri)a pu-licare
re3evalu&ri diverse. !n pre.ent, odat& cu evolu'ia diagnosticului #i categoriilor nosologice ,n
psihiatria conte)poran&, varianta M.M.P.2. 2 difer& ca )od de concepere a diagnosticului de
varianta clasic&.
Prin )odul de construc'ie #i prin tehnica de validare apar'ine desigur, odat& cu toate
aspectele po.itive sau negative, unei genera'ii trecute de teste de psihodiagno.& clinic&. Dutorii,
Hatha:a4 #i McVinle4, pre.int& pri)a variant& ,n 78N3 cu scopul de a pune la dispo.i'ia
clinicienilor un instru)ent care s& eCplore.e c*t de eCtins posi-il pro-le)atica psihopatologiei
u)ane, s& poat& fi aplicat )ai u#or #i practic ,n condi'ii clinice, s& dea posi-ilitatea controlului
validit&'ii r&spunsurilor #i s& fie validat empiric. Dcest din ur)& aspect care la epoca respectiv&
era o reali.are su-stan'ial& 3 autorii plec*nd ,n construc'ia ite)ilor #i scalelor respective de la
categoriile nosologice ale vre)ii, este, din p&cate, cel care a i)pus ,n pre.ent unele li)ite
)odalit&'ii propriu3.ise de a diagnostica psihiatric utili.*nd scalele ca atare, ,n )&sura ,n care,
de3a lungul secolului, datele clinicii psihiatrice au schi)-at concep'ia asupra co)porta)entelor
psihopatologice #i asupra diagno.ei si)pto)atologiei clinice+ #i totu#i, validarea e)piric&,
sta-ilit& prin loturi de pacien'i o)ogene, al c&ror co)porta)ent psihopatologic era -ine sta-ilit, a
per)is #i o foarte -uc& capacitate de diagno.& diferen'ial&, lucru vala-il #i ast&.i.
/ercet&ri conte)porane indic& de eCe)plu c& natura asocia'iei ,ntre tr&s&turile de
personalitate #i evalu&ri ale gradului de tul-urare a personalit&'ii nu este liniar&. Dstfel, de
eCe)plu, la unii su-iec'i, tul-ur&rile sau si)pto)ele din sindro)ul de anCietate ar tre-ui
considerate ca o ap&rare func'ional& fa'& de tendin'e de de.integrare su-iacente, ,n ti)p ce la al'i
su-iec'i schi.otipali sau -ordeline, unele tr&s&turi nevrotice precu) so)ati.&rile sau ti)iditatea
79B
pot fi considerate ca func'ionale #i defensive =$urelings3"onteAoe, DuiJsens, Snellen, DieAstra,
Su:ersloot, 788B>.
M.M.P.2.3ul a fost destinat utili.&rii de c&tre clinicieni eCperi)enta'i #i speciali.a'i ,n
aplicarea acestui test. 5otu#i, eCist& )ai )ulte )odalit&'i de a utili.a scalele testului =Dnasta.i,
78MF>. S serie de studii s3au aCat pe validarea lui e)piric& ca un instru)ent de diagnosticare
general& a anor)alit&'ii psihice. Dstfel, s3a de)onstrat c&, ,n general, cu c*t este )ai )are
nu)&rul #i )&ri)ea devian'ei la nivelul unei scale, cu at*t pute) spune c& persoana este )ai
sever tul-urat& psihic.
S alt& serie de cercet&ri s3au aCat chiar pe validitatea diagnostic& a diferitelor scale luate
separat. MaJoritatea datelor indic& re.ultate negative+ chiar autorii testului averti.ea.& ,)potriva
unei interpret&ri ad literam a scalelor clinice #i unii prefer& s& su-stituie prin coduri nu)erice
denu)irile ini'iale ale scalelor. Dceste aspecte e)pirice converg cu o-iec'ii clinice fa'& de
utili.area scalelor M.M.P.2. ,n diagno.a diferen'ial& individual&+ ,n plan clinic, ceea ce are
i)portan'& #i relevan'& este toc)ai reciproca interrela'ie a tr&s&turilor ,n )&sura ,n care o aceea#i
tr&s&tur& poate avea i)plica'ii deose-ite ,n func'ie de clusteri.&rile ,n care apare.
!nc& din anii hB0, anali.a factorial& a scalelor M.M.P.2. a condus la conclu.ia c& Zun
diagnostic diferen'ial rafinat pe -a.a profilelor M.M.P.2. este o procedur& care poate da na#tere la
,ntre-&riZ de#i testul diferen'ia.& util #i valid ,ntre psihotici, nevrotici #i nor)ali =Qheeler #i al.,
78B7. Ii aceasta ,n afara faptului deJa )en'ionat c& taCono)ia psihiatric& tradi'ional& care a stat
la -a.a scalelor a.i #i3a pierdut din relevan'a practic&.
Direc'ia care s3a dovedit deose-it de fructuoas& pentru diagno.& este utili.area M.M.P.2.
prin aspectele configurale ale profilelor, sau prin )odelele de scoruri. !nc& din 78B7, autorii
testului pu-lic& un ZDtlas pentru utili.area clinic& a M.M.P.2.Z ,n care codific& nu)eric scalele #i
furni.ea.& astfel de profile codificate ,)preun& cu ana)ne.ele ca.urilor a peste 89M de su-iec'i.
5aCono)ii largi au fost derivate e)piric prin diferite studii asupra )odelelor de profile pentru
pro-le)e de tip nevrotic, psihotic, co)porta)entale sau psihoso)atice.
!n fine, o utili.are inedit&, dar se)nificativ& calitativ, care dovede#te altor nu)eroase
pro-e din ite)ii lui. /ele 8 scale ini'iale, ,)preun& cu cele 3 scale de validare ini'iale =scala V
fiind construit& ulterior> integrea.& doar 399 din cei BB0 de ite)i posi-ili care, de altfel, se
reco)and& s& fie ,n ,ntregi)e parcur#i de su-iec'i. D.i, doar 387, iar unii dintre ite)i nu sunt
deloc cuprin#i ,n vreo alt& scal& adi'ional&.
Printre noile scale derivate sunt% introversia social =Si>, dominana =Do>,
responsa#ilitatea =(e>, nevrotismul =@e>, pre(udecata =Pr>, statut socio3economic =St>, recidivism
=(c> #i chiar scale organice precu) PF destinat& diferen'ierii ca.urilor cu leziuni ale lo#ului
parietal vs% cele cu leziuni ale lo#ului frontal, sau <"S destinat& )&sur&rii caracteristicilor
psihice la veterani cu dureri lom#are *uncionale di*ereniator de cazurile cu patologie organic.
$Cist& inventare care, ,n )od eCpres, ,n construirea lor, s3au raportat la M.M.P.2. Dstfel,
/.P.2. care s3a constituit prin opo.i'ie ca o fa'& a nor)alului, sau )ai recentul @.?.M. care
grupea.& ,n cinci scale =negativis), so)ati.are, ti)iditate, psihopatologie, eCtraversie>, cu ite)i
diver#i din 77 scale standard M.M.P.2. =<uteiJn R VoA, 78MB.
Prmul #5es'onar #ln# )a$a' "e sn!roame nosolo7#e 4 (al!%r #ln#e
Pri)ele studii ,ncep la Universitatea Minnesota ,n 78N0, de cei doi autori Hatha:a4 #i
McVinle4. Dac& pri)a pu-licare s3a produs ,n 78N7, pri)a revi.uire serioas& a fost pu-licat& 77
ani )ai t*r.iu. !ntre ti)p, ,n 78N3 este pu-licat oficial )anualul #i testul ,n for)a pri)ar&. !n
anul 78N9 apare un )anual supli)entar pre.ent*nd scala V #i for)a colectiv&. !n 78B7 apare un
nou )anual precu) #i atlasul de interpretare.
799
/on'inuturile ite)ilor acoper& o ga)& divers& #i larg& de pro-le)e, 29 de tipuri diferite,
dintre care% s&n&tatea, si)pto)ele psihoso)atice, tul-ur&ri neurologice, disfunc'ii )otorii+
atitudini religioase, politice, sociale+ )anifest&ri co)porta)entale nevrotice sau psihotice precu)
st&ri o-sesive #i co)pulsive, ilu.ii, halucina'ii, idei de persecu'ie, fo-ii, aspecte sadice sau
)asochiste+ aspecte privind )asculinitatea3fe)initatea+ aspecte privind fa)ilia etc.
$#antionul de nor)are utili.at const& ,n principal din peste F00 de su-iec'i ai spitalului
din Minnesota, studen'i, precu) #i loturi de epileptici #i tu-erculo#i. 5estul este satisf&c&tor
pentru v*rste ,ntre 79 3 BB ani, pentru a)-ele seCe. /a.urile psihopatologice au fost ,n
a)&nun'i)e studiate #i diagnosticate dup& nor)ativele clinice ale vre)ii #i au fost co)parate cu
loturi de nor)ali, principalul criteriu e)piric fiind gradul de concordan'& ,ntre diagnosticul
pre.u)tiv pe -a.a scalelor testului #i diagnosticul clinic. Studiile de validare indic&, de eCe)plu
,n )anualul din 78B7, c& ,n ca.ul a 90[ dintre -olnavii noi ad)i#i, diagnosticul for)ulat pe -a.a
testului coincide cu cel clinic definitivat ulterior.
/hiar ,n situa'ia ,n care un re.ultat ridicat al unei scale va fi concordant cu diagnosticul
clinic propriu3.is, pre.en'a unei tr&s&turi anor)ale ,n ta-loul clinic va fi constatat& aproape
,ntotdeauna =Dtlas, 78B7>. !ntre diferite sindroa)e clinice eCist& interrela'ii dina)ice, care per)it
autorilor pre.entarea unor )odele de covaria'ie a scorurilor unora dintre scale.
Lm'e -n n'er"re'area !a'elor
Discutarea critic& a chestionarului se poart& ,n special, cu) a) )en'ionat deJa, ,n leg&tur&
cu validitatea de construct a scalelor.
!n afara acestei li)ite pe care o vo) pre.enta )ai a)plu ,n secven'a ur)&toare, se )ai
repro#ea.& chestionarului un aspect care este intrinsec acestui tip de pro-e% valoarea r&spunsurilor
depinde de )odul cu) su-iectul este capa-il s&3#i con#tienti.e.e propriile senti)ente, atitudini
etc. 5otu#i, unei astfel de critici i se r&spunde c& ,n validarea scalelor nu s3a 'inut sea)a de
con'inutul r&spunsurilor ci de valoarea discri)inativ& ,ntre patologie #i nor)alitate. Dcest aspect
eCplic& #i valoarea diagnostic& ,nalt& #i recunoscut& a M.M.P.2.3ului pentru unele tr&s&turi ca
psihopatia sau isteria unde de regul& r&spunsurile #i co)porta)entul su-iectului sunt dia)etral
opuse =Dela4, Pichot, Perse, 78BB>. 5estul nu 'ine sea)a nici de gradul de con#tienti.are, nici de
preci.ia evalu&rii r&spunsului, nici de eCactitatea acestuia. /a orice scal& validat& prin )etoda
criteriului eCtern, au fost selec'iona'i acei ite)i care eCperi)ental s3au eviden'iat ca
se)nificativi, de#i con'inutul lor nu pare totdeauna a avea o rela'ie evident& cu sindro)ul avut ,n
vedere.
Da'e !es"re mo!elul M.M.P.I. 6
S pro-le)& care a trenat de3a lungul anilor de utili.are a M.M.P.2.3ului a fost relativa
s&r&cie a datelor infor)a'iei de tip psiho)etric raportat& de autori ,n Manualul testului. !n afara
)anualului din 78B7, au fost pu-licate for)e revi.uite ,n 789F #i 78M3. Se dau foarte pu'ine date
,n afara coeficien'ilor de fidelitate =despre care se #tie c& varia.& de la N9 la 83 pentru o retestare
de la trei .ile distan'& la un an distan'& pentru cele 70 scale clinice> dar nu se dau date despre
consisten'a intern& sau despre coeficien'ii de validitate. De fapt, acest aspect contravine
standardelor interna'ionale pentru testarea educa'ional& #i psihologic& D.P.D. 78MB #i eCist& )ulte
voci critice la adresa chestionarului.
Dstfel, de eCe)plu, H.K.$4sencA o-serva ,nc& din 78N8 c& Znu se #tie ni)ic despre
intercorela'iile scalelor diagnosticeZ, Zfidelitatea scalelor nu este foarte ,nalt&Z, Zgrupele de
diagnostic se -a.ea.& pe o clasificare psihiatric& recunoscut& ca inadecvat& #i discuta-il&Z #i, ,n
fine, Znu)&rul de ite)i este eCcesivZ. De ase)enea, peste 70 ani, $llis su-linia c&, Zde#i se poate
79F
conchide c& MMP2 poate fi )ai valid ,n discri)inarea de grup dec*t un inventar o-i#nuit,
validitatea sa a-solut& r&)*ne ,nc& ,n du-iuZ+ #i Zpresupun*nd c& MMP2 are un anu)e grad
adecvat de validitate ,n capacitatea de a distinge un tip de persoane de altul, eficien'a utili.&rii lui
la nivelul diagno.ei individuale r&)*ne ,nc& s& fie dovedit&Z.
!n 78M8 apare for)a a doua a M.M.P.2., ca ur)are a activit&'ii unui /o)itet de
restandardi.are a M.M.P.2. nu)it ,n 78M2 #i for)at din K."utcher, 6.Dahlstro), K.6raha) #i
D.5ellegen. Du fost )odifica'i M2 dintre ite)ii originali #i s3au ad&ugat ,nc& 7BN. @oua versiune
are redistri-ui'i ite)ii scalei F, con'ine ,nc& dou& scale de validare% ?(2@ scal& ce )&soar&
inconsisten'a r&spunsurilor su-iectului #i 5(2@ 3 scal& destinat& evalu&rii tendin'ei su-iectului de
a apro-a orice ite). De ase)enea, au fost incluse ,nc& B scale clinice standard dintre care% scala
H$D evalu*nd preocup&rile pentru s&n&tate, scala 5PD vi.*nd tipul de personalitate D, irita-il,
ner&-d&tor, hiperactiv, scala FDM care include pro-le)atica tul-ur&rilor sau a-u.urilor
intrafa)iliale, scala Q(V care evaluea.& atitudini sau co)porta)ente ce pot interfera cu
perfor)an'a ,n )unc&.
1u#liniem c dei s3a pu#licat !%!%P%I% J care este n mod curent utilizat, pro#a
original nu a *ost scoas din uz, este considerat n continuare ca operaional #i eCist& ,nc&
)ai )ul'i utili.atori care o prefer& =Merenda, 7883>.
Manualul for)ei 2 este )ai -ogat ,n date psiho)etrice, date despre e#antioanele
nor)ative, date ite)3)etrice, referin'e -i-liografice co)plete. Dstfel, de eCe)plu, )anualul
M.M.P.2 2 ofer& coeficien'i test3retest separa'i pentru loturi de su-iec'i )asculini #i loturi de
su-iec'i fe)inini, o-'inute dup& un interval de, ,n )edie, F .ile. Dce#ti coeficien'i sunt
se)nificativi pentru toate cele 70 scale, cel )ai sc&.ut fiind de .B9 pentru scala Ma, cel )ai ,nalt .
MM pentru scalele H4 #i Pt.
Spera'ional, profilele MMP2 #i MMP2 2 -a.ate pe cele 70 #i, respectiv, 7B scale clinice,
sunt interpretate ca #i c*nd ar evalua tr&s&turi. !n acest sens, una dintre criticile care persist& #i ,n
pre.ent este faptul c& o astfel de utili.are cere un calcul al fidelit&'ii dup& intervale )ai )ari, de
luni sau ani.
!n privin'a consisten'ei interne, a fost calculat coeficientul Vuder3(icharson pentru
a)-ele variante, cu o-serva'ia c& loturile de su-iec'i )asculini #i fe)inini sunt )ult )ai )ari
pentru MMP2 2. Pentru scalele individuale eCist& o varia-ilitate considera-il&+ aspectul cel )ai
inaccepta-il este legat de nivelul sc&.ut la scale precu) Mf, Pa, Ma, Pd =su- F0>, ceea ce pare s&
indice )ai degra-& eterogenitatea acestor scale dec*t o)ogenitatea lor.
Dceast& situa'ie aduce pro-le)a dac& ite)ii acestor scale chiar apar'in respectivelor
con'inuturi #i contri-uie la scorul scalei date. Situa'ia este )ai nefavora-il& pentru MMP2 2, ceea
ce pentru unii cercet&tori na#te ,ntre-area dac& revi.ia MMP23ului a ,)-un&t&'it sau ,nr&ut&'it
inventarul+ Zfiecare din cele 70 scale clinice se co)pune dintr3un nu)&r de ite)i care tind s&
duc& la un coeficient ,nalt doar at*ta ti)p c*t to'i ite)ii scalei nu corelea.& 0 sau negativ unul cu
cel&lalt =/ortina, 7883>.
S3a reali.at #i o anali.& factorial& asupra scalelor, separat pentru cele dou& loturi,
)asculin =773M su-iec'i> #i fe)inin =7N92 su-iec'i> care, ,n vi.iunea unor cercet&tori, ridic& de
ase)enea pro-le)e. Dstfel, de eCe)plu, se repro#ea.& )anualului c& nu reali.ea.& o ,ncercare de
a interpreta structura factorial& confundat& la nivelul factorilor 22 #i 222 #i nici de a se eCplica
e)ergen'a unor scale precu), pentru su-iec'ii )asculini, depresia =D>, paranoia =Pa> #i
introversia social& =Si>, care contri-uie si)ultan po.itiv ,n co)ponen'a factorului 222. Pentru lotul
fe)inin, ipohondria =Hs> #i depresia =D> apar at*t pentru factorul 22 c*t #i pentru factorul 222, iar
schi.ofrenia =Sc> contri-uie su-stan'ial la nivelul factorilor 2 #i 22.
79M
Dstfel se consider& nu lipsit de sens, av*nd ,n vedere capacitatea recunoscut& a
chestionarului de a discerne ,ntre nevrotici, psihotici #i nor)ali 3 c& datele anali.ei factoriale
de)onstrea.& )ai degra-& c& cele 70 scale clinice )&soar& un factor general, doi factori de grup
#i poate un factor specific, )asculinitatea fe)initatea.
5oate aceste aspecte )en'ionate spriJin& ,n continuare re.erva fa'& da validitatea de
construct a profilelor MMP2 ,n a)-ele variante.
M.2. Scalele standard ale M.M..P.2.% con'inutul scalelor de validare #i a scalelor clinice,
aspectele de psihopatologie
2emnificaia scalelor de validare ale profilelor
Sunt construite de autori N scale de validare% LU..1, L<1, LF1, LV1. Pri)ele trei sunt de
o-icei utili.ate pentru evaluarea glo-al& a ,nregistr&rilor la pro-&+ dac& scorurile trec de o valoare
)aCi) ad)is&, pot fi suspectate ,nregistr&rile.
Scala LV1 are func'ia unei Lvaria-ile nor)ali.atoare1 calculate pentru a per)ite o corec'ie
a scorurilor scalelor clinice. Unele date din cercet&rile eCperi)entale nu spriJin& ,ns& valoarea
corec'iilor A pentru cre#terea capacit&'ii discri)inative a scalelor.
6ough, 78B0, furni.ea.& o )&sur& supli)entar& -a.at& pe diferen'a ,ntre scorurile F 3 V
ca evaluare a distorsiunii posi-ile =de eCe)plu, a si)ul&rii voite a unor si)pto)atologii>.
S#ala SYR 3 nu)&rul de ite)i la care su-iectul a r&spuns L@u #tiu1
6ota #rut% nu)&rul de ,ntre-&ri la care su-iectul r&spunde Lnu #tiu1. /*nd scorul e foarte
ridicat, re.ultatele ,ntregului test nu sunt valide. Moderat ridicat =confor) nor)&rii ,n note 5>
se)nific& o su-evaluare a ansa)-lului profilului.
S#ala SLR Amn#una
2te)ii scalei, 7B, au fost re'inu'i ,n -a.a criteriului c& su-iectul ar putea s& ad)it& un
co)porta)ent nefavora-il. Din datele e)pirice, se consider& c& unele tipuri de co)porta)ente
nefavora-ile sunt ad)ise de peste 8B[ dintre su-iec'ii nor)ali.
Din aceast& perspectiv&, un re.ultat ridicat indic& o tendin'& de pre.entare =con#tient& sau
]uasi3con#tient&> su- o lu)in& favora-il& fapt care influen'ea.& r&spunsurile la test. Dcest lucru
conduce la o pro-a-il& su-apreciere a notelor patologice.
Pentru lotul de co)parative for)at din su-iec'i nor)ali s3a o-servat c& nota este cu at*t
)ai ridicat& cu c*t sunt )ai rigi.i.
Se)nifica'ia unei note ridicate%
3 ,n isterie, ridicarea notei re.ult& dintr3o atitudine incon#tient&+
3 la unii paranoici #i ,n psihopatii, ridicarea notei re.ult& dintr3o dorin'& con#tient& de a se
pre.enta ,ntr3o lu)in& favora-il&.
Scala nu invalidea.& propriu3.is posi-ilitatea de a interpreta ansa)-lul profilului ci indic&
o su-esti)are a notelor psihopatologice.
S#ala S/R< &re#(en*%
Dre un total de 2N de ite)i. Su-iec'ii sunt de acord cu )aJoritatea acestora. @ota -rut&
)edie se situea.& ,ntre N #i 70.
(&spunsurile corespun.&toare scalei fiind relativ conven'ionale, su-iec'ii neconven'ionali
aJung s& pre.inte scoruri ridicate, ,ntre 70 #i 20.
798
Un scor -rut superior lui 20 indic& fie c& su-iectul nu a ,n'eles testul =de#i pro-a tre-uie
ad)inistrat& nu)ai unor su-iec'i cu un \.2. nor)al>+ fie c& su-iectul pre.int& o ano)alie )ental&
serioas&, iar ,n aceasta situa'ie nota F indic& gradul de anor)alitate al su-iectului.
S#alaRVR< #ore#*e
D fost construit& pentru a se putea coriJa o eventual& influen'& a atitudinii su-iectului, dar
poate eviden'ia #i unele si)pto)e patologice.
De#i este legat& de < #i F, eCplorea.& un alt tip de factori de distorsiune% su-iec'ii cu un
scor V ridicat tind s& adopte o atitudine defensiv& fa'& de o-iceiurile lor psihologice, de aceea
tind s& pre.inte un profil Lnor)ali.at1. Su-iec'ii cu un scor sc&.ut au tendin'a opus&, spre
autocritic& #i ad)iterea unor si)pto)e, chiar dac& este nese)nificativ& i)portan'a real& a
acestora.
6ota E are #i o se)nifica'ie ,n sine% scorul ridicat este un prognostic -un pentru un -olnav
)ental, indic*nd capacitatea relativ& a su-iectului de a3#i re.olva propriile pro-le)e.
3iferena 4 - 5
$li)in& posi-ilitatea eCisten'ei unui LtrucaJ1 deli-erat a r&spunsurilor. !n )od nor)al
diferen'a este cuprins& ,ntre ^77 #i 372 =calculate pentru un lot de 980 nor)ali, 700 -olnavi cu
si)pto)atologie psihopatologic& #i 200 -olnavi so)atici, )edia calculat& fiind 38.
6ough consider& c& o diferen'& cuprins& ,ntre ^N si ^F ar tre-ui s& tre.easc& o u#oar&
,ndoial&, ,ntre ^F #i ^77 este suspect&, iar o diferen'& superioar& sau egal& cu ^72 este ,n )od
sigur legat& de o falsificare ,n sens patologic.
/*nd diferen'a F3V indic& o falsificare a r&spunsurilor profilele au o for)& atipic&, fie su-
for)& de Ldin'i de fier&str&u1, fie Lflotante1, iar notele 5 sunt superioare lui F0.
Semn&#a*a s#alelor #ln#e
S#ala "o5on!re D Hs
S not& Hs ridicat& indic& faptul c& su-iectul are tendin'a de a se pl*nge eCcesiv de -oli
fi.ice f&r& nici o -a.& organic&.
2pohondriacii identifica'i de aceast& scal& sunt diferi'i de ipohondriacii cu )anifest&ri
so)atice. $i au ,n ur)a lor un lung istoric de eCagerare a co)entariilor asupra si)pto)elor
fi.ice. @u au ,ncredere ,n )edic, critic& trata)entul care li se aplic& #i alearg& din )edic ,n
)edic.
Scara diferen'ia.& -ine pe cei cu sindro) ipohondriac de cei care pre.int& o -oal& fi.ic&
real& a c&ror not& nu este prea ridicat&. De o-icei, Hs antrenea.& #i o oarecare ridicare
conco)itent& a depresiei, ele)entul esen'ial al paternului D 3 Hs fiind ,ns& Hs.
S#ala !e"rese D D
D fost validat& pe un grup de depresivi )elancolici.
$ foarte sensi-il&% se ridic& i)ediat ce ,n si)pto)atologie eCist& o not& depresiv& sau
anCioas&.
$ste egal sensi-il& #i la efectele terapiei #i co-oar& rapid atunci c*nd -olnavul se
a)eliorea.& clinic. Se ridic& ,ntr3un )are nu)&r de st&ri nevrotice sau psihotice.
Detectea.& su-iec'ii depri)a'i, dar capa-ili s&3#i ascund& si)pto)ele depresive, av*nd
idei active de sinucidere.
S#ala s'ere D HB
7F0
D fost validat& pe un grup de isterici de conversie. /uprinde de fapt dou& grupe de
con'inuturi%
a> o scal& de te)pera)ent isteroid, caracteri.*nd su-iec'i cu atitudini sociale naive, care
cer nu)ai pentru ei afec'iune #i aJutorul anturaJului repre.int& reac'ii infantile c*nd preten'iile nu
le sunt satisf&cute+
-> o scal& de si)pto)e de conversie
!n popula'ia nor)al&, cele dou& tipuri de pro-le)e nu sunt intercorelate. <a nivelul
grupului clinic, datele indic& faptul c& )anifest&rile de conversie se de.volt& de preferin'& pe un
te)pera)ent isteroid. Dutorii insist& pe lipsa de )aturitate a istericului care face ca, de#i aparent
o terapie sau persuasiune terapeutic& pare s& conduc& spre atenu&ri te)porare, s& eCiste
posi-ilitatea reapari'iei si)pto)elor.
S#ala !e !e(a*e "s5o"a'% DP!
D fost validat& pe un grup de su-iec'i spitali.a'i cu diagnosticul de Lpersonalitate
psihopat&1.
/aracteristici principale%
a-sen'a r&spunsurilor e)o'ionale profunde+
neputin'a de a profita de eCperien'&+
a-sen'a respectului pentru nor)ele sociale.
Dstfel de su-iec'i sunt de eCe)plu delicven'i care co)it delicte de tipul )inciunii,
furturilor, alcoolis)ului, toCico)aniei sau delicte seCuale. $i se caracteri.ea.& ,n
co)porta)entul lor antisocial prin%
recidivis) =incapacitate de a profita de eCperien'a anterioar&>+
lipsa unei )otiva'ii a activit&'ii lor delictuale+
negliJarea precau'iilor care s& evite descoperirea.
Scala poate fi ridicat& chiar dac& su-iectul n3a co)is nici un delict.
Scala Pd este )ai )ult o scal& de caracter dec*t si)pto)atologic& #i este greu de
falsificat.
Scala nu indic& nu)ai c& su-iectul a pre.entat conduite psihopate, ci #i c& el e suscepti-il
s& le pre.inte.
S not& ridicat& poate fi ,ns& interpretat& #i ca o )&rturie a unui caracter narcisic.
Din punct de vedere terapeutic o not& ridicat& la aceast& scal& are un prognostic prost.
Paternul notelor Pd 3 Pa ridicate este negativ indic*nd un caracter agresiv, ostil #i
hipersensitiv.
Dsocia'ia Ma 3 Pd caracteri.ea.& de o-icei delincven'a.
S#ala mas#uln'a'e D M&
Scala a fost validat& pe un grup de ho)oseCuali.
