ZONA ETNOGRAFIC HOREZU

DIN REGIUNEA ETNOGRAFIC

OLTENIA DE SUB MUNTE
MASTERAND,
POPA RZVAN
OLTENIA DE SUB MUNTE
Introducere. Poporul roman este in ansamblu, unul unitar, spatiul carpato-
danubiano-pontic fiind gazda unui popor care se evidentiaza prin unitate. Desi la nivel
general, poporul roman are pe intreaga sa arie de dezvoltare aceleasi caracteristici majore,
la nivel local, regional exista o serie de particularitati care duc la nasterea unor zone
etnografice deosebite. Poporul roman se poate incadra astfel in sloganul european
unitate in diversitate. Unitar la nivel general, poporul roman se diferentiaza la nivel
regional printr-o diversitate culturala uimitoare.
In functie de credinta locala, de obiceiuri, de gradul de cultura si educatie, de
religie si de activitati economice, se disting o multitudine de zone etnografice, care
incorporeaza o serie de localitati, dintr-o microregiune, care au aceleasi trasaturi.
elieful, a contribuit in trecut decisiv la formarea unor zone etnografice, deoarece de
multe ori a fost o bariera care a individualizat o microregiune etnografica.
Pornind de la cuvantul entografie, putem usor sa intelegem ce cuprinde o regiune
entnografica. !ceasta este o regiune geografica, cu intindere,de regula nu foarte mare
care inglobeaza in suprafata ei o serie de asezari umane unde activitatiile populare,
cultura materiala si spirituala se manifesta relativ uniform. "ara #arsei, Depresiunea
$aramuresului, "ara %asului, "ara &ategului, "ara $otilor din $untii !puseni sau
$arginimea 'ibiului sunt zone etnografice cunoscute in toata tara, si care exemplifica
marimea unei astfel de zone etnografice.
In calitate de valcean, am ales sa prezint o zona etnografica importanta pentru
omania, care este inclusa in patrimoniul universal U()'*%. $icro regiunea
etnografica &orezu este inclusa intr-o regiune etnografica mai mare, numita generic
%ltenia de sub munte. !ceasta zona etnografica este amplasata pe fondul geografic al
subcarbatilor getici, cunoscuti si ca 'ubcarpatii %lteniei.
Zon etno!r"#c O$ten# de %u& 'unte. elieful delurilor inalte subcarpatice,
cu vai transversale de la nord la sud, cu raruri izvorate din *arpatii $eridionali,
vecinatatea imediata cu lantul montan carpatic si amplasarea in etajul padurilor de
foioase, dar nu in ultimul rand resursele de subsol, au influentat mult formarea acestei
zone etnografice. %ltenia de sub munte, are ca limita nordica lantul *arpatilor
$eridionali, care a fost pentru mult timp granita naturala intre provincia %ltenia si
"ransilvania, iar ca limita sudica Podisul +etic, cunoscut si ca Piemontul +etic. ,imitele
de est si vest ale %lteniei de sub munte sunt date de raul %lt, respectiv Podisul $e-edinti.
Din punct de vedere al organizarii administrative actuale, aceasta regiune etnografica este
parte a judetelor .alcea si +orj.
In cadrul %lteniei de sub munte, se intalneste o populatie autentica, de olteni care
a intrat deseori in contact cu romanii de la nord de *arpatii $eridionali, locuitorii din
"ara &ategului, Depresiunea Petrosani sau cu cei din $arginimea 'ibiului. *ontactul au
romanii din "ransilvania si preluarea unor obieciuri de la ei, a facut ca oltenii din aceasta
zona sa se evidentieze de restul %lteniei intr-o zona originala, de sinteza, practic %ltenia
de sub munte fiind un amestec cultural realizat de sc-imburile materiale sau spirituale
intre locuitorii de pe ambele parti ale *arpatilor.
