CONCEPTE PRIVIND

SISTEMELE DE TRASABILITATE
Trasabilitatea
Conceptul de trasabilitate a
fost lansat ca parte
integrant a sistemelor de
promovare a sntii
publice, cu scopul de a
rectiga ncrederea
consumatorilor n produsele
alimentare i a stabilit faptul
c responsabilitatea
numrul unu pentru
sigurana i calitatea
alimentelor revine industriei
alimentare.

Deoarece acoper ntreg
lanul de producie-
distribuie-consum,
trasabilitatea presupune
responsabilizarea tuturor
actorilor care au un rol n
traseul alimentelor, pn la
consumatori, o verig slab
sau neacoperit din acest
sistem putnd compromite
ntreg sistemul i afecta
sigurana n consum.
Industria alimentara
Industria alimentara s-a aflat sub o avalansa de incidente
neprevazute care au determinat o scadere a consumului
pe anumite categorii de produse.
Exemple: Carne etichetata incorect, lapte de consum cu
aflatoxina, peste congelat infestat, pericolul potential al
unui nou val de gripa aviara etc.
Din cauza unei mediatizari necorespunzatoare,
informatiile au creat panica in randul consumatorilor si au
produs pagube substantiale producatorilor.
PRODUCATORII
TREBUIE S URMREASC CONTEXTUAL CAPACITATEA
DE A STABILI TRASEUL PRODUSELOR ALIMENTARE, N
RELAIE CU CAPACITATEA FURNIZORILOR I A
CLIENILOR.
Cu toate acestea, sistemul european de alerte pentru
siguranta alimentara - RASFF (Rapid Alert System for
Food and Feed) - contine in medie 300- 350 de alerte
lunare pentru produse care au ajuns sau urmeaza sa
ajunga pe rafturi.
HACCP
Regulamentul 852/2004 - norme generale de igiena a
produselor alimentare, precum si proceduri de verificare a
conformitatii cu aceste norme.
In plus fata de aceste norme comune generale, pentru
anumite produse alimentare sunt necesare norme
speciale de igiena.
De exemplu, pentru produsele de origine animala aceste
norme sunt stabilite prin Regulamentul 853/2004.
Puncte critice in lantul alimentar
Carol Popa, Maria Vaschi
http://www.revista-piata.ro/8_puncte_critice_pe_lantul_alimentar-id9109.html
Punct critic 7 Factorul uman
Interferenta involuntara (accident) sau voluntara (frauda).


Factorul uman a fost cel care a stat la baza scandalului
legat de carnea de curcan in care au fost gasite urme de
antibiotic. Carnea a fost verificata dupa sacrificare si nu
inainte!!!!
Un alt caz tipic de greseala prin omisiune a fost in cazul
produselor lactate cu aflatoxina ajunse pe rafturile
magazinelor. In acest caz, aflatoxina a scapat
neobservata prin toate filtrele de control, de la
producatorul de furaje, la ferma, la compania care a
colectat laptele si apoi la procesator.
Carol Popa, Maria Vaschi
http://www.revista-piata.ro/8_puncte_critice_pe_lantul_alimentar-id9109.html
Frauda
scandalul legat de schimbarea duritatii ambalajului de la un lot
la altul.
Producatorul german de ambalaje a realizat borcanele de sticla
dintr-o compozitie ce nu asigura o duritate suficienta, iar la
ambalarea automata a produsului si aplicarea capacului robotul
distrugea marginea borcanului de sticla, fiind gasite astfel urme
de cioburi in hrana destinata bebelusilor.
Tot un caz de frauda, dar fara a ridica problema sigurantei
alimentare, a fost cel al etichetarii carnii de cal drept carne de
vita, pentru a obtine beneficii materiale suplimentare.
In acest caz, siguranta alimentara nu a fost periclitata deoarece
carnea de cal nu prezinta pericol suplimentar si este destinata
consumului uman, dar dupa acelasi model ar putea interveni in
lantul alimentar, cu scopul de a fi procesate, si produse
necomestibile.
Carol Popa, Maria Vaschi
http://www.revista-piata.ro/8_puncte_critice_pe_lantul_alimentar-id9109.html
CCP 1 - FURAJELE PENTRU ANIMALE
scandalul aflatoxinei M1
problemele incep inca de la calitatea semintelor pentru
cultivarea cerealelor si se regasesc pe tot lantul, pana la
depozitarea in silozuri.

