Statut ul epistemol ogic al pedagogi ei

Pedagogia - art sau stiint?

Stiinta sau stiintele educatiei?
Sistemul stiintelor pedagogice
Problema statutul ui epistemol ogi c al pedagogiei a
preocupat specialistii din toate ti mpuri le. Dac din
punct de vedere eti mologic explicati ile termenul ui
PEDAGOGE! sunt aceleasi" termenul deriv din
grecescul PADAGOGOS!# unde PAS! $nseamn
copil si AGOG%! $nseamn a conduce &la greci#
pedagogul era sclavul care- l conducea pe copil la
scoal'( $n privinta pre)umti i l or epistemi ce asistm
la o avalans de o*erte!. Asupra c+torva abordri
de dictionar ne opri m $n cele ce urmea)"
Pedagogia aplic re)ul tatel e si datele altor stiinte
umane# $ndeosebi cele ale psi,o*i)iologiei#
psi,anali)ei# sociologieie si economi ei educatiei -....
Ea este $n acelasi timp stiint si te,nic# doctrin si
art# te,nologie a $nvtm+ntul ui si# $n plus# cultur. !
&GA/A0DE# 1.2. &coordonator'# 3A P%DAGOGE
4O56E2PO7A5E P78A6# 6O03O0SE# 9:;<# p. :'
Pedagogia se pre)int $n acelasi ti mp ca o *iloso*ie# o
stiint# o art si o te,nologie a educatiei. !
&6=5ES# G# > 7E2PE7E07# A# D46O55A7E G%5%7A3
DES S4E54ES =02A5ES# PA7S# 9:;?'
Pedagogie# art si stiint a educatiei. A)i termenul
pedagogieie nu mai desemnea) dec+t metodele si
te,nicile utili)ate de educatori. !
&S33A2@# 5# D46O5A7 PS=O3OGE# 3A7O0SE#
/0407ES6# 9::?# P. <<?'
6rebuie s concepem ansambl ul pedagogiei ca un
edi*iciu cu mai mul te etaAe# unul re)ervat stiintei#
altul moralei sau *iloso*iei practice# al treilea#
te,nicilor si ulti mul# creatiei estetice. Privit ast*el nu
i se poate aplica nici o cali*icare exclusiv" este
stiint si re*lectie practic si totodat te,nic si
art. !
&=0/E76# 7# 67A6% DE P%DAGOGE G%5%7A3E# P0B#
PA7S# 9:C?# p. :'
Pedagogia este stiinta care are ca obiect de studiu
speci*ic dimensiunea *unctional- structural a
educatiei abordabil metologic din perspecti va
*inali tti l or speci*ice ce vi)ea) *ormarea-
de)vol tarea personali tti i umane prin valori *icarea
corelatiei subiectDeducator - obiectDeducat# con*orm
unor princi pii si legitti speci*ice care
reglementea) des*surarea probabil a
*enomenelor educationale# la nivel de sistem si de
proces.!
&47S6EA# S# Dictionar de termeni pedagogici# EDP#
/ucuresti# 9::E# p. FGH'
Anali)a de*ini ti ilor sus-mentionate evidentia)
perspecti vel e mul ti ple# de $ntelegere a pedagogiei "
stiint# art# te,nic# doctrin# cultur# *iloso*ie etc.
Di*icul tti l e apar abia atunci c+nd se constat c
$ntre domeniile componente exist o contradicti e
epistemol ogi c $ntruc+t $n spatele paradoxul ui
&stiint- art' se a*l nivele# tipuri si modele de
cunoastere di*eri te &empi ri c# teoreti c# metateoreti c'.
Accept+nd c epistemol ogia este teoria cunoasterii
&ramura *iloso*iei care studia) natura# sursele si
validi tatea cunoasterii ! - I5G=6J# G# SS0ES A5D
A36E75A68ES 5 ED04A6O5A3 P=3OSOP=@# 9:E:#
p. 9F'# acceptm si canali)area educatiei spre
descoperi rea si transmi terea cunoasterii cu
menti unea c di *eri te *iloso*ii pun accentul pe tipuri
de cunoastere di*eri te si# prin urmare# pe
metodologii de predare di*eri te. ! &I5E33E7JJ # G#
567OD046O5 6O 6=E P=3OSOP=@ OB ED04A6O5#
1O=5 K3E@ > SO5S# 54.# 5EK @O7I-3O5DO5-
SD5E@# p. <C- <G'. Pornind de la acest punct de
vedere identi *icm trei orientri metodologice $n
$ncercarea de stabilire a identi tti i pedagogi ei"
9' stiint uman - asemeni economi ei# politologiei#
istoriei etc(
<' stiint social - alturi de antropologie# sociologie
etc.