/ona etnografica a %lteniei de sub munte se caracterizeaza in general prin
prezenta unei vieti religioase puternice, %ltenia de (ord fiind o regiune unde credinta
crestin-ortodoxa este majoritar in proportie covarsitoare. .iata religioasa a fost si este
puternic starnita de prezenta unei veritabile salbe de manastiri intrate in patrimoniul
national. $anastirea "ismana, #aia de !rama, Polovragi, &orezu, #istrita, !rnota,
+ovora, "urnu sau *ozia se intind de-a lungul intregii zone subcarpatice din %ltenia,
fiind de-a lungul timpului nuclee ale romanismului, multe din aceste manastiri fiind
legate de importante evenimente din istoria romanilor, totodata fiind gazda pe veci ai
unor mari domnitori romani, precum $atei #asarab sau $ircea cel $are.!ctivitatiile
economice sunt specifice in acesta zona, fiind influentate de geografia locala. Datorita
amplasarii in zona subcapatica, la inaltimi intre 011 si 2311 de metri, in etajul de
vegetatie al padurilor de foioase, economia locala s-a dezvoltat pe o serie de activitati
specifice, care au putut evolua benefic. *u exceptia unor centre urbane unde activitatiile
economice sunt dominate de sectorul secundar 4 industrie 5 si tertiar 4 servicii 5 , marea
majoritate a %lteniei de sub $unte se bazeaza pe agricultura.
Datorita geografiei locului, agricultura s-a dezvoltat pe ramurile viticole si pomicole, in
detrimentul culturilor cerealiere. Un loc deosebit de important l-a constituit si il constituie
zoote-nia. *resterea animalelor a fost principala sursa de venit pentru locuitorii din
nordul %lteniei, mai ales ca acestia au fost in contact permanent cu romanii din
$arginimea 'ibiului, cunoscuta si ea ca o zona unde cresterea animalelor a fost dusa la
rang de religie.
egiunea, bogata in dealuri inverzite si in pasuni montane fertile, a fost gazda si
pentru localnicii crescatori de animale, dar si pentru crescatorii de animale din
"ransilvania, care treceau muntii in vastul proces de trans-umanta, migrare sezoniera
care a creat de-a lungul a sute de ani o veritabila punte culturala intre romanii de pe
ambele laturi ale *arpatilor.
!lta activitate care definteste aceasta zona este data de o bogatie a subsolului. /ona
Podisului +etic si a subcarpatilor este o zona bogata in soluri argiloase, care au permis
dezvoltarea unor centre de productie ceramica deosebite, din care se evidentiaza mai ales
&orezu, ceramica produsa la &orezu fiind inclusa in patrimoniul universal U()'*%.
Pentru ca regiunea intregii %ltenii de sub munte este destul de mare de prezentat,
am ales sa ma rezum la microregiunea etnografica &orezu. !m ales aceasta zona, pentru
ca microregiunea &orezu, este exemplificativa si edificatoare pentru tot ce inseamna zona
etnografica a %lteniei de sub munte, deoare concentreaza in aria sa geografica, toate
elementele caracteristice zonei subcarpatice a %lteniei de sub munte.
ZONA ETNOGRAFICA (OREZU
Loc$#)re. &orezu si localitatiile inconjuratoare formeaza o micro regiune etnografica,
incadrata in %ltenia de sub munte. !ceasta zona este delimitata de zona depresionara in
care se afla orasul &orezu. De-a lungul lantului carpatic, exista o serie de depresiuni
marginale lantului montan, care pe ambele versante, sectioneaza 'ubcarpatii, dandu-le
impreuna cu vaile de rauri un aspect neuniform si neunitar. Depresiuni submontane sunt
nenumarate in omania, precum 6agaras, 'ibiu, *omanesti, 'iriu, *urtea de !rges,
&orezu, $otru, etc. ,a poalele muntilor Parang si *apatanii se afla zona depresionara
&orezu, incadrata in 'ubcarpatii %lteniei.
!cest areal geografic este exemplificativ pentru ce inseamna zona etnografica a
%lteniei de sub munte.
