Drept international privat

Dan Andrei Popescu

12 martie 2009
Instanta engleza trebuie sa se puna in situatia celei spaniole. Retrimiterea este posibila, dar nu obligatorie,
in functie de circumstantele cauzei. Art. ! !iv "paniol consacra principiul unicitatii succesiunii.
#$pertul 2% nu este de acord cu argumentarea. Admite ilogicitatea pct 12 art 2, dar sustine ca orice
instanta spaniola ar admite in acest temei retrimiterea ori de cate ori legea straina la care a trimis dreptul spaniol atribuie
acestuia competenta.
Pe de alta parte, principiul unicitatii succesiunii nu are un caracter absolut sustinand ca si alte sisteme care
consacra aceasta regula &dr german' a(ung ca efect al retrimiterii sa supuna succesiunea unor legi nationale diferite.
)udecatorul englez%
"unt pus in fata alegerii unor viziuni diferite legate de masura in care ar actiona !") a "paniei in aceasta
privinta. Ambele parti sustin caracterul confuz al legii spaniole. Pe de alta parte, nu e$ista o (urisprudenta a !") a
"paniei in domeniu. !onstata ca principiul unicitatii succesiunii este afirmat de ambele parti. *otul depinde de modul in
care este privit acest principiu, daca ar putea cunoaste e$ceptii, in (ocul trimietrilor si retrimiterilor. Pe de alta parte,
comparand art 12 si art 9 al2 , se constatata ca art 12 pct 2 este un te$t general, privitor la retrimitere, in vreme ce art 9
pct este special privitor localizarii succesiunilor internationale+ de aceea, principiul unicitatii succesiunii in dr spaniol
este fundamental, cu ratiuni si traditii bine definite si ca ratiunea legislatorului spaniol nu a fost infrangerea principiului
prin interpretarea contradictorie a celor doua art+ asadar, nu se poate fi de acord cu opinia lui "enior.
#$pertul reclamantului nu a oferit niciun e$emplu de caz de instanta spaniola care ar fi incalcat acest
principiu. De aceea, instanta considera ca prin acest principiu, dreptul spaniol a urmarit sa ofere predictibilitate privitor
la legea care va guverna succesiunea, iar aceasta farmitare a succesiuni in mase distincte ar fi contrara vointei
testatorului, care actioneaza univoc, indiferent de localizarea bunurilor din masa succesorala. Pe de alta parte, cat timp
art 12 pct 2 nu este imperativ care sa oblige instanta sa aplice retrimiterea, voi decide sa dau prioritate principiului
unicitatii succesiunii. !") a "paniei, sesizata cu un caz similar, ar decide ca succesiunea ar fi devoluta comform
dreptului englez. De aceea, resping actiunea reclamantului si atribuie bunurile paratei fara alte pretentii.
Principalele argumente impotriva retrimiterii
,principiul in DIP este ca norma de conflict este le$ fori+ prin admiterea retrimiterii, (udecatorul se g-ideaza depa legea
straina de trimitere
,cercul vicios% daca dreptul strain la care a trimis le$ fori tb privit lato sensu, inclusiv normele straine de conflict care
pot retrimite, atunci si sistemul de drept al forului ar tb privit in sens larg, inclusiv normele de conflict, ar fi un cerc
vicios al infinitelor trimiteri si retrimiteri+ practic, admiterea retrimiterii ar scoate din cercul vicios
,s,a spus ca retrimiterea nu ar tb admisa deoarece ea sporeste incertitudinea in circuitul (uridic, fiind o e$ceptie de la
cazurile normale de aplicare a dreptului statului de retrimitere
In favoarea admiterii retrimiterii s,au adus argumente
,sistemul de drept strain la care a trimis le$ fori tb privit in sens larg, incluzand si normele de conflic straine, e$istand o
unitate intre normele materiale straine si normele de conflict aferente+ acest lucru prezinta o utilitate teoretica si
practica+ teoretic vb, tb spus ca e$ista in genere o legatura indisolubila intre dreptul material strain si indiciile si te-nice
la localizare utilizate de ac$est sistem in DIP+ pe de alta parte, practic, retrimiterea ar tb admisa mai ales cand este de
gradul 1, deoarece aceasta actioneaza in e$clusivitate in interesul forului, conducand la aplicarea dreptului sau material
,s,a spus ca retrimiterea ar tb admisa deoarece norma straina nu tb aplicata atunci cand ea insasi se declara
necompetenta
,teoria instantei straine% in dreptul anglo,sa$on+ desi nu afirma e$plicit admiterea retrimiterii, admite efectele retrimiterii
&(udec ca si cum as fi instanta care ar tb sa (udece% un (udecator german ar (udeca dupa legea romana, empatieaza cu
(udecatorul roman'
,retrimiterea ar tb admisa deoarece contribuie la e$ecutarea -otararilor (udecatoresti si in statele in care e$ista
raporturi...