F' alte accepti uni - cultur# te,nic# stiint a
comunicri i# stiint a actiunii.
J ve)i $n 4L35# 2# Biloso*ia educatiei. Antologie# Editura
Aramis# /ucuresti# <HH9# p. 9;;
JJ DE2# p. 9FC- 9FG
O perspecti v istoric asupra domeni ul ui ne-ar permi te
s sesi)m princi palele orientri axate $n mod
deosebi t pe problemel e centrale ale epistemol ogiei"
natura si i)voarele cunoasterii# $ntinderea ei si
valabili tatea pretenti i lor de cunoastere.
a' Izvoarel e cunoasteri i . Opo)itia empi rism-
rationalism# ca si concepti a Mantian &cunoasterea
sinteti c A P7O7' sunt cele mai ve,iculate puncte
de vedere. 7ationalistii $n *runte cu Platon si
Descartes# Spino)a# 3eibni t) consider c singura
surs de cunoastere sunt ideile ratiunii" cunoasterea
naturii celor existente se poate reali)a exclusiv prin
ratiune( $n vi)iunea lor totul ! se poate explica#
exist un sistem al cunoasteri i care are un caracter
deducti v# $n conclu)ie totul ! poate *i $ncadrat $n
acest sistem al cunoasterii. Po)itia empiristi lor se
a*l $n anti te) cu cea a*irmat de rationalisti "
termenul- c,eie al conceptiei $l repre)int
ENPE7E56A! - cunoasterea $si are i)vorul $n
ENPE7E56L( experienta sen)orial este sursa ideilor
noastre &D. =ume# 1. 3O4IE - intelectul nostru este o
6A/033A 7ASA# o *oaie alb pe care se poate scrie
orice'. Punctul de vedere al lui D. =02E
&cunoasterea cau)alitti i se restr+nge la experienta
eveni mentel or' este s*r+mat de IA56 care#
exami n+nd critic natura ratiunii# utili)ea) expresia
7A605E P07L! &adic 7A605E A P7O7!' $n
accepti unea de ceea ce poate *i cunoscut prin
ratiune independent de orice element proveni t din
experient.
b' Intinderea cunoasterii . Pentru Platon cunoasterea
adevrat se poate reali)a doar $n lumea
suprasensibil a BO72E3O7 sau DE3O7( de data
aceasta . Iant se ralia) empi ristilor sustin+nd
limi tarea cunoasterii la lumea experientei.
c' Valabili tat ea cunoasteri i . Potrivi t scepticilor
putem cuta o cunoastere sigur despre cum sunt
lucrurile $n reali tate $ns exist $ndoieli $n legtur cu
$n*ptui rea cunoasterii &alt*el spus# nu putem detine
cunoasterea'. DES4A76ES $si propune s renunte la
orice idee care poate *i supus $ndoielii $n scopul
descoperi ri i unui adevr indubi tabi l &4OG6O E7GO
S02!'. G. 2OO7E ia aprarea simtul ui comun! desi
po)itia sa este empi rist" cunoasterea omului simplu
care se ba)ea) pe experient de mul te ori este este
superioar celei *undamentate de argumentel e
sceptice. Spre deosebire de acestia# 3.
K66GES6E5J leag valabili tatea cunoasterii de
$ngrdi rile impuse de limbaA - utili)area limbaAul ui
comun limi tea) cunoasterea( pentru a decoda
versali tatea limbaAul ui ! trebuie s acceptm
premisa ca exist o relatie neconventi onal $ntre
limbaA si lume.
J K66GES6E5# 3.# 6ractatus logico- p,ilosop,icus#
Editura =umani tas# /ucuresti# <HH9
n domeni ul cunoasteri i pedagogice identi *icm o serie
de mecanisme &care s-au concreti)at mai apoi $n
model e cogni ti ve!' ce condi tionea) trecerea de la
non- stiint sau prestiint la stiint.
9. 2ecanismul continuismul ui - cunoasterea stiinti *ic
preia# trans*orm siintegrea) prestiinta.
<. 2ecanismul disconti nuismul ui - propune o $ntelegere
mai democrati c! a consti tui ri i stiintei $n sensul c
pot aprea rupturi Dobstacole! epistemol ogice &G.
/A4=E3A7D' care oblig! sau permi t di*erenti erea
stiintei de prestiint.
2. 4linJJ nuantea) *unctionarea acestor mecanisme si
propune o seam de modele proprii cunoasterii
pedagogice cu menti unea" aceste modele nu sunt
ec,ivalente cu modelele epistemol ogice ale evolutiei
stiintei !"
