1. Microbiologia. Obiectul de studiu. Disciplinile microbiologice si obiectele de studiu.

Etapele
istorice de dezvoltare a microbiologiei. Rolul savantilor A. Leeuwenhoek L. !asteur R. "och
#.Mecinicov in dezvoltarea microbiologiei.
Obiectul de studiu:
1. mi/o si activitatea lor vitala (forma, structura, metabolism, crestere si multiplicare) identificare
2. relatiile mi/o cu mediul ambiant si cu organismul-gazda
Scopurile studierii mi/o:
1) patogene, oportuniste prevenire maladii infectioase
2) utile, inofensive productie !", medicamente prin !#$rec (strepto%inaza, insulina), alimente (unt,
brinza)
&) insecticide 'biologice(
)) fabricare plastic biodegradabil ***
+) decompunere deseuri, metan
#isciplini microbiologice:
particularitati biologice mi/o
bacteriologie
virologie
protozoologie
micologie, etc
,abitat mi/o
microbiologia solului
... marina
... cosmica
implicatii in activitatea umana
microbiologia medicala
... veterinara
... alimentara, etc
-enetica microbiana
.cologia microbiana
/icrobiologia medicala studiaza:
a) relatia mi/o-gazda umana
b) capacitatile patogene mi/o
c) capacitatile antiinfectioase organism uman
d) metode de diagnostic etiologic al bolilor infectioase
e) metode de terapie/profila0ie antimicrobiana
.tape istorice in dezvoltarea microbiologiei:
1. empirica (pina in sec. 1+)
11. morfologica (sec. 12-13)
!. von 4ee5en,oe%: 126& 7 prima observare si descriere a mi/o
111. fiziologica (sec. 18)
4. 9asteur: prepararea vaccinurilor contra antra0ului, turbarii, ,olerei: sustine necesitatea sterilizarii
instrumentelor, banda;elor
<. =oc,: introducerea mediilor de cultura solide: izolare agent antra0, tbc: elaborare teorie despre rolul
etiologic al mi/o in bolile infectioase (postulatele lui =oc,)
1. /ecinicov: argumentare rolul florei intestinale (antagonism): descoperire fagocitoza si rolul antimicrobian
al inflamatiei
$. %ipurile de laboratoare microbiologice si sarcinile lor. Regimul si regulile de lucru in
laboratorul microbiologic. &lasi'icarea laboratoarelor in 'unctie de e(igenta sigurantei antiin'ectioase.
1
). *otiune de microorganisme. &ategoriile ta(onomice tipuri acelulare si celulare. Deosebirile
dintre microorganismele procariote si eucariote.
/i/o organisme microscopice (micro-nano- metri) > alge, protozoare, virusuri, agenti subvirali (prioni),
cipuerci microscopice (fungi, micete)
?lasificari mi/o:
fenotipica (prima tentativa 7 ?arl von 4inne)
genotipica
filogenetica (bazata pe studiul fosilelor sau al @4!)
-rupe ta0onomice: domeniu regn increngatura clasa ordin familie gen specie
Aa0oni infraspecifici din cadrul speciei, care prezinta anumite diferente:
biovar (activitate bioc,imica/fiziologica)
serovar (structura !g)
patovar (grad de patogenitate)
lizovar (sensibilitate la bacteriofagi)
antibiovar (sensibilitate la !")
<olul ta0onilor infraspecifici: mar%eri epidemiologiciB
Clasificare mi/o:
forme acelulare (virusuri, viroizi, prioni)
forme celulare:
bacteria procariote, eubct
1) --
2) ->
&) micoplasme (lipsite de 9?)
arc,aea procariote, 9? fara peptidoglican, ,abitat in conditii e0tremale
eucarCa eucariote (fungi, protozoare)
2
+. Metodele microbiologice de diagnostic si esenta lor. Metoda microscopica in diagnosticul
bolilor in'ectioase. %ipurile de microscoape utilizarea practica particularitatile si rolul uleiului de
emersie.
/etode microbiologice de diagnostic:
diagnostic direct (detectare agent patogen sau a produselor lui)
1. microscopic (orientativ) prezenta bct, nr, forma, structura
2. bacteriologic izolare culturi pure de bct, identificare si testare la !"
3. biologic (e0perimental) inoculare produs patologic la animale de laborator, provocare
maladie tipica
). depistare !g mi/o in lic,ide biologice
+. identificare !$ mi/o prin te,nici de biologie moleculara
diagnostic indirect (imunologic)
1. serodiagnostic detectare si titrare !c specifici in serul bolnavului
2. intradermoreactie introducere alergen microbian epidermal/intradermal: reactie pozitiva
aparitie eritem ,ipersensibilitate specifica (intilnire repetata cu !g)
3
,. Mor'ologia bacteriilor. -rupurile mor'ologice de bacterii. De desenat. &aracterele tinctoriale
ale bacteriilor. &olorantii de baza utilizati in microbiologie. Metodele de colorare. Aplicarea practica.
"ct mi/o, unicelular, procariot, autonom
-rupe morfologice de bct:
coci:
1. micro
2. diplo (neisseriabob de cafea, pneumococilanceolati)
&. tetra
). strepto (lant) > enterococcus, lactococcus
+. stafilo (gramezi)
2. sarcine (pac,ete 3-12-&2 coci)
bastonase
1. bacterium 7 capete rotun;ite, nu formeaza spori (e0. .. coli)
2. bacillus 7 capete retezate, formeaza spori ce nu depasesc diametrul celulei (e0. ". ant,racis):
posibilitate formare lanturi streptobacili
&. clostridium 7 capete rotun;ite, formeaza spori ce depasesc diametrul celulei (e0. ?.
perfringens)
spiralate/incurbate
1. vibrio (e0. D. c,olarae)
2. campClo-/,elico- bacter 2 apire. aspect de pasare in zbor (e0. ?. ;e;uni)
&. spirillum cel. spiralate rigide
). spiroc,aeta cel. spiralate fle0ibile, +-2+ spire (e0. Areponema, 4eptospira, "orrelia)
polimorfe (!ctinomCces, <ic%ettsia, ?,lamCdia, /Ccoplasma)
.. Etapele si tehnica de pregatire a 'rotiurilor din culturile bacteriene crescute pe medii lichide.
%ehnica de pregatire a 'rotiurilor din biosubstrate/ sputa si 'rotiuri amprente. Metodele de 'i(are.
4
9regatirea frotiurilor e0amen microscopic
.tape in pregatirea frotiului:
1) etalare material microbian
2) uscare
3) fi0are oamoara bct, mareste afinitatea pt colorant
4) colorare asigura contrast intre mi/o si fundal
+) e0aminare (microscop optic cu imersie)
?aracter tinctorial capacitatea mi/o de a fi0a colorantul
5
0. Etapele si tehnica de pregatire a 'rotiurilor din culturile bacteriene crescute pe medii solide.
%ehnica de pregatire a 'rotiurilor din biosubstrate/ singe puroi. Metodele de 'i(are.
1. 2tructura celulei bacteriene. Enumerati elementele permanente 3obligatorii4 si nepermanente
3neobligatorii4 de structura. Membrana citoplasmatica si citoplasma. 2tructura compozitia chimica si
'unctiile biologice. Metodele de evidentiere.
.lemente permanente: 9?, /?t, ?t, nucleoid, ribosomi, mezosomi -> (., citocromi)
.lemente nepermanente: capsula, spor, flageli, fimbrii, plasmide, incluziuni celulare
/?t:
mozeic fluid Singer
lipsa colesterol, contin sterol-li%e molecules ,opanoizi
mai bogata in prot. decit eucariotele fctii multiple (la eucariote indeplinite de organite)
9"9 7 catalizare transpeptidare si sinteza 9?
permeaze 7 transport
prot. sist. de secretie
receptori
. lant respirator
<ol /?t:
1. "ariera semipermeabila, selectiva difuziune simpla, facilitata
2. 9ermeaze transport activ
3. . activitate metabolica
). /etabolism energetic
+. 9articipa la diviziunea celulara
2. Sinteza 9- si fosfolipidelor
6. ?,emota0is (< specifici)
/ezozomi: cresc S /?t cresc activitatea metabolica, energetica
?t:
4ipsesc organitele
9rezenta: ribozomi, nucleoid, inclusiuni, plasmide
p@ acid
<ol ?t: sediul proceselor metabolice
6
5. !eretele celular bacterian 'unctiile. !articularitatile de structura ale peretelui celular al
bacteriilor gram pozitive. &oloratia -ram. %ehnica si mecanismul de colorare. #mportanta practica.
E(emple de bacterii gram pozitive.
9? invelis rigid ceincon;oara protoplastul: e constituit din 9-.
9- mureina ,eteropolimer macromolecular, format din 2 parti:
9artea glicanica (9E) catene liniare paralele: $!- > $!/
9artea peptidica peptide )Faa (izoforme # si 4) legate de $!/ protectie de proteaze
--: tetrapeptidele unite direct (bidimensional)
->: tetrapeptidele unite prin punti interpeptidice +F-lC (tridimensional)
Structuri prezente doar la procariote:
1. ac. diaminopimelic (tetrapeptid, la ->)
2. izoforma # aa
&. $!/
Gragmente solubile de mureina (9-) interactiune cu toll-li%e</?#1)< de pe macrofage secretie
cito%ine soc septicB
<ol 9?:
1. 9rotectie de liza osmotica
2. Gorma
&. Gactor de patogenitate (soc septic)
). 9rotectie contra subst. to0ice (!gO, . din spatiul periplasmatic)
+. Ainta de atac a unor substante:
4izozim 7 scindare legaturi din catena glicanica (intre $!- si $!/)
!" 7 in,ibitie proces de transpeptidare
PC G+:
?omponente:
9- (tridimensional) )H-3HI
ac. teic,oici (fi0ati de $!-), ac. lipoteic,oici (fi0ati de /?t) polimeri de ribitol, glicerol-
fosfat:
o sarcina electrica negativa
o transfer de ioni
o fctie !g
o activare complement pe cale alternativa
o stimulare secretie cito%ine
o adeziune intercelulara
prot. asociate 9?
o Streptococcus pCogenes prot. /
o Stap,Clococcus aureus prot. ! (clumping factor), prot. fi0atoare de fibronectina
Jniform
-rosime 3H nm
7
16. !eretele celular bacterian 'unctiile. !articularitatile de structura ale peretelui celular al
bacteriilor gram negative. &oloratia -ram. %ehnica si mecanismul de colorare. #mportanta practica.
E(emple de bacterii gram negative.
PC G-:
?omponente:
9- (bidimensional) 1-1HI
/.0: e0istenta situsuri de comuniune intre /.0 si /?t rol in transport
o 9rot. ma;ore: porine, receptori (pili, fagi)
o 9rot. minore: . de captare si transport a subst.
49 "raun uneste /e0 si 9- stabilizare /.0
49E (cel mai neobisnuit component) stabilizare /.0
o 4ipid ! 7 localizat in /.0: endotoxina (stimuleaza secretia cito%inelor)
o /ie0 9E 7 transport unele subst.: AgR specificitate de gen
o 4ant O (OE) 7 sarcina negativa, impiedica fagocitoza: AgO specificitate de specie
$.". "ct au capacitatea de a modifica structura !gO capacitate de a amagi apararea imuna
$eomogen
-rosime 12 nm
Spatiul periplasmatic: . si prot. fi0ate de /?t
<ol e: ,idroliza, sinteza 9?, deto0ifiere (e0. "eta-lactamaze)
Coloratia GRAM
1. Diolet de gentiana ?t violeta
2. Spalare cu apa, tratare cu sol. 4ugol (iodin) formare comple0 insolubil violet-iodin fi0are
colorant in celule
&. Aratare cu alcool 8+I
o eliminare colorant din bct -- pori mai mari in 9-, continut mai mare de lipide (solubile in
alcool), p@ slab acid
o mentinere colorant in bct -> pori mai mici, continut scazut de lipide alcoolul
de,israteaza peretele si reduce diametrul porilor
). <ecolorare cu fu0ina apoasa
<ezultat: --: rosu, ->: violet
Jtilizarea coloratiei -ram: #iagnostic, Sensibilitate la !"
Gorme particulare, osmotic sensibile:
9rotoplast ->, fara 9-
Sferoplast --, /?t>/.0, partial fara 9-
Gorme 4 bct lipside de 9?, din cauza !", (i)reversibile
/Ccoplasma 7 lipsite de 9?, osmotic rezistente rezistenta marita /?t: forma pleiomorfa
8
11. !articularitatile de structura si compozitia chimica a peretelui celular al bacteriilor
acidorezistente. &oloratia 7iehl8*eelsen. &omponentele tehnica si mecanismul de colorare. E(emple
de bacterii acidorezistente.
?oloratia Eie,l-$eelsen:
1. ?olorare cu fu0ina fenicata > incalzire lama pina la aparitia vaporilor
2. Spalare cu apa, tratare cu sol. ac. sulfuric +I
&. Spalare cu apa, recolorare cu albastru de metilen
<ezultat: !cidorezistente: rosu: !cidonerezistente: albastru
9
1$. Aparatul nuclear al bacteriilor. &ompozitia chimica si 'unctiile biologice. Metodele de
evidentiere. !lasmidele bacteriene tipurile si 'unctiile lor.
!paratul nuclear nucleoid, !#$ bicatenar circular 7 1 crs !#$ bicatenar circular 7 1 crs
$.". date recente ca D. c,olerae contine K 1 crs $.". date recente ca D. c,olerae contine K 1 crs
!#$: pliat Ln bucle, stabilizat prin !<$ Mi proteine (diferite de ,istone). Giecare buclN 7 ,iperspiralizatN sub !#$: pliat Ln bucle, stabilizat prin !<$ Mi proteine (diferite de ,istone). Giecare buclN 7 ,iperspiralizatN sub
acOiunea !#$-girazei Mi topoizomerazei 1D (se LntPlnesc doar la bacterii). 9e !#$ sunt fi0ate enzime de acOiunea !#$-girazei Mi topoizomerazei 1D (se LntPlnesc doar la bacterii). 9e !#$ sunt fi0ate enzime de
sintezN (!#$ - , !<$ 7 polimeraze). sintezN (!#$ - , !<$ 7 polimeraze).
/etode speciale de colorare (Geulgen): /etode speciale de colorare (Geulgen): @?lQ.alde,idaQ.react. S,iffQ.culoare rosie *** @?lQ.alde,idaQ.react. S,iffQ.culoare rosie ***
9lasmide: elemente genetice (!#$) e0tracromozomiale, capabile de replicare autonomN. ?onferN bacteri elemente genetice (!#$) e0tracromozomiale, capabile de replicare autonomN. ?onferN bacterie ei i
caractere suplimentare. Se transmit celulelor-fiice la diviziunea bacteriei. 9lasmidele con;ugative caractere suplimentare. Se transmit celulelor-fiice la diviziunea bacteriei. 9lasmidele con;ugative G G se se
transmit prin con;ugare. transmit prin con;ugare.
Episom Episom - plasmida integrat - plasmida integratN N L Ln cromosom n cromosom
%ipuri de plasmide/ %ipuri de plasmide/
G 7 factor de fertilitate, con;ugative G 7 factor de fertilitate, con;ugative (sinteza pililor G) (sinteza pililor G)
< 7 rezistenON la antibiotice < 7 rezistenON la antibiotice
.nt 7 producerea enteroto0inei .nt 7 producerea enteroto0inei
@lC 7 producerea ,emolizinei @lC 7 producerea ,emolizinei
?ol 7 producerea de bacteriocine ?ol 7 producerea de bacteriocine
Jtilizarea practicN: Ln te,nologii de !#$-recombinant Jtilizarea practicN: Ln te,nologii de !#$-recombinant
10
1). 2porii bacterieni. &ompozitia chimica si 'unctiile biologice. Etapele sporogenezei. Amplasarea
sporului in celula. E(emple de specii patogene sporulate de desenat. Metodele de evidentiere a
sporilor.
"acterii sporogene, ->: "acillus, ?lostridium. "acterii sporogene, ->: "acillus, ?lostridium.
G. vegetativa activa metabolic G. vegetativa activa metabolic
Spor: Spor:
1nactiv metabolic 1nactiv metabolic
?onOinut scNzut de apN liberN ?onOinut scNzut de apN liberN
?onOinut mare (pPnN la 1HI) Ln dipicolinat de calciu ?onOinut mare (pPnN la 1HI) Ln dipicolinat de calciu
<ezistent la temperaturi Mi p@ e0treme, desicare, radiaOii, agenOi c,imici Mi fizici <ezistent la temperaturi Mi p@ e0treme, desicare, radiaOii, agenOi c,imici Mi fizici
Rn condiOii favorabile sporul germineazN, dezvoltPndu-se forma vegetativN. Rn condiOii favorabile sporul germineazN, dezvoltPndu-se forma vegetativN.
Gorma sporului (sfericN, ovalN) Mi poziOia Ln celulN (centralN, subterminalN, terminalN) sunt caractere Gorma sporului (sfericN, ovalN) Mi poziOia Ln celulN (centralN, subterminalN, terminalN) sunt caractere
utile Ln identificarea bacteriilor. utile Ln identificarea bacteriilor.
9ozitia sporului in celula: central: subterminal: terminal: terminal, cu deformarea celulei 9ozitia sporului in celula: central: subterminal: terminal: terminal, cu deformarea celulei
Structura sporului: Structura sporului:
e0ospor e0ospor
tunica e0terna straturi proteice tunica e0terna straturi proteice rezistenta la subst. c,imice (e0. apa o0igenata) rezistenta la subst. c,imice (e0. apa o0igenata)
tunica interna *** tunica interna ***
corte0 9- corte0 9- inlaturare osmotica a apei inlaturare osmotica a apei de,idratare de,idratare
9? sporal 9? sporal
protoplast nucleoid > ribosomi > . de reparare !#$ protoplast nucleoid > ribosomi > . de reparare !#$
1+I masa uscata spor dipicolinat de ?a, localizat in protoplast 1+I masa uscata spor dipicolinat de ?a, localizat in protoplast stabilizare !#$ stabilizare !#$
!#$ asociat la #$! binding proteins !#$ asociat la #$! binding proteins protectie contra temperaturii inalte, radiatiilor, desicatiei protectie contra temperaturii inalte, radiatiilor, desicatiei
2tadiile sporogenezei 2tadiile sporogenezei (durata &2-62 ore): stimul 7 carenta alimetara (durata &2-62 ore): stimul 7 carenta alimetara
Stadiul 1 7 se formeazN filamentul a0ial, compus din !#$ Stadiul 1 7 se formeazN filamentul a0ial, compus din !#$
Stadiul 11 7 divizarea asimetricN a citoplasmei printr-un sept, formarea Stadiul 11 7 divizarea asimetricN a citoplasmei printr-un sept, formarea presporului presporului, care conOi , care conOin ne un e un
filament de !#$. /?t LnglobeazN presporul. filament de !#$. /?t LnglobeazN presporul.
Stadiul 111 7 Lnglobarea completN a presporului, care este limitat de 2 membrane Stadiul 111 7 Lnglobarea completN a presporului, care este limitat de 2 membrane
Stadiul 1D 7 formarea Stadiul 1D 7 formarea cortexului cortexului de 9- Lntre cele 2 membrane de 9- Lntre cele 2 membrane
Stadiile D-D1 7 formarea Stadiile D-D1 7 formarea tunicii proteice tunicii proteice la e0terior Mi maturarea sporului. Jneori se formeazN un LnveliM la e0terior Mi maturarea sporului. Jneori se formeazN un LnveliM
e0tern suplimentar - e0osporiu e0tern suplimentar - e0osporiu
Stadiul D11 7 sporul Stadiul D11 7 sporul matur matur este eliberat iar celula-mamN se dezintegreazN este eliberat iar celula-mamN se dezintegreazN
-erminarea sporului/ activare (reversibil): germinatie: crestere
Eviden9ierea Eviden9ierea sporilor sporilor: colorarea dupN !JS.SE=T : colorarea dupN !JS.SE=T
11
1+. &apsula bacteriilor. &ompozitita chimica si 'unctiile biologice. Metodele pozitive si negative de
colorare a capsulei. E(emple de bacterii capsulate de desenat.
?apsula formata din polimeri organici sintetizati in mediul natural de e0istenta al bct.
Se disting: Se disting:
Capsula adevrat Capsula adevrat (peste H,2 (peste H,2U Um), vizibilN la microscopul optic m), vizibilN la microscopul optic
Microcapsula Microcapsula, detectatN la microscopul electronic , detectatN la microscopul electronic
Capsula flexibil Capsula flexibil (slime, glicocali0), o reOea la0N de fibre poli (slime, glicocali0), o reOea la0N de fibre poliz za,aridice, care difuzeazN Ln mediu. $u a,aridice, care difuzeazN Ln mediu. $u
se evidenOiazN microscopic se evidenOiazN microscopic. ! . !sigurN formarea biofilmelor bacteriene 7 ansamblu structurat de celule sigurN formarea biofilmelor bacteriene 7 ansamblu structurat de celule
bacteriene Lnglobate Lntro matrice de polimeri de origine bacterianN, care poate adera la suprafeOe inerte bacteriene Lnglobate Lntro matrice de polimeri de origine bacterianN, care poate adera la suprafeOe inerte
(e0.: cateter, stimulator cardiac, endoproteze, sonde de intubare, etc) sau Oesuturi vii. (e0.: cateter, stimulator cardiac, endoproteze, sonde de intubare, etc) sau Oesuturi vii.
&ompozi9ia chimic: &ompozi9ia chimic:: apN Mi substanOe organice (poli : apN Mi substanOe organice (poliz za,aride, mucopoliza,aride, peptide) a,aride, mucopoliza,aride, peptide)
Bacillus anthracis Bacillus anthracis acid glutamic acid glutamic
Neisseria meningitidis, treptococcus pneumoniae Neisseria meningitidis, treptococcus pneumoniae 9E 9E
treptococcus p!ogenes treptococcus p!ogenes acid ,ialuronic acid ,ialuronic
;unc9iile capsulei ;unc9iile capsulei: :
1. 1. 1mpiedicN desicarea bacteriei (VapaW marita) 1mpiedicN desicarea bacteriei (VapaW marita)
2. 2. "arierN de permeabilitate pentru substanOe to0ice ( "arierN de permeabilitate pentru substanOe to0ice (antibiotice antibiotice, ioni metalici) , ioni metalici)
&. &. "arierN protectoare faOa de factori antiinfecOioMi (complement, fagocite), bacteriofagi, protozoare "arierN protectoare faOa de factori antiinfecOioMi (complement, fagocite), bacteriofagi, protozoare
). ). <ezervN nutritivN <ezervN nutritivN
+. +. !derarea bacteriei la substrat 7 Oesuturi sau suporturi inerte !derarea bacteriei la substrat 7 Oesuturi sau suporturi inerte
2. 2. Specificitate !g de specie sau tip ( Specificitate !g de specie sau tip (Ag K Ag K) )
S. pneumonia: patogenitate marita in prezenta capsulei S. pneumonia: patogenitate marita in prezenta capsulei
Eviden9ierea capsulei Eviden9ierea capsulei
?oloraOia "urri-@inss 7 ?oloraOia "urri-@inss 7 coloratie negativ coloratie negativ
9e lamN se amestecN suspensia bacterianN cu tuM de ?,ina, se etaleazN, se usucN 9e lamN se amestecN suspensia bacterianN cu tuM de ?,ina, se etaleazN, se usucN
Grotiul se fi0eazN cu alcool Grotiul se fi0eazN cu alcool
Se coloreazN frotiul cu fucsinN Se coloreazN frotiul cu fucsinN apoas apoasN N
Rezultatul Rezultatul: capsula apare ca un ,alou incolor pe fondul negru. ?itoplasma : capsula apare ca un ,alou incolor pe fondul negru. ?itoplasma bacteriilor bacteriilor se coloreazN Ln se coloreazN Ln
roMu. roMu.
?oloraOia <omanovs%i 7 -iemsa (capsula se coloreazN Ln roz) 7 ?oloraOia <omanovs%i 7 -iemsa (capsula se coloreazN Ln roz) 7 colora"ie po#itiv colora"ie po#itiv
12
1,. ;lagelii. 2tructura si compozitia chimica. &lasi'icarea bacteriilor dupa amplasarea si numarul
'lagelilor. Metodele directe de studiere si evidentiere a 'lagelilor. &oloratia Loe''ler. !ilii bacterieni
tipurile.
Glageli structuri filamentoase proteice. Glageli structuri filamentoase proteice.
<ol: mobilitate: <ol: mobilitate: Ag H Ag H
%ipurile de bacterii dup: dispozi9ia 'lagelilor %ipurile de bacterii dup: dispozi9ia 'lagelilor
monotriche monotriche (9seudomonas) (9seudomonas)
lofotriche lofotriche un mNnunc,i de flageli la o e0tremitate (Spirillum) un mNnunc,i de flageli la o e0tremitate (Spirillum)
amfitriche amfitriche cPte cPte un flagel sau un flagel sau un mNnunc,i un mNnunc,i de flageli de flageli la fiecare e0tremitate la fiecare e0tremitate
peritriche peritriche flageli pe toatN suprafaOa celulei (9roteus vulgaris) flageli pe toatN suprafaOa celulei (9roteus vulgaris)
4a spiroc,ete flagelii se plaseazN Ln spaOiul periplasmic 7 flageli interni, periplasmatici. 4a spiroc,ete flagelii se plaseazN Ln spaOiul periplasmic 7 flageli interni, periplasmatici.
2tructura 'lagel 2tructura 'lagel
1. filament ,elicoidal, alcatuit din flagelina
2. cirlig de articulatie
&. corp bazal
->
inel intern (/?t)
inel e0tern (9-)
--
disc / (/ct)
disc S (spatiu periplasmatic)
disc 9 (9-)
disc 4
9E
(/.0)
Sinteza flagel proprietate de autoasamblare
<otire flagel .. coli 26H/s
/otilitatea e determinate de c,emota0is. "ct nu allege directia de miscare, cid oar determina daca trebuie
sau nu sa continuie miscarea in aceeasi directie.
Evidentierea 'lagelilor/
microscopie electronic
coloratie 4oeffler (mordansarea cu taninN, sNruri de aluminiu, fer, apoi colorarea cu fucsinN sau (mordansarea cu taninN, sNruri de aluminiu, fer, apoi colorarea cu fucsinN sau
albastru de metilen) albastru de metilen)
!ilii comuni 3'imbriile4 < !ilii comuni 3'imbriile4 < elemente proteice fine, rigide, scurte, pe bct --. elemente proteice fine, rigide, scurte, pe bct --.
Structura: prot. pilina, fi0ate de /.0. $umNrul fimbriilor per celulN Structura: prot. pilina, fi0ate de /.0. $umNrul fimbriilor per celulN: : sute. sute.
<ol pili: <ol pili:
1. 1. adeziunea bacteriilor la suprafeOe inerte, la celule sau alte bacterii adeziunea bacteriilor la suprafeOe inerte, la celule sau alte bacterii
2. 2. Ag F Ag F
$ili con%ugativi $ili con%ugativi 7 structuri capiliforme de naturN proteicN, prezenOi Ln numNr de 1-1H per celulN (codificati de 7 structuri capiliforme de naturN proteicN, prezenOi Ln numNr de 1-1H per celulN (codificati de
plasmide con;ugative G). plasmide con;ugative G).
<ol pili con;ugativi: <ol pili con;ugativi:
1. 1. transferul de !#$ prin con;ugare transferul de !#$ prin con;ugare
2. 2. < pentru unii bacteriofagi < pentru unii bacteriofagi
Eviden9ierea pililor Eviden9ierea pililor: microscopia electronicN : microscopia electronicN
13
1.. Metodele indirecte de studiere a mobilitatii bacteriilor. !regatirea preparatelor native.
Metodele de e(aminare. !rincipiul microscopiei cu 'ond negru si contrast de 'aza.
Studierea preparatelor native XpicNturN suspendatN( sau XLntre lamN Mi lamelN( (microscopia cu contrast de Studierea preparatelor native XpicNturN suspendatN( sau XLntre lamN Mi lamelN( (microscopia cu contrast de
fazN sau pe fond negru). fazN sau pe fond negru).
RnsNmPnOarea RnsNmPnOarea culturii bacteriene culturii bacteriene Ln Ln medii semisolide ( medii semisolide (se observ se observN N turbiditate) . turbiditate) .
?reMterea ?reMterea culturii culturii XLn vNl( pe suprafaOa mediului solid. XLn vNl( pe suprafaOa mediului solid.
14
10. -ranulatiile de volutina. &ompozitia chimica si 'unctiile biologice. Metodele de evidentiere.
&oloratia Loe''ler si *eisser. Mecanismul si tehnica de colorare. E(emple de bacterii cu granulatii de
volutina. #mportanta practica.
Aipuri de incluziuni ?t:
glicogen sau 9@" (poli-beta-,idro0ibutirat)
vacuole de gaz plutire (e0. cianobacterii)
magnetosomi incluziuni de Ge sub forma de magnetit --. orientare in cimpul magnetic al pamintului
granule de volutina (polimetafosfat) granule metacromatice
4a tratarea cu unii coloranOi bazici granulele de volutinN se coloreazN Ln altN culoare, de e0. Ln roMu-violet 4a tratarea cu unii coloranOi bazici granulele de volutinN se coloreazN Ln altN culoare, de e0. Ln roMu-violet la la
colorarea colorarea cu albastru de metilen 7 fenomenul metacromaziei. cu albastru de metilen 7 fenomenul metacromaziei.
<ol granule de volutina:
1. rezerva energetic
2. sursa de fosfati sinteza !$
&. scadere presiune osmotic
&nteresul medical &nteresul medical: la agen : la agentul tul difteriei, difteriei, Cor!nebacterium diphtheriae, Cor!nebacterium diphtheriae, granulele de volutinN se localizeazN la granulele de volutinN se localizeazN la
e0tremitNOile celulei, iar la corCnebacterii nepatogene sunt repartizate e0tremitNOile celulei, iar la corCnebacterii nepatogene sunt repartizate neuniform neuniform Ln citoplasmN. Ln citoplasmN.
Eviden9ierea Eviden9ierea: metoda 4oeffler, metoda $eisser : metoda 4oeffler, metoda $eisser
15
11. Mor'ologia si ultrastructura spirochetelor. &lasi'icarea. Metodele de studiere. 2peciile
patogene si di'eren9ierea lor.
Sunt germeni ,elicoidali,mobili.au corpul compus din mai multe spire. /iscarile sunt datorate unui aparat
locomotor,care consta din fibrile dispuse pe toata lungimea corpului intre perete si membrana. 9eretele este
elastic, format din glucide, lipide, polipeptide. $u sunt rezistente in mediul e0tern. ($u rezista la variatii de
temperatura,sunt sensibile la peniciline si cefalosporine)
Gamilia Spiroc,aetaceae, cuprinde & genuri, toate avind importanta in patologia umana.
1. -enul Areponema(se subdivid in specii patogene,si saprofite.)?ele patogene...
Areponema pertenue
Areponema carateum
Areponema pallidum
2. -enul 4eptospira
#in specii saprofite.4eptospira bifle0a
#in specii patogene-4.1ctero,aemorr,agiae(rezervorul soarecele)
-4.grippotCp,osa(rezervorul soarecele)
-4.pomona(rezervorul porcul)
-4.canicola(rezervorul cainele)
&. -enul "orrelia
!atogenitatea.
Areponema este patogena prin multiplicarea intracelulara si prin invazivitate."oala se numeste
Sifilis.
4eptospirele sunt patogene prin multiplicare.9roduc boala numita 4eptospiroza,care este o
antropozoonoza.
"orrelia sunt patogene prin multiplicare si invazivitate.9roduc borrelioze,care sunt boli generalizate.
&aractere mor'ologice
Areponema. !re 1H-1+ spire regulate, rigide cu capetele drepte. 1ntre perete si membrana are fibrile,
care ii confera mobilitate,prezinta miscari de rotatie si fle0ie. Se coloreaza -iemsa slab,dar se
coloreaza prin impregnare argentica, coloratia Gontana-Aribondeau, germenii apar bruni pe fond be;.
4eptospira. ?orpul are 1H-12 sppire,nedeformabile,mici,regulate,cu capete rasucite. !paratul
locomotor este alcatuit dintr-o singura fibrila dispusa intre membrana si perete,care este foarte
elastic. Se coloreaza -iemsa,dar foarte greu. $u se coloreaza cu -ram
"orrelia. ?orpul alcatuit din +-2 spire neregulate sideformabile in cursul miscarilor,avind capete
drepte.
!paratul locomotor este alcatuit dintr-un manunc,i de &H de fibrile dispuse intre membrana si perete
Se coloreaza -ram,fiind -ram-negative
16
15. Mor'ologia si ultrastructura micoplasmelor si chlamidiilor. Metodele de studiere. 2peciile
patogene.
Micoplasmele sunt bacterii:
#elimitate numai de o membrana trilaminata si lipsite de perete celular rigid ca si de informatia
genetica necesara sintezei precursorilor specifici peretelui.
Gorme mici si polimorfe
Se cultiva pe medii acelulare ,iar cultura este in,ibata de anticorpii specifici.
Se inmulteste intr.un ciclu care include alternativ,elongarea si fragmentarea unor forme filamentoase
in forme cocoide si diviziunea acestora.
2e e(amineaza in functie de localizarea infectiei,sputa sau e0udatul nazofaringian,urina,prelevate prin
laparoscopia pelvina. /icroscopia directa este fara valori,coloratiile uzuale nu pot depista micoplasmele din
cauza dimensiunilor reduse...iar coloratia imunofluorescenta nu a dat rezultate satisfacatoare.
#zolarea si identi'icarea. ?oloratia #ienes,coloniile de micoplasme se coloreaza in violet si acoperite cu o
lamele pot fie e0aminate cu imersie.
2pecii patogene. #in cele 3H de specii de /zcoplasme,gazduite de cele mai diverse vertebrate,omul
gazduieste numai 1H,din care doar & sunt patogene. #in cele & specii /. -enitalum (tractul urogenital
inferior) /. ,ominis, /. 9neumoniae (cai respiratorii).
&hlamidiile sunt minuscule bacterii cocoide, parazite energetic, total dependente de !A9-ul oferit de celula
gazdN, dar capabile de biosinteze proprii. $u cultivN pe medii artificiale. Se reproduc lntr-un ciclu comple0
1n care identificNm: forma infectiva e0tracelularN, corpul elementar cu diametrul de 2HHY&HH nm Mi perete
gros, endocitatN de
celula gazdN, unde se transformN in forma vegetativN, corpul reticulat. !cesta creMte pPnN la 2HHY1HHH nm
in diametru Mi se divide repetat, formPnd microcolonii (incluziuni citoplasmice) in care corpii reticulaOi se
matureazN in noi corpi elementari eliberaOi prin liza celulei gazdN.