Se recomanda tratarea semintelor si evitarea reactiilor
chimice secundare.
Carol Popa, Maria Vaschi
http://www.revista-piata.ro/8_puncte_critice_pe_lantul_alimentar-id9109.html
CCP 2 - FERMELE DE ANIMALE
Vaccinurile pot avea in anumite cazuri efecte contrare
destinatiei lor si pot produce fisuri in lantul alimentar.
Astfel, reglementarile prevad o serie de vaccinuri obligatorii,
dar si o lista de vaccinuri optionale pe care fiecare fermier le
poate utiliza in caz de nevoie pentru animalele din ferma.
In 2003, in Franta si Belgia, un vaccin cu rol antiinflamator
destinat bovinelor a generat o tulpina ce a anulat efectul unor
vaccinuri obligatorii, fapt ce a condus la distrugerea a 11 ferme,
cu un numar total de peste 28.000 de capete de bovine.
Ca urmare a acestui incident, au aparut cerinte suplimentare
ale medicilor veterinari pentru explicitarea efectelor adverse ale
vaccinurilor destinate animalelor.
Carol Popa, Maria Vaschi
http://www.revista-piata.ro/8_puncte_critice_pe_lantul_alimentar-id9109.html
CCP 3 - COLECTAREA PRODUSELOR DE LA
PRODUCATORI INDIVIDUALI SAU FERME
Acest punct este considerat unul dintre cele mai
periculoase pentru trasabilitatea lantului alimentar.
Deoarece numarul companiilor care fac colectarea este
destul de mare, iar numarul producatorilor individuali este
si mai mare, riscurile de contaminare sunt contracarate cu
verificari ale fiecarui lot de produse ce ajunge la poarta
procesatorilor.
Pericolele pot aparea atat la producatorul individual cat si
la colectorului.
Care sunt acestea????
CCP 4 - ABATOARELE
Zona cu risc de contaminare ridicat (interferentei dintre
producatorii industriali si producatorii individuali).
Riscurile pe aceasta zona au ca numitor comun
provenienta animalelor (sursa materiei prime) si
certificatele sanitare care insotesc animalul abatorizat.
Carol Popa, Maria Vaschi
http://www.revista-piata.ro/8_puncte_critice_pe_lantul_alimentar-id9109.html
CCP 5 - PROCESATORII DE CARNE SI
LAPTE
Considerate pana recent ca fiind cele mai sigure puncte
de pe lantul alimentar, in care normele HACCP sunt
respectate cu strictete, companiile de procesare si-au
dovedit vulnerabilitatile in recentele scandaluri.
Cheia acestor vulnerabilitati este factorul uman, cel care
poate decide eronat si poate influenta negativ tot lantul
alimentar.
CCP 6 - RAFTURILE MAGAZINELOR
Cu exceptia hipermarketurilor, care dispun de generatoare
proprii, orice magazin s-a confruntat cel putin o data cu o
intrerupere de curent pe durata mai multor ore.
Ce se intampla insa in magazinele fara personal pe timpul
noptii, cand curentul se intrerupe 2-3 ore, produsele congelate
se dezgheata, dar pana dimineata la ora deschiderii sunt din
nou congelate?
Numai in 2012 inspectorii ANSVSA au retras de pe piata peste
25 de tone de produse supuse deteriorarii prin recongelari
succesive. In acest caz, normele privind verificarea zilnica a
produselor expuse in rafturi ar putea fi mai riguroase, deoarece
acum lipsesc cu desavarsire, iar intreruprea curentului este o
scuza ce poate disculpa si un comerciant rau intentionat, care
cu buna stiinta comercializeaza produse refrigerate succesiv.

Carol Popa, Maria Vaschi
http://www.revista-piata.ro/8_puncte_critice_pe_lantul_alimentar-id9109.html
ROLUL SISTEMELOR DE
TRASABILITATE
Managerial
definirea obiectivelor
sistemului;
demonstrarea prin nregistrri
a eficienei sistemului pe
ntreg circuitul alimentar;
stabilirea unui mecanism de
revizie periodic;
testarea capacitii de
retragere de pe pia a unui
lot de produse susceptibil de
a fi compromis.

UBT
n elaborarea sistemului
de trasabilitate, cea mai
dificil decizie cu care se
confrunt operatorii este
definirea lotului de
produse i a unitii de
baz trasabile.




INTRRI/FURNIZORI PROCES/OPERATORI
IEIRI/CLIENI
TRASABILITATE
Un pas inapoi Un pas inainte

UBT poate varia n limite foarte largi, de la stabilirea:
UBT ca producie
zilnic, pentru cazul
unitilor mari din
industria alimentar.
UBT ca unitate de
produs ambalat, n
special pentru unitile
de catering i tip fast-
food.