Dutorii grupea.& ho)oseCualii ,n N categorii%
ho)oseCuali i)pulsivi+
ho)oseCuali prin autopuni'ie )asochist&+
ho)oseCuali psihopa'i, cu tendin'a spre prostitu'ie ho)oseCual&, consider*nd f&r&
i)portan'& ata#a)entul afectiv al partenerului+
ho)oseCuali Ladev&ra'i1 cu personalitate fe)inin& constitu'ional&.
6rupul de standardi.are a fost constituit din ho)oseCuali din ulti)a categorie.
7F7
$Cperien'a arat& c& nota de la aceast& scal& este ,n corela'ie cu inteligen'a. Dcest lucru
se)nific& c& o not& ridicat& nu este o-ligatoriu secondat& de ho)oseCualitate. Pe de alt& parte, un
su-iect poate fi ho)oseCual f&r& a avea o not& ridicat&. Scala are ,ns& o relativ& valoare
diagnostic& pentru aspectele patologice.
S#ala "aranoa DPa
Scala a fost validat& pe un grup de -olnavi paranoici. $ste o scal& Lcaracterial&1 detect*nd
tendin'e paranoide #i la su-iec'i care n3au pre.entat niciodat& )anifest&ri patologice.
De#i are o foarte -un& validare, unii paranoici o-'in note foarte Joase =3033B>. S not& de
acest nivel dac& este asociat& cu o not& < ridicat& indic& aproape sigur tendin'ele paranoide.
2te)ii care co)pun scala 'in de trei tipuri psihopatologice%
a> cei cu sen.itivitate ridicat&% su-iec'i cu Lepider)a sensi-il&Z+
-> cei cu )oralitate eCcesiv& #i care ,#i afir)& ra'ionalis)ul+
c> cei cu idei de persecu'ie, ne,ncredere.
Srice su-iect, pre.ent*nd un Pa superior notei 5 F0 este suspect patologic+ iar o not&
superioar& lui 5 M0 aduce certitudine.
S#ala "s5as'ene D P'
D fost validat& pe un )ic grup de su-iec'i ce pre.entau nevro.a o-sesional&.
$ste o scal& si)pto)atic&, ite)ii referindu3se la si)pto)ele fo-ice #i o-sesionale.
S not& ridicat& poate ,n general s& fie considerat& ca un indice de anCietate.
/ea )ai )are parte a nevro.elor grave au o not& Pt ridicat&.
Dac& aceast& scal& are o corela'ie )are cu Sc =3.F0> #i cu D, corelea.& )ai sla- cu V.
S#ala s#5$o&rene D S#
D fost validat& pe un grup eterogen de schi.ofreni cuprin.*nd de)en'a precoce, diagnosticul
de schi.ofrenie pseudo3nevrotic&, de he-efreno3catatonie, precu) #i schi.ofrenie paranoid&.
Dutorii ad)it faptul c& per)ite depistarea a 90[ din schi.ofrenii.
Unele schi.ofrenii paranoide au un Sc co-or*t, du-lat de scala Pa ridicat&.
<a fel, unii su-iec'i pur schi.oi.i pot avea un Sc nor)al.
Sunt nu)eroase ca.urile ,n care scorul poate fi ridicat f&r& a fi vor-a de o schi.ofrenie, de
eCe)plu ,n anu)ite nevro.e grave, sau la unii su-iec'i cu o puternic& introversie.
Ddolescen'ii au ,n )od o-i#nuit note cuprinse ,ntre 90 #i F0 .
<a schi.ofreni eCist& o rela'ie cur-iliniar& ,ntre gravitatea st&rii patologice #i not&, ,n sensul c&
la schi.ofrenii vechi, re.isten'i la insulino3terapie, nota tinde s& co-oare.
/u c*t nota Sc este )ai ridicat& cu at*t prognosticul este )ai -un.
Sc este str*ns legat& de Pt. Dac& cele dou& note sunt ridicate iar Pt este )ult )ai ridicat& dec*t
Sc atunci diagnosticul va fi pro-a-il de nevro.&.
Dutorii testului insist& asupra pruden'ei ,n interpretarea notelor ridicate la aceast& scala.
S#ala 5"omane D Ma
Scala a fost validat& pe un grup de hipo)aniaci.
2te)ii, prin con'inut, constituie 2 su-scale%
a> eCpansivitate
-> irita-ilitate
90[ din su-iec'ii cu diagnosticul de hipo)anie au o nota superioar& lui F0, iar al'ii au o
not& cuprins& ,ntre 90 #i F0.
7F2
Dsocia'ia Ma 3 Pd ridicat& este destul de tipic& la adolescen'&.
Dcest tip de psihopat ar avea un prognostic relativ )ai -un dec*t tipurile Pd sau Pd 3 Pa.
S#ala n'ro(erse so#ale D S
Scala nu este o scal& clinic& stricto sensu+ ea este constituit& prin discri)inarea ,ntre un lot
de studen'i care se angaJea.& ,n pu'ine activit&'i eCtracurriculare #i un lot cu caracteristici opuse.
Scorurile ridicate indic& tendin'a de a evita contactele sociale.
S#ale su"lmen'are
!n afara acestor scale standard, nu)eroasele cercet&ri au eviden'iat #i alte posi-ilit&'i de
interpretare #i grupare a scalelor sau ite)ilor.
Dstfel, se pot calcula dou& )&suri% a nivelului de anCietate #i a gradului de interiori.are
=Qelch, 78B7>.
Indicele de an-ietate D A+
A K Hs L D LHB O 8 L (DLP') A (HsLHB)
Se utili.ea.& notele 5. @ivelul anCiet&'ii este cu at*t )ai ridicat cu c*t re.ultatul dep&#e#te o
not& 5 final& de B0.
Raportul de interiorizare 3 In+
In K Hs L P' O HB L P! L Ma
(aportul se calculea.& ,n note 5, plas*ndu3se teoretic ,n Jurul lui 7+ su-iec'ii cu tendin'a
spre Linteriori.area1 dificult&'ilor, deci spre nu)eroase si)pto)e psihoso)atice sau su-iective
au note 5 superioare lui 7+ cei care ,#i eCteriori.ea.& conflictele #i trec la ac'iune, au note 5 )ai
)ici de 7.
G.8. Con!*a !e normal'a'e a s#orurlor
Dac& scorurile la scalele clinice se afl& ,n .ona de nor)alitate, respectiv ,n .ona notelor 5
,ntre B0 #i 98, pute) caracteri.a co)porta)entul ,n ur)&torii ter)eni, ,n func'ie de specificul
fiec&rui con'inut al celor 70 di)ensiuni psihopatologice.
7> Scala Hs, pl*ngeri legate de si)pto)e fi.ice% pentru scorurile peste )edie, dar ,n .ona
,ntre 90 #i F0 note 5, pute) vor-i de un co)porta)ent ,n care se eCpri)& o-oseal&,
chiar aspectul de letargie+ su-iectul se si)te fi.ic r&u.
2> Scala D, si)pto)e depresive% conduce spre i)aginea unui co)porta)ent )arcat de
i)presia de serio.itate dar si)ultan, se poate descifra starea de nefericire #i o
insatisfac'ie cu sine ,nsu#i+
3> Scala H4% apare idealist, naiv ,n conduite #i cu tendin'a de a nu face fa'& deloc
stresului, )ai ales celui social+
N> Scala Pd, indic& un co)porta)ent re-el, cinic, care nu ia ,n considera'ie regulile, este
agresiv ,n plan social, apare egoist+
B> Scala MF% pentru scorurile peste )edie ave) de a face cu un co)porta)ent do)inat
de sensi-ilitate+ scorurile sc&.ute indic& un interes eCagerat pentru )odelul propriului
seC. Un scor ,nalt la un profil )asculin% persoana apare -inecrescut&, cu o conduit&
7F3
)anierat& dar cu note fe)inine+ un scor ,nalt la un profil fe)inin indic& un
co)porta)ent dur, do)inat de a)-i'ie #i voin'&+
9> Scala Pa% un co)porta)ent de tip perfec'ionist #i greu de descifrat, secretos+ scorurile
)oderate ,l fac )ai 0accepta-il1 ,n plan social+
F> Scala Pt% dependent, dore#te s& plac& dar do)inat #i de un senti)ent de inferioritate
care ,l face indecis #i nelini#tit+
M> Scala Sc% un co)porta)ent dificil, negativ, ciudat, apatic+ o persoan& c&reia ,i lipse#te
parc& capacitatea de a interrela'iona+
8> Scala Ma% un co)porta)ent eCpansiv, opti)ist, foarte rapid #i decis #i, ,n acela#i
ti)p, deloc legat de o-iceiuri+
70> Scala Si% neafir)ativ, )ult prea con#tient de sine, ti)id. Pentru scorurile su- )edie ne
a#tept&) s& g&si) reversul, respectiv un co)porta)ent activ #i socia-il.
G.9. Co!&#area re$ul'a'elor
Re7ul+
7> Se selectea.& scorurile peste BN not& 5 #i se pun ,n ordine ierarhic&, de la nota 5 cea )ai
)are la cele care dep&#esc 5 BN.
2> Dac& eCist& dou& scale cu aceea#i not& 5 se su-linia.& cu o linie leg&tura dintre ele. Dac&
eCist& #i scoruri peste 5 F0, codul scalei va fi separat prin apostrof =P>
3> Dac& eCist& scale cu scoruri peste 5 M0, se vor pune dou& apostrofuri =PP>
N> Dac& eCist& scale peste 5 80, se pun 3 apostrofuri =PPP>
B> <a sf*r#itul scalelor cu note 5 peste BN se pune o linie =3>
9> Scalele ,ntre 5BN #i 5N9 nu sunt indicate ,n for)ul&
F> Pentru scorurile ,n note 5 su- N0 se trec astfel% i)ediat dup& linia de de)arca'ie se trece
scala cu nota 5 cea )ai sc&.ut& #i dup& ea un apostrof, =P>, apoi, ,n ordine cresc&toare,
scalele p*n& ,n nota 5 N9, desp&r'ite de c*te un punct =dac& eCist& scale cu nota 5 egal& se
vor su-linia>.
$Ce)plu de for)ul& de codificare a re.ultatului la profil% 8PN 73 3 2P BF
For)ula poate fi descifrat& ,n felul ur)&tor% eCist& N scale clinice cu nota 5 peste BN%
scala 8 are nota 5 F0 sau )ai )are, ur)ea.& scala N #i scalele 7 #i 3 care au note 5 egale. Su-
nota 5 N0 eCist& alte trei scale dintre care cea )ai sc&.ut& este scala 2, iar )ai ,nalte ca ea scalele
B #i F care au note 5 egale. Scalele r&)ase ,n afara for)ulei, respectiv scalele 9 #i 0 au nota 5
,ntre BN #i N9, ,n .ona i)ediat& a )ediei.
G.E. E;em"l&#area n'er"re'%r unu "ro&l MMPI
Ma'erale ne#esare+ /hestionar MMP2, foaia de r&spuns, grilele, foaia de profil+ sau /hestionar
/P2, foaia de r&spuns /P2, gril&, etalon, foaie de profil MMP2 =)asculin #i fe)inin>, )anual
pentru interpretare.
S#o"+ Destinat evalu&rii tr&s&turilor caracteristice anor)alit&'ii psihologice di.a-ilitate
=Hatha:a4 #i McVinle4, 78B2>
S-s. Scalele MMP2 sunt incluse ,n structura scalelor /P2 su- for)a unor scale a-reviate
=v. cap. /.P.2.>. Dstfel, aplicarea 2nventarului /alifornia per)ite prin utili.area unor grile
specifice MMP2 #i evaluarea personalit&'ii din punct de vedere psihopatologic. Propor'ia de ite)i
co)uni ,ntre cele dou& teste varia.& de la 22[ la 90[ =)edia de N3[> #i se Justific& prin faptul
c& o )are parte dintre ite)ii /.P2. au fost prelua'i direct din MMP2. =Minulescu, 7889>.
7FN
S'ru#'ur%+ 2nventarul clasic este alc&tuit din N scale de validitate #i 70 scale clinice.
Scalele de validitate sunt% a. scala @u #tiu =W>, scala )inciun& =<>, scala de ne,n'elegere a
testului sau de r&spunsuri la ,nt*)plare =F>, scala -ipolar& de disi)ulare po.itiv& sau negativ&
=V>.
Diferen'a F3V =indicele 6ough> eli)in& posi-ilitatea unui trucaJ deli-erat al r&spunsurilor.
Scalele clinice sunt% scala ipohondrie =Hs>, scala depresie =D>, scala isterie =H4>, scala
devia'ie psihopat& =Pd>, scala )asculinitate3fe)initate =Mf>, scala paranoia =Pa>, scala psihastenie
=Pt>, scala schi.ofrenie =Sc>, scala hipo)anie =Ma>, scala introversie social& =Si>.
In'er"re'area "res#ur'a'% a s#alelor+
=7> Scala ipohondrie =Hs> o not& ridicat& pe aceast& scal& indic& faptul c& su-iectul are
tendin'a de a se pl*nge eCcesiv de -oli fi.ice f&r& nici o -a.& organic&,
=2> Scala depresie =D> detectea.& su-iec'ii depresivi 'i anCio#i
=3> Scala isterie =H4> deter)in& te)pera)entul isteroid #i si)pto)ele de conversie
=N> Scala devia'ie psihopat& =Pd> este )ai )ult o scal& de caracter, dec*t una
si)pto)atologic& #i indic& pre.en'a, cu sau f&r& conduite )anifeste, a caracteristicilor
psihopate de personalitate.
=B> Scala )asculinitate3fe)initate =Mf> )&soar& caracteristicile ho)oseCuale ale
personalit&'ii de diferite categorii =prin autopuni'ie )asochist&, i)pulsivi, psihopa'i, cu
personalitate fe)inin&>
=9> Scala paranoia =Pa> detectea.& tendin'ele paranoide #i paranoice
=F> Scala psihastenie =Pt> scal& si)pto)atic&, care )&soar& si)pto)ele fo-ice #i
o-sesionale
=M> Scala schi.ofrenie =Sc> surprinde de)en'a precoce, schi.ofrenia pseudo3nevrotic&,
he-efreno3catatonic&, paranoid&.
=8> Scala hipo)anie =Ma> )&soar& eCpansivitatea #i irita-ilitatea hipo)aniacal&.
=70> Scala introversie social& =Si> nu este o scal& patologic& propriu3.is&. $a )&soar&
tendin'a de evitare a contactelor sociale.
Se calculea.& cei doi indici% nivelul de anCietate =Di> #i gradul de interiori.are =2n> confor)
unor for)ule indicate de Qelsh ,n care sunt utili.ate notele standard =note 5>.
Dplicarea for)ei a-reviate a MMP2 presupune utili.area /P2. Prin ur)are se aplic& /P2
confor) regulilor preci.ate ,n descrierea /P2. !ntr3o astfel de situa'ia cotarea se face ,n )od
specific, astfel% pornind de la re.ultatele o-'inute scale se aplic& #i o for)ul& de calcul specific&,
care include indici de ponderare. (ogers utili.ea.& ecua'ia B K a; L) pentru a deter)ina valoarea
scorurilor pe scalele derivate+ B repre.int& scorul -rut esti)at al scalei corespun.&toare din
MMP2, ; repre.int& scorul -rut al scalei a-reviate construite din ite)ii testului /P2 =se o-'ine
prin aplicarea grilei #i su)area coinciden'elor r&spunsurilor>, a #i - repre.int& constante calculate
pentru fiecare dintre aceste scale. /u aceste scoruri -rute 4 tre-uie procedat ,n continuare
confor) corec'iilor o-i#nuite care se aplic& scorurilor -rute o-'inute prin aplicarea propriu3.is& a
MMP2.
Co'are% !n situa'ia c*nd utili.&) testul MMP2, cotarea se face direct pe un profil )asculin sau
fe)inin ,n acord cu seCul su-iectului respondent. De ase)enea, notelor -rute la unele dintre scale
li se ad&ug& o cot& din nota -rut& a scalei V =scala de corec'ie> iar re.ultatul se raportea.& la
etalonul ,n note 5 al profilului. Se )archea.& pe foaia de profil MMP2 re.ultatele astfel o-'inute
#i se trasea.& profilul.
In'er"re'are+ Se respect& regulile preci.ate de )anual. /a regul& general& orice perfor)an'&
care dep&#e#te F0 not& 5 indic& pre.en'a unei tendin'e anor)ale.
7FB
@.M., fe)eie, N3 ani, are ur)&toarele re.ultate pe scalele clinice MMP2% 73PF2 NM98
=B8>% scoruri foarte ,nalte, peste F0 note 5, la 7, HS ipohondrie #i 3, H4, isterie+ scoruri ,nalte,
peste BN note 5, F #i 2, Pt, psihastenia #i D, depresia, N, Pd, devia'ie psihopat&, M, Sc, schi.ofrenie,
9 #i 8, respectiv Pa, paranoia #i Ma, hipo)ania+ Mf, )asculinitate fe)initate are scorul B8 not&
5+ iar la scalele de validare pre.int&% <, B, F, 3 #i V, 77.
"escriere a#reviat a cazului% pro-le)e legate de lipsa de control co)porta)ental ,n
rela'ia cu fiul+ pro-le)e profesionale% nivel de anCietate ridicat, de c*'iva ani a de)isionat+
pro-le)e e)o'ionale% so'ul este un -&utor ,)p&ti)it+ ea se )anifest& caustic&, defensiv&+ este
internat& cu diagnosticul de alcoolis).
Pacienta atri-uie consu)ul eCcesiv de alcool nevoii de a sc&pa din disputele conJugale.
Frecventele pro-le)e )aritale+ dar de fiecare dat& continu& s& consu)e alcool ,n ciuda
consecin'elor adverse. !n pre.ent, ca si)pto)e% tre)urul )*inii, inso)nia, nervo.itatea, grea'a,
nevoia de a vo)a, anCietatea.
Interpretarea cazului cf. MMP2%
1corurile de validare a scalelor MMP2 sunt ,n ga)a nor)al& ceea ce indic& validitatea
profilului #i posi-ilitatea de a interpreta scorurile la scalele clinice ca atare, ,n )&sura ,n care nici
una dintre scalele de validare nu indic& o tendin'& de falsificare a r&spunsurilor.
(e.ultatele indic& o tendin'& evident& spre ipohondrie. 5r&s&tura esen'ial& a ipohondriei
este preocuparea legat& de tea)a de a avea o -oal& serioas& datorit& unei gre#ite interpret&ri a
unuia sau )ai )ultor si)pto)e. $Ca)inarea )edical& general& nu a identificat un sindro)
coerent. Desigur, ideea unei -oli #i centrarea pe orice si)pto) fi.ic a persistat #i persist& ,n
)intea -olnavei. Pacienta atri-uie si)pto)ele datorate a-u.ului de alcool unei -oli suspecte #i
este foarte preocupat& de aceast& posi-ilitate. Dre o atitudine critic& fa'& de )edic #i trata)ent.
<a pacient&, si)pto)ele ipohondriace sunt asociate cu cele de tip isteric% tr&s&tura
esen'ial& este o e)o'ionalitate eCcesiv& #i necontrolat& #i co)porta)entul de atragere captare a
aten'iei =se si)te neconforta-il #i neapreciat& c*nd nu este ,n centrul aten'iei+ tinde s& atrag&
aten'ia chiar ,n )odalit&'i dra)atice>. Dlcoolul poate fi interpretat ca o defens&, ca o tendin'& de
a se retrage #i a3#i construi propria lu)e dar, de ase)enea, utili.area alcoolului poate ,nse)na un
)iJloc de atragere a aten'iei. Dcestei tr&s&turi i se adaug& #i un grad ,nalt de sugesti-ilitate care
este ,n sine o caracteristic& i)portant& a unui alcoolic% opiniile ei, senti)entele ei sunt influen'ate
u#or de al'ii sau de at)osfera din Jur.
Persoana are scoruri ,nalte #i la scalele psihastenie, depresie, devia'ie psihopat&, paranoia
#i schi.ofrenie. Scorul la scala Pt indic& un nivel ,nalt de anCietate #i o preocupare de 0a face tot
ce poate1% tinde s& 'in& totul ,n ordine, s& ai-& un control )intal #i interpersonal cu pre'ul lipsei de
fleCi-ilitate, deschidere #i eficien'&. Pacientul este eCcesiv de atent #i gata s& repete, acord& o
aten'ie )are detaliilor #i )ereu verific& dac& nu eCist& posi-ile gre#eli+ in e-tremis pute) vor-i
de fo-ia de a nu gre#i. Desigur, la locul de )unc& o astfel de persoan& este apreciat& pentru c&
apare eCcesiv de devotat& )uncii #i productivit&'ii+ iar pentru pacient&, )unca profesional& a fost
un )iJloc de a3#i dovedi calit&'ile, a-ilitatea de a deveni 0cineva1, de a3#i satisface nevoile
histrionice. /*nd nu a )ai )ers la serviciu, s3a si)'it de.a)&git& de sine, a crescut lipsa de sti)&
personal& #i solu'ia te)porar& a fost alcoolul, )odul de a sc&pa #i de a evita confruntarea cu
diferitele pro-le)e eCisten'iale.
!n consecin'&, #i dispo.i'ia ei afectiv& a fost afectat& #i au ap&rut si)pto)e de tip
depresiv+ personalitate sensi-il& ,n general, pacienta a devenit trist&, )intea ei s3a populat cu idei
negative, chiar legate de sinucidere+ pre.entul, trecutul #i viitorul sunt privite ,ntr3un )od
negativ. !ncrederea ,n propriile posi-ilit&'i #i a-ilit&'i a sc&.ut se)nificativ. Pentru a se si)'i )ai
7F9
-ine a folosit alcoolul care, pentru o perioad& scurt& de ti)p i3a adus lini#tea necesar&, at*t c&
aceast& pace era fals& #i a produs diferite tul-ur&ri.
@ivelul Pd indic& a-sen'a unei i)plic&ri e)o'ionale ,n rela'ionarea u)an& #i ,n orice
activitate, incapacitatea de a ,nv&'a din propria eCperien'&, propriile gre#eli #i chiar de.acordul cu
nor)ele sociale. Dre un control negativ ,n ceea ce prive#te regulile sociale #i valorile acceptate de
)area )aJoritate a se)enilor% -*nd, violea.& nor)ele sociale #i g&se#te o posi-ilitate de a evita
te)porar constr*ngerile sociale.
Pute) o-serva #i ,)preJurarea, pe care autorii )anualului testului o prev&d, faptul c&, ,n
situa'ia ,n care scorul la Pd este la fel de ,nalt ca cel de la Sc, este vor-a de o persoan& nevrotic&.
Pe de alt& parte, poten'ialul legat de halucina'ii #i ilu.ii poate fi direct evaluat ca efect psihologic
al a-u.ului de alcool. Dceste )anifest&ri sunt legate cu)va de ideile de tip paranoid. Scala
identific& trei tipuri de persoane% cei care pre.int& un nivel ,nalt de sen.itivitate+ persoane cu o
)oralitate eCcesiv&, care ,#i sus'in ra'ionalis)ul+ indivi.i ce sunt suspicio#i #i nu cred pe ni)eni.
Pacienta este un tip sen.itiv, dar este posi-il s& eCiste #i o do.& de interpretativitate datorit&
nesiguran'ei.
Scorul Ma este eCplica-il ca efect al alcoolului+ ,n pri)ul stadiu, consu)ul alcoolului
conduce spre o dispo.i'ie 0-un&1, tendin'a spre eChi-are a resurselor #i i)pulsurilor eChi-ate care
este asociat& cu iritarea #i nervo.itatea, uneori cu un co)porta)ent violent.
Scorul de MF indic& o identificare -un& cu rolul social asociat statutului fe)inin.
=Dnali.a a fost reprodus& dup& An Atlas *or the linical 4se o* !!PI, Univ. Minnesota Press,
Mineapolis, pg. N8 B0>.
E;'n!er
Pre$en'area nolor s#ale s'an!ar! 4 e;"ermen'ale !n MMPI 6
2cale clinice de $az%
< =)inciun&, 7B ite)i>, F =raritate, 90 ite)i>+ V =corec'ie, 30 ite)i>+ 7. Hs =2pohondrie, 32 ite)i>+
2. D =depresie, BF ite)i>+ 3. H4 = 2sterie de conversie, 90 ite)i>+ N. Pd =Devia'ie psihopat&, B0
ite)i>+ B. Mf3) =Masculinitate 3 Fe)initate, -&r-a'i, B9 ite)i> E Mf 3 f =fe)ei, B9 ite)i>+ 9. Pa
=Paranoia, N0 ite)i>+ F. Pt =Psihastenie, NM ite)i>+ M. Sc =Schi.ofrenie, FM ite)i>+ 8. Ma
=Hipo)anie, N9 ite)i>+ 0. Si =2ntroversie social&, 98 ite)i>+
Su)s#alele Harrs D Ln7oes%
D7 =Depresie su-iectiv&, 32 ite)i>+ D2 =<entoare psiho)otorie, 7N ite)i>+ D3 =Disfunc'ionare
fi.ic&, 77 ite)i>+ DN =S-tu.itate )ental&, 7B ite)i>+ DB =(u)inare, 70 ite)i>+ H47 = @egarea
anCiet&'ii sociale, 9 ite)i>+ H42 =@evoie de afec'iune, 72 ite)i>+ H43 =Sl&-iciune, 7B ite)i>+ H4N
= Pl*ngeri so)atice, 7F ite)i>+ H4B =2nhi-area agresivit&'ii, F ite)i>+ Pd7 =@e,n'elegeri ,n fa)ilie,
8 ite)i>+ Pd2 =Pro-le)e cu autoritatea, M ite)i>+ Pd3 =2)pertur-a-ilitate social&, 9 ite)i>+ PdN
=Dlienare social&, 73 ite)i>+ PdB =Dlienare de sine, 72 ite)i>+ Pa7 =2dei de persecu'ie, 7F ite)i>+
Pa2 =Sensi-ilitate, 8 ite)i>+ Pa3 =@aivitate, 8 ite)i>+ Sc7 =Dlienare social&, 27 ite)i>+ Sc2
=Dlinare e)o'ional&, 77 ite)i>+ Sc3 =<ips& de st&p*nire a $ului, pe plan cognitiv, 70 ite)i>+ ScN
= <ips& de st&p*nire a $ului, pe plan conativ, 7N ite)i>+ ScB = <ips& de st&p*nire a $ului, prin
defectul inhi-i'iei, 77 ite)i>+ Sc9 =5r&iri sen.oriale -i.are, 20 ite)i>+ Ma7 =D)oralitate, 9 ite)i>+
Ma2 =Dccelarare psiho)otorie, 77 ite)i>+ Ma3 =2)pertur-a-ilitate, M ite)i>+ MaN =2nfla'ie a
$ului, 8 ite)i>.
Su)Ds#alele SDO ale lu Cener 4 Harmon%
D3S3Depresie, S, 38 ite)i+ D3S3Depresie, S, 7M ite)i+ H43S32sterie, S, 32 ite)i+ H43S32sterie, S,
2M ite)i+ Pd3S3Devia'ie psihopat&, S, 2M ite)i+ PD3S3Devia'ie psihopat&, S, 22 ite)i+ Pa3S3
7FF
Paranoia, S, 23 ite)i+ Pa3S3Paranoia S, 7F ite)i+ Ma3S3Hipo)anie,S,23 ite)i+ Ma3S3
Hipo)anie, S 23 ite)i.
Su)s#alele S%
Si7 =5i)iditate, Jen&, 7N ite)i>+ Si2 =$vitare social&, M ite)i>+ Si3 =Dlienare, de sine #i al'ii, 7F
ite)i>.