Microscopia este cea mai uzualN metoda de diagnostic direct al infecOiilor cu C'trac(omati! biovarul
tra,omului. Se urmNreMte prezenOa incluziunilor citoplasmice prin coloraOia -iemsa, coloraOia cu iod sau
coloraOia imunofluorescentN.
Colora"ia )iemsa are sensibilitate bunN pentru diagnosticul tra,omului in faza acutN Mi al con;unctivitelor
neonatale. .ste mai puOin satisfNcNtoare pentru diagnosticul tra,omului 1n faza cronicN, a con;unctivitei,
uretritei Mi cervicitei cu incluziuni. $u are valoare pentru diagnosticul limfogranulomatozei veneriene Mi a
infecOiilor cu C' pneumoniae sau C' psittaci'
Colora"ia cu solu"ie *ugol este cel mai puOin sensibilN, pentru cN glicogenul apare in matricea incluziunilor
numai lntr-o anumitN fazN a ciclului evolutiv. 9oate da rezultate fals pozitive din cauza prezenOei
glicogenului Ln celulele scuamoase. !re indicaOii pentru tria;ul suspecOilor in zonele cu tra,om endemic.
Colora"ia imunofluorescent cu anticorpi monoclonali specifici de specie este cea mai sensibilN Mi specificN
metodN. #episteazN nu numai incluziunile citoplasmice, ci Mi corpii elementari prezenOi in e0sudate sau
epicelular.
17
$6. *otiuni de sterilizare obiect steril si nesteril. 2terilizarea cu vapori 'luizi si sub presiune.
Obiectele si regimurile sterilizarii. &ontrolul e'icien9ei steriliz:rii.
Sterilizarea este distrugerea sau indepartare tuturor microorganismelor,inclusiv a sporilor.
Sterilizarea prin caldura umeda,se face cu a;utorul autoclavului prin vapori sub presiune,care realizeaza
11+?,la H,+atmosfere,121? la o atmosfera si 1&)c la 2 atmosfere.
!utoclavul este un cazan cu pereti rezistenti in care dupa inc,iderea cu un capac masiv,presat cu buloane
sau sistem cabestan,vaporii de apa se comprima la presiunea necesara sterilizarii.
!utoclavele cu peretele simplu pot fi verticale si orizontale.Se sterilizeaza sticlaria pentru culturi de celule
si aparatele de filtrare.
!rocedura
Se toarne apa in cazan,pina la 2-& cm,prin incinta de sterilizare
Se aseaza pe suport obiectele de sterilizat in ambala;ul lor.(flacoane,eprubete,cosuri din
sirma,cutii,casolete...)cu capacele semidesc,ise
Se inc,ide etans capacul autoclavului
Se conecteaza sursa de caldura
Se desc,ide robinetul pentru evacuarea aerului.dupa ce aerul este complet evacuat din incinta de
sterilizare...
Se inc,ide robinetul de evacuare a aerului
?ind presiunea a;unge la valoarea aleasa se regleaza sursa de caldura,pentru a mentine o presiune
constanta,pe toata durata timpului de sterilizare.
Se intrerupe sursa de caldura,pentru a se raci aparatul,se desc,id lent robinetul de vapori,apoi
capacul.
Se lasa materialele pentru uscare in autoclava desc,isa
18
$1. *otiuni de sterilizare obiect steril si nesteril. 2terilizarea cu aer 'ierbinte. Obiectele si
regimurile sterilizarii. &ontrolul e'icien9ei steriliz:rii.
Sterilitate este distrugerea sau indepartarea tuturor microorganismelor, inclusiv al sporilor.
+biect steril- obiect care a fost prelucrat special si au fost distruse sau indepartate toate
microorganismele(inclusiv sporii) de pe el si la insamantare prezinta lipsa cresterii.
+biect nesteril- obiect care a intrat in contact cu mediul incon;urator sau cu bolnavul si care la insamantare
prezita prezenta crestii
2terilizarea cu aer 'ierbinte3cald4/
&ndicatii: Obiecte din sticla (eprubete, flacoane, pipete) sau din portelan (mo;are, pistile), seringi 4uer din
sticla, instrument c,irurgical, substante grase, pulberi termostabile.
Se realizeaza in etuva la temperature de 12H-13H grade ?elsius timp de o ora. Suplimentar inca o ora in
cazul ambala;elor voluminoase sau obiectelor care se incalzesc greu. .tuva e o incinta cilindrica cu pereti
dubli din table termoizolati.Jn t,ermostat care mentine temperature. Jn sistem de ventilare care
uniformizeaza temperature.
$rocedura: Obiectele sterilizarii se pun pe rafturi cu spatii intre ele pentru libera circulatie al aerului cald.
Se inc,ide etuva. Se desc,id orificiile de ventilare si se conecteaza la retea. Se marc,eaza timpul de
sterilizare. Obiectele se scot numai dupa racirea aparatului.
&ontrolul e'icientei sterilizarii/ & tipuri de indicatori: fizici (manometru, termometru), c,imici (floare de
sulf (autoclave) se topeste la 11+ grade ?, acid benzoic(autoclava) se topeste la 121-122 grade ?, tiouree
(etuva) se topeste la 13H grade) si biologici: tuburi cu fire de bumbac cu spori, dupa sterilizare se
insemanteaza.
19
$$. *otiuni de sterilizare aseptica si antiseptica. Metoda mecanic: de sterilizare. Aplicarea
practica. %ipurile de 'iltre. &onservantii.
Asepsia inseamna manipularea la adapost de microorganism. Antisepsia inseamna distrugerea
microorganismelor de pe instrumentele de manipulare.
Giltrarea este trecerea unui fluid printr-un corp poros 7 filtru.Giltrele cu porozitati convenabilepot debarasa
de microorganism fluidul filtrate, acestea fiind retinute mec,anic si electrostatic in porii filtrului.
Se aplica pentru sterilizarea aerului, a unor medii de cultura pentru microbe, a medicamentelor care nu
suporta incalzirea.
Aipuri de filtre: ?lasice #in portelan, sau pamant de infuzorii cu forma unor lumanari goale pe dinauntru si
inc,ise la un capat (bu;ii filtrante) placi filtrante din azbest impregnate cu caolin (filter Seitz sau sticla
poroasa (filter Sc,ott). Sau membrane filtrante din acetat de celuloza cu porozitati intre 3 si H,H2+ Um.
Giltrarea se face prin aspiratie sau presiune pozitiva(adaptata la o seringa). 9entru a evita colmatarea porilor
suspensiile cu densitate mare a particulelor sunt prefiltrate printr-un material fibros sau granular.
&onservanti (agenti c,imici) Substante utilizate la pastrarea preparatelor
Substanta #omeniu de utilizare ?oncentratiaI
Genol Seruri immune, Daccinuri H.&-H,+ I
/ertiolat de Sodiu Seruri immune, preparate
in;ectabile
H,HH)-H,H2
Geniol >mertiolat Seruri immune, ?olire H,2>H,HH+ : H,HH2>H,H1
"enzoat de sodium Jnguente, .mulsii, !limente H,2-1
?onservarea prin agenti fizici: !asteurizarea - 1ncalzirea la 22-3+Z distruge formele vegetative si nu sporii.
<efrigerarea imediata la )Z? prin soc termic completeaza efectul microbicid. <efrigerarea la )Zc se foloseste
pe larg.
&ongelarea - .fect antimicrobian minim la racirea sub punctual eutectic (-21,&Z?) seevita formarea
cristalelor de g,iata. Sau in azot lic,id (-182Z?). Lio'ilizarea - #esicarea se foloseste in microbiologie
pentru conservarea indefinite al tulpinilor unor bacteria sporulate. 4iofilizarea se foloseste pentru
conservarea microorganismelor, serurilor immune si al unor reactivi biologici. 1n esenta e o criodesicare.
20
$). Metabolismul microbian. !articularit:9ile. Enzimele bacteriene. &lasi'icarea rolul in 'iziologia
microbian:. Aplicarea practic: in microbiologie.
/etabolismul bacterian ansamblu de reacOii bioc,imice care au loc Ln celula vie, format din cata- si ana-
bolism.
9articularitNOile metabolismului bacterian:
1. metabolism unicelular, necompartimentat (toate procesele metabolice intr-o singurN celulN)
2. foarte fle0ibil, diverse cNi metabolice (adaptare rapida la condiOiile mediului)
&. foarte intens (viteza reacOiilor este mare)
). produsele intermediare din procesele catabolice pot fi utilizate direct Ln calitate de precursori pentru
reacOiile anabolice (amfibolism)
+. prezenta catalizatori proteici specifici 7 en#ime
?aracter special al . bct: active Ln limite largi de temperaturi (H-2+Z?) Mi de p@ (2-8)
?lasificare .:
?onstitutive, permanente
1nductive, adaptive, se sintetizeazN Ln prezenOa substratului (e0.: lactaza)
<epresive, sinteza lor este in,ibatN de acumularea Ln e0ces a produsului reacOiei catalizate
#upN locul de acOiune (exoen#ime, endoen#ime)
#upN tipul reacOiei catalizate (oxido,reducta#e, hidrola#e, transfera#e, lia#e, i#omera#e, liga#e)
#upN impactul asupra ma/o
.nzime metabolice
.nzime de patogenitate (hialuronida#a, colagena#a, plasmocoagula#a, hemoli#ina, fibrinoli#ina,
lecitina#a-
1mportanOa practicN a studierii enzimelor
1. 1dentificarea Mi clasificarea bacteriilor (enzimele determinN activitatea bioc,imicN specificN a
bacteriilor)
2. Substrat pt unele !"
&. #eterminarea mecanismelor patogenezei infecOiilor (unele enzime sunt responsabile de producerea
leziunilor Ln Oesutul gazdei)
). !plicarea industrialN a enzimelor
21
$+. *utri9ia bacteriilor. %ipul nutri9iei si mecanismele transportului nutrien9ilor in celula
bacterian:. &lasi'icarea m=o dupa sursele de carbon. *otiune de m=o sapro'ite si parazite.
$utriOia 7 modalitNOile prin care bacteriile asimileazN din mediu substanOele necesare pentru metabolism.
/odul (tipul) de nutriOie absorbtiv.
$utritii se obtin prin solvire (sNruri minerale, ?O
2
, O
2
) sau dupN o digestie prealabilN (proteine, poliza,aride,
lipide).
#igestia: -> e0tracelularN: -- Ln spaOiul periplasmic
Aransportul transmembranar:
1. #ifuzie simplN: O
2
, ?O
2
, !-, nutrienOi liposolubili
2. #ifuzie facilitatN (permeaze): molecule mari
&. Aransport activ (proteine de transport specifice !"?transportori)
). AranslocaOie 7 substratul este modificat (e0.: fosforilat) Ln timpul transportului membranar: necesitN
energie.
+. transport Ge secretie siderofori
.0creOia metaboliOilor 7 difuzie, proteine de transport, liza bacteriei
$ecesitNOile nutritive ale bacteriilor
$ecesitNOi elementare, de bazN: ?, @, O, $ Ln cantitNOi importante, S, 9, Ge, ?a, /g, = Ln cantitNOi
mici Mi urme de ?o, ?u, En, /o
$ecesitNOi specifice:
bct prototrofe capabile a-Mi realiza integral sinteza metaboliOilor esenOiali
bct au0otrofe - solicitN suplimentar compuMi organici preformaOi (factori de cre.tere-, care nu
pot fi sintetizaOi de bacterie (e0.: !!, baze purinice, pirimidinice, vitamine). 9rezenOa lor Ln
mediul de culturN este indispensabilN creMterii acestor bacterii.
?lasificarea bacteriilor dupN sursa de carbon
"acterii autotrofe 7 utilizeazN ?O
2
ca unicN sursN de carbon (nepatogene)
"acterii ,eterotrofe 7 utilizeazN carbonul din compuMii organici (glucide, acizi graMi, alcooli, etc)
"acteriile care utilizeazN materia organicN moartN sunt saprofite (reciclarea materiei organice)
"acteriile para#ite (obligate, facultative) trNiesc pe contul organismelor vii, aducPndu-le pre;udicii
"acteriile patogene reprezintN parazite care afecteazN grav gazda, provocPnd maladie sau moarte.
22
$,. &lasi'icarea m=o dupa sursele de energie. Mecanismele de obtinere a energiei la bacteriile
chemoorganotro'e. &lasi'icarea m=o dupa tipul de respiratie. E(emple.
?lasificarea bacteriilor dupN sursa de energie
fototrofe 7 utilizeazN energia solarN (fotosint)
c,emotrofe 7 folosesc energia dega;atN din reacOiile c,imice de o0ido-reducere. .le necesitN un
substrat donor de hidrogen (e
-
Mi @
>
) Mi un substrat acceptor de hidrogen.
chemolitotrofe 7 donorul de @ substanON anorganicN
chemoorganotrofe 7 donorul de @ substanON organicN (glucoza, lipide...)
"acteriile patogene sunt c,emoorganotrofe
/ecanismele de obOinere a energiei la c,emoorganotrofe Ln funcOie de acceptorul final de @ :
<espiraOie aerobN. !cceptorul final este o0igenul gazos. 1mplicN lanOul respirator de transport al
electronilor asociat /?t. 9rodus final 7 @
2
O sau @
2
O
2
.
<espiraOie anaerobN. !cceptori finali 7 compuMi anorganici (nitrat, sulfat, S). Aransportul de
electroni prin lanOul respirator. 9roduse finale 7 nitritul, amoniacul, sulfura (Ln prezenOa O 7
@
2
O
2
).
GermentaOie. Substratul organic este metabolizat fNrN intervenOia unui agent o0idant e0tern.
?onstN Ln procese de o0-red care realizeazN numai o o0idare parOialN a substratului, donorul Mi
acceptorul de @
>
fiind substanOe organice. !stfel se a;unge de la un substrat mai redus la o
moleculN mai o0idatN (e0.: fermentare lacticN, fermentare alcoolicN, acidN mi0tN, acetoinicN, etc).
GermentaOia se poate desfNMura Ln prezenOa O2, dar fNrN intervenOia acestuia.
?lasificarea bacteriilor dupN sursele de energie Mi carbon: fotoautotrofe (energie solarN, ?O
2
): foto,eterotrofe
(en. sol., subst.org): c,emoautotrofe: c,emo,eterotrofe (c,emolito,eterotrofe, c,emoorgano,eterotrofe).
23
$.. &resterea si multiplicarea bacteriilor. ;azele multiplicarii culturilor periodice 3discontinue4 de
bacterii. &ultivarea bacteriilor si conditiile 3principiile4 necesare pentru cultivare.
?reMterea 7 mNrirea coordonatN a masei Mi volumului structurilor bacteriene ca rezultat al proceselor de
sintezN.
/ultiplicarea 7 creMterea numNrului de celule pe o unitate de suprafaON sau de volum.
#iviziune binarN: Rnmugurire (levuri, ciuperci levuriforme): !utoreproducere (virusuri): Spori (micete):
Gragmentare (actinomicete)
&iclul celular 7 procesele care au loc de la formarea celulei pPna la urmNtoarea diviziune.
Gaza ? 7 replicarea !#$
Gaza - 7 de latenON, segregarea cromozomilor
Gaza # 7 de diviziune, formarea septului
<eplicarea !#$ depinde de masa criticN a celulei, iar separarea cromozomilor Mi diviziunea intervin Ln
momentul cPnd celula atinge o lungime 7 limitN.
9erioada dintre 2 diviziuni reprezintN timpul /perioada- de genera"ie (A
-
). #urata A
-
depinde de specie Mi de
condiOiile de creMtere (condiOii optime vitezN ma0imN).
?reMterea bacteriilor Ln laborator 7 cultivare izolare
Rolul izolarii bct/
1. 1dentificarea mi/o (scop de diagnostic)
2. Aestatea sensibilitNOii lor faON de !"
&. ObOinere produMi de biosintezN (!", aa), bioconversie (,ormoni steroizi), fermentare (alcooli, acizi
organici, etc), producerea vaccinurilor, probioticelor...
9entru creMtere bacteriile au nevoie de nutrienOi Mi condiOii fizico-c,imice adecvate.
?ondiOiile (principiile) de cultivare: SursN nutritivN adecvatN: SursN de energie: !pN: Aemperatura potrivitN:
p@ adecvat: ?oncentraOie optimN a o0igenului Mi a ?O2: 9resiune osmoticN adecvatN
%emperatura de cre>tere
.0istN temperaturi minime, ma0ime Mi optime de dezvoltare a bacteriilor. Rn raport cu temperatura optimN
deosebim:
psic,rofile 7 t[ optimN 1H-2H[ ?. ?resc Mi la H[ ?.
mezofile 7 optimum &H-&6[ ? (limite 1+-)+[ ?)
termofile 7 optimum +H-2H[ ? (pPnN la 8+[ ?)
,ipertermofile (cresc la 6H711H[ ?)
p?
neutrofile (ma;oritatea, inclusiv cele patogene) 7 p@ 2-6,+
acidofile 7 p@ 2-2 (4actobacillus)
alcalofile 7 p@ K3 (9seudomonas, Dibrio)
!resiunea osmotic:
,alotolerante (osmotolerante) 7 cresc Ln concentraOii reduse de $a?l (mediu izotonic cu mediul
intern al gazdei) 7 mi/o patogene
,alofile 7 preferN concentraOii mari de $a?l (1-&HI) 7 stafilococi, vibrioni (0ibrio
parahaemol!ticus)
O(igenul
strict aerobe 7 cresc doar Ln prezenOa O
2
. ObOin energia prin respiraOie aerobN
microaerofile 7 necesitN concentraOii reduse de O
2
Mi 2-1HI ?O2. ObOin energia prin respiraOie
sau fermentaOie. Neisseria, Brucella, Camp!lobacter
strict anaerobe 7 cresc doar Ln absenOa O
2
. ObOin energia prin fermentaOie sau uneori respiraOie
anaerobN. !bsenOa catalazei, supero0id dismutazei, pero0idazei. Clostridium, Bacteroides
anaerobe aerotolerante 7 pot creMte Ln prezenOa O
2
, obOin energia prin fermentaOie, posedN
pero0idazN *actobacillus, streptococi
facultativ anaerobe 7 cresc Ln orice condiOii, obOin energia prin respiraOie sau fermentaOie
24

$0. Mediile de cultura. !rincipiile de clasi'icare. Mediile uzuale. &omponenta. Destinatia lor.
Mani'estarea cresterii bacteriilor in medii lichide si solide.
/? soluOii/substrate solide, asigurN nutrienOii Mi condiOiile fizico-c,imice pt cultivarea bct.
9ot fi utilizate pt: cultivarea (izolarea) bacteriilor: testarea sensibilitNOii la !": stocarea sau transportul
culturilor bacreiene.
&erin9ele 'a9: de M&/
a. necesitNOile nutritive Mi energetice bct
b. umiditate optimalN
c. p@ optimal (6,2-6,)) Mi constant (caracter de tampon)
d. potenOial de o0ido-reducere optimal (anaerobi - r@
2
\+, aerobi 7 r@
2
K1H)
e. izotonic (H,+I $a?l)
f. steril Mi transparent
&lasi'icarea M&/
#upN provenienON
Empirice, naturale. !u la bazN produse de origine animalN sau vegetalN (sPnge, ser, lapte, ouN,
cartof, e0tracte din carne, cord, creier, ficat, peMte, levuri, etc). ?ompoziOia c,imicN precisN nu
poate fi controlatN.
intetice 7 includ ingrediente c,imice pure, compoziOia c,imicN este cunoscutN cu e0actitate
emisintetice
#upN consistenON
*ichide (bulion)7 utilizate pentru obOinerea biomasei bacteriene Mi a produselor lor (!", ., to0ine)
olide 7 conOin 1H-1+I gelatinN sau 2-&I agar-agar (poliza,arid e0tras din alge roMii, tZ topire 7
3H-1HHZ?, solidificare 7 )2Z?). 9laca de gelozN Ln cutii 9etri izolarea culturilor pure: geloza
LnclinatN (Ln pantN) acumularea culturilor pure.
emisolide 7 H,2 7 H,+ I agar-agar. Se utilizeazN pentru studierea activitNOii bioc,imice sau a
mobilitNOii bacteriilor.
#upN compoziOia c,imicN (comple0itate) Mi destinaOie
/edii uzuale (universale, simple)
1p peptonat (apN>1I peptonN>H,+I $a?l)
Bulion peptonat 7 "9 (e0tract apos din carne > 1I peptonN>H,+I $a?l)
)elo#a nutritiv ("9 > 2-&I agar-agar)
)elatina nutritiv ("9 > 1H-1+I gelatinN)
Sunt utilizate pentru creMterea bacteriilor nepretenOioase la cultivare
Sterilizarea prin autoclavare: 12HZ?, 2H min
/edii comple0e:
elective
selective:
pe mediu solid
pe mediu lic,id mediu de imbogatire
diferential-diagnostice (##)
izolare cultura pura
multitest, pt acumulare cultura pura si identificare preliminara
identificare finala
speciale
de transport
Medii elective 7 formate din medii simple cu adaos de componente care permit creMterea mi/o e0igente
nutritiv (bulion-ser, bulion glucozat, gelozN-sPnge 7 streptococi, neisserii: ser coagulat 7 corinebacterii, etc)
25
Medii selective 7 medii solide cu adaos de componente sau cu condiOii fizico-c,imice particulare care
stimuleazN creMterea unor specii Mi in,ibN creMterea altor specii (geloza salinN - stafilococi, geloza alcalinN -
vibrioni, mediul 9los%irev - almonella, higella, etc-
Mediile de 2mbog"ire reprezintN medii selective lic,ide, utilizate pentru LmbogNOirea florei patogene Mi
in,ibarea florei de asociaOie dintr-un prelevat plurimicrobian (e0: materii fecale)
a. /ediul /uller ("9>4ugol>?a?O
&
>,iposulfit)
b. /ediul =auffmann (mediul /uller>bilN>verde de briliant) 7 almonella
c. "ulion cu selenit 7 higella, almonella
d. !pN peptonatN alcalinN (p@3) 70ibrio cholerae
e. =itt-Aarrozzi ("9>H,+I glucozN>bucNOi de ficat) 7 pentru anaerobi
Medii diferenial-diagnostice !""# 7 permit diferenOierea speciilor bacteriene Ln baza activitNOii lor
bioc,imice (za,arolitice, proteolitice, lipolitice, de o0ido-reducereQ)
Sunt construite dupN urmNtoarea sc,emN: "azN nutritivN>substrat>indicator (la necesitate)
Medii 33 pentru i#olarea culturii pure
Studierea proprietNOilor za,arolitice
.ndo (gelozN>lactozN>fucsinN>,iposulfit de $a)
4evin (gelozN>lactozN>eozinN>albastru metilen)
9los%irev (gelozN>lactozN>roMu neutru>sNruri de acizi biliari>verde de briliant)
?oloniile lactozo-pozitive vor fi colorate (ro.ii pe .ndo, 9los%irev, albastru,violete pe 4evin)
Studierea proprietNOilor de o0ido-reducere
/ediul cu sulfit de "i 7 pentru Salmonella (colonii negre 7 reducerea sulfitului Ln sulfura de "i)
/ediul =lauberg (gelozN-sPnge cu telurit de =) 7pentru Cor!nebacterium diphtheriae
Studierea proprietNOilor lipolitice
-eloza cu gNlbenuM de ou 7 bacteriile cu lecitinazN formeazN un ,alou opac Ln ;urul coloniei
Studierea proprietNOilor ,emolitice
-eloza-sPnge (geloza>+-1+I sPnge defibrinat) 7 in cazul ,emolizei Ln ;urul coloniilor apare o zonN clarN
Medii 33 multitest pentru acumularea culturii pure .i identificare preliminar
<ussel 7gelozN>1I lactozN, H,1I glucozN, indicator
=ligler 7 identic <ussel>sulfat de Ge (detectarea @
2
S)
Ol%eniO%i 7 identic =ligler>1I za,arozN>uree
1ndicatorul !ndrede 7 fucsinN>$aO@
Scindarea glucidelor (acid - !, acid Mi gaz - !-) duce la modificarea p@ Mi vira;ul culorii
mediului din roMu Ln galben. Rn pantN se apreciazN lactoza/za,aroza (o0idare), Ln coloanN-
glucoza (fermentare).
9roducerea @
2
S 7 Lnnegrirea mediului
Medii 33 pentru identificarea final
]irul pestriO @iss (lic,id sau semisolid): tuburi ce conOin soluOii H,+I de diferite glucide Mi indicator.
!precierea 7 dupN modificarea culorii (acid - !) Mi apariOia bulelor de gaz (acid Mi gaz - !-)
/edii cu !! (lizinN, argininN, ornitinN) Mi indicatori
Medii speciale 7 pentru izolarea unor anumite bacterii (Ginn, 9opescu, 4o5enstein-Sensen 7pentru agen"ii
tuberculo#ei, Sabouraud 7 fungi)
Medii de transport 7 transportare/stocare material (prelevat). /enOine Ln viaON bacteriile, fNrN a favoriza
multiplicarea lor. /ediul cu glicerinN &HI: SoluOie tampon-fosfat: SoluOie $a?l &I: /ediul ?arC-"lair:
/ediul Stuart ($a?l, H,+I agar, tioglicolat de $a, albastru de metilen) 7 pentru anaerobi, neisserii, etc
9entru cultivarea bacteriilor o cantitate micN de material ce conOine bacterii (inoculum) se Lntroduce Lntr-un
mediu de culturN (LnsNmPnOare, inoculare), care ulterior va fi incubat Ln termostat (pentru asigurarea
temperaturii optime).
Rn timpul incubNrii (13-2)-)3 oreQ..) bacteriile cresc Mi se divid, formPnd o culturN bacterianN /totalitatea
bacteriilor acumulate prin multiplicare intr,un mediu-.
M'tuberculosis 7 &-+ sNptNmPni
0'cholerae 7 2-12 ore
?ulturN purN 7 formatN din bacterii de aceeaMi specie (indispensabilN identificNrii)
26
?ulturN mi0tN 7 compusN din bacterii de specii diferite
AulpinN 7 populaOie microbianN constituitN din descendenOii unei singure izolNri Ln culturN purN, care va fi
studiatN ulterior.
?lonN 7 populaOie care rezultN din multiplicarea unei singure celule
/anifestarea creMterii Mi multiplicNrii bacteriilor
Rn mediu lic,id
4urbiditate uniform
5ormarea unei pelicule la suprafaOa mediului (vibrioni, Cersinia - agentul pestei)
5ormarea unui sediment la fundul tubului sau pe pereOi (streptococi, Bacillus anthracis)
Rn mediu solid 7 formarea coloniilor
Colonie 7 o aglomerare de bacterii care se dezvoltN dintr-o singurN celulN sau un grup de celule (JG? -
unitate formatoare de colonii) pe suprafaOa unui mediu solid. Giecare specie bacterianN formeazN colonii
specifice (caracter util Ln identificare).
?aracteristica coloniilor
a. #imensiuni 7 colonii mici (H,1-1mm), medii (1-2mm), mari (2-&mm)
b. ?ontur (margini) 7 neted, ondulat, zimOat, lobat, etc
c. SuprafaON 7 platN, bombatN, conve0N, ombilicatN, etc
d. GormN 7 punctiformN, circularN, filamentoasN, neregulatN
e. ?uloare (pigmentaOie) 7 albN, galbenN, aurie, etc
f. #ensitate 7 opacN, transparentN, etc
g. ?onsistenON 7 cremoasN, untoasN, uscatN, mucoidN
Aipurile de colonii: ?olonii S (smout,) 7 rotunde, netede, umede, lucioase: ?olonii < (roug,) 7 margini
neregulate, suprafaOa uscatN, rugoasN
?aracterele de culturN ale bacteriilor e0igenOele nutritive (medii, temperaturN, p@, aerare, etc), viteza Mi
manifestarea creMterii pe medii lic,ide Mi solide
#inamica multiplicNrii bacteriilor Ln culturi
Rn funcOie de modul de dezvoltare a culturilor bacteriene se disting:
?ulturi discontinue
?ulturi continue
?ulturi sincrone
Culturile discontinue se obOin la cultivarea bacteriilor Ln volum limitat de mediu. !stfel de culturi sunt
obOinute Mi utilizate Ln laboratorul microbiologic
Gazele dezvoltNrii unei culturi discontinue
1. Gaza de lag 7 faza de adaptare la condiOiile mediului, bacteriile sunt active metabolic, cresc Ln dimensiuni,
dar nu se divid. #urata este variabilN (2-) ore): depinde de starea bacteriei, condiOiile mediului, etc
11. Gaza logaritmicN 7 bacteriile cresc Mi se divid cu vitezN ma0imalN constantN, curba evolueazN e0ponenOial.
"acteriile sunt foarte sensibile la agenOi antimicrobieni (culturi utile pentru testarea sensibilit"ii la
antibiotice). #urata 7 3-1H ore.
111. Gaza staOionarN 7 rata celulelor care se multiplicN scade treptat, numNrul celulelor vii rNmPne constant
mai multe ore. ?auza 7 consumarea nutrienOilor, acumularea metaboliOilor to0ici. /orfologia bacteriilor este
tipicN speciei, apar incluziuni, spori (culturi utile pentru identificare). Sensibilitatea la agenOii antimicrobieni
scade. #urata 7 1H-12 ore.
1D. Gaza de declin (letalitate) 7 bacteriile mor progresiv.

Cultura continu 7 se realizeazN cPnd mediul de culturN este continuu reLnnoit Mi LmbogNOit cu o0igen cu
evacuarea unei cantitNOi de culturN. Se realizeazN Ln chemostate sau turbidostate, cultura aflPndu-se
permanent Ln faza e0ponenOialN. Se utilizeazN Ln microbiologia industrialN. Rn intestin 7 culturi continue.
Culturi sincrone 7 culturi Ln care bacteriile se divid Ln acelaMi timp. ***
27
$1. Metoda bacteriologic: in diagnosticul bolilor in'ec9ioase. 2copul. !relevate de la pacien9i si din
mediul ambiant. !rincipiile de recoltare ambalare si transportare in laborator. !regatirea probelor
pentru investigatiile de laborator.
E(amenul bacteriologic constN Ln inocularea prelevatelor pe medii de culturN pentru izolarea culturilor
pure de bacterii (tulpinilor) care vor fi ulterior identificate, testate vis-a-vis de antibiotice, eventual
conservate.
.0amenul bacteriologic constN din cPteva etape succesive, de la prelevarea (recoltarea) probelor
biologice pPnN la remiterea rezultatelor
;aza pre8analitic: (responsabilitatea medicului)
9rescrierea investigaOiei (Ln funcOie de datele e0amenului clinic Mi paraclinic). Rn ordonanON se fi0eazN
identitatea medicului, a pacientului, scopul analizei, manifestNrile patologice, locul, data apariOiei, alte
date: imunosupresie, tratament cu antibiotice, graviditate, etc.
9relevarea probelor
- !legerea prelevatului (de la poarta de intrare, locul multiplicNrii sau/Mi din cNile de eliminare a
agentului patogen)
Materiale de e(aminat 3prelevate4 de la pacien9i: SecreOii rino-faringiene, SputN, 9uroi, .0udate,
SPnge, 4?<, JrinN, /ase fecale, "ioptate, /aterial cadaveric
Materiale de e(aminat din mediul e(tern: !pN, !limente, Sol, !er, 4ava;e, Dectori
/odul de prelevare (recoltare)
- Rn recipiente sterile
- <espectPnd regulile de autoprotecOie
- 4a debutul bolii
- 9PnN la administrarea antibioticelor
Aransportarea
- 1mediatN sau utilizPnd medii de transport, cu respectarea condiOiilor speciale dupN necesitate
- Rn ambala; special (cutii metalice, pungi din plastic...)
Rn fiMa de LnsoOire sN fie indicatN identitatea pacientului, vPrsta, se0ul, natura prelevatului, data, ora
prelevNrii, scopul investigaOiei.
28
$5. E(amenul bacteriologic. Etapele de izolare a culturilor pure de bacterii aerobe. @olumul de
lucru la 'iecare etapa. !rincipiile de identi'icare a culturii pure.
.0amenul bacteriologic inocularea prelevatel pe /? izolare cultura pura identificare, testare
sensibilitate la !", eventual conservare.
.tape e0amen bacteriologic:
1. Gaza pre-analiticN (responsabilitatea medicului)
9rescrierea investigaOiei (Ln funcOie de datele e0amenului clinic Mi paraclinic). Rn ordonanON se fi0eazN
identitatea medicului, a pacientului, scopul analizei, manifestNrile patologice, locul, data apariOiei, alte date:
imunosupresie, tratament cu antibiotice, graviditate, etc.
2. 9relevarea probelor
!legerea prelevatului (de la poarta de intrare, locul multiplicNrii sau/Mi din cNile de eliminare a agentului
patogen)
/odul de prelevare (recoltare) :
Rn recipiente sterile
<espectPnd regulile de autoprotecOie
4a debutul bolii
9PnN la administrarea antibioticelor
&. Aransportarea
1mediatN sau utilizPnd medii de transport, cu respectarea condiOiilor speciale dupN necesitate
Rn ambala; special (cutii metalice, pungi din plastic...)
Rn fiMa de LnsoOire sN fie indicatN identitatea pacientului, vPrsta, se0ul, natura prelevatului, data, ora
prelevNrii, scopul investigaOiei)
/ateriale de e0aminat (prelevate) de la pacienOi: SecreOii rino-faringiene: SputN: 9uroi: .0udate: SPnge:
4?<: JrinN: /ase fecale: "ioptate: /aterial cadaveric
/ateriale de e0aminat din mediul e0tern: !pN: !limente: Sol: !er: 4ava;e: Dectori, etc
EAAME*BL CA&%ER#OLO-#& !E*%RB &BL%BR#LE AEROCE
9relevatul este supus examenului macroscopic /modificarea aspectului, a mirosului, etc) - orientare Ln
diagnostic
#upN necesitate, probele sunt supuse pregNtirii pentru investigaOie (diluare, omogenizare, centrifugare, etc)
Examinarea microscopic (preparate native, -ram, Eie,l-$eelsen, "urri-@inss...) 7 prezenOa mi/o, forma,
cantitatea, ->/-.
$ etap% 7 1EO4!<.! ?J4AJ<14O< 9J<.