,retrimiterea asigura coordonarea sistemelor drept in cauza
!azuri in care nu se aplica retrimiterea
1.atunci cand partile au posibilitatea in temeiul principiului autonomiei de vointa sa aleaga legea aplicabila relatiilor in
cauza
2.retrimiterea nu se aplica nici in materia formei actelor (uridice+ traditional, legiutorul de DIP este mai liberal, de a da
efect anumitor acte,art / 010121992,testamentul este valabil daca are forma ceruta legea &lipseste ceva' de la
inc-eierea lui si de la desc-iderea succesiunii
3.retrimiterea nu se aplica cand legea nu dispune in acest sens% in dreptul roman, se admite doar retrimiterea de gradul I
&art 4 010121992'
Drept international privat
19 martie 2009
Dan Andrei Popescu
!onflictul de calificari
,calificarile date unor institutii de drept privat difera de la un sistem (uridic la altul% de e$., ruperea intempestiva a
logodnei poate antrena raspunderea civila contractuala5 delictuala+ lipsa capacitatii depline de e$ercitiu la minori poate
fi privita si ca o conditie d e forma+
,celebrarea religioasa a casatoriei nu produce efecte de drept privat in Romania+ la italieni, are efecte si cea religioasa
doar
,prescriptia e$tinctiva este o c-estiune de procedura in common la6, care urmeaza le$ fori+ in dreptul continental, este o
c-estiune de drept material, care ar atrage competenta legii dreptului despre a carui prescriere este vb
,viciile de consimtamantului urmeaza in unele sisteme reglementarea comsimtamantului, in altele, sunt legate de
reglementarea statutului personal al persoanei
,leziunea in conceptia obiectiva tine de contract+ in conceptia subiectiva, va tine de viciile de consimtamant sau statutul
persoana
,in 7landa nu se poate face testament olograf% poate tine de capacitate fie de conditiile de forma ale testamentului
,testamentul con(unctiv% poate fi privita ca tinand de forma &pro-ibitia porneste de la inscris+ cei doi nu tb sa testeze in
acelasi inscris, pt ca ar fi contract+' sau ca tinand de fond &norma de conflict care guverneaza fondul,le$ succesionis'
,raspunderea parintilor pt fapta copiilor% fie legea care reglementeaza autoritatea parentala, fie legea care reglementeaza
raspunderea civila delictuala
,in common la6, revocarea e$ lege a tuturor testamentelor anterioare prin inc-eierea casatoriei,calificare8 tine de
succesiuni sau de casatorie.
,!asatoria8 uniunea dintre un barbat si o femeie prin e$cluderea oricarei altei persoane &common la6'
,pot aparea si in aspoecte ce tin de natura normei de conflict% teoria receptiunii acceptarii+
9ormele calificarii
!orespunzator di-otomoiei structurale a normei de conflict, e$ista doua categorii de calificari%
1.din continutul normei de conflict &dreptul material'
2.din legatura normei de conflict &relatia cu dreptul material'
!ea mai importanta clasificarea calificarilor%
1.calificare primara
,tine esentialmente de alegerea normei de conflict
,este o calificare de DIPrivat &toate e$emplele de mai sus'
2.calificarea secundara
,nu este una specifica DIPrivat, ea avand un caracetr subsecvent si este facuta de sistemul material de drept a carui
competenta a fost aleasa+ nu influenteaza conflictul de norme, opearnd dupa solutionarea conflictului
,de e$., calificarea unui bun ca imobil2 mobil, a regimului lui (uridic
,e$ceptia% succesiuni,alegerea normei de conflict depinde de natura bunului::::
,de e$.2% calificarea naturii civile sau comerciale a unui contract
,e$ceptie,art9 0101,contractul de vz cp este supus legii statului in care cp are sediul social daca negocierile au fost
purtate si contractul a fost inc-eiat in acel stat si ca s,a obligat sa livreze bunul in acel stat
0egea dupa care se solutioneaza conflictul de calificari
,regula generala% solutionarea conflictului se face avand ca reper lex fori% art. 3 01012 1992
,nu se poate admite ca domeniul de aplicare a legilor forului sa se faca dupa un sistem strain
,tine si de etapizarea demersului avut in vedere
,uneori e$ista situatii de calificare legala &e$ploatarile marine, etc'
!alificarea dupa le$ causae
,legea aplicabila respectivului conflict
,se aplica in cazul retrimiterilor de calificari, cand sistemul de drept strain la care a trimis le$ fori consacra o alta
calificare decat cea a vuta in vedere de le$ fori+ asadar, s,a a(uns o recalificare avand ca reper lex causae% in materia
bunurilor in care nu are caracter secundar & succesiuni' si se (ustifica din considerente de pro$imitate, deoarece bunurile
supuse calificarii au stranse legaturi cu statul pe al carui teritoriu se afla
,in cazul insitutiilor (uridice straine forului &trust agreement din common la6'
Drept international privat
Dan Andrei Popescu
2 aprilie 2009
Incepand cu 11 ianuarie 200, in Romania se aplica !onventia de la Roma privind legea aplicaabila
obligatiilor contractuale. A fost comunitarizata si ale carei dispozitii vor fi inlocuite de cele din Regulamentul #uro. 1;3
din 1; iunie 200 &Roma 1' privind legea aplicabila obligatiilor contractuale. Asa cum rezulta din titlu, se aplica
obligatiilor contractuale in materie civila si comerciala, in cazul in care e$ista un conflict de legi. Prin urmare,
regulamentul nu se va aplica%
a'in materie fiscala,
b'vamala,
c'administrativa,
d'in aspectele de stare si capacitate a p.f. &legea nationala',
<totusi, cf art 13 din regulament, in cazul unui contract inc-eiat intre persoane din aceeasi tara, pf cu
capacitate (uridica cf acelei tari, poate invoca incapacitatea sa rezultand din legea altei tari doar atunci cand la daat
inc-eierii contractului, cealalta parte avea cunostinta de acea incapacitate2 nu o cunostea din cauza propriei sale culpe+
e'nu se aplica obligatiilor rezultate din familie si cele care in cf cu legea care le este aplicabila sunt considerate ca avand
efecte comparabile, inclusiv obligatii de intretinere &regulamentul 92 2009 privind obligatiile de intretinere'+
f'obligatiilor rezultate din aspectele patrimoniale ale regimurilor matrimoniale sau ale relatiilor care au efecte
comparabile cu cele ale casatoriei+
g'obligatiilor care decurg din testamente sau succesiuni+
-'obligatiilor rezultate din cambii, cecuri, bilete la ordin
i'conventiilor de arbitra(+ cele de alegere a competentei curtii
('societati comerciale &constituire, organizare, capacitate (uridica, raporturi dintre asociati, anga(area lor in raporturile cu
tertii'
='constituirea trust,urilor, relatiile dintre fondatori, administratori, beneficiari
l'obligatiile care decurg din intelegeri care au avut loc inaintea semnarii unui contract &regulamentul Roma 2 care
priveste obligatiile necontractuale'
m'probele si procedura
n'anumite contracte de asigurare
Art. 2% aplicarea universala a regulamentului,legea desemnata cf regulamentului este aplicaabila c-iar
daca legea este a unui stat e$tracomunitar
!riteriul fundamental de localizare (uridica este bazata pe autonomia de vointa a partilor contractante, pe
libertatea lor de alegere a legii a contractului. Partile contractante pot alege legea aplicabila fie e$pres, e$plicit, fie
vointa partilor in sensul de alegere poate rezulta implicit, cu un grad rezonabil de certitudine din clauzele contractuale
sau impre(urarile cauzei.
Partile contractante pot alege legea aplicabila intregului contract2 anumitor clauze contractuale. Partile pot
in orice moment sa supuna contractul altei legi decat cea care il guverna anterior. 7rice modificare efectuata de parti cu
privire la legea aplicabila intervenita posterior inc-eierii contractului nu va putea aduce atingere validitatii formei
contractului si nu va putea afecta in mod negativ drepturile dobandite de catre terti &art. 3 al. 2 din regulament'.
::::0imitele alegerii
,daca toatele elementele relevante ale situatie respective la momentul alegerii se afla in alta tara decat cea a carei lege a
fost aleasa, alegerea facuta de parti nu poate aduce atingere aplicarii dispozitiilor legii acelei tari de la care nu se poate
deroga prin acord+
,daca toate elementele relevante pt situatia respectiva in momentul in care are loc alegerea se afla in unul sau mai multe
state membre, alegerea de catre parti a unei legi aplicabile alta decat cea a unui stat membru nu aduce atingere aplicarii
corespunzatoare a dispozitiilor de drept comunitar de la care nu se poate deroga prin conventie+
"e au in vedere in acest sens codificari care au fost elaborate in cadrul unor organizatii internationale
&conventiile >?IDR7I*'.