- modelul $naintri i $n salturi spre adevr &4=. PE74E'(
- modelul teori i $nc,ise!Dconti nuismul ui &=ESE5/E7G
si /O=7'(
- modelul acumulri lor $n stiintD !cumul ati v! si
mutati onist ! &6. I0=5'(
- modelul ineterpenetrri i disciplinelorD !i nterpretri i !
stiintelor &2. DOGA5 si 7. PA=7E'
JJ 4lin# 2# op. cit.# Ed. Aramis# <HH9# p. :E- 9HH
4u toate acestea asistm la o serie de critici
ve,emente la adresa statutul ui epistemol ogi c al
pedagogiei si este *iresc s ne $ntrebm din partea
cui vin si $n ce msur sunt *ondate. 4ali*icarea
pedagogiei drept nonstiinti *i c# *olclor# Aargon etc.
este adesea $nt+lni t $n literatura de speciali tate si
nu aparti ne - asa cum ne-am astepta - specialistilor
din a*ara domeniului pedagogic# ci pedagogilor $nsisi.
S478E5# DE 3A5DS=EE7E etc. sunt nume cu
re)onant pentru tr+mul educatiei. 4au)a acestor
rbu*ni ri# contestri din interior o sublinia) strluci t
E. P3A54=A7D"
Dac pedagogi a preti nde s revendice titlul de stiint#
evident nu poate *i consti tui t dintr- o $ngrmdi re de
notiuni necoordonate# dintr- o culegere de principii#
de s*aturi# de retete# a cror singur unitate
aparent este cartea care le contine sau persoana
care le emi te. Br o coordonare logic nu exist
stiint si# $n consecint# nu exist stiint pedagogic
*r o organi)are riguroas a continutul ui su!. J
Orice reactie pro sau contra conclu)iei *ormul ate de
E. P3A54=A7D necesit o argumentati e. 4um
statutul de stiinci*ici tate al unui domeni u contine un
set de clau)e- standard pe care aceasta trebuie s le
satis*ac si cum *i)ica este stiinta nobil pre)entm
comparati v $n tabloul de mai Aos normele po)itiviste
si contraargumentel e acestora ce aparti n tocmai
*i)icii"
J ve)i P3A54=A7D# E# Padagogie scolar
contemporan# EDP# /ucuresti# 9::<# p. FF
. 4lau)e- standard po)iti viste ........ 4ontraargumente
9. Stiinta se ba)ea) pe experi mentare si ..................9.
=ESE5/E7G demolea) metoda
inducti e ....experi mental pur demonstr+nd c nu se
poate $nregistr o stare *init!
<. 3imbaAul stiintei este obiecti v si . . .<. E5S6E5 &prin
teoria relati vi tti i '
ermetic( Stiintei $i este proprie .......sparge $ntelegerea
congruent a spatiului
obiecti vi tatea per*ect a experi mentatorul ui cu ti mpul
si demonstrea) relati vi tatea
$n raport cu orice sistem de re*eri nt
F. Stiinta *ormul ea) si testea) ipote)e . . .F. ntreaga
mecanic indetermi nist &relati vist#
cuantic si ondulatori e' demi ti)ea) cau)ali tatea
real a *enomenelor.
C. Stiintei $i este proprie obiecti vi tatea . C. 2AN P3A5I
arat ca nu exist obiecti vi tate
per*ect a experi mentatorul ui .........................per*ect!
/O=7 demonstrea) c nu putem vorbi de o relatie
cau)- e*ect at+ta vreme c+t nu pot *i deli mi tate
variabila dependent de cea independent
Punctul de vedere al lui P. =7S6 care invoc+nd
criteri ul normati vi tti i# identi *ic dou tipuri de teorii"
9. teorii stiinti *ice pure si <. teorii practiceDnormati ve
unde sunt integrate teoriile pedagogice( este un
punct de vedere convenabil care o*er posibili tatea
po)itivistil or s-si conserve canoanele# iar teoriilor
normati ve le permi te o eval uare! mai elastic
*ondat pe orientri le epistemol ogi ce moderne
&/A4=E3A5D# I0=5# POPPE7# =A5SO5 etc.'.
Problema ambigui tti i cu care se con*runt
pedagogia rm+ne una actual. Apel+nd la un
exerci ti u al lui /7EO5IA# 4. /P7OEAJ o*er un
asemenea exempl u - au *ost identi *i cate 9G
accepti uni di*eri te ale cuv+ntul ui 2ODE3! $n
literatura de speciali tate" miAloc de $nvtm+nt(
invi tati e( mac,et( plan( sc,it( categorie( conceptie
despre lume( exempl u( miniatur( sc,em mintal(
paradi gm( teorie( ca) particular al unei teorii(
expresie matemati c( repre)entare logic a teoriei.