Scopul izolNrii - de a obOine o culturN purN dintr-un melan; de celule bacteriene sau dintr-un produs
patologic.
Ae,nici utilizate:
o 9rin epuizarea inoculului pe suprafaOa gelozei din cutia 9etri (LnsNmPnOare Ln striuri paralele,
LnsNmPnOare Ln cadrane, etalarea consecutivN pe trei cutii).
o /etoda diluOiilor logaritmice a inoculului Ln gelozN topitN Mi rNcitN la +H[ ? (1H
-1
, 1H
-2
,...), apoi turnate
Ln cutii 9etri sau eprubete.
1ncubare Ln termostat la &6[ ?, 13-2) , (Ln funcOie de A
-
).
/etode speciale de izolare Ln culturi pure: bct sporulate: LncNlzirea prealabilN a prelevatului 3H[ ? 7 2H min:
bct acido-rezistente: tratarea prealabilN cu acid a prelevatului Mi neutralizarea ulterioarN cu o bazN: bct din
asociaOii cu numNr minim de mi/o patogene: LmbogNOirea prealabilN a florei patogene utilizPnd medii de
LmbogNOire: bct cu virulenON LnaltN Mi pretenOioase la cultivare: inocularea la animalele de laborator sensibile
$$ etap% 7 !?J/J4!<.! ?J4AJ<11 9J<.
.0aminarea macroscopicN a coloniilor crescute (formN, culoare, dimensiuni, etc)
.0aminarea microscopicN (frotiu -ram) a coloniilor suspecte confirmarea puritNOii culturii
<epicarea coloniilor suspecte pe gelozN Ln pantN acumularea culturii pure
29
Aermostat, &6[ ?, 13-2) ore
$$$ etap% 7 1#.$A1G1?!<.! ?J4AJ<11 9J<.
Derificarea puritNOii culturii (frotiu -ram)
&dentificarea culturii pure constN Ln evidenOierea unor caractere specifice ale acestei culturi pentru a o
include Lntr-o familie, gen, specie, variantN
Se studiazN caracterele: /orfologice: Ainctoriale: #e culturN: Biochimice6 !ntigenice (seroidentificarea): #e
patogenitate: Sensibilitatea la bacteriofagi (fago-identificarea): Sensibilitatea la !"
$& etap% 7 .D!4J!<.! <.EJ4A!A.4O<, GO</J4!<.! S1 .41".<!<.! <^S9J$SJ4J1
?ompararea rezultatelor obOinute cu caracterele speciilor bacteriene cunoscute pentru a gNsi asemNnNri.
.0emplu de rNspuns: #in proba e0aminatN a fost izolatN tulpina de Cor!nebacterium diphtheriae, biovar
gravis, to0>, sensibilN la ...., rezistentN la .....
2%BD#EREA A&%#@#%DE## C#O&?#M#&E A CA&%ER##LOR
!ctivitatea za,aroliticN (Mirul @iss, coagularea laptelui, etc)
!ctivitatea proteoliticN
#egradarea proteinelor native (lic,efierea gelatinei sau a serului coagulat, peptonizarea laptelui, etc)
.videnOierea enzimelor specifice (ureazN, decarbo0ilaze, dezaminaze, etc) prin detectarea produsele finale
ale reacOiilor: @
2
S, $@
&
, indolQ
o #epistarea producerii @
2
S: formarea sulfurii de fer de culoare neagrN Ln mediile multitest 7 =ligler,
Ol%eniO%i, etc: plasarea unei benzi de ,Prtie de filtru LmbibatN cu acetat de 9b deasupra "9 Ln care creMte
cultura studiatN (formarea sulfurii de 9b LnnegreMte ,Prtia)
o #epistarea indolului (produs al metabolizNrii triptofanului) 7 benzi de ,Prtie Lmbibate cu acid o0alic. Rn
prezenOa indolului indicatorul vireazN Ln roz.
o #epistarea amoniacului (ureaza) 7 ,Prtia de turnesol se coloreazN Ln albastru.
o #epistarea catalazei (@
2
O
2
.... @
2
O > O
2
): cultura se amestecN cu o picNturN de apN o0igenatN 7 apariOia
bulelor de gaz
o #epistarea o0idazei (detectarea prezenOei citocromo0idazei din lanOul respirator)
<eactiv 7 di /tetra-metil,parafenilen,diamin (benzi sau rondele de ,Prtie Lmbibate cu reactiv, creioane, etc)
O0idarea reactivului 7 culoare violetN-neagrN
O0idazo> : $eisseria, Dibrio, 9seudomonas
O0idazo- : .nterobacteriaceae
o #epistarea lecitinazei 7 mediu cu gNlbenuM de ou 1HI - formarea unui ,alou opac Ln ;urul coloniilor
o #epistarea lipazei 7 mediu cu A5in 3H 1I7 ,alou opac Ln ;urul coloniilor (precipitarea acizilor graMi)
o #epistarea ,emolizinei 7 gelozN-sPnge +-1HI - zonN clarN Ln ;urul coloniei
o #epistarea !#$azei, fosfatazei, etc
9robele sunt incubate la &6[ ?, 13-2) ,
#denti'icarea rapid:
Jtilizarea galeriilor miniaturizate standarde (economie de timp, spaOiu, material)
Sistemul !91 7 o galerie din plastic formatN din numeroase alveole care conOin fiecare un mediu des,idratat
diferit (glucide, !!, etc). !lveolele sunt inoculate cu o suspensie bacterianN testatN Mi incubate. Jlterior la
necesitate se adaugN reactive pentru detectarea metaboliOilor particulari.
4ectura 7 conform unui cod de cifre sau computerizat
30
)6. Metodele de creare a condi9iilor de anaerobioz: pentru cultivarea anaerobilor. #zolarea
culturilor pure prin metoda 7eissler. @olumul de lucru la 'iecare etapa. !articularitatile de
identi'icare a culturilor pure.
._!/.$J4 "!?A.<1O4O-1? 9.$A<J ?J4AJ<1 !$!.<O". (clostridiene, neclostridiene)
?ondiOia principalN 7 cultivare Ln absenOa o0igenului
Jtilizarea mediilor anaerobe (=itt-Aarrozzi regenerat - 1HH[ ?, 2H min, rNcit, acoperit cu vazelinN:
LnsNmPnOarea Ln gelozN Ln coloanN)
?rearea condiOiilor de anaerobiozN
Metoda fi#ic 7 utilizarea anaerostatului
Metoda chimic 7 Ln e0icator se Lntroduc substanOe ce fi0eazN o0igenul (pirogalol>bazN): utilizarea gas-
pac,etelor
Metoda biologic Gortner 7 cultivarea concomitentN a aerobilor Mi anaerobilor
<ecoltarea 7 cu precauOie, evitPnd contactul cu aerul (Ln seringi, utilizPnd medii speciale)
$ etap% 7 R/"O-^`1<.! !$!.<O"14O<
RnsNmPnOarea prelevatului Ln 2 eprubete cu mediul =itt-Aarrozzi regenerat
RncNlzirea unui tub la 3H[ ?, 2H min 7 distrugerea florei nesporogene
1ncubarea la &6[ ?, 2)-)3 , (va avea loc LnmulOirea anaerobilor)
$$ etap% - 1EO4!<.! ?J4AJ<11 9J<. #. !$!.<O"1
Studierea caracterelor de culturN 7 tulburarea mediului, descompunerea bucNOilor de ficat, etc
1zolarea culturii pure de anaerobi prin metoda Eeissler (LnsNmPnOarea a H,1 ml din mediul =-A pe & cutii
cu gelozN-sPnge glucozatN consecutiv). 1ncubarea Ln anaerostat/e0icator/gas-pac%, 2)-)3 ,
/etoda aeinberg 7 diluOii succesive a culturii Ln gelozN glucozatN lic,efiatN Mi aspirarea Ln tuburi lungi Mi
Lnguste, Lnc,ise ermetic. 1ncubarea Ln termostat, 2) ,
$$$ etap% - !?J/J4!<.! ?J4AJ<11 9J<.
Studierea macroscopicN a coloniilor
.0aminarea microscopicN (frotiu -ram) a coloniilor suspecte
<epicarea Ln mediul =-A regenerat pentru acumularea culturii pure
1ncubarea Ln termostat, 2) ,
$& etap% - 1#.$A1G1?!<.! ?J4AJ<11 9J<. #. !$!.<O"1
Derificarea puritNOii culturii pure (frotiu -ram)
Studierea caracterelor culturii pure izolate (cu respectarea condiOiilor de anaerobiozN)
& etap% - .D!4J!<.! <.EJ4A!A.4O<, GO</J4!<.! ]1 .41".<!<.! <^S9J$SJ4J1
31
)1. Antagonismul microbian. %ipurile. Mecanismele. Metodele de studiere. Aplicarea practica.
Eubioticele. E(emple.
"1OAO9 7 spaOiu cu condiOii de viaON particulare (con;unctiva, mucoasa intestinalN, orofaringe, vagin,
tegument, etc), populat Mi transformat de asociaOii de fiinOe vii.
/1?<O"1O?.$OE^ (comunitate microbianN) 7 asociaOii microbiene ce populeazN un biotop.
/icroorganismele prezente Lntr-un biotop particular constituie microflora acestui ,abitat (m/f cutanatN,
intestinalN, etc). !ceasta ;oacN un rol important Ln prote;area gazdei faON de o invazie microbianN ulterioarN,
actionPnd prin urmNtoarele mecanisme:
1. competiOia pentru aceiaMi nutrienOi:
2. competiOia pentru aceiaMi < de pe celulele gazdei:
&. producOia de bacteriocine: vitamine:
). producerea de acizi graMi volatili sau alOi metaboliOi:
+. stimularea continuN a sistemului imun:
2. stimularea producerii unor factori imuni de protecOie (anticorpii naturali).
Rntre microorganismele unui biotop se pot stabili relaOii:
1ndiferente (neutralism)
Gavorabile (comensalism/satelitism, simbiozN/mutualism, sinergism)
#efavorabile (parazitism, antagonism)
!ntagonism 7 o specie in,ibN sau omoarN altN specie prin mecanisme specifice sau nespecifice
/i/o care manifestN activitate in,ibitoare 7 antagonist (!), mi/o care suferN 7 concurent (?).
Antagonism nespeci'ic:
!ntagonistul este mai activ, utilizPnd nutrienOii, o0igenul.
!ntagonistul produce metaboliOi to0ici (acizi, indol, @
2
S, amoniac, pero0id, etc).
Antagonism speci'ic 7 antagonistul produce substanOe cu acOiune specificN asupra unui sau mai multor
concurenOi (!", bacteriocine).
.fectul acOiunii unui antagonist asupra concurentului poate fi bacteriostatic sau bactericid (uneori
bacteriolitic).
Jtilizarea practicN a antagonismului microbian:
1. depistarea mi/o 7 producenOi de antibiotice (micete, actinomicete, bacterii)
2. obOinerea produselor biologice curative de origine microbianN (probiotice, eubiotice/sinbiotice):
4actobacterina, ?olibacterina, "ifidumbacterina, "ificol, etc
&. crearea biocenozelor favorabile organismului
/.AO#.4. #. SAJ#1J !4 !$A!-O$1S/J4J1
7n mediu solid (metoda tranMeei) 7 antagonistul se LnsNmPnOeazN Ln centrul cutiei, concurenOii 7
perpendicular. Aermostat 2),. !precierea 7 dupN dimensiunea zonei de in,ibiOie a creMterii culturii
concurentului.
7n mediu semisolid 7 1 strat 7 antagonistul, 11 strat 7 concurentul. Aermostat 2),. !precierea 7 zonN
clarN Lntre straturi.
7nsm8n"area 2n mediu lichid ("9) a unui numNr egal de ! Mi ?. #upN 2) , de incubaOie se
reLnsNmPnOeazN H,1 ml pe placa cu gelozN. Se comparN numNrul coloniilor de ! Mi ?.
32
)$. Antibioticele. *otiune. &lasi'icarea dupa producent spectrul si e'ectul de actiune asupra
celulei bacteriene. Mecanismele de actiune a antibioticelor. E(emple.
!$A1"1OA1?. !$A1"1OA1?. (!") (!")7 produse de origine naturalN (microbianN, animalN sau vegetalN), derivaOi semi- 7 produse de origine naturalN (microbianN, animalN sau vegetalN), derivaOi semi-
sintetici sau produse sintetice care in,ibN sau omoarN sintetici sau produse sintetice care in,ibN sau omoarN selectiv selectiv unele mi/o sau/Mi celule tumorale unele mi/o sau/Mi celule tumorale, f , fNrN a NrN a
e0ercita ca regulN efecte to0ice asupra macroorganismului. e0ercita ca regulN efecte to0ice asupra macroorganismului.
&lasi'icarea AC &lasi'icarea AC
#upN efectul asupra celulei #upN efectul asupra celulei
"acteriostatic (tetraciclina, cloramfenicol "acteriostatic (tetraciclina, cloramfenicolQ Q) )
"actericid (streptomicina, polimi0ina) "actericid (streptomicina, polimi0ina)
"acteriolitic (peniciline, cefalosporine) "acteriolitic (peniciline, cefalosporine)
#upN spectrul de activitate #upN spectrul de activitate
spectru restrPns (Lngust) de acOiune (!" anti-->, anti---, anti-tuberculoase, anti-micotice, anti- spectru restrPns (Lngust) de acOiune (!" anti-->, anti---, anti-tuberculoase, anti-micotice, anti-
tumorale) tumorale)
spectru larg de acOiune (-> Mi --) spectru larg de acOiune (-> Mi --)
#upN producent (origine) #upN producent (origine)
fungicN (peniciline, cefalosporine,...) fungicN (peniciline, cefalosporine,...)
actinomiceta (aminoglicozide, macrolide, cloramfenicol, etc) actinomiceta (aminoglicozide, macrolide, cloramfenicol, etc)
microbianN (bacitracina din microbianN (bacitracina din Bacillus subtilis Bacillus subtilis, gramicidina din , gramicidina din Bacillus brevis Bacillus brevis, polimi0ina din , polimi0ina din
Bacillus polim!xa Bacillus polim!xa) )
vegetalN 7 fitoncidele (alicina, rafaninN, imaninN) vegetalN 7 fitoncidele (alicina, rafaninN, imaninN)
animalN (lizozimul 7 din albuM de ou, ecmolina 7 din oase de peMte, eritrina 7 din masN animalN (lizozimul 7 din albuM de ou, ecmolina 7 din oase de peMte, eritrina 7 din masN
eritrocitarN, splenocitina 7 din splinN) eritrocitarN, splenocitina 7 din splinN)
#upN #upN compo compoziOia c,imicN (beta-lactamice, macrolide, aminoglicozide, fenicoli, polipeptide, poliene, ziOia c,imicN (beta-lactamice, macrolide, aminoglicozide, fenicoli, polipeptide, poliene,
sulfamide, c,inolone Mi fluoroc,inolone, nitrofurani, etc) sulfamide, c,inolone Mi fluoroc,inolone, nitrofurani, etc)
Mecanismul de ac9iune al AC Mecanismul de ac9iune al AC
o o !" cu !" cu ac"iune asupra sinte#ei peretelui celular ac"iune asupra sinte#ei peretelui celular (dereglarea sintezei peptidoglicanului) (dereglarea sintezei peptidoglicanului)
"eta-lactamice (peniciline, cefalosporine). #eregleazN procesul de sintezN a 9-, in,ibPnd transpeptidazele "eta-lactamice (peniciline, cefalosporine). #eregleazN procesul de sintezN a 9-, in,ibPnd transpeptidazele
(Ointa - 9G9) (Ointa - 9G9)
Dancomicina, teicoplanina (bloc,eazN transferul pentapeptidului din /?9 spre peretele celular) Dancomicina, teicoplanina (bloc,eazN transferul pentapeptidului din /?9 spre peretele celular)
"acitracina (bloc,eazN reciclarea moleculelor de transport transmembranar - bactoprenol) "acitracina (bloc,eazN reciclarea moleculelor de transport transmembranar - bactoprenol)
Gosfomicina (bloc,eazN piruviltransferaza, implicatN Ln sinteza acidului $-acetil muramic) Gosfomicina (bloc,eazN piruviltransferaza, implicatN Ln sinteza acidului $-acetil muramic)
.fectul acestor !" este bactericid/litic, doar celulele metabolic active sunt omorPte. .fectul acestor !" este bactericid/litic, doar celulele metabolic active sunt omorPte. $u afectea $u afecteazN celulele zN celulele
eucariote (lipsa 9-). eucariote (lipsa 9-).
o o !" cu !" cu ac"iune asupra MEx .i a MCt ac"iune asupra MEx .i a MCt
1B polipeptidice 1B polipeptidice (polimi0ina, colistina). Se fi0eazN pe membrane bacteriene (Ln special pe lipidul ! (/. la (polimi0ina, colistina). Se fi0eazN pe membrane bacteriene (Ln special pe lipidul ! (/. la
bacterii --), provocPnd dezorganizarea lor. .fect bactericid. bacterii --), provocPnd dezorganizarea lor. .fect bactericid.
1B polienice 1B polienice (nistatina, levorina, amfotericina ", etc). Se fi0eazN pe sterolii /?9 ale micetelor, perturbPnd (nistatina, levorina, amfotericina ", etc). Se fi0eazN pe sterolii /?9 ale micetelor, perturbPnd
respiraOia Mi dezorganizPnd /?9 (permeabilitate e0cesivN Mi moartea celulei). respiraOia Mi dezorganizPnd /?9 (permeabilitate e0cesivN Mi moartea celulei).
!ceste !" acOioneazN Mi asupra celulelor Ln repaos. <elativ to0ice, Ln special nefro. !ceste !" acOioneazN Mi asupra celulelor Ln repaos. <elativ to0ice, Ln special nefro.
o o !" cu !" cu ac"iune asupra ribo#omilor ac"iune asupra ribo#omilor
&HS (aminoside: streptomicina, %anamicina, &HS (aminoside: streptomicina, %anamicina, gentamicina, gentamicina, tobramicina, ami%acina: tetracicline) tobramicina, ami%acina: tetracicline)
+HS (cloramfenicol, triamfenicol: macrolide: eritromicina, oleandomicina: lincosamide: clindamicina, +HS (cloramfenicol, triamfenicol: macrolide: eritromicina, oleandomicina: lincosamide: clindamicina,
lincomicina). lincomicina).
Se leagN pe receptori specifici de pe subunitNOile &HS sau +HS, perturbPnd sinteza proteicN (in,ibiOia Se leagN pe receptori specifici de pe subunitNOile &HS sau +HS, perturbPnd sinteza proteicN (in,ibiOia
transpeptidazei, a translocaOiei peptidelor, etc). <ezultN in,ibiOia sintezei proteice sau sinteza proteinelor transpeptidazei, a translocaOiei peptidelor, etc). <ezultN in,ibiOia sintezei proteice sau sinteza proteinelor
nefuncOionale. .fectul este bacteriostatic (aminosidele 7 bactericid), doar asupra celulelor active metabolic. nefuncOionale. .fectul este bacteriostatic (aminosidele 7 bactericid), doar asupra celulelor active metabolic.
33
o o !" cu !" cu ac"iune asupra aci#ilor nucleici ac"iune asupra aci#ilor nucleici
9ifampicina 9ifampicina 7 in,ibN !<$-polimeraza !#$-dependentN. <ezultN stoparea sintezei !<$m 7 in,ibN !<$-polimeraza !#$-dependentN. <ezultN stoparea sintezei !<$m
Novobiocina Novobiocina , , Chinolonele Chinolonele (acidul nalidi0ic, ciproflo0acina, oflo0acina) 7 bloc,eazN activitatea topo- (acidul nalidi0ic, ciproflo0acina, oflo0acina) 7 bloc,eazN activitatea topo-
izomerazelor, intervenind Ln conformaOia !#$-ului. .fect bactericid. izomerazelor, intervenind Ln conformaOia !#$-ului. .fect bactericid.
ulfamidele .i trimetoprimul ulfamidele .i trimetoprimul perturbN sinteza acidului folic Mi folaOilor (cofactori Ln sinteza !$). !ctivitate perturbN sinteza acidului folic Mi folaOilor (cofactori Ln sinteza !$). !ctivitate
bacteriostaticN. bacteriostaticN.
!roducerea AC/ !roducerea AC/ /etoda biologicN: /etoda sinteticN: /etoda semi-sinteticN /etoda biologicN: /etoda sinteticN: /etoda semi-sinteticN
Etapele metodei biologice/ Etapele metodei biologice/
1. 1. ?ultivarea tulpinilor-producente (e0.: ?ultivarea tulpinilor-producente (e0.: $enicillium notatum, 1ctinom!ces griseum, etc $enicillium notatum, 1ctinom!ces griseum, etc) Ln mediu lic,id ) Ln mediu lic,id
adecvat adecvat
2. 2. .0tragerea !" .0tragerea !"
&. &. 9urificarea Mi concentrarea !" 9urificarea Mi concentrarea !"
). ). ?ontrolul to0icitNOii ?ontrolul to0icitNOii
+. +. #eterminarea activitNOii !" #eterminarea activitNOii !"
!ctivitatea !" se mNsoarN Ln unitNOi de masN (g, mg, !ctivitatea !" se mNsoarN Ln unitNOi de masN (g, mg, U Ug) sau de acOiune (J!). 1 J! 7 cantitatea minimalN g) sau de acOiune (J!). 1 J! 7 cantitatea minimalN
de !" care in,ibN creMterea unei tulpini de referinON Ln condiOii standarde. 9enicilina 7 1J! H,2 Ug de de !" care in,ibN creMterea unei tulpini de referinON Ln condiOii standarde. 9enicilina 7 1J! H,2 Ug de
substanON purN substanON purN
&erin9ele 'a9: de AC/ &erin9ele 'a9: de AC/ Ao0icitate selectivN: .fect terapeutic cu doze minime: !ctivitate de lungN duratN: Ao0icitate selectivN: .fect terapeutic cu doze minime: !ctivitate de lungN duratN:
Spectru restrPns de acOiune: SN fie solubile Mi absorbite uMor: SN nu provoace efecte secundare: SN nu se Spectru restrPns de acOiune: SN fie solubile Mi absorbite uMor: SN nu provoace efecte secundare: SN nu se
dezvolte rezistenOa contra !": SN fie ieftine dezvolte rezistenOa contra !": SN fie ieftine
34
)). Rezisten9a microbilor la antibiotice tipurile. Mecanismele rezisten9ei dobindite si mani'estatea
ei. &ombaterea rezisten9ei.
?auzele: Gactori genetici, proprii bacteriilor: Gactori ce favorizeazN selecOia Mi difuzarea tulpinilor bacteriene ?auzele: Gactori genetici, proprii bacteriilor: Gactori ce favorizeazN selecOia Mi difuzarea tulpinilor bacteriene
rezistente rezistente
%ipurile de rezisten9:/ %ipurile de rezisten9:/
o o $aturalN, ereditarN, de specie, prezentN la toOi membrii unei specii sau gen $aturalN, ereditarN, de specie, prezentN la toOi membrii unei specii sau gen
lipsa "intei lipsa "intei 7 e0.: micoplasme, micete: 7 e0.: micoplasme, micete:
imposibilitatea de a atinge "inta imposibilitatea de a atinge "inta 7 e0.: /Ccobacterium (cerurile, lipidele LmpiedicN 7 e0.: /Ccobacterium (cerurile, lipidele LmpiedicN
pNtrunderea !" Ln citoplasmN): pNtrunderea !" Ln citoplasmN):
bacteriile nu efectuea# procesul inhibat de 1B bacteriile nu efectuea# procesul inhibat de 1B 7 e0.: acidul folic este preluat din mediu 7 7 e0.: acidul folic este preluat din mediu 7
rezistenON la sulfamide rezistenON la sulfamide
o o !c,iziOionatN, dobPnditN, afecteazN tulpinile unei specii sensibile. #epinde de acOiunea de selecOie !c,iziOionatN, dobPnditN, afecteazN tulpinile unei specii sensibile. #epinde de acOiunea de selecOie
e0ercitatN de !" utilizate Ln tratament, urmatN de rNspPndirea ei (Lntre bacterii, e0ercitatN de !" utilizate Ln tratament, urmatN de rNspPndirea ei (Lntre bacterii, inter interuman, uman,
transmisie de origine animalN). transmisie de origine animalN).
#iminuarea permeabilitNOii membranare #iminuarea permeabilitNOii membranare
/odificarea Ointei moleculare /odificarea Ointei moleculare
.liminarea e0cesivN a !" .liminarea e0cesivN a !"
1nactivarea enzimaticN a !", care poate fi ,idrolizat (penicilinazN, cefalosporinazN) sau 1nactivarea enzimaticN a !", care poate fi ,idrolizat (penicilinazN, cefalosporinazN) sau
modificat structural (acetilaze, adenilaze, fosforilaze), etc. modificat structural (acetilaze, adenilaze, fosforilaze), etc.
<ezistenOa dobPnditN se poate manifesta fenotipic (bacteriile Ln faza de repaos, formele X4( de bacterii) sau <ezistenOa dobPnditN se poate manifesta fenotipic (bacteriile Ln faza de repaos, formele X4( de bacterii) sau
genetic (genotipic) genetic (genotipic)
Rezisten9a genetic: Rezisten9a genetic: poate fi: poate fi:
Cromo#omial Cromo#omial, determinatN de mutaOii (1HI) , determinatN de mutaOii (1HI)
/ecanisme /ecanisme: modificarea Ointei moleculare, diminuarea permeabilitNOii membranare : modificarea Ointei moleculare, diminuarea permeabilitNOii membranare
$lasmidic $lasmidic, epidemicN, realizatN prin transfer de gene prin intermediul plasmidelor < (poate fi rezistenON , epidemicN, realizatN prin transfer de gene prin intermediul plasmidelor < (poate fi rezistenON
multiplN). multiplN).
/ecanisme: /ecanisme: inactivarea enzimaticN, modificarea Ointei, substituOia/supraproducOia Ointei, e0creOie inactivarea enzimaticN, modificarea Ointei, substituOia/supraproducOia Ointei, e0creOie
e0cesivN a !". e0cesivN a !".
!revenirea rezisten9ei !revenirea rezisten9ei
1. 1. Supraveg,erea epidemiologicN a tulpinilor rezistente Supraveg,erea epidemiologicN a tulpinilor rezistente
2. 2. 9oliticN strictN de prescriere a !" 9oliticN strictN de prescriere a !"
&. &. <espectarea dozelor terapeutice corecte Mi a timpului de tratament necesar <espectarea dozelor terapeutice corecte Mi a timpului de tratament necesar
). ). !socierea !" cu mecanisme de acOiune diferite !socierea !" cu mecanisme de acOiune diferite
+. +. 9rescrierea !" care nu sunt sensibile la beta-lactamaze, utilizPnd in,ibitori (acidul clavulanic, 9rescrierea !" care nu sunt sensibile la beta-lactamaze, utilizPnd in,ibitori (acidul clavulanic,
sulbactamul, tazobactamul). .0.: augmentina 7 amo0icilina>acid clavulanic sulbactamul, tazobactamul). .0.: augmentina 7 amo0icilina>acid clavulanic
2. 2. <eciclarea !" <eciclarea !"
6. 6. 9roducerea !" noi 9roducerea !" noi
E'ectele negative ale antibioticoterapiei E'ectele negative ale antibioticoterapiei
1. 1. .fect to0ic (streptomicina 7 surditate, cloramfenicolul 7 to0icN pentru mNduva osoasN, polipeptidele 7 .fect to0ic (streptomicina 7 surditate, cloramfenicolul 7 to0icN pentru mNduva osoasN, polipeptidele 7
nefroto0ice, etc) nefroto0ice, etc)
2. 2. .fect teratogen .fect teratogen
&. &. !cOiune sensibilizantN (penicilina, etc) !cOiune sensibilizantN (penicilina, etc)
). ). #isbacteriozN #isbacteriozN
+. +. #ereglarea imunogenezei #ereglarea imunogenezei
2. 2. SelecOia suMelor rezistente SelecOia suMelor rezistente
35
Cacteriocinele Cacteriocinele 7 substanOe proteice bactericide produse de numeroase specii bacteriene Mi active asupra altor 7 substanOe proteice bactericide produse de numeroase specii bacteriene Mi active asupra altor
tulpini ale aceeaMi specii sau asupra speciilor Lnrudite. 9roducerea bacteriocinelor este determinatN plasmidic tulpini ale aceeaMi specii sau asupra speciilor Lnrudite. 9roducerea bacteriocinelor este determinatN plasmidic
(plasmide ?ol). (plasmide ?ol).
Aipuri de bacteriocine: colicine (secretate de Aipuri de bacteriocine: colicine (secretate de Escherichia coli Escherichia coli), corinecine (?orCnebacterium), vibriocine ), corinecine (?orCnebacterium), vibriocine
(Dibrio), piocine (9seudomonas), etc. (Dibrio), piocine (9seudomonas), etc.
Studiul sensibilitNOii unei tulpini la bacteriocine ( Studiul sensibilitNOii unei tulpini la bacteriocine (bacteriocinotipia bacteriocinotipia) se utilizeazN Ln scopuri epidemiologice. ) se utilizeazN Ln scopuri epidemiologice.
)+. *otiuni de tulpini bacteriene sensibile intermediare si rezistente la antibiotice. Metodele de
determinare a sensibilit:tii microbilor la antibiotice/ di'uzimetrica 3rondelelor4 dilu9iilor succesive.
*o9iune de concentra9ie minim: de inhibi9ie 3&M#4 si concentra9ie minim: bactericid: 3&MC4.
2ensibilitatea microbilor la AC 2ensibilitatea microbilor la AC
Rn funcOie de rezultatele clinice, bacteriile se divizeazN Ln & clase: Rn funcOie de rezultatele clinice, bacteriile se divizeazN Ln & clase: sensibile la 1B /-, re#istente /9- .i sensibile la 1B /-, re#istente /9- .i
intermediare /&, moderat sensibile-' intermediare /&, moderat sensibile-'
Aulpinile S 7 efectul terapeutic este obOinut cu doze terapeutice uzuale Aulpinile S 7 efectul terapeutic este obOinut cu doze terapeutice uzuale
Aulpinile < 7 efectul terapeutic nu poate fi obOinut cu doze terapeutice Aulpinile < 7 efectul terapeutic nu poate fi obOinut cu doze terapeutice
Aulpinile 1 7 succesul terapeutic este imprevizibil. !r fi posibil cu doze mari sau la administarea localN a Aulpinile 1 7 succesul terapeutic este imprevizibil. !r fi posibil cu doze mari sau la administarea localN a
!". !".
Giecare tulpinN izolatN manifestN sensibilitate particularN. .a poate fi studiatN Ln laborator pentru Giecare tulpinN izolatN manifestN sensibilitate particularN. .a poate fi studiatN Ln laborator pentru
determinarea profilului de sensibilitNOi al acestei tulpini, ceea ce constituie o determinarea profilului de sensibilitNOi al acestei tulpini, ceea ce constituie o antibiogram: antibiogram:. .
%estarea sensibilit:9ii bacteriilor la AC %estarea sensibilit:9ii bacteriilor la AC
o o /etoda difuzimetricN (rondelelor). /etoda difuzimetricN (rondelelor).
JtilizatN uzual Ln infecOii banale. JtilizatN uzual Ln infecOii banale.
?ondiOii: mediu standard, concentraOie standardN de mi/o (1H ?ondiOii: mediu standard, concentraOie standardN de mi/o (1H
+ +
/ml), rondele/discuri (comprimate) cu I /ml), rondele/discuri (comprimate) cu I
standarde de !", condiOii standarde. standarde de !", condiOii standarde.
/ediul este inoculat cu suspensia bacterianN. #upN uscare Ln termostat se aplicN rondelele 7 2),, &6 /ediul este inoculat cu suspensia bacterianN. #upN uscare Ln termostat se aplicN rondelele 7 2),, &6Z Z?. ?.
*ectura *ectura 7 diametrul zonei de in,ibiOie a creMterii culturii bacteriene este comparat cu diametrele standarde 7 diametrul zonei de in,ibiOie a creMterii culturii bacteriene este comparat cu diametrele standarde
pentru fiecare !". Dalori sub acest diametru 7 tulpina este <, dacN este depNMit 7 S. pentru fiecare !". Dalori sub acest diametru 7 tulpina este <, dacN este depNMit 7 S.
o o /etoda diluOiilor /etoda diluOiilor
Rntr-un Mir de tuburi cu 1 ml "9 se efectueazN diluOia !" (2+2 J!, 123, 2), &2, 12, 3, ), 2, 1, H,+, etc). Se Rntr-un Mir de tuburi cu 1 ml "9 se efectueazN diluOia !" (2+2 J!, 123, 2), &2, 12, 3, ), 2, 1, H,+, etc). Se
adaugN Ln fiecare tub (cu e0cepOia celui martor) H,1 ml de suspensie bacterianN 1H adaugN Ln fiecare tub (cu e0cepOia celui martor) H,1 ml de suspensie bacterianN 1H
+ +
/ml. Aermostat - 2),. /ml. Aermostat - 2),.
*ectura *ectura 7 cea mai micN dozN de !" care in,ibN creMterea culturii dupN 2), de incubare (mediu clar) 7 cea mai micN dozN de !" care in,ibN creMterea culturii dupN 2), de incubare (mediu clar)
constituie ?oncentraOia /inimN de 1n,ibiOie (?/1) a !" pentru tulpina testatN. constituie ?oncentraOia /inimN de 1n,ibiOie (?/1) a !" pentru tulpina testatN. CM& msoar efectul CM& msoar efectul
bacteriostatic' bacteriostatic'
?oncentraOia /inimN "actericidN (?/") 7 cantitatea minimN de !" care omoarN 88,8I din inoculum dupN ?oncentraOia /inimN "actericidN (?/") 7 cantitatea minimN de !" care omoarN 88,8I din inoculum dupN
13, de incubare. #eterminarea ?/" 7 din ultimele tuburi fNrN creMtere se repicN H,1 ml de mediu pe placa 13, de incubare. #eterminarea ?/" 7 din ultimele tuburi fNrN creMtere se repicN H,1 ml de mediu pe placa
cu gelozN. #upN 2), se comparN numNrul celulelor ce au supravieOuit cu nr iniOial de bacterii (1H cu gelozN. #upN 2), se comparN numNrul celulelor ce au supravieOuit cu nr iniOial de bacterii (1H
+ +
/ml). /ml).