S#ale su"lmen'are%
D =DnCietate, 38 ite)i>+ ( =(efulare, 3F ite)i>+ $s =For'& a $ului, B2 ite)i>+ MD/3( =Dlcoolis)
MacDndre:, revi.uit&, N8 ite)i>+ F- =scala F, partea a doua, N0 ite)i>+ ?(2@ =2ncoeren'&
varia-il& a r&spunsurilor, 9F perechi de ite)i>+ 5(2@ =2ncoeren'& puternic& a r&spunsurilor, 23
perechi>+ S3H =Sstilitate hiper3controlat&, 2M ite)i>+ Do =Do)ina'&, 2B ite)i>+ (e
=(esponsa-ilitate social&, 30 ite)i>+ Mt =Ddaptare proast&, elevi, N7 ite)i>+ 6M =(ol seCual, gen
)asculin, NF ite)i>+ 6F =(ol seCual, gen fe)inin, N9 ite)i>+ PV =Pertur-&ri de stres post3
trau)atic, Veane, N9 ite)i>+ PS =Pertur-&ri de stres post3trau)atic, Schlenger, 90 ite)i>+ MDS
=Scal& de suferin'& conJugal&, 7N ite)i>+ DPS =Scal& de tendin'& spre adic'ie, 38 ite)i>+ DDS
=Scal& de ad)itere a adic'iei, 73 ite)i>.
S#ale !e #on*nu'%
D@H =DnCietate, 23 ite)i>+ F(S =5e)eri, 23 ite)i>+ S"S =S-sesionalitate, 79 ite)i>+ D$P
=Depresie, 33 ite)i>+ H$D =Preocup&ri legate de s&n&tate, 39 ite)i>+ "2T ="i.areria g*ndirii, 23
ite)i>+ D@6 =M*nie, 79 ite)i>+ /;@ =/inis), 23 ite)i>+ DSP =/onduite antisociale, 22 ite)i>+
5PD =5ip D, 78 ite)i>+ <S$ =Sti)& de sine sc&.ut&, 2N ite)i>+ SSD =Disconfort social, 2N ite)i>+
FDM =Pro-le)e fa)iliale, 2B ite)i>+ Q(V =2nterferen'& cu )unca, 33 ite)i>+ 5(5 =Dtitudine
negativ& fa'& de un trata)ent, 29 ite)i>.
I'em #5ee< VossD=u'#5er =privesc si)pto)e centrale>%
Stare de anCietate acut&, D)enin'area agresiunii+ /onfu.ie )ental&+ 2dea'ie suicidar& de tip
depresiv+ Stres situa'ional datorat alcoolis)ului+ 2dei de persecu'ie.
I'em #5ee< La#5arDCro)el%
DnCietate #i tensiune+ Pertur-area so)nului+ 6*nduri #i tr&iri deviante+ Dtitudine antisocial&+
M*nie pro-le)atic&+ Si)pto)e so)atice+ Depresie #i nelini#te+ /redin'e deviante+ D-u. de
su-stan'e+ /onflicte fa)iliale+ Pro-le)e #i devia'ii seCuale.
MMPI 6 A
MMP2 nu a fost construit pentru persoane su- 7M ani. MMP2 D este o versiune construit&
pentru adolescen'i, utili.a-il& pentru intervalul de v*rst& 7N 3 7M ani.
De#i MMP23ul ini'ial a fost destinat utili.&rii pentru adul'i, testul a fost utili.at #i pentru
adolescen'i =Hatha:a4 #i Monachesi, 78B3, 78BF, 7897, 7893>+ de fapt, paradoCal, s3a dovedit a
fi cel )ai larg utili.at instru)ent pentru evaluarea adolescen'ilor.
5otu#i, o anali.& a ite)ilor aduce date legate de faptul c& )ul'i ite)i sunt inadecva'i
pentru eCperien'a de via'& a unui adolescent #i, co)ple)entar, foarte pu'ini ite)i privesc
eCperien'e tipice sau specifice adolescen'ei =legate de grupul de egali, de #coal& etc.>. De
ase)enea utili.area nor)elor pentru adul'i ,n ca.ul adolescen'ilor nu este adecvat& pentru c&
tinde s& supra3patologi.e.e su-iec'ii adolescen'i+ de fapt, s3a dovedit #i contrariul, utili.area unor
nor)e pentru adolescen'i construite pe MMP2 clasic tind, invers, s& su-3patologi.e.e adolescen'ii
cu pro-le)e =Drcher, 78MN, Drcher #i al. 78M9, cf. K.6raha), MMP232 Dssessing Personalit4 and
Ps4chopatholog4, 7883>.
2ni'ial, s3a de.voltat o for)& eCperi)ental&, for)a 5H care includea un total de F0N ite)i
din care% cei BB0 ite)i din MMP2 ini'ial, unii rescri#i+ noi ite)i ad&uga'i ce privesc co)plian'a,
atitudinile fa'& de schi)-area co)porta)entului, ite)i lega'i de pro-le)e privind alcoolul sau
7FM
drogurile+ de ase)enea, au fost ad&uga'i ite)i privind arii specifice adolescen'ei =co)porta)ent
#colar, atitudini fa'& de profesori, influen'e ,n grupul de egali, pro-le)e de diet&, rela'ii cu p&rin'ii
#i al'i adul'i>. $Cperi)entarea acestor F0N ite)i, a condus la selectarea ,n final a NFM dintre ei+
unii dintre ace#tia au fost rescri#i =de eCe)plu, prin trecerea de la ti)pul trecut la ti)pul pre.ent>.
Pe aceast& for)& au fost calculate nor)ele, pe un lot de M0B adolescen'i #i 87B adolescente cu
v*rste ,ntre 7N #i 7M ani.
Scalele <, F #i V au fost p&strate din MMP2 original cu unele schi)-&ri se)nificative
pentru ite)ii scalei F. De ase)enea, corespun.&tor for)ei MMP2 22, au fost introduse scalele
?(2@ care s& evalue.e inconsisten'a r&spunsurilor #i 5(2@, care evaluea.& influen'ele negative
asupra r&spunsurilor adev&rat #i fals.
/ele 70 scale clinice standard ale MMP2 sunt )en'inute ,n MMP2 D, de#i unele au )ai
pu'ini ite)i sau includ ite)i pu'in schi)-a'i. @ici una dintre scalele MMP2 D nu este corectat&
prin scale V.
Du fost construite #i c*teva s#ale su"lmen'are precu)% scala de anCietate, scala de
represie, scala de alcoolis) MacDndre:, scala de propensiune pentru alcool E drog, scala de
recunoa#tere a pro-le)elor legate de alcool E drog, scala de i)aturitate.
De ase)enea, au fost construite s#ale !e #on*nu', 7B la nu)&r pentru a evalua
di)ensiunile funda)entale% anCietate, o-sesionalitate, depresie, griJi legate de s&n&tate, -i.arerii
)entale, )*nie, cinis), alienare, pro-le)e de control, auto3sti)& sc&.ut&, nivel de aspira'ii
sc&.ute, disconfort social, pro-le)e de fa)ilie, pro-le)e legate de #coal&, indicatori de trata)ent
negativ. Se consider& c& aceste scale ar tre-ui utili.ate ,n conJunc'ie cu scalele clinice% scalele de
con'inut clarific& adesea )otivele ridic&rii scorurilor la aceste scale #i aJut& clinicianul s&
deter)ine care dintre )ul'ii descriptori tradi'ional asocia'i cu aceste scale sunt i)plica'i ,n ca.ul
respectiv. Deoarece ite)ii scalelor de con'inut sunt eviden'i #i au validitate de aparen'&, ei sunt
foarte sensi-ili la atitudinea de )anipulare a adapt&rii sau neadapt&rii.
Sunt de ase)enea disponi-ile su)s#alele HarrsDLn7oes #i su)s#alele "en'ru S, de#i
ele nu pot fi folosite ca scale independente pentru interpret&rile clinice, iar scorurile sc&.ute la
aceste su-scale nu tre-uie interpretate.
$ste interesant s& su-linie) #i c*teva aspecte privind strategia de interpretare pentru
profilul MMP2 D, ase)&n&toare cu MMP232. Dstfel, "utcher #i Qillia)s, 7882, au sugerat
ur)&toarele aspecte care tre-uie avute ,n vedere%
7. dac& eCist& factori eCtra3test care pot eCplica re.ultatele MMP2 D+
2. care sunt atitudinile de r&spuns ale individuluiW+
3. care sunt si)pto)ele #i co)porta)entele raportate de individW+
N. care este pro-a-ilitatea unor co)porta)ent de tip ie#iri i)pulsive #i care este
pro-a-ilitatea ca ,n situa'ii specifice s& apar& astfel de reac'ii precu) #i c*t de
severe pot fi acesteaW+
B. dac& pro-le)ele din #coal& Joac& un rol se)nificativ ,n i)aginea clinic& #i care
sunt acesteaW+
9. ad)ite adolescentul c& are pro-le)e cu alcoolul sau alte droguri sau eCist&
posi-ilitatea de a de.volta astfel de pro-le)eW+
F. cu) arat& rela'iile sale interpersonale, eCist& influen'e negative de la grupul de
egali, sunt se)nificative pro-le)ele de fa)ilie, cu) r&spunde autorit&'ii, sunt
alienarea, sau cinis)ul, sau i.olarea un factor i.olatW+
M. sugerea.& re.ultatele necesitatea de a evalua un posi-il a-u. fi.ic sau seCualW
7F8
8. care sunt punctele puternice ale adolescentuluiW+ care sunt i)plica'iile profilului
la test, care sunt i)plica'iile sau reco)and&rile ce pot fi sugerate pe -a.a MMP2 2
DW
Con#e"'e #ara#'ers'#e
anormal, care se ,ndep&rtea.& de nor)& au nor)al+ poate se)nifica devia'ii pur cantitative ,n
anali.ele statistice dar #i )odele de co)porta)ent deviante ale indivi.ilor. Dificultatea
deli)it&rii nor)alului de anor)al porne#te din tendin'a de a avea grani'e de nor)alitate definite
de una sau alta dintre teoriile asupra personalit&'ii% de eCe)plu, ,n vi.iunea psihanalitic& clasic&
ho)oseCualitatea este privit& ca anor)alitate, contrar teoriilor privind ,nv&'area social&. $Cist& o
tendin'& dea utili.a ter)eni precu) neadaptare, neaco)odare, deviant ,n leg&tur& cu evaluarea
unui individ considerat, respectiv ,l evalu&) ,n func'ie de )&sura ,n care pute) vor-i de un
co)porta)ent adaptativ #i nu pentru a3l eticheta pur #i si)plu. =DP MB>
#a'e7or nosolo7#e, se refer& la categorii de -oli+ r&d&cina cuv*ntului provine din greac& cu
sensul de -oal&+ nosologia este o descriere siste)atic& #i o clasificarea -olilor.
!e(an*%< orice )odel de co)porta)ent care este evident diferit de standardele acceptate ,n
cadrul societ&'ii+ desigur defini'ia con'ine puternice accente din do)eniul etic3)oral #i. folosirea
ter)enului se face specific*nd for)a respectiv& de devian'&. =DP MB>
!$a)l'a'e, ,n general, orice incapacitate de a reali.a o anu)it& func'ie+ poate fi utili.at pentru
disfunc'ii congenitale sau pentru func'ii pierdute datorit& unor trau)e, -oli, etc. Di.a-ilitat
se)nific& faptul c& persona sufer& de o anu)e di.a-ilitate. Datorit& )ultor conota'ii negative
constituite ,n Jurul cuv*ntului handicap 3 handicapat, se prefer& dese)narea prin di.a-ilitat.
!a7nos'# !&eren*al, diagnosticul care are ca scop diferen'ierea ,ntre dou& sau )ai )ulte -oli
sau tul-ur&ri si)ilare pe carele pre.int& un individ. $Ctins, a aJuns s& fie folosit pentru a distinge
,ntre condi'ii de )ulte feluri ,n psihologia social& #i ,n studiul personalit&'ii.
n'errela* !nam#e, ter)en aplica-il oric&rui tip de rela'ii u)ane ,n care )ai )ulte aspecte se
,ntrep&trund #i interrela'ionea.& astfel ,nc*t schi)-area care apare la o persoan& va avea efecte
asupra celeilalte persoane+ !nam# este un ter)en care ,n )od specific se refer& la )otiva'ie
=(.S.Qood:orth>, procese incon#tiente =S.Freud, /.6.Kung> #i c*)puri co)pleCe de for'&
psihologic& =V.<evin>.
ne(ro$%, define#te o tul-urare de personalitate sau )ental& care nu se datorea.& unei disfunc'ii
neurologice sau organice cunoscute+ ter)enul poate fi folosit descriptiv pentru a denu)i un
si)pto) sau grup de si)pto)e legate+ etiologic pentru a indica rolul cau.al Jucat de un conflict
incon#tient care evoc& anCietate #i conduce la un )ecanis) de ap&rare ce produce ,n ulti)&
instan'& si)pto)ul o-servat. !n ulti)ii ani s3au produs dou& )odific&ri se)nificative ,n utili.area
ter)enului% utili.area denu)irii de tul-urare nevrotic& ca un ter)en generic pentru orice
tul-urare )ental& de durat&, ter)en relativ neutru ,n privin'a factorilor etiologici+ eli)inarea
ter)enului din diagno.a psihiatric&, aco)paniat& de o re3atri-uire a variatelor tipuri anterior
recunoscute de nevro.e unor altor clasific&ri diagnostice. =DP MB>
nor)al
soma'$are, eCpresia ,n so)atic a condi'ii psihice+ tul-urarea prin so)ati.are este o condi'ie
caracteri.at& printr3o istorie de si)pto)e fi.ice )ultiple #i recurente pentru care nu eCist& o
cau.& fi.ica aparent&. 5ul-urarea ,ncepe virtual ,n perioada adolescen'ei #i are un curs cronic sau
fluctuant i)plic*nd o varietate de pl*ngeri legate de disfunc'ii organice precu) dureri vagi,
alergii, pro-le)e gastrointestinale, si)pto)e psihoseCuale, palpita'ii, si)pto)e de conversie.
7M0
'ul)urare "s5o'#%, un ter)en care acoper& un nu)&r de tul-ur&ri )entale severe de origine
organic& sau e)o'ional&. Diagnosticarea are ,n vedere invaliditatea =deteriorarea> capacit&'ii de
testare a realit&'ii% persoana face inferen'e incorecte privitoare la realitate eCtern&, evalu&ri
i)proprii ale acurate'ei g*ndurilor #i percep'iilor sale #i continu& s& fac& erori ,n ciuda dove.ilor
contrarii. Si)ptoa)ele clasice includ% halucina'ii, co)porta)ente regresive severe, dispo.i'ii
dra)atic neadecvate, vor-ire incoerent&. =DP MB>
Tes' !e e(aluare a #uno4'n*elor
7. /are sunt )odalit&'ile de validare #i corec'ie a profilului MMP2W
2. /are este pri)a scal& clinic&+ se)nifica'ii #i interpretareW
3. /are este scala clinic& nr. 2+ se)nifica'ii #i interpretareW
N. /are este scala clinic& nr. 3+ se)nifica'ii #i interpretareW
B. /are este scala clinic& nr. N+ se)nifica'ii #i interpretareW
9. /are este scala clinic& nr. B+ se)nifica'ii #i interpretareW
F. /are este scala clinic& nr. 9+ se)nifica'ii #i interpretareW
M. /are este scala clinic& nr. F+ se)nifica'ii #i interpretareW
8. /are este scala clinic& nr. M+ se)nifica'ii #i interpretareW
70. /are este scala clinic& nr. 8+ se)nifica'ii #i interpretareW
77. /are este scala clinic& nr. 70+ se)nifica'ii #i interpretareW
72. /u) se reali.ea.& cotarea #i codificarea profilului MMP2W
73. /e scale supli)entare apar pentru aceast& pri)& for)&W
7N. /e este MMP232+ ,n ce constau deose-irile #i supli)ent&rile ,n for)a nou&W
=)lo7ra&e
Hatha:a4 S.(., McVinle4 K./., 78B7, Minnesota Multiphasic Personalit4 2nventor4, Univ. Minn.,
Press, Minneapolis
Hatha:a4 S.(., Meehl P.$., 78B7, Dn Dtlas for the /linical Use of MMP2, Univ. Minn. Press,
Minneapolis
Hatha:a4 SarAe (., Monachesi $. D., 7897, Dn Dtlas of Kuvenile MMP2 Profiles, U.M.Press,
Minneapolis
6ough 6.H., 78B0, 5he F )inus V Dissi)ulation indeC for the MMP2, Kourn., /onsult. Ps4chol,
7N
6raha) K.(., 78MF, 5he MMP2% D Practical 6uide, SCford Univ. Press, @e: ;orA
6raha) K.(., 7883, MMP232% Dssessing Personalit4 and Ps4chopatholog4, 7883 SCford univ.
Press, @e: ;orA
Merenda P.F., 7883, /o)parison "et:een the Manuals for the MMP2 and MMP2 2% a criti]ue,
$urop. Kourn., of Psch. Dssess)ent, 8, 2
Manual for Dd)inistration and Scoring% MMP2 7, 78M8, Universit4 of Minnesota Press, @ational
/o)puter
7M7
Ca"'olul I2
CHESTIONARUL PSIHOPATIE< NE>ROZ< PARANOIA< P.N.P.
Prezentarea testului P6P ncepe prin prezentarea modului cum P% Pichot a a(uns la
construirea testului de psihopatie, nevroz, psihoz+ sunt prezentate scalele testului i
semni*icaia acestora precum i modul de corectare i interpretare a datelor% 1unt prezentate
e-tinderi, un test de evaluare a cunotinelor i re*erinele #i#liogra*ice%
C,'e(a !a'e !e s'ore
Pro-le)a detect&rii oa)enilor anor)ali psihici ,ntr3o colectivitate cu aJutorul testelor
)entale s3a pus pentru pri)a dat& ,n 787F ,n ar)ata S.U.D. Qood:orth a propus Personal "ata,
un chestionar ,n care erau cuprinse si)pto)ele ,nt*lnite cel )ai frecvent la su-iec'ii refor)a'i
pentru nevro.e. !n pre.ent, chestionarul Qood:orth3Matheus nu )ai este ,n u.. $volutiv,
)etodele s3au )ultiplicat #i este posi-il ca la ora actual& s& se preci.e.e caracterele for)ale pe
care tre-uie s& le posede ase)enea pro-e%
7. @u tre-uie s& fie trau)ati.ante pentru su-iect. $ste adev&rat, ,n )ediu )ilitar #i ,ntr3
un cadru de eCa)en )edical este posi-il s& pui su-iectului ,ntre-&ri raportate la
tul-ur&ri neuro3psihice caracteristice, dar este de dorit ca #i ,n )ediul civil
instru)entul s& poat& fi aplicat ,n aceea#i )&sur&, iar ite)ii s& nu par& c& au vreo
leg&tur& cu ano)aliile co)porta)entale sau )ai )ult s& fac& alu.ii la tul-ur&ri
)entale.
2. 5re-uie s& poat& fii ad)inistrate repede #i colectiv, su- for)a unui test creion3h*rtie
colectiv.
3. 5re-uie s& fie aplica-ile #i su-iec'ilor de nivel intelectual relativ sc&.ut. Dceast&
condi'ie este evident& dac& se dore#te o pro-& aplica-il& la popula'ia general& #i nu
nu)ai la popula'ii selec'ionate intelectuale. 5re-uie notat c& aceast& condi'ie pare a fi
,n conflict relativ cu precedenta, pentru c& un test creion3h*rtie necesit& un nivel
intelectual )ini).
N. 5re-uie s& per)it& o corectur& rapid& #i u#oar& =fie cu aJutorul unei grile, cu aJutorul
calculatorului, ,n orice ca. cu aJutorul unui personal non3speciali.at> #i un proces de
interpretare la fel de si)plu =,n practic&, interpretarea s& fie direc'ionate de fiCarea
re.ultatelor ,ntre anu)ite li)ite nu)erice cu o valoare de not& discri)inatorie>. $Cist&
la ora actual& un anu)it nu)&r de pro-e =de eCe)plu, /ornell 2ndeC chestionar filtru,
construit pentru eviden'ierea rapid& dintr3un nu)&r )are de su-iec'i 3 ini'ial, tot
pentru )ediul )ilitar, care pre.int& si)pto)e psihoso)atice sau de tul-urare a
personalit&'ii> care sunt )ai pu'in trau)ati.ante, care r&spund la aceste condi'ii.
F&r& ,ndoial&, nici o pro-& nu va per)ite s& se eli)ine practic to'i su-iec'ii care pre.int&
tendin'e nevrotice. $Cperien'a clinic& arat& c&, dac& tul-ur&rile nevrotice repre.int& cea )ai )are
propor'ie la su-iec'ii eli)ina'i, eCist& #i alte dou& tipuri de su-iec'i care pun pro-le)e delicate%
su-iec'ii pre.ent*nd tr&s&turi caracteristice paranoice #i personalit&'ile psihopatice. Dceste dou&
tipuri de su-iec'i, frecvent nocive ,ntr3un colectiv, nu pot fi detecta'i printr3o pro-& care
eCplorea.& doar tendin'ele nevrotice.
7M2
P. Pichot #i3a pus pro-le)a unei pro-e care, pre.ent*nd caracteristicile pre.entate s&
per)it& o detectare rapid& a celor trei clase de su-iec'i.
!n do)eniul detect&rii tendin'elor nevrotice, printre diversele pro-e propuse, trei teste #i3
au pro-at validitatea lor%
a> /hestionare nevrotice, deriv*nd din spiritul chestionarului lui Qood:orth #i al
MMP2.
-> 5estele de asocia'ie de cuvinte cu alegere for'at&, derivate din eCperi)entul
asociativ3ver-al al lui Kung, precu) testul lui Presse4, testul /ro:) Qord <ist
,n Marea "ritanie #i testul /ornell Qord Foru) ,n S.U.D.
c> 5estele de gusturi ali)entare Qalleu, 78NB, care au de)onstrat c& nevroticii
declar& c& nu le place un nu)&r )ai )are de ali)ente dec*t su-iec'ii nor)ali.
Dcest aspect a fost verificat ,n diverse '&ri #i ,n particular ,n Marea "ritanie, de
c&tre 6ough ,n 78N9. Dstfel dac& chestionarele, ,ntr3o anu)it& )&sur&, sunt
deschise ZtrucaJuluiZ, testul de asocia'ie este ,ntr3o )&sur& )ai )ic& truca-il #i
se poate afir)a c& testul de gust ali)entar nu poate fi de loc.
Detectarea tendin'elor paranoice #i psihopatice este )ai dificil&. !ntr3adev&r nu)ai
chestionarele pot fi folosite ,ntr3un )od valid. Dceste dou& tipuri de su-iec'i sunt ,n )od o-i#nuit
inteligen'i #i au adesea tendin'a de a3#i )asca tul-ur&rile, de aceea este necesar s& se utili.e.e
chestionare Zca)uflateZ, ,n care validitatea este deter)inat& e)piric. /ele dou& sc&ri Pd #i Pa din
MMP2 r&spund la aceste dou& condi'ii. Dstfel, 6uilford a construit un chestionar de tendin'e
paranoice, validat prin anali.a factorial&. Pre.en'a scalelor ,n P@P a dus la introducerea #i a unei
sc&ri de nesinceritate, constituind o garan'ie adi'ional& contra ZtrucaJuluiZ eventual. S3a adoptat
scara Z<Z de la MMP2.
/a punct de plecare ,n for)area testului P@P de c&tre psihiatrul france. Piere Pichot, au
fost re'inute pro-ele ur)&toare av*nd ca -a.& principiile enu)erate )ai ,nainte%
7. Pentru diagnosticul tendin'elor paranoice%
a> 6uilford Martin Personal 2nventar4
-> Scara Pa de la MMP2.
2. Pentru diagnosticul tendin'elor psihopatice%
Scara Ps de la MMP2.
3. Pentru tendin'e nevrotice%
a> 5he Mandsle4 Medical \uestionnaire
-> 5he /ro:ch Qord /onnection <ist
c> S scar& original& de gusturi ali)entare.
N. Pentru diagnosticarea nesincerit&'ii ,n r&spunsuri%
3 Scara Z<Z la MMP2.
Anal$a 'emlor 4 #ons''urea s#%r !e&n'(e
S anali.&, dus& pe re.ultatele su-iec'ilor nor)ali, a ar&tat c& este necesar s& se 'in& cont ,n
interpretarea re.ultatelor%
de seC
de nivelul cultural =to'i su-iec'ii au fost clasa'i din acela#i punct de vedere ,n dou& grupe
de popula'ii de etalonare% nivel sc&.ut =certificat de studii ele)entare #i E sau generale>,
nivel ridicat =cultur& secundar& sau superioar&>.
7M3
D ap&rut evident c&, ,ntr3o )anier& general&, su-iec'ii de nivel cultural sc&.ut au tendin'a
de a r&spunde )ai patologic dec*t su-iec'ii de nivel ridicat #i c& fe)eile, la nivel cultural egal, au
r&spunsuri )ai patologice dec*t -&r-a'ii. Pentru anali.a ite)ilor, s3au constituit grupe separate pe
seCe #i nivel cultural.
S anali.& a ite)ilor a fost practicat& pe fiecare contraste pentru ite)ii coresponden'i,
utili.*nd drept criteriu gradul se)nificativ al diferen'ei ,ntre nor)ali #i su-iec'i patologici. S3a
re'inut astfel%
20 ite)i din chestionarele de tendin'e psihopatice au ar&tat o diferen'& se)nificativ& de
cel pu'in de 0.70+
20 ite)i de chestionare de tendin'e paranoice arat& o diferen'& se)nificativ& de cel pu'in
0.0B+
30 de ite)i din chestionare de tendin'& nevrotice arat& o diferen'& se)nificativ& de cel
pu'in 0.0B+
20 de ite)i de testul de gusturi ali)entare arat& o diferen'& de cel pu'in 0.70+
20 de ite)i din testul de coneCiune ver-al& arat& o diferen'& se)nificativ& de cel pu'in
0.0B
!n privin'a scalei de nevro.&, a ap&rut util s& se co)-ine cele 3 pro-e =chestionar, gust
ali)entar, coneCiune ver-al&> pentru c& aceast& co)-ina'ie a de)onstrat o valoare discri)inativ&
)ai )are ,n diferen'ierea ,ntre su-iec'ii nor)ali #i nevro.a'i. Utili.*nd o )etod& -a.at& pe
valoarea corela'iei ,ntre predic'ie #i criteriu, cea )ai -un& pondere pentru a o-'ine o not&
co)-inat& este% 7 C Z6usturi ali)entareZ ^ 7 C Z/oneCiuni ver-aleZ ^ 2 C Z/hestionarZ =notele
utili.ate fiind note 5>.
In'er"re'area #5es'onarulu PNP
Sunt posi-ile dou& )etode%
a. utili.area a F scale =,ntre care cele N scale de nevrotis) de sine st&t&tor>. S not& 5
ridicat& sau superioar& lui F0 este considerat& ca indicativ de patologic pentru oricare
dintre acestea+
-. utili.area a N sc&ri =,n care singura scar& glo-al& a tendin'ei nevrotice re.ult& prin
co)-inarea ponderat& a celor 3 scale par'iale% gusturi, coneCiuni, chestionar>.
!etoda a: orice persoan& care pre.int& o not& 5 superioar& lui F0 la )ai )ulte sau doar la una
dintre cele F scale are o pro-a-ilitate ridicat& de a pre.enta o psihopatologie #i este de dorit s& fie
supus& la un eCa)en psihologic )ai aprofundat =eventual de c&tre un specialist>.
!etoda #: Se vor utili.a cele N scale% sinceritate, nevro.&, psiho.& #i psihopatie #i se interpretea.&
tendin'a cu nota 5 cea )ai ridicat&.
5ehnica #i conclu.iile sunt identice. $ste o )ic& diferen'& ,ntre cele 2 )etode ,n ceea ce
prive#te procentaJul su-iec'ilor patologici detecta'i #i procentaJul su-iec'ilor fal#i ca patologici.
$ste posi-il s& g&se#ti ca li)it& patologic& o not& 5 diferit& de F0, dup& scopul #i severitatea
selec'iei cercet&rii.
Dceast& utili.are poate fi considerat& ca fiind co)ple)entar& celei utili.ate. $a per)ite
psihologului s& oriente.e specialistul ,n eCa)enul aprofundat al su-iectului detectat ca anor)al.
!n principiu, eCist& o )aCi)& #ans& ca pacientul eCa)inat s& pre.inte o tr&s&tur& patologic&
predo)inant& corespun.&toare celei care corespunde scalei la care are nota 5 cea )ai ridicat&. !n
acest scop se pot folosi a)-ele )etode la fel de eficient. $Cist& ,ns& o diferen'& ,ntre cele dou&
)etode, respectiv% )etoda a per)ite s& se detecte.e )ai -ine nevro.ele, iar )etoda - paranoicii #i
de.echili-ra'ii.