J /P7OEA# 4.# Arta si stiinta educatiei# EDP# /ucuresti#
9::G# p. 9HC
4au)ele acestei ambigui tti sunt inventariate si
comentate de specialistii domeni ul ui " I5E33E7#
7E/O03# S4=EBB3E7# 4A7D5E6 etc.( la noi - 2.
4L35# 2. S6EBA5# 4. /P7OEA# E. 1O6A. 0tili)area
meta*orei# a sloganului# a cliseului verbal#
snobismul ui lingvistic# $mprumut uri l e lingvistice sunt
aceleasi surse care alimentea) impresia de non-
stiinti *ici tate a domeni ul ui. Din perspecti va
semanti cii unei teorii J identi *i cm existenta a trei
categori i de termeni "
a' termeni comuni - aparti n at+t limbaAului stiinti *i c c+t
si celui obisnui t(
b' termeni speci*ici - conceptel e c,eieD*undamental e
prin intermedi ul crora este comunicat teoria(
c' termeni generali - desemnea) categoriile
integratoare ale stiintei E. 1oitaJJ anali)+nd mai $n
detaliu problema menti onea) o serie de
caracteristici ale limbaAul ui pedagogic# stiinti *i c-
teoreti c! pe care le sinteti)m aici"
a' 6ermeni i# notiunile# conceptel e# categoriile
pedagogice se consti tui e pe msura de)vol tri i#
maturi)rii cunoasteri i domeniului... !
J Orice teorie este alctui t din trei componente"
semanti ca# sintactica si pragmati ca
JJ 1oita E.# Pedagogia. Stiinta integrati v a educatiei#
Polirom# asi# 9:::# p. E:- :?
b' 1udectile &propo)i tiile' si in*erentele
&rationamentel e pedagogice a*irm sau neag ceva
despre aspectele realitti i educati ve# despre
raporturi l e existente datori t operatii lor g+ndirii. !
c' 3i mbaA ul teoriilor pedagogice se conturea) ca o
etap superioar $n cunoasterea domeniului
educatiei. !
d' 3i mbaA ul paradi gmel or pedagogice# ca aspect
actual# se circumscrie $n ceea ce sustin noile
cercetri $n *iloso*ia stiintei. !
e' 3i mbaAul modelelor pedagogice $l completea) pe
cel al paradi gmel or# $n expri marea modurilor tipice
de mani*estare a problemel or educatiei !...
*' 3i mbaAul arti*icial pedagogic este una dintre
condi ti ile puse $n *ata pedagogiei ca stiint# ca
metali mbaA# pentru a expri ma generali)rile maxi me
si a dovedi capaci tatea de teoreti)are asupra
realitti i educationale# capaci tatea de a aborda
rational# obiecti v aceast reali tate. !
Adugm la aceast list po)itia Qittgenstei nian &3.
K66GE5S6E5# 6ractatus logico- p,ilosop,icus' cu
privire la terapi a! aplicat situatiilor $n care
li mbaAul pleac la pli mbare! datori t deturnri i de
la *unctiile lui cotidiene - esential este identi *icarea
con*u)iilor din care s-au iscat initial respecti vele
probleme.
mpreci)ia si arti *iciali tatea termeni lor ca si lipsa lor de
conci)ie sunt carente ale limbaAul ui pedagogic care
sunt legate de cele mai mul te ori de
evolutiaDmaturi )areaDistori a pedagogi ei.
Dac $n privinta ipote)ei lansate de E. P3A54=A7DJ"
4a stiint# pedagogia a urmat drumul parcurs de
celelalte stiinte# adic a porni t de la un empirism
complet# pentru a aAunge la starea $n care se gseste
ast)i !# po)itia specialistilor este solidar( $n ceea ce
priveste cealalt parte a pre)umti ei autorul ui citat"
A evoluat $ns mai $ncet dec+t celelal te stiinte# cel
putin ca te,nic stiinti *ic# din cau)a speci*icului
problemel or sale si este normal ca pe viitor
de)vol tarea sa $n acest sens s *ie tot asa de lent#
pentru aceleasi moti ve. !
J P3A54=A7DE# op. cit.# p. FF
Prerile sunt $mprti te.
n tabelul urmtor pre)entm sinteti c c+teva opinii"
5r.
Autorul .........................................EtapeleD*a)ele evolutiei
..........................................4aracteristi ci# repre)entanti
crt. ...........................................................................................
.......................................................pedagogiei ca stiint
9. OA5 54O3A.......................- identi *icm dou etape"
9' Etapa re*lectri i educatiei ....- corespunde comunei
pri mi ti ve"
$n constiinta comun a- *enomenul educational apare
oamenilor ..................concentrat $n *olclorul pedagogic
&R s*aturi# $ndemnuri# maxi me#
povete etc.' care este transmis pe cale
oral de la o generati e la alta(
- retinem caracterul empi ric si
naiv al pri melor idei cu privire
la educatie.