&orela9ia dintre studii &orela9ia dintre studii in vitro in vitro >i rezultate >i rezultate in vivo in vivo
Rn studii Rn studii in vitro in vitro parametrii (densitatea suspensiei bacteriene, concentraOia !", etc) nu se modificN Ln timp. parametrii (densitatea suspensiei bacteriene, concentraOia !", etc) nu se modificN Ln timp.
&n vivo &n vivo, la pacienOi, concentraOia !" variazN Ln timp Mi Ln funcOie de Oesut. , la pacienOi, concentraOia !" variazN Ln timp Mi Ln funcOie de Oesut.
9entru a stabili dacN tulpina izolatN este sensibilN sau rezistentN la un !" se cere cunoaMterea ?oncentraOiei 9entru a stabili dacN tulpina izolatN este sensibilN sau rezistentN la un !" se cere cunoaMterea ?oncentraOiei
Aerapeutice Aerapeutice ( (?A ?A) (cantitatea de !" prezent Ln focarul infecOios Ln cursul tratamentului cu doze terapeutice) a ) (cantitatea de !" prezent Ln focarul infecOios Ln cursul tratamentului cu doze terapeutice) a
fiecNrui !" testat. fiecNrui !" testat.
Aulpini Sensibile 7 ?/1/?A Aulpini Sensibile 7 ?/1/?A \ \1, e0.: 2/3, 2/12 - efect terapeutic posibil cu doze uzuale 1, e0.: 2/3, 2/12 - efect terapeutic posibil cu doze uzuale
Aulpini <ezistente 7 ?/1/?A Aulpini <ezistente 7 ?/1/?AK K1, e0.: 3/2, efect terapeutic imposibil 1, e0.: 3/2, efect terapeutic imposibil
Aulpini 1ntermediare 7 ?/1/?A1, efect terapeutic imprevizibil. 9ot fi utilizate doze ma0ime de !" sau Aulpini 1ntermediare 7 ?/1/?A1, efect terapeutic imprevizibil. 9ot fi utilizate doze ma0ime de !" sau
administrarea lor localN administrarea lor localN
Aestarea ?/1 / ?/" este indicatN Ln tratamentul infecOiilor grave : meningite, septicemii, endocardite, Aestarea ?/1 / ?/" este indicatN Ln tratamentul infecOiilor grave : meningite, septicemii, endocardite,
infecOii cronice sau la persoane cu imunosupresie. infecOii cronice sau la persoane cu imunosupresie.
Monitorizatea 3supravegherea4 tratamentului cu AC. @eri'icarea e'icacit:9ii antibioterapiei. Monitorizatea 3supravegherea4 tratamentului cu AC. @eri'icarea e'icacit:9ii antibioterapiei.
1. 1. #eterminarea concentraOiilor umorale sau tisulare ale !" #eterminarea concentraOiilor umorale sau tisulare ale !"
&ndica"ii: &ndica"ii: Jtilizarea unui !" to0ic: Rn caz cPnd bolnavul suferN de deficienOe metabolice sau e0cretoare Jtilizarea unui !" to0ic: Rn caz cPnd bolnavul suferN de deficienOe metabolice sau e0cretoare
(renale, ,epatice) (renale, ,epatice)
Se comparN concentraOiile obOinute cu ?/1 a antibioticului testat (sau cu ?A). Se comparN concentraOiile obOinute cu ?/1 a antibioticului testat (sau cu ?A).
36
2. 2. Studiul activitNOii in,ibitorii a lic,idelor biologice ($.1) Studiul activitNOii in,ibitorii a lic,idelor biologice ($.1)
1ndicaOii: infecOii grave care nu rNspund rapid la tratament. 1ndicaOii: infecOii grave care nu rNspund rapid la tratament.
.fectuarea: la diluOii duble (1/2, b...) a .fectuarea: la diluOii duble (1/2, b...) ale le lic,idului e0aminat (ser, 4?<, urinN) se adaugN suspensia lic,idului e0aminat (ser, 4?<, urinN) se adaugN suspensia
bacterianN (din tulpina izolatN de la bolnav). bacterianN (din tulpina izolatN de la bolnav).
4ectura: dupN 2), de incubaOie la &6 4ectura: dupN 2), de incubaOie la &6Z Z ? se apreciazN diluOia ma0imN cu efect bacteriostatic/cid. ? se apreciazN diluOia ma0imN cu efect bacteriostatic/cid.
*E# F1/1 *E# F1/1 reflectN eficienOa reflectN eficienOa antibioticoterapiei antibioticoterapiei
),. Cacterio'agul. *atura. &aracterele mor'obiologice. !ro'agul. Lizogenia. Aplicarea practica a
bacterio'agului.
B Bacterio acteriof fag agi i virus virusuri uri ce ce infect infecteaz eazN bacteri N bacteriile ile. 9ara . 9araz ziO iOi i intracelular intracelulari i obligator obligatorii ii ai ai bct bct. .
A Ao oa ate bacteri te bacteriil ile p e po ot t fi fi infect infectat ate de e de c cN Ntre tre bacterio bacteriof fag agi i. .
1n ma;oritatea cazurilor 1n ma;oritatea cazurilor, un , un f fag ag anume anume infecte infecteaz azN N doar doar celule celulele le un unui ui s singur ingur gen, gen, u une nei anumite i anumite spec specii ii sau sau a a
une unei i tulpini - tulpini - specificit specificitat ate ea a f fag agului ului pre prez zenO enOa a < pt < pt a ace cest st f fag la su ag la sup pr ra afaO faOa a bct bct-gazd -gazdN. N.
2tructur 2tructura a bacterio'agului bacterio'agului
S Structur tructura a fagilor corespunde fagilor corespunde reg regulilor ulilor generale generale ce se refer ce se referN N la la structur structura a virus virusurilor urilor. .
1. 1. 1 1cid nuclei cid nucleic c ( (!#$ !#$ sau sau !<$ !<$, , mai frecvent dubl mai frecvent dublu uc catenar atenar). ).
2. 2. 1nveli 1nveliM protei M proteic c capsid capsid prote protec cO Oie a ie a materi materia al lului ului geneti genetic c. 9oseda < la suprafaON . 9oseda < la suprafaON infecOi infecOia a gazdei gazdei. .
?apsida ?apsida est este e constitu constituit itN d N din in su sub bunitNO unitNOi i protei proteice ce, , capsomere capsomere, aran , aran;ate ;ate simetric simetric L Lntr-o ntr-o ordine distinct ordine distinctN N, ,
conferind forma fagului conferind forma fagului. .
&. &. Jnii Jnii f fag agi i pot pot conOine conOine M Mi i en# en#i ime me ( (e0.: e0.: lizozim, neuraminidaza) lizozim, neuraminidaza). .
. .0istN & forme mor 0istN & forme morf fologi ologic ce e principale principale de de f fag agi i: :
5ag i 5ag icosaedri cosaedric c: : formN s formN sf feri eric cN, 2H feO N, 2H feOe e tri triu ung ngi iulare ulare, &H muc,ii , &H muc,ii M Mi 12 v i 12 vP Prfuri (simetrie cubic rfuri (simetrie cubicN a capsidei). N a capsidei).
5ag ci 5ag cilindri lindric: c: bastona bastonaM Me e protei proteic ce form e formate ate din din caps capsomer omere, as e, asa ambl mblate ate L Lntr-o ntr-o structurN tubularN (simetrie structurN tubularN (simetrie
,elicoidalN a capsidei). ,elicoidalN a capsidei).
5ag c 5ag complex: omplex: constitu constituit it d din in cap cap icosaedri icosaedric c ataM ataMat at l la a o o coad coad helicoidal helicoidal. . ?oada ?oada est este e format formatN N din din d doua oua
tub tuburi uri concentri concentric ce, un tub intern rigid - e, un tub intern rigid - canal canalul ul axial axial, , care care est este e incon;urat de incon;urat de teaca co#ii teaca co#ii, un man , un manM Mon on
contractil. contractil. )ulerul )ulerul cozii cozii (colul) (colul) se afl se aflN N la ;onc la ;oncO Oiunea capului cu coada. 4 iunea capului cu coada. 4a parte a partea a distalN distalN a a cozii se afl cozii se aflN N o o
pla plac cN ,e0agonalN, N ,e0agonalN, pla placa ca ba ba# #al al, , la fiecare ape0 fiind ancorate la fiecare ape0 fiind ancorate c cP Pte un te un cro.et cro.et M Mi i o o fibr fibr. . .le .le repre reprez zentN entN
s si istem stemul ul de fi0a de fi0are re a a f fag agului ului pe pe bacteri bacteria a recept receptoa oare M re Mi i contribu contribui ie e l la in;ecOi a in;ecOia a materi materia al lului ului geneti genetic c L Ln n
celulN. celulN.
$u to $u toO Oi fagii au o astfel de i fagii au o astfel de mor morf fologie. ologie. Jnii au Jnii au coad coadN l N lu ung nga a M Mi i non non- -contractil contractila a, , al alO Oii ii - - coada s coada scurtN, sa curtN, sau u
farN farN coad coadN. N. . .0istN M 0istN Mi i f fag agi i filament filamento oM Mi i. .
#nterac9iunea dintre bacterio #nterac9iunea dintre bacterio' 'ag >i celula8gazd: ag >i celula8gazd:
"acteriof "acteriofag agii ii e0istN L e0istN Ln stare n stare de de virion virioni i e0tracelular e0tracelulari i, i , iar la ar la infect infectarea area une unei i bacteri bacterii i ei ei pot pot duce duce l la d a doua oua t ti ip puri uri
d de e infecOi infecOii i: :
c c & &nfec"i nfec"ie e l li iti tic c ' 'ag agii ii virulen9 virulen9i i. . 4 4a fin a finele ele c ci icl clului ului de multiplica de multiplicare re bacteri bacteria a infect infectat atN este lizatN N este lizatN
e eliberPn liberPnd d f fag agii nou-formati ii nou-formati. .
c c 1 1nfecti nfectie e nelitica sau nelitica sau l li# i#ogen ogen ' 'ag agii ii temper tempera a9 9i 3modera i 3modera9 9i4 i4. . .i .i infecte infecteaz azN bacteri N bacteriil ile e f fN Nr rN N a le a le
d dis istru trug ge. e.
#*;E&%# #*;E&%#A A L L# #%# %#& &D D (c (ci icl clul ul biologi biologic c al al f fag agului ului virulent) virulent)
Adsorb Adsorb9 9ia ia. . ciocnire int ciocnire intP Pmpl mplN Ntoare toare f fag agul ul se fi0e se fi0eaz azN N prin prin intermedi intermediul ul plN plNcii cii ba baz zale ( ale (la inceput prin la inceput prin fibre fibrele le
sale sale, ap , apoi oi prin cro prin croM Mete ete) d ) de e un < specifi un < specific c de pe 9? de pe 9? bacteri bacteria an n (uneori flageli sau pili) (uneori flageli sau pili). .
!enetra !enetrarea rea. . fi0are ireversibil fi0are ireversibilN N a f a fag agului ului pe pe 9? 9? acOi acOiu un ne e . . ( (e0. l e0. liz izoz ozi im m) ) perforare 9? perforare 9? contracOi contracOie e
man manM Mon on apro apropi piere ere cap cap de pla de placa ca ba baz zalN alN canal canalul ul a0ial a0ial penetre penetreaz azN /?t N /?t ! !#$ #$ f fagi agic c est este e in;ect in;ectat at in in
bacterie. bacterie.
E(pres E(presia ia genom genomului ului viral 3biosinteza componentelor 'agice maturizarea4 viral 3biosinteza componentelor 'agice maturizarea4. penetra . penetrare re ! !#$ viral L #$ viral Ln n
bacterie bacterie ( ('ag vegetativ 'ag vegetativ) ) timp de apro0imativ timp de apro0imativ 12 minute virion 12 minute virionul ul nu este depistat nu este depistat L Ln n bacteri bacteria a infect infectat atN N
f fa a#a #a d de e eclips eclips. . .a .a coincid coincide e cu cu s si inte nteza za enz enzi ime melor lor virale virale care care vor asigura ulterior vor asigura ulterior: :
replica replicarea rea ! !#$ #$ f fagi agic c: :
s si inte nteza za proteine proteinelor lor f fagi agice ce: :
a as sa ambla mblar re ea a acestor acestor element elemente e. .
37
As Asa ambla mblar re ea a ' 'ag agilor ilor. . sinteza compu sinteza compuM Mi capsida i capsida M Mi !$ i !$ L Ln cantit n cantitNO NOi suficiente i suficiente asamblarea spontan asamblarea spontanN N a a
particulelor noi de fagi, prin incorporarea acidului particulelor noi de fagi, prin incorporarea acidului nuclei nucleic c L Ln capsid n capsidN. N.
El Elibera iberarea rea. . / /a;oritatea a;oritatea f fag agi ilor, lor, dup dupN maturi N maturizare zare, s , su unt nt e eliber libera aO Oi i L Ln urma n urma l liz ize ei i p pe er retelui etelui bacteri bacteria an cu enzime n cu enzime
ale bacteriofagului ale bacteriofagului
Ai Aimp mpul ul di dintre infecti ntre infectie e M Mi i e elibera liberare re /ciclul de reproducere- /ciclul de reproducere- est este e d de e 2H-2H minute 2H-2H minute l la &6Z?, a &6Z?, f fag agii ii s su unt nt e eliber libera aO Oi i
L Ln n va val lu uri ri de +H-1HHH de +H-1HHH f fag agi i p pe er celulN. r celulN.
#*;E&%# #*;E&%#A A *O* L *O* L# #%# %#& &D D 2AB 2AB L L#7 #7O-E*D / O-E*D / ; ;A- A-## ## %EM!ER %EM!ERA AE E# #
; ;ag agii ii temper tempera a9 9i i 3modera9i4 3modera9i4 atunci cand atunci cand infecte infecteaz azN N o o bacterie p bacterie po ot t: :
1. 1. sau induce sau induce un c un ci icl clu u complet de multiplica complet de multiplicare, ce duce re, ce duce la la l li#a i#a bacterie bacteriei i, ,
2. 2. sau, sau, mai frecvent, mai frecvent, dup dupN in;ect N in;ectarea area ! !#$ #$-ului -ului, , s sN N integre integreze a ze ace cest st ! !#$ L #$ Ln n cromo cromoz zom omul ul bacteri bacteria an n
prin recombinare specificN prin recombinare specificN, , formP formPnd nd un un pro prof fag ag (lizogenizare) (lizogenizare)
&. &. sau sau sa ram sa ramP Pn nN N L Ln n ?t su ?t sub b formN de formN de plasmid plasmid. .
1n ultimele dou 1n ultimele douN N cazuri cazuri bacteri bacteria a n nu u m moa oar re e M Mi i, , multipli multiplic cPn Pndu-se du-se, repli , replic cN genom N genomul ul viral viral concomitent cu concomitent cu
propr propriul s iul sN Nu u genom: bacteri genom: bacteria a (cultura) (cultura) est este e numit numitN N l li# i#ogen ogen. . .a .a posedN M posedN Mi i transm transmi it te e descend descende enO nOilor ilor
capacitatea capacitatea de de a a produ produc ce e fa fag gi i Ln absenO Ln absenOa a infecOi infecOiei ei. .
!ropriet:9 !ropriet:9ile ile culturilor culturilor l liz izogene ogene
$nd'c $nd'c ia cicl'l'i litic ia cicl'l'i litic. 9rofagul p . 9rofagul pN Nstreaz streazN N virulen virulenO Oa poten a potenO Oial ialN N. /e . /enOi nOin ne erea rea st stN Nrii de rii de l liz izogen ogenie ie impli implic cN N s s i inte nte za za
un un ui ui repres repres o o r protei r protei c c , cod , cod ificat d ificat d e e f f ag ag . . # #ispariOi ispariOia a lui duce la lui duce la induc"i induc"ia a ci cicl clului ului l li iti tic' c' 1 1nducOi nducOia a se se p poa oat te e declan declanM Ma a
spontan spontan la un numar limitat de celule sau la un numar limitat de celule sau p poa oat te e fi fi provo provocat catN N la la ma;orit ma;oritatea atea celule celulelor lor, , de de e0 e0. ., , la ac la acO Oiunea iunea unor unor
mutageni mutageni, c , ca a ra razele zele ultraviolet ultraviolete e sau sau mitom mitomi icin cina a ?. ?.
Si Sistem stemul ul SOS activ SOS activat at prot. prot. RecA RecA scindeaza scindeaza repres represo or rul ul protei proteic c al al f fag agului ului e0presi e0presia a c ci icl clului ului l li iti tic c. . 9entru 9entru
a acea ceasta sta pro prof fag agul trebuie sa fie ul trebuie sa fie exci exci#at #at - operaOi - operaOie e inversN integrN inversN integrNrii rii. . . .0ci 0ciz zi ia a est este e efectu efectuat atN N de de c cN Ntre tre protein proteina a
(is (is, cod , codificat ificatN N d de e f fag. ag. Jrmeaz JrmeazN N replicarea g replicarea genom enomului ului, , sinteza sinteza compon componen ent telor elor f fag agului ului M Mi i f fag agii ii as asa ambl mbla aO Oi i s su unt nt
e eliber libera aO Oi i pr prin in l liza iza celule celulei ( i (pr pr o o f f ag ag ul ul - - genN potenOi genN potenOi a a l l letal letal NB NB ) ). .
Rn timpul replicNrii fagului moderat fragmente de !#$ bacterian pot fi Lntroduse din eroare Ln particulele Rn timpul replicNrii fagului moderat fragmente de !#$ bacterian pot fi Lntroduse din eroare Ln particulele
virale. !ceMti fagi pot Ln continuare Lntroduce Ln cromosomul altor bacterii !#$ bacterian capturat proces virale. !ceMti fagi pot Ln continuare Lntroduce Ln cromosomul altor bacterii !#$ bacterian capturat proces
de transfer genetic de transfer genetic transduc"ie transduc"ie. $atura genelor bacteriene transferate poate fi diferitN: gene din apropierea . $atura genelor bacteriene transferate poate fi diferitN: gene din apropierea
locului de inserOie a fagului locului de inserOie a fagului /transduc"ie specific- /transduc"ie specific- sau fragmente de !#$ bacterian Lntroduse din LntPmplare sau fragmente de !#$ bacterian Lntroduse din LntPmplare
Ln capsida fagului Ln capsida fagului /transduc"ie generali#at- /transduc"ie generali#at-
$ $('nit ('nitate ate contr contra a s' s'pra prainfecti infectiei ei. " . "acteri acteriile ile l liz izogene s ogene su unt nt imune imune la la f fag agul ul virulent omolog profagului g virulent omolog profagului g #duit #duit. .
!c !ce est st f fag s ag se e a ad dso soa arbe, in;ecte rbe, in;ecteaza aza ! !#$ #$ul ul, , dar dar f fN Nr rN N a se replica sau provoca liza a se replica sau provoca liza. .
Conversie fagic Conversie fagic% % (modificarea fenotipului celulei cauzatN de genele profagului) (modificarea fenotipului celulei cauzatN de genele profagului). .
" "acteri acteriile ile infect infectate ate cu cu un un f fag p ag po ot pre t prez zent enta a unele unele caractere absente caractere absente la la celule celulele le n ne einfect infectat ate. e.
C Conversi onversie e f fag agic ic cau cauzat zatN N de: de:
1. 1. e0presi e0presia a unor unor gene gene ale ale f fag agului ului de c de cN Ntre tre celule celule
2. 2. inactiva inactivarea rea unor unor gene cromo gene cromoz zom omale ale la la integra integrarea rea pr pro of fag agului ului. .
#e #e e0 e0. ., , tulpinile tulpinile de de Cor!nebacterium diphtheriae Cor!nebacterium diphtheriae care care provo provoac acN di N dif fteri teria a s su unt l nt liz izogeni ogenizate zate de de un un anumit anumit t ti ip p
de de f fag agi i care care code codeaza aza M Mi i e0primN e0primN o o to0inN pute to0inN puternic rnicN: to0ina eritrogenN a N: to0ina eritrogenN a treptococcus p!ogenes treptococcus p!ogenes, etc , etc
& &ultur ultura a > >i i titra titrarea rea bacterio' bacterio'ag agilor ilor. . E E'e 'ec ct tul ul ' 'ag agilor ilor virulen9 virulen9i i a asu sup pr ra a cultur culturilor ilor bacteriene bacteriene
"acteriofagii sunt cultiva "acteriofagii sunt cultivaO Oi i L Ln laborator n laborator L Ln mediu de cultur n mediu de culturN N lic,id sau solid lic,id sau solid Ln prezenOa bacteriilor omologe Ln prezenOa bacteriilor omologe. .
Cultivarea 2n mediu lichid: Cultivarea 2n mediu lichid:
"acteriile sensibile "acteriile sensibile M Mi fagii se i fagii se L Lntroduc ntroduc L Lntr-un bulion nutritiv ( ntr-un bulion nutritiv (nr fagi \ nr bct nr fagi \ nr bct). !mestecul este incubat ). !mestecul este incubat
pentru a permite bacteriilor s pentru a permite bacteriilor sN N se multiplice se multiplice M Mi de a fi infectate de c i de a fi infectate de cN Ntre fagi tre fagi num numN Nrul fagilor cre rul fagilor creM Mte mai te mai
rapid dec rapid decP Pt cel al bacteriilor p t cel al bacteriilor pP Pn nN N la un punct critic c la un punct critic cP Pnd num nd numN Nrul fagilor prezen rul fagilor prezenO Oi este suficient pentru a i este suficient pentru a
infecta toate bacteriile culturii. infecta toate bacteriile culturii. 4oate celulele bacteriene sunt li#ate 4oate celulele bacteriene sunt li#ate 2 2n acela n acela. .i timp, ce duce la di i timp, ce duce la dispari"i spari"ia a
complet complet a turbidit a turbidit" "ii culturii /clarificarea mediului-' ii culturii /clarificarea mediului-'
Cultivarea fagilor 2n mediu solid: Cultivarea fagilor 2n mediu solid: ! !mestecul bacterii-fagi poate fi ad mestecul bacterii-fagi poate fi adN Nugat ugat la geloza topitN Mi rNcitN la )+ la geloza topitN Mi rNcitN la )+Z Z ? ?
M Mi apoi turnat i apoi turnat L Ln cutia 9etri. "acteriile cresc n cutia 9etri. "acteriile cresc, se multiplicN, formPnd o peliculN finN, iar , se multiplicN, formPnd o peliculN finN, iar fagii continu fagii continuN N s sN N
infecteze provoc infecteze provocP Pnd liza confluent nd liza confluentN N a culturii bacteriene. a culturii bacteriene. !ceste Xcolonii( de fagi se manifestN sub forma !ceste Xcolonii( de fagi se manifestN sub forma
unor pete sterile (pla;e). $umNrul pla;elor indicN numNrul fagilor infecOioMi Ln prelevat (fiecare colonie se unor pete sterile (pla;e). $umNrul pla;elor indicN numNrul fagilor infecOioMi Ln prelevat (fiecare colonie se
formeazN pe contul multiplicNrii unui virion fagic). formeazN pe contul multiplicNrii unui virion fagic).
"acte "acteriofagii pot fi intPlniOi Ln diferite prelevate umane sau din mediul e0tern. riofagii pot fi intPlniOi Ln diferite prelevate umane sau din mediul e0tern. ;agii indic: prezen9a ;agii indic: prezen9a
bacteriilor sensibile. bacteriilor sensibile.
1EO4!<.! "!?A.<1OG!-14O< 1EO4!<.! "!?A.<1OG!-14O<
38
9relevate: apN, sol, materii fecale, puroi, etc 9relevate: apN, sol, materii fecale, puroi, etc
#zolarea direct: #zolarea direct: 7 filtrarea prelevatelor prin filtre bacteriene, ultracentrifugare. 7 filtrarea prelevatelor prin filtre bacteriene, ultracentrifugare.
#zolare prin metoda de Gmbog:9ire ':r: Gns:mHn9are #zolare prin metoda de Gmbog:9ire ':r: Gns:mHn9are 7 materialul de e0aminat se inoculeazN Lntr-un 7 materialul de e0aminat se inoculeazN Lntr-un
mediu nutritiv lic,id (pentru multiplicare bacteriile omologe fagului cNutat). 9este 1H ore de incubare la &6 mediu nutritiv lic,id (pentru multiplicare bacteriile omologe fagului cNutat). 9este 1H ore de incubare la &6Z Z
? bulionul este supus filtrNrii. 1n filtrat s-au acumulat fagii care s-au inmulOit pe contul bacteriilor omologe ? bulionul este supus filtrNrii. 1n filtrat s-au acumulat fagii care s-au inmulOit pe contul bacteriilor omologe
din prelevat. din prelevat.
#zolare prin metoda de Gmbog:9ire cu Gns:mHn9are #zolare prin metoda de Gmbog:9ire cu Gns:mHn9are 7 inocularea prelevatului Lntr-o suspensie bacterianN 7 inocularea prelevatului Lntr-o suspensie bacterianN
omologN fagului cNutat. ?ultura bacterianN asigurN LmbogNOirea fagilor. 9este 1H ore de incubare la &6 omologN fagului cNutat. ?ultura bacterianN asigurN LmbogNOirea fagilor. 9este 1H ore de incubare la &6Z Z ? ?
bulionul este supus filtrNrii. bulionul este supus filtrNrii.
1$#1?!<.! "!?A.<1OG!-14O< 1$#1?!<.! "!?A.<1OG!-14O<
Metoda O%%O Metoda O%%O. 9e placa de gelozN din cutia 9etri se LnsNmPnOeazN Ln gazon suspensia de bacterii omologe . 9e placa de gelozN din cutia 9etri se LnsNmPnOeazN Ln gazon suspensia de bacterii omologe
fagului. Rn continuare se aplicN o picNturN de filtrat care conOine fag (cutia poate fi LnclinatN ca picNtura sN se fagului. Rn continuare se aplicN o picNturN de filtrat care conOine fag (cutia poate fi LnclinatN ca picNtura sN se
prelingN). ?utia se incubeazN la &6 prelingN). ?utia se incubeazN la &6Z Z ? timp de 2) ore. ? timp de 2) ore.
1precierea 1precierea: dacN Ln filtrat se aflau fagi omologi culturii bacteriene, Ln locul aplicNrii filtratului se observN o : dacN Ln filtrat se aflau fagi omologi culturii bacteriene, Ln locul aplicNrii filtratului se observN o
zonN de lizN (colonie negativN de fag). zonN de lizN (colonie negativN de fag).
Metoda ;BR%. Metoda ;BR%. Giltratul ce conOine fagi se amestecN cu gelozN topitN Mi se toarnN Ln cutia 9etri. SuprafaOa Giltratul ce conOine fagi se amestecN cu gelozN topitN Mi se toarnN Ln cutia 9etri. SuprafaOa
cutiei se Lmparte Ln ) sectoare. Rn fiecare sector se LnsNmPnOeazN Ln striuri culturi cunoscute de diferite cutiei se Lmparte Ln ) sectoare. Rn fiecare sector se LnsNmPnOeazN Ln striuri culturi cunoscute de diferite
bacterii. 1ncubare la &6 bacterii. 1ncubare la &6Z Z? 2) ore. ? 2) ore.
1precierea 1precierea: lipsa creMterii bacteriilor Lntr-un sector indicN prezenOa fagului omolog. : lipsa creMterii bacteriilor Lntr-un sector indicN prezenOa fagului omolog.
Metoda ;#2?ER Metoda ;#2?ER
SimilarN cu metoda Gurt, doar cN suprafaOa cutiei se Lmparte Ln 1H cadrane, astfel pot fi LnsNmPnOate 1H SimilarN cu metoda Gurt, doar cN suprafaOa cutiei se Lmparte Ln 1H cadrane, astfel pot fi LnsNmPnOate 1H
culturi bacteriene Mi pot fi indicaOi concomitent mai mulOi fagi. culturi bacteriene Mi pot fi indicaOi concomitent mai mulOi fagi.
A1A<!<.! "!?A.<1OG!-14O< A1A<!<.! "!?A.<1OG!-14O<
.ste utilizatN pentru determinarea numNrului de fagi virulenOi Ln prelevat sau culturN. .ste utilizatN pentru determinarea numNrului de fagi virulenOi Ln prelevat sau culturN.
Metodele de titrare a bacterio'agului Metodele de titrare a bacterio'agului
Aitrarea bacteriofagului Ln mediu lic,id (metoda !ppelman) Aitrarea bacteriofagului Ln mediu lic,id (metoda !ppelman)
Aitrarea bacteriofagului Ln mediu solid (metoda -ratia) Aitrarea bacteriofagului Ln mediu solid (metoda -ratia)
!99.4/!$ 7 la diluOii logaritmice a culturii de fag (1H !99.4/!$ 7 la diluOii logaritmice a culturii de fag (1H
-1 -1
.....1H .....1H
-1H -1H
) Ln bulion peptonat se adaugN suspensie ) Ln bulion peptonat se adaugN suspensie
bacterianN omologN fagului e0aminat. #upN 2) ore de incubare la &6 bacterianN omologN fagului e0aminat. #upN 2) ore de incubare la &6Z Z ? se apreciazN ? se apreciazN titrul 'agului titrul 'agului: : dil dilu u"ia "ia
maxim a fagului care 2nc mai provoac li#a bacteriilor /mediu clar-' maxim a fagului care 2nc mai provoac li#a bacteriilor /mediu clar-'
-<!A1!. -<!A1!. #upN diluOia logaritmicN a fagului Mi adNugarea culturii bacteriene #upN diluOia logaritmicN a fagului Mi adNugarea culturii bacteriene, , conOinutul fiecNrui tub se conOinutul fiecNrui tub se
amestecN cu gelozN topitN Mi amestecul se toarnN Ln cutii 9etri amestecN cu gelozN topitN Mi amestecul se toarnN Ln cutii 9etri. . #upN 2) ore de incubare la &6 #upN 2) ore de incubare la &6Z Z? se numNrN ? se numNrN
pla;ele formate (coloniile negative de fagi). pla;ele formate (coloniile negative de fagi). $umNrul pla;elor corespunde cu nr de fagi virulenOi din $umNrul pla;elor corespunde cu nr de fagi virulenOi din
materialul de e0aminat. materialul de e0aminat.
!941?!<.! 9<!?A1?^ ! G!-14O< !941?!<.! 9<!?A1?^ ! G!-14O<
In domeniul In domeniul terape'tic terape'tic
Aratamentul Mi profila0ia maladiilor infecOioase Aratamentul Mi profila0ia maladiilor infecOioase
In domeniul In domeniul diagnostic diagnostic
5ago,identificarea 5ago,identificarea 7 identificarea tulpinilor bacteriene necunoscute cu a;utorul fagilor omologi (metoda 7 identificarea tulpinilor bacteriene necunoscute cu a;utorul fagilor omologi (metoda
Otto, Gurt, etc) Otto, Gurt, etc)
*i#otipi#area *i#otipi#area (fagotipa;ul). 9ermite diferenOierea unor tulpini din cadrul aceleeaMi specii (subdivizarea (fagotipa;ul). 9ermite diferenOierea unor tulpini din cadrul aceleeaMi specii (subdivizarea
speciei Ln lizotipuri/fagovaruri). .ste utilizat pentru tulpini de speciei Ln lizotipuri/fagovaruri). .ste utilizat pentru tulpini de taph!lococcus aureus, taph!lococcus aureus, almonella almonella ACp,i, ACp,i,
M.a. M.a.
4izotipul reprezintN un mar%er epidemiologic. 4izotipul reprezintN un mar%er epidemiologic.
;agii reprezint: un model de studiu pentru geneticieni 'agii tempera9i se utilizeaz: Gn ingineria ;agii reprezint: un model de studiu pentru geneticieni 'agii tempera9i se utilizeaz: Gn ingineria
genetic: 3ei pot asigura trans'erul de material genetic prin transduc9ie4. genetic: 3ei pot asigura trans'erul de material genetic prin transduc9ie4.
39
).. @irusurile. *atura. !articularit:9ile biologice. !rincipiile de clasi'icare. ;orma si dimensiunile
virusurilor. Metodele de studiu.
Dirusuri gene vagabonde particule infectioase autonome, caracterizate prin :
1. <eprezintN structuri acelulare cu potenOial infecOios
2. #imensiuni de rangul nm (2H-)HH nm)
&. -enomul viral este constituit dintr-un singur tip de !$ (!#$ sau !<$)
). Sunt lipsite de metabolism propriu, fiind paraziOi obligaOi intracelulari
+. $u cresc Mi nu se divid, se reproduc Ln celule vii
2. $u cultivN pe medii artificiale, numai pe celule vii
6. <ezistenON naturalN la antibiotice
mC0ovirusuri : !$ > capsida nucleocapsida: reovirusuri : !<$ dublu catenar
Rol capsida: protecOia !$, rol antigenic, adeziune
Dirusurile cu supercapsida realizeaza absorbtia prin intermediul ei utilizarea detergentilor pt inlaturararea
supercapsidei inlaturare virulenta.
&LA2#;#&AREA @#RB2BR#LOR
#upN tipul !$ (cu genom !<$/!#$)
#upN dimensiuni (mici 7 2H-+H nm, medii 7 +H-1+H nm, mari 7 peste 1+H nm)
#upN tipul de simetrie a capsidei (,elicoidalN, cubicN, mi0tN)
#upN gazdN (om, animal, insectN, bacterie)
#upN sensibilitatea Ln mediul e0tern, etc
Dirusuri !#$ : 9arvoviridae, @epadnaviridae, !denoviridae, @erpesviridae, 9o0viridae
Dirusuri !<$>: 9icornaviridae, ?aliciviridae, Aogaviridae, Glaviviridae, ?oronaviridae, <etroviridae
Dirusuri !<$- : <,abdoviridae, 9aramC0oviridae, Ort,omC0oviridae, "unCaviridae, !renaviridae,
Giloviridae
Dirusuri !<$d.c. : <eoviridae
Dirion 7 unitate structuralN infecOioasN a virusului
Diroid 7 !<$m.c., circular, asociat cu boli la plante
9rion 7 proteinN termostabilN infecOioasN, cauzeazN la om boala =uru, ?reutzfeldt-Sacob, sindromul
-erstmann-Straussler, scrapie la oi
&OM!O7#E#A &?#M#&D J# 2%RB&%BRA @#R#O*BLB#
Dirusurile simple 7 !$ Mi LnveliM proteic 7 capsida (nucleocapsidN)
Dirusurile comple0e 7 nucleocapsidN Mi un LnveliM e0tern, lipoglicoproteic (supercapsidN, peplos)
!$ 7 !#$ sau !<$, mono- sau bicatenar, linear, circular sau fragmentat.