7MN
5eoretic, se poate utili.a aceast& )etod& chiar dac& notele 5 nu ating F0. !n acest ca.
tre-uie s& se )anifeste un )aCi) de pruden'& ,n interpretare c&ci nu se poate vor-i de tr&s&turi
patologice, ci doar de tendin'e care se situea.& pro-a-il ,n li)ite nor)ale.
/*nd notele 5 sunt inferioare lui F0 #i doar nota 5 de la nesinceritate dep&#e#te F0, este
vor-a, ,n general, de un su-iect care caut& s& se pre.inte favora-il =con#tient sau nu>. $ste posi-il
c& aceast& atitudine s& nu fie asociat& la o alt& tendin'& patologic&, dar nu rar este ca.ul ,n care o
pute) ,nt*lni la paranoici. Un astfel de profil tre-uie s& fie considerat ca suspect #i necesit& un
eCa)en )ai co)plet. Dac& una sau )ai )ulte note 5 sunt ridicate, aceea#i deci.ie se i)pune, dar
,n acest ca. nota 5 cea )ai ridicat& =o-i#nuit tendin'e paranoice sau tendin'e psihopatice> d& o
indica'ie asupra devia'iei patologice a su-iectului.
Pre$en'are 'es'+
Ma'erale ne#esare+ /hestionar, foaia de r&spuns, gril&, etalon, foaie de profil, )anual pentru
interpretare
S#o"+ Depistarea su-iec'ilor cu tendin'e paranoice, nevrotice sau psihopate.
S'ru#'ur%+ 5estul este alc&tuit din 3 su-teste% un chestionar care are N scale% de sinceritate, de
nevrotis), de tendin'e paranoide, de tendin'e psihopate>, un test asociativ ver-al, un test de
gusturi ali)entare.
A"l#are+ 5estul se aplic& f&r& li)it& de ti)p, instructaJele se fac pentru fiecare su-test ,n parte.
Su-iectul este averti.at s& nu note.e nici un r&spuns la ru-rica ZWZ pe foaia de r&spuns. Se aplic&
individual sau colectiv. (eco)andat pentru adul'i #i tineri.
Co'are+
Testul numrul%G =gusturi ali)entare> 3 se re'ine nu)&rul ali)entelor su-liniate #i se trece ,n
ru-rica corespun.&toare =6ust al.> pe foaia de profil.
Testul numrul J% =chestionarul> 3 se aplic& cele patru grile #i se trec punctaJele ,n ru-ricile
corespun.&toare =@esinceritate, @ev. Pa., Ps.> a foii de profil.
Testul numrul M% =asociativ ver-al> se aplic& grila #i se trec pe foaia de profil punctele ,n
ru-rica corespun.&toare =/oneCiuni ver-ale>. !n ca.ul testelor 2 #i 3 se acord& un punct pentru
fiecare r&spuns coincident cu grila.
Se lucrea.& pe foaia de profil corespun.&toare nivelului cultural al su-iectului.
2ndicele de gravitate patologic& cre#te direct propor'ional cu cre#terea re.ultatelor peste
F0. <a scala de )inciun&, perfor)an'e peste F0 note 5 indic& dorin'a de a se pune ,ntr3o lu)in&
favora-il&.
E;'n!er
Da'e !e #er#e'are "r(n! (er!#'a'ea !a7nos'#ulu
Dac& utili.&) F sc&ri, se aJunge ,n situa'ia de a diagnostica ca patologie psihic& )aJor&%
B3[ dintre psihopa'i+ B8[ dintre nevrotici+ F2 dintre paranoici. !n acela#i ti)p, doar 70,B[ din
su-iec'ii nor)ali sunt fals diagnostica'i ca patologici.
Dac& s3ar utili.a nu)ai N scale ,n care scala @evrotic& co)-inat& pute) avea ,n vedere
ur)&toarele procente pentru a avea o i)agine asupra pro-a-ilit&'ii corectitudinii diagnosticului
de patologie% B0[ psihopa'i, B8[ nevrotici+ F2[ paranoici ,n situa'ia ,n care F,B[ din cei
diagnostica'i pot s& fie Zfal#i po.itiviZ la su-iec'ii nor)ali.
Diagnosticul nosologic =independent de criteriul patologic, -a.at pe principiul c& scala
av*nd nota 5 cea )ai ridicat& indic& diagnosticul> pre.int& ur)&toarele procente de certitudine%
3 Psihopa'i% =cu F scale> 333[+ =cu N scale> 3 N0[+
7MB
3 Paranoici+ =cu F scale> 3 NM[+ =cu N scale 3 B2[+
3 @evrotici+ =cu F scale> 399[+ =cu N scale> 3B7[+
Se vede c& utili.area a patru scale per)ite o a)eliorare a diagnosticului corect pentru
paranoici #i psihopa'i #i o di)inuare pentru nevrotici. Dceste cifre tre-uie considerate ,n rela'ie
cu valoarea criteriului nosologic folosit. ProcentaJele care corespund ,n ca.urile corect a-ordate
pentru care s3a f&cut si)ultan un diagnostic patologic #i nu unul nosologic sunt%
3 Psihopa'i% =cu F scale> 322[+ =cu N scale> 32F[+
3 Paranoici% =cu F sc&ri> 3 N7[+ =cu N scale> 3 NB [+
3 @evrotici% =cu F sc&ri> 3 NB[+ =cu N scale> 3 N3[+
Tes'e !e e(aluare a #uno4'n*elor
7. !n ce const& particularitatea testului P@P ,n evaluarea tendin'ei spre nevro.&W
2. !n ce const& )etoda a ,n interpretarea testului P@PW
3. !n ce const& )etoda ) ,n interpretarea testului P@PW
N. De la ce nivel al notelor 5 se poate constata eCisten'a unei tendin'e patologiceW
=)lo7ra&e
Dela4 K., Pichot P., Perse K., 78BB, Methodes ps4cho)etri]ues en clini]ue. test MentauC et
interretation, P.U.F., Paris
Minulescu M., 78M9, /hestionarele de personalitate ,n evaluarea psihologic&, $d. 6arell,
"ucure#ti
Pichot P, 78BM, <e ]uestionnaire P.@.P., (evue de ps4chologie appli]ue, M
Pichot P., 78B8, Manuel du ]uestionnaire P.@.P., /.D.P., Paris
7M9
Ca"'olul 2
TESTE DE TEMPERAMENT+ GZTS< STRDI< ZVPI< A.I.S.S.
1unt prezentate cNteva dintre perspectivele din care poate *i considerat temperamentul%
1unt prezentate apoi, pentru *iecare dintre testele de temperament, cNteva date privind
construirea chestionarului, precum i aspecte semni*icative privind dimensiunile scalelor i
interpretarea lor%2n *inalul capitolului apare un test de evaluare i re*erinele #i#liogra*ice%
?.3. E(!en*a #om"or'amen'al% a #ara#'ers'#lor 'em"eramen'ale
Una dintre defini'iile aplicative pre.int& te)pera)entul ca tendin'a co)porta)ental& a
unei persoane. Unii oa)eni se co)port& ,ntr3o )anier& pasiv&, al'ii sunt gata s& do)ine, unora le
place s& argu)ente.e, s& intre ,n dispute, altora s& fie ordona'i #i cal)i+ unii sunt fleCi-ili, al'ii
rigi.i+ unii sunt sensi-ili al'ii i)pertur-a-ili. 5oate acestea repre.int& )odul general de a ac'iona
de3a lungul unei perioade de ti)p, de#i nu ,n )od necesar totdeauna. Fiecare individ ,#i for)ea.&
anu)ite o-iceiuri legate de )odul de a ac'iona. De eCe)plu, cel c&ruia ,i place s& argu)ente.e
va ac'iona ,ntr3o )ultitudine de situa'ii ,n acest fel, eCpri)*ndu3#i aceast& tendin'& #i va protesta
fac& friptura pe care a co)andat3o la restaurant nu este g&tit& eCact a#a cu) a cerut+ dar ,n aceea#i
)&sur& se va adresa #i #efului pentru a3#i eCpri)a de.acordul cu felul ,n care g*nde#te acesta+
astfel de co)ponente care se constituie ca o-iceiuri, luate ,)preun&, sunt o oglind& vie a
te)pera)entului. !n general, tendin'a te)pera)ental& ,ncepe s& fie o pro-le)& pentru individ #i
cei din Jur ,n situa'ia c*nd aceste co)ponente tind s& se eCtre)i.e.e ,n co)porta)ent sau c*nd
)ai )ulte co)ponente ale te)pera)entului tind s& fie ,n conflict ,ntre ele. !n oricare ca. pute)
spune c& persoana ,n cau.& nu pre.int& o personalitate -ine integrat&.
Perspectiva funda)ental& asupra te)pera)entului consider& acest tip de caracteristici
co)porta)entale ca eCpri)*nd co)ponenta dina)ic&3energetic& a personalit&'ii. Dina)ica are ,n
vedere aspectele care se reflect& ,n rapiditate sau lentoare, )o-ilitate sau rigiditate, rit)ul alert
sau lent, fleCi-ilitatea sau unifor)itatea conduitei. $nergetica se reflect& )ai ales ,n aspectele
legate de energia la dispo.i'ie #i prive#te )odul cu) este consu)at&, intensitatea #i echili-rul+
unele persoane pre.int& un surplus de energie, altele se descarc& violent #i eCplo.iv, unele ,#i
consu)& energia ,n )od echili-rat, altele #i3o risipesc #i eCist& #i situa'ii c*nd nivelul de energie
este sla-, insuficient.
/o)ple)entar, se are ,n vedere )odul ,n care se eCpri)& te)pera)entul% cel )ai vi.i-il
prin )i#c&ri, reac'ii sau conduita non3ver-al& =)i)ic&, gestic&, postur&, clipitul ochilor>. Dintre
indicatorii cei )ai eviden'i pute) cita% intensitatea vie'ii psihice+ rit)ul #i vite.a tr&irilor sau
st&rilor psihice+ i)pulsivitatea #i i)presiona-ilitatea+ frecven'a tr&irilor psihice+ dura-ilitatea #i
echili-rul tr&irilor psihice+ capacitatea de adaptare la situa'ii noi.
/a for)& de )anifestare a personalit&'ii, te)pera)entul nu generea.& con'inuturi sau
perfor)an'e psihice #i nu se poate spune c& acord& valoare etic3)oral&.
$Cist& desigur diferen'e ,ntre psihologic privind factorii de te)pera)ent sau personalitate
pe care ,i consider& i)portan'i. )aJoritatea utili.ea.& inventarele pentru a )&sura conduita
pre.ent& #i cea trecut& pentru a diagnostica #i anticipa. ?& pre.ent&) ,n cele ce ur)ea.& c*teva
direc'ii de a-ordare a co)ponentelor te)pera)entului.
7MF
?.6. C5es'onarul !e "ersonal'a'e Gul&or!DZmmerman
Dmensun 4 n'er"re'are
Pornind de la )etodele interviului clinic #i ana)nestic, 6uilford construie#te ,nainte de
78B0 o serie de chestionare, fie ca unic autor inventarele S$M #i S5D/(, fie ,)preun& cu
Martin chestionarele Personel 2nventor4, 2nventor4 of factors 6a)in.
'o7 Paul &uil*ord, n.7M8F
Psiholog a)erican, profesor universitar #i cercet&tor
dedicat studiului intelectului u)an #i a caracteristicilor
personalit&'ii+ lucrea.& ,n ulti)ii ani la Universitatea din /alifornia
de Sud. Monu)entalul s&u tratat, 6atura inteligenei umane, a
concentrat ,ntr3o teorie unitar& datele de cercetare privind structura
inteligen'ei u)an, func'ionarea #i deter)inan'i acesteia #i a
deschis, de ase)enea, nu)eroase cercet&ri aplicative, ,n special ,n
privind valid&rii #i construirii unor pro-e psihodiagnostice care s&
acopere a-ilit&'ile specifice. 6uilford discut& ,n acest tratat -a.ele
fi.ice ale inteligen'ei, condi'iile de )ediu #i de.voltarea
intelectului, precu) #i caracteristicile declinului intelectual.
De ase)enea, ,n calitatea de director al unor progra)e de
cercetare psihologic& aplicat&, de.volt& cercet&ri privind factorii
personalit&'ii #i i)plicarea lor ,n c*)pul activit&'ilor u)ane,
precu) #i pro-e pentru selec'ia personalului.
/hestionarele citate repre.int& re.ultatul unui efort de cercetare #i de calcul a intercorela'iilor
ite)ilor )ai )ultor tipuri de chestionare. !n ur)a acestor studii au fost identifica'i 73 factori% introversia
social& S+ introversia cognitiv& 5+ depresia D+ tendin'a cicloid&+ rhath4)ia (+ activis)ul general 6+
ascenden'& vs. su-)isivitate D+ )asculinitate vs. fe)initate M+ inferioritate 2+ nervo.itate @+ o-iectivitate
S+ cooperare /o+ agrea-ilitate Dg. 2nventarul de factori S5D/( acoper& pri)ii cinci factori descoperi'i
prin anali.a factorial& aplicat& unor chestionare de introversie 3 eCtraversie. 6DM2@ include pe ceilal'i B
factori. 2ar ulti)ii 3 fac o-iectul lui 6M Personal 2nventor4.
!n 78N8 6uilford pu-lic& 6uilford Ti))er)an 5e)pera)ent Surve4, care include 70
tr&s&turi )aJore ale personalit&'ii identificate% 8 sunt identice cu cele incluse ,n chestionare
anterioare, de#i pentru unele s3a schi)-at denu)irea pentru si)plificare #i o )ai )are claritate.
2ar una dintre tr&s&turile evaluate repre.int& o co)-inare a dou& dintre tr&s&turile ,nalt corelate
din chestionarele anterioare. Dnali.ate su- raportul con'inuturilor psihologice, doar c*teva dintre
scale cuprind o )aJoritate de ite)i care se refer& la aspecte strict te)pera)entale+ ,n acest sens,
pri)ii factori 3 ,n ordinea ierarhic& 3 sunt cel )ai i)pregna'i de aspecte te)pera)entale%
activis), autocontrol, apoi, ,n ordine factorii de sta-ilitate e)o'ionale, hipo3 E hipersensi-ilitate.
/eilal'i factori ai testului cuprind aspecte care 'in #i de atitudini, preferin'e, caracteristici de gen
etc., caracteristicile legate de te)pera)ent fiind )ai pu'in pregnante.
Di)ensiunile ,n noua for)& sunt% G, activitate general, cu 30 ite)i, care se refer& la
aspecte precu) pl&cere pentru vite.&, gra-&, vitalitate, plin de via'&, produc'ie #i eficien'& vs% lent,
deli-erativ, o-ose#te u#or, ineficient+ R, autocontrol cu aspecte precu) serio.itate, deli-erare,
persisten'& vs. indiferen'&, i)pulsivitate, pl&cere pentru eCcitare =rhath4)ia>+ A, ascenden,
aspecte precu) autoap&rare, conduce, vor-e#te ,n pu-lic, st&p*n pe sine vs. su-)isivitate, e.itare,
evit& plin de precau'ie+ S, socia#ilitate, prin caracteristici precu) a avea )ul'i prieteni, a c&uta
7MM
contacte sociale vs% prieteni pu'ini #i ti)iditate =introversie social&>+ E, sta#ilitate emoional prin
egalitatea dispo.i'iei, opti)is), cal) vs. fluctuarea dispo.i'iei, pesi)is), reverie, eCcita-ilitate,
senti)ente de vinov&'ie, nelini#te, singur&tate #i o proast& s&n&tate =co)-inarea factorilor / #i D>+
O, o#iectivitate caracteri.at& prin hiposensi-ilitate vs. hipersensi-ilitate, centrat pe sine,
suspicios, Zintr& ,n neca.uriZ+ /, prietenie prin toleran'a ac'iunii ostile, acceptarea do)in&rii,
respectul pentru ceilal'i vs. -eligerant, ostil, cu resenti)ente, dorin'a de a do)ina, dispre' fa'& de
al'ii =agrea-ilitate>+ T, re*le-ivitate prin refleCiv, o-serv& pe al'ii #i pe sine, echili-ru )ental vs%
interes fa'& de activit&'i concrete, se descu)p&ne#te u#or =g*ndire introvert&>+ P, relaii personale,
toleran'a oa)enilor, ,ncredere ,n institu'ii sociale vs% caut& )ereu gre#eala, critic& institu'iile,
suspicios, ,#i pl*nge de )il& =cooperare>+ M, masculinitate prin interes pentru activit&'i
)asculine, nu se de.gust& u#or, aspru, dur, ,#i inhi-& eCpresia e)o'iilor, de.interes pentru
,)-r&c&)inte #i stil vs% interes ,n activit&'i #i preocup&ri fe)inine, se de.gust& u#or, te)&tor,
ro)antic, eCpri)& e)o'iile.
!n interpretare se pune accent #i pe intercorelarea datelor. Dstfel, o not& ridicat& la un
factor poate )odifica prognosticul dac& este asociat& cu o not& sc&.ut& la un alt factor. De
eCe)plu, un grad ridicat de do)inan'&, asociat unei note sc&.ute la agrea-ilitate, conduce spre
i)aginea unui stil dur, autoritar+ un grad ridicat la sta-ilitate e)o'ional& asociat unei activit&'i
sc&.ute conduce spre ipote.a unui co)porta)ent co)od, lene#.
2nventarul con'ine 300 de ite)i, c*te 30 pentru fiecare scal& factorial&, eCpri)a'i prin
eCpresii afir)ative, )aJoritatea cu direct& relevan'& pentru persoan& #i doar pu'ini repre.ent*nd
generali.&ri E a-stracti.&ri.
/eea ce se repro#ea.& chestionarului este lipsa de validare e)piric& #i lipsa de control a
atitudinii su-iectului fa'& de pro-&. $ste utili.at fie ,n selec'ia profesional&, fie ,n orientare #i
consiliere profesional&.
S posi-il& )etod& pe care o sugerea.& autorii este de a corecta fiecare factor ,n dou& p&r'i%
ite)ii pari #i ite)ii i)pari, nu at*t pentru calculul fidelit&'ii, ci pentru a vedea dac& su-iectul se
co)port& egal fa'& de tr&s&tura respectiv&. Dac& cele dou& Ju)&t&'i sunt ,n acord lu*ndu3se ,n
considera'ie eroarea standard, interpretarea poate decurge nor)al+ dac& diferen'a dep&#e#te
valoarea a dou& erori standard, re.ultatul poate fi pus la ,ndoial&. !n )&sura ,n care, la acela#i
su-iect, eCist& )ai )ulte diferen'e la fel de )ari, dep&#ind du-lul erorii standard, este suspicionat
ansa)-lul re.ultatelor profilului.
Una dintre posi-ilele eCplica'ii pentru o astfel de situa'ie este gradul de tensiune psihic& #i
de conflicte intrapsihice. @u)&rul )are de diferen'e cu valori peste du-lul erorii standard ad)ise
devine astfel un indice ce se)nalea.& gravitatea tul-ur&rilor psihice.
Una dintre re3anali.ele datelor lui 6uilford l3a condus pe 5hurstone la conclu.ia c& F
dintre factori sunt suficien'i pentru a Justifica varian'a co)porta)ental&. Dstfel, di)ensiunile
activ, viguros, i)pulsiv, do)inant, sta-il, socia-il, refleCiv for)ea.& scalele chestionarului
derivat, Thurstone Temperament 1chedule, 55S, construit ,n 78B0 =ulti)a revi.ie, 7887>. De
eCe)plu, activis)ul )&soar& )&sura ,n care individul lucrea.& #i se )i#c& rapid+ viguro.itatea
)&sura ,n care particip& la activit&'i fi.ice+ i)pulsivitatea )&soar& dispo.i'ia spre nep&sare #i
rapiditate ,n deci.ii+ do)inan'a, a-ilitatea de conducere, de a avea lua ini'iativa #i a fi
responsa-il+ sta-ilitatea se refer& la o dispo.i'ie vesel& #i sta-il&+ socia-ilitatea la pl&cerea de a fi
,n co)pania altora iar refleCivitatea, capacitatea de a )edita #i pl&cerea pentru pro-le)e
teoretice.
?.8. C5es'onarul !e 'em"eramen' S'relau (re($u')< STI R
7M8
Dmensun 4 n'er"re'are
K.D. 6ra4, ,n 789N, ,n lucrarea Pavlovhs t4polog4, reia tipologia lui Pavlov #i
reinterpretea.& conceptul de Zfor'& a eCcita'ieiZ ,n ter)enii activ&rii #i capacit&'ii de activare. S
,ncercare de a c&uta leg&turi ,ntre tipologia pavlovian& #i di)ensiunile de personalitate a fost
reali.at& de (.". /attell ,n 78F2, c*nd personologul a)erican de.volt& ipote.e privind rela'ia
dintre for'a siste)ului nervos, respectiv for'a eCcita'iei #i F factorii te)pera)entali% ego3ul asertiv
=U.2.79>, inhi-i'ia general& =U.2.7F>+ te)pera)entul hipo)aniac =U.2.7M>+ eCu-eran'a =U.2.27>+
cortertia =U.2.22>+ /apacitate de a se )o-ili.a vs. regresie =U.2.23>+ $Cvia vs. invia =U.2.32>.
Dup& /attell, ego3ul asertiv se refer&, printre altele, #i la Zcapacitatea de a suporta sti)ulareaZ,
eCu-eran'a la calitatea te)pera)ental& de eCcita-ilitate #i i)pulsivitate, cortertia poate fi privit&
ca av*nd sensul de vioiciune cortical&, to'i fiind factori care par s& contri-uie )ult la for'a
siste)ului nervos. De fapt, ipote.ele lui /attell referitoare la rela'ia dintre te)pera)ent #i for'a
siste)ului nervos nu au fost supune unei verific&ri siste)atice. Dintre factorii pri)ari din
chestionarul 79 P.F. doar surgenc4, factorul F, =U.2.9>, corelea.& po.itiv.
Ivan Petrovici Pavlov, 7MN8 3 7839
/ercet&tor fi.iolog rus. 2ni'ial interesat de procesul de
digestie pentru aceste studii pri)e#te pre)iul @o-el pentru
)edicin&.
/onstruie#te o procedur& eCperi)ental& prin care un
sti)ul neutru devine un sti)ul condi'ionat ,n virtutea asocierii sale
cu un sti)ul necondi'ionat, procedur& denu)it& condi'ionare
clasic&, pavlovian&. Pavlov este cunoscut de ase)enea pentru
studiile sale asupra propriet&'ilor activit&'ii nervoase superioare ,n
-a.a cercet&rilor asupra refleCelor condi'ionate =,n ter)eni de
intensitate, for'& #i )o-ilitate>+ a deschis o cale nou& ,n studiul
eCperi)ental al activit&'ii creierului, precu) #i ,n eCplicarea
co)porta)entului ani)al #i u)an.
!ntr3un studiu sintetic din 7887, Dngleitner reali.ea.& o diferen'iere ,ntre chestionarele de
evaluare a tr&s&turilor personalit&'ii #i cele pentru evaluarea aspectelor te)pera)entale% dac&
pentru pri)ele pri)ea.& evalu&ri ,n ter)eni de frecven'& =po.i'ia unei persoane de3a lungul
varia-ilei evaluate este ,n func'ie de frecven'a co)porta)entului ,nregistrat>, pentru testele care
i)plic& aspecte psihofi.iologice paradig)a este a intensit&'ii =ite)ii accentuea.& intensitatea
)anifest&rilor tr&s&turii avute ,n vedere>. !n consecin'&, datele psihofi.iologice au o )ai )are
leg&tur& intrinsec& cu st&rile psihice dec*t cu tr&s&turile propriu3.ise, circu)scriind aria
te)pera)entului. 5r&s&turile te)pera)entale sunt tr&s&turi ale personalit&'ii, dar r&d&cinile lor
sunt ,n )are parte ,n -iologic.
$Cist& o )ultitudine de chestionare care ,#i propun s& )&soare aspectele te)pera)entului,
fie eCplicit, de eCe)plu chestionarul SSS 1ensation 1ee;ing 1cale =scala de c&utare a sen.a'iei>
al lui TucAer)ann, 78F8, fie i)plicit, prin natura teoriei autorilor #i a) studiat deJa chestionarul
$P2 al lui $4sencA.
Unul dintre autorii europeni recunoscu'i deJa de decenii pentru studiile sale eCperi)entale
#i interculturale privind tr&s&turile te)pera)entale sau a configura'iilor de tr&s&turi, creator de
chestionare, este psihologul polone. Kan Strelau. Z5eoria reglatorie a te)pera)entuluiZ, (55, a
fost pre.entat& ,n )od siste)atic ,n )onografia sa din 78M3. <a data respectiv& teoriei lipsindu3i
par'ial opera'ionali.area ter)enilor #i, ,n cea )ai )are )&sur&, instru)entul sau instru)entele de
780
evaluare, o serie de studii eCperi)entale #i pre.ent&ri ulterioare, Strelau, 78MB, 78M8, Strelau #i
Plo)in 7882, au reluat #i ad*ncit diferitele aspecte teoretice.
Dutorii consider& c& tr&s&turile te)pera)entale se refer& la caracteristicile for)ale ale
co)porta)entului, care se eviden'ia.& ,n caracteristicile nivelului energetic #i ,n aspecte
te)porale. $Cist& astfel dou& di)ensiuni funda)entale ale te)pera)entului responsa-ile de
diferen'ele ,n caracteristicile energetice ale co)porta)entului% reactivitate #i activitatea.
(eactivitatea se relev& ,n intensitatea reac'iilor la sti)uli, cu aspecte care circu)scriu
sensi-ilitatea, capacitatea de lucru. Dctivitatea este o tr&s&tur& te)pera)ental& care se
eviden'ia.& ,n cantitatea #i ga)a de ac'iuni preluate de su-iect =co)porta)ente direc'ionate spre
scop>. Dspectul te)poral antrenea.& 9 caracteristici ale te)pera)entului% )o-ilitatea, persisten'a,
recuren'a, regularitatea, vite.a de reac'ie, te)poul reac'iei+ dintre acestea, doar )o-ilitatea a
pri)it suficiente confir)&ri e)pirice.
/hestionarul ce ini'ial se nu)ea 1trelau Temperament Inventor7, S52, pre.int& o variant&%
S52 ( =rev&.ut>. !n 7883, Strelau construie#te F/"35i, Inventarul de temperament privind
caracteristicile *ormale ale comportamentului%
/onstruc'ia acestor chestionare se -a.ea.& pe o strategie ra'ional3e)piric& pentru care
teoria lui Pavlov privind tipurile de activitate nervoas& superioar& a constituit punctul de pornire.
/ele trei scale sunt% *ora e-citaiei S$, *ora inhi#iiei S2, mo#ilitatea proprietilor
sistemului central nervos ". Scalele propriu3.ise sunt for)ate din 7F defini'ii ale
co)porta)entelor% #apte pentru S$, cinci pentru S2, cinci pentru MS+ iar " este o scal& secundar&
care indic& propor'ia dintre S$ #i S2.
/onstruind chestionarul autorii, Strelau, 78M3 #i ulterior ,n cola-orare cu Dngleitner, au
considerat propriet&'ile S.@./ ca tr&s&turi generale care se pot eviden'ia ,n toate tipurile de
te)pera)ente, ,n caracteristicile )otorii, ,n activitatea ver-al&, ,n reac'iile e)o'ionale.
Fora e-citaiei este definit& ca o capacitate func'ional& a S.@./. care se )anifest& ,n
a-ilitatea de a suporta o sti)ulare intens& sau de lung& durat&, f&r& a trece la inhi-i'ia de protec'ie
=trans3)arginal&>. Sursele de sti)ulare sunt )ultiple, precu)% situa'ii, )edii, sarcini #i sti)uli
discre'i, caracteri.a'i printr3un nivel dat de varia'ie, noutate, intensitate, co)pleCitate,
se)nifica'ie. Ii activitatea proprie a persoanei apare ca surs& de sti)ulare =Strelau, 78M3>.
6enerarea sti)ul&rii 'ine de activit&'i diferite, care pre.int& aspecte variate de a)enin'are, risc,
tensiune #i au un i)pact ,n cre#terea nivelului de activare, confor) studiului reali.at de Strelau,
Dngleitner, "antel)an, (uch, 7880.
S$, scala de *or a e-citaiei a fost construit& ini'ial din 80 ite)i, con'inutul i)plic*nd F
co)ponente prin care se define#te% situa'iile a)enin'&toare nu opresc persoanele cu o ,nalt& for'&
de eCcita'ie de la o ac'iune planificat& anterior+ tendin'a de a ,ncepe o ac'iune ,n condi'ii ,nalt
sti)ulative+ preferin'a pentru activit&'i care presupun risc+ lipsa tul-ur&rilor e)o'ionale c*nd
desf&#oar& o activitate cu ,nc&rc&tur& social& sau fi.ic&+ perfor)an'a nu descre#te se)nificativ ,n
situa'ii ,nalt sti)ulative+ re.isten'a la o-oseal& c*nd persoana este i)plicat& ,n activit&'i de durat&
sau intense+ capacitatea de a reac'iona adecvat la tensiuni e)o'ionale puternice.
S2, scala de *or a inhi#iiei, definit& la Pavlov ca inhi-i'ie condi'ionat&, se )&soar& prin
a-ilitatea de a )en'ine o stare de inhi-i'ie condi'ionat&. /a indicator funda)ental apare
persisten'a inhi-i'iei ce se )anifest& #i evaluea.& prin cantitatea de ti)p ,n care siste)ul nervos
central =S.@./> este capa-il s& r&)*n& ,n starea de inhi-i'ie. !n construirea scalei Strelau a luat ,n
considera'ie co)porta)entele =reac'iile> prin care se )anifest& aceste tipuri de inhi-i'ii
condi'ionate% capacitatea de a se re'ine de la reac'ii #i acte co)porta)entale care nu sunt
de.ira-ile social+ a#teapt& f&r& dificultate ,ndeplinirea unei ac'iuni c*nd este necesar& ,nt*r.ierea
acesteia+ capacitatea de a ,ntrerupe o reac'ie sau ac'iune dac& este necesar, chiar dac& se afl& ,n
787
plin& desf&#urare a co)porta)entului respectiv+ capacitatea de a3#i ,nt*r.ia reac'ia fa'& de
sti)ulii pre.en'i dac& circu)stan'ele o cer+ capacitatea de a3#i re'ine eCpri)area e)o'iilor la
nevoie.
MS, mo#ilitatea proceselor nervoase este definit& ca a-ilitatea S.@./. de a r&spunde
adecvat #i c*t )ai rapid posi-il la schi)-&ri continui de )ediu. Se distinge de Zla-ilitateZ,
,n'eleas& ca vite.a cu care sunt generate #i oprite procesele S.@./. Psiho)etric aceast& tr&s&tur&
te)pera)ental& se )&soar& ,n la-orator prin vite.a cu care su-iectul ela-orea.& refleCe
condi'ionate adecvate la schi)-&rile valorii se)nalului sti)ulilor condi'ionali. Scala se refer& la
B co)ponente care definesc tr&s&tura% reac'ia adecvat& la schi)-&ri nea#teptate de )ediu+
adaptarea rapid& la noi circu)stan'e E ,)preJur&ri+ trecerea facil& de la o activitate la alta+
schi)-area facil& a dispo.i'iei de la spectrul po.itiv la cel negativ, ,n func'ie de se)nifica'ia
situa'iei+ preferin'a pentru situa'ii care solicit& reali.area si)ultan& a unor activit&'i diferite.
5estul S52 3 ( de -a.& con'ine 2B2 ite)i #i constituie punctul de plecare pentru
construirea unor variante specifice li)-ii sau '&rii respective. $Cist& diferite variante
eCperi)entate ,n 6er)ania, Polonia, S.U.D., (usia, /oreea de Sud, 2talia, 6recia, Fran'a,
Kaponia, /hina #i (o),nia. Studiul de eCperi)entare a variantei ro)*ne#ti, S52 ( (, Minulescu,
7882, a re'inut un total de NM de ite)i+ c*te 79 pentru fiecare dintre cele trei scale pri)are. Datele
tehnice ale scalelor indic&%
3 scala S$ coef. alpha. MNN )edia% 3M,38 a-at.st.% 8.0N
3 scala S2 coef. alpha. F30 )edia% NM.38 a-at.st.% F.7B
3 scala MS coef.alpha. M0N )edia% NF.MM a-at. st.% F.9B
Un total de 388 su-iec'i, v*rsta )edie 2M.09, 2NF -&r-a'i.
/orela'ii se)nificative s3au o-'inut ,ntre S$ #i seCul su-iec'ilor =338>.
?.9. C5es'onarul !e "ersonal'a'e Zu#Herman D Vulman< ZVPI
"ate despre teoria lui Duc;erman privind trstura de #az Lcutarea senzaieiP
5r&s&tura este descris& ca tendin'& de a c&uta sen.a'ii #i tr&iri noi, variate, co)pleCe #i
intense precu) #i voin'a de a3#i asu)a riscuri de dragul unor astfel de tr&iri. Pri)a scal& de
c&utarea sen.a'iei =Scala seeAing sensation, SSS> a fost de.voltat& ,n 7890 #i de atunci autorul a
studiat din ce ,n ce )ai eCtins i)plica'iile pentru personalitatea u)an&, precu) #i condi'ia de
tr&s&tur& de -a.&. Dutorul 'i3a -a.at acest concept, c&utarea sen.a'iei, pe ideea eCisten'ei unor
diferen'e consistente ,ntre oa)eni ,n ceea ce prive#te nivelele de activare #i sti)ulare, tr&s&tur&
general& care era su-sidiar& tuturor )odalit&'ilor sen.oriale. /ercet&rile care au condus la un
factor general #i diferi'i su-factori l3au convins c& aceast& tr&s&tur& nu era nici ,ngust& #i nici nu
avea un specific legat de o )odalitate sau alta.
!n pre.ent, factorii descri#i #i deter)ina'i prin anali.& factorial& descriu diferite c&i de
c&utare a sen.a'iei #i de activare, de eCe)plu, )ental&, sen.orial&, prin interac'iuni sociale, prin
sporturi de risc ridicat, prin activit&'i cu nivel de risc. 0Fiecare individ, consider& autorul, are
caracteristic nivele opti)e de sti)ulare #i activare pentru activitatea cognitiv&, activitatea )otorie
#i tonul afectiv po.itiv1 =p.N28>.
Studiile dedicate rela'iei acestei tr&s&turi cu alte di)ensiuni ale personalit&'ii pun ,n relief
aspecte legate de nevoia de noutate #i schi)-are, deschiderea la eCperien'&, curio.itate,
do)inan'a concentr&rii pe un scop, evitarea )onotoniei, asu)area riscului, i)pulsivitate dar #i cu
anu)ite caracteristici care descriu pl&cerea pe activit&'i ce )otivea.& hedonis)ul #i Jocul,
capacitatea de a eCpri)a )*nia #i agresivitatea, nonconfor)is)ul.
782
(eferitor la cercet&rile reali.ate de Strelau asupra te)pera)entului, c&utarea sen.a'iei are )ult ,n
co)un cu un siste) nervos puternic, ,n ter)enii autorului european, cu for'a eCcita'iei #i cu non3
reactivitatea.
TucAer)an, Vuhl)an #i /a)ac, 78MM, selectea.& N9 de scale din M teste de personalitate
pentru a o-'ine cel pu'in c*te 3 )arAeri pentru cei 8 factori pe care ,i aveau ,n vedere% activis),
socia-ilitate, i)pulsivitate, sociali.are, c&utarea sen.a'iei, e)otivitate general&, anCietate,
ostilitate, #i de.ira-ilitate social&. Studierea re.ultatelor prin anali.a factorial& a scos ,n eviden'&
solu'ii cu F, B #i 3 factori. /ercet&ri reluate ,n 7887, utili.*nd 33 de scale3)arAeri, au aJuns la
solu'ii puternice de B sau 3 factori.
hestionarul de personalitate Eulman3Duc;erman
/hestionarul este construit de un grup de autori, condus de M. TucAer)an = Vuhl)an
D.M., Koire)an K., 5eta P., Vraft M> 7883.
De.voltarea testului TVP\ este descris& de autori ,ntr3un articol pu-licat ,n 7883, ,n care
se pre.int& )odelul celor B )ari factori ap&rut din anali.a factorial& a scalelor considerate a
)&sura di)ensiuni de -a.& ale personalit&'ii inclusiv aspecte de tip te)pera)ental. Dutorii ,l
consider& un )odel -ig five alternativ la cel derivat psiholingvistic. MaJoritatea scalelor utili.ate
,n cercetare a fost utili.at& ,n studii de tip psiho3-iologic. Pri)a selec'ie de ite)i a fost f&cut& ,n
ur)a corela'iilor ite)ilor cu scorurile la B factori deriva'i din anali.a factorial& a scalelor
,)preun& cu o scal& de de.ira-ilitate social&. 2te)ii au fost selecta'i pe -a.a corela'iilor celor )ai
,nalte cu unul dintre factori #i, si)ultan, av*nd ,nc&rc&turi relativ )ini)e cu de.ira-ilitatea
social&. 2te)ii preli)inari, dintre care )ul'i au fost rescri#i, au fost anali.a'i factorial ,n cadrul
unui nou lot de su-iec'i nor)ali pentru a deter)ina scalele de -a.& pentru TVP\+ din cei 700, 80
de ite)i au avut ,nc&rc&turi ,nalte cu factorul pentru care au fost atri-ui'i, de#i unul care a avut o
,nc&rc&tur& ridicat& pe un al doilea factor a fost eli)inat. Dstfel au r&)as M8 de ite)i de con'inut.
Du fost ad&uga'i 70 pentru o scal& de ZraritateZ )enit& a se)nali.a tendin'a de a disi)ula sau de a
r&spunde negliJent.
"escrierea scalelor testului
7. Impulsive 1ensation 1ee;ing, 2)pSS, 78 ite)i% #%u'area sen$a*e R
m"uls('a'e =lips& de planificare>
Factori.area a condus la 2 factori% 2te)ii de i)pulsivitate% descriu o lips& de planificare #i
o tendin'& de a ac'iona i)pulsiv, f&r& s& se g*ndeasc&.
2te)ii de c&utare a sen.a'iei, descriu o nevoie general& de eCcitare, o preferin'& pentru
situa'ii i)predicti-ile #i prieteni #i nevoia de schi)-are #i noutate. @U apare nici o
)en'ionare a activit&'ilor specifice precu)% -&utura, utili.area drogului, seCualitate,
sporturi riscante.
2. 6euroticism 3 An-iet7 1cale @3DnC, 78 ite)i
2te)ii descriu o condi'ie de tul-urare e)o'ional&, tensiune, ,ngriJorare, tea)&,
indeci.ie o-sesiv&, lipsa de ,ncredere ,n sine #i sensi-ilitate la critic&. Dnali.a factorial&
indic& un singur factor.
3. Aggresion 3 <ostilit7, Agg3<ost, 78 ite)i
Ku)&tate dintre ite)i descriu tendin'a spre eCpri)are ver-al& agresiv&+ al'ii indic& un
co)porta)ent -rutal, nechi-.uit sau antisocial, r&.-un&tor #i dispre'uitor, un te)pera)ent
viu #i )anifest*nd ner&-dare fa'& de ceilal'i. Scala este o)ogen& anali.a indic*nd un
singur factor.
N. Activit7 Dct. , 7F ite)i% a#'(sm 7eneral R e&or' -n mun#%
783
Scala cuprinde dou& grupe de ite)i% pri)ul se refer& la nevoia de activitate, ner&-dare
#i nelini#te c*nd nu are ni)ic de f&cut+ al doilea, indic& preferin'a pentru )unc& grea #i
provocativ&, #i )ult& energie investit& ,n )unc& #i alte sarcini.
B. 1ocia#ilitate S4, 7F ite)i% "e're#er 4 "re'en R $olare< n'oleran*%
Dnali.a factorial& indic& un grup de ite)i care descriu pl&cerea pentru petreceri )ari,
interac'iuni la petreceri #i de a avea )ul'i prieteni.
Dl doilea factor o-'inut indic& o intoleran'& pentru i.olare social& #i pl&cerea pentru
activit&'i solitare la introver'i.
Raritatea, 70 ite)i. @u constituie o scal& te)pera)ental& dar poate fi folosit& pentru a
eli)ina su-iec'ii care au r&spuns f&r& griJ& pentru adev&r. 2te)ii scalei sunt ,n )aJoritate scora'i
0Ddev&rat1, iar con'inuturile lor sunt de.ira-ile social sau eCagerate #i i)pro-a-il de a fii
considerate Zadev&ratZ de orice o). MaJoritatea scorurilor sunt 0 sau 7+ doar N[ dintre su-iec'i
scorea.& peste de 3 puncte, deci re.ultatul poate fi utili.at ca o li)it& pentru ,nregistr&rile cu
se)n de ,ntre-are.
?.E. In(en'arul Sensa'on SeeHn7 Arne'< AISS
5estul lui Drnet, D2SS 3 5he Drnett 2nventor4 of Sensation SeeAing, )&soar& o
di)esniune a te)pera)entului conceptuali.at& de M.TucAer)ann, Sensation SeeAing, SS.
Dceast& di)ensiune, a#a cu) o re'ine testul pre.ent, este descripti-il& ,n esen'& ca% nevoia pentru
eCperien'e #i sen.a'ii variate, noi, co)pleCe #i dorin'a de a3#i asu)a riscuri fi.ice #i sociale de
dragul unor ase)enea eCperien'e =78F8>. /ercet&rile au de)onstrat rela'ia dintre SS #i%
co)porta)entele de risc, practici de condus periculoase, o diversitate de eCperien'e seCuale,
utili.area alcoolului, utili.area drogurilor, i)plicarea ,n infrac'iuni )inore. "a.a -iologic& a fost
deter)inat& printr3o serie de cercet&ri, descoperindu3se corela'ii ,ntre tendin'a de SS #i cre#terea
r&spunsurilor neurologice, precu) #i nivelele cresc*nde de testosteron. S3a cercetat, de ase)enea,
rolul sociali.&rii ,n )odularea tendin'ei -iologice naturale de a c&uta sen.a'ii.
/ele dou& su-scale ale chestionarului, intensitate #i noutate au fost de.voltate pe -a.a
teoriei de )ai sus #i ite)ii au fost selecta'i pe -a.a anali.ei factoriale.
S3au de.voltat cercet&ri pentru a de)onstra corelarea celor doi factori ai SS par s&
corele.e cu co)porta)ente sociale precu)% atingerea unor po.i'ii de lider =intensitatea crescut& a
eCperien'ei tr&ite>, felul profesiunii alese de individ, =profesiile difer& din perspectiva gradului de
noutate #i intensitate pe care ,l i)plic&>+ reali.&rile ,nalte din unele do)enii = pl&cerea pentru
intensitate poate fi reflectat& ,n a-ilitatea de a r&)*ne echili-rat ,n situa'ii ,nalt stresante, iar
dorin'a pentru noutate poate fi eCpri)at& ca o g*ndire creativ&, divergent&.
E;'n!er
In(en'arul AISS< 'em< 7rla 4 n'er"re'area.
5estul se poate lucra individual sau colectiv. Dd)inistrarea durea.& )aCi) 70 )inute.
>% ru7%m< "en'ru &e#are -n're)are< s% n!#a* #are '" !e r%s"uns ( se a"l#% #el ma )ne%
9% Z! descrie cel mai #ineZ
8% Z! descrie relativZ
6% Z6u m descrie prea #ineZ
3% Z6u m descrie delocZ
&temii testului
78N
7. !)i i)agine. ce interesant ar fis& )& c&s&toresc cu cineva dintr3o 'ar& str&in&.
2. /*nd apa e foarte rece, prefer s& nu intru ,n ea, chiar dac& e o .i dogoritoare.
3. Dac& tre-uie s& a#tept la o coad& lung&, de o-icei a) r&-dare.
N. /*nd ascult )u.ic&, ,)i place s& fie dat& tarel
B. /*nd pornesc ,ntr3o c&l&torie ,)i place s&3)i fac c*t )ai pu'ine planuri dinainte #i s& iau
lucrurile a#a cu) vin.
9. @u )& uit la fil)ele despre care se spune c& sunt ,nfrico#&toare sau cu )ult suspans.
F. /red c& este distractiv #i eCcitant s& )& produc sau s& vor-esc ,n fa'a unui grup.
M. Dac& )3a# duce ,ntr3un parc de distrac'ii, )i3ar place s& )erg pe role sau alte vehicule rapide.
8. Mi3ar place s& c&l&toresc ,n locuri str&ine #i ,ndep&rtate.
70. @iciodat& nu )i3ar face pl&cere s& Joc Jocuri de noroc pe -ani, chiar dac& )i3a# putea per)ite
acest lucru.
77. Mi3ar fi pl&cut s& fiu unul dintre eCploratorii unui p&)*nt necunoscut.
72. !)i place un fil) ,n care sunt o )ul'i)e de eCplo.ii #i ur)&riri cu )a#ini.
73. @u3)i plac )*nc&rurile eCtre) de fier-in'i #i condi)entate.
7N. !n general, lucre. )ai -ine su- tensiune.
7B. !)i place adesea s& a) televi.orul sau radioul deschis ,n ti)p ce fac altceva, cu) ar fi citit
sau cur&'enie.
79. Dr fi interesant de v&.ut un accident de )a#in&.
7F. /*nd e#ti la restaurant, cred c& este cel )ai -ine s& co)an.i un fel de )*ncare cunoscut.
7M. !)i place ce si)t c*nd stau la )arginea unui loc ,nalt #i privesc ,n Jos.
78. Dac& ar fi posi-il s& vi.ite. luna sau o alt& planet& pe gratis, a# fi printre pri)ii care s3ar
,nscrie.
20. !)i dau sea)a c*t de eCcitant tre-uie s& fie s& te afli ,n plin& lupt& ,n ti)pul unui r&.-oi.
6(2<D
1cala de noutate% 7,3,B,F,8,77,73,7B,7F,78
1cala de intensitate% 2,N,9,M,70.72.7N.79.7M.20
PunctaJe% DN, "3, /2, D7+ pentru ite)ii 2,3,9,70,73,7F cheia este inversat&
Pentru scala ,n ,ntregi)e% )ini)u)% 20 puncte 3 )aCi)u)% 790 puncte
Pentru a constitui un etalon se calculea.& )edia #i a-aterea standard pentru ,ntreg lotul de
su-iec'i pe care aplica'i testul.
Se aplic& for)ula 5 pentru etalonarea ,n nor)e standard%
5 a B0 ^ 70 E a-aterea standard C =nota -rut& 3 )edia>
Dstfel, se poate vedea pentru fiecare su-iect dac& nota sa este deasupra sau dedesuptul )ediei ,n
ceea ce prive#te ,ntreaga di)ensiune, sau i)pulsul spre noutate, sau i)pulsul spre intensitatea
sti)ulului.
Tes' !e e(aluare a #uno4'n*elor
7. /u) se pot defini principalele caracteristici ale te)pera)entului ,n raport cu
co)porta)entulW
2. $ste chestionarul 6uilford TucAer)an un chestionar de te)pera)ent stricto sensuW
3. /are sunt scalele chestionarului 6T =enu)era'i cel pu'in B scale din cele 70>W
N. /are este vi.iunea asupra te)pera)entului care l3a condus pe Strelau la construirea S5(W
B. /e )&soar& cele trei scale ale testuluiW
9. /e caracteristic& a te)pera)entului este studiat& #i definit& de M. TucAer)anW
78B
F. /are sunt cei B )ari factori te)pera)entali cuprin#i ,n TVP\W
M. /are sunt cei doi su-factori ai tr&s&turii te)pera)entale evalua'i de D2SSW
=)lo7ra&e
Dngleitner D., 7887, Personalit7 Ps7cholog7: Trends and "evelopment, $urop. Kourn., of
Personalit4, B
Dngleitner D., Strelau K., 7883, Ps7chometric !easures o* Pavlovian Temperament Traits and
C#(ective Personalit7 Tests: a ome#ac; *or attell<7potheses, ,n Froschritte der Differentiellen
Ps4chologie und Ps4chologischen Diagnostic, D."artusseA, M. D)elang, >eds>. Hogrefe,
6ottingen
Drnett K., 788N, Sensation SeeAing% D @e: /onceptualisation and a @e: Scale, Personalit4 a-d
2ndividual Differences, fe-r.
Minulescu M., Strelau K., Dngleitner D., 788N, onceperea i e-perimentarea variantei
romNneti a testului de msurare a caracteristicilor #azale energetice a personalitii, S5(32,
/onferin'a na'ional& de psihologie,
Strelau K., 78M3, Temperament, Personalit7, Activit7, Dcade)ic Press, <ondon
Strelau K =ed>, 78MB, Temperamental $asis o* $ehaviour, S:etsand Teitlinger, <isse
Strelau K., 78M8, The regulative Theor7 o* Temperament as a Result o* )ast3:est In*luence, ,n
TucAer)an M, 78F8, 1ensation see;ing: $e7ond the Cptimal =evel o* Arousal, $rl-au),
Hillsdale @e: Kerse4
Strelau K., Ta:ad.Ai "., 7883, The Formal haracteristics o* $ehaviour3Temperament
Inventor7, F$TI: Theoretical Assumptions and 1cale onstruction, $urop. Kourn. of
Personalit4, F
Strelau K., Dngleitner D., =eds>, 7887, )-plorations in Temperament, International Perspectives
on Theor7 and !easurement, Plenu) Press, @e: ;orA
Strelau K., $lias. D., 788N, Temperament Ris; *actors *or T7pe A $ehaviour Pattern in
Adolescents, ,n Prevention and earl4 2nterventions, Q.". /are4, S./. McDevitt =eds.>,
"runnerEMa.el Pu-l., @e: ;orA
TucAer)an M., Vuhl)an D.M., Koire)an K., 5eta P., Vraft M, 7883, A comparison o* the three
structural models *or personalit7: The #ig three, the #ig *ive and the alternative *ive, Kournal of
Personalit4 and Social Ps4cholog4, 9B, FBF F9M
TucAer)an M., 788N, $ehavioral )-pressions and $iosocial $ases o* 1ensation 1ee;ing,
/a)-ridge Univ. Press
789
GLOSAR
A!a"'%r #ara#'ers'#e, con'inutul acestora este for)at at*t de personalitate, c*t #i de cultur&,
adapt&rile nefiind altceva dec*t caracteristicile do-*ndite ce constituie eCpresia fenotipic& a
tr&s&turilor. (epre.int& deci acele o-iceiuri, atitudini, deprinderi, valori, )otive, roluri, rela'ii
care definesc 0identitatea conteCtuali.at&L, persoana pus& ,n conteCtul interrela'iilor ,n care s3a
for)at #i evoluea.&. !ntre tendin'ele -a.ale #i adapt&rile caracteristice ce constituie eCpresia
direct& a personalit&'ii au avut loc #i au loc )ereu procese dina)ice responsa-ile de un anu)e
i.o)orfis). 2ndividul intr& ,n via'& cu anu)ite dispo.i'ii particulare, c&rora li se d& culoare local&
#i sens prin cultura prevalent&, prin inter)ediul proceselor de de.voltare care creea.& acest
i.o)orfis).
a7rea)l'a'ea, ca di)ensiune pregnant interpersonal&. Dspectele centrale ale factorului sunt%
altruis)ul, un co)porta)ent cooperant, si)patetic #i de aJutorare a altora, cu tendin'a de a3i
considera pe ceilal'i la fel de si)patetici #i gata s& le ofere spriJinul.
anal$a "ro&lulu, profilul unei persoane ,n sensul unei pre.ent&ri generale a tr&s&turilor de
personalitate #i a caracteristicilor pre.ente la acea persoan&, relativ la un set de nor)e construite
fa'& de o popula'ia de referin'&. Dnali.a poate lua for)a unui profil ca atare ,n care datele sunt
pre.entate ,n for)& grafic& =ca ,n ca.ul testelor /.P.2 sau M.M.P.2.> sau poate avea for)a )ai
general& a unei pre.ent&ri a caracteristicilor individului sau a tr&s&turilor ,n for)& su)ar&. =DP
MB>
anal$% !e 'em, anali.a ,n detaliu a ite)ilor individuali ai unui test sau chestionar cu scopul de a
evalua fidelitatea #i validitatea fiec&ruia+ anali.ele se centrea.& pe con'inutul ite)ilor #i pe for)a
acestora #i se pot desf&#ura cantitativ sau calitativ, sta-ilind c*t contri-uie efectiv fiecare la
fidelitatea general& #i validitatea testului. Dnali.a calitativ& se preocup& #i de aspecte precu)
a)-iguitatea, dificultatea, etc.
anal$% &a#'oral%< )etod& statistic& ce ,ncearc& s& pun& ,n eviden'& factorii co)uni unui
ansa)-lu de varia-ile care au ,ntre ele anu)ite corela'ii. Dnali.a re.ultatelor o-'inute prin
ad)inistrarea )ai )ultor teste )entale.
anan#as', dup& Vahn, 782M, ter)en utili.at pentru si)pto)atologia o-sesiv 3 co)pulsiv&.
DvantaJul utili.&rii ei este c& se evit& s& se i)plice ,n )od eronat o coneCiune ,ntre acest tip de
personalitate #i tul-ur&rile o-sesionale+ ,n sens diagnostic, tip de personalitate hipereCact&, care
se distinge prin lipsa capacit&'ii de refulare, con#tiincio.itate #i serio.itate eCagerate
anormal, care se ,ndep&rtea.& de nor)& au nor)al+ poate se)nifica devia'ii pur cantitative ,n
anali.ele statistice dar #i )odele de co)porta)ent deviante ale indivi.ilor. Dificultatea
deli)it&rii nor)alului de anor)al porne#te din tendin'a de a avea grani'e de nor)alitate definite
de una sau alta dintre teoriile asupra personalit&'ii% de eCe)plu, ,n vi.iunea psihanalitic& clasic&
ho)oseCualitatea este privit& ca anor)alitate, contrar teoriilor privind ,nv&'area social&. $Cist& o
tendin'& dea utili.a ter)eni precu) neadaptare, neaco)odare, deviant ,n leg&tur& cu evaluarea
unui individ considerat, respectiv ,l evalu&) ,n func'ie de )&sura ,n care pute) vor-i de un
co)porta)ent adaptativ #i nu pentru a3l eticheta pur #i si)plu. =DP MB>
a''u!n, /attell are o vi.iune )ai larg& asupra atitudinilor consider,nd c& ele repre.int& at*t
interesele =opinii> unui individ c*t #i e)o'iile #i co)porta)entul s&u fa'& de o persoan&, o-iect
sau eveni)ent
)or!erlne, ter)enul este cel )ai frecvent utili.at pentru a diagnostica o ga)& larg& de tul-ur&ri
de personalitate #i retard )ental+ diagnosticul de tul-urare de tip -orderline se refer& la situa'ia
78F
unei persoane care ,n )od cronic Ztr&ie#te pe grani'&Z, ,ntre o func'ionare nor)al&, adaptativ& #i o
di.a-ilitate psihic& real&. De o-icei ,n co)porta)ent apar o serie de insta-ilit&'i f&r& tr&s&turi
clare =de eCe)plu, rela'iile interpersonale tind s& fie insta-ile, afectele se schi)-& dra)atic #i
inadecvat, i)aginea de sine poate fi tul-urat&, ,n )od curent apar ie#iri de furie, acte i)pulsive
care aJung s& fie auto3distructive, co)pulsia spre Jocuri de noroc, stare apatie ende)ic& etc.>.
#a'e7or nosolo7#e, se refer& la categorii de -oli+ r&d&cina cuv*ntului provine din greac& cu
sensul de -oal&+ nosologia este o descriere siste)atic& #i o clasificarea -olilor.