Scurt I%tor#c. S#tut #n *rte centr$ +udetu$u# V$ce, $ '#+$ocu$ d#%tnte#
d#ntre R'n#cu V$ce %# Tr!u ,#u, )on (ore)u "cut *rte d#n Cne)tu$ $u#
Frc%, 'ent#ont docu'entr *r#n D#*$o' re!e$u# Be$ $ IV-$e $ Un!r#e#.
A%t)#, (ore)u e%te un cuno%cut centru, 'on.$, #%tor#c, etno!r"#c %# de cer'#c
*o*u$r, o$r#tu$ re*re)entnd e'&$e' $ocu$u#. In nu$ /01/, #n cdru$ ce$e# de-
%*te %e%#un#, UNESCO dec#% #n%cr#ere cer'#c## de (ore)u *e $#%t
Ptr#'on#u$u# Cu$tur$ I'ter#$, "##nd 2un 'e%te%u! trd#t#on$ un#c3.
Dezvoltarea asezarilor -orezene a fost legata de traseele de trans-umanta, de
drumurile -aiducilor, care traversau zona, precum si de mult cunoscutul drum al sarii,
care pornea de la %cnelec $ari, trecea prin Pietrarii de 7os si din &orezu continua catre
'latioara si ajungea la *ernesti. !testarea sa documentara dateaza din anul 2089, intr-un
-ristov care apartinea domnitorului .lad *alugarul, care pomenea de satul &urez.
Denumirea actuala provine de la numele :ciu-urez, pasare asemanatoare bufnitei
care populeaza padurile din jur. "otusi, numele de &urezi a apartinut initial localitatii
componente :amanii de 7os pe valea raului cu acelasi nume, despre care se fac
mentiuni documentare incepand cu secolul al ;.-lea. In localitatea omanii de 7os,
*onstantin #rancoveanu construieste o manastire intre anii 2<=1 si 2<=>, reprezentand o
sinteza a artei romanesti pana la acea vreme, pe care a denumit-o $anastirea &orezu. *u
timpul vatra satului se va muta peste deal, cu aproximativ doi ?ilometri, datorita faptului
ca aici se intersectau traseele de trans-umanta dar si alte drumuri comerciale,
dezvoltandu-se aici un loc prielnic pentru diferite sc-imburi comerciale. !stfel ca aici
oierii incep sa vanda lana si branza pentru a cumpara cereale sau alte produse de bacanie,
iar olarii isi vindeau produsele ceramice necesare in orice gospodarie, pentru a putea
cumpara produse alimentare. Ulterior, *onstantin #rancoveanu doneaza satul manastirii,
iar aceasta asezare se va dezvolta dupa anul 2981, cand va deveni cunoscut sub numele
de "argul &orezu.
)lemente caracteristice /ona &orezu este cuprinsa pe teritoriul orasului &orezu si a
comunelor vecine, .aideieni, #arbatesti, 'latioara, *ostesti, $aldaresti, etc, dispuse
radiar in jurul &orezului, care are rol de centru urban de importanta judeteana.
V#t Re$#!#o%. In aceasta zona religia predominanta este ritul crestin ortodox,
evidentiat de o serie de manastiri ca #istrita unde se gasesc moastele sfantului +rigore
Decapolitul sau !rnota, unde este inmormantat $atei #asarab. Dar pe langa aceste
manastiri si zecile de sc-ituri si paro-ii locale, cea mai impozanta este cu siguranta
manastirea &orezu. $anatirea &orezu, este un veritabil monument ar-itectonic al
orodoxiei romanesti, ctitoria domnitorulului *onstantin #rancoveanu, in stil bizantin
romanesc, specific secolelor ;.II-;I;. $anastirea &orezu, cu tot cu anexele sale a fost
prima manastire din omania inclusa in patrimoniul ar-itectonic U()'*%.
Pe langa latura religioasa puternica, populatia din regiunea etnografica &orezu se
individualizeaza si prin alte trasaturi referitoare la activitatiile economice prestate, care au
generat un stil de viata si o serie de traditii si obiceiuri locale.
*resterea animalelor. Una din elementele caracteristice zonei &orezu este data de
cresterea animalelor, mai ales de oierit. Dupa cum s-a vazut mai sus, oieritul este una din
cele mai vec-i ocupatii ale locuitorilor din aceste locuri. "otodata, &orezu a devenit a
doua casa pentru ciobanii din !rdeal in special a celor din $arginimea 'ibiului, care
traversau de la 7ina pana la .aideieni $untii Parang, in timpul transumantei. In vremuri
de primejdie si asupriri din partea autoritatilor -absburgice sau mag-iare, multi din
ciobanii din marginime s-au mutat cu tot cu famiile in zona &orezu-.aideieni, devenind
olteni prin adoptie. Influenta ciobanilor din $arginimea 'ibiului asupra zonei &orezu s-a
evidentiat atat in stilul ar-itectonic, cat si asupra portului. !stfel s-a ajuns la realizarea
unui stil arc-itectonic unic, care imbina elementele casei traditionale oltenesti cu cel al
casei traditionale din $arginimea 'ibiului. *asele sunt inalte, cu beciuri si pivnite de
piatra, dar pastreaza linia clasica in %ltenia, cu pridvoare de lemn, incrustate cu modele,
cu ferestre la fiecare incapere.
Portu$ 4e%t#'entr. *ei din zona &orezu au dezvoltat si un port traditional unic, care
imbina stilul romanilor din $arginimea 'ibiului, mai sobru, cu portul oltenesc, bogat
inflorat, si viu.
/ona etnografica .alcea impune anumite reguli ce evidentiaza starea materiala si mai
ales civila a purtatorului. ,a fel ca si in omanati fetele poarta capul descoperit, parul
este prins in codite iar dupa casatorie tinerele femei isi acopera capul in zi de sarbatoare
cu marama 4numita si basma5 iar in zilele de lucru cu tulpanul.
*ostumul femeiesc se impune prin coloritul catrintelor, valnicelor si camasilor in albastru
si rosu aprins. .alnicul se poarta cu o catrinta in fata bogat ornamentala. *ostumul
femeilor mai in varsta este de o cromatica mai sobra, cu ornamente mai putine, folosesc
adesea, pe langa marama si broboadele negre, mai ales iarna. Podoabele sunt folosite mai
ales de fete si femei tinere. !cestea se reduc la acele g-erdane adica margele colorate
dispuse de regula pe o bentita neagra, de catifea purtate la gat. 'altele sunt realizate din
bani ai perioadei, la cei mai putini avuti si din bani de aur sau argint la cei instariti.
,a costumul barbatesc varietatea cromatica este mai restransa, tinerii folosesc camasa
barbateasca, uneori decorata la poale si guler, bagata in cioareci iar peste cioareci poarta
o fusta. *ei batrani au camasa decorata uneori cu sebac alb dar aceasta nu se mai
introduce in cioareci ci se strange peste brau cu bete, brau sau c-imir.
% atentie deosebita se acorda iilor care se caracterizeaza printr-o gama cromatica variata
cu motive florale la care se adauga bogatia in margele si ciclicuri. $ajoriataea iilor sunt
incarcate cu margele de toate culorile si paiete ajungand sa cantareasca si pana la > ?g.
In momentele esentiale ale vietii batranii vor sa aiba alaturi -aina populara, astfel cand
mor batranii sunt inmormantati in straie taranesti sau c-iar in costumul popular ce l-au
purtat la nunta.
In nealterarea sau revenirea la traditionalismul costumului popular din zona un rol
important il are si sarbatoarea intitulata &ora *ostumelor organizata anual in
Duminica.
Cer'#c. Dar poate cel mai original lucru care este intalnit in zona &orezu este
dat de indeletnicirea pentru olarit. *eramica de &orezu este inclusa din 3123 in
patrimoniul U()'*%, in &orezu existand peste 31 de centre de productie ceramica.
/ona etnografica &orezu care ca si emblema *%*%'U, D) &U)/, desenat cu
maestrie ca motiv principal pe nenumarate productii ceramice de vase, dar si croit in
lemn sau tabla, ca accesoriu decorativ pentru casele si gospodariile oamenilor locului.
Particularitatea argilei locale face ca lutul de &orezu sa fie cel mai bun din tara, ceramica
de &orezu cu tot ce presupune industria ceramicii manuale, fiind imaginea exponentiala a
zonei entnografice &orezu, fiind princiapalul element definitoriu pentru zona etnografica
&orezu. Putem spune ca asa cum lemnul este important pentru "ara $aramuresului, asa
este ceramica si olaritul pentru &orezu
/ona depresionar@ &orezu a fost Ai este recunoscut@ pentru meAteAugurile
tradiBionale practicate de locuitorii s@i. Dintre acestea cel mai important este
confecBionarea ceramicii populare de &orezu care se remarc@ prin forme, colorit Ai
desene 4castroane, farfurii, oale, ulcioare, c@ni, ceAti de Buic@, de diferite m@rimi, de uz
casnic sau decorativ5. *el mai vec-i Ai cel mai important centru de ol@rit din zona
%lteniei este satul %lari din %raAul &orezu. Pe uliBa principal@ a satului sunt %lari sunt
28 ateliere de prelucrare a ceramicii de &orezu.
$aterialele locale folosite sunt lutul, care se g@seAte in Dealul Ulmului Ai culori
naturale . ,aptele pentru smalt este obtinut dintr-o varianta de pamant luat din *ulmea
$arginea iar din Dealul %breja se ia pasta din mangan pentru negru decorativ, in timp ce
verdele din care se coloreaza motivele zoomorfe florale, geometrice se obtine din arderea
cuprului.
%bBinerea produselor de ceramic@ este manual@, dup@ un proces te-nologic transmis de
sute de ani. Principalele faze ale procesului te-nologic suntC preg@tirea lutului pentru
modelare 4transport, dospit, t@iat, fr@mantat, cur@Bat de impurit@Bi, formarea gogoloaielor
in fuaDncBie de m@rimea Ai forma vasului5, modelarea obiectului dorit, zvantatul sau
zbarcitul, r@zuitul, g@uritul Ai isc@litul, decorarea, uscarea, arderea la primul foc,
sm@lBuirea, arderea la al doilea foc, obBinerea produsului finit. Desenele specifice
ceramicii de &orezuC cocoAul, unic numai pe ceramica de &orezu, pomul vieBii, Aarpele
casei, spicul, pinza de p@ianjen, coad@ de p@un, simboluri creAtine, florale Ai zoomorfe.
!ctualmente in &orezu meseria tradiBional@ de ceramist-olar este practicat@ de peste 81
de ceramiAti de diferite varste, de la cei mai tineri 4reuniBi intr-un cerc de ceramic@ la
*lubul *opiilor5, pan@ la cei mai in varst@, meseria fiind transmis@ de la p@rinBi la copii.
$eAterii ceramiAti lucreaz@ la domiciliu, constituiBi in asociaBii familiale sau sunt
autorizaBi ca persoane fizice. In prezent este constituit@ o asociaBie a ceramiAtilor cu
denumirea de !sociaBia de meAteAugari E*ocoAul de &urezE
'trada %lari este ceea ce s-ar putea numi vatra meAteAugului ceramicii de la &orezu.
)ste un vec-i sat de olari, cu gospod@rii Ai livezi situate de-a lungul unui drum in pant@F
o ramificaBie a oraAului &orezu pe care, ca s@ ajungi la olari, trebuie s@ mergi
aproximativ >-0?m.
Pe strada %lari sunt grupaBi produc@rorii ceramicii de &orezu care, in parte, continu@ s@
iAi vind@ obiectele la tirgurile deja consacrate, fie lucreaz@ la comand@, de multe ori
Patrimoniul imaterial include toate acele aspecte culturale diferite ale vieBii moAtenite din
trecut care definesc modul de viaB@ al diferitelor societ@Bi. !cestea pot face referire la
practici locale, obiceiuri Ai credinBe Ai deseori sunt exprimate in Ai prin limbaj, activit@Bi
sociale politice Ai economie Ai prin activit@Bi simbolice Ai ritualuri ale diferitelor
comunit@Bi. Patrimoniul cultural imaterial se reg@seAte in special in urm@toarele domeniiC
tradiBii Ai expresii oraleF artele spectacoluluiF practici sociale, ritualuri Ai evenimente
festiveF cunoAtinBe Ai practici legate de natur@ Ai universF artizanatul tradiBional A.a.
*entrul etnografic &orezu este un important centru etnofolcloric, legat de
trans-umanta si obiceiuri pastorale, renumit pentru prelucrarea artistica a pieilor, lanii Ai
confecBionarea de instrumente muzicale, port popular ciobanesc cu influente din zona
$arginimii 'ibiuluiF cusaturi si tesaturi artistice 4covoare, desagi5, mestesuguri cu o
raspandire din ce in mai redusaF confectionare de instrumente muzicale- fluiereF
prelucrarea artistica a lemnului- obiecte de uz gospodaresc C lazi, cosuri, furci de tors
lana, etcF prelucrarea lanii si instalatii de te-nica popularaC darac, pive, mori de apa,
joagare actionate -idraulic.
!u fost cercetate pentru !tlasul )tnografic oman localitatileC #@rb@teAti, 'l@tioara,
P@uAeAti Ai %teAani, reprezentative pentru zona. In aceste sate au fost completate in
perioada 2=93-2=8> c-estionare pe temeleC !Aez@ri, +ospod@rie, ,ocuinB@, !gricultur@,
*reAterea animalelor, Pomicultur@ Ai gr@din@rit, *ultivarea plantelor textile, .an@toare,
$ijloace de transport, *reAterea viermilor de m@tase, *reAterea albinelor, !limentaBie,
$eAteAuguri, InstalaBii te-nice, %biceiuri la naAtere, %biceiuri la nunt@, %biceiuri la
moarte, %biceiuri legate de ocupaBii, obiceiuri calendaristice. /ona etnografica &orezu
imbin@ elemente caracteristice mai multor civilizatiiC
-civilizaBiei lutului - olari vestiBi
-civilizaBiei lemnului - talentaBi cioplitori in lemn
-ciilizaBiei pastorale - stane de oi pe p@Aunile alpine Ai autentic folclor pastoral.
'-a constatat c@ in zon@ se conserv@ inc@ unele elemente tradiBionale -abitat local
4casa, gospod@ria, locuinBa5, ocupaBii in special p@storitul, arta popular@, f.
In 311< prof. dr. Ion +-inoiu Ai colaboratorii s@i 4)mil Gircomnicu, IonuB 'emuc,
,ucian David Ai *@t@lin +@in@5, cercet@tori la Institutul de )tnografie Ai 6olclor
E*onstantin #r@iloiuE au efectuat ample sondaje privind cultura popular@ pentru a
surprinde modific@rile intervenite in cei peste >1 de ani. ezultate preliminare ale
cercet@rii de teren au fost prezentate la colocviul Institutului de )tnografie Ai 6olclor
E*onstantin #r@iloiuEdin #ucureAti.
!rtizanatul Ai celelalte forme de exprimare a tradiBiilor pot fi valorizate prin turismul
cultural. !rtizanatul reprezint@ o industrie cultural@ ce poate fi dezvoltat@ cu succes, ca
mijloc de dezvoltare economic@ Ai cultural@ a regiunilor Ai localit@Bilor. *ultivarea
specificului zonal Ai revitalizarea unor meserii tradiBionale este o parg-ie pentru
promovarea diversit@Bii, pentru dezvoltarea ofertei Ai pentru extinderea consumului
acestor produse de la comunitate la un public mai larg, ce poate fi atras prin turism Ai
prin forme complexe de comercializare.
PRINCIPALELE OBIECTIVE TURISTICE VIZITABILE IN ZONA (OREZU.
Mu)eu$ Mn%t#r## (ure) unde se pot vedea diverse piese de arta medievala,
tesaturi, documente si carti cu mare valoare istorica, extrem de vec-i, cele mai multe
fiind provenite din biblioteca manastirii initiate de *onstantin #rancoveanu, care detinea
una dintre cele mai valoroase colectii de carti din timpul sau.
Mu)eu$ etno!r"#c situat in cadrul *omplexului $uzeal de la $aldaresti, are atat
un profil etnografic, cat si de arta medievala. !ici pot fi vazute cusaturi, tesaturi cu
modele populare, picturi, portul popular specific, dar si obiecte de ar-itectura populara.
G$er# de Art Po*u$r Conte'*orn adaposteste o mare colectie de
ceramica din obiectele donate, timp de peste >1 de ani, e mesterii populari participanti la
"argul de *eramica din &orezu. Prin aceste piese poate fi vazuta evolutia ceramicii
romanesti prin sc-imbarile produse in te-nica de prelucrare a lutului, diversificarea
formelor si a motivelor folosite pe parcursul a trei decenii.
Centru$ de Cer'#c d#n O$r# ofera ocazia turistilor sa vada tot timpul anului,
mesteri olari la lucru, putand asista la procesul de fabricatie a vaselor din lut si c-iar
modela si decora ei insusi vase si farfurii din lut.
Co'*$e5u$ Mu)e$ M$dre%t# este situat la trei ?ilometri de centrul orasului
&orezu si reuneste cutele +reuceanu, Duca, dar si casa memoriala I. +-. Duca. *eea ce
este spectaculos la aceste cule este ca acestea combina elemente ale ar-itecturii romanesti
cu elemente populare specifice zonei, avand particularitatile unor fortificatii. *ula se
poate defini ca o casa fortificata, fiind o varianta a casei inalte, in care te-nica medievala
se situeaza la un grad mai inalt in ceea ce priveste realizarea artistica.
,egende spune ca "udor $aldar, cel care a dat numele localitatii, cazand in
mainile tatarilor, cucereste inima fetei conducatorului tatar si reuseste sa fuga cu ea la
casa $aldaresti, pe mosia donata familiei sale de catre $i-ai .iteazu.
*ula +receanu este considerata monument de ar-itectura populara din secolul al
;.I-lea. Initial, aici, (an Pa-arnicul a construit un turn de aparare, dupa care nepotul sau
"udor $aldar a adaugat la sfarsitul secolului al ;.III-lea, restul constructiei. ,a etajul
casei pot fi vazute portretele membrilor familiei $aldarescu, acestea fiind pictate de %lga
+receanu.
*ula Duca a fost construita la inceputul secolului al ;I;-lea de catre urmasii
familiei $aldar si a fost cumparata in anul 2=21 de catre I. +-. Duca. In prezent aici
functioneaza un muzeu istoric si etnografic, care adaposteste obiecte de arta medievala,
sobe batranesti, ornamente populare, tesaturi si cusaturi, mobilier traditional si port
popular specific acestei zone.
*asa memoriala I. +-. Duca a fost ridicata in anul 2=23 de catre omul politic I.
+-. Duca, fost prim-ministru al tarii asasinat de legionari in anul 2=>0. In prezent casa
functioneaza ca muzeu, iar in interior se pot vedea tablouri si fotografii originale,
mobilier traditional si alte obiecte personale ale acestuia.
*adrul natural este bine reprezentat si conservat, variind de la o altitudine de 011
metri pana la 3230 metri, pe varful Ursu, din $untii *apatanii. !stfel, imprejurimile
&orezului, pot oferi turistilor nunumarate trasee turistice, dar si posibilitatea de a practica
pescuitul, escaladarea, speologia, parapanta, bi?ing, dar si drumetii unde acestia au ocazia
de a observa flora si fauna in mediul lor natural.
C.e#$e B#%tr#te# se afla in vecinatatea &orezului, in comuna *ostesti. !cestea au
fost sapate de raul omonim in calcarele de origine jurasica ale masivului #uila-
.anturavita. *-eile au o lungime de aproximativ 2,H ?ilometri si ating in sectorul lor cel
mai ingust o latime de numai cinci metri, pe o lungime de 3H1 metri, avand o inaltime de
311 metri, ceea ce permite escaladarea si practicare sporturilor montane.
Pe%ter Po$o4r!# este situata la (ord de $anastirea Polovragi, in c-eile
%ltetului, fiind una dintre cele mai lungi pesteri din omania. )xplorarea ei in totalitate
nu a putut fi finalizata, deoarece galeriile ei fosile sau active formeaza un adevarat
labirint. % vec-e legenda povesteste ca aici ar fi trait /almoxe, zeul dacilor si ca
picaturile care se preling din turturii de piatra nu ar fi altceva decat lacrimile varsate de
acesta dupa cucerirea Daciei de catre romani. Pentru cei care vor sa viziteza pestera,
aceasta dispune de iluminare pe o lungime de 2181 metri.
CONCLUZII
Zon ento!r"#c6 (ore)u este una din cele mai interesante regiuni etnografice
din omInia, deoarece este o zon@ de sintez@, JmbinInd elemente culturale ale populaBiei
de pe ambele laturi ale *arpaBilor $eridionali. PopulaBia din microdepresiuena &orezu
s-a adaptat condiBilor geografice locale, o bun@ parte din valorile culturale locale fiind
influenBate de activit@Biile economice 4 p@storitul de trans-umanB@ , ol@ritul , etc 5.
$icroregiunea entografic@ &orezu este parte integrant@ a unei regiuni entografice
mai mari, %ltenia de sub munte, regiune etnografic@ dezvoltat@ de-a lungul 'upcarpaBilor
+etici. PopulaBia din aceast@ regiune se caracterizeaz@ prin crearea unei entografii bazat@
pe valori ale credinBei creAtin ortdoxe Ai pe dezvoltarea unor tradiBii Ai obiceiuri care au la
baz@ principalele activit@Bi economice locale.
O$ten# de %u& 'unte nu este doar o regiune etnografic@, ci Ai o regiune cu un
potenBial turistic deosebit. PotenBialul turistic este evidenBiat atIt de obiective cultural
istorice deosebite, precum lanBul de m@n@stiri, dar Ai naturale, precum c-ei montane,
peAteri, lanBuri muntoase, v@i subcarpatice, etc.
!ceast@ regiune entografic@ este un teritoriu cu un rol important pentru istoria
romInilor. %ltenia de sub munte a fost locul care a permis un contact permanent Jntre
populaBia din %ltenia Ai cea din "ransilvania. Denumirea de ungureni, dat@ de localnici,
romInilor veniBi din "ransilvania, Jndeosebi ciobanilor din $@rginimea 'ibiului, care s-
au mutat Jn zona (ovaci-&orezu, sau str@b@teau aceste meleaguri Jn procesul de
trans-umanB@ , ei ajungInd c-iar Ai Jn zona Dun@rii, este exemplificativ@ Jn acest sens.
/ona etnografic@ &orezu, Jncadrat@ Jn ansamblul etnografic al %lteniei de sub
munte, este astfel o zon@ etnografic@ de referinB@ pentru patrimoniul cultural naBional,
fiind una din puBinele zone etnografice din omInia cu elemente incluse Jn patrimoniul
universal U()'*%, valoarea entografic@ a acestei zone, avInd un potenBial turistic
deosebit.
Po* R)4n
B#&$#o!r"#e
G#urc6nenu, C. , Populaia i as!"#iil #o$%&'i (i& Ca#paii #o$%&'i, Bucure7t#,
1899.
G.#no#u, I., O)i*iu#i popula# ( ps' a&, Bucure7t#, 188:
Sto#c, G. , A#+i'*'u#a i&'#io#ului lo*ui&i "#"&'i, R;'n#cu V;$ce, 18:<
V$du=#u, I., E'&o,#a-ia #o$%&as*". Bucure7t# , 18:>
Sto#c, G. , A#+i'*'u#a i&'#io#ului lo*ui&i "#"&'i, R;'n#cu V
Vu$c6ne%cu, R., E'&o,#a-ia / 'ii&a *ul'u#ii popula#. Bucure7t#, 18?9
Vu$c6ne%cu, R. , et $##, Di*io&a# ( '&olo,i, Bucure7t#, 18:8