!<$ monocatenar : !<$> (catenN cu sens, !<$m) sau !<$- (catenN fNrN sens)
GuncOia !$ 7 asigurarea replicNrii Mi e0presia genomului pentru sinteza proteicN
?apsida 7 formatN din unitNOi proteice, capsomere, aran;ate simetric.
Simetrie ,elicoidalN 7 capsomerele se fi0eazN pe catena de !$, formN de bastonaM
Simetrie cubicN (icosaedricN) 7 capsomerele se aran;eazN Ln ;urul !$, formPnd un icosaedru (poliedru
regulat cu 2H feOe triungiulare Mi 12 vPrfuri), ei(os:;<
Simetrie mi0tN (bacteriofagii, po0virusurile)
GuncOia 7 protecOia !$, rol antigenic, adeziune
Supercapsida 7 structurN glucido-lipido-proteicN, derivatN din membrana celulei gazdN
(lipidele din membrana celularN, glicoproteinele proprii)
GuncOie 7 protecOie, antigene de suprafaON, adeziune
Jnele virusuri conOin enzime 7 polimeraze, transcriptaze, etc.
!cOiunea factorilor fizici, c,imici. Dirusurile sunt foarte sensibile la cNldurN, desicare, JD.
#etergenOii Mi solvenOii inactiveazN virusurile cu supercapsidN. 9ot fi conservate prin liofilizare sau la
-3H ?
40
RE!RODB&EREA @#RB2BR#LOR
1 !#SO<"`1! virusului la celula-gazdN prin intermediul receptorilor specifici (tropism)
11 9.$.A<!<.! Ln celulN: 9inocitozN (virope0is): Guziunea membranelor: Aranslocare: 1n;ectarea !$
Ln citoplasmN
111 #.?!9S1#!<.! (enzime celulare)
1D "1OS1$A.E! (sinteza proteinelor Mi replicarea !$)
!re loc Ln citoplasmN (virusuri cu !<$) sau nucleul celulei (virusuri cu !#$)
"iosinteza virusurilor !#$: !#$dc transcrierea !<$m, translaOia (precoce, tardivN), replicarea, sinteza
proteicN
"iosinteza virusurilor !<$: !<$> translaOie, replicare, sinteza proteicN: !<$- transcriere, !<$m,
translaOie, replicare, sinteza proteicN: <etrovirusuri (!<$>) transcriere, !#$-, !#$dc, transcriere,
!<$m, replicare, translaOie, sinteza pr. (sau integrare Ln cromosom)
D. /O<GO-.$.E! (asamblarea) virionilor
9roteinele capsidale participN la formarea nucleocapsidei (nucleu,citoplasmN), glicoproteinele sunt
inserate Ln /?9, substituind proteinele celulare. ?ontribuie la apariOia incluziunilor sau a corpusculilor
elementari.
D1. .41".<!<.! virionilor (liza celulei, Lnmugurire, e0ocitozN)
1nterferenOa viralN 7 fenomen Ln care, consecutiv infecOiei unei celule cu 2 virusuri, multiplicarea unuia
este in,ibatN (virus interferat / virus interferent)
41
)0. @irusurile simple si comple(e. 2tructura virionului. Etapele de interactiune a virionului cu
celula gazda.
RELAE## @#RB28&ELBLA -A7DD
#n'ec9ie viral: productiv: citocid:
Dirusul este infecOios iar celula permisivN. 4a nivelul ma/o corespunde infecOiilor acute, aparente sau
inaparente (gripN, ru;eolN)
#n'ec9ii virale persistente
?elulele infectate supravieOuiesc cu producerea permanentN sau intermitentN a virusului.
#n'ec9ii abortive cu virioni de'ectivi 7 infecOia nu se e0primN, are loc transformarea celulelor prin
proteine virale. .le devin OintN pentru efectorii imunitNOii (macrofage, A-limfocite) Ln cursul unor infecOii
cronice (9.SS post-ru;eolicN)
#n'ec9ii integrate (virusuri !#$ sau copii !#$ ale <etrovirusurilor)
Aransformarea malignN a celulei gazdN
/anifestarea infecOiei dupN o perioadN de incubaOie LndelungatN cu e0presia integralN a genomului viral
(@1D-S1#!) 7 infecOii lente
<eactivNri ocazionale, repetate ale infecOiei cu e0primarea integralN a informaOiei genetice virale (infecOia
,erpeticN) 7 infecOii latente
#n'ec9ii cronice 7 perioade de remisie Mi acutizare, virusul este prezent permanent, c,iar Ln absenOa
simptomelor (,epatita viralN ")
42
)1. &ulturile celulare. %ipurile. #zolarea virusurilor pe culturi de celule. Metodele de indicare si
identi'icare a virusului izolat.
Dirusurile sunt cultivate pentru: Stabilirea diagnosticului etiologic: Aestarea infecOiozitNOii virusurilor:
Aestarea preparatelor antivirale: 9roducerea vaccinurilor
S1SA./. #. ?J4A1D!<.: ?ulturi de celule: Ou embrionat de gNinN: !nimale de laborator
!nimalele de laborator se utilizeazN limitat (receptivitate selectivN, pree0istenOa infecOiilor, cost avansat).
Se recurge numai cPnd nu e0istN alte posibilitNOi (D@", @1D, ?o0sac%ie, etc). ?onstituie modele de
cercetare sau de control al vaccinurilor. !nimalele utilizate curent 7 Moriceii albi nou-nNscuOi, dar pot fi
utilizaOi Mobolani, cobai, maimuOe, etc.
<egulile de lucru cu animalele de laborator (selectare, inoculare, e0aminare) sunt identice cu cele din
infecOiile bacteriene.
Oul embrionat de gNinN (+-1& zile) reprezintN un mediu de celule nediferenOiate, cu multiplicare activN,
steril Mi lipsit de mi;loace de apNrare antiinfecOioasN. Se utilizeazN Ln prepararea unor vaccinuri virale
(e0.: gripal)
1niOial se verificN viabilitatea embrionului la ovoscop Ln camera obscurN.
9relevatul se inoculeazN steril cu seringa Ln cavitatea amnioticN sau alantoideanN, sau pe membrana
c,orioalantoideanN (utilizPnd metoda desc,isN sau Lnc,isN). Orificiul se parafineazN Mi se incubeazN la
&+-&6 ? timp de )3-62 ore
?ulturile de celule. ?elulele provenite din Oesuturi adulte sau embrionare, normale sau tumorale, plasate
Lntr-un mediu adecvat (nutrienOi, p@, t) rNmPn viabile Mi se multiplicN. 9entru cultivarea virusurilor se
utilizeazN culturile Ln monostrat celular.
Aipurile de culturi de celule:
?ulturi primare (primar tripsinizate). Sunt obOinute din Oesuturi adulte sau embrionare de origine animalN
sau umanN. SuportN )-2 pasa;e (subcultivNri)
?ulturi diploide. ObOinute din Oesut embrionar (/<S+, fibroblaste umane). 9ot fi subcultivate )H-+H
generaOii
4inii continui de celule. ObOinute din Oesut tumoral. 9ot fi subcultivate nelimitat.
Ob9inera culturilor de celule primar tripsinizate/
9relevarea Oesutului (e0.: rinic,i de maimuON)
Gragmentarea Mi spNlarea cu sol fiziologicN
#ezagregarea tisularN cu enzime proteolitice
Separarea celulelor prin centrifugare
#ozarea suspensiei 1H
+
7 1H
2
celule/ml
Rntroducerea celulelor Ln mediu nutritiv Mi repartizarea Ln recipiente sterile
1ncubarea pPnN la formarea monostratului celular (in,ibiOie de contact)
/onostratul poate fi infectat cu virus sau serveMte drept sursN de celule pentru o nouN cultivare (pasa;)
/ediile de culturN pentru culturi de celule conOin !!, Dit, factori de creMtere, sNruri minerale (.agle,
@an%s, 188, ,idrolizat de lactalbuminN, etc), roMu fenol pentru monitorizarea p@ (vireazN Ln galben Ln
mediu acid)
/ediile de creMtere sunt LmbogNOite cu ser sangvin (uman, animal) 7 pentru cultivarea ??
/ediile de LntreOinere se utilizeazN pentru menOinerea monostratului Ln procesul reproducerii virale. $u
conOin ser.
?? reprezintN sistemul virus-gazdN predilect Ln virologia clinicN Mi cercetare.
1nocularea ??: Se aleg tuburi cu monostrat bine format: Se LnlNturN mediul de creMtere, se spalN cu sol.
@an%s
Se inoculeazN H,1 7 H,2 ml de prelevat: 9este &H-2H min Ln tuburi se toarnN cPte : 1 ml mediu de
LntreOinere
43
Se Lntroduc Ln termostat la t adecvatN &-) zile
)5. #zolarea virusurilor in ou embrionar de gaina. Metodele de in'ectare. #ndicarea si identi'icarea
virusului izolat.
Oul embrionat de g:in: (+-1& zile) reprezintN un mediu de celule nediferenOiate, cu multiplicare activN,
steril Mi lipsit de mi;loace de apNrare antiinfecOioasN. Se utilizeazN Ln prepararea unor vaccinuri virale (e0.:
gripal)
- 1niOial se verificN viabilitatea embrionului la ovoscop Ln camera obscurN.
- 9relevatul se inoculeazN steril cu seringa Ln cavitatea amnioticN sau alantoideanN, sau pe membrana
c,orioalantoideanN (utilizPnd metoda desc,isN sau Lnc,isN).
- Orificiul se parafineazN Mi se incubeazN la &+-&6Z? timp de )3-62 ore
#ndicarea virusului Gn oul embrionat de g:in:
OuNle se rNcesc 13 ore la >) grade ? pentru o vazoconstricOie ma0imN, apoi aseptic se taie coa;a, se
recolteazN lic,idul alantoic sau amniotic, iar /?! Mi embrionul se Lntroduc Ln cutii 9etri sterile. Se observN:
1. /oartea embrionului
2. !pariOia modificNrilor (,emoragii, pustule) pe /?!
&. !cumularea de @! Ln lic,ide
44
+6. Metoda virusologica in diagnosticul virozelor. Materiale de e(aminat 3prelevate4 de la bolnav.
Regulile de recoltare ambalare si conditiile de transportare in laborator. !regatirea pobelor pentru
e(aminare in metoda virusologica. Etapele si esenta lor.
#1!-$OSA1?J4 #. 4!"O<!AO< !4 D1<OE.4O<
#ndica9ii/
"oli cu mNsuri terapeutice sau profilactice speciale (S1#!, ,epatite, rubeola, etc)
.lucidarea etiologiei virale a unor izbucniri epidemice (meningite, gastro-enterite, pneumonii, etc)
Supraveg,erea epidemiologicN
9relevate: 4?<, sPnge, e0sudate, secreOii nazale, rino-faringiene, mase fecale, urinN, vezicule Mi ulceraOii
cutaneo-mucoase, bioptate, etc.
E'icacitatea diagnosticului este condi9ionat: de/
!legerea corectN a prelevatelor, calitatea lor Mi transportarea Ln laborator
.0aminarea precoce (la debutul bolii)
Aransportarea rapidN a probelor sau utilizarea mediului de transport
<espectarea regulilor de autoprotecOie Mi de protecOie a antura;ului la recoltare, transportare Mi e0aminarea
probelor
ME%ODELE DE D#A-*O2%#& AL @#RO7ELOR
/.AO#. #1<.?A.
.0amenul virusoscopic (evidenOierea directN a virionului sau a componentelor lui Ln prelevate)
.0amenul virusologic (izolarea Mi identificarea virusului)
#etectarea !g virale Ln prelevat
1dentificarea genomului viral (,ibridizarea !$, amplificarea genicN 7 9?<)
/.AO#. 1$#1<.?A.
Serodiagnosticul (creMterea de cel puOin ) ori a titrului !c Ln dinamicN)
._!/.$J4 D1<JSOS?O91?
/icroscopia opticN 7 depistarea Ln prelevat a incluziunilor virale specifice (corpusculii -uarnieri Ln
variolN, "abeM-$egri Ln rabie) sau nespecifice, citoplasmatice sau nucleare. Se preparN frotiuri sau
frotiuri-amprente colorate <omanovsc,i--iemsa sau cu fluorocrom
/icroscopia electronicN
1munoelectronomicroscopia 7 mai sensibilN, mai specificN. Se e0amineazN comple0ele imune virus 7 !c
1munofluorescenOa (directN Mi indirectN) 7 utilizatN Ln diagnosticul rapid al virozelor
._!/.$J4 D1<JSO4O-1?
9relucrarea prealabilN a prelevatelor:
Omogenizarea (dupN necesitate)
RnlNturarea elementelor celulare, inclusiv bacteriene (centrifugare, ultrafiltrare)
Aratarea cu antibiotice pentru prevenirea creMterii bacteriilor Mi fungilor contaminanOi (penicilinN - +HH
J!/ml, streptomicinN 7 +HH J!/ml, nistatinN - 2H J!/ml)
.tapele diagnosticului virusologic: 1zolarea virusului: .videnOierea (indicarea) reproducerii virale:
1dentificarea virusului
1zolarea virusului se realizeazN prin inocularea cu material de e0aminat a animalelor de laborator,
embrionilor de gNinN sau a culturilor de celule. !legerea sistemului de cultivare se efectueazN Ln funcOie
de particularitNOile biologice ale agentului etiologic probabil Mi posibilitNOile laboratorului.
1$#1?!<.! D1<JSJ4J1
In culturi de celule
.?9 7 modificNri degenerative Mi distrugere celularN, rezultat al multiplicNrii virale (rotun;ire sau
retracOie celularN, citolizN, apariOia vacuolelor sau granulelor Ln citoplasmN, picnoza nucleului, fuziunea
membranelor, etc). .?9 poate fi studiat la microscopul optic pe celule necolorate sau colorate cu
,emato0ilin-eozinN, -iemsa, fluorocrom.
#ncluziuni virale
45
<eprezintN acumulNri paracristaline de virioni sau de componente virale Ln aria de replicare Mi asamblare
a virusurilor (citoplasmN, nucleu). ?oloraOia -iemsa, ,em-eozinN, fluorocrom. 4ocalizarea, forma Mi
afinitatea tinctorialN (bazofile, acidofile) sunt particularitNOi diagnostice pentru unele viroze.
#nter'eren9a
.0.: D.rubeolic nu produce .?9, dar determinN fenomenul de interferenON. 9entru detectarea D.rubeolei
se infecteazN ?? cu virus citopatogen. 4ipsa multiplicNrii acestui virus confirmN prezenOa D.rubeolei.
?emadsorb9ia 3R?Ad4 7 pentru virusuri cu @!. Jnele virusuri posedN Ln componenOa capsidei, Ln
special supercapsidei, glicoproteine care pot adera la suprafaOa ,ematiilor 7 @!. Rn timpul eliberNrii din
celulN prin Lnmugurire a acestor virusuri, @! lor se aflN de;a Lnserate Ln /?9 la nivelul mugurelui. #acN
la aceasta etapN Ln recipientul cu monostrat celular se adaugN suspensie de ,ematii Mi se menOine 1+-2H
min la t caracteristicN fiecNrui virus, la microscop pot fi urmNrite ,ematiile fi0ate la suprafaOa celulelor
infectate (<@!d).
?emaglutinarea 3R?A4 9entru virusurile cu @! acumulate Ln mediul de LntreOinere. Rn acest caz mediul
de LntreOinere aglutineazN eritrocitele unor specii de mamifere sau pNsNri.
;ormarea plaKelor <eprezintN focare de celule alterate Ln monostratul celular acoperit cu agar.
$umNrarea pla;elor permite cuantificarea virusului infectant.
!roba culorii /etabolismul celular neafectat 7 vira;ul culorii mediului din roMu Ln galben (p@ acid).
/etabolismul celular in,ibat 7 culoarea mediului nu se modificN
#ndicarea virusului Gn oul embrionat de g:in:
OuNle se rNcesc 13 ore la >) grade ? pentru o vazoconstricOie ma0imN, apoi aseptic se taie coa;a, se
recolteazN lic,idul alantoic sau amniotic, iar /?! Mi embrionul se Lntroduc Ln cutii 9etri sterile. Se
observN: /oartea embrionului: !pariOia modificNrilor (,emoragii, pustule) pe /?!: !cumularea de @!
Ln lic,ide: 1ndicarea virusului pe animale de laborator: "oala manifestN a animalului, deces
JrmNrirea virusului Ln organele-OintN: @emaglutinare: 1nfecOiozitatea omogenatelor: .0amene
,istopatologice (leziuni inflamatorii, degenerare, incluzii virale specifice: corp. "abeM-$egri Ln neuronii
infectaOi cu D.rabic, etc) 1dentificarea virusurilor: #eterminarea genului, speciei Mi serotipului de virus
prin stabilirea structurii antigenice.
Se efectueazN cu a;utorul serurilor imune specifice antivirale Ln diferite reacOii serologice: <$:
<1@!/<1@!d: <G?: <1G: <1. (.41S!) : !<1, etc
DE%E&%AREA A- @#RALE I* !RELE@A%E
!vanta;e: simplitatea Mi rapiditatea e0amenului, nu necesitN menOinerea infecOiozitNOii virusului
#ezavanta;e: sensibilitate direct proporOionalN cu cantitatea virusului din prelevat
Se utilizeazN !c policlonali de origine umanN (seruri imune) sau !c monoclonali (de origine murinN)
<eacOii: <@!1, <4!, <1G, <1., aestern-blot, !<1, etc.
#DE*%#;#&AREA -E*OMBLB# @#RAL (punerea Ln evidenON a !$ virali din prelevate Ln cursul
infecOiilor virale acute sau cronice Mi monitorizarea tratamentului). 9ot fi e0aminate toate Oesuturile Mi
lic,idele biologice. @ibridizarea acizilor nucleici fNrN amplificare. @ibridizarea dupN amplificare (9?< Mi
variantele ei)
D#A-*O2%#&BL 2EROLO-#&
.senOa: depistarea !c sintetizaOi de gazdN Ln rNspuns la o infecOie viralN.
#upN o primo-infecOie are loc inducerea formNrii !c, iar dupN o reinfecOie sau reactivare titrul !c creMte
Ln dinamicN. Rn serodiagnosticul virozelor este obligator de a e0amina 2 probe de ser de la bolnav : prima
prelevatN la debutul bolii, al doilea prelevat peste 1+ zile. !c sunt depistaOi Ln ser, uneori Ln 4?<,
e0sudate, lic,id articular, etc. 9entru depistarea !c se utilizeazN !g virale de referinON (suspensie viralN
inactivatN, proteine virale native sau recombinante, oligopeptide sintetice).
Ae,nici utilizate: <G?, <1@!, <@!1, <$, <1G1, !<1, !1. (.41S!), etc.
SemnificaOie diagnosticN prezintN trecerea titrului de 1c de la < la po#itiv (seroconversie, primo-infecOie)
sau cre.terea titrului 1c de cel pu"in = ori Ln cursul infecOiei. !mbele seruri vor fi testate Ln aceeaMi zi,
prin te,nici identice Mi Ln acelaMi laborator.
46
+1. Rolul microorganismului in procesul in'ectios. *otiune de mi=o patogene. !atogenitatea si
virulenta mi=o. Bnitatile de virulenta. Btilizarea practica a atenuarii diriKate a virulentei.
1$G.?`1! 7 totalitatea proceselor biologice care se produc Ln ma/o Ln urma penetrNrii mi/o patogene sau 1$G.?`1! 7 totalitatea proceselor biologice care se produc Ln ma/o Ln urma penetrNrii mi/o patogene sau
p poten otenO Oial ial p patogene (99) atogene (99). .
9<O?.SJ4 1$G.?`1OS 7 interacOiunea dintre mi/o Mi ma/o Ln diverse condiOii ale mediului ambiant. 9<O?.SJ4 1$G.?`1OS 7 interacOiunea dintre mi/o Mi ma/o Ln diverse condiOii ale mediului ambiant.
/anifestarea lui poate fi /anifestarea lui poate fi inaparent inaparent / / asimptomatic asimptomatic (stare de porta; sNnNtos, eliminarea rapidN a mi/o) sau (stare de porta; sNnNtos, eliminarea rapidN a mi/o) sau
simptomatic simptomatic. .
/!4!#1! 1$G.?`1O!S^ 7 manifestarea supremN a procesului infecOios /!4!#1! 1$G.?`1O!S^ 7 manifestarea supremN a procesului infecOios diferite simptome diferite simptome efectele efectele
metaboliOilor microbieni (to0ine, enzime metaboliOilor microbieni (to0ine, enzime, etc , etc) sau de reacOia imunN a gazdei la prezenOa bacteriei. ) sau de reacOia imunN a gazdei la prezenOa bacteriei.
!articularit:9ile bolii in'ec9ioase !articularit:9ile bolii in'ec9ioase
1. 1. provocata de agenOi patogeni provocata de agenOi patogeni
2. 2. ?ontagiozitate (capacitatea de a se transmite de la o sursN la ?ontagiozitate (capacitatea de a se transmite de la o sursN la o o persoanN receptivN) persoanN receptivN)
&. &. Specificitate (un agent provoacN o infecOie, e0.: Specificitate (un agent provoacN o infecOie, e0.: Clostridium tetani Clostridium tetani este agentul tetanosului, etc.) este agentul tetanosului, etc.)
). ). .voluOie clinicN .voluOie clinicN stadial6 stadial6 1munitate la reinfecOie 1munitate la reinfecOie (duratN variabilN) (duratN variabilN)
+. +. !pariOia maladiei depinde de multipli factori, Ln special de !pariOia maladiei depinde de multipli factori, Ln special de capacitatea agentului cau#al de a capacitatea agentului cau#al de a
provoca maladia provoca maladia Mi de Mi de gradul de re#isten" a gradul de re#isten" al l ga#dei ga#dei la aceastN invazie la aceastN invazie
ROLBL M#&ROOR-A*#2MBLB# I* !RO&E2BL #*;E&E#O2. !A%O-E*#%A%EA J# ROLBL M#&ROOR-A*#2MBLB# I* !RO&E2BL #*;E&E#O2. !A%O-E*#%A%EA J#
@#RBLE*EA @#RBLE*EA
<elaOiile dintre mi/o Mi ma/o gazdN: <elaOiile dintre mi/o Mi ma/o gazdN: &omensalism &omensalism (flora bucalN, intestinalN, etc): (flora bucalN, intestinalN, etc): !arazitism !arazitism (prezenOa mi/o (prezenOa mi/o
este nocivN pentru ma/o). Orice mi/o Xparazit( capabil sN provoace o infecOie (condiOii adecvate) este este nocivN pentru ma/o). Orice mi/o Xparazit( capabil sN provoace o infecOie (condiOii adecvate) este
considerat considerat patogen. patogen.
.0istN 2 tipuri de mi/o patogene: .0istN 2 tipuri de mi/o patogene:
Obligat 3cert4 patogene Obligat 3cert4 patogene, care infecteazN persoane imunocompetente cu doze mici , care infecteazN persoane imunocompetente cu doze mici
!oten9ial patogene !oten9ial patogene (oportuniste), care pot cauza infecOie numai cu doze mari sau la persoane (oportuniste), care pot cauza infecOie numai cu doze mari sau la persoane
imunocompromise (deseori fac parte din flora normalN a organismului) imunocompromise (deseori fac parte din flora normalN a organismului)
/i/o patogene pot fi gNzduite uneori fNrN a provoca maladia, astfel de persoane sunt numite /i/o patogene pot fi gNzduite uneori fNrN a provoca maladia, astfel de persoane sunt numite purt:tori purt:tori
sNnNtoMi de germeni. sNnNtoMi de germeni.
/icroorganismele patogene se caracterizeazN prin: /icroorganismele patogene se caracterizeazN prin:
$atogenitate $atogenitate 7 capacitatea unei bacterii de a declanMa infecOia. .ste 7 capacitatea unei bacterii de a declanMa infecOia. .ste un un caracter de specie caracter de specie determinat determinat
genetic (cromozom, plasmide, bacteriofagi). Rn cadrul unei specii patogene pot e0ista tulpini cu genetic (cromozom, plasmide, bacteriofagi). Rn cadrul unei specii patogene pot e0ista tulpini cu
manifestare variatN a patogenitNOii 7 de la absenOa totalN pPnN la foarte LnaltN. manifestare variatN a patogenitNOii 7 de la absenOa totalN pPnN la foarte LnaltN.
0irulen" 0irulen" 7 gradul de patogenitate a 7 gradul de patogenitate al l unei unei tulpini tulpini (mNsurN cantitativN a patogenitNOii). Se apreciazN (mNsurN cantitativN a patogenitNOii). Se apreciazN
prin infectarea animalelor de laborator cu cantitNOi diferite de mi/o. prin infectarea animalelor de laborator cu cantitNOi diferite de mi/o.
Bnit:9ile de virulen9:/ Bnit:9ile de virulen9:/
#4/ 7 numNrul de bacterii necesar pentru a ucide 3HI #4/ 7 numNrul de bacterii necesar pentru a ucide 3HI din din animale animalele le infectate infectate
#4 #4
+H +H 7 +HI letalitate 7 +HI letalitate
#?4 7 1HHI letalitate #?4 7 1HHI letalitate
#1 #1
+H +H/#1 /#1 7 provoacN boala la +HI 7 provoacN boala la +HI / 3HI / 3HI animale animale
/odificarea virulenOei: /odificarea virulenOei:
1mplificarea 1mplificarea prin transfer prin transfer Mi recombinare geneticN, condiOii optime pentru creMtere Mi recombinare geneticN, condiOii optime pentru creMtere
Reducerea (atenuarea) prin meninerea bacteriilor n condiii nefaorabile (t! factori c"imici! etc)! mutaii
47
+$. &aracteristica mi=o patogene. ;actorii de patogenitate. &lasi'icarea. Rolul 'actorilor de
patogenitate de structura si al enzimelor de patogenitate in evolutia in'ectiei.
Cacteria patogen: trebuie/ Cacteria patogen: trebuie/
1. 1. SN fie capabilN de a se SN fie capabilN de a se transmite transmite Lntre gazde Lntre gazde
2. 2. SN SN penetre#e penetre#e Ln organismul-gazdN Ln organismul-gazdN
&. &. SN se SN se rsp8ndeasc rsp8ndeasc prin organism prin organism
). ). SN se SN se multiplice .i s persiste multiplice .i s persiste (evitPnd sau distrugPnd sistemul imun al gazdei) (evitPnd sau distrugPnd sistemul imun al gazdei)
+. +. SN SN produc le#iuni produc le#iuni
!ceste capacitNOi sunt as !ceste capacitNOi sunt asi igurate de gurate de 'actorii de patogenitate. 'actorii de patogenitate.
;actorii de patogenitate ai bacteriilor ;actorii de patogenitate ai bacteriilor
;actori structurali 3somatici4 ;actori structurali 3somatici4
1de#ine 1de#ine - fimbriile, glicocali0ul, proteine de adeziune ale peretelui celular. !sigurN aderarea - fimbriile, glicocali0ul, proteine de adeziune ale peretelui celular. !sigurN aderarea
bacteriilor la receptorii de pe suprafaOa celulelor-OintN sau la proteine matriciale e0tracelulare bacteriilor la receptorii de pe suprafaOa celulelor-OintN sau la proteine matriciale e0tracelulare
(colagen, fibronectinN, lamininN, elastinN, etc) (colagen, fibronectinN, lamininN, elastinN, etc)
$roteine ale sistemelor de secre"ie $roteine ale sistemelor de secre"ie (tipuri 1-1D) (tipuri 1-1D)
Capsula Capsula 7 antifagocitar, anti-complement 7 antifagocitar, anti-complement 1g > 1g >
1ntigenul + 1ntigenul + - antifagocitar - antifagocitar
$eptidoglicanul $eptidoglicanul (adeziune, agresie tisularN) (adeziune, agresie tisularN)
1ci#ii teichoici/lipoteichoici 1ci#ii teichoici/lipoteichoici (adeziune, to0icitate) (adeziune, to0icitate)
$roteina 1 $roteina 1 la stafilococi la stafilococi (acOiune antifagocitarN prin fi0area Gc a 1g-) (acOiune antifagocitarN prin fi0area Gc a 1g-)
$roteina M $roteina M la streptococi la streptococi (adeziune, antifagocitar) (adeziune, antifagocitar)
Enzime de patogenitate Enzime de patogenitate (responsabile de persistenON, diseminare Mi producerea leziunilor) (responsabile de persistenON, diseminare Mi producerea leziunilor)
9lasmocoagulaza 9lasmocoagulaza ( (formarea trombilor septici- formarea trombilor septici-efect antifagocitar, efect antifagocitar, propagare propagare L Ln organism) n organism)
Gibrinolizina Gibrinolizina (eliberarea bacteriilor din trombi) (eliberarea bacteriilor din trombi)
@ialuronidaza @ialuronidaza (di (diseminar seminare, e, leziuni leziuni tisular tisulare e) )
?olagenaza ?olagenaza (identic) (identic)
$euraminidaza (lic,efierea mucusului) $euraminidaza (lic,efierea mucusului)
9roteaze (e0.: distrugerea 1g ! secretorii) 9roteaze (e0.: distrugerea 1g ! secretorii)
#ezaminaze #ezaminaze
#ecarbo0ilaze #ecarbo0ilaze
Gosfataze, etc Gosfataze, etc
%o(ine bacteriene %o(ine bacteriene (responsabile de leziuni): (responsabile de leziuni): Exotoxine Exotoxine (proteice, secretate Ln mediul e0tracelular): (proteice, secretate Ln mediul e0tracelular):
Endotoxine Endotoxine (49E, legate de celula bacterianN) (49E, legate de celula bacterianN)
Moduline >i invazine/ Moduline >i invazine/ 1n;ectate la suprafaOa sau direct Ln interiorul celulei-OintN: 1nduc penetrarea 1n;ectate la suprafaOa sau direct Ln interiorul celulei-OintN: 1nduc penetrarea
(internalizarea) Mi propagarea bacterianN. Se LntPlnesc la Tersinia, S,igella, Salmonella, .sc,eric,ia (internalizarea) Mi propagarea bacterianN. Se LntPlnesc la Tersinia, S,igella, Salmonella, .sc,eric,ia
!lOi factori ce asigurN persistenOa mi/o: DariaOii antigenice: /imicria antigenicN !lOi factori ce asigurN persistenOa mi/o: DariaOii antigenice: /imicria antigenicN
48
+). %o(inele microbiene. %ipurile de to(ine si caracteristica lor. Rolul in patogeneza in'ectiei.
&aracteristica e(oto(inelor &aracteristica e(oto(inelor: :
9roteine produse de bacterii ->/-- 9roteine produse de bacterii ->/--
9ot fi secretate Ln mediul e0tern, eliberate Ln spaOiul periplasmic sau fi0ate pe suprafaOa celulei 9ot fi secretate Ln mediul e0tern, eliberate Ln spaOiul periplasmic sau fi0ate pe suprafaOa celulei
Aermolabile (e0cepOie 7 enteroto0ina stafilococicN Mi AS Aermolabile (e0cepOie 7 enteroto0ina stafilococicN Mi AS (to0ina termostabilN) a (to0ina termostabilN) a E' coli E' coli) )
@idrosolubile Mi acOioneazN la distanON @idrosolubile Mi acOioneazN la distanON
.fectul se instaleazN dupN o perioadN de incubaOie .fectul se instaleazN dupN o perioadN de incubaOie
/anifestN tropism (specificitate de acOiune) /anifestN tropism (specificitate de acOiune)
Ao0icitate LnaltN (#4/ de ordinul ng/%g) Ao0icitate LnaltN (#4/ de ordinul ng/%g)
.0oto0inele sunt imunogene (induc sinteza .0oto0inele sunt imunogene (induc sinteza anti antic corpilor orpilor - antito0ine) - antito0ine)
!ntito0inele neutralizeazN activitatea e0oto0inei (faza de fi0are pe receptorii celulari) !ntito0inele neutralizeazN activitatea e0oto0inei (faza de fi0are pe receptorii celulari)
Exotoxinele tratate cu formol <,=? .i men"inute la @A,=< Exotoxinele tratate cu formol <,=? .i men"inute la @A,=< B B C timp de @,= sptm8ni se transform 2n C timp de @,= sptm8ni se transform 2n
anatoxine' Ele sunt lipsite de toxicitate dar pstrea# imunogenitatea /utili#ate 2n calitate de vaccin-' anatoxine' Ele sunt lipsite de toxicitate dar pstrea# imunogenitatea /utili#ate 2n calitate de vaccin-'
Suportul genetic al e0oto0inelor: Suportul genetic al e0oto0inelor: cromozom cromozom (dizentericN), (dizentericN), plasmide plasmide (to0ina antra0ului, to0ina tetanicN), (to0ina antra0ului, to0ina tetanicN),
pro'agi pro'agi (to0ina diftericN, botulinicN). (to0ina diftericN, botulinicN).
Aipurile de e0oto0ine: Aipurile de e0oto0ine:
%o(ine citolitice. %o(ine citolitice. #eregleazN membranele celulare prin acOiune enzimaticN (fosfolipaza /lecitinaza, #eregleazN membranele celulare prin acOiune enzimaticN (fosfolipaza /lecitinaza,
sfingomielinaza) sau prin formarea porilor (streptolizina O, sfingomielinaza) sau prin formarea porilor (streptolizina O, d d-to0ina/,emolizina -to0ina/,emolizina 'aureus 'aureus, leucocidina) , leucocidina)
%o(ine citoto(ice %o(ine citoto(ice, de tip !-" (acOioneazN Ln interiorul celulei). .0.: to0ina diftericN, botulinicN, tetanicN, , de tip !-" (acOioneazN Ln interiorul celulei). .0.: to0ina diftericN, botulinicN, tetanicN,
,olericN, etc ,olericN, etc
!u structurN bipartitN: fracOia polipeptidicN !u structurN bipartitN: fracOia polipeptidicN C C ( (cell binding cell binding) este responsabilN de legarea de receptorii ) este responsabilN de legarea de receptorii
specifici din membrana celulei-OintN, fracOia polipeptidicN specifici din membrana celulei-OintN, fracOia polipeptidicN A A ( (active active) pNtrunde Ln celulN (prin endocitozN ) pNtrunde Ln celulN (prin endocitozN
sau translocare) Mi determinN activitatea to0icN. sau translocare) Mi determinN activitatea to0icN.