<. Ba)a re*lectri i teoreti ce a..............- de*ini tori e este
preocuparea
*enomenul ui educational pentru cunoasterea teoretic#
organi)at si sistemati c a
domeniului(
<.9. Ba)a *iloso*ic- teoria pedagogic este o
component a di*eri telor sisteme
pedagogice(
- marii *iloso*i &=eracli t# Platon#
Aristotel etc.' sunt si teoreti cieni
ai educatiei
<.<. Ba)a marilor sisteme ............- apar marile sisteme
pedagogice(
pedagogice sau *a)a.......- se conturea) dou directii
pedagogiei moderne ..........principale" de investi gati e"
una inducti v
- repre)entanti " 1.A. 4O2E50S# 1.=. PES6A3OOO#
0S5SI si
alta deducti v &1.1. 7ouseau#
1.B. =erbart etc.'
<.F. Ba)a psi,ologi)rii
si sociologi)rii educatiei.
Aparitia pedagogiei
experi mental e .............- apare opo)itia dintre educatia
social &SPE54E7# D07I=A2 etc.'
si educatia indivi dual &/5E6#
2E02A55# 2O56ESSO7# E. IE@ etc.'
- asistm la o sc,imbare de imagi ne" se trece de la
o imagine empiric si *iloso*ic la
una po)iti v si experi mental asupra educatiei
<.<.C. Ba)a vi)iunii inter- - apare necesitatea elaborrii
unor
disciplinare asupra educatiei ..............sinte)e calitati v-
superioare asupra
educatiei# trans*erul de re)ultate
de la o disciplin la alta etc.
<. O5 5EG7E6-DO/7DO7..........9. Ba)a prestiinti *i c-
*enomenele impresionea) sau
uimesc si pri mesc explicatii
mitico- religioase *iind $nsoti te
de practici magice(
- corespunde preistoriei
<. Ba)a meta*i)ic- apare $ncercarea de a explica $n
mod rational si abstract *enomenele
- corespunde Antic,i tti i si
Evului 2ediu
F. Ba)a empiric- de*ini torie este preocuparea
pentru a *ormul a explicatii cau)ale
si legi tti generale(
- corespunde 7enasterii# Secolului
3uminilor si perioadei actuale
C. Ba)a teoretic- este *a)a $n care stiintele
ating maturi tatea de tip
logico- matemati c
- pot *i *ormul ate predictii
F. ................................................................SO75 47S6EA
.......................................................9. Etapa desprinderi i
............................- se elaborea) un discurs autonom
pedagogiei de *iloso*ie ............$n termeni de *iloso*ie a
educatiei(
- se stiinti *ici)ea) un discurs
autonom $n termeni de experi mentare
a educatiei
<. Etapa raportri i pedagogiei ...........- se conturea) o
tendint
la progresele $nregistrate .................psi,ologi)ant &se
exacerbea)
$n stiintele socio- umane ..........rolul *actorul ui intern $n
de)vol tarea personali tti i '(
- si una sociologi)ant &cu
accentuarea *actorul ui
extern $n de)vol tarea personali tti i '.
F. Etapa extinderi i cercetrilor ........- perspecti vel e de
abordare
interdisci pli nare si .........sunt" cea istoric# economic#
transdisciplinare $n.........................politic# ciberneti c#
manageri al etc.
C. Etapa apro*undri i - se pledea) pentru reconsiderri
discursului pedagogic . epistemol ogice ale domeniului
Asa cum ilustrea) tabloul de mai sus# opo)itia dintre
pedagogia vec,e si cea nou sau dintre tradi ti e si
progres $mbrac *orme din cele mai neasteptate"
- dac unele po)itii a*irm necesitatea adaptrii
pedagogiei la normele po)iti vismul ui# altele sunt
circumspecte vis-a-vis de rolul interpretri l or de tipul
celor logico- matemati ce $n consti tui rea unei
pedagogii autenti c stiinti *i ce &. 5EG7E6'(
- c pedagogia# ca oricare alt stiint# a traversat o
etap de non- stiinti *ici tate - este a*irmati a care
traversea) literatura de speciali tate &2. 4L35# .
54O3A# S. 47S6EA# 4. /P7OEA# E. 1O6A# 4. 404OS
etc.'# $ns deli mi tri l e operate $n interiorul acestei
etape $mpreun cu caracteristi cile ei sunt $n
continuare subiect de discutie. De exempl u# . 5egret
trasea) o linie de demarcati e strict $ntre etapa
prestiinti *i c# cea meta*i)ic si cea empi ric si
comentea)# pe larg# aspectele ce tin de memori a
genetic# cea psi,ologic si cultural# leag
$ntelegerea educatiei de gene)a constiintei de sine#
de interdicti a incestul ui# apari tia divini tti i si mai
departe de necesitatea scrierii. 4onceptia autorul ui
$n cau) se spriAin de altmi nteri pe un model !
promovat de cosmologia $n legatur cu apari ti a
0niversului &/G- /A5G-ul ! sau 2area Explo)ie
nitial!'. Dac autorul ar adopta po)itia creationist
&Dumne)eu a creat lumea...' oare caracteristicile
etapei pe care le-am evidentiat aici ar su*eri
modi*icri? 3ansm aceast $ntrebare nu pentru c
ne propunem s des*ii ntm! aceast conceptie# ci
datori t *aptului c nici unul din studiile consultate
de noi nu operea) cu un atare sistem ipotetic. Alte
puncte de vedere &. 5icola' creionea) doar c+teva
trsturi ale comunei pri mi ti ve care ne interesea)
din punct de vedere pedagogic sau eludea) pur si
simplu aceast etap &S. 4ristea' abord+nd direct
situatia desprinderi i pedagogi ei de *iloso*ie.
- 4e semni*icatie acordm termenul ui empi ri c!?
6ermenul este sinoni m cu Prestiinti *i c! si non-
stiinti *ic!# prin urmare vorbi m despre o etap
empiric $n evolutia pedagogiei si - prin opo)itie -
sesi)m o etap stiinti *ic &4. /+r)ea'. Sau acceptm
c actual mente pedagogia nu a depsi t *a)a
empiric &. 5egret' si ne $ntrebm care va *i
*i)ionomi a pedagogiei m+ine de vreme ce nu suntem
singuri c o con*igurati e logico- matemati c i s-ar
potri vi. 0n rspuns ex,austi v nu putem *ormul a dar
sugerm un demers investi gati v propus de *iloso*ia
educatiei" ... cele mai mul te enunturi &*iloso*ice#
morale sau religioase' nu au $nteles empiric( ele sunt
doar expresii ale sensibili tti i omului care stimulea)
simturi l e si trebuintele voliti ve din partea
asculttorul ui# sunt pseudo- enunturi ! &2. 4lin J '.
Deci pedagogia stiinti *i c este un de)iderat &2. 4lin#
E. 1oita# . 5egret# 4. /+r)ea etc.'.
J 4lin# 2.# Biloso*ie# Editura Aramis# <HH9# p. 99G
- mportant este constienti)area complexi tti i
*enomenul ui pedagogic si diagno)area din interior a
punctelor nevralgice precum si a modali tti l or de
actiune cu scop terapeuti c!.
De aceea ne rali m punctul ui de vedere expri mat de E.
P3A54=A7DJ care propune o abordare a pedagogiei
din tripl perspecti v" ca stiint descripti v# teorie
normati v si reali)are practic# dup cum urmea)"
4eea ce este.................................4eea ce trebuie s *ie
................................................................4eea ce se *ace
&realul' .....................................................................&idealul'
..................................................&concretul sau actualul'
Existential ..........................................2etode pedagogice
................................................................Practica scolar
&concret# spatial# ......................................msuri igienice
.................................................................&art didactic#
temporar' .................................................................&teorie'
.......................................................................organi)atie'
Esential .........................................................7eguli morale
.............................................................2oral $n actiune
&transcendentul ' .................................................&cod etic'
......................................................................&,odegetic'
Plan descripti v .............................................Plan normati v
.......................................................Plan practic si te,nic
si speculati v
Pedagogi e, stiinta sau stiintel e educati ei?
Dac termenul pedagog este utili)at din antic,i tate#
termenul pedagogi e! este consemnat mul t mai
t+r)iu" abia $n 9F;H Dictionarul 7O/E76 $l tratea) $n
Branta &4. /+r)ea'. E. Planc,ard preci)ea) c
termenul pedagogi e! este utili)at curent $n a doua
Aumtate a secolului al NN-lea# c+nd universi tti l e
*rance)e introduc $n curriculum- ul lor 4ursuri de
pedagogie!( DurM,ei m conduce o catedr de
PEDAGOGE# $n vreme ce $n Germania termenul
coexist cu cel de di dacti c!. 3iteratura anglo-
saxon $l utili)ea) $n sc,imb *oarte rar pre*er+ndu- i
pe cei ca educati e!# educati onal !# cercetare $n
educatie! &ED04A6O5!# 7ESEA74= 5
ED04A6O5!' probabil si pentru a scpa de un
posibil trans*er semanti c depreciati v - este posibil ca
statutul in*erior al sclavului care conducea copilul
spre scoal s *i $mprumutat o nuant peiorati v
pedagogiei &G. 2A3A7E6'.
Prima tratare rom+neasc a pedagogiei $n manier
explici t o gsim la OSB 2OESODAN $ntr- o lucrare
scris $n limba greac inti tul at 6ratat despre
educatia copiilor sau Pedagogie! &8enetia# 9;;:' &E.
1oita'. n 9:9<# 43APA7EDE lansea) sintagma
sti i ntele educatiei ! care avea s incite lumea
pedagogic prin anii S?H" 8orbi m despre o stiint sau
despre stiinte pedagogice? Principalele argumente $n
*avoarea adoptri i singularul ui sau pluralului
sintagmei le pre)entm $n tabelul de mai Aos"
Stiinta educatiei ..................................Stiintele educatiei
- re*lect unitatea ........................- re*lect tendinta de
domeniului( ....................................................mul ti pl icare(
- permi te sinteti)area si integrarea .....- se conturea)
pluralismul
conclu)iilor *ormul ate $n cadrul ....................pedagogic(
cercetri lor(
- reali)ea) structurarea datelor ...............- apar stiinte
speciali)ate# consti tui te
obtinute $n manierla grani ta cu alte
interdisci pli narstii nte
si $ncorporarea lor pe
ba)a *iltrri i pedagogice
Apare aici necesitatea conturri i unui punct de vedere
pentru sustinerea cruia apelm la ADO75OJ
&2orala g+ndi rii !'" De la g+ndi torul de ast)i se
pretinde nici mai mul t nici mai putin dec+t s se a*le
$n *iecare moment $n obiecte si $n a*ara lor - gestul
lui 2054==A0SE5# care se extrage din mlasti n
trg+ndu- se de propria- i peruc# devine paradi gm a
acelei cunoasteri ce-si doreste s *ie mai mul t dec+t
constatare sau proiect. Si# pe deasupra# vin apoi
*iloso*ii cu sluAb si ne reprosea) c n-am avea un
punct de vedere determi nat. !
J ADO75O# 6=.# 2ini ma moralia# Editura 0nivers#
/ucuresti# 9:::# p. ;G
Sistemul stiintel or pedagogice
Datori t acumulri lor $nregistrate $n cadrul domeni ul ui
pedagogic se impune necesitatea sistemati)ri i si
clasi*icrii stiintelor pedagogice. Sunt ve,iculate o
mul ti tudi ne de clasi*icri pe ba)a unor criteri i
diverse# *iecare $ncerc+nd s propun o manier
proprie de abordare a problemei# dup cum sunt
destul de *recvente polemicile generate nu at+t de
po)itii contradictori i c+t de subiecti vism si
apartenent politico- ideologic. Asupra c+torva
puncte de vedere lansate cu privire la con*igurati a
pe care- o poate avea sistemul stiintelor pedagogice
ne opri m $n cele ce urmea)"
. 4lasi*icri $nt+lni te $n pedagogia rom+neasc.
9. . 5icolaJJ $n raport cu obiectul si metoda pedagogiei
identi *i c"
JJ 5icola# .# 6ratat de pedagogie# Editura Aramis#
/ucuresti# <HH9# p. G<- GF
- Pedagogia general
- Pedagogia prescolar
- Pedagogia scolar
- Pedagogia special
- Pedagogia comparat
- Sociologia educatiei
- Biloso*ia educatiei
- 2etodicile predrii di*eri tel or obiecte de speciali tate.
Se pare ca acest punct de vedere este *oarte $nrudi t cu
cel propus de DE674=9.
. 4E7G=6J detalia) urmtorul tablou"
9 4. /+r)ea &op. cit.# p. 9C9' se opreste asupra acestui
model elaborat de DE674=# singurul exempl u
preluat din literatura german
J 4erg,i t# .# Determi nati i le si determi nri l e educatiei# $n
4urs de pedagogie!# 6ipogra*ia 0niversi tti i
/ucuresti# /ucuresti# 9:EE# p. 99- CH
- *iloso*ia educatiei
- istoria educatiei
- sociologia educatiei
- psi,ologia educatiei
- *i)iologia educatiei
- economia educatiei
- plani*icarea educatiei
- prospecti va educatiei si $nvtm+ntul ui
- demogra*i a scolar
- psi,o- sociologia micilor grupuri scolare &clase de
elevi'
- psi,o- pedagogia special
- igiena scolar
- ergonomi a educatiei
- stiinta conducerii si a $nvtm+ntul ui
De asemenea# . 4erg,i t completea) tabloul cu alte
ramuri consti tui te $n *unctie de trei tendinte"
ad+ncirea gradul ui de insti tuti onali)are a educatiei#
necesitatea apro*undri i mai detaliate a unor laturi#
sarcini sau *orme de educatie si necesitatea
consti tui ri i unor discipline dup unele caracteristici
ale educatiei sau alte aspecte principale cercetate.
Acest punct de vedere tine cont de speci*icul
cercetri i inter si intradiscipli nare si este *oarte
nuantat spre deosebi re de opiniile predecesorilor.
Dup 4. 5A73@JJ pedagogia poate *i conceput $n *elul
urmtor"
PEDAGOGA
S6O74L
SS6E2A64L
istoria educatiei si a doctrinelor pedagogice
problema posibili tti i educatiei
problema idealului pedagogic
problema miAloacelor educatiei
problema comuni tti i pedagogice
JJ 5A73@# 4.# Pedagogie generala# EDP# /ucuresti# 9::?#
p. EF
4onstatm ca exist po)itii care# $ncerc+nd s re)olve
problema *r a st+rni prea mul te valuri# $ncearc s
evite polemicile &. 1ingo# S. 4ristea'. nvocm si o
asemenea abordare" S. 4ristea J propune o serie de
discipline pedagogice care pot *i evidenti ate
sc,emati c ast*el"
J 4ristea# S.# Dictionar de termeni pedagogici# EDP#
/ucuresti# 9::E# p. FGF
9. Discipline de ba)
- teoria educatiei
- teoria instrui ri iDdi dacti ca general
- teoria curriculumul ui
<. Discipline re)ultate din raporturi interdisci plinare
- *iloso*ia educatiei
- psi,ologia educatiei
- sociologia educatiei
- istoria pedagogiei
F. Discipline consti tui te $n raport cu utili)area unei
metodologii de cercetare
- pedagogia comparat
- pedagogia experi mental
- managementul educatiei
- plani*icarea educatiei D$nvtm+nt ul ui
E. 1oitaJJ rei nventea)! sistemul stiintelor pedagogice#
clasi*icarea sa ba)+ndu- se pe o serie de criterii de
clasi*icare *recvent utili)ate $n literatura de
speciali tate"
JJ 1oita# E# op. cit.# p. 9G- <;
9. Stiinte pedagogice obiectuale
- stiinte *undamental e
- stiinte *unctionale
- stiinte pedagogice genetice
- stiinte pedagogice insti tuti onaleD*actori ale
- stiinte pedagogice structural e
- stiinte pedagogice aplicati ve
<. Stiinte pedagogice metodologice
F. Stiinte pedagogice interdisci pli nare
. 4lasi*icri $nt+lni te $n literatura pedagogic de peste
,otare.
G. 2ialaret construieste un edi*iciu al pedagogiei care
ar trebui s arate asa"
9. Stiinte care studia) condi ti ile generale si locale ale
insti tuti ei scolare
<. Stiinte care se ocup de relatia pedagogic si actul
educati v propriu- )is
F. Stiinte consacrate re*lecti ei si evolutiei.
8i)iunea lui E. Planc,ard J cu privire la continutul
general al pedagogi ei si legtura dintre diversele ei
prti poate *i pre)entat ast*el"
SCHEMA
J P3A54=A7D# E.# op.cit.# p. E;
5u ne-am propus s rspundem asemeni diversilor
teoreti cieni dac pledm pentru sti i nta educatiei !
&4. /+r)ea# E. Planc,ard' sau sti intel e educatiei ! &E.
1oita'# ci s o*eri m o privire de ansambl u asupra
domeniului si s identi *ic# pe c+t posibil notele
comune ale clasi*icrile pe le-am invocat"
- toate disciplinele care se a*l sub cupola larg
con*eri t de pedagogie probea) unitatea de
obiect !(
- o serie de alte discipline &*ilosi*ia# teologia#
disciplinele normati ve' dialog,ea) cu pedagogia(
- pluri- # inter- # intra- si transdisciplinari tatea repre)int
noi posibili tti de recombi nare a *ragmentel or
stiintei# cu menti unea *cut de I0=5 - stiinta nu
poate *i alctui t $n $ntregi me din revoluti i (
- unele din disciplinele enuntate $n cadrul unor
clasi*icri si poate c unele clasi*icri $n $ntregi me nu
mai au $n momentul de *at dec+t o valoare istoric#
$ns... ntr- o pdure# arborii morti sau putre)i
consti tui e# $n general# un teren *ertil pentru tinerele
plante. Aceasta *ace parte din procesul de re$nnoire
a naturii. 3a *el# patri moni il e servesc drept ,umus
pentru disciplinele care se de)vol t. ! J
J ve)i DOGA5# 2.# si PA=7E# 7.# 5oile stiinte sociale.
nterpenetrarea disciplinelor# Editura Academiei
7om+ne# /ucuresti# 9::F# p. G?
Aplicatii
9. Enuntati princi palele etape ale evoluti ei pedagogiei.
<. 2otivati optiunea pentru ve,icularea sintagmei
sti i nta educatiei ! sau sti i ntel e educatiei !.