Date de identificare operator
Denumire produs
Definire lot de produse
Aplicarea codurilor unice/lot
Data producerii
Dimeniunea UBT
Nr. UBT/lot
Referine privind calitatea produselor
Referine privind calitatea ambalrii
Referine privind calitatea proceselor
Proceduri care demonstreaz
eficiena trasabilitii
Date de identificare
furnizori
Data livrrii
Nr. UBT/lot
Masa UBT
Codul lotului la livrare
Referine privind calitatea
lotului
Date de identificare clieni
Data livrrii
Lista produselor livrate
Nr. UBT/lot
Masa UBT
Codul containerului/
vehiculului de transport
Organizarea sistemului de
carantin produse suspecte
INTRRI/FURNIZORI PROCES/OPERATORI
IEIRI/CLIENI
TRASABILITATE
Elemente care asigur trasabilitatea produselor alimentare
Exemple de documente
Diagrame de flux (unitate sau produs)
Provenienta materiilor prime, inclusiv ingrediente sau alte
materiale furnizori autorizati, prezenta documentelor
care atesta calitatea, salubritatea tuturor materiilor prime.
Specificaiile materiilor prime definire i consemnare
proceduri - cum se efectueaz practic verificarea
inscrisurilor de pe ambalaje sau etichete in concordan
cu alte documente nsoitoare (certificate de calitate).
Procedurile privind verificarea calitii
Corespondena dintre nscrisurile de pe etichetele i
ambalajele materiilor prime i identificarea societii n
sistemul de trasabilitate.
nregistrri privind cantitile de materii prime recepionate
(facturi, avize de nsoire a mrfii) in corelatie cu cantitatile de
produs finit.
nregistrri privind calitatea materiilor prime recepionate
(certificate de calitate, atestri ale prezenei/lipsei
organismelor modificate genetic acolo unde este cazul, n
special la produsele din soia).
Procedura pentru constituirea loturilor si lotizarea materiilor
prime si a produselor finite.
Sisteme de identificare i urmrire pe flux a containerelor/
recipienilor n care se transport, depoziteaz temporar
unele materii prime i auxiliare (culori, cipuri etc) pe diferite
faze tehnologice.
Proceduri referitoare la etichetare
evidena si gestionarea stocurilor de etichete
corelatia intre sistemul de etichetare, ingrediente i
tratamentele aplicate.
verificarea nscrisurilor de pe etichete care trebuie sa fie
complete si conforme cu prevederile legale.
numere de ordine ale etichetelor (sau alte sisteme
asemntoare care s asigure cronologia).

Proceduri privind depozitarea
depozitarea pe loturi
evidena intrrilor n depozitele de produse finite
evidena livrrilor din depozite pe sortimente si loturi
Proceduri privind livrarea produselor
evidene privind beneficiarii
sisteme de identificare a mijloacelor de transport,
inregistrate sanitar veterinar, folosite la transportul
produselor.
evidene privind declaratiile de conformitate n funcie de
loturi.
evidenele privind modul de constituire a loturilor de
livrare pentru fiecare transportator.
CARACTERISTICI ALE ST
latime adancime precizie
Exemplu trasabilitatea carnii
latimea
Se refer la cantitatea de informaii colectate.
Un sistem de nregistrare care s includ toate
atributele produselor alimentare ar fi extrem de scump,
prea mare i de cele mai multe ori nepractic.
Este important s fie selectate numai informaiile
relevante.
Tratamente veterinare
Furajare.
Rasa.
Exemplu conserve de legume
gradul de maturitate,
dimensiune,
atribute senzoriale au relevan mic n cazul n care
obiectivul sistemului trasabilitii l reprezint
sigurana n consum a conservelor.
Adancimea
lungimea drumului parcurs,
reconstituit prin nregistrari.
Exemplu trasabilitatea carnii
Refacerea traseului
pana la animal
Exemplu trasabilitatea cerealelor
Poate fi identificata
zona din care s-a recoltat
produsului?
reprezint exactitatea cu care un sistem al
trasabilitii poate evidenia traseul unui
produs, lund n calcul erorile aleatoare care
pot aprea mai ales n cazul lanurilor de
producie-distribuie transnaionale complexe.

precizia
ST trebuie sa asigure:
identificarea unic a lotului
i/sau UBT;
utilizarea pe ntreg lanul
alimentar, fr ntreruperi;
gestionarea infomaiilor
colectate;

pastrarea informaiei pe
ntreg ciclul de via al
produsului;
prelucrarea produsului fr s
stnjeneasc acest proces.

Sisteme de trasare..
EXTERNE
etichetele de hrtie, mrcile,
plcuele din material
plastic, microcip-urile.
BIOMETRICE
profilul ADN, markeri biologici
specifici unor regiuni (de
exemplu: compui de arom,
enzime, proteine, etc.), sau
unor specii de animale pentru
identificarea produselor.

Avantaje
Externe
permit codificarea
diverselor informaii cu
ajutorul codurilor cu bare
i al simbolurilor, iar
accesul la informaii se
realizeaz relativ uor.
Biometrice
nu pot fi falsificate sau
nlocuite i cu toate c
sunt costisitoare i
necesit personal nalt
specializat pentru
utilizare, acestea permit
refacerea traseului unui
produs pn la surs.
Dezavantaje
Externe
dificil de gestionat i
pstrat de-a lungul unor
sisteme complexe de
prelucrare-distribuie.
poate fi uor ndeprtat
de pe produs, pierdut sau
poate fi falsificat.
Uneori aceste sisteme pot
deveni redundante prin
excesul de informaie pe
care le ofer.

Biometrice
necesit o anumit
perioad de timp pentru
efectuarea analizelor sau a
testelor de recunoatere,
fapt ce mpiedic
identificarea produselor n
timp real.
VA MULTUMESC.
"Viata nu se masoara cu numarul de
respiratii pe care le aveti, ci in
momente care iti taie rasuflarea."