Giecare citoto0inN acOioneazN strict Giecare citoto0inN acOioneazN strict specific specific: to0ina diftericN 7 in,ibN sinteza proteinelor, to0ina botulinicN Mi : to0ina diftericN 7 in,ibN sinteza proteinelor, to0ina botulinicN Mi
tetanicN 7 neuroto0ine, in,ibN eliberarea neurotransmiONtorilor, to0ina ,olericN Mi pertusicN 7 activeazN tetanicN 7 neuroto0ine, in,ibN eliberarea neurotransmiONtorilor, to0ina ,olericN Mi pertusicN 7 activeazN
adenilat-ciclaza membranarN, etc adenilat-ciclaza membranarN, etc
Ob9inerea e(oto(inelor bacteriene Ob9inerea e(oto(inelor bacteriene
?ultivarea tulpinii to0igene Ln mediu lic,id ?ultivarea tulpinii to0igene Ln mediu lic,id
Giltrarea culturii pentru separarea to0inei Giltrarea culturii pentru separarea to0inei
9urificarea to0inei 9urificarea to0inei
?oncentrarea to0inei ?oncentrarea to0inei
#eterminarea activitNOii #eterminarea activitNOii to0inei (se m to0inei (se mN Nsoar soarN N in unit in unitNO NOi de floculare 7 i de floculare 7 L' L' ) )
&aracteristica endoto(inelor/ &aracteristica endoto(inelor/
?omple0e 49E din peretele celular -- (cel mai to0ic component este lipidul !). ?omple0e 49E din peretele celular -- (cel mai to0ic component este lipidul !).
.ste eliberatN Ln urma lizei bacteriilor (sub influenOa sistemului imun al gazdei sau a unor !"). .ste eliberatN Ln urma lizei bacteriilor (sub influenOa sistemului imun al gazdei sau a unor !").
AermostabilN AermostabilN
$e-imunogenN $e-imunogenN
$u poate fi transformatN Ln anato0inN $u poate fi transformatN Ln anato0inN
#4/ de ordinul mg/%g #4/ de ordinul mg/%g
.fectul se manifestN imediat .fectul se manifestN imediat
#eterminN efecte generale, indiferent de provenienON #eterminN efecte generale, indiferent de provenienON
Mecanismul de ac"iune al endotoxinei Mecanismul de ac"iune al endotoxinei : 49E induce secreOia unor substanOe biologic active (cito%ine pro- : 49E induce secreOia unor substanOe biologic active (cito%ine pro-
inflamatoare: 14-1, 14-2, 14-3, 14-12, A$G-a) de cNtre macrofage Mi alte celule. 1niOial 49E se leagN de o inflamatoare: 14-1, 14-2, 14-3, 14-12, A$G-a) de cNtre macrofage Mi alte celule. 1niOial 49E se leagN de o
proteinN sericN proteinN sericN /*$,binding protein- /*$,binding protein- acest comple0 interacOioneazN cu ?# 1) de pe membrana acest comple0 interacOioneazN cu ?# 1) de pe membrana
49
macrofagului. .0istN Mi molecule solubile de ?# 1), astfel endoto0ina poate sN acOioneze asupra altor celule, macrofagului. .0istN Mi molecule solubile de ?# 1), astfel endoto0ina poate sN acOioneze asupra altor celule,
de e0.: celulele epiteliale. Jn alt receptor macrofagic poate interacOiona cu 49E 7 receptorul de e0.: celulele epiteliale. Jn alt receptor macrofagic poate interacOiona cu 49E 7 receptorul toll,li(e toll,li(e
(A4<)). (A4<)).
Rn doze mari Rn doze mari citokinele citokinele pot provoca pot provoca >ocul endoto(inic 3septic4 >ocul endoto(inic 3septic4 comun pentru toate bacteriile --: comun pentru toate bacteriile --:
GebrN (eliberarea pirogenilor 14-1, A$G de cNtre celulele care au captat endoto0ina) GebrN (eliberarea pirogenilor 14-1, A$G de cNtre celulele care au captat endoto0ina)
4eucopenie, urmatN de leucocitozN 4eucopenie, urmatN de leucocitozN
AulburNri de coagulare (activarea factorului _11 7 formarea fibrinei Mi obstrucOia capilarelor sanguine 7 AulburNri de coagulare (activarea factorului _11 7 formarea fibrinei Mi obstrucOia capilarelor sanguine 7
coagulare intravenoasN diseminatN) coagulare intravenoasN diseminatN)
@emoragii (consumarea factorilor de coagulare) Ln diverse organe (rinic,i, suprarenale, plNmPni, @emoragii (consumarea factorilor de coagulare) Ln diverse organe (rinic,i, suprarenale, plNmPni,
creier) creier)
Dazodilatare, urmatN de colaps vascular (sec,estrarea perifericN a sPngelui, ,ipovolemie, acidozN Dazodilatare, urmatN de colaps vascular (sec,estrarea perifericN a sPngelui, ,ipovolemie, acidozN
metabolicN, scNderea bruscN a presiunii sanguine) metabolicN, scNderea bruscN a presiunii sanguine)
Rn consecinON au loc leziuni ,emoragice Mi necrozN Ln diverse organe (rinic,i, suprarenale, plNmPni, Rn consecinON au loc leziuni ,emoragice Mi necrozN Ln diverse organe (rinic,i, suprarenale, plNmPni,
creier...). creier...).
9ronosticul este foarte sever. 9ronosticul este foarte sever.
++. Rezistenta nespeci'ica a macroorganismului. *otiune. ;actorii care asigura rezistenta
nespeci'ica. Rolul 'actorilor tisulari 3de bariera4 si umorali in prevenirea in'ectiei.
2ursa de in'ec9ie 2ursa de in'ec9ie: : o('l o('l bolnav, reconvalescent, purtNtor sNnNtos (infecOii antroponoze) sau bolnav, reconvalescent, purtNtor sNnNtos (infecOii antroponoze) sau ani(alele ani(alele
(infecOii zooantroponoze). (infecOii zooantroponoze).
Mecanismele de transmitere Mecanismele de transmitere
9rin contact (direct, indirect) 9rin contact (direct, indirect)
Gecal-oral (alimentar, ,idric, etc) Gecal-oral (alimentar, ,idric, etc)
!erogen (aer-praf, aer-picNturi) !erogen (aer-praf, aer-picNturi)
Aransmisi Aransmisiv v ( (prin intermediul prin intermediul vectori vectorilor lor) )
Dertical (transplacentar) Dertical (transplacentar)
/icrobii penetreazN prin tegument, mucoase sau direct Ln sPnge (porOi de intrare). Jn microb poate avea una /icrobii penetreazN prin tegument, mucoase sau direct Ln sPnge (porOi de intrare). Jn microb poate avea una
sau mai multe porOi de intrare. sau mai multe porOi de intrare.
#oza criticN 7 e0.: dizenterie 7 1H #oza criticN 7 e0.: dizenterie 7 1H
2 2
mi/o, febrN tifoidN 7 1H mi/o, febrN tifoidN 7 1H
+ +
, ,olerN 7 1H , ,olerN 7 1H
8 8
. .

4a poarta de intrare bacteria aderN la celule ( 4a poarta de intrare bacteria aderN la celule (ade#iunea ade#iunea) Mi se multiplicN local ( ) Mi se multiplicN local (coloni#area coloni#area), formPnd ), formPnd focarul focarul
primar de infec"ie primar de infec"ie. 1nfecOia poate rNmPne localizatN sau poate sN se rNspPndeascN . 1nfecOia poate rNmPne localizatN sau poate sN se rNspPndeascN /inva#ia- /inva#ia- pe cale pe cale limfatic, limfatic,
sanguin sanguin, , pe calea nervilor pe calea nervilor sau prin sau prin continuitate continuitate (din aproape Ln aproape). Rn Oesutul afectat mi/o se (din aproape Ln aproape). Rn Oesutul afectat mi/o se
multiplicN Mi provoacN leziuni direct prin intermediul enzimelor sau to0inelor sau indirect, via mecanisme multiplicN Mi provoacN leziuni direct prin intermediul enzimelor sau to0inelor sau indirect, via mecanisme
imune. imune.
/i/o se eliminN cu diferite secrete sau e0crete ale ma/o, prin care are loc contaminarea altor gazde /i/o se eliminN cu diferite secrete sau e0crete ale ma/o, prin care are loc contaminarea altor gazde sau sau
obiecte. obiecte.
Dinamica evolu9iei bolii in'ec9ioase Dinamica evolu9iei bolii in'ec9ioase
1. 1. 9erioada de 9erioada de incuba"ie incuba"ie (de la penetrarea mi/o pPnN la apariOia primelor simptome). #urata 7 variabilN (de la penetrarea mi/o pPnN la apariOia primelor simptome). #urata 7 variabilN
(ore 7 ani). /icrobul se adapteazN, se multiplicN, produce to0ine, enzime, etc. (ore 7 ani). /icrobul se adapteazN, se multiplicN, produce to0ine, enzime, etc.
2. 2. 9erioada de 9erioada de inva#ie inva#ie (prodromalN, de debut). !par primele semne clinice, nespecifice (febrN, frison, (prodromalN, de debut). !par primele semne clinice, nespecifice (febrN, frison,
inapetenON, astenie, etc). #urata 7 2-& zile. inapetenON, astenie, etc). #urata 7 2-& zile.
&. &. 9erioada de 9erioada de stare stare (a manifestNrilor clinice specifice). #urata variabilN. (a manifestNrilor clinice specifice). #urata variabilN.
). ). 9erioada 9erioada terminal terminal (convalescenON Mi vindecare, sau cronicizare, sau stare de porta;, sau deces) (convalescenON Mi vindecare, sau cronicizare, sau stare de porta;, sau deces)
&riteriile de apreciere a rolului etiologic al agentului cauzal Gn survenirea in'ec9iilor speci'ice &riteriile de apreciere a rolului etiologic al agentului cauzal Gn survenirea in'ec9iilor speci'ice
3postulatele lui "och4 3postulatele lui "och4
"acteria trebuie sN fie prezentN la toate persoanele bolnave. "acteria trebuie sN fie prezentN la toate persoanele bolnave.
"acteria trebuie sN fie izolatN de la bolnav Mi menOinutN Ln culturN purN. "acteria trebuie sN fie izolatN de la bolnav Mi menOinutN Ln culturN purN.
?ultura purN inoculatN la un voluntar sau la un animal e0perimental trebuie sN reproducN simptomele ?ultura purN inoculatN la un voluntar sau la un animal e0perimental trebuie sN reproducN simptomele
bolii. bolii.
!ceeaMi bacterie trebuie sN fie reizolatN de la voluntar !ceeaMi bacterie trebuie sN fie reizolatN de la voluntarul ul sau animalul infectat. sau animalul infectat.
!ctualmente se insistN pe genomul bacterian !ctualmente se insistN pe genomul bacterian /pre#en"a genelor de patogenitate-' /pre#en"a genelor de patogenitate-'
50
<olul mediului ambiant Mi social Ln infecOie (condiOiile economice, condiOiile de viaON, catastrofe ecologice <olul mediului ambiant Mi social Ln infecOie (condiOiile economice, condiOiile de viaON, catastrofe ecologice
sau naturale, progresul Ln igiena publicN, etc). sau naturale, progresul Ln igiena publicN, etc). /aladii /aladii sociale: tuberculoza, pediculoza (tifosul e0antematic), sociale: tuberculoza, pediculoza (tifosul e0antematic),
sifilisul, etc. sifilisul, etc.
Rolul macroorganismului Gn procesul in'ec9ios. Rezisten9a nespeci'ic: a ma=o. Rolul macroorganismului Gn procesul in'ec9ios. Rezisten9a nespeci'ic: a ma=o.
9entru menOinerea coerenOei celulelor Mi Oesuturilor Mi pNstrarea integritNOii sale ma/o pune Ln ;oc 2 categorii 9entru menOinerea coerenOei celulelor Mi Oesuturilor Mi pNstrarea integritNOii sale ma/o pune Ln ;oc 2 categorii
de procese apNrute succesiv Ln cursul evoluOiei: de procese apNrute succesiv Ln cursul evoluOiei:
<ezistenOa nespecificN, LnnNscutN 7 dezvoltatN filogenetic, asiguratN de factori constituOionali. <Nspuns <ezistenOa nespecificN, LnnNscutN 7 dezvoltatN filogenetic, asiguratN de factori constituOionali. <Nspuns
ma0im imediat, nespecific, antigen-independent. ma0im imediat, nespecific, antigen-independent.
1munitatea (rezistenOa specificN) 7 s-a dezvoltat ontogenetic, !g-dependentN Mi !g-specificN, rNspuns ma0im 1munitatea (rezistenOa specificN) 7 s-a dezvoltat ontogenetic, !g-dependentN Mi !g-specificN, rNspuns ma0im
peste cPteva zile de la agresie, se caracterizeazN prin memorie imunologicN. peste cPteva zile de la agresie, se caracterizeazN prin memorie imunologicN.
Rezisten9a nespeci'ic:/ Rezisten9a nespeci'ic:/ <ezistenOa nespecificN este asiguratN de factori tisulari (de barierN), factori celulari <ezistenOa nespecificN este asiguratN de factori tisulari (de barierN), factori celulari
Mi umorali. Mi umorali.
;actori tisulari 3de barier:4 ;actori tisulari 3de barier:4
1. 1. %egumentul %egumentul ( (barier mecanic barier mecanic - integritatea, descuamarea stratului cornos: - integritatea, descuamarea stratului cornos: barier biologic barier biologic -flora -flora
normalN, normalN, chimic chimic - p@ acid al tegumentului) - p@ acid al tegumentului)
2. 2. Mucoasele Mucoasele ( (barier mecanic barier mecanic - integritatea, miMcarea cililor, scurgerea secretelor: - integritatea, miMcarea cililor, scurgerea secretelor: chimic chimic -secreOiile -secreOiile
digestive, p@ acid al urinei: digestive, p@ acid al urinei: biologic biologic -flora normalN: -flora normalN: barier en#imatic barier en#imatic 7 enzimele din secreOiile 7 enzimele din secreOiile
mucoaselor, e0.: lizozimul, lactoferina) mucoaselor, e0.: lizozimul, lactoferina)
#acN barierele au fost depNMite, atunci organismul dispune de alOi factori de rezistenON nespecificN: factori #acN barierele au fost depNMite, atunci organismul dispune de alOi factori de rezistenON nespecificN: factori
celulari Mi umorali. celulari Mi umorali.
;actori umorali de rezisten9: nespeci'ic: ;actori umorali de rezisten9: nespeci'ic:
Reactivi de 'az: acut: Reactivi de 'az: acut: 7 organismul supus unei agresiuni reacOioneazN prin sinteza Mi secreOia crescutN a 7 organismul supus unei agresiuni reacOioneazN prin sinteza Mi secreOia crescutN a
unor proteine plasmatice: unor proteine plasmatice:
in,ibitori de proteaze in,ibitori de proteaze
proteine ale sistemului complement Mi ale coagulNrii proteine ale sistemului complement Mi ale coagulNrii
proteina ? reactivN proteina ? reactivN
protrombina, fibrinogenul, etc. protrombina, fibrinogenul, etc.
!cestea mNresc rezistenOa gazdei, limiteazN leziunile tisulare si favorizeazN vindecarea. !cestea mNresc rezistenOa gazdei, limiteazN leziunile tisulare si favorizeazN vindecarea.
1. 1. Complementul Complementul 7 reprezintN un sistem comple0 de proteine termolabile solubile Mi membranare. Se 7 reprezintN un sistem comple0 de proteine termolabile solubile Mi membranare. Se
LntPlnesc Ln plasma sangvinN, limfN Mi e0sudate. $u se detecteazN Ln salivN, lacrimi, urinN, transsudate. LntPlnesc Ln plasma sangvinN, limfN Mi e0sudate. $u se detecteazN Ln salivN, lacrimi, urinN, transsudate.
.0istN peste &H de fracOii ale ?. ?1-?8 sunt solubile, celelalte au rol de receptori membranari. .0istN peste &H de fracOii ale ?. ?1-?8 sunt solubile, celelalte au rol de receptori membranari.
GracOiile ?1-?8 circulN Ln ser sub formN inactivN, care Ln procesul activNrii capNtN proprietNOi enzimatice. GracOiile ?1-?8 circulN Ln ser sub formN inactivN, care Ln procesul activNrii capNtN proprietNOi enzimatice.
!ctivitatea biologicN a complementului: !ctivitatea biologicN a complementului:
Opsonizarea bacteriilor Opsonizarea bacteriilor
!cOiune citoliticN !cOiune citoliticN
!ctivitate anafilacticN 7 stimulare c,imiota0is !ctivitate anafilacticN 7 stimulare c,imiota0is activare neutrofilele, degranularea activare neutrofilele, degranularea
mastocitelor,bazofilelor mastocitelor,bazofilelor
!ctivarea limfocitelor " !ctivarea limfocitelor "
2. 2. $roperdina $roperdina 7 proteine serice care participN la activarea complementului pe cale alternativN. 7 proteine serice care participN la activarea complementului pe cale alternativN.
&. &. C C,li#inele ,li#inele 7 proteine serice termostabile (2& grade) cu activitate antimicrobianN asupra bacteriilor -> Ln 7 proteine serice termostabile (2& grade) cu activitate antimicrobianN asupra bacteriilor -> Ln
special special
). ). D li#ina D li#ina, proteinN sericN termostabilN (6H-1HH grade), produce liza bacteriilor - 7 , proteinN sericN termostabilN (6H-1HH grade), produce liza bacteriilor - 7
+. +. *i#o#imul *i#o#imul 7 prezent Ln lacrimi, salivN, ser sanguin, favorizeazN liza bacteriilor 7 prezent Ln lacrimi, salivN, ser sanguin, favorizeazN liza bacteriilor
E' E' 1nticorpii normali 1nticorpii normali
6. 6. &nterferonii &nterferonii (glicoproteine cu acOiune antiviralN, antiproliferativN Mi imunomodulatoare) (glicoproteine cu acOiune antiviralN, antiproliferativN Mi imunomodulatoare)
51
+,. Rezistenta nespeci'ica a macroorganismului. *otiune. ;actorii celulari de rezistenta
nespeci'ica. ;agocitoza/ celulele 'agocitare etapele 'agocitozei. *otiune de opsonine si opsonizare.
Rolul 'agocitozei in initierea raspunsului imun.
;actori celulari de rezisten9: nespeci'ic:/ ;actori celulari de rezisten9: nespeci'ic:/
Reac9ia in'lamatoare Reac9ia in'lamatoare. RmpiedicN multiplicarea Mi rNspPndirea microbilor Mi asigurN distrugerea lor. . RmpiedicN multiplicarea Mi rNspPndirea microbilor Mi asigurN distrugerea lor.
;agocitoza ;agocitoza (component al reacOiei inflamatoare). !sigurN captarea Mi distrugerea substanOelor strNine, (component al reacOiei inflamatoare). !sigurN captarea Mi distrugerea substanOelor strNine,
inclusiv a mi/o, celulelor infectate, celulelor tumorale. inclusiv a mi/o, celulelor infectate, celulelor tumorale.
&elulele 'agocitare 3'agocitele4 &elulele 'agocitare 3'agocitele4
1. 1. 4eucocitele 9/$ 4eucocitele 9/$
2. 2. /acrofagele ( /acrofagele (monocite monocite 7 Ln sPnge, 7 Ln sPnge, macrofage fixe macrofage fixe 7 cel. =upffer, macrofage alveolare, 7 cel. =upffer, macrofage alveolare,
osteoclaste, microglia, macrofage din splinN Mi ganglioni limfatici). osteoclaste, microglia, macrofage din splinN Mi ganglioni limfatici).
9entru a interveni, fagocitele trebuie sN recunoascN bacteriile ca particule strNine. 9entru a interveni, fagocitele trebuie sN recunoascN bacteriile ca particule strNine.
.0istN molecule solubile Mi membranare care pot recunoaMte componente bacteriene: .0istN molecule solubile Mi membranare care pot recunoaMte componente bacteriene:
olubile olubile 7 lectinele care se pot lega de manoza din 9?: proteine plasmatice ce leagN 49E bacterian 7 lectinele care se pot lega de manoza din 9?: proteine plasmatice ce leagN 49E bacterian
Membranare Membranare 7 pe macrofage e0istN receptori de manozN, receptorul ?# 1) pentru 49E, receptori 7 pe macrofage e0istN receptori de manozN, receptorul ?# 1) pentru 49E, receptori
4oll,li(e 4oll,li(e (A4<). A4< pot recunoaMte diferite molecule bacteriene: 49E, 9-, lipoproteine, acizi (A4<). A4< pot recunoaMte diferite molecule bacteriene: 49E, 9-, lipoproteine, acizi
lipoteic,oici, flagelina. lipoteic,oici, flagelina.
1l"i receptori 1l"i receptori: receptori pentru Gc al 1g-, pentru complement (?<1, ?<&, ?<)), pentru interferon, : receptori pentru Gc al 1g-, pentru complement (?<1, ?<&, ?<)), pentru interferon,
limfo%ine, lectine, fibronectinN, M.a. limfo%ine, lectine, fibronectinN, M.a.
;A7ELE ;A-O&#%O7E# ;A7ELE ;A-O&#%O7E#
1. 1. ?,emota0isul (atractanOi 7 proteine bacteriene, fragmente de 9?, capsule, 49E, c,emo%ine, etc) ?,emota0isul (atractanOi 7 proteine bacteriene, fragmente de 9?, capsule, 49E, c,emo%ine, etc)
2. 2. !deziunea mi/o la fagocit !deziunea mi/o la fagocit (fagocitul recunoa (fagocitul recunoaMte molecule strNine de pe suprafaOa bacteriilor 7 Mte molecule strNine de pe suprafaOa bacteriilor 7
monomeri de 9-, acizi teic,oici, 49E, acid micolic monomeri de 9-, acizi teic,oici, 49E, acid micolic, !# , !#$ bacterian $ bacterian, !<$d.c. , !<$d.c. viral viral, manoza, , manoza, glicani glicani
din fungi, etc din fungi, etc ) )
&nhibitori &nhibitori 7 capsula, !g O, prot. /, prot. !, plasmo-coagulaza 7 capsula, !g O, prot. /, prot. !, plasmo-coagulaza, etc , etc. "acteriile patogene care nu pot fi . "acteriile patogene care nu pot fi
fagocitate se numesc fagocitate se numesc e(tracelulare. e(tracelulare.
timulatori timulatori 7 cationi de ?a 7 cationi de ?a
2> 2>
, prot. ? - , prot. ? - reactivN, reactivN, opsonine opsonine (fracOii de complement (?&b), fibronectina, unii (fracOii de complement (?&b), fibronectina, unii
!c). #atoritN receptorilor opsoninele acoperN suprafaOa bacteriilor (opsonizare). Gagocitele de asemenea !c). #atoritN receptorilor opsoninele acoperN suprafaOa bacteriilor (opsonizare). Gagocitele de asemenea
posedN receptori pentru opsonine Mi astfel faciliteazN adeziunea Mi ingestia mi/o. posedN receptori pentru opsonine Mi astfel faciliteazN adeziunea Mi ingestia mi/o.
&. &. 1ngestia (Lnglobarea) Mi formarea fagosomei. 1ngestia (Lnglobarea) Mi formarea fagosomei.
4. 4. #istrugerea (digestia) intracitoplasmaticN. Gagosoma fuzioneazN cu 4z #istrugerea (digestia) intracitoplasmaticN. Gagosoma fuzioneazN cu 4z fagolizosom fagolizosom mi/o va fi mi/o va fi
omorPt sub acOiunea ., anionilor supero0izi, @ omorPt sub acOiunea ., anionilor supero0izi, @
2 2O O
2 2, p@ acid, apoi digerat de . ,idrolitice. , p@ acid, apoi digerat de . ,idrolitice.
+. +. 9rodusele degradate pot fi 9rodusele degradate pot fi eliminate eliminate din celulN (9/$, macrofagele) sau dupN o selecOie Mi pregNtire din celulN (9/$, macrofagele) sau dupN o selecOie Mi pregNtire
prealabilN prealabilN /processing- /processing- unele peptide vor fi unele peptide vor fi expuse pe membrana macrofagelor 2n asocia"ie cu expuse pe membrana macrofagelor 2n asocia"ie cu
molecule ale CMF' molecule ale CMF' .le vor contribui la stimularea imunitNOii prin interacOiunea cu receptorul pentru .le vor contribui la stimularea imunitNOii prin interacOiunea cu receptorul pentru
!g de pe limfocitele A. !ceasta este !g de pe limfocitele A. !ceasta este 'agocitoza complet: 'agocitoza complet:. .
;agocitoza incomplet: ;agocitoza incomplet: 7 agentul persistN Mi se multiplicN Ln fagocit (micobacterii, gonococi). 7 agentul persistN Mi se multiplicN Ln fagocit (micobacterii, gonococi). Cau#e: Cau#e:
in,ibiOia formNrii fagolizosomei, eliminarea bacteriei din fagosomN Lnainte de fuziunea cu lizosoma, etc). in,ibiOia formNrii fagolizosomei, eliminarea bacteriei din fagosomN Lnainte de fuziunea cu lizosoma, etc).
!ceMtia sunt patogeni !ceMtia sunt patogeni 'acultativ intracelulari. 'acultativ intracelulari.
Aprecierea st:rii 'unc9ionale a 'agocitelor/ Aprecierea st:rii 'unc9ionale a 'agocitelor/ 9rocentul fagoci 9rocentul fagocite telor activ lor active e ($ - &H-2HI) 7 ponderea ($ - &H-2HI) 7 ponderea
fagocitelor care au Lnglobat cel puOin un mi/o. $umNrul fagocitar ($ - ) - 2)) 7 nr de mi/o Lnglobate Ln mediu fagocitelor care au Lnglobat cel puOin un mi/o. $umNrul fagocitar ($ - ) - 2)) 7 nr de mi/o Lnglobate Ln mediu
de un fagocit de un fagocit
!lte celule cu activitate nespecificN: celulele = Mi $= !lte celule cu activitate nespecificN: celulele = Mi $=
52
+.. *otiune de antigen. !roprietatile de baza ale antigenelor 3imunogenitatea si antigenitatea4.
Antigenele complete si incomplete 3haptenele4 caracteristica lor. Antigenele %8dependente si %8
independente. Determinantele antigenice 3epitopii4 tipurile. @alenta antigenului.
A*%#-E*ELE A*%#-E*ELE 7 substanOe strNine 7 substanOe strNine /non,self- /non,self- de naturN endo-/e0o-genN capabile sN declanMeze un rNspuns de naturN endo-/e0o-genN capabile sN declanMeze un rNspuns
imun (umoral, celular, toleranON imunologicN, memorie imunologicN, paralizie imunologicN). imun (umoral, celular, toleranON imunologicN, memorie imunologicN, paralizie imunologicN).
9roprietNOile de bazN ale !g: 9roprietNOile de bazN ale !g:
1munogenitatea 7 capacitatea !g de a 1munogenitatea 7 capacitatea !g de a fi recunoscut ca str fi recunoscut ca strN Nin in M Mi de a i de a induce rNspuns imun specific induce rNspuns imun specific
!ntigenitatea (specificitatea) 7 capacitatea !g de a interacOiona specific cu !c sau cu receptorul !ntigenitatea (specificitatea) 7 capacitatea !g de a interacOiona specific cu !c sau cu receptorul
pentru !g complementar al limfocitelor sensibilizate pentru !g complementar al limfocitelor sensibilizate
!ntigenele care posedN ambele caractere sunt !ntigenele care posedN ambele caractere sunt Ag complete Ag complete. .
&erin9ele 'a9: de Ag complete/ &erin9ele 'a9: de Ag complete/
SN fie substanOe strNine SN fie substanOe strNine
SN fie formate din gruparea SN fie formate din gruparea carrier carrier (purtNtor) Mi (purtNtor) Mi epitopi /determinante antigenice- epitopi /determinante antigenice-
SN aibN o greutate molecularN SN aibN o greutate molecularN de de peste 1H %#a peste 1H %#a
SN aibN structurN c,imicN comple0N ( SN aibN structurN c,imicN comple0N (proteine !7 proteine !7, 49E, etc) , 49E, etc)
SN aibN o conformaOie spaOialN stabilN SN aibN o conformaOie spaOialN stabilN
Antigenele incomplete 3haptenele4 Antigenele incomplete 3haptenele4 posedN antigenitate dar sunt lipsite de imunogenitate. posedN antigenitate dar sunt lipsite de imunogenitate.
&erinte 'ata de Ag incomplete 3haptenele4/ &erinte 'ata de Ag incomplete 3haptenele4/
!u masN molecularN micN !u masN molecularN micN
9ot deveni imunogene combinPndu-se cu macromolecule purtNtoare (proteine sau poliza,aride) 9ot deveni imunogene combinPndu-se cu macromolecule purtNtoare (proteine sau poliza,aride)
Exemple de haptene Exemple de haptene: sNruri ale metalelor grele (?r, $i), substanOe de origine vegetalN, medicamente, : sNruri ale metalelor grele (?r, $i), substanOe de origine vegetalN, medicamente,
coloranOi, oligonucleotide. coloranOi, oligonucleotide.
2uperAg 2uperAg 7 molecule proteice particulare (enteroto0inele stafilococice, to0ina Mocului to0ic 7 molecule proteice particulare (enteroto0inele stafilococice, to0ina Mocului to0ic stafilococic stafilococic, ,
to0ina e0foliativN a stafilococilor, nucleocapsida virusului rabic), capabile sN stimuleze un numNr mare de to0ina e0foliativN a stafilococilor, nucleocapsida virusului rabic), capabile sN stimuleze un numNr mare de
limfocite A (1H-)HI). $ 7 H.H1I. Super!g provoacN reacOii imunopatologice. limfocite A (1H-)HI). $ 7 H.H1I. Super!g provoacN reacOii imunopatologice.
2e disting arbitrar/ 2e disting arbitrar/
1g solubile 1g solubile: proteine plasmatice, : proteine plasmatice, to0ine, to0ine, enzime, ,ormoni, etc enzime, ,ormoni, etc
1g figurate 1g figurate (celulare, corpusculare): celule, bacterii, paraziOi, etc. (celulare, corpusculare): celule, bacterii, paraziOi, etc.
Rn funcOie de provenienON se deosebesc: Rn funcOie de provenienON se deosebesc:
1g heterofile 1g heterofile 7 !g comune mai multor specii animale. .0.: 7 !g comune mai multor specii animale. .0.: Ag polizaharidice ;orssman Ag polizaharidice ;orssman, prezent , prezente e
Ln ,ematiile de cal, cPine, oaie, cobai: Ln ,ematiile de cal, cPine, oaie, cobai: sistemul Rh sistemul Rh al eritrocitelor se LntPlneMte la om Mi maimuOele al eritrocitelor se LntPlneMte la om Mi maimuOele
/acaccus /acaccus r r,esus, etc ,esus, etc
!g !g heterologe heterologe (0eno-!g, ,etero-!g) 7 !g provenite din organismul altei specii (0eno-!g, ,etero-!g) 7 !g provenite din organismul altei specii
&#o,1g &#o,1g (alo-!g) 7 !g de grup Ln cadrul unei specii (sistemul !"O Mi <, (alo-!g) 7 !g de grup Ln cadrul unei specii (sistemul !"O Mi <,, clasele de , clasele de 1g) 1g)
&dioantigene &dioantigene 7 antigenele specifice unui individ. ?orespund moleculelor ?/@ 7 antigenele specifice unui individ. ?orespund moleculelor ?/@
1utoantigene 1utoantigene 7 !g proprii unui organism, devenite imunogene Ln anumite condiOii (spermatozoizii, 7 !g proprii unui organism, devenite imunogene Ln anumite condiOii (spermatozoizii,
tiroglobulina, insulina, cristalinul, Oesutul nervos, etc) tiroglobulina, insulina, cristalinul, Oesutul nervos, etc)
Exoantigene Exoantigene ( (provenite din compartimentul e0tracelular - provenite din compartimentul e0tracelular - bacterii, fungi, protozoare bacterii, fungi, protozoare fagocitate fagocitate) )
Endoantigene Endoantigene ( (provenite din citoplasma celulelor, provenite din citoplasma celulelor, reprezintN proteine proprii reprezintN proteine proprii modificate modificate sau proteine sau proteine
virale sintetizate de celulele macroorganismului) virale sintetizate de celulele macroorganismului)
2tructura antigenic: a celulei bacteriene 2tructura antigenic: a celulei bacteriene
1g structurale 1g structurale (!g O/< 7 somatice, 49E, termostabile: !g @ 7 flagelar, proteic, (!g O/< 7 somatice, 49E, termostabile: !g @ 7 flagelar, proteic, termolabil termolabil: !g = 7 : !g = 7
capsular, capsular, termovariabil termovariabil: : !g G 7 fimbrial) !g G 7 fimbrial)
1g solubile 1g solubile (enzime de patogenitate, e0oto0ine) (enzime de patogenitate, e0oto0ine)
Antigene virale/ Antigene virale/ proteine/-9 proteine/-9 de invelis de invelis, , nucleoproteine, nucleoproteine, enzime enzime
Determinan Determinantele tele antigenic antigenice e 3epitopii4. 3epitopii4. 1munogenitatea este o caracteristicN a Lntregii macromolecule !g. 1munogenitatea este o caracteristicN a Lntregii macromolecule !g.
!ntigenitatea (specificitatea) este determinatN de anumite secvenOe ale !g. !ntigenitatea (specificitatea) este determinatN de anumite secvenOe ale !g. uprafe"e limitate din uprafe"e limitate din
53
macromolecula 1g apte s se combine cu 1c specifici sau cu receptorii de pe limfocitele sensibili#ate se macromolecula 1g apte s se combine cu 1c specifici sau cu receptorii de pe limfocitele sensibili#ate se
numesc numesc determinan determinante te antigenic antigenice e sau sau epitopi. epitopi.
La glucide La glucide epitopul este format din )-2 monoza,aride. 9oliza,aridele sunt formate dintr-un epitop repetat epitopul este format din )-2 monoza,aride. 9oliza,aridele sunt formate dintr-un epitop repetat
sau dintr-un numNr redus de epitopi sau dintr-un numNr redus de epitopi diferi diferiO Oi i. . $oli#aharidele sunt 1g 4,independente, pot induce sinte#a 1c $oli#aharidele sunt 1g 4,independente, pot induce sinte#a 1c
fr interven"ia 4*' fr interven"ia 4*'
Epitopul proteic Epitopul proteic este constituit din cPOiva este constituit din cPOiva aminoacizi ( aminoacizi (!! !!) ). .
