Terapia de reechilibrare ocluzala

-are drept scop realizarea unui relief ocluzal cat mai functional
-cat mai apt pentru realizarea functilor SST
-care sa asigure o pozitie corecta a mandibulei fata de craniu
-contacte dentare distribuite uniform pe arcadele dentare
-transmiterea de forte ocluzale normale ca intensitate si directie atat in statica cat si in
dinamica.
Echilibrarea ocluzala se face de regula prin slefuiri selective
{Atata timp cat SST nu prezinta semen subiective/obiective de disfunctionalitate NU
avem voi sa ne atingem de sigiliu ocluzal}
entru depistarea contactelor premature !static" si a interferentelor !dinamica" se
utilizeaza mar#erii
$ hartia de articulatie%
-ceara de ocluzie $ &hee#-'ite $utila ca putem vedea rezultatele slefuirii selective%
metode moderne( fotoelasticitatea.
Totalitatea contactelor dento-dentare inregistrate pe hartie sau pe folia de
ceara/fotoelasticitatii sunt transferate pe o diagrama a arcadei dentare, mai ales
suprafetei ocluzale sau chiar pe modelele de studiu montate pe un simulator
adaptabil cel putin semiadaptabil.
Aceasta diagrama obtinuta se cheama BILAT !"L#$AL %ocluzograma"
Echilibrarea !cluziei
-slefuiri selective la nivelul anvelopei ocluzale
-amputatie coronar
$ in caz de e)truzie
-remodelarea coronara
in caz de e)ista versi !mezializari/distalizari"
-in situatii in care dintele prezinta o inclinare meziala sau distala sub un unghi de *+ de
grade $ nu mai poate fi pastrat%
-in cazul dintiilor care prezinta mobilitate de gradul * si e)tragem
-lucrarile protetice defectoase.
&ET!'E 'E (LE)#I*E
Metoda lui Iankerson $ simpla $ blocheaza ocluzia $ se poate realiza doar daca
morfologia ocluzala este normala. ,n caz de contacte $ autorul slefuieste versantul
vestibular a cuspidului de spri-in mandibular !." si versantul cuspidului de ghida- de pe
/ si / ma)ilari !.a"% versantul oral a cuspidului de spri-in ma) !0" si versantul vest a
cuspidului de ghida- mand !0a"% versantul vestibular a cuspidului palatinal !*" si versantul
lingual a cuspidului vestibular mand !*a".
Se incepe cu versantul vest a cusp de sp mand% apoi vers vest a cusp de gh ma)% apoi
versantul pal al cusp de spri-in ma)% versantul lingual al cuspidului de gh mand% versantul
lingual al cusp de sp mand% versantul vest al cusp de spri-in ma).
Metoda Schuyler $ elibereaza long-centric !functionalisti"
1libereaza long centricul
2ezolva problema prin sefuirea in cazul in care mand este deviata spre mezial3 contactel
premature trebuie cautate pe pantele distale a cusp sup si pantele meziale a cusp inf
!/U45"
4aca mand este deplasata spre distal !4U/5"
4aca mand este deplasata lateral $ cautam contactele premature pe pantele v a dintiilor
sup si pantele linguale a inf. e partea opusa devitiei cautam contactele premature pe
pantele paltinale a cusp sup si pantele vest a cusp inf. 6om slefui din cusp pal ma).
&ET!'A B#*L#I
Spatiaza slefuirea selectiva in 7 etape
..-prima etapa( bilant ocluzal $ depistarea contactelor d-d si in cazul ocluzogramei sau a
modelului montat in articulator programabil se stabilesc contactele premature.
'ine de utilizat chee# bite pentru controlul slefuire
0.-se vor armoniza curbele de compensatii sagitale si transversale precum si planul de
ocluzie.
*.-prima sedinta de slefuire $ se armonizeaza arcadele dentare in sens vestibulo-oral.
Trebuie regularizata arcada $ adus intr-o linie tangenta a celorlalti dinti3 dintii adusi in
planul restului.
Se face prin(
-remodelare planara3 slefuiri
-malpozitii accentuate $ e)tragerea dintiilor
-abrazii cu inlaturarea suprafetei coronare3 prof. rec reshaparea coronara. !,8 cu platou
ocluzal % microproteze de acoperire"
9.a doua sedinta $ suprimarea contactelor premature deflective si nedeflective !daca
mandibula isi cauta loc datorita contactului $ deflectiv % daca se opreste nedeflectiv"
&ale terminala de inchidere sa fie liniara.
/and spre mezial $ 4U/5
/and spre distal - /U45
artea deviata 'U55
Si nedeviata 5U'5
7.* $ se controleaza slefuirea selective% se elibereaza freedom in centric% se elibereaza
miscarile de lateralitate prin slefuirea interferentilor pe partea inactiva !care sunt cele mai
periculoase"% si apoi a celor lucratoare in eliberarea miscarii de lateralitate. ,n cazul
contactelor pe partea inactiva - slefuirea se va face pe cuspizii de spri-in ma)/mand.
Trebuie sa pastram functia respective3 fct canina $ fct canina3 gr-gr
,n sedinta a 9-a se elibereaza propulsie !miscarea test $ cap la cap ghida- incisiv3 liniar $
orice suprafata pe hartie in timpul probei trebuie sa slefuim pe fata palatinala a inc sup $
nu a marg inc.
,n pozitia test $cap la cap $ nu trebuie sa e)iste contact post: $ acestea se elimina mai
intai3 cele nelucratoare3 si apoi cele lucratoare.
4upa o saptamana se reevalueaza rezultatele obtinute3 se face lustruirea perfecta asupra
suprafetelor3 si impregnarea lor cu aminofloruri !paste3 geluri3 solutii"
T12A,A 82T848NT,&A
1ste eficienta pina la varsta de 0.-00 de ani. 4upa aceasta varsta eficienta este minora si
se foloseste doar pentru a readuce un dinte in malpozitii.
Terapia ortodontica trebuie sa aiba in vedere restabilirea functionala a ocluziei si nu a
unor arcade dpdv fizionomic/geometric ci din punct de vedere ;UN&T,8NA5.
T2ATA/1NTU5 &<,2U2=,&A5
,nstituit de necesitate(
-etractii dentare $ uneori inevitabile !dinti cu mobilitate mare3 versi mare > *+?egresiunea
e)agerata a unor dinti% menisccetomie3 condilotomie3 miotomii sau mutarea insertiilor
musculare3 la nivelul dintiilor $ amputatii coronare3 parodontal $ chirueta- alveolar-
gingivoplastii3 gingivoaleveoloplastii.
Toate tratamentel discutate au avut scopul de a obtine o ocluzie functionala si a unei poz
bune a mand fata de craniu.
4aca planul de ocluzie nu asigura o ocluzie stabila3 se va reface planul de ocluzie prin
gutiere sau sina mobil de acrilat pe suprafata carora se aplica pasta de acrilat
autopolimerizabil si apoi se diri-eaza mandibula pe traseu corect !2&" impregnandu-se in
materialul acrilat3 obligand apoi mandibula sa revina in pozitia aia.
,n cazul in care avem o dimensiune verticala scazuta !abraziune accentuata3 edentatie3
pierderea punctelor de contact mai ales in zona laterala" se va inalta ocluzia cu lucrari
con-uncte in cazul ed partiale reduse sau cu proteze acrilice provizorie3 realizand o
inaltare a ocluziei dar sub 9mm !spatiul de inocluzie fiziologica"
,n cazul 5aterodeviatiilor $ se folosesc gutiere acrilice sau sina proteza mobila care cu
a-utorul pastei de acrilat autopolimerizabil se realizeaza niste pante inclinate care vor
obliga mandibula sa alunece in plan median.
,n plan sagital $ prin bascularea ant a mand sau basculare post. ,n cazul disparitiei a
frontului ma). /and poate bascula in sus. !spatiul s mai mare"% basculare post $ in ed
terminale bilaterale !pm-m" cand mandibula aluneca spre post si sup !spatiul S pensat3
miscorat3 marirea sp A"
,n cazul bascularii ant( trebuiesc testate rezilienta st articulare !posibilitate de infundare la
loc a condilului" $ trebuie sa verificam daca meniscul permite aceste lucru.
Se folosete testul =12'12 care consta in aplicare in zona ant a unui rulou de comprese
sau a unui dop de cauciuc3 in acelas timp in zona laterala /// pune-m o pastila de pasta
termoplastica si pune pacientul sa stranga dopul de cauciuc printr-o contractie izometrica
si in felul acesta3 ne uitam la nivelul cerii3 daca nu au aparut indentatile mai adaugam
ceara $ pina cand apar indentatile pe ceara3 scoatem ceara3 sectionam si o apreciem $
dimensiunea ne arata cat putem noi reechilibra mandibula.
,N cazul unei basculari posterioare $ inaltam ocluzia ocluzia cu sina proteze mobile. Sa
a-ungem cu dimensiunea verticala la normal ! o data daca e mai putin3 in etape daca este
mai mult"
,n cazul bascularii laterale $ ed terminal unilaterala. Aducerea mandibulei intr-o pozitie
corecta se face tot cu proteze mobile. 5a inceput provizorie3 si apoi urmata de o protezare
definitiva.
1)ista situatii de anomalii morfologice. 8 anomalie de crestere a mandibulei
!acromegalie"
2epozitionarea este mai greu de realizat prin metode obisnuite si intervin metodele de
specialitate $ '/;.
T2ATA/1NTU5 848NTA5
Trebuie efectuat corect dpdv a rapoartelor ocluzale. ;recvent se intalnesc obt de
amalgam/compozit in subocluzie.
1)ecutare unei obt corecte
T2ATA/1NTU5 A2848NTA5
1chilibrarea morfofct a parodontiului trebuie efectuat pentru a asigura echilbru ocluzal3
dinmica mand corecta si o pozitie corecta a mand fata de craniu.