#5es'onar !e "ersonal'a'e, ,n sens larg, un set de ,ntre-&ri 3ite)i care se refer& la o te)&
=aspect al personalit&'ii> sau un grup de aspecte ,nvecinate acesteia+ ,n sens specific, un
instru)ent de evaluare standardi.at
#l(a:, proces prin care o structur& ,#i pierde unicitatea #i este ,nlocuit& prin dou& structuri par'iale
sau )ai )ulte. !n psihiatrie este sinoni) cu disocierea, dedu-larea personalit&'ii
#lus'er, ,n anali.a factorial& denu)e#te un grup de varia-ile care au corela'ii )ai ,nalte una cu
cealalt& dec*t fa'& de alte varia-ile+ ,n sens larg, denu)e#te orice grup de o-iecte sau eveni)ente
care su-iectiv, par s& ai-& o apartenen'& co)un&
#om"or'amen' n'er"ersonal, pentru 6ough, personalitatea unui individ se relev& ,n cadrul
co)porta)entului acestuia ,n rela'ia cu alt& sau alte persoane.
#on#e"'e "o"ulare< ter)en prin care 6ough se refer& la cuvintele pe care oa)enii o-i#nui'i le
utili.ea.& curent pentru a se referi la evalu&ri sau descrieri de co)porta)ent
#on!*onare, ,n genere, ceea ce depinde de altceva. ,n studiile de condi'ionare descrie un
r&spuns care a fost f&cut dependent de un sti)ul ini'ial neutru. 5er)enul original al lui Pavlov de
refleC condi'ionat, este denu)it ,n pre.ent r&spuns condi'ionat
#on4'n#o$'a'ea, Do)eniul acestui factor se refer& la autocontrol, su- aspectul capacit&'ii de
autoorgani.are, ,ndeplinire a ,ndatoririlor, planific&rii+ sunt persoane care ,#i definesc #i ur)&resc
scopurile, hot&r*'i #i cu voin'a for)at&.
#on'nuum, ter)en care se refer& la di)ensiunile pe care poate varia o caracteristic& distinct& de
co)porta)ent ,ntre dou& eCtre)e sau poli =de eCe)plu continuu)3ul eCtraversie 3 introversie>+
se aplic& at*t unor di)ensiuni fi.ice c*t #i unor di)ensiuni su-iective care pot face o-iectul unei
evalu&ri de gradient.
#on(erse, transfor)area unei e)o'ii, a unui efect refulat ,n )anifestare de patologie so)atic&.
!e&ens%, reac'ie o-i#nuit& tipic&, incon#tient&, natural& de autoprotec'ie fa'& de anCietate
!es#5!ere, ele)entele care apar ,n cercet&rile e)pirice ale lui /osta #i Mc/rae legate de acest
superfactor sunt% i)agina'ia activ&, sensi-ilitatea estetic&, aten'ia pentru via'& #i si)'&)intele
interioare, preferin'a pentru varietate, curio.itatea intelectual&, independen'a ,n )odul de a g*ndi
lucrurile. Dceste aspecte nu se asocia.& ,n )od necesar cu educa'ia sau cu inteligen'a general&+
de aceea, autorii prefer& denu)irea de 0deschidereL.
!e(an*%< orice )odel de co)porta)ent care este evident diferit de standardele acceptate ,n
cadrul societ&'ii+ desigur defini'ia con'ine puternice accente din do)eniul etic3)oral #i. folosirea
ter)enului se face specific*nd for)a respectiv& de devian'&. =DP MB>
!e$(ol'are, se refer&, specific pentru personalitate, la procesul de schi)-&ri care are loc de3a
lungul ,ntregii vie'i a individului+ Prin schi)-are ne referi) ,n acest conteCt la )odific&ri
calitative sau cantitative ,n structur& #i func'ionare. =DP MB>
!e$(ol'%r "arano#e, $Cpresie a unei legi psihologice potrivit c&reia tendin'ele afective supuse
oscil&rii ,ntre doi poli cresc ,n ase)enea )&sur&, ,nc*t senti)ente ne,nse)nate se transfor)& ,n
afecte profunde.
78M
!a7nos'# !&eren*al, diagnosticul care are ca scop diferen'ierea ,ntre dou& sau )ai )ulte -oli
sau tul-ur&ri si)ilare pe carele pre.int& un individ. $Ctins, a aJuns s& fie folosit pentru a distinge
,ntre condi'ii de )ulte feluri ,n psihologia social& #i ,n studiul personalit&'ii.
!mensune< orice tr&s&tur& psihologic& ce poate face o-iectul unei cuantific&ri, sau orice scal&
construit& la care pot fi raporta'i indivi.ii.
!nam#a "ersonal'%*, studiul aspectelor dina)ice, co)pleCe, interactive ale )otiva'iei,
e)o'iei sau co)porta)entului =DP MB>
!s'al, dep&rtat+ de eCe)plu, ,n percep'ie, sti)ul distal
!s'me, tul-urare de reglare a dispo.i'iei
!$a)l'a'e, ,n general, orice incapacitate de a reali.a o anu)it& func'ie+ poate fi utili.at pentru
disfunc'ii congenitale sau pentru func'ii pierdute datorit& unor trau)e, -oli, etc. Di.a-ilitat
se)nific& faptul c& persona sufer& de o anu)e di.a-ilitate. Datorit& )ultor conota'ii negative
constituite ,n Jurul cuv*ntului handicap 3 handicapat, se prefer& dese)narea prin di.a-ilitat.
em"r#< aspect care decurge din taton&ri practice, neghidate de un scop sau de un cadru teoretic.
er7, energie la dispo.i'ia co)porta)entului, tr&s&turi surs& constitu'ional& cu ac'iune per)anent&
eu< sediul #i ansa)-lul )otiva'iilor #i actelor unui individ care condi'ionea.& adaptarea sa la
realitate, ,i satisface tre-uin'ele #i re.olv& conflictele datorate unor dorin'e vs. condi'ii
inco)pati-ile.
eul,
e;'ra(erse, tr&s&tur& de -a.& a personalit&'ii care i)pri)& anu)ite caracteristici persoanei%
eCtravertul apare socia-il, se si)te ,n largul s&u printre oa)eni #i grupuri )ari, este afir)ativ,
activ, vor-&re'+ ,i place ceea ce este eCcitant, sti)ulativ, are o dispo.i'ie general& vesel&, energic&
#i opti)ist&.
&a#'or !e "ersonal'a'e< caracteristicile i)plica'iei #i investi'iilor psihice ,n co)porta)ente #i
activit&'i. Factorul repre.int& o clusteri.are statistic& de ite)i o-'inut& ,n ur)a derul&rii unei
anali.a factoriale, a c&rei consisten'& #i denu)ire psihologic& necesit& o activitate speciali.at&.
&a#'or 7eneral< &a#'or !e 7ru"< &a#'or s"e#&#< &a#'or !e eroare, sunt nivele ale anali.ei
factoriale care, din perspectiva teoriei lui $4sencA corespund tipului de personalitate, tr&s&turii de
personalitate, deprinderilor sau r&spunsurilor ha-ituale #i, respectiv, r&spunsurilor specifice unui
su-iect.
&a#'or, ,n general, orice aspect care are o influen'& cau.al& asupra unui feno)en+ prin eCtindere,
factorul este o varia-il& independent&. !n statistic&, un produs al anali.ei factoriale, nu)ere ,ntr3o
)atrice factorial&+ anali.a factorial& ideal& identific& un nu)&r )ic de factori fiecare ortogonal
fa'& de ceilal'i. Factorii care apar ,n ur)a anali.ei factoriale tre-uie s& fie eCa)ina'i su-iectiv
pentru a deter)ina dac& repre.int& di)ensiuni psihologice evidente. $Cist& o tendin'& )ai ales
c*nd tehnica anali.ei factoriale se aplic& inventarelor de personalitate, s& se identifice factorii
care apar cu tr&s&turile. Strict vor-ind, factorul nu este o tr&s&tur&+ tr&s&tura este inferat& pornind
de la factorul o-'inut, repre.int& o regularitate su-iacent& -a.ei de date de la care s3a pornit, astfel
c& cei doi ter)eni, tr&s&tur& #i factor nu tre-uie considera'i sinoni)i. Pentru a putea s& sta-ili) o
tr&s&tur& valid& ave) nevoie de infor)a'ii adi'ionale. =DP MB>
&eno'"< totalitatea ,nsu#irilor, caracteristicilor #i tr&s&turilor, a structurilor func'ionale do-*ndite
,n cursul de.volt&rii persoanei su- influen'a factorilor ce au ac'ionat asupra sa.
&un#*e !omnan'%, este func'ia cea )ai de.voltat&, func'ia nu)&rul unu. $ste func'ia care
r&spunde pri)a c*nd te afli ,n fa'a unei infor)a'ii noi. $ste #i cea )ai fa)iliar&.
7eno'"< ansa)-lul caracteristicilor ereditare trans)ise prin inter)ediul celulelor ger)inale
=cadrul genetic> ,n afara oric&ror influen'e peristaltice =de )ediu>.
788
5s'ron#, ,nclina'ie spre dra)ati.area situa'iilor, spre eCpri)area e)fatic& a senti)entelor #i
spre faptul c& producerea de si)pto)e necesit& pre.en'a unui al treilea spectator #i este ,nso'it&
de o relativ& indiferen'& ,n privin'a lor.
!eo7ra&#, un siste) sau teorie psihologic& orientat spre concret, individual, unic =DP MB>
!eosn#rase, define#te dispo.i'ia individului de a organi.a, prin #i pentru el ,nsu#i, date #i fapte
identice, dup& dispo.i'iile sale personale, afective sau cognitive. De eCe)plu, )aJoritatea
gre#elilor de li)-aJ se datorea.& co)porta)entelor ideosincrasice. DP 87>
ma7nea !e sne, ca o su-divi.iune a adapt&rilor caracteristice persoanei. (&spunsurile la
chestionarul de personalitate sunt legate cel )ai )ult #i, desigur, cel )ai direct, de acest nivel al
i)aginii de sine. 2)aginea de sine nu este un aspect singular ci o organi.are de idei, un )odel de
percepere legat& de eul propriu. Sdat& sta-ili.at&, i)aginea de sine furni.ea.& un ecran sau un
filtru prin care este perceput, v&.ut, evaluat sau ,n'eles orice altceva. Felul cu) se percepe ce
si)te despre sine o persoan& este, ,n ulti)& instan'&, influen'at de o )ultitudine de eCperien'e
tr&ite acas&, la #coal&, ,n diferite grupuri sociale din care face parte.
n&luen*e< su-iectul crede c& este supus unei for'e interne sau eCterne care3i diriJea.& g*ndurile, ,i
)odulea.& senti)entele #i ,i co)and& actele sau co)porta)entul.
n'e7rare< ,n sens larg, procesul de a coordona #i unifica ele)ente separate ,ntr3un ,ntreg.
Principiu de organi.are ce se aplic& la structuri cu ele)ente ordonate ierarhic, nivelele superioare
eCercit& un control asupra celor inferioare. !n psihologie, ter)enul este aplicat, ,n sens larg,
descriptiv, oric&rei conduite ale c&rei ele)ente sunt clar su-ordonate unui scop finali.at, oric&rei
ac'iuni inten'ionate. =DP MB>
n'e7rarea "ersonal'%*, ter)en care se refer& la coordonarea, organi.area sau unificarea unor
tr&s&turi separate, a unor dispo.i'ii de co)porta)ent, )otive sau e)o'ii care constituie
personalitatea unui individ+ situa'ia invers&, este denu)it& de.integrarea personalit&'ii =DP MB>
n'errela* !nam#e, ter)en aplica-il oric&rui tip de rela'ii u)ane ,n care )ai )ulte aspecte se
,ntrep&trund #i interrela'ionea.& astfel ,nc*t schi)-area care apare la o persoan& va avea efecte
asupra celeilalte persoane+ !nam# este un ter)en care ,n )od specific se refer& la )otiva'ie
=(.S.Qood:orth>, procese incon#tiente =S.Freud, /.6.Kung> #i c*)puri co)pleCe de for'&
psihologic& =V.<evin>.
n'roe#*e, )ecanis) psihologic incon#tient de ,ncorporare i)aginar& a unui o-iect =sau a unei
persoane>, care const& ,n a prelua o c*t )ai )are parte din lu)ea eCterioar& #i a atri-ui sinelui
calit&'ile reale sau presupuse ale o-iectului.
n'u*e< sesi.area direct& a ele)entelor organi.ate spontan ,ntr3un ansa)-lu deter)inat. /.6.
Kung face din ea o func'ie funda)ental& a psihicului, datorit& c&reia, ,n )od su-it, un con'inut ne
este pre.entat su- o for)& definitiv&, f&r& ca noi s& #ti) cu) s3a aJuns aici.
me'o!%, ansa)-lu de proceduri, de)ersuri sau reguli adoptate ,n conducerea unei cercet&ri. !n
)ultiplele do)enii aplicative ,n psihologie s3au de.voltat )etode care trasea.& )odalit&'i de
interac'iunea practicianului cu persoanele studiate sau asupra c&rora se intervine+ vor-i) de
)etoda o-serva'iei, )etod& de grup, )etod& glo-al& sau analitic&, )etod& nondirectiv&, )etod&
co)porta)ental& etc. $ste esen'ial s& se raporte.e faptele o-servate la )etodele utili.ate pentru
studiu. =DP 87>
mo!el, ,n engle.& #i uneori preluat ad litera) ,n li)-a ro)*n& Z"a'ernZ, se refer& fie la un )odel
sau un e#antion, fie la o configura'ie sau grupare de p&r'i sau ele)ente cu o structur& coerent&.
Dnali.a de patern este o tehnic& statistic& prin care se ,ncearc& descoperirea setului de ite)i de
test care au o Zapartenen'&Z co)un&. =DP MB>
mo!ele #r#um"le;e =structurale>, )odele co)pleCe, cu o natur& geo)etric& su- aspectul
repre.ent&rii spa'iale, ,n care vectorii tr&s&turilor sunt caracteri.a'i de po.i'iile lor unghiulare ,ntr3
200
un spa'iu -idi)ensional sau tridi)ensional. Modelele circu)pleCe, prin natura lor, dau o )ai
)are #ans& de identificare a unor clusteri de tr&s&turi care sunt, din punct de vedere se)antic,
coe.ive. S etap& ulterioar& a fost de a integra to'i superfactorii #i )odelele circu)pleCe ,n
adev&rate )odele geo)etrice, cu )ai )ult de dou& di)ensiuni.
ne(ro'sm, definit ca sta-ilitate e)o'ional& E adaptare fa'& de nevrotis) E neadaptare =/osta,
Mc/rae, 7882>. 5endin'a general& de a tr&i afecte precu) tea)a, triste'ea, Jena, )*nia, vinov&'ia,
de.gustul repre.int& )ie.ul acestui factor
ne(ro$%, define#te o tul-urare de personalitate sau )ental& care nu se datorea.& unei disfunc'ii
neurologice sau organice cunoscute+ ter)enul poate fi folosit descriptiv pentru a denu)i un
si)pto) sau grup de si)pto)e legate+ etiologic pentru a indica rolul cau.al Jucat de un conflict
incon#tient care evoc& anCietate #i conduce la un )ecanis) de ap&rare ce produce ,n ulti)&
instan'& si)pto)ul o-servat. !n ulti)ii ani s3au produs dou& )odific&ri se)nificative ,n utili.area
ter)enului% utili.area denu)irii de tul-urare nevrotic& ca un ter)en generic pentru orice
tul-urare )ental& de durat&, ter)en relativ neutru ,n privin'a factorilor etiologici+ eli)inarea
ter)enului din diagno.a psihiatric&, aco)paniat& de o re3atri-uire a variatelor tipuri anterior
recunoscute de nevro.e unor altor clasific&ri diagnostice. =DP MB>
nomo'e'#, un siste) sau teorie psihologic& orientat& spre a-stract, universal sau general=DP MB>
nor)al
normal, ,n sens larg se refer& la ceea ce deriv& dintr3o nor)&+ ,n sens psihologic specific, se
refer& la condi'ia psihologic& de non3-oal&, a-sen'& a tul-ur&rilor )entale, a retardului )intal sau
a altor disfunc'ii psihologice
or7an$area 'r%s%'urlor, un ter)en care se refer& la un set ipotetic de interrela'ion&ri ,ntre
diferitele tr&s&turi de personalitate ale unei persoane
or'o7onal, ,n unghi drept% caracteristica unui set de varia-ile din cadrul unui eCperi)ent
independente ,ntre ele. Solu'ia ortogonal& se aplic& ,n anali.a factorial& ,n care aCele ce
repre.int& factorii su-idiari se situea.& astfel c& au o po.i'ie ,n unghi drept unul fa'& de cel&lalt+
,ntr3o astfel de solu'ie, factorii nu corelea.&. 5r&s&tura ortogonal&% ,n )atricea de anali.&
factorial&, orice tr&s&tur& care este independent& de oricare alta.
"a'ern< ter)en apropiat de cel de structur&, de for)&, configura'ie, tip, )odel, sche)&, )atrice.
2ndic& at*t structura organic&, fi.ic&, c*t #i cea co)porta)ental&.
"er#e"ere so#al%< ,n sens larg, orice aspect al perceperii care con'ine un ele)ent social+
ter)enul este utili.at ,n general relativ capacitatea unui individ de a fi con#tient de
)&sura ,n care co)porta)entul altora le relev& )otivele, atitudinile, reac'iile
interioare+ la 6ough define#te )odul ,n care, prin eCperi)entare, este perceput& de
anturaJ o persoan& care pre.int& o accentuare a uneia sau alteia dintre di)ensiunile
de personalitate ale /.P.2.
personalitate psihopat&, o tul-urare de personalitate caracteri.at& de a)oralitate, lips& a
afectivit&'ii #i un sc&.ut sens al nelini#tii #i vinov&'iei legate de ,nc&lcarea legilor+ o eCtre) de
larg& ga)& de co)porta)ente eChi-ate de persoane=DP MB>
"re&ern*a EDI, descrie orientarea eului spre lu)ea eCterioar&, eCtraversie, fa'& de orientarea
co)ple)entar& spre lu)ea interioar&, introversie
"re&ern*a PP, i)plic& pro-le)a )odului cu) a-orde.i ra'ional sau ira'ional datele de infor)a'ie
asupra realit&'ii interioare sau eCterioare
"re&ern*a SDN, descrie )odul cu) este perceput& infor)a'ia
"re&ern*a TD/< indic& felul cu) ia eul deci.iile.
"rmn7, preg&tirea unui siste) de func'ionare+ utili.at ,n activitatea psihologic& pentru a se
referi la faptul c& un ani)al care a r&spuns anterior unei sti)ul&ri electrice craniene, poate s& nu
207
reu#easc& s& r&spund& ulterior dac& nu i se d& una sau )ai )ulte sti)ul&ri de tip pri)ing. !n
studiul ,nv&'&rii se refer& #a pre.entarea unei eCperien'e specifice care face un ani)al )ai
sensi-il sau )ai apt s& r&spund& la o ga)& larg& de sti)uli.
"ro&l !e "ersonal'a'e, pre.ent&ri generale ale tr&s&turilor de personalitate #i a caracteristicilor
pre.ente la acea persoan&, relativ la un set de nor)e construite fa'& de o popula'ia de referin'&+ ,n
profil datele sunt pre.entate ,n for)& grafic& =ca ,n ca.ul testelor /.P.2 sau M.M.P.2.> sau acesta
poate avea for)a )ai general& a unei pre.ent&ri a caracteristicilor individului sau a tr&s&turilor ,n
for)& su)ar&. =DP MB>
"ro7no$%, o predic'ie privind cursul sau re.ultatul unui proces, fie el psihologic, educa'ional,
)etodologic, etc. =DP MB>
"ro;mal< apropiat, de eCe)plu sti)ul proCi)al
"s5o!a7no$%, ,n )od specific, se refer& la proceduri de diagnosticare a anor)alit&'ilor
psihologice, a tul-ur&rilor )entale etc. Mai general, ter)enul este folosit pentru orice procedur&
de evaluare psihologic& sau de personalitate. 5er)enul de psihodiagnostic se refer& la orice
tehnici valide de evaluare a personalit&'ii prin interpretarea )odelelor de co)porta)ent, inclusiv
a celor non3ver-ale. =DP MB>. !n vi.iunea autorilor a)ericani /osta #i Mc /rae este un proces
siste)atic care are dou& etape% 7. o-serv&) )odele de co)porta)ent #i de tr&ire =adesea prin
autodescrieri o-'inute de la su-iect> #i 2. face) evalu&ri privind tr&s&turile de personalitate care
ar putea deter)ina aceste regularit&'i, aceste tipuri sau )odele de co)porta)ent. Dac&, a#a cu)
este firesc, ne pune) pro-le)a validit&'ii unor astfel de evalu&ri, o-serv&) c&, ase)eni
evalu&rilor cotidiene, #i evalu&rile psihodiagnostice suport& influen'a unor aspecte care le
relativi.ea.&. ?aloarea eCplicativ& a tr&s&turilor de personalitate depinde de )&sura ,n care
certific&, pe de o parte, sta-ilitatea lor ,n ti)p, ceea ce d& posi-ilitatea de a se face predic'ii pe
ter)en lung #i, pe de alt& parte, sunt argu)ente ce indic& o dina)ic& de la specific spre general #i
din nou spre specific.
"s5oln7(s'#%, un do)eniu creat ,n anii B0 ai secolului HH, ,n care centrarea este pe studiul
co)porta)entelor care sunt lingvistice. Datorit& u-icuit&'ii co)porta)entului ver-al u)an )ulte
pro-le)e psiholingvistice e)erg ,n arii precu) psihologia cognitiv&, )e)orie, procesarea
infor)a'iilor, sociolingvistic&, neuropsihologie, psihologie clinic&. !n do)eniul teoriilor
personalit&'ii una din direc'iile cele )ai fructuoase de cercetare conte)porane ,n studiul
regularit&'ilor ,n evaluarea co)porta)entului #i personalit&'ii.
"s5ome're, se refer& la )&surarea a ceea ce este psihologic, respectiv aplicarea principiilor
)ate)atice #i statistice datelor din psihologie+ )ai specific, se refer& la testarea )ental&
inclu.*nd evaluarea personalit&'ii, evaluarea inteligen'ei, deter)inarea aptitudinilor etc.
"s5o"a'< ca ter)en general dese)nea.& o tul-urare de personalitate sever& caracteri.at& prin
a)oralitate, lipsa afectelor #i un si)' di)inuat al nelini#tii #i vinov&'iei ,n situa'iile c*nd ,ncalc&
legea.
"s5o"a'olo7e, se refer& la studiul #tiin'ific al tul-ur&rilor )ental+ do)eniul include cercet&ri ,n
do)eniul psihologiei, neurologiei, psihiatriei, endocrinologiei #i far)acologiei. Do)eniul
activit&'ii practice al psihologilor clinicieni ,n terapia tul-ur&rilor )entale.
"s5o'#, se refer& la tul-urare psihotic&, o condi'ie sever& de origine organic& sau e)o'ional& a
c&rei si)pto)e clasice includ ilu.ia, halucina'ia, co)porta)ente regresive severe, vor-ire
incoerent&, dispo.i'ii dra)atic neadecvate+ folosit ,n co)-ina'ie cu alt ter)en diagnostic, se
refer& la condi'ia ,n care unul dintre si)ptoa)ele care caracteri.ea.& -oal& psihic& are
caracteristici care se asea)&n& )ult cu o psiho.& =de eCe)plu, depresie psihotic&>.
202
re&ulare, feno)en psihic incon#tient de ap&rare a eului, prin inter)ediul c&ruia senti)entele,
a)intirile #i e)o'iile peni-ile sau cele care sunt ,n de.acord cu )odelul social al unei persoane
sunt )en'inute ,n afara c*)pului con#tiin'ei ,n structurile su-con#tiente.
s#al% !e e(aluare, instru)ent de cercetare clinic ini'ial, apoi eCtins #i ,n alte tipuri de studii, care
sunt co)pletate de un o-servator clinician av*nd ca o-iectiv% distingerea claselor sau categoriilor
de diagnostic 3 scale diferen'iale+ prevederea unei evolu'ii 3 scale predictive+ descrierea unei st&ri
clinice sau distri-u'iei unei varia-ile ,ntr3o popula'ie 3 scale descriptive. Se deose-esc )ai )ulte
tipuri de scale descriptive% inventarele glo-ale care sunt liste de si)pto)e+ scalele nosografice
glo-ale care furni.ea.& un indice glo-al de patologie, ca de eCe)plu, scala de depresie a lui
Ha)ilton+ scale de sindro) sau poli3di)ensionale. =DP 87>
s#al%, ,n sens general, orice procedur& sau instru)ent folosit cu scopul dea aranJa o-iectele sau
eveni)entele ,n serii progresive+ astfel ca ,n fiecare ca. ,n parte eCist& o regul& pentru a per)ite
atri-uirea unui nu)&r sau unei valori o-iectelor sau eveni)entele scalate. !n )od specific, indic&
un instru)ent de testare care are ite)ii sau sarcinile aranJate de3a lungul unei di)ensiuni+
di)ensiunea poate fi una dintre )ai )ulte, precu) cea a dificult&'ii =de eCe)plu ,n scalele de
inteligen'&>, sau preferin'ei =ca de eCe)plu ,n scalele de atitudini>. S scal& psihologic& specific&
un siste) de )&surare a unei varia-ile psihologice. Srice scal& necesit& un nu)&r de calit&'i%
printre acestea validitatea se)nific& faptul c& instru)entul )&soar& corect o-iectul studiat, ,ntr3o
)odalitate specific&. validitatea se poate o-'ine #i co)par*nd cu o alt& scal&. ?aliditatea eCtern&
se o-'ine prin co)pararea cu un criteriu eCtern. Fidelitatea i)plic& de eCe)plu, o)ogenitatea
ite)ilor scalei, posi-ilitatea de a replica re.ultatele ,n ti)p sau cu o for)& paralel&. Principalele
erori )etodologice decurg din lipsa de adecvare a instru)entelor alese ,n raport cu pre.u)'ia
teoretic& a unui studiu sau din inferarea unor conclu.ii a-u.ive plec*nd de la re.ultatele codate.
Standardi.area scalelor psihologice a introdus un progres )etodologic i)portant pentru evaluarea
personalit&'ii. =DP MB>
s#ale a)re(a'e< tehnic& ce per)ite eCplorarea aspectelor psihopatologice #i a atitudinii
su-iectului confor) scalelor clinice MMP2, pentru su-iec'ii care pre.int& ,n profilul /P2 unele
aspecte care ,ndrept&'esc o suspiciune asupra gravit&'ii unor si)pto)e psihopatologice.
sen'men' !e sne, conceput de autor ca i)agine despre sine care coordonea.& #i organi.ea.&
atitudinile #i )otiva'iile su-iectului
soma'$are, eCpresia ,n so)atic a condi'ii psihice+ tul-urarea prin so)ati.are este o condi'ie
caracteri.at& printr3o istorie de si)pto)e fi.ice )ultiple #i recurente pentru care nu eCist& o
cau.& fi.ica aparent&. 5ul-urarea ,ncepe virtual ,n perioada adolescen'ei #i are un curs cronic sau
fluctuant i)plic*nd o varietate de pl*ngeri legate de disfunc'ii organice precu) dureri vagi,
alergii, pro-le)e gastrointestinale, si)pto)e psihoseCuale, palpita'ii, si)pto)e de conversie.
su)lmare, ,n sens clasic psihanalitic, conceptul se refer& la procesul incon#tient de
redirec'ionare a i)pulsurilor pri)itive ,n co)porta)ente noi, ,nv&'ate, non3instinctive. /u sens
)ai general, redirec'ionarea energiei dinspre ceea ce este inaccepta-il social, spre accepta-il.
su"raeu< ansa)-lu de interdic'ii )orale introiectate.
'a;onome< clasificare siste)atic&, ,n special a for)elor vii.
'a;onome, un set de principii siste)atice ce per)it clasificarea+ taCono)ia reali.at& de /attell
dore#te se siste)ati.e.e riguros )ultitudinea de ter)eni care se refer& la personalitate ,n sens larg
#i reali.ea.& un 2ndeC Universal, fiecare factor pri)ind un indicativ de cod propriu+ de ase)enea,
unii dintre factorii astfel clasifica'i au pri)it #i denu)iri cola'ionate de autor cu scopul evit&rii
confu.iilor =de eCe)plu, factorul K, denu)it zepia vs. coasthenia>.Date )ai a)ple ,n lucrarea
Personalit4 and Motivation. Structure and )easure)ent, Qorld "ooA, @e: ;orA, 78BF.
'em"eramen'ul a"olonan, @F 3intuitiv #i afectiv
203
'em"eramen'ul !onsa#, SP 3 sen.orial #i perceptiv
'em"eramen'ul e"me'ean, SK 3 sen.orial #i ra'ional
'em"eramen'ul "rome'ean, @5 3 intuitiv #i logic
'en!n*% a##en'ua'%, invarian'& opera'ional& care generea.& )anifest&ri pregnante nu nu)ai ,n
raport cu )edia, ci #i cu a-aterile de la )edie.
'en!n*e sau 'r%s%'ur )a$ale, fai)o#ii superfactori ai personalit&'ii nevrotis), eCtraversie,
deschidere, agrea-ilitate, con#tiincio.itate apar aici ca dispo.i'ii psihice funda)entale. !ntre
aceste tendin'e -a.ale din care fac parte tr&s&turile de personalitate #i -iografia o-iectiv& a
persoanei, care include co)porta)entele specifice, nu eCist& o leg&tur& direct&. 5r&s&turile de
personalitate apar ca su-dvi.iune )aJor& a tendin'elor de -a.&, al&turi de a-ilit&'ile cognitive,
seCuale #i de alte )ateriale pri)are ale psihis)ului.
'eor ale "ersonal'%*, ,n func'ie de orientarea general& #i )odul cu) caracteri.ea.& ter)enul
de personalitate, deose-i) ,ntre% teorii tipologice% pun accent pe clasificarea indivi.ilor ,n func'ie
de tipuri =de eCe)plu, Kung, introvert vs. eCtravert>+ teorii privind tr&s&turile% astfel de teorii
operea.& pe presupunerea c& personalitatea unui o) este un co)pleC de tr&s&turi sau )oduri
caracteristice de a co)porta)ent, g*ndire, de a si)'i sau reac'iona. 5eoriile recente utili.ea.&
anali.a factorial& pentru a i.ola di)ensiunile su-iacente ale personalit&'ii #i, pro-a-il, (."./attell
este una dintre teoriile cele )ai de.voltate care se -a.ea.& pe un set de tr&s&turi surs& presupuse a
eCista ,n cantit&'i relative ,n fiecare persoan& #i care sunt Zinfluen'ele structurale reale su-iacente
personalit&'iiZ. D-ord&rile tipologice #i cele privind tr&s&turile sunt co)ple)entare+ teorii
psihodina)ice #i psihanaliste av*nd la -a.& teoriile lui Freud, Kung sau cele psihosociale ale lui
Ddler, Fro)), Sullivan, Horne4, <aing #i Pearls cu accentuarea factorilor de de.voltare+ teorii
-ehavioriste care se centrea.& pe o eCtindere a teoriilor ,nv&'&rii+ teorii legate de ,nv&'area social&
care tratea.& personalitatea din perspectiva acelor aspecte care sunt achi.i'ionate ,n conteCt
social+ teorii situa'ionale care pun accent pe faptul c& cea ce este consistent ,n co)porta)entul
o-serva-il este larg deter)inat de caracteristicile situa'iei )ai degra-& dec*t de tr&s&turi sau
factori interiori+ teorii interac'ioniste, eclectice, care )en'in c& personalitatea e)erge din
interac'iuni dintre predispo.i'ii #i calit&'ile particulare #i )aniera ,n care )ediul influen'ea.& felul
lor de a se )anifesta. !n conclu.ie pute) discerne pentru ter)enul de personalitate dou& aspecte
generale+ pri)ul deriv& din pri)ele trei tipuri de a-ordare pentru care personalitatea repre.int& un
construct teoretic legiti), o entitate ipotetic& interioar& care are un rol cau.al pentru
co)porta)ent, #i o for'& eCplicativ& autentic&+ pentru celelalte perspective, este conceput& ca un
factor secundar inferat pe -a.a consisten'ei de co)porta)ent. =DP MB>
'es' !e "ersonal'a'e, orice instru)ent profesionist pentru evaluarea personalit&'ii. Se disting ,n
principal teste directe, care se adresea.& direct co)porta)entului o-serva-il sau care poate fi
evaluat con#tient, precu) chestionarele sau inventarele de personalitate, #i teste indirecte, sau
proiective, care se adresea.& ,ntregului personalit&'ii, #i aspectelor incon#tiente =eCe)plu, testul
S.ondi>. =DP MB>
'me, situa'ia glo-al& a st&rii de spirit, care corespunde unor co)-ina'ii ,ntre )ai )ulte
di)ensiuni e)o'ionale.
'" !e "ersonal'a'e, ,n genere orice denu)ire utili.at& pentru a clasifica personalitatea unui o)+
eCist& diferite tipologii, fiecare av*nd un siste) propriu de categoriali.are dar toate pleac& de la
presupunerea c& eCist& )odele coerente de co)porta)ent sau stiluri consistente dea ac'iona care
sunt suficient de -ine definite ca s& per)it& clasificarea indivi.ilor. De fapt, presupunerea are o
valoare euristic& de#i ca adev&r a-solut r&)*ne ,nc& o incertitudine. =DP MB>
'"olo7a :un7an%, pornind de la o vi.iune structural& #i dina)ic& a psihicului u)an, Kung
descrie o tipologie ,n care intervine )odul ,n care se orientea.& eul con#tient ,n raport cu lu)ea
20N
co)ple)entar fa'& de orientarea incon#tientului #i, de ase)enea, intervine felul #i )&sura ,n care
eul ,#i de.volt& #i st&p*ne#te ,n raporturile cu realul cele patru func'ii posi-ile de cunoa#tere% dou&
ra'ionale, func'ia logic& #i func'ia valoric& sau afectiv&, #i dou& ira'ionale, respectiv func'ia
sen.orial& #i func'ia intui'iei. De eCe)plu, ,n situa'ia ,n care ,n planul con#tient al psihis)ului
eCist& o predo)inant& orientare spre lu)ea eCterioar& vor-i) de eCtraversia eului #i a func'iei
preferen'iale, oricare ar fi aceasta. De ase)enea co)ple)entar, ontogenetic se va de.volta o a
doua func'ie, secundar&, care va avea ,ns&, o orientare introvert& pentru a per)ite accesul eului #i
,nspre alte .one. /o)ple)entar, ,n incon#tient se )anifest& introversia #i celelalte func'ii r&)ase
recesive #i nesociali.ate. 5ipologia Jungian& descrie reac'ii #i preferin'e curente, aspecte forte #i
aspecte li)itative pentru M tipuri principale ,n func'ie de orientarea #i func'ia do)inant& la nivelul
eului con#tient% introvert sen.orial, eCtravert sen.orial, introvert intuitiv, eCtravert intuitiv,
introvert logic, eCtravert logic, introvert afectiv, eCtravert afectiv. Sunt, de ase)enea descrise #i
79 tipuri secundare, ,n situa'ia c*nd preferin'ei do)inate i se adaug& func'ia secundar&.
'r%s%'ur% A a)l'a'e, autorul se refer& la tr&s&turi care descriu a-ilitatea unui persoane #i gradul
de eficien'& cu care este capa-il& s& lucre.e pentru un anu)e scop =de eCe)plu, factorul ">
'r%s%'ur% a##en'ua'%, caracteristicile specifice accentu&rii se )anifest& ca invarian'i
opera'ionali+ vor genera )anifest&ri pregnante 3 ,n ter)eni nor)ativi 3 nu nu)ai ,n raport de
Z)ediaZ dar #i de Za-aterile de la )edieZ. <i)itele dintre nor)al, ,n ter)eni cantitativi, tendin'a
spre Z)ediuZ, accentuat #i di.ar)onic nu sunt fiCe iar deli)it&rile specifice se reali.ea.& ,n
func'ie de intensitatea, constan'a #i gradul de sociali.are al )anifest&rii care eCpri)& tr&s&tura
accentuat&, independent de ,)preJur&rile eCterioare.
'r%s%'ur% !e "ersonal'a'e, repre.int& o dispo.i'ie sau caracteristic& su-iacent& presupus& care
poate fi folosit& ca o eCplica'ie pentru regularit&'ile sau aspectele consistente dale
co)porta)entului acesteia. !n sens )ai larg, o descriere a )odurilor de co)porta)ent,
percepere, g*ndire caracteristice pentru o persoan&+ acest sens este folosit strict descriptiv, f&r&
eCisten'a unei inten'ii eCplicative. =DP MB>
'r%s%'ur%, ,n genere o caracteristic& re.istent& care poate servi ca eCplica'ie pentru regularit&'ile
co)porta)entale o-servate la acea persoan&, pentru ceea ce este consistent ,n co)porta)entul ei.
5r&s&tura este o entitate teoretic& care este folosit& pentru a eCplica consisten'ele
co)porta)entale ale persoanei sau diferen'ele dintre consisten'ele co)porta)entale a )ai )ultor
persoane+ ,n acest sens, este incorect s& utili.&) ter)enul pentru a dese)na aceste aspecte
co)porta)entele ,n sine. =DP MB>
'r%s%'ur !e su"ra&a*%< un grup de co)porta)ente interrela'ionate a c&ror apari'ie poate fi
o-servat& ,n variate condi'ii #i situa'ii+ ,n sens specific, o tr&s&tur& de personalitate ipotetic& care
se identific& prin anali.a factorial& #i se presupune a fi responsa-il& de aceste co)porta)ente
corelate =DP MB>
'r%s%'ur !e 'em"eramen', tr&s&turi ce descriu stilul general al de co)porta)ent al unui individ
ca r&spuns la )ediu
'r%s%'ur !nam#e, tr&s&turi care descriu )otivele #i interesele unei persoane.
'r%s%'ur surs%, o tr&s&tur& psihologic& ipotetic& 0de profun.i)e1 care ,n ter)eni statistici
echivalea.& cu factorii pri)ari o-'inu'i ,n ur)a anali.&rii factoriale a datelor de evaluare a
co)porta)entului+ se consider& c& aceste tr&s&turi surs& eCplic& faptul c& )ulte dintre tr&s&turile
de suprafa'& pre.int& corela'ii reciproce relativ )ari.
'ul)urare !e "ersonal'a'e, ter)enul a servit )ult ti)p pentru orice tip de tul-urare a
personalit&'ii. 2ni'ial, se)nifica orice tul-urare )ental& )anifestat& prin neadaptare #i )odele
neadaptative de rela'ionare cu )ediul ceea ce nu aJuta la diferen'ierea dintre si)pto)e nevrotice
)inore fa'& de tul-ur&ri )aJore psihotice. !n pre.ent, )ai specific, o clas& de tul-ur&ri de
20B
co)porta)ent, eCclu.*nd nevro.ele #i psiho.ele )anifestate ca de.volt&ri patologice ,n
personalitatea ,ntreag& a individului #i )arcat& de o anCietate relativ sc&.ut& sau de e)o'ii
negative, inclu.*nd astfel trei su-clase de tul-ur&ri% tul-ur&ri de personalitate general& inclu.*nd
tul-urarea co)pulsiv&, cicloti)ic&, paranoid& etc.+ tul-ur&rile sociopate care sunt caracteri.ate
printr3o lips& general& a afectelor adecvate, a senti)entelor de vinov&'ie ,n ur)a ,nc&lc&rii legilor
#i a incapacit&'ii de a for)a leg&turii e)o'ionale de durat&, inclu.*nd de eCe)plu tul-urarea
sociopat&, tul-urarea psihopat&+ devierile seCuale. !n pre.ent, o tul-urare )ental& ale c&rei
tr&s&turi esen'iale sunt )odele de rela'ionare neadaptative profund ,nr&d&cinate, de durat&,
)oduri de g*ndire #i percepere a )ediului care sunt eCtre)e p*n& ,n condi'ia de a conduce la
,)piedicarea func'ion&rii sociale #i co)porta)entale. 5ul-ur&rile de personalitate pot fi
recunoscute ,n general ,n copil&rie sau adolescen'& #i continu& de3a lungul vie'ii adulte. =DP MB>
'ul)urare "s5o'#%, un ter)en care acoper& un nu)&r de tul-ur&ri )entale severe de origine
organic& sau e)o'ional&. Diagnosticarea are ,n vedere invaliditatea =deteriorarea> capacit&'ii de
testare a realit&'ii% persoana face inferen'e incorecte privitoare la realitate eCtern&, evalu&ri
i)proprii ale acurate'ei g*ndurilor #i percep'iilor sale #i continu& s& fac& erori ,n ciuda dove.ilor
contrarii. Si)ptoa)ele clasice includ% halucina'ii, co)porta)ente regresive severe, dispo.i'ii
dra)atic neadecvate, vor-ire incoerent&. =DP MB>
209
=I=LIOGRA/IE GENERAL
Dllport, 6. Q. R Sd-ert, H. S., 7839, Trait 6ames: A Ps7cho3le-ical 1tud7, Ps4chological
Monographs, NF
Dllport, 6. Q., 783F, Personalit7: A Ps7chological Interpretation, Holt, (inehart R Qinston,
@e: ;orA
Dnastasi, D., 78MM, Ps7chological Testing, MacMillan Pu-l. /o., @e: ;orA
Dngleitner D., 7887, Personalit7 Ps7cholog7: Trends and "evelopment, $urop. Kourn., of
Personalit4, B
Dngleitner D., Strelau K., 7883, Ps7chometric !easures o* Pavlovian Temperament Traits and
C#(ective Personalit7 Tests: a ome#ac; *or attell <7potheses, ,n Froschritte der
Differentiellen Ps4chologie und Ps4chologischen Diagnostic, D."artusseA, M. D)elang, =eds>.
Hogrefe, 6ottingen
Dngleitner, D., Kohn, S. P., <Ohr, F. K., 78M9, It9s :hat +ou As; and <o8 +ou As; It: an
Itemmetric Anal7sis o* Personalit7 5uestionnaires, ,n Dngleitner, D. R Qiggins, K. S. =eds>,
Personalit4 Dssess)ent via \uestionnaires, Springer3?erlag, "erlin, 97370M
Dngleitner, D., Sstendorf, F., Kohn, S. P., 7880, op. cit.+ /aprara, 6. ?., Perugini, M., 7883,
Personalit7 "escri#ed #7 Ad(ectives: &eneralisa#ilit7 o* the $ig3Five to the Italian =e-ical
onte-t, $uropean Kournal of Personalit4, M+
Dngleitner, D., Sstendorf, F., Kohn, S. P., 7880, To8ards a Ta-onom7 o* Personalit7 "escriptors
in &erman% A Ps7cho3le-ical 1tud7, $uropean Kournal of Personalit4, N, M8377M+
Dngleitner, D., (ie)ann, (., 7887, :hat an :e =earn *rom the "iscussion o* Personalit7
5uestionnaires *or the onstruction o* Temperament Inventories>, ,n Strelau, K., Dngleitner, D.
=eds>, $Cplorations in 5e)pera)ent% 2nternational Perspectives on 5heor4 and Measure)ent, p.
787320N, Plenu) Press, <ondon
Drnett K., 788N, 1ensation 1ee;ing: A 6e8 onceptualisation and a 6e8 1cale, Personalit4 and
2ndividual Differences, fe-r
Assessment and Testing, 7887, D Surve4 of research, Universit4 of /a)-ridge
"annister, D., 78FF, 6e8 Perspectives in Personal onstruct Theor7, Dcade)ic Press, @e: ;orA
"ash S.Q.,78B7, Introduction to general clinical ps7chopatolog7: The ps7cholpatholog7 o* the
#asic *unctions, /.6.Kung 2nstitute
"&-an D., Derevenco P., $4sencA S.".6., 7880, Testul )P5, (evista de Psihologie, 7
"ercAen =?an der>, K. H. <., ?an Darle, $. K. M., 788B, Recursive "iagnosis: A !odel *or
"iagnostic Reasoning contri-u'ie la a 2223a conferin'& a $DPD, 5rier
"2"<2S6(DF2$ 6$@$(D<f
"orAenau, P., 788N, 17stematic "istortions in the Recognition o* Trait In*ormation, ,n Dngleitner
D., Furnha), D., ?an HecA, 6. =eds>, Personalit7 Ps7cholog7 in )urope, urrent Traits and
ontroversies, 2, S:ets R Teitlinger, <isse, 7FF3787+ @is-ett, (., (oss, <., 78M0, <uman
Inter*erence: 1trategies and 1hort comings o* 1ocial 'udgements, Prentice Hall, $ngle:ood
/liffs, @K
20F
"orAenau, P., Sstendorf, F., 788B, Are 1ocial "esira#ilit7 1cales 4se*ul to Identi*7 1u#(ects 8ho
Respond in a 1ociall7 "esira#le :a7>+
"rand, /. (. R $gan, ?., 78M8, The ?$ig Five@ "imensions o* Personalit7> )vidence *rom
Ipsative, Ad(ectival 1el*3Attri#utions, Personalit4 and 2ndividual Differences, 70, 779B377F7+
"riggs M4ers, 2., Mc/aulle4, M. H., 78MB, !anual: A &uide to the "evelopment and 4se o* the
!7ers $riggs T7pe Indicator, /onsulting Ps4chologist Press, Palo Dlto
"riggs, S. (., 7882, Assessing the Five3Factor !odel o* Personalit7 "escription, Kournal of
Personalit4, 90, 2B33283
"roAAe), F. "., 78FM, The =anguage o* Personalit7, te.& de doctorat, Universitatea 6ronigen,
Slanda+
"ro)le4, D. "., 78FF, Personalit7 "escriptions in Crdinar7 =anguage, <ong)an, <ondon
"ronson Q./., 78F2, The Role o* )nduring Crientation to the )nvironment in Personalit7
"evelopment, 6enetic Ps4cholog4 Monographs, M9, 3 3 M0
"uss, D. M. R /raiA, V. H., 78M0, The Act FreAuenc7 oncept o* "ispositions: "ominance and
Protot7picall7 "ominant Acts, Kournal of Personalit4, NM, 3F8 3 382
/antor, @., 7880, From Thought to $ehavior: L<aving? and L"oing? in the 1tud7 o* Personalit7
and ognition, D)erican Ps4chologist, NB, F3B3FB0
/antor, @., TirAel, S., 7880, Personalit7, ognition and Purposive $ehavior, ,n <. Pervin =ed.>,
Hand-ooA of Personalit4% 5heor4 and (esearch, 5he 6uilford Press, @e: ;orA, 73B379N
/aprara, 6. ?. #i Perugini, M., 788N, Personalit7 1tructure in Italian, $uropean Kournal of
Personalit4, M
/aprara, 6. ?., "ar-aranelli, /., "orgogni, <., Perugini, M., 788N, The $ig Five 5uestionnaire:
a 6e8 5uestionnaire to Assess the Five Factor !odel, Personalit7 and Individual "i**erences,
7B, 2M732MM+
/attell (."., 78BF, Personalit7 and !otivation% 1tructure and !easurement, Qorld "ooA /o,
@e: ;orA
/attell (."., 7890, !anuel pour l9application de l9)chelle d9An-iete, /.P.D., Paris
/attell (."., 78F3, Personalit7 and !ood #7 5uestionnaire, Kasse4 "ass, San Francisco
/attell (."., /oan (.Q., 78BF, Personalit7 Factors in !iddle hildhood as Revealed in Parents
Ratings, ,n /hild Develop)ent, 2M, N38 3 NBM
/attell (."., $-er H.Q., 78F7, !anuel dYapplication du test GO PF, $d. /.P.D., Paris
/attell (."., 6ruen Q., 78B3, The Personalit7 *actor 1tructure o* GG 7ear old children in terms
o* $ehavior Rating "ata, Kourn. Sf /linical Ps4cholog4, 8 2B9 299
/attell, (. "., 78N3, The "escription o* Personalit7: $asic Traits Resolved into lusters, Kournal
of D-nor)al and Social Ps4cholog4+
/attell, (. "., 78N9, "escription and !easurement o* Personalit7, Qorld "ooA, @e: ;orA+ R
78NF, on*irmation and lari*ication o* Primar7 Personalit7 Factors, Ps4cho)etriAa, 72, 78F3
220
/hap)an K.P., /hap)an <.K., V:apil 5.(., 788N, "oes the )7senc; Ps7chotism 1cale Predict
Ps7chosis> A Ten +ear =ongitudinal 1tud7, Personalit4 and 2ndividual Differences, 7F, 3
/osta, P. 5. R Mc/rae, (. (, 78M8, The 6)C3PIX6)C3FFI !anual 1upplement, Sdessa, PD(+
/osta, P. 5. R Mc/rae, (. (., 78MB, The 6)C Personalit7 Inventor7 !anual, Sdessa, Florida,
Ps4chological Dssess)ent (esources
/osta, P. 5. R Mc/rae, (. (., 7882, The 6)C PI R Pro*essional !anual Revised, Ps4chological
Dssess)ent (esources, Sdessa, Florida
/osta, P. 5., Mc/rae, (. (., 78M8, Personalit7 in Adulthood: A 1i-3+ear =ongitudinal 1tud7 o*
1el*3Reports and 1pouse Ratings on the 6)C PI, Kournal of Personalit4 and Social Ps4cholog4,
20M
BN, MB33M93+ /osta, P. 5., Mc/rae, (. (., 7882, 6)C PI R Pro*essional !anual, P.D.(., Sdessa,
p. NF
/osta, P. 5., Mc/rae, (. (., 7880, Personalit7 "isorders and the Five3Factor !odel o*
Personalit7, Kournal of Personalit4 Disorders, 39233F7
/osta, P. 5., Mc/rae, (. (., D4e, D. D., 7887, Facet 1cales *or Agreea#leness and
onsciousness: A Revision o* 6)C PI, Personalit4 and 2ndividual Differences, 72, MMF3M8M
/osta, P. 5., Mc/rae, (. (%, 78M0, In*luence o* )-traversion and 6euroticism on 1u#(ective :ell
V$eing: <app7 and 4nhapp7 People, Kournal of Personalit4 and Social Ps4cholog4, 3M, 99M39FM
/ron-ach, <. 6., 7890, )ssentials o* Ps7chological Testing, Harper R (o:, @e: ;orA+
/ron-ach, <.K., Drenth P.K.D., 78F2, !ental Tests and cultural Adaptation, 5he Hague, Mouton
De (aad, ". R /alJe, H., 7880, Personalit7 in the onte-t o* onversation: Person Tal;
De (aad, "., 78MB, Person3Tal; in )ver7da7 =i*e: Pragmatics o* 4tterances *or 1cienti*ic
Purposes, te.& de doctorat, Universitatea 6roningen, Slanda
De (aad, "., et al., 78MM, op. cit., Hofstee, Q. V. "., 7880, The 4se o* )ver7da7 =anguage *or
1cienti*ic Purpose, $uropean Kournal of Personalit4, N, FF3MM+ De (aad, "., 7882, The
Replica#ilit7 o* the $ig Five Personalit7 "imensions in the Three :orld lasses o* "utch
=anguage, $uropean Kournal of Personalit4, 9, 7B328+ /aprara R Perugini, 788N, op. cit.,
Hofstee, Q. V. "., 788N, op. cit.
De (aad, "., HisAens, M., 7880, Personalit7 "escriptive 6ouns, $uropean Kournal of Personalit4,
N, 73737N9
De (aad, "., Mulder, $., Vlooster)an, V., Hofstee, $. V. "., 788M, Personalit7 "escriptive
Ber#s, $uropean Kournal of Personalit4, 2, M7389
De (aad, "., S.ir)aA, T., 788N, The 1earch *or the $ig Five in a 6on3Indo3)uropean =anguage,
the <ungarian Trait 1tructure and Its Relationship to the )P5 and PT1, $uropean (evie: of
Dpplied Ps4cholog4+
Dela4 K., Pichot P., Perse K., 78BB, !ethodes ps7chometriAues en cliniAue%Test !entau- et
interretation, P.U.F., Paris
Di "las, <., For.i, M., 788N, A Further 1tep To8ards the Italian Ta-onom7 o* Personalit7
"escriptive Terms, co)unicare, a ?223a conferin'& a $DPP, Madrid+
Dig)an, K. M., 7880, Personalit7 1tructure: )mergence o* the Five3Factor !odel, Dnnual
(evie: of Ps4cholog4, N7, N7F3NN0
Dinc&, M., 788N, Procesual reative 1tructures and =evels o* Per*ormance, (evue de
ps4chologie, 2, 3M, 77B3772+
Dru))ond, 7882, Appraisal procedures *or counselors and helping pro*essionals, Merrill, @.;.
DSM 2?, !anual de "iagnostic i statistic a tul#urrilor mentale, D)erican Ps4chiatric
Dssociation, $ditura DP<(, 2000, "ucure#ti
$isen-erg, P., 78N7, Individual Interpretation o* Ps7choneurotic Inventor7 Items, Kournal of
6eneral Ps4cholog4, 2B, 783N0.
$4sencA H.K, 78B2, The 1cienti*ic 1tud7 o* <uman Personalit7, Qile4, @e: ;orA
$4sencA H.K, S4-il $4sencA, 78FB, !anual o* the )7senc; Personalit7 5uestionnaire, Univ. Sf
<ondon Press, <ondon
$4sencA H.K., 78B0, =es dimensions de la personalite, P.U.F., Paris
$4sencA H.K., 789F, The $iological $ases o* Personalit7, /harles /. 5hoas, Springfield
$4sencA H.K., 78FF, rime and Personalit7, (outledge and Vegan, <ondon
$4sencA H.K., 7882, The "e*inition and !easurement o* Ps7choticism, Personalit4 and 2ndividual
Differences, 73
208
$4sencA H.K., 7883, reativit7 and Personalit7: a Theoretical Perspective, ,n Ps4chological
2n]uir4, N
$4sencA H.K., 788B, onstruct Balidit7 o* )-periemental 1tudies o* Personalit7, $urop. Kour). of
Personalit4 Dssess)ent, 77, supl. 7
$4sencA H.K., 788B, reativit7 as a Product o* Intelligence and Personalit7, ,n SalofsAe D.H.,
Teidner M. =ed.> 2nternational Hand-ooA of Personalit4 and 2ntelligence, Plenul, @e: ;orA
$4sencA H.K., $asting 6., $4se-cA S."., 78F0, Personalit7 !easurement in hildren: A
"imensional Approach, Kourn. of Special $ducation, N, 297 29M
$4sencA M.Q., 788N, Trait An-iet7: A !odular Approach, D ?223a conferin'& a $DPP
$4sencA, 78FB, The !easurement o* Personalit7, (outledgeand Vegan, <ondon
$4sencA, H. K. R $4sencA, S. ". 6., 78FB, !anual o* the )7senc; Personalit7 5uestionnaire,
Universit4 of <ondon Press, <ondon
$4sencA, H.K., 78FF, <uman !emor7: Theor7 , Research and Individual "i**erences, Perga)on,
SCford
Fernande.3"allesteros, D., 788B, Are 1ocial "esira#ilit7 and Fa;ing "i**erent "imensions a 223
a conferin'& a $DPD, 5rier+
FisAe, D. Q., 78N8, onsistenc7 o* the Factorial 1tructures o* Personalit7 Ratings *rom "i**erent
1ources, Kournal of D-nor)al and Social Ps4cholog4, NN, 32833NN, R 5upes, $. /. R /hristal,
(. /., 7897, Recurrent Personalit7 Factors $ased on Trait Ratings, U.S. Dir Force, <aAeland
FisAe, S. 5., /oC, M. 6., 78F8, Person oncepts: the )**ect o* Target Familiarit7 and
"escriptive Purpose on the Process o* "escri#ing Cthers, Kournal of Personalit4, NF, 7393797
Fors)an, <., 7883, &iving )-treme Responses to Items in 1el*3)steem 1cales: Response 1et or
Personalit7 Trait> $uropean Kournal of Ps4chological Dssess)ent, 8, 7, 333N0
Foss, D. K., HaAes, D. 5., 78FM, Ps7cholinguistics, $ngle:ood /liffs% Prentice Hall
Francis, <. K., 7887, The "ual 6ature o* the )P5 =ie 1cale among ollege 1tudents in )ngland,
Personalit4 and 2ndividual Differences, 72, 72BB37290
6alluci, M., <auriola, M., <eone, <., <ivi, S., Perugini, M., 788N, omparing "i**erent !!T!
!ethods on the $ig Five "omains, lucrare pre.entat& la a ?223a conferin'& $DPP, Madrid+
6old-erg, <. D%, 78M7, =anguage and Individual "i**erences: the 1earch *or 4niversals in
Personalit7 =e-icons, (evie: of Personalit4 and Social Ps4cholog4, N7, 7N7379B
6old-erg, <. (., 7893, A !odel o* Item Am#iguit7 in Personalit7 Assessment, $ducational and
Ps4chological Measure)ent, 2M, 2F33289
6old-erg, <. (., 78F7, A <istorical 1urve7 o* personalit7 1cales and Inventories, ,n
McVe4nolds, P. =ed.>, Ddvances in Ps4chological Dssess)ent, vol. 2, Palo Dlto, 2833339
6old-erg, <. (., 78M7, "eveloping a Ta-onom7 o* trait "escriptive Terms, ,n FisAe D. Q. =ed.>,
@e: Directions for Methodolog4 of Social R "ehavioral Sciences% Pro-le)s :ith <anguage
2)precision, 8, Kosse43"ass, San Francisco, /D
6old-erg, <. (., 78M7, =anguage and Individual "i**erences: The 1earch *or 4niversals in
Personalit7 =e-icons, ,n Qheeler, <. =ed.>, (evie: of Personalit4 and Social Ps4cholog4, 2,
7N7379B, Sage, "everl4 Hills, /D
6old-erg, <. (., 78M2, From Ace to Dom#ie: 1ome )-plorations in the =anguage o* Personalit7,
,n Spiel-erg, /. D. and "utcher, K. @. =eds>, Ddvances in Personalit4 Dssess)ent, 7, $rl-au),
Hilsdale, 203323N
6old-erg, <. (., 78M2, 4ncon*ounding 1ituational Attri#utions *rom 4ncertain, 6eutral and
Am#iguous Cnes: A Ps7chometric Anal7sis o* "escription o* Cnesel* and Barious T7pes o*
Cthers, Kournal of Personalit4 and Social Ps4cholog4, N7, 3, B7F3BB2
270
6old-erg, <. (., op. cit., Hofstee, Q. V. "., De (aad, "., 6old-erg, <. (., 7882, Integration o*
the $ig Five and ircumple- Approaches to Trait 1tructure, Kournal of Personalit4 and Social
Ps4cholog4, 93, 7N93793
6old-erg, <., The "evelopment o* !ar;ers *or the $ig3Five Factor 1tructure, Ps4chological
Dssess)ent, N, 7, 293N2+
6old-erg, op. cit.+ Kohn, S. P., 78M8, To8ards an Ta-onom7 o* Personalit7 "escriptors, ,n "uss,
D. M. R /antor, @. =eds>, Personalit4 Ps4cholog4% recent 5rends and $)erging Directions,
Springer ?erlag, @e: ;orA, 29732F7+
6ough 6.H., 78B0, The F minus E "issimulation inde- *or the !!PI, Kourn., /onsult. Ps4chol,
7N
6ough, 6. H., Heil-run, D. "., 78M3, Ad(ective hec; =ist !anual, /PP, Palo Dlto, /D
6ough, H. 6., 7898, !anual *or the ali*ornia Personalit7 Inventor7, /onsulting Ps4chologist
Press, Palo Dlto, /alifornia
6ough, H. 6., 78MF, The ali*ornia Personalit7 Inventor7 Administrator9s &uide, /PP, Palo
Dlto, /a
6ough, H. 6., Heil-run, D. "., 78M3, Ad(ective hec;3=ist !anual, Palo Dlto, /a% /onsulting
Ps4chologist Press
6raha) K.(., 78MF, The !!PI: A Practical &uide, SCford Univ. Press, @e: ;orA
6raha) K.(., 7883, !!PI3J: Assessing Personalit7 and Ps7chopatholog4, 7883 SCford univ.
Press, @e: ;orA
Ha)pson, S. $%, 78M3, Trait Ascription and "epth o* AcAuaintance: the Pre*erence *or Traits in
Personalit7 "escriptions and Its Relations to Target Familiarit7, Kournal of (esearch in
Personalit4, 7F, 38M3N77+ <ivesle4, Q. K., "ro)le4, D. "., 78F3, Person Perception in hildhood
and Adolescence, :ile7, 6e8 +or;%
Hase, H. D. R 6old-erg, <. (., 789F, The omparative Balidit7 o* "i**erent 1trategies o*
"eriving Personalit7 Inventor7 1cales, Ps4chological "ulletin, 9F, 23732NM
Hatha:a4 S.(., McVinle4 K./., 78B7, !innesota !ultiphasic Personalit7 Inventor7, Univ.
Minn., Press, Minneapolis
Hatha:a4 S.(., Meehl P.$., 78B7, An Atlas *or the linical 4se o* !!PI, Univ. Minn. Press,
Minneapolis
Hatha:a4 SarAe (., Monachesi $. D., 7897, An Atlas o* 'uvenile !!PI Pro*iles, U.M.Press,
Minneapolis
Hatha:a4, $.D. Monachesi, 7893, Adolescent Personalit7 and $ehaviour, ! %!% P% I% patterns,
5he Universit4 of Minnesota Press, Minneapolis
Hedges P., 7888, Personalitate i temperament, Hu)anitas, "ucure#ti
HendriAs, D. D. K., Hofstee, Q. ". V., De (aad, "., 7883, onstruction o* the A$F Personalit7
5uestionnaire, co)unicare la a 223a conferin'& a $DPP, 6roningen
Hofstee, Q. V. ". et al., op. cit.+ Perugini, M., 7883, A circumple- <ierarchical Approach to
Individuate a Ta-onom7 o* Personalit7 haracteristics, te.& de doctorat, Universitatea din
(o)a
Hofstee, Q. V. "., 7880, The 4se o* )ver7da7 Personalit7 =anguage *or 1cienti*ic Purposes,
$uropean Kournal of Personalit4, N, FF3MM
Hofstee, Q. V. "., 788N, :ho Eno8s $est a#out Personalit7, lucrare pre.entat& la a ?223a
conferin'& $DPP, Madrid
Hofstee, Q. V. "., De (aad, "., 6old-erg, <. (., 7882, Integration o* the $ig Five and
ircumple- Approaches to Trait 1tructure, Kournal of Personalit4 and Social Ps4cholog4, 93,
7N93793
277
Hofstee, Q. V. "., HendriAs, D. D. K., 788B, 1hould :e Tr7 to ontrol *or 1ociall7 "esira#le
Responding>,
HorrocAs K.$., 78F9, 5he Ps4cholog4 of Ddolescence, Houghton Mifflin /o., "oston
2/D 3 70, lasi*icarea tul#urrilor mentale i de comportament, Qorld Helth Dssociation,
$ditura D<<, 788M, "ucure#ti
Inventare multi*azice de personalitate, 7887, 2S$, "ucure#ti
KacAson, D. @., 789F, Personalit7 Research Form !anual, 6oshen, (esearch Ps4chologists
KacAson, D. @., 78F0, A 1eAuential 17stem *or Personalit7 1cale "evelopment, ,n Spiel-erger, /.
D. =ed.>, /urrent 5opic in /linical and /o))unit4 Ps4cholog4, vol. 2, Dcade)ic Press, @e:
;orA, 97389
KanAe, Q., 78F3, Das Dile))a von PersonlichAeitfrage-ogen+ <ennert., $., 78F3, 5hesen .ur
2te)sa))lung -ei PersonlichAeitfrage-ogen+ a)-ele ,n (einhart, 6. =ed.>, "ericht u-er den 2F
Vongres der Deutschen 6esellschaft fur Ps4chologie, Viel, 78F0, Hografe, 6ottingen
Kohn, S. P., 7880, The ?$ig Five@ Factor Ta-onom7: "imensions o* Personalit7 in the 6atural
=anguage and in 5uestionnaires, ,n Pervin, <. =ed.>, Hand-ooA of Personalit4 5heor4 and
(esearch, @e: ;orA, 6uilford, 993700
Kohnson, K. D., 7882, Interpreting the ali*ornia Personalit7 Inventor7 8ith the A#F !odel, a
?23a conferin'& a $DPP, 6roningen
Kohnson, K. D%, 78M7, The ?1el*3"isclosure@ and ?1el*3Presentation@ Bie8s o* Item Response
"7namics and Personalit7 1cale Balidit7, Kournal of Personalit4 and Social Ps4cholog4, N0, F973
F98
Kung /.6., 788F, 5ipuri Psihologice, Hu)anitas+ v. Kung, /. 6., 7827, Ps4chologische 54pen,
6esa))elte QerAe, vol. ?2, (ascher3?erlag, Turich =7890>+ par'ial tradus& ,n 788N, 0Descrierea
tipurilor psihologiceL, antologia /. 6. Kung, vol. 22, $d. Dni)a "ucure#ti.
Vell4, 6. D%, 78BB, The Ps7cholog7 o* Personal onstructs, @orton, @e: ;orA
<avin 5. P.,78M2, 'ungWs ps7chological t7pes in anal7sis, ,n M. Stein, Kungian Dnal4sis, Spen
/ourt, 2llinois
<eonhard V., 78F2, Personalit&'i accentuate ,n via'& #i literatur&, $ditura $nciclopedic& (o)*n&,
"ucure#ti
<ienert, 6. D., 7898, Testau*#au und Testanal7se, "elt., Qeinhei)+ <Ohr, F. K., Dngleitner, D.,
78M0, $in Untersuchchung .u Sorachlichen For)ulierungen der 2te)s in Deutschen
Personalichleitfrage-ogen, Teitschrift fur Diferentielle und Diagnostische Ps4chologie, 7, 27F3
23B+ Dngleitner et al., op. cit.
<oevinger, K. <., 78BF, C#(ective Tests as Instruments o* Ps7chological Theor7, Ps4chological
(eports, 3, 93B398N
Manual for Dd)inistration and Scoring% MMP2 7, 78M8, Universit4 of Minnesota Press, @ational
/o)puter
Marcus, S. R /atina, D., 78F9, (olul constructelor ,n cunoa#terea e)patic&, (evista de
psihologie, 3, 2B33293+ 78FM, Stiluri apreciative, (evista de psihologie, 7, 3F33F+ 78M0, Stiluri
apreciative, $d. Dcade)iei, "ucure#ti+
Mason, S., 788N, 6e8 1cales *or the Assessment o* 1chizotip7, co)unicare la a ?223a conferin'& a
$DPP, Madrid
Mason, S., /laridge, 6., 788N, 1cales !easuring Proneness to Ps7chotic "isorders and Their
Relationship to the Five Factor !odel, co)unicare la a ?223a conferin'& a $DPP, Madrid
Mc/lelland, D. /., 78M7, Is Personalit7 onsistent> ,n (a-in, D. 2., Drnoff, K., "ercla4, D. M. R
TucAer, (. D. =eds>, Further )-plorations in Personalit7, Qile4, @e: ;orA, MF3773
272
Mc/rae, (. (. R /osta, P. 5., 7880, Personalit7 in Adulthood, @e: ;orA, 6uilford, p. 23,
vor-esc despre structura de personalitate ca patern al covarierii tr&s&turilor ,ntr3o popula'ie.
Mc/rae, (. (. R /osta, P. 5., 788N, A Trait Perspective on the "escription and )-planation o*
$ehavior, ?222 /onference. of $DPP, Madrid
Mc/rae, (. (., 7880, <o8 :ell is Cpenness Represented in 6atural =anguages>, $uropean
Kournal Personalit4, N, 7783728
Mc/rae, (. (., 788N, Ps7chopatholog7 *rom the Perspective o* the Five3Factor !odel, ,n StracA,
S. R <orr, M. =eds>, Differentiating @or)al and D-nor)al Personalit4, @e: ;orA, Springer,
28338. /onsider& c& psihologia personalit&'ii ar tre-ui s& profite de un cadru general unde
eCplica'iile pot fi c&utate la nivele diferite+ un astfel de cadru general este )odelul oferit ,n
lucrare.
Mc/rae, (. (., op. cit.+ Kohn, S. P., 7880, The $ig Five Factor Ta-onom7: "imensions o*
Personalit7 in the 6atural =anguage and in 5uestionnaires, ,n Pervin, <. D. =ed.>, Hand-ooA of
Personalit4% 5heor4 and (esearch, 5he 6uilford Press, @e: ;orA, 993700+
Meehl, 78F2, Reactions, Re*lections, Pro(ections, ,n "utcher, K. @. =ed.> S-Jective Personalit4
Dssess)ent% /hanging Perspectives, Dcade)ic Press, @e: ;orA, 73737M8
Megargee, $. 2., 78F2, The ali*ornia Personalit7 Inventor7 <and#oo;, Kosse43"ass 2nc., San
Francisco, Qashington, <ondon
Meili, (., 789N, Manuel du diagnosti]ue ps4chologi]ue, P.U.F., Paris
Merenda P.F., 7883, omparison $et8een the !anuals *or the !!PI and !!PI J: a critiAue,
$urop. Kourn., of Psch. Dssess)ent, 8, 2
Mervielde, 2., 788N, A omparison o* Five Factor Ratings and Free descriptions o* hildren
Ages M to GJ, co)unicare la a ?223a conferin'& a $DPP, Madrid+
MilJAovitch, K., 78M7, Factorial Anal7sis and the "istances omputations in Repertor7 &rid Test
o* &% A% Eell7% Introduction to a "igital Programme, (evie: of Dpplied Ps4cholog4, 37, 7, N73
BM
Minulescu M., 7887, Testul P%6%P, Testul Ps7horater, onstruirea i interpretarea testului %P%I%
i GO P%F%, ,n 2nventarele de Personalitate, 2nstitutul de Itiin'e ale $duca'iei
Minulescu M., 788B, !etaphors vs% 1ingle3Terms in )-pressing and Assesing Personalit7, ,n
$uropean Kournal of Ps4chological Dssess)ent, v. 77, 7
Minulescu M., 7889 Indicatorul de tipologie !7ers3$riggs privind stilurile apreciative, ,n
/hestionarele de personalitate ,n evaluarea psihologic&, 6arell P.H., "ucure#ti,
Minulescu M., 7889, hestionarele de personalitate n evaluarea psihologic, 6arrel, "ucure#ti
Minulescu M., 7889, )valuarea psihologic n selecia pro*esional, $d. Pan, "ucure#ti
Minulescu M., 2007, $azele psihodiagnosticului, $ditura Universit&'ii 5itu Maiorescu, "ucure#ti
Minulescu M., 2007, Introducere n analiza (ungian, $ditura 5rei, "ucure#ti
Minulescu M., Strelau K., Dngleitner D., 788N, onceperea i e-perimentarea variantei
romNneti a testului de msurare a caracteristicilor #azale energetice a personalitii, 1TR3I,
/onferin'a na'ional& de psihologie, "ucure#ti
Minulescu, 788F, Replicarea modelului $ig Five n lim#a romNn% 1peci*icul socio3cultural
e-primat n coninutul *actorilor% hestionarul A$"3!, ,n M. Tlate, Psihologia vie'ii cotidiene,
Poliro), 2a#i
Minulescu, 2002, )valuarea trsturilor de personalitate ale pacienilor, ,n ". <u-an3Plo..a #i
2.". 2a)andescu, Di)ensiunea psihosocial& a Practicii Medicale, $ditura 2nfoMedica, "ucure#ti
Minulescu, 2003, Teorie i practic n psihodiagnoz. Testarea Intelectului, $d. Funda'iei
(o)*nia de M*ine, "ucure#ti
273
Minulescu, M., 78M2, Rezolvarea de pro#leme i stilul cognitiv n investigaia (uridic, te.& de
doctorat, Universitatea "ucure#ti
Mlacic, "., Vne.ovic, T., 788N, $ig3Five 1tudies in roatia: A Transparent vs% CpaAue Formats,
co)unicare la a ?223a conferin'& a $DPP, Madrid+
M4ers3"riggs 2., Mc/aulle4 M.H., 78MB, !anual: a guide to the development and use o* the
!$TI, /.P.P., Pal& Dlto
@. D. Sund-erg, 78FF, Dssess)ent of persons, Prentice Hall, @e: Kerse4
@icola, 6r., 2002, 2storia psihologiei, $ditura Funda'iei (o)*nia de )*ine, "ucure#ti
@or)an, Q. 5., 7893, 5o:ards an Dde]uate 5aCono)4 of Personalit4 Dttri-utes% (eplicated
factor structures in peer no)ination personalit4 ratings, Kournal of D-nor)al and Social
Ps4cholog4, 99, BF33BM3
@o:acA, Q., 788B, Perspectives on the 1el*: Is the Ideal 1el* 1ociall7 "esira#le>+
S. 6. Kohnson, 78F9, 5ests and )easure)ent in child develop)ent, ?ol 2 #i 22, Kosse43"ass, San
Francisco
Sstendorf, F., 7880, =anguage and Personalit7 1tructure: To8ards the Balidit7 o* the Five3
Factor !odel o* Personalit7, S. (oderer ?erlag, (egens-urg
Sstendorf, F., 7880, 1prache und Personlich;eitstru;tur: Dur Baliditat des Fun*3Fa;toren3
!odells deer Personlich;eit, (oderer3?erlag, (egens-urg
Paulhus, D. <., 788B, !eaning the "imensionalit7 o* 1ociall7 "esira#le Responding: A Parado-+
Pea-od4, D. P. R 6old-erg, <. (., 78M8, 1ome "eterminants o* Factor 1tructure *rom
Personalit7 Trait "escriptors, ,n Kournal of Personalit4 and Social Ps4cholog4, BF, BB23B9F
Pea-od4, D. P., 78MF, 1electing Representative Trait Ad(ectives, Kournal of Personalit4 and Social
Ps4cholog4, B2, B83F7.
Perugini, M., 7883, A ircumple- <ierarchical Approach to Individuate a Ta-onom7 o*
Personalit7 haracteristics, te.& de doctorat, Universitatea din (o)a
Perugini, M., <eone, <., 6alluci, M., <auriola, M., 788N, 1election o* a 1hort Ad(ective hec;list
to !easure $ig Five, lucrare pre.entat& la a ?223a conferin'& a $DPP, Madrid
Pervin, <. D., 788N, A ritical Anal7sis o* urrent Trait Theor7, Ps4chological 2n]uir4, B, 7033
773+ de ase)enea, ,n 7883, The Three "isciplines o* Personalit7 and the Pro#lem o* Bolition,
?22th /onference of $DPP, Madrid
Pichot P, 78BM, =e Auestionnaire P%6%P., (evue de ps4chologie appli]uee, M
Pichot P., 78B8, !anuel du Auestionnaire P%6%P., /.D.P., Paris
Pitariu H., 78M3, Psihologia selec'iei #i for)&rii profesionale, Dacia, /luJ @apoca
Pitariu H., M. Dl-u, 7889, Psihologia personalului. M&surarea #i interpretarea diferen'elor
individuale, $d. Presa Univ. /luJean&, /.@.
Pitariu H.D., 788B, /.P.2. Manual, U.".". /luJ @apoca
Pitariu, H. D., Dl-u, M., 7883, Inventarul de personalitate ali*ornia: prezentare i rezultate
e-perimentale, (evista de psihologie, 38, nr. 3, 2N83293
Pitariu, H. D., Hehn, H., 78M0, 2nvestigarea personalit&'ii cu aJutorul 2nventarului de personalitate
/alifornia, (evista de psihologie, 29, N973NF3
(i-ot, 5. D., 7M8F, The Ps7cholog7 o* )motions, <ondon
(o-erts, ". Q., (o-in, (. Q., 788N, $road "ispositions, $road Aspirations% The Intersection o*
the $ig Five "imensions and =i*e &oals, co)unicare la a ?223a conferin'& a $DPP, Madrid
(ogers, 5. "., 78F7, The Process o* Responding to Personalit7 Items: 1ome Issues, a Theor7 and
some Research, Multivariate "ehavioral (esearch Monograph, 9+ 78FF,
(oAeach, M., 7890, The Cpen and losed !ind, "asic "ooAs, @e: ;orA
(o#ca M., 78FB, Metode de psihodiagnostic, $ditura didactic& #i pedagogic&, "ucure#ti
27N
(ust, K., 78M8, Hand-ooA of the (ust 2nventor4 of Schi.ot4pal /ognitions, 5he Ps4chological
/orporation, <ondon
Schaie V.Q., 7899, ;ear -4 4ear changes in Personalit4 fro) 9 to 7M ;ears% Multivariate
"ehavioral (esearch 2, 283 3 30B
Sch)ieschecA H., 78F0, Frage#ogen zur )rmittlung a;zentuierter Personlich;eiten, ,n
Ps4chologie, @eurologie und )edi.insche Ps4chologie, Heft 70, <eip.ig
Schult. D., 78MB, 5heories of Personalit4, "rooAs and /oole Pu-l. /o., Pacific 6rove
Seall4 D.P., /attell (."., 7899, Ddolescent Personalit4 5rends in Pri)ar4 Factors Measured on
the 79 PF and HSP\ \uestionnaires, "ritish Kourn. Sf Social and /linical Ps4cholog4, B, 7F2
37MN
Silva, F., 788N, 1tructure and ausalit7 in Personalit7 and $ehavior+ Qest)e4er, H., 788N, The
ausal 1tatus o* 1tructural oncepts in Personalit7 Ps7cholog7, a)-ele co)unicate la a ?223a
conferin'& a $DPP, Madrid+
Spranger, $, 782M, T7pes o* !an, Stechert, @e: ;orA+ R Dllport, 6. Q., ?ernon, P. $., <indse4,
6., 7890, A 1tud7 o* Balues, Houghton Mifflin, "oston =ed. a 2223a>, unde autorii, -a.*ndu3se pe
tipologia lui Spranger o)ul teoretic, econo)ic, estetic, social, politic #i religios construiesc
un test o)oni) ,n dou& p&r'i, cu un total de NB de ite)i. De eCe)plu% 0/*nd asista'i la o
cere)onie fastuoas& =-isericeasc& sau acade)ic&, o instalare ,n func'ie, sunte'i )ai )ult
i)presionat de% a. culoarea #i fastul oca.iei+ -. influen'a #i puterea grupului.L Preferin'a este
repre.entat& grafic printr3un profil. Dutorii consider& testul ca fiind de tip ideografic.
Stephenson, Q., 78B0, The 1igni*icance o* 53TechniAue *or the 1tud7 o* Personalit7, ,n (e4)ert,
M. <. =ed.>, Feelings and $)otions, Mc6ra:3Hill, @e: ;orA, p. BB23BF0
Stern-erg (.K., 78MB, Hu)an D-ilities+ Dn 2nfor)ation Processing Dpproach, Free)an and /o,
@e: ;orA
Ste4er, (., Ferring, D., Sch)itt, M. K., 7882, 1tates and Traits in Ps7chological Assessment,
$uropean Kournal of Ps4chological Dssess)ent, 2, F838M
Strelau K =ed>, 78MB, Temperamental $asis o* $ehaviour, S:etsand Teitlinger, <isse
Strelau K., 78M3, Temperament, Personalit7, Activit7, Dcade)ic Press, <ondon
Strelau K., 78M8, The regulative Theor7 o* Temperament as a Result o* )ast3:est In*luence, ,n
Strelau K., Dngleitner D., =eds>, 7887, )-plorations in Temperament, International Perspectives
on Theor7 and !easurement, Plenu) Press, @e: ;orA
Strelau K., $lias. D., 788N, Temperament Ris; *actors *or T7pe A $ehaviour Pattern in
Adolescents, ,n Prevention and earl4 2nterventions, Q.". /are4, S./. McDevitt =eds.>,
"runnerEMa.el Pu-l., @e: ;orA
Strelau K., Ta:ad.Ai "., 7883, The Formal haracteristics o* $ehaviour3Temperament
Inventor7, F$TI: Theoretical Assumptions and 1cale onstruction, $urop. Kourn. of
Personalit4, F
5a4lor Drlene, "en.iger Vatherine, 2007, The Ph7siolog7 o* T7pe, Falsi*ication o* T7pe and
PA11 .Prolonged adaptation 1tress 17ndrome0
5ieger P.D., "."arron 5ieger, 788M, "escoperirea propriei personaliti, 5eora, "ucure#ti,
5rapnell, P. D., Qiggins, K. S., 7880, )-tension o* the Interpersonal Ad(ective 1cales to Include
$ig Five "imensions o* Personalit7, Kournal of Personalit4 and Social Ps4cholog4, B8, N, FM73
F80+ SD/"2F Perugini, <eone, 6allucci, <auriola, op. cit., "D(S, PP\, TVP\ pre.entate ,n
Sstendorf, F., Dngleitner, D., A omparison o* "i**erent Instruments Proposed to !easure the
$ig Five, co)unicare, a 223a confering_ a $DPP, 6roningen+ "F\ ,n /aprara et al.
U. Ichiopu, 78F9, 2ntroducere ,n psihodiagnostic, Univ. "ucure#ti
27B
Qhite, 6. M., 78M0, onceptual 4niversals in Interpersonal =anguage, D)erican
Dnthropologist, M2, FB83FM7
Qiggins, K. S., 78F8, A Ps7chological Ta-onom7 o* trait "escriptive Terms: the Interpersonal
"omain, Kournal of Personalit4 and Social Ps4cholog4, 3F, 38B3N72
Qiggins, K. S., 78M2, ircumple- !odels o* Interpersonal $ehavior in linical Ps7cholog7, ,n
Vendall, P. S. #i "utcher, K. @. =eds.>, Hand-ooA of (esearch Methods in /linical Ps4cholog4,
Qile4, @e: ;orA
Qiggins, K. S., 788N, In "e*ense o* Traits, ,n Hogan, (., Kohnson, K. D., "riggs, S. P. =eds>,
Hand-ooA of Personalit4 Ps4cholog4, San Diego, /D, Dcad. Press
Qiggins, K. S., Picus, D. <., 78M8, onceptions o* Personalit7 "isorders and "imensions o*
Personalit7, Ps4chological Dssess)ent% D Kournal of /onsulting and /linical Ps4cholog4, 7,
30B3379+ Qidiger, 5. D., /osta, P. 5., 788N =eds>, Personalit7 and Personalit7 "isorders, Kournal
of D-nor)al Ps4cholog4, 703, FM387
Qiggins, K. S., 5rapnell, P., Phillips, @., 78MM, Ps7chometric and &eometric haracteristics o*
the Revised Interpersonal Ad(ective 1cales .IA13R0, Multivariate "ehavioral (esearch, 23, B7F3
B30
Qise, 5. @., Fagan, P. K., Sch)idt, /. Q., Ponticas, ;., /osta, S. 5., 7887, Personalit7 and
1e-ual Functioning o* Transvestite Fetishists and Cther Paraph7lics, Kournal of @ervous and
Mental Diseases, 7F8, 98N39M8
QitAin, H. D. R 6oodenough, D. (., 78FF, Field "ependenc7 and Interpersonal $ehavior,
Ps4chological "ulletin, MN, 99739M8+ 78M7, ognitive 1t7les% )ssence and Crigins, 2nternational
Universit4 Press, @e: ;orA
QitAin, H. D., <e:is, H. "., Hert.)an, M., Meissner, P. "., Qapner, S, 78BN, Personalit7
through Perception: An )-periment and linical 1tud7, Harper, @e: ;orA
:::.t4pologie.co)
TucAer)an M, 78F8, 1ensation see;ing: $e7ond the Cptimal =evel o* Arousal, $rl-au),
Hillsdale @e: Kerse4
TucAer)an M., 78M8, Personalit7 and the Third "imension: a Ps7cho#iological Approach,
Personalit4 and 2ndividual Differences, 70
TucAer)an M., 788N, $ehavioral )-pressions and $iosocial $ases o* 1ensation 1ee;ing,
/a)-ridge Univ. Press
TucAer)an M., Vuhl)an D.M., Koire)an K., 5eta P., Vraft M, 7883, A comparison o* the three
structural models *or personalit7: The #ig three, the #ig *ive and the alternative *ive, Kournal of
Personalit4 and Social Ps4cholog4, 9B, FBF F9M
TucAer)an, M., 788N, &ood and $ad <umors: $iochemical $ases o* Personalit7 "isorders, a
?223a conferin'& a $DPP+ Qest)e4er, D., 788B, The onstructionist Approach to Ps7chological
Assessment: Pro#lems and Prospects.
279
27F