.pitopii .pitopii lin lini iari ari (secvenOiali) sunt determinaOi de structura primarN a !! (3 (secvenOiali) sunt determinaOi de structura primarN a !! (3-&H -&H !!) !!)
.pitopii .pitopii conforma"ionali conforma"ionali sunt determinaOi de structura secundarN sau terOiarN a moleculei proteice sunt determinaOi de structura secundarN sau terOiarN a moleculei proteice
(;u0tapoziOia Ln spaOiu a !! situaOi la distanON). Se modificN la denaturarea proteinei. (;u0tapoziOia Ln spaOiu a !! situaOi la distanON). Se modificN la denaturarea proteinei.
Giecare moleculN proteicN reprezintN un mozaic de epitopi, fie diferiOi, fie identici. Giecare moleculN proteicN reprezintN un mozaic de epitopi, fie diferiOi, fie identici.
$roteinele sunt 1g 4,dependente, deoarece ele induc sinte#a 1c $roteinele sunt 1g 4,dependente, deoarece ele induc sinte#a 1c doar doar prin cooperarea dintre 4 .i B prin cooperarea dintre 4 .i B
limfocite' limfocite'
$umNrul de epitopi de pe o moleculN imunogenN reprezintN $umNrul de epitopi de pe o moleculN imunogenN reprezintN valen9a Ag. valen9a Ag.
54
+0. 2istemul imun 'unctiile. Organele sistemului imun. Rolul organelor centrale si peri'erice ale
sistemului imun. &elulele sistemului imun si 'unctiile lor.
#MB*#%A%E #MB*#%A%E 7 nereceptivitatea organismului la orice agenOi strNini din punct de vedere genetic, inclusiv la 7 nereceptivitatea organismului la orice agenOi strNini din punct de vedere genetic, inclusiv la
mi/o Mi to0inele lor. mi/o Mi to0inele lor.
#MB*#%A%E #MB*#%A%E 7 capacitatea de apNrare specificN a organismului faON de agresori e0terni (virusuri, bacterii, 7 capacitatea de apNrare specificN a organismului faON de agresori e0terni (virusuri, bacterii,
fungi, protozoare fungi, protozoare, to0ine , to0ine) cPt Mi faON de propriile molecule Mi unele celule degradate sau modificate. ) cPt Mi faON de propriile molecule Mi unele celule degradate sau modificate.
Sarcina fundamentalN a imunitNOii 7 distincOia dintre moleculele Mi celulele proprii ( Sarcina fundamentalN a imunitNOii 7 distincOia dintre moleculele Mi celulele proprii (self self) Mi cele strNine ( ) Mi cele strNine (non, non,
self self) )
%#!BR#LE DE #MB*#%A%E %#!BR#LE DE #MB*#%A%E
Ereditar: Ereditar: (naturalN, de specie). 9oate fi absolutN (lipsa Ointei) sau relativN. (naturalN, de specie). 9oate fi absolutN (lipsa Ointei) sau relativN.
DobHndit: DobHndit: 3achizitionata adaptativa4 3achizitionata adaptativa4
1ctiv 1ctiv , , $atural $aturalN (postinfecOioasN): N (postinfecOioasN): !rtificial !rtificialN (Ln urma N (Ln urma vaccin vaccinNrii) Nrii)
$asiv $asiv , , $atural $aturalN (transplacentarN, prin lapte N (transplacentarN, prin laptele matern le matern): ): !rtificial !rtificialN (administrarea !c N (administrarea !c/ /seruri imune seruri imune sau a sau a
limfocitelor) limfocitelor)
#munitatea dobHndit: #munitatea dobHndit: se caracterizeazN prin: se caracterizeazN prin:
1. 1. #ezvoltare lenta si manifestare tardiva #ezvoltare lenta si manifestare tardiva (cPteva zile, sNptNmPni (cPteva zile, sNptNmPni dupa contactul cu un !g) dupa contactul cu un !g)
2. 2. Specificitate faON de Specificitate faON de !g !g (capacitatea de a recunoaste si raspunde specific la numeroase substante (capacitatea de a recunoaste si raspunde specific la numeroase substante
straine, inclusiv agenti infectiosi) straine, inclusiv agenti infectiosi)
&. &. /emorie imunologicN /emorie imunologicN (capacitatea de a elabora raspuns mai rapid, mai intens si eficace la intalniri (capacitatea de a elabora raspuns mai rapid, mai intens si eficace la intalniri
repetate cu un !g) repetate cu un !g)
#munitatea dobHndit: poate 'i/ #munitatea dobHndit: poate 'i/
1munitate antibacterianN, antiviralN, antimicoticN, antito0icN, antitumoralN, etc. 1munitate antibacterianN, antiviralN, antimicoticN, antito0icN, antitumoralN, etc.
Rn funcOie de mecanismele reacOiilor imune: Rn funcOie de mecanismele reacOiilor imune:
&munitate umoral &munitate umoral, , e0ercitat e0ercitatN N prin intermediul unor proteine numite prin intermediul unor proteine numite anticorpi (!c, 1g) anticorpi (!c, 1g) limf. " limf. ". .
Giind secretate in sange si lic,ide biologice neutralizeaza si elimina microbii e0tracelulari si to0inele Giind secretate in sange si lic,ide biologice neutralizeaza si elimina microbii e0tracelulari si to0inele
lor. lor.
&munitate celular &munitate celular, , eficienta in eliminarea parazitilor intracelulari sau a celulelor tumorale. .ste eficienta in eliminarea parazitilor intracelulari sau a celulelor tumorale. .ste
e0ercitat e0ercitatN N prin intermediul limf. A (citoto0icitate directa, activarea macrofagelor, celulelor $=, prin intermediul limf. A (citoto0icitate directa, activarea macrofagelor, celulelor $=,
secre secreO Oia cito%inelor). ia cito%inelor).
Rn dependenON de persistenOa mi/o: Rn dependenON de persistenOa mi/o:
&munitate steril &munitate steril 7 se manifestN dupN 7 se manifestN dupN eliminare eliminarea agenOilor patogeni din organism (e0.: ru;eolN) a agenOilor patogeni din organism (e0.: ru;eolN)
&munitate nesteril &munitate nesteril 7 nereceptivitatea se pNstreazN doar Ln perioada aflNrii mi/o Ln organism (tbc, 7 nereceptivitatea se pNstreazN doar Ln perioada aflNrii mi/o Ln organism (tbc,
sifilis). sifilis).
2istemul #mun 2istemul #mun reprezinta un ansamblu reprezinta un ansamblu de celule de celule, molecule , molecule Mi Mi tesuturi ( tesuturi (organe organe) ) distribuite Ln tot organismul distribuite Ln tot organismul, ,
care participa la instaurarea imunitatii care participa la instaurarea imunitatii. .
;unctiile 2istemului #mun/ ;unctiile 2istemului #mun/ !parare contra infectiilor: <ecunoasterea tesuturilor si proteinelor straine si !parare contra infectiilor: <ecunoasterea tesuturilor si proteinelor straine si
raspunsul la ele: 9rotectie contra tumorilor raspunsul la ele: 9rotectie contra tumorilor
Organele centrale 3primare4 ale 2# Organele centrale 3primare4 ale 2# 7 mNduva osoasN Mi timusul la vertebrate (ficatul Ln perioada 7 mNduva osoasN Mi timusul la vertebrate (ficatul Ln perioada
embrionarN), bursa Gabricius la pNsNri. !par primele Ln timpul vieOii embrionare. embrionarN), bursa Gabricius la pNsNri. !par primele Ln timpul vieOii embrionare.
9olul 9olul 7 sursa celulelor-stem, 7 sursa celulelor-stem, Xinstruirea(, Xinstruirea(, maturizarea maturizarea Mi Mi selectia selectia celulelor imunocompetente (limfocitele A Mi celulelor imunocompetente (limfocitele A Mi
"). ").
Rn mNduva osoasN se aflN celulele-stem, precursori ai A Mi "-limfocitelor. 9re-A limfocitele migreazN ulterior Rn mNduva osoasN se aflN celulele-stem, precursori ai A Mi "-limfocitelor. 9re-A limfocitele migreazN ulterior
Ln timus, unde va avea loc Ln timus, unde va avea loc instruirea .i maturi#area instruirea .i maturi#area lor, devenind celule imunocompetente, capabile sN lor, devenind celule imunocompetente, capabile sN
recunoascN specific un singur !g (prin ac,iziOionarea unor receptori specifici). 1nstruirea recunoascN specific un singur !g (prin ac,iziOionarea unor receptori specifici). 1nstruirea si maturizarea si maturizarea "- "-
limfocitelor are loc Ln mNduva osoasN. limfocitelor are loc Ln mNduva osoasN. 1ceste procese sunt independente de orice stimulare antigenic a 1ceste procese sunt independente de orice stimulare antigenic a
organismului' organismului'
55
#upN pNrNsirea organelor centrale limfocitele nu mai revin aici, ele se #upN pNrNsirea organelor centrale limfocitele nu mai revin aici, ele se stabilesc Ln organele limfoide stabilesc Ln organele limfoide
secundare, secundare, re recirculP circulPnd nd prin sPnge, limfN. prin sPnge, limfN.
Organele peri'erice 3secundare4 ale 2#. Organele peri'erice 3secundare4 ale 2#. 7n ele se reali#ea# contactul dintre 7n ele se reali#ea# contactul dintre 1g, 1g, celulele pre#entatoare de celulele pre#entatoare de
antigen antigen / C$1- / C$1- .i celulele imuno,competente, c .i celulele imuno,competente, cu inducerea unui raspuns imun u inducerea unui raspuns imun' ' -anglionii limfatici -anglionii limfatici (raspuns (raspuns
imun contra !g transportate cu limfa). imun contra !g transportate cu limfa). Splina Splina (raspuns imun contra !g transportate cu sangele). (raspuns imun contra !g transportate cu sangele).
GormaOiunile limfoide ale mucoaselor digestive Mi respiratorii (amigdale, plNci 9eCer, apendice), Oesutul GormaOiunile limfoide ale mucoaselor digestive Mi respiratorii (amigdale, plNci 9eCer, apendice), Oesutul
limfoid asociat tegumentului limfoid asociat tegumentului (raspuns imun contra !g ce penetreaza prin epitelii) (raspuns imun contra !g ce penetreaza prin epitelii)
!riile !riile timo,dependente timo,dependente (populate de limfocite A) sunt: (populate de limfocite A) sunt: #ona paracorticala a ganglionilor #ona paracorticala a ganglionilor limfatici limfatici
(paracorte0), (paracorte0), man.onul limfoid periarteriolar al pulpei albe a splinei .i #onele interfoliculare ale plGcilor man.onul limfoid periarteriolar al pulpei albe a splinei .i #onele interfoliculare ale plGcilor
$e!er' $e!er'
56
+1. &elulele imunocompetente. Dezvoltarea lim'ocitelor % si C receptorii de supra'ata.
Di'erentierea lim'ocitelor % si C naive la un stimul antigenic. ;unctiile celulelor e'ectoare.
Lim'ocitele Lim'ocitele (celule imunocompetente, recunoasterea !g) (celule imunocompetente, recunoasterea !g)
&elulele e'ectoare &elulele e'ectoare (eliminarea microbilor) (eliminarea microbilor)
&elulele prezentatoare de Ag 3&!A4 &elulele prezentatoare de Ag 3&!A4 (captarea si prezentarea !g microbiene ) (captarea si prezentarea !g microbiene )
L#M;O&#%ELE L#M;O&#%ELE
Aoate limfocitele provin din celule-stem ale maduvei osoase, cu o etapa ulterioara de maturizare si selectie. Aoate limfocitele provin din celule-stem ale maduvei osoase, cu o etapa ulterioara de maturizare si selectie.
4imfocitele A si " sunt unicele celule ce poarta receptori specifici de !g 4imfocitele A si " sunt unicele celule ce poarta receptori specifici de !g 3 3celule imuno8competente celule imuno8competente4 4, fiind , fiind
mediatorii principali ai imunitatii adaptative mediatorii principali ai imunitatii adaptative
/aturizarea /aturizarea lim'. C lim'. C are loc Ln mNduva osoasN prin intermediul interacOiunii directe cu celulele stromei, iar Ln are loc Ln mNduva osoasN prin intermediul interacOiunii directe cu celulele stromei, iar Ln
stadiile tardive sub acOiunea cito%inelor secretate de celulele stromale (Ln special 14-6). stadiile tardive sub acOiunea cito%inelor secretate de celulele stromale (Ln special 14-6). 4imf. " sunt supuse 4imf. " sunt supuse
unei unei selectii po#itive selectii po#itive in favoarea e0presiei de receptori intacti si unei in favoarea e0presiei de receptori intacti si unei selectii negative selectii negative contra recunoasterii contra recunoasterii
puternice a antigenelor proprii. puternice a antigenelor proprii.
1n organelor limfoide secundare limf. " se localizeaza in 1n organelor limfoide secundare limf. " se localizeaza in foliculii cortexului extern foliculii cortexului extern din ganglionii limfatici, din ganglionii limfatici,
foliculii din plGcile $e!er .i foliculii #onei periferice din pulpa albG a splinei foliculii din plGcile $e!er .i foliculii #onei periferice din pulpa albG a splinei (arii timo-independente). (arii timo-independente).
4imf. " mature se caracterizeazN prin prezenOa urmNtorilor receptori de suprafaON: 4imf. " mature se caracterizeazN prin prezenOa urmNtorilor receptori de suprafaON:
1. 1. <eceptorul pentru !g ("?<). <eceptorul pentru !g ("?<). .ste reprezentat de molecule de .ste reprezentat de molecule de 1g 7 1g 7 monomeri de 1g / Mi 1g #. monomeri de 1g / Mi 1g #.
1nteracOioneazN cu 1nteracOioneazN cu molecule antigenice din molecule antigenice din soluOii sau fi0ate pe soluOii sau fi0ate pe membrane celulare membrane celulare (macromolecule (macromolecule
native 7 proteine, glucide, !$, etc) native 7 proteine, glucide, !$, etc)
2. 2. <eceptorul pentru <eceptorul pentru fragmentul fragmentul Gc al 1g- Gc al 1g-
&. &. <eceptor pentru fracOiunea ?&b a complementului <eceptor pentru fracOiunea ?&b a complementului
). ). <eceptori pentru interleu%ine <eceptori pentru interleu%ine (14) (14)
+. +. 9roteine ale ?omple0ului /a;or de @istocompatibilitate - ?/@ 9roteine ale ?omple0ului /a;or de @istocompatibilitate - ?/@
2. 2. !lte proteine specifice 7 ?#68, ?#18 7 asociate "?< !lte proteine specifice 7 ?#68, ?#18 7 asociate "?<
Organismul contine 1H Organismul contine 1H
6 6
-1H -1H
8 8
clone diferite de limf.", fiecare cu "?< unic. clone diferite de limf.", fiecare cu "?< unic. BC9 recunoa.te antigenele dup BC9 recunoa.te antigenele dup
configura"ia lor' configura"ia lor' 4imf. " stimulate de !g se multiplicN Mi se diferenOiazN Ln 4imf. " stimulate de !g se multiplicN Mi se diferenOiazN Ln celule efectoare - celule efectoare - plasmocite plasmocite
secretoare de 1g (!c) Mi Ln celule "-memorie. secretoare de 1g (!c) Mi Ln celule "-memorie.
9recursorii 9recursorii lim'. % lim'. % migreazN Ln timus, unde sub influenOa celulelor stromale Mi a corpusculilor @assal se migreazN Ln timus, unde sub influenOa celulelor stromale Mi a corpusculilor @assal se
diferenOiazN Ln limf. A mature. /igraOia limf. A din corte0 spre medulara timicN este LnsoOitN de ac,iziOia unor diferenOiazN Ln limf. A mature. /igraOia limf. A din corte0 spre medulara timicN este LnsoOitN de ac,iziOia unor
proteine de suprafaON specifice (receptori proteine de suprafaON specifice (receptori: A?<, ?#&, ?#), ?#3, etc : A?<, ?#&, ?#), ?#3, etc). ). 4a o etapa precoce de selectie doar 4a o etapa precoce de selectie doar
limfocitele cu A?< functional vor supravietui. limfocitele cu A?< functional vor supravietui. #ezvoltarea #ezvoltarea ulterioara a ulterioara a limf. A este caracterizatN limf. A este caracterizatN printr-o printr-o
selecOie pozitivN (supravieOuiesc A4 care recunosc selecOie pozitivN (supravieOuiesc A4 care recunosc moleculele moleculele ?/@ propriu). ?/@ propriu). !ceste molecule sunt prezente !ceste molecule sunt prezente
pe suprafata celulelor dendritice si a macrofagelor din timus. pe suprafata celulelor dendritice si a macrofagelor din timus. 4 4imfocitele A imfocitele A care care au trecut selec au trecut selecO Oia pozitiv ia pozitivN N, ,
dar care sunt capabile s dar care sunt capabile sN N recunoasc recunoascN N cu afinitate inalta peptide proprii asociate cu ?/@ cu afinitate inalta peptide proprii asociate cu ?/@ suportN o selecOie suportN o selecOie
negativN (moarte programatN prin apoptozN). negativN (moarte programatN prin apoptozN). 2elec9ia constL Gn eliminarea clonelor de lim'ocite poten9ial 2elec9ia constL Gn eliminarea clonelor de lim'ocite poten9ial
autoreactive 3poten9ial reactive 'a9L de moleculele proprii4. autoreactive 3poten9ial reactive 'a9L de moleculele proprii4. H4imusul selec"ionea# utilul, ignor H4imusul selec"ionea# utilul, ignor
inutilul .i distruge nocivul'I inutilul .i distruge nocivul'I ( Don "oe,mer ) ( Don "oe,mer ). .
4a etapa finala limf. A care sunt capabile sa recunoasca peptide in asociatie cu moleculele ?/@ 1 pierd 4a etapa finala limf. A care sunt capabile sa recunoasca peptide in asociatie cu moleculele ?/@ 1 pierd
receptorul ?#) (devenind celule A?#3), iar cele ce recunosc comple0e peptid-?/@ 11 pierd receptorul receptorul ?#) (devenind celule A?#3), iar cele ce recunosc comple0e peptid-?/@ 11 pierd receptorul
?#3 (devenind celule A?#)) ?#3 (devenind celule A?#))
Receptorii %L/ Receptorii %L/
57
1. 1. %&R %&R, , r receptorul pentru !g - eceptorul pentru !g - format din 2 catene polipeptidice format din 2 catene polipeptidice d d Mi Mi e e (8HI) sau (8HI) sau f f Mi Mi g g. . A?< poate A?< poate
recunoaMte recunoaMte doar doar peptide antigenice asociate cu molecule ale ?/@, localizate pe suprafaOa unei ?9!. peptide antigenice asociate cu molecule ale ?/@, localizate pe suprafaOa unei ?9!.
$u interacOioneazN cu !g solubile $u interacOioneazN cu !g solubile. .
2. 2. ?#& ?#& (?luster #ifferentiation &) (?luster #ifferentiation &) 7 asociat A? 7 asociat A?< <, a;utN la transmiterea Ln celulN a semnalului de , a;utN la transmiterea Ln celulN a semnalului de
recunoaMtere a !g recunoaMtere a !g si de activare a limfocitului si de activare a limfocitului. .
&. &. ?#27 prezent la toate limf. A, fi0eazN ,ematii, poate fi de ?#27 prezent la toate limf. A, fi0eazN ,ematii, poate fi dep pi ist stat prin testul de formare a rozetelor. at prin testul de formare a rozetelor.
Jnii Jnii mar%eri (rec mar%eri (rece eptori) de suprafaON definesc 2 ptori) de suprafaON definesc 2 variet varietNOi principale de 4 NOi principale de 4A A: limf. : limf. A A &D+M &D+M Mi Mi A A&D1M &D1M
&D+ &D+ 7 e0primat pe 2HI din A4 7 e0primat pe 2HI din A4. . <ecunosc !g peptidice legate cu moleculele ?/@ 11 (e0primate pe celulele <ecunosc !g peptidice legate cu moleculele ?/@ 11 (e0primate pe celulele
dendritice, macrofage Mi limf. dendritice, macrofage Mi limf. " "). 4imfocitele A?#) ). 4imfocitele A?#) (A)) (A)) au funcOia de coordonator central al rNspunsului au funcOia de coordonator central al rNspunsului
imun Mi imun Mi la activare se diferen la activare se diferenOiazN Ln subpopulaOia de A,elper ( OiazN Ln subpopulaOia de A,elper (%h %h). ). A, a A, acOioneazN prin producerea cOioneazN prin producerea
cito%inelor. Rn funcOie de profilul de cito%ine elaborate se disting 2 grupe de A,: A,1 Mi A,2. cito%inelor. Rn funcOie de profilul de cito%ine elaborate se disting 2 grupe de A,: A,1 Mi A,2.
#iferenOierea Ln #iferenOierea Ln %h1 %h1 este favorizatN de este favorizatN de 14-12 produsN 14-12 produsN de macrofage de macrofage. . ?ito%inele secretate de A,1 ?ito%inele secretate de A,1 (14-2, (14-2, A$G A$G
Mi 1G$- Mi 1G$-f f) ) f favorizeazN rNspunsul imun celular avorizeazN rNspunsul imun celular Mi ,ipersensibilitatea tardivN Mi ,ipersensibilitatea tardivN (activarea (activarea macrofagelor macrofagelor pentru pentru
distrugerea mi/o intracelulare, distrugerea mi/o intracelulare, proliferarea Mi diferenOierea limf. A citoto0ice ( proliferarea Mi diferenOierea limf. A citoto0ice (Ac Ac) )). ).
%h$ %h$ recunosc !g prezentate recunosc !g prezentate Ln special de Ln special de limf. " limf. ". . SecretN 14-), 14-+, 14-1H Mi 14-1&, responsabile de SecretN 14-), 14-+, 14-1H Mi 14-1&, responsabile de
imunitatea umoralN. GavorizeazN imunitatea umoralN. GavorizeazN proliferarea si diferentierea proliferarea si diferentierea limf. " Mi producerea limf. " Mi producerea anticorpilor ( anticorpilor (!c, 1g !c, 1g) ). .
.0istN o competiOie Lntre cele douN tipuri de A,: 1G$- .0istN o competiOie Lntre cele douN tipuri de A,: 1G$-f f in,ibN diferenOierea Mi proliferarea A,2, iar 14-) in,ibN diferenOierea Mi proliferarea A,2, iar 14-)
in,ibN activitatea A,1. in,ibN activitatea A,1.
&D1 &D1 7 e0primat pe )HI 4A 7 e0primat pe )HI 4A. . <ecunosc !g peptidice asociate cu moleculele ?/@ 1 (e0primate pe toate <ecunosc !g peptidice asociate cu moleculele ?/@ 1 (e0primate pe toate
celulele nucleate). 9ot produce cito%ine, dar Ln special manifestN celulele nucleate). 9ot produce cito%ine, dar Ln special manifestN activitate activitate citoto0ic citoto0ica a. 4a activare se . 4a activare se
diferenOiazN Ln limf. A diferenOiazN Ln limf. A citoto0ice ( citoto0ice (%c %c) Mi A ) Mi A- - supresoare ( supresoare (%s %s). ). %c %c distrug celulele infectate cu virus, distrug celulele infectate cu virus, cu cu
bacterii intracelulare sau celulele canceroase, intervin Ln respingerea grefelor (imunitatea celularN). bacterii intracelulare sau celulele canceroase, intervin Ln respingerea grefelor (imunitatea celularN). %s %s
suprimN rNspunsul imun suprimN rNspunsul imun fiind fiind responsabile de toleranOa imunologicN. responsabile de toleranOa imunologicN. %8memorie %8memorie asigurN memoria asigurN memoria
imunologicN. <aportul limfocitelor ?#)/?#3 este de 1,+ imunologicN. <aportul limfocitelor ?#)/?#3 este de 1,+
Lim'ocitele C >i % naive Lim'ocitele C >i % naive sunt celulele care sunt celulele care inca nu s-au inca nu s-au LntPln LntPlnit it cu un !g. #upN interacOiunea cu !g cu un !g. #upN interacOiunea cu !g
urmeaza activarea lor, proliferarea Mi diferenOierea Ln urmeaza activarea lor, proliferarea Mi diferenOierea Ln celule e'ectoare celule e'ectoare (4" 7 Ln plasmocite, 4A Ln A,, Ac) (4" 7 Ln plasmocite, 4A Ln A,, Ac)
care vor elimina microbii sau neutraliza to0inele lor prin diferite mecanisme. care vor elimina microbii sau neutraliza to0inele lor prin diferite mecanisme.
4"reprezintN 1H-1+I din populaOia limfocitarN, cu o duratN de viaON scurtN, de &-+ zile, iar 4"reprezintN 1H-1+I din populaOia limfocitarN, cu o duratN de viaON scurtN, de &-+ zile, iar 4A constituie 4A constituie
6HI cu o duratN de viaON lungN (luni, ani). 6HI cu o duratN de viaON lungN (luni, ani).
Alte celule lim'ocitare 3nule neimuno8competente4 < Alte celule lim'ocitare 3nule neimuno8competente4 < 1+I 1+I
Celule N> Celule N>, capabile sN distrugN spontan celule canceroase Mi celule infectate cu virus. , capabile sN distrugN spontan celule canceroase Mi celule infectate cu virus.
Celule K! po#ed$ pe membrana lor receptori pentru fra%mentul &c al '%. (i#tru% celulele)int$ acoperite cu
*c ('%) + fenomnoasterea antigenului de catre % si C lim'ocite. &elulele prezentatoare de antigen
'unctiile lor. &omple(ul maKor de histocompatibilitate. &lasele moleculelor &M? si implicarea lor in
raspunsul imun umoral si celular.
&ELBLE &ELBLELE LE !RE7E*%A%OARE DE A*%#-E* 3&!A4 !RE7E*%A%OARE DE A*%#-E* 3&!A4
"4 recunosc direct prin intermediul "?< epitopi antigenici conformaOionali solubili sau fi0aOi pe membrane "4 recunosc direct prin intermediul "?< epitopi antigenici conformaOionali solubili sau fi0aOi pe membrane
celulare. celulare.
4* pot recunoa.te numai epitopi proteici lin 4* pot recunoa.te numai epitopi proteici lini iari asocia"i cu molecule ale CMF expu.i pe suprafa"a unor ari asocia"i cu molecule ale CMF expu.i pe suprafa"a unor
celule speciali#ate celule speciali#ate CPA CPA (restricOie ?/@). (restricOie ?/@).
&!A &!A Xprofesioniste( Xprofesioniste( includ includ celulele dendritice celulele dendritice 'oliculare >i tisulare 'oliculare >i tisulare monocitele monocitele = = macro'ag macro'agele ele >i >i
lim'ocite lim'ocitele le C C
;unc ;unc9 9iile iile &!A &!A
1. 1. ?apta ?aptarea, rea, fragmenta fragmentarea rea ( (processing processing-ul -ul) ) !g proteice, selectia !g proteice, selectia Mi e0pune Mi e0punerea rea pe suprafaOa sa pe suprafaOa sa a a peptide peptidelor lor
antigenice antigenice (epitopi liniari) (epitopi liniari) asociate cu moleculele ?/@. asociate cu moleculele ?/@.
2. 2. Aransportarea acestor Aransportarea acestor comple0 comple0e spre tesutul limfoid periferic, unde e spre tesutul limfoid periferic, unde comple0ul comple0ul ?/@-peptid ?/@-peptid va fi va fi
prezentat prezentat L% naiv L% naiv cu A?< specific, cu A?< specific, declanMa declanMand nd activarea activarea lui lui. .
&. &. ?9! care e0prima peptide asociate cu ?/@ 1 vor interactiona cu limfocite A?#3, iar ?9! care ?9! care e0prima peptide asociate cu ?/@ 1 vor interactiona cu limfocite A?#3, iar ?9! care
e0prima peptide in asocoatie cu ?/@ 11 7 cu A?#). e0prima peptide in asocoatie cu ?/@ 11 7 cu A?#).
). ). 9roducerea semnalelor secundare de activare a 4A ( 9roducerea semnalelor secundare de activare a 4A (secreOia unor cito%ine secreOia unor cito%ine). ).
58
&OM!LEABL MANOR DE ?#2%O&OM!A%#C#L#%A%E &OM!LEABL MANOR DE ?#2%O&OM!A%#C#L#%A%E
/oleculele ?/@ reprezintN un ansamblu unic de glicoproteine e0primate pe suprafaOa celulelor /oleculele ?/@ reprezintN un ansamblu unic de glicoproteine e0primate pe suprafaOa celulelor
organismului, care sunt veritabili mar%eri organismului, care sunt veritabili mar%eri/!g /!g de identitate a de identitate ai i fiecNrui individ. fiecNrui individ.
Rolul moleculelor &M?/ Rolul moleculelor &M?/
1. 1. 9articipN la prezentarea !g peptidice A4. 9articipN la prezentarea !g peptidice A4.
2. 2. <esponsabilitate Ln respingerea grefelor. <esponsabilitate Ln respingerea grefelor.
?/@ este transmis genetic. -enele ?/@ sunt situate pe cromozomul 2 la om, locus numit @4! ( ?/@ este transmis genetic. -enele ?/@ sunt situate pe cromozomul 2 la om, locus numit @4! (Fuman Fuman
*eu(oc!te 1ntigen *eu(oc!te 1ntigen). /oleculele ?/@ sunt formate din 2 catene polipeptidice, constituite din domenii ). /oleculele ?/@ sunt formate din 2 catene polipeptidice, constituite din domenii
e0tracelulare, un fragment transmembranar Mi o regiune intracitoplasmaticN. Structura tridimensionalN a e0tracelulare, un fragment transmembranar Mi o regiune intracitoplasmaticN. Structura tridimensionalN a
moleculei duce la formarea une moleculei duce la formarea unei i cavitNOi, la fundul cNreia se cavitNOi, la fundul cNreia se afl aflN < care vor interacOiona cu peptide N < care vor interacOiona cu peptide
antigenice proprii sau strNine. antigenice proprii sau strNine. !l !lOi receptori Oi receptori ai ?/@ ai ?/@ interacOioneazN cu moleculele ?#) sau ?#3 de pe A4. interacOioneazN cu moleculele ?#) sau ?#3 de pe A4.
Se disting molecule (antigene) ?/@ de clasa 1 Mi de clasa 11. Se disting molecule (antigene) ?/@ de clasa 1 Mi de clasa 11.
/oleculele /oleculele &M? # &M? # sunt e0primate pe toate celulele nucleate ale organismului. sunt e0primate pe toate celulele nucleate ale organismului. &M? # &M? # recunoaste si recunoaste si
interacOioneazN cu receptorul interacOioneazN cu receptorul &D1 &D1 de pe A4. de pe A4.
?/@ 1 p ?/@ 1 participN la prezentarea peptidelor articipN la prezentarea peptidelor antigenice antigenice scurte (8 !!) obOinute Ln cursul degradNrii in scurte (8 !!) obOinute Ln cursul degradNrii in
citoplasma citoplasma (de cNtre proteasome) a (de cNtre proteasome) a 1g endogene 1g endogene ( (molecule proprii sau proteine virale sintetizate de ?9! molecule proprii sau proteine virale sintetizate de ?9!) ). .
?omple0ul ?omple0ul peptid/CMF & peptid/CMF & de pe suprafa"a C$1 de pe suprafa"a C$1 (macrofage, celule dendritice) poate fi recunoscut de (macrofage, celule dendritice) poate fi recunoscut de
comple0ul comple0ul 4C9/C3J 4C9/C3J complementar de pe A?#3 naive complementar de pe A?#3 naive activarea limfocitelor, diferenOierea lor Ln limf. Ac activarea limfocitelor, diferenOierea lor Ln limf. Ac
- - iniierea r%sp'ns'l'i i('n cel'lar iniierea r%sp'ns'l'i i('n cel'lar) )
?omple0ul ?omple0ul peptid peptid /CMF & /CMF & de de pe suprafa"a celulelor infectate sau pe suprafa"a celulelor infectate sau a a celulelor tumorale celulelor tumorale poate fi recunoscut de poate fi recunoscut de
comple0ul comple0ul 4C9/C3J 4C9/C3J complementar de pe limfocitele efectoare Ac complementar de pe limfocitele efectoare Ac distr'ger distr'gerea ea cel'lelor ce conin Ag cel'lelor ce conin Ag
endogen endogen. .
/oleculele /oleculele &M? de clasa ## &M? de clasa ## sunt e0primate pe celulele specializate Ln prezentarea !g pt sunt e0primate pe celulele specializate Ln prezentarea !g pt % %&D &D+ +: limf. ", : limf. ",
celule dendritice, monocite, macrofage. .le pot prezenta peptide din 12-& celule dendritice, monocite, macrofage. .le pot prezenta peptide din 12-&H H !! derivate din degradarea L !! derivate din degradarea Ln n
fagolizosome fagolizosome a a 1g 1g exogene exogene ( (bacterii, protozoare, fungi bacterii, protozoare, fungi, virioni liberi). , virioni liberi).
?omple0ul ?omple0ul peptid/CMF && peptid/CMF && de pe celulele prezentatoare de !g interacOioneazN cu comple0ul de pe celulele prezentatoare de !g interacOioneazN cu comple0ul 4C9/C3= 4C9/C3= de pe de pe
limfocitele limfocitele ?# ?#) naive sau efectoare (A,1, A,2). ) naive sau efectoare (A,1, A,2).
!stfel moleculele ?/@ 11 sunt implicate Ln ambele tipuri de imunitate: umoralN Mi celularN. !stfel moleculele ?/@ 11 sunt implicate Ln ambele tipuri de imunitate: umoralN Mi celularN.
!rezentarea Ag lim'ocitelor %. !rezentarea Ag lim'ocitelor %. !g este prezentat receptorului A?< sub formN de peptide asociate !g este prezentat receptorului A?< sub formN de peptide asociate
moleculelor ?/@ de clasa 1 sau 11 moleculelor ?/@ de clasa 1 sau 11 de pe ?9! de pe ?9!. .
Lim'. %&D1 Lim'. %&D1 recunosc Ln special recunosc Ln special Ag endogene Ag endogene, provenite din proteine citoplasmatice (molecule proprii , provenite din proteine citoplasmatice (molecule proprii
modificate sau proteine virale) degradate de cNtre proteasome. !ceste modificate sau proteine virale) degradate de cNtre proteasome. !ceste peptide din 5 AA peptide din 5 AA sunt prezentate Ln sunt prezentate Ln
asociaOie cu asociaOie cu moleculele &M? de clasa # moleculele &M? de clasa # de pe de pe macro'age celule dendritice macro'age celule dendritice, dar Mi de pe suprafaOa , dar Mi de pe suprafaOa tuturor tuturor
celulelor nucleate celulelor nucleate ale organismului. ale organismului.