Drept international privat
Dan Andrei Popescu
9 aprilie 2009
!onditiile de aplicare a regulii de conflict subiective
,regula subiectiva consacra partilor dr de a alege legea aplicabila actului lor nu este diferita in natura sa de celelalte
norme de conflict
,totusi, vointa partilor devine decisiva in determinarea legii aplicabile, ea urmand sa determine competenta, conditiile
de fond, de forma, efectele contractului
,avand in vedere natura acestui factor de localizare, precum si faptul ca minim in momentul inc-eierii contractului,
interesele partilor sunt in principiu convergente asupra legii contractului, dar si riscul inerent de fraudare a legii cu care
relatia ar prezenta obiectiv cele mai stranse legaturi, s,a simtit nevoia stabilirii precise a conditiilor in care partile ar
putea alege legea aplicabila contractului, adica a domeniului de aplicare a libertatii contractuale
,aceste conditii sunt%
1'caracterul international a contractului
2'legatura dintre contract si legea aleasa
!aracterul international al contractului
,in doctrina franceza s,a relevat (ocul principiului autonomiei fata de celelalte reguli de conflict, si anume, ca aplicarea
lui este conditionata de verificarea caracterului international a situatiei care o guverneaza+ e$plicatia este simpla si tine
de nevoia de a evita un conflict artificial de legi prin alegerea unei legi2 tribunal strain cu scopul de inlaturare a
dispozitiilor imperative a dreptului intern in mod normal aplicabil+ prin urmare, subordonam principiul autonomiei de
vointa e$istentei unor elemente de e$traneitate straine de vointa partilor, adica e$istentei @unui contract obiectiv
internationalA
,(urisprudenta franceza a oscilat intre doua criterii de determinare a internationalitatii%
a'cel economic, care ia in considerare functia economica
,potrivit lui, este considerat international &BaCer' contractul ce implica @ o miscare de flu$ si reflu$ peste frontiera,
consecinte reciproce intr,o tara si altaA+ de e$., un imprumut international emis de o societate franceza in !anada si
rambursabil pe piete straine
,ulterior, definita a fost largita pt a include contracte care pun in cauza interesele comertului international sau care desi
de drept intern se integreaza intr,o operatie economica internationala+ de e$., un contract inc-eiat in 9ranta intre doi
francezi, unul cu rezidenta in !anada, ultimul fiind mandatat sa asigure in !anada si ">A vz de pipe produse in 9ranta.
b'(uridic, mai abstract, determinat de repartizarea elementelor de localizare intre mai multe sisteme de drept.
,un contract este international atunci cand prin legaturile sale este susceptibil sa (ustifice aplicarea unor legislatii
concurente, atunci cand prin e$traneitatea e$istenta se creeaza un conflict de legi in spatiu
,doctrina a aratat ca cele doua perspective nu sunt contrare, ci complementare
2.legatura dintre contract si legea aleasa
,o alta particularitate este acea ca elementul conflictual se amesteca cu unul de substanta% autorizand partile sa aleaga
legea care le convine, se introduce in contractele internationale un grad de libertate contractuala superior celui cunoscut
in contractele interne
7biectul alegerii partilor
,doctrina de DIPrivat care s,a conturat stabilea in mare parte considera ca obiectul alegerii nu poate fi decat dreptul unui
stat
,dupa Roma 1, care intra in vigoare la 11 decembrie 2009 in Romania, se introduce un element de noutate, in
considerentul 13 al regulamentului% nu se inlatura posibilitatea partilor de a include printr,o mentiune de trimitere in
contractul lor un set de norme nestatale sau o conventie internationala+ considerentul 14% partile pot include clauze si
conditii standard care urmeaza sa fie adoptate de !omunitatea #uropeana
,alegerea priveste sistemul (uridic, e$cluzandu,se retrimiterea
Rolul legii alese%
,guverneaza contractul
,c-iar daca nu este incorporata in contract, ci il guverneaza cu autoritatea unei legi veritabile &art 3 al 1 !onventia de la
Roma'+ consecinte practice
<pe de o parte, lex contractus ofera regulile de drept tranzitoriu atunci cand ea este modificata intre momentul alegerii si
momentul ivirii litigiului+ vointa partilor in sensul @ing-etariiA nu poate primi efect decat in masura in care este permisa
de lex contractus
<pe de alta parte, doar le$ contractus stabileste conditiile in c$are este recunoscuta forta obligatorie a contractului+
vointa partilor nu poate impiedica anularea contractului prin aplicarea legii alese
<ec-ilibrul necesar intre principiul autonomiei de vointa si autoritatea lui le$ contractus duce la limitarea nr de legi care
pot fi alese de parti pt a guverna contractul
Aplicarea dispozitiilor noi apartinand lui le$ contractus contractelor in curs de e$ecutare
,in absenta unei dispozitii contrare, nu este nici o indoiala ca modificarile care afecteaza legea aleasa se vor impune
partilor in conditiile prevazute de regulile de drept tranzitoriu continute in le$ contractus
,in doctrina s,a discutat de validitatea clauzelor de stabilizare2 de ing-etare a legii alese in forma de la momentul
inc-eierii contractului
,doctrina franceza% subordonarea admisibilitatii unei asemenea clauze de regulile stabilite in acest sens in dreptul intern
ales
,doctrina anglo,sa$ona% partile sunt abilitate sa opereze o alegere de DIPrivat, si nu de drept material
Drept international privat
Dan Andrei Popescu
; mai 2009
Despre obligatiile e$tracontractuala
,preocupare pt unificare a normellor de conflict prin ! de la Roma din 190 pt contracte
,in materie de delicte, legiutorii nationali s,au ocupat de ele pana in anul 200;, cand s,a adoptat Reg. !# /42 200;
privind legea aplicabila obligatiilor e$tracontractuale &Regulamentul Roma II'
,este general si obligatoriu in toat nece elementele sale
,direct aplicabil in statele #uro, fara a mai fi nevoie de a fi transpus
,importanta noului Regulament este indeniabila nu numai datorita domeniului abordat, dar si prin faptul ca el
instaureazDa reguli noi de conbflict ce vor constitui dreptul comun al statelor >#, inlocuind regulile de conflict anterior
e$istente
,prin urmare nu se vor aplica din legea 1012 1992 sectiunea dedicata faptelor licite si ilicite, raspunderea pt bunuri cu
defecte
,art din regulament% tuturor situatiilor care implica un conflict de legi+ se aplica inn materie e$tracontractuala,
permitand la art 14 sa aleaga legea aplicabila si in aceasta materie
,aceasta libertate de alegere nu este permisa decat in,masura in care dispozitiile din drptul intern care vor fi inlaturate
sunt supletive, ,dpdv material, vizeaza obligatiile necontractuale decurgand din delicte2 dintr,un fapt care cf
terminologiei clasice reprezinta un cvasi,contract
,notiunea de obligatie cvasi,contractuala tb privita si interpretata uniform in toate statele >#, iar pct de plecare in acest
sens ar tb sa,l constituie definitia data de !)!# prin care s,ar intelege orice cerere prin care se urmareste stabiulirea
raspunderii paratului si care nu poate fi inclusa in materia raspunderii contractuala, asa cum a fost stabilita in afacerea
Ealfelis din 19;
,de precizat ca acest regulament stabileste reguli doar in ceea ce priveste determinarea legii aplicabile, nu si competenta
internationala a instantelor in materie delictuala sau recunoasterea -otararilor (udecatoresti in materie delictuala
,aceste aspecte au fost de(a reglementate de Regulamentul Fru$elles I &4422001' privind competenta internationala a
instantelor
,de asemenea, nu se aplica c-estiunilor care apar in fiscal, vanmal, admnin, nici raspunderii statului pt actiunile si
omisiunile cu ocazia e$ercitarii autoritatii publice & acta de iure imperium'.
,de asemenea, se enumera in art. 1 o serie de e$cluderi din domeniul sau de aplicare+ sunt doua grupe%
1. cele care in urma calificarii se integreaza mai bine in alte categorii (uridice & obligatiile e$tracontractuale care
decurg din relatiile de familie si cele asimilate acestora, din dreptul "!, trust,uri, comert'
2. cele care desi incluse fara dubiu in cadrul raspunderii e$tracontractuale, necesta un regim particular
& obligatiile decurgand dintr,un pre(udiciu nuclear, e$cluderea (ustificata pt ca acestea presupun un sistem
special de indemnizare care implica participarea statelor si care fac obiectul unor acte internationale, si cele
care decurg din atingeri vietii private, personalitatii umane, aceasta e$ludere controvesata a fost stabilita
datorita faptului ca aceste pre(udicii presupun o abordare mai delicata, nee$istand in aceasta privinta un mod
de abordare unitar in toate statele membre, ele nereusind sa se puna de acord asupra elementului de localizare
cel mai pertinent'
Betode utilizate
regulamentul utlizeaza o serie de elemente obiective, fi$e de localizare% regula fundamentala este le$ locii damni
reguli speciale aplicabile unor categorii de delicte particulare
cap. 4 al regulamentului este dedicat autonomiei de vointa, consacrand libertatea partilor de alege legea aplicabila,
insa vb de o libertate limitata, incadrata fata de reglementarile obligatiilor contractuale
intalnim si clauza de e$ceptie menita sa ofere mai multa fle$ibilitate circuitului permitand adaptarea te-nicilor
clasice, ori de cate ori e$ista legaturi vadit mai puternice decat cea aleasa pe baza criteriilor descrise
cf regulii generale, legea aplicabila unui fapt ilicit este legea locului de survenire a pre(udiciului sau a locului unde
pre(udiciul ameninta sa survina% le$ locii damni
acest element de legatura obiectiv reprezinta o manifestare a regulii traditionale le$ locii delicti
optiunea legiutorului european a avut in vedere delictele comple$e care sunt pluri,localizate si in privinta carora
e$ista o disociere intre locul comiterii faptei si cel a producerii pre(udiciului
desi statele ># cunosteau si utilizau regula le$ locci delicti, nu este mai putin adevarat ca aceasta facea obiectul
unor interpretari e$trem de diferite in cazul acestor delicte comple$e
pe de alta parte, anumite state aplicau legea statului in care au survenit cele mai semnficative ale pre(udiciului & t-e
proper la6 of tort'
dela aceasta regula generala e$ista doua e$ceptii %
1. regula amintita este inlaturata atunci cand persoana care a suferit pre(udiciul si autorul pre(udiciabil isi au
resedinta in acelasi stat la momentul surrvenirii pre(udiciului, ipoteza in care este aplicabila legea acestui stat
& le$ domicilii comunis '
prin urmare simpla resedinta comuna obisnuita a partilor in acelasi stat va atrage aplicare e$ceptiei, oricare ar fi
intensitatea legaturilor e$istente intre faptul ilicit si legea desemnata si fara sa se pretinda vreo relatie prealabila
intre parti
e$istenta resedintei obisnuite a partilor pe teritoriul unui stat face ca acest stat in mod legitim sa determine dr si
obligatiile partilor, c-iar daca faptul ilicit a survenit in alt stat
acestei solutii i se poate opune faptul ca ignora legislatia statului in care a avut loc comportamentul delictual, fapt
care nu ar reprezenta @cea mai buna solutie in termeni de interese stataleA
2. cele doua reguli precedente sunt inlaturate daca rezulta din ansamblul circumstantelor ca faptul pre(udiciabil
prezinta legaturi manifest mai stranse cu alt stat a carui lege va fi aplicabila
se regaseste aici e$presia in concreto a principiului de pro$imitate
clauza de e$ceptie prin care regulamentul urmareste sa asigure o doza de fle$ibilitate in determinarea legii
aplicabile permitand evitarea reprosurilor regulilor rigide
rolul clauzei este corectarea in primu(l rand a rezultatelor nefste rezultate din aplicarea regulilor clasice de
determinare a elementelor de localizare
utilitatea subsidiara rezida in solutionarea litigiilor in care determinarea locului producerii pre(udiciului este
nefructoasa% de e$., pre(udiciul s,a produs intr,un loc de nesupraveg-eat de stat
utilizarea adverbului manifest sugereaza o aplicare e$ceptionala a clauzei
acest lucru impune obligatia partii interesate sa demonstreze legatura manifest mai strans ce pote fi determinata
dupa compararea ....
Reguli de conflict speciale
1.raspunderea pt bunuri cu defecte% se retine o regula conflict in cascada
competenta de principiu este oferita legii statului in care cele doua parti isi au resedinta obisnuita
in absenta acestei resedintei obisnuite, va fi competenta legea resedintei obisnuite a victimei+ in subsidiar, legea
locului cumpararii produsului+ in fine, legea locului survenirii pre(udiciului ,aplcarea fiecarei aceste legi fiind insa
conditionata de comercializarea acelui produs in acel stat
apare o clauza de previzibilitate & art 1 al1' si una de e$ceptie & art 1 al 2', aceasta permitand fie nerespectarea
ordinii elementelor de legatura fi$ate in alineattul 1, fie aplicarea unei legi la care acest alineat nu face referire
& legea locului fabricarii produsului '
2.concurenta neloiala si actele de restrangere a concurentei
regulile de conflict din domeniu sunt inspirate de obiective si politici materiale
principiul le$ locci damni se traduce in materie de concurenta prin competenta legii statului a carui piata este
afectata sau susceptibil sa fie afectata prin comportamentul in cauza
se face distinctie intre actele care pot afecta piata in general si acelea care afecteaza doar un anumit concurent pe
piata
in cazul actelor din prima categorie, legea aplicabila este legea statului in care relatiile concurentiale2 interesele
colective a consumatorilor au fost afectate
regula vizeaza actele de concurenta neloiala, iar paleta acestora este larga & de e$., acte destinate sa influenteze
cererea, sa impiedice oferta concurenta, boicotul, actele care e$ploateaza valoarea unui concurent, crearea unui risc
de confuzie, e$ploatarea unei reputatii'
regulamentul nu are nici o dispozitie care sa vizeze actul de concurenta neloiala afecteaza mai multe piete
c-iar daca plecam de la modelul solutiilor (urisprudentei comunitare, pt a a(unge la aplicarea distributiva a legilor
in discutie, solutia nu pare satisfacatoarea datorita comple$itatii cauzei% (udecatorii din statul in care s,a produs
actul de concurenta neloiala vor fi nevoiti sa se pronunte si sa aplica concomitent in aceeasi cauza mai multe legi
unui pre(udiciu
cand actul de concurenta neloiala lezeaza interesele unui sg concurent & coruptia, spiona(ul industrial, divulgarea
secretul comercial, incitarea la denuntarea sau nee$ecutarea contractului+ de aceea, actele de concurenta nelialaau
un impact anume asupra unei persoane, avand un efect indirect asupra pietei
s,a preferat intoarcerea la regula generala de la art. 4
art / consacra o regula pt pre(udiciile care pot rezulta din acte ce restrang libera concurenta, intelegerile
monopoliste, abuzul de pozitie dominanta, dreptul national aplicabil va guverna pb prec um e$istenta, natura si
intinderea despagubirilor, c-iar si cele legate de limitele raspunderii
aceasta regula speciala intervine pt incalcarea reglementarilor nationale si comunitare din domeniul concurentei
daca sunt afectate mai multe piete nationale, se vor aplica distributiv legile mai multe state
3.atingeri aduse mediului incon(urator & art. ; din Reg. Roma II '
DIPrivat
14 mai 2009
Dan Andrei Popescu
,in materia atingerilor mediului incon(urator, Regulamentul este orientat cu claritate in favoarea victimei, si, prin
aceasta, urmarind protectia mediului
,regula fi$ata oferind reclamantului posibilitatea de a alege intre legea locului unde a avut loc evenimentul cauzal si
legea survenirii pre(udiciului confera victimei posibilitatea de a alege legea statului care ii confera cea mai buna
reparatie, adica legea care contine cele mai drastice masuri impotriva autorului faptei
,o c-estiune care tb clarificata este cea de @daune aduse mediului incon(uratorA
,considerentul 24 prevede% @prin aceasta notiune ar tb sa se inteleaga sc-imbarea negativa a unei resurse naturale cum ar
fi apa, aerul sau solul, deteriorarea unei functii indeplinite de acea resursa in beneficiul unei alte resurse naturale sau a
publicului sau deteriorarea variabilitatii intre organismele viiA
,regulamentul nu reglementeaza pb procedurala momentul alegerii legii aplicabile de catre victima
4.atingeri aduse dreptul de proprietate industriala si intelectuala
,in aceasta materie, regulamentul retine ca principiu aplicarea legii statului pt care este solicitata respectarea si protectia
drepturilor respective
,ceea ce este esential pt aceasta materie este faptul ca regulamentul nu permite posibilitatea alegerii legii aplicabile
,in ipoteza in care obligatia e$tracontractuala decurge dintr,o atingere adusa unui drept comunitar de proprietate
intelectuala cu caracter unitar &de e$., marca, brevet comunitar', in acest caz, legea aplicabila va fi instrumentul
comunitar implicat
,daca instrumentul respectiv este lacunar in ceea ce priveste raspunderea pt incalcarea marcii, brevetului, se va aplica
legea statului unde a avut loc faptul pre(udiciabil & cu titlu subsidiar '
1.raspunderea pt actiuni sindicale
,regula in doi timpi%
a'daca partile implicate au resedinta obisnuita in acelasi stat, se aplica legea resedintei lor obisnuite comune
b'in lipsa resedintei comune, se confera competenta legii statului in care are2 a avut loc actiunea sindicala
!vasi,contractele
,regulamentul Roma II reglementeaza legea aplicabila principalelor cvasi,contracte% imbogatirea fara (usta cauza
&include si plata nedatorata' si gesiunea de afaceri G culpa contrahendo &culpa in ruperea intempestiva a negocierilor la
inc-eierea contractului'
,redactorii regulamentului au evitat sintagma de @A cvasi contract @ tocmai datorita diversitatii de conceptii la nivel
european
,in dreptul comparat european se intalnesc trei sisteme% pe de,o parte intalnim sistemele tripartite care fac distinctie intre
condictio indebiti &restituirea platii pe nedrept' si imbogairea fara (usta cauza, la care se adauga pb culpei contra-endo
& 9R, ?0, I*'+ pe de alte parte, e$ista sistemele bipartite care cunosc doar negotiorum gestio si imbogatirea fara (usta
cauza & H#R, "I, Hrecia'+ e$ista sisteme unitare, care cunosc si aplica notiune de restituire, ignorand insititutia
negotiorum gestio & >E '
,in privinta cvasi,contractelor, regulamentul enunta patru reguli corespunzatoare a patru elemente de legatura in
cascada%
1.in ipoteza unei relatii pree$istente intre parti, legea aplicabila cvasi,contractului va fi legea care reglementeaza
respectiva relatie &de e$., c-estiunile legate de operatiunile efectuate de un mandatar care a depasit mandatul vor fi
carmuite de legea aplicabila contractului de mandat+ pb de a sti daca partile au efectuat plati in temeiul unui contract nul
este reglementata de legea aplicabila contractului, c-iar nul fiind '
2.in absenta unei relatii pree$istente, daca partile au resedinta obisnuita in acelasi stat, se va aplica legea resedintei
obisnuite comune+
3.in absenta resedintei obisnuite comune, se recurge la localizare printr,un fapt material, adica legea aplicabila va fi
legea locului unde s,a realizat imbogatirea2 legea locului unde s,a realizat gestiunea de afaceri
4.la fel ca in materia delictelor, e$ista posibilitatea de a face apel la clauza de e$ceptie pt a se a(unge la aplcarea legii cu
care situatia prezinta legaturi manifest mai stranse
,in ceea ce priveste culpa in contra-endo, prezentata ca fiind obligatia necontractuala care decurge direct din tratativele
desfasurate inainte de inc-eierea contractului, art 12 confera in principiu competenta legii care se aplica contractului sau
care i s,a fi aplicat acestuia daca s,ar fi inc-eiat
,in situatia in care aceasta lege nu poate fi determinata, de e$., nu poate fi determinata prestatia caracteristica a
contractului, se succed cateva elemente clasice de localizare prevazute alternativ% legea locului survenirii pre(udiciului,
legea resedintei comune a partilor, o alta lege care prezinta legaturi mai stranse cu pb in cauza
Alegerea legii aplicabile
,art 14 din Regulament consacra ca element de noutate dreptul partilor de a alege legea aplicabila obligatiilor lor
,e$ista 2 e$ceptii% delicte de concurenta &art / al 4' si atingerile aduse drepturilor de proprietate intelectuala, unde
autonomia de vointa este e$clusa
,se precizeaza momentul, modalitatile si intinderea efectelor alegerii legii aplicabile
,in ceea ce priveste momentul alegerii, acordul cu privirea la alegerea legii aplicabile tb sa intervina D>PA survenirea
faptului pre(udiciabil
,o derogare este permisa in situatia in care toate partile implicate e$ercita o activitate comerciala, caz in care vor fi
validate si acordurile intervenite anterior acestui moment
,in ceea ce priveste aceste intelegeri anterioare, tb spus ca partile nu sunt in masura sa cunoasca aprioric nici natura si
nici efectele actului ilicit, motiv pt care art 14 din Regulament impune pt validitatea lor anumite cerinte sau e$igenta
minimale
,ele tb sa fie liber negociate si sa intervina intre parti care e$ercita toate o activitate comerciala
,in ceea ce priveste modalitatile acestei alegeri, regulamentul cere ca aceasta sa fie e$presa, sau sa rezulte fara dubiu din
circumstantele cauzei, sa fie rezultatul unei negocieri individuale
,in ceea ce priveste intinderea efectelor legii aplicabile, se prevad cateva reguli particulare% art 14 garanteaza drepturile
tertilor, dispunand ca alegerea legii aplicabile nu poate pre(udicia interesele acestora si sunt vizati asiguratorii, garantii
persoanei resposabile, care nu vor putea fi pre(udiciati prin alegerea unei legi care ar putea spori pretentiile asiguratului
la indemnizatie
,atunci cand situatia prezinta un caracter intracomunitar, alegerea legii aplicabile nu poate aduce atingere dispozitiilor
imperative din legea care ar fi fost aplicabila in lipsa acelei alegeri, respectiv, dispozitiilor imperative din dreptul
comunitar
,va putea fi aleasa legea unui stat ># sau a unui stat tert
,alegerea poate privi obligatii izvorate din delicte, din cvasicontracte
Domeniul de aplicare a legii competente
,art 11 din regulament enumera o serie de pb ce intra in sfera raspunderii e$tracontractuale
,sunt astfel vizate conditiile si intinderea raspunderii, determinarea persoanei2 persoanelor responsabile, cauzele de
e$onerare2 limitare a raspunderii, e$istenta, natura si evaluarea pre(udiciului, modalitatile de reparare sau de prevenire,
cesiunea2 transmisibilitatea dreptului la reparatie, persoane care au dreptul la reparatie, raspunderea pt fapta altuia,
modul de stingere a obligatiilor
,o noutate adusa de regulament este prevazuta in art 11 lit d', care precizeaza ca @legea aplicabila obligatiilor
necontractuale in temeiul prezentului regulament reglementeaza in special %... d'in limitele competentei oferite instantei
prin codul sau nde procedura, masurile asiguratorii pe care le poate adopta o instanta pt a preveni2 inceta vatamarea2
pre(udiciul sau pt a asigura acordarea de despagubiriA
,aceeasi lege guverneaza actiunile intre codebitori, sarcina probei si eventualele prezumtii in materie
,ca o favoare pt victima, actiunile directe impotriva asiguratorului sunt admise daca sunt prevazute fie de legea
aplicabila obligatiei e$tracontractuale, fie de legea aplicabila contractului de asigurare
,in caz de subrogatie, vom distinge intre doua situatii%
a'legea obligatiei e$tracontractuale se aplica firesc pt a determina drepturile si actiunile pe care partea vatamata le poate
e$ercita impotriva debitorului
b'pt a sti daca tertul &o companie de asigurare' care a varsat anumite prestatii partii vatamate dispune de o actiune
impotriva debitorului si in ce masura va putea e$ercita impotriva acestuia drepturile creditorului, va tb consultata legea
aplicabila tertului respectiv