-detartra-
-gingivectomii
-ginigivoalveoloplastii
Terapia parodontala * etape
-etapa initiala profilactica3 de preintampinare a afectiunilor parodontale
-etapa corectiva $ aducerea la starea de sanogeneza a parodontiului
-etapa de mentinere $ prin imobilizare dentare care poate fi provizorie sau definitiva
provizorie( ligaturi de sarma3 sine de compozit pe fata orala a dintiilor dupa o
sumare preparare3 gravarea3 si aplicarea ei cu un compozit lichid.
&ontentionarea provizorie se poate face pentru * luni si se poate prelungi cu inca * luni.
4aca situatia nu sa imbunatati se face contentionarea permanenta $ coroane partiale unite
$ sina /andloch. Sina <anderup cu incrustatii corono-radiculare unite intre ele% sina
@itoAs#i-Treuman $ sina pe fata orala a dintiilor printr-un sant supracingular si niste
suruburi transfi)iante3 e)cavatie vest acoperita de compozit sa acopere metalul.
T2ATA/1NTU5 41 &8NS85,4A21 28T1T,&
/ai multe posibilitati(
-realizarea aparatelor protetice prin metoda aditiei de ceara3 eter Thomas. &ontrar
metodei morfostatice se depune ceara. 8 trusa de ceruri colorate si pe suprafata ocluzala
el depune fiecare st a supraf ocluzale cu ceara de alta ocluzala !cusp3 creast mar3 cr sag3
santurile3 fosetele" se realizeaza in raport cu dintii antagonisti.
/etoda se poate aplica decat in cazul morfologiei normale pe suprafata ocluzala.
-blocheaza ocluzia $ indicat pentru tocatori3 contraindicata la frecatori
-alta metoda eter 4aAson $ il intereseaza ghid-ul ant prin care insista sa il restabileasca
corect. ropune metoda slefuire din 0 in 0 a dintiilor sup ma).
e cei sup ii slefuieste din 0 in 0 !metoda 0 in 0 sau everB other" ia o amprenta3 toarna un
model3 si pe macheta secundara
,n a 0-a etapa slefuieste si ceilalti dinti3 ia model3 si pe modelul acesta transfera pe
celilalti luand morfologia machetei ant ca reper.
,n zona laterala recomanda realizare folosind principiu a teorii lui /onson.
/1T84A caii generate functional ;.=..
;unctionallB generated pass
Are la baza modelarea functionala a reliefurilor ocluzale
&ere montare in articulator adaptabil. ,n acest simulator modelul va fi realizat sa poate fi
detasat si repus in pozitie corecta. Se prepara dintii ma)ilari si peste ei se aplica o folie de
placa de baza sau de acrilat termoplastic !pe model" intim adaptata ocluzal/vest.
Se obtine un fel de suport rigid din placa de baza sau acrilat termoformabil.
e suprafata ocluzala a acestui suport se aplica ceara de modelat in cavitatea orala a
pacientului si el este pus sa efectueze de deschidere inchidere3 lateralitate3 propulsie $ el
modeland ceara.
Se izoleaza apoi macheta si fata ocluzala a dintiilor si se aplica gips3 cheie de gips. Acest
gips va cuprinde suportul cu ceara si dintii vecini3 se obtine un miez/model functional al
carui socrul va fi fasionat ca sa poata inlocui modeul mandibular care este detasabil.
/odelarea ocluzala a machetei se face respectand princ morfo-fct3 in raport cu relieful
ocluzal antagonist $ obtinandu-se o morf ocluzala3 functionala fara posibilitatea de
aparitie a contactelor premature. !se folosesc la restaurari ample"
entru cele mai putin ample $ simulator partial $ similar cu metoda de mai sus.
/1T84A /82;8STAT,&A
&ea mai curenta aceea de modelare a machetei prin sculptare in ceara pe simulatoare
semi-adaptabile. 8 metoda rapida3 putin pretentioasa3 dar lucrarile efectuata necesita
retusari frecvente.
&ateva metode de realizare a modelelor in cazul protezelor totale
rotezele totale3 alegerea si montarea dintiilor frontali se face cu considerente
estetice/fonetice.
/ai multe metode de realizarea arcadelor in zona ///.
&ea mai utilizata =Bsi $ curbe de compensatie sagitale/transversale si a ocluziei bilateral
echilibrate. ! se permite contactul pe partea nelucratoare la lateralitate% si contactul lateral
in propulsie"
8achermann $ montare elicoidala in zona laterala3 /0 orientat cu fata ocluzala usor spre
linual si -umatatea distala a /.. C meziala a /. si / mand sunt orientati usor spre
vestibular.
Sears propune montarea in zona laterala cu dinti modificati. entru dintii ma)ilari lasa
cuspizii de ghida- si in loc de cusp de sp lasa niste platouri. !autorul spune ca contactele
ofera o fi)are mai buna a protezei"
&onceptia lui ;reush si ;ishcer propun dinti in zona lateral modificati $ in timp ce dintii
ma) prezinta suprafete plane3 dintii mand prezinta niste creste pe linia santului
intercuspidian !in loc de sant $ creasta". Stabilitatea buna nu este obtinuta $ nu avem
contacte multiple.