Lim'. %&D+ Lim'. %&D+ recunosc recunosc Ag Ag e)ogene e)ogene ( (provenite din provenite din bacterii, protozoare bacterii, protozoare, virusuri libere , virusuri libere) ). 9rezentarea este . 9rezentarea este
asiguratN de cNtre asiguratN de cNtre celule dendritice tisulare celule Langerhans din epiderm: lim'. C celule dendritice tisulare celule Langerhans din epiderm: lim'. C
monocite=macro'age monocite=macro'age (celule fagocitare) (celule fagocitare). .
#up #upN N captarea !g Mi fragmentarea captarea !g Mi fragmentarea lor lor (Ln fagolizosome) (Ln fagolizosome) peptidele antigenice peptidele antigenice selectate selectate 31,8)6 AA4 31,8)6 AA4 sunt sunt
ata ataM Mate de ate de moleculele &M? ## moleculele &M? ## M Mi e0puse pe suprafa i e0puse pe suprafaO Oa ?9! pentru a fi prezentate a ?9! pentru a fi prezentate limf. limf. %&D+ naive %&D+ naive
activarea Mi diferenOierea lor Ln celule efectori A,1 sau A,2 activarea Mi diferenOierea lor Ln celule efectori A,1 sau A,2
!rezentarea Ag lim'ocitelor C !rezentarea Ag lim'ocitelor C poate fi realizata prin intermediul poate fi realizata prin intermediul celulel celulelor or dendritice 'oliculare dendritice 'oliculare din splinN din splinN
Mi ganglioni limfatici. !ceste celule nefagocitare fi0eazN prin intermediul receptorilor membranari !g Mi ganglioni limfatici. !ceste celule nefagocitare fi0eazN prin intermediul receptorilor membranari !g
poliza,aridice sau proteice prezentPndu-le ulterior limfocitelor ". poliza,aridice sau proteice prezentPndu-le ulterior limfocitelor ".
59
+5. #munoglobulinele 3#g4 si anticorpii. 2tructura monomerului de #g. @alenta #g anticorpii
completi si necompleti. &lasele de #g si proprietatile lor.
1/J$O-4O"J41$.4. (!$A1?O<911) 1/J$O-4O"J41$.4. (!$A1?O<911) glicoproteine din fracOia glicoproteine din fracOia f f -globulinelor. Se disting 1g -globulinelor. Se disting 1g
membranare ("?<) Mi 1g membranare ("?<) Mi 1g solubile ( solubile (secretate secretate) ) 7 !c ca atare. 7 !c ca atare.
!c molecule glicoproteice produse de plasmocitele derivate din limf. !c molecule glicoproteice produse de plasmocitele derivate din limf. " " activate de !g. !c circulN Ln sPnge activate de !g. !c circulN Ln sPnge
Mi pNtrund Ln Oesuturi. Sunt eficienOi contra bacteriilor, to0inelor microbiene Mi virusurilor Ln poziOie Mi pNtrund Ln Oesuturi. Sunt eficienOi contra bacteriilor, to0inelor microbiene Mi virusurilor Ln poziOie
e0tracelularN. e0tracelularN.
SA<J?AJ<! ]1 9<O9<1.A^`14. 1g SA<J?AJ<! ]1 9<O9<1.A^`14. 1g
J$1A!A.! #. SA<J?AJ<^ a 1g (monomerul) este constituitN din J$1A!A.! #. SA<J?AJ<^ a 1g (monomerul) este constituitN din $ lan9uri $ lan9uri glicoproteice (catene) glicoproteice (catene)
identice identice u>oare L u>oare L ( (*ight *ight) Mi ) Mi $ $ catene catene grele ? grele ? ( (Feav! Feav!), legate Lntre ele prin punOi disulfidice. ), legate Lntre ele prin punOi disulfidice.
.0istN 2 tipuri de catene 4 7 .0istN 2 tipuri de catene 4 7 h h Mi Mi i i, identice Lntr-o moleculN de 1g. , identice Lntr-o moleculN de 1g.
Se disting + clase de lanOuri @: Se disting + clase de lanOuri @: f f, , d d, , U U, , g g, , j j, ce corespund celor + clase , ce corespund celor + clase (izotipuri) (izotipuri) de 1g: de 1g: #g - #g A #g M #g #g - #g A #g M #g
D #g E. D #g E.
Rn componenOa lanOurilor se disting Rn componenOa lanOurilor se disting regiuni variabile regiuni variabile (aminoterminale) Mi (aminoterminale) Mi regiuni constante regiuni constante
(carbo0ilterminale). (carbo0ilterminale).
Regiunile variabile Regiunile variabile ale catenelor 4 Mi @ formeazN o cavitate tridimensionalN - centrul activ (paratopul) al ale catenelor 4 Mi @ formeazN o cavitate tridimensionalN - centrul activ (paratopul) al
moleculei de 1g, care va reacOiona specific cu determinanta antigenicN (epitopul) !g corespunzNtor moleculei de 1g, care va reacOiona specific cu determinanta antigenicN (epitopul) !g corespunzNtor, ,
constituit din +-6 !! sau &-) reziduuri glucidice. <egiunea constituit din +-6 !! sau &-) reziduuri glucidice. <egiunea variabil variabilN constituie N constituie 'ragmentul ;ab 'ragmentul ;ab ( (a antigen ntigen
* *inding inding) al moleculei de 1g. ) al moleculei de 1g.
Regiunea Regiunea constant constant: corespunde : corespunde 'ragmentului ;c 'ragmentului ;c (constant, cristalizabil). .ste (constant, cristalizabil). .ste purtNtor de receptori purtNtor de receptori Mi Mi
responsabil de activitatea biologicN a 1g: responsabil de activitatea biologicN a 1g:
1. 1. Aransportul transplacentar al unor 1g (1g -) Aransportul transplacentar al unor 1g (1g -)
2. 2. G Gi0a i0area rea pe diferite celule (mastocite, pe diferite celule (mastocite, bazofile, bazofile, fagocite, limfocite, fagocite, limfocite, etc. etc.) )
&. &. ?apacitatea de a fi0a complementul ?apacitatea de a fi0a complementul
). ). ?apacitatea de fi0are a prot. ! a stafilococilor ?apacitatea de fi0are a prot. ! a stafilococilor
+. +. #efineMte clasele Mi subclasele de 1g (specificitatea antigenicN a catenei @) #efineMte clasele Mi subclasele de 1g (specificitatea antigenicN a catenei @)
/onomerul de 1g este constituit din 2 fragmente Gab Mi unul Gc. Rntre ele se aflN /onomerul de 1g este constituit din 2 fragmente Gab Mi unul Gc. Rntre ele se aflN #ona balama #ona balama, responsabilN , responsabilN
de fle0ibilitatea moleculei de 1g. de fle0ibilitatea moleculei de 1g.
$umNrul paratopilor determinN $umNrul paratopilor determinN valen9a valen9a 1g. 1g. 1c cu ; sau mai mul"i paratopi se numesc 1c comple"i, cei cu un 1c cu ; sau mai mul"i paratopi se numesc 1c comple"i, cei cu un
singur paratop 1c incomple"i' singur paratop 1c incomple"i'
1g -, 1g 1g -, 1g # # Mi 1g . sunt monomeri, 1g ! din ser 7 monomeri, din secretele mucoaselor 7 dimeri, 1g / sunt Mi 1g . sunt monomeri, 1g ! din ser 7 monomeri, din secretele mucoaselor 7 dimeri, 1g / sunt
pentameri. pentameri.
!ropriet:9ile claselor de #g !ropriet:9ile claselor de #g
#g - #g - () subclase 1g-1, 1g-2, 1g-&, 1g-)) 7 6+I din ansamblul 1g serice. ?S 6S, -/ 1+H%#a. () subclase 1g-1, 1g-2, 1g-&, 1g-)) 7 6+I din ansamblul 1g serice. ?S 6S, -/ 1+H%#a. unt unt
unicele &g capabile s traverse#e bariera placentar' unicele &g capabile s traverse#e bariera placentar' Gc a Gc al l 1g- a 1g- are re centre de fi0are a complementului centre de fi0are a complementului
(activarea ? pe cale clasicN), a (activarea ? pe cale clasicN), a m macrofagelor Mi neutrofilelor (rol Ln opsonizare), a prot. ! a stafilococilor. acrofagelor Mi neutrofilelor (rol Ln opsonizare), a prot. ! a stafilococilor.
9erioada de semi-viaON 21 zile. 9erioada de semi-viaON 21 zile.
Manifest activitate opsoni#ant, antibacterian, antitoxic, antiviral Manifest activitate opsoni#ant, antibacterian, antitoxic, antiviral. .
#g M #g M 7 +-2I din totalul 1g. 9entamer. ?S 18S, -/ 8HH%#a. Se distrug sub acOiunea mercapto- 7 +-2I din totalul 1g. 9entamer. ?S 18S, -/ 8HH%#a. Se distrug sub acOiunea mercapto-
etanolului sau cisteinei. Semi-viaOa 7 + zile. Gi0eazN si activeazN complementul pe cale clasicN. $u etanolului sau cisteinei. Semi-viaOa 7 + zile. Gi0eazN si activeazN complementul pe cale clasicN. $u
traverseazN placenta, traverseazN placenta, pre#en"a &g M la nou,nscut denot infec"ie intrauterin' pre#en"a &g M la nou,nscut denot infec"ie intrauterin' unt primele care apar dup unt primele care apar dup
un stimul antigenic primar .i indic un proces infec"ios acut' un stimul antigenic primar .i indic un proces infec"ios acut' /onomeri de 1g/ constituie "?< pe "- /onomeri de 1g/ constituie "?< pe "-
limfocite. limfocite.
#g A #g A 7 1+I din totalul 1g. ?S 6S, -/ 12H %#a. "ogate Ln glucide. Se disting 2 subclase: 1g!1 (8&I) Mi 7 1+I din totalul 1g. ?S 6S, -/ 12H %#a. "ogate Ln glucide. Se disting 2 subclase: 1g!1 (8&I) Mi
1g!2 (6I). SemiviaOa 7 2 zile, nu traverseazN placenta, 1g!2 (6I). SemiviaOa 7 2 zile, nu traverseazN placenta, nu activea# complementul pe cale clasic nu activea# complementul pe cale clasic. .
60
1g ! serice (monomeri) 7 2I din totalul 1g serice. !gregate de 1g! pot activa complementul pe cale 1g ! serice (monomeri) 7 2I din totalul 1g serice. !gregate de 1g! pot activa complementul pe cale
alternativN. alternativN.
1g ! secretoare (s1g !) 7 salivN, lacrimi, colostrum, lapte, secreOii gastro-intestinale, nazale, bron,ice. 1g ! secretoare (s1g !) 7 salivN, lacrimi, colostrum, lapte, secreOii gastro-intestinale, nazale, bron,ice.
#imer. !sigurN protecOia mucoaselor, blocPnd ataMarea bacteriilor Mi virusurilor de receptorii mucoaselor. #imer. !sigurN protecOia mucoaselor, blocPnd ataMarea bacteriilor Mi virusurilor de receptorii mucoaselor.
#g D #g D 7 H,2I din totalul 1g. ?S 7 2,+S, -/ 7 16H %#a. Semi-viaOa 7 & zile. 7 H,2I din totalul 1g. ?S 7 2,+S, -/ 7 16H %#a. Semi-viaOa 7 & zile. 9olul receptor pentru 1g 9olul receptor pentru 1g
/BC9- pe *B6 posibil particip /BC9- pe *B6 posibil particip la la eliminarea limfocitelor B care produc auto1c /1c autoreactivi-' eliminarea limfocitelor B care produc auto1c /1c autoreactivi-'
#g E #g E 7 H,HH2 - H,H1I, ?S 7 6,8S, -/ 7 13+ %#a. SemiviaOa 7 2-& zile. $u traverseazN placenta, nu fi0eazN 7 H,HH2 - H,H1I, ?S 7 6,8S, -/ 7 13+ %#a. SemiviaOa 7 2-& zile. $u traverseazN placenta, nu fi0eazN
complementul. Aermolabile (inactivate la +2 complementul. Aermolabile (inactivate la +2Z Z? Ln &H min). ? Ln &H min). e pot fixa pe suprafa"a mastocitelor .i e pot fixa pe suprafa"a mastocitelor .i
ba#ofilelor, determin8nd degranularea lor cu eliberarea unor amine va#o,active /.oc anafilactic, dereglri ba#ofilelor, determin8nd degranularea lor cu eliberarea unor amine va#o,active /.oc anafilactic, dereglri
alergice-' alergice-' .ficiente Ln afecOiuni parazitare (opsonizarea ,elminOilor Mi artropodelor) . .ficiente Ln afecOiuni parazitare (opsonizarea ,elminOilor Mi artropodelor) .
61
,6. Raspunsul imun consecintele. Etapele raspunsului imun. *otiuni de imunitate umorala si
celulara. ;unctiile si e'ectorii.
<1 proces comple0, indus de pNtrunderea unui !g. !re loc Ln organele limfoide secundare Mi prevede <1 proces comple0, indus de pNtrunderea unui !g. !re loc Ln organele limfoide secundare Mi prevede
implicarea mai multor celule (?9!, limfocite A, ", M.a.) Mi substanOe solubile (cito%ine). implicarea mai multor celule (?9!, limfocite A, ", M.a.) Mi substanOe solubile (cito%ine).
&onsecin9ele unui r:spuns imun/ &onsecin9ele unui r:spuns imun/ 1munitate (umoralN, celularN): @ipersensibilitate (imediatN, tardivN): 1munitate (umoralN, celularN): @ipersensibilitate (imediatN, tardivN):
/emorie imunologicN: AoleranON imunologicN: 9aralizie imunologicN /emorie imunologicN: AoleranON imunologicN: 9aralizie imunologicN
Ac Ac sunt efectorii principali ai sunt efectorii principali ai imunit:9ii umorale imunit:9ii umorale, iar , iar lim'ocitele %c >i macro'agele activate lim'ocitele %c >i macro'agele activate 7 ale 7 ale
imunit:9ii celulare imunit:9ii celulare. .
1munitatea umoralN este eficace contra bacteriilor non-invazive (e0tracelulare) 1munitatea umoralN este eficace contra bacteriilor non-invazive (e0tracelulare), virusurilor libere , virusurilor libere Mi contra Mi contra
to0inelor. to0inelor.
1munitatea celularN intervine Ln special contra paraziOilor intracelulari (bacterii, virusuri) Mi celulelor proprii 1munitatea celularN intervine Ln special contra paraziOilor intracelulari (bacterii, virusuri) Mi celulelor proprii
modificate (tumorale) modificate (tumorale)
Etapele unui r:spuns imun Etapele unui r:spuns imun
1. 1. 7nt8lnirea 1g cu C$1, 4,, B,limfocite' 7nt8lnirea 1g cu C$1, 4,, B,limfocite' !re loc Ln organele limfoide !re loc Ln organele limfoide secund secundare. are.
2. 2. 9ecunoa.terea 9ecunoa.terea specificN a !g, asiguratN de limfocitele " Mi A specificN a !g, asiguratN de limfocitele " Mi A nakve nakve prin receptorii pentru !g ("?<, prin receptorii pentru !g ("?<,
A?<). "4 pot recunoaMte epitopi superficiali A?<). "4 pot recunoaMte epitopi superficiali conformationali conformationali ale moleculelor de !g native. A4 ale moleculelor de !g native. A4
recunosc doar recunosc doar epitopi lineari din !g proteice epitopi lineari din !g proteice prezentate de ?9! prezentate de ?9! in in asocia asociatie cu tie cu moleculel moleculele e ?/@. ?/@.
&. &. 1ctivarea, proliferarea .i diferen"ierea 4 sau B limfocitelor 1ctivarea, proliferarea .i diferen"ierea 4 sau B limfocitelor 2n celule efectoare .i 2n celule efectoare .i celule B sau 4, celule B sau 4,
memorie memorie' ' ?oordonarea acestor procese este asiguratN de contacte celulare directe Mi de cito%ine, ?oordonarea acestor procese este asiguratN de contacte celulare directe Mi de cito%ine,
eliberate de diverse celule. eliberate de diverse celule.
=' =' 9eali#area efectului /neutrali#are, opsoni#are, li#, etc-' 9eali#area efectului /neutrali#are, opsoni#are, li#, etc-'
62
,1. Raspunsul imun umoral 3R#B4. Destinatia. ;actorii implicati in declansarea si dezvoltarea
R#B. ;azele R#B. R#B primar si secundar.
R#B O R#B O formN a imunitNOii ac,iziOionate asiguratN de !c. !re funcOia de a neutraliza Mi elimina microbii formN a imunitNOii ac,iziOionate asiguratN de !c. !re funcOia de a neutraliza Mi elimina microbii
e0tracelulari Mi to0inele microbiene. e0tracelulari Mi to0inele microbiene. 1n acest proces particip 1n acest proces participN N !g, ?9!, limf A), limf ". !g, ?9!, limf A), limf ".
Gazele rNspunsului imun umoral Gazele rNspunsului imun umoral: :
1. 1. #ntalnirea Ag cu lim'ocitele C. #ntalnirea Ag cu lim'ocitele C. !re loc in organele limfoide secundare. !re loc in organele limfoide secundare.
!g patrunde !g patrunde direct L direct Ln s n sP Pnge nge int intP Plnirea are loc lnirea are loc L Ln splin n splinN. N.
!g penetreaz !g penetreazN N prin tractul respirator prin tractul respirator amigdale amigdale M Mi i O Oesutul limfoid asociat bron,ilor esutul limfoid asociat bron,ilor M Mi i
mucoaselor mucoaselor
!g penetreaz !g penetreazN N L Ln tractul intestinal n tractul intestinal pl plN Ncile 9eCer, foliculii solitari cile 9eCer, foliculii solitari
!g patrund !g patrunde e prin tegument prin tegument O Oesutul limfoid asociat tegumentului. esutul limfoid asociat tegumentului.
2. 2. Recunoa Recunoa> >terea epitopilor terea epitopilor unui !g de c unui !g de cN Ntre receptor tre receptorul ul specific ( specific (" "?<) de pe suprafa ?<) de pe suprafaO Oa " limfocitelor a " limfocitelor
naive (selec naive (selecO Oia clonala) ia clonala) > >i activarea lor. i activarea lor.
Lim' C naPve Lim' C naPve recunosc epitopii prin intermediul moleculelor de 1g recunosc epitopii prin intermediul moleculelor de 1g / Mi 1g # / Mi 1g # ("?<) de pe suprafata lor, ("?<) de pe suprafata lor,
capabile s capabile sN N lege epitopi omologi cu forma complementara. lege epitopi omologi cu forma complementara.
!ntigenele A-independente (poliza,aride, 49E) la fi0area lor pe "?< activeaza direct limf ". !ntigenele A-independente (poliza,aride, 49E) la fi0area lor pe "?< activeaza direct limf ".
4a interactiunea "?</!g A-dependent (proteine), limf " naiv se comporta ca o ?9! (inglobarea !g, 4a interactiunea "?</!g A-dependent (proteine), limf " naiv se comporta ca o ?9! (inglobarea !g,
degradarea lui, selectarea peptidelor antigenice si prezentarea pe suprafata celulara a comple0ului degradarea lui, selectarea peptidelor antigenice si prezentarea pe suprafata celulara a comple0ului
peptid/?/@ 11 peptid/?/@ 11 pentru a fi recunoscute de limf A?#)). pentru a fi recunoscute de limf A?#)).
9rimul semnal activator reprezinta interactiunea "?< cu epitopul !g corespunzator. Semnale secundare 9rimul semnal activator reprezinta interactiunea "?< cu epitopul !g corespunzator. Semnale secundare
intervin ulterior (e0.:fi0area pe limf " a frac intervin ulterior (e0.:fi0area pe limf " a fracO Oiei ?&d a complementului). !stfel limf " naiv este activat, fiind iei ?&d a complementului). !stfel limf " naiv este activat, fiind
capabil sa produc capabil sa producN N cantitati mari de molecule ?/@ 11, molecule co-stimulatoare cantitati mari de molecule ?/@ 11, molecule co-stimulatoare M Mi receptori pentru i receptori pentru
cito%inele produse de limf A,. cito%inele produse de limf A,.
&. &. !roli'erarea lim'ocitelor C !roli'erarea lim'ocitelor C activate activate si di'erentierea lor si di'erentierea lor
#up #upN activarea 4 N activarea 4" " de un de un 1g 1g 4,independent 4,independent urmeaza urmeaza proli'erarea proli'erarea lui intr-o clona de celule identice lui intr-o clona de celule identice
/expansiunea clonala- /expansiunea clonala- Mi Mi di'eren9ierea di'eren9ierea Ln plasmocite, care vor sintetiza si secreta !c din clasa (izotipul) 1g Ln plasmocite, care vor sintetiza si secreta !c din clasa (izotipul) 1g
/, memoria imunologica lipseste. /, memoria imunologica lipseste.
#acN 4" a fost activat de un #acN 4" a fost activat de un 1g 4,dependent 1g 4,dependent, stimularea proliferNrii se va produce numai prin interacOiunea , stimularea proliferNrii se va produce numai prin interacOiunea
dintre dintre 4" activat si limf 4" activat si limfocitul ocitul A, A, activat de acelaMi !g activat de acelaMi !g. 4" Mi 4A au aceeaMi specificitate antigenicN, doar ca . 4" Mi 4A au aceeaMi specificitate antigenicN, doar ca
4" recunoaMte epitopi nativi (conformationali), iar 4 A, recunoaMte fragmente peptidice ale acestui !g. 4" recunoaMte epitopi nativi (conformationali), iar 4 A, recunoaMte fragmente peptidice ale acestui !g.
9roducerea limf A, are loc 9roducerea limf A, are loc de asemenea de asemenea Ln organele limfoide secundare Ln organele limfoide secundare (zonele timo-dependente) (zonele timo-dependente), unde , unde
limfocitele A?#) naive interacOioneazN cu peptidul antigenic de pe ?9!, urmPnd proliferarea Mi limfocitele A?#) naive interacOioneazN cu peptidul antigenic de pe ?9!, urmPnd proliferarea Mi
diferenOierea lor Ln limf efectoare (A,1, A,2), producNtoare de cito%ine. diferenOierea lor Ln limf efectoare (A,1, A,2), producNtoare de cito%ine. A,2 migreazN spre foliculii limfoizi, A,2 migreazN spre foliculii limfoizi,
unde are loc LntPlnirea lor cu limf " activat. unde are loc LntPlnirea lor cu limf " activat.
?omple0ul A?</?#) de pe limf A, recunoaMte comple0ul peptid/?/@ 11 de pe limf " activat. ?omple0ul A?</?#) de pe limf A, recunoaMte comple0ul peptid/?/@ 11 de pe limf " activat.
Jlterior se formeaza alte legaturi co-stimulatoare. !stfel limf A, devin capabile sa secrete cito%ine: 14- ), +, Jlterior se formeaza alte legaturi co-stimulatoare. !stfel limf A, devin capabile sa secrete cito%ine: 14- ), +,
1H, 1&, care vor actiona asupra 4" activat . !ceste cito%ine induc 1H, 1&, care vor actiona asupra 4" activat . !ceste cito%ine induc proli'erarea proli'erarea 4" activate, stimuleaza 4" activate, stimuleaza
di'erentierea di'erentierea lor in lor in plasmocite secretoare de Ac plasmocite secretoare de Ac 1g / cu paratopul (centrul activ) identic cu "?< de pe 1g / cu paratopul (centrul activ) identic cu "?< de pe
4" (2HHH !c/sec sintetizate de un plasmocit) 4" (2HHH !c/sec sintetizate de un plasmocit). Sub influenOa cito%inelor produse de limf A, unele 4" pot sN . Sub influenOa cito%inelor produse de limf A, unele 4" pot sN
se diferenOieze Ln plasmocite secretoare de 1g din alte clase (1G$ 71g- se diferenOieze Ln plasmocite secretoare de 1g din alte clase (1G$ 71g-2: 2: 14-) 7 14-) 71g -), 1g -), 1g. 1g.: : A-G beta- 1g!). A-G beta- 1g!).
9lasmocitele rNmPn Ln organele limfoide periferice, iar !c secretaOi pNtrund Ln circulaOia sangvinN. Jnele 9lasmocitele rNmPn Ln organele limfoide periferice, iar !c secretaOi pNtrund Ln circulaOia sangvinN. Jnele
plasmocite migreazN spre mNduva osoasN, continuPnd sN producN !c mult timp (luni, ani), c,iar dupN plasmocite migreazN spre mNduva osoasN, continuPnd sN producN !c mult timp (luni, ani), c,iar dupN
eliminarea !g. 1n caz de infectie a mucoaselor, plasmocitele se vor afla la nivelul mucoaselor (Ln eliminarea !g. 1n caz de infectie a mucoaselor, plasmocitele se vor afla la nivelul mucoaselor (Ln *amina *amina
propria- propria-, producand !c (s1g !) care vor fi transportati la suprafata mucoaselor. , producand !c (s1g !) care vor fi transportati la suprafata mucoaselor.
O parte din 4" activate se transformN Ln celule memorie. 4imf " memorie nu secretN !c, ele circulN prin O parte din 4" activate se transformN Ln celule memorie. 4imf " memorie nu secretN !c, ele circulN prin
sPnge Mi supravieOuiesc mai multe luni sau ani fiind gata sa reacOioneze la o pNtrundere repetatN a !g. sPnge Mi supravieOuiesc mai multe luni sau ani fiind gata sa reacOioneze la o pNtrundere repetatN a !g.
63
). ). E'ectul i E'ectul interac9iun nterac9iunii ii dintre Ag >i Ac dintre Ag >i Ac in vivo in vivo depinde de natura !g Mi de tipul de !c Mi se poate depinde de natura !g Mi de tipul de !c Mi se poate
manifesta prin: manifesta prin:
Opsonizarea Opsonizarea bacteriilor bacteriilor Mi intensificarea fagocitozei Mi intensificarea fagocitozei
!ctivarea complementului pe cale clasicN !ctivarea complementului pe cale clasicN citolizN (inclusiv bacteriolizN) citolizN (inclusiv bacteriolizN)
$eutralizarea to0inelor, enzimelor $eutralizarea to0inelor, enzimelor
1n,ibiOia adeziunii bacteriilor, virusurilor (1g!) 1n,ibiOia adeziunii bacteriilor, virusurilor (1g!)
$eutralizarea virusurilor e0tracelulare $eutralizarea virusurilor e0tracelulare
1mobilizarea bacteriilor si protozoarelor 1mobilizarea bacteriilor si protozoarelor
?itoto0icitatea mediatN celular !c-dependentN (celulele acoperite de !c sunt distruse de celulele ?itoto0icitatea mediatN celular !c-dependentN (celulele acoperite de !c sunt distruse de celulele
=) =)
R:spunsul umoral primar < la primul contact cu Ag R:spunsul umoral primar < la primul contact cu Ag
1 fazN 7 1 fazN 7 de laten% de laten% 7 dureazN )-6 zile, pPnN la apariOia primilor !c. 7 dureazN )-6 zile, pPnN la apariOia primilor !c. 1n acest timp a 1n acest timp are loc recunoaMterea, re loc recunoaMterea,
degradarea !g, diferenOierea A," limfocitelor. degradarea !g, diferenOierea A," limfocitelor.
11 fazN 7 11 fazN 7 logarit(ic% logarit(ic% 7 Aitrul !c creMte, atingPnd ma0 Ln a 1H-1+ zi. 1niOial 7 Aitrul !c creMte, atingPnd ma0 Ln a 1H-1+ zi. 1niOial are loc producerea are loc producerea 1g /, peste )- 1g /, peste )-
+ zile + zile - - 1g- 1g- sau alte izotipuri de 1g (prin comutatie de clasa sub influenta cito%inelor produse de A,) sau alte izotipuri de 1g (prin comutatie de clasa sub influenta cito%inelor produse de A,). .
111 fazN 7 111 fazN 7 de prod'cere (a)i(% a Ac de prod'cere (a)i(% a Ac 7 #urata variazN Ln funcOie de !g. 7 #urata variazN Ln funcOie de !g.
1D fazN 7 1D fazN 7 de d de di(in'a i(in'are a titr'l'i de Ac re a titr'l'i de Ac 3declin4 3declin47 Rn cazul !g proteice 7 Rn cazul !g proteice dureaza dureaza sNptNmPni, !g poliza,aridice sNptNmPni, !g poliza,aridice
7 luni, !g virale 7 ani). 7 luni, !g virale 7 ani).
R:spunsul umoral secundar R:spunsul umoral secundar (la un contact repetat cu acelaMi !g). (la un contact repetat cu acelaMi !g).
.ste asigurat de 4"-memorie .ste asigurat de 4"-memorie
9erioadN de latenON scurtN (ore) 9erioadN de latenON scurtN (ore)
!scensiune rapidN a titrului !c !scensiune rapidN a titrului !c
Aitru ma0im de !c menOinut o duratN mai mare Aitru ma0im de !c menOinut o duratN mai mare
!finitate crescutN a !c faON de !g !finitate crescutN a !c faON de !g
9roducerea anticorpilor 1g - 9roducerea anticorpilor 1g -
Serul sangvin obOinut de la un organism imunizat cu un !g conOine o mare varietate de molecule de !c, Serul sangvin obOinut de la un organism imunizat cu un !g conOine o mare varietate de molecule de !c,
produMi de produMi de diferit diferite clone de 4". !ceMt e clone de 4". !ceMti ia sunt a sunt Ac policlonali Ac policlonali. . Ac (onoclonali Ac (onoclonali sunt absolut identici. Se obOin sunt absolut identici. Se obOin
prin fuzionarea 4" cu o celulN tumoralN. @ibridomul obOinut se multiplicN ca o celulN tumoralN Mi secretN !c prin fuzionarea 4" cu o celulN tumoralN. @ibridomul obOinut se multiplicN ca o celulN tumoralN Mi secretN !c
omogeni, id omogeni, ide entici ntici cu cu "?<. Servesc la detectarea receptorilor de pe suprafaOa celulelor "?<. Servesc la detectarea receptorilor de pe suprafaOa celulelor, tratament etc , tratament etc. .
64
,$. Raspunsul imun celular 3R#&4. Destinatia. ;actorii implicati in declansarea si dezvoltarea R#&.
;azele R#&.
<olul <1? a elimina microbii care pot supravieOui Ln vacuole fagocitare sau Ln citoplasma celulelor <olul <1? a elimina microbii care pot supravieOui Ln vacuole fagocitare sau Ln citoplasma celulelor
infectate. !c infectate. !cest tip de imunitate est tip de imunitate este asigurat de este asigurat de lim'ocitele % lim'ocitele %. .
9rincipalii 9rincipalii e'ectori e'ectori ai <1? ai <1? sunt limfocitele sunt limfocitele % %citoto(ice 3%c4 derivate din lim' %&D1 3%14 citoto(ice 3%c4 derivate din lim' %&D1 3%14 care au care au
capacitatea de a distruge celulele infectate cu virus sau tumorale Mi capacitatea de a distruge celulele infectate cu virus sau tumorale Mi de a de a li liz za macrofag a macrofagele ele infecta infectate te cu bacterii cu bacterii
facultativ facultativ intracelulare. intracelulare. !mbele tipuri de limfocite (A?#3 !mbele tipuri de limfocite (A?#3 naive naive si Ac) poseda A?< si molecule ?#3. si Ac) poseda A?< si molecule ?#3.
Macro'ag Macro'agele ele activa activate te reprezintN alOi efectori ai <1?. . reprezintN alOi efectori ai <1?. .le le sunt atra sunt atrase se Ln focarul infecOios, apoi activa Ln focarul infecOios, apoi activate te, ,
devenind capabil devenind capabile e sN distrugN bacteriile intracelulare. sN distrugN bacteriile intracelulare.
&elulele " >i *" &elulele " >i *" participN de a participN de as semenea la realizarea citoto0icitNOii emenea la realizarea citoto0icitNOii (nu sunt anga;ate imun) (nu sunt anga;ate imun). .
4 4imfocitele A?#)> imfocitele A?#)> participa indirect la dezvoltarea raspunsului imun celular participa indirect la dezvoltarea raspunsului imun celular, , deoarece deoarece Ln urma Ln urma
recunoaMterii !g recunoaMterii !g vor produce un numNr mare de cito%ine care vor acOiona asupra diferitor vor produce un numNr mare de cito%ine care vor acOiona asupra diferitor celule celule: monocite, : monocite,
limfocite A?#3, A?#), celule $=, etc. limfocite A?#3, A?#), celule $=, etc.
Dezvoltarea r:spunsului imun celular/ Dezvoltarea r:spunsului imun celular/
# etapa <!rezentarea Ag L% naPve # etapa <!rezentarea Ag L% naPve. 9rocesul are loc Ln organele limfoide periferice (O49). . 9rocesul are loc Ln organele limfoide periferice (O49).
?9! profesioniste (macrofage, celule dendritice ?9! profesioniste (macrofage, celule dendritice) ) capteaza !g (e0.: celule infectate cu virus sau celule capteaza !g (e0.: celule infectate cu virus sau celule
tumorale) tumorale) fagocitoza fagocitoza unele proteine virale pot fi transferate din fagosome in ?t unele proteine virale pot fi transferate din fagosome in ?t ele vor fi ele vor fi
fragmentate de catre proteasome fragmentate de catre proteasome asamblarea cu moleculele ?/@ 1 asamblarea cu moleculele ?/@ 1 comple0ul peptid/?/@ 1 este scos comple0ul peptid/?/@ 1 este scos
la suprafata ?9! (peste 2+H.HHH comple0e per celula) la suprafata ?9! (peste 2+H.HHH comple0e per celula) ?9! cu limfa sunt transportate in ganglionii ?9! cu limfa sunt transportate in ganglionii
limfatici, unde ele vor fi capabile sa prezinte !g limfocitelor A?#3 nakve. limfatici, unde ele vor fi capabile sa prezinte !g limfocitelor A?#3 nakve.
## etapa < Recunoasterea epitopilor Ag ## etapa < Recunoasterea epitopilor Ag de catre A?< unui 4A ?#3 naiv si activarea lui. de catre A?< unui 4A ?#3 naiv si activarea lui. Lim' %1 naPve Lim' %1 naPve
vor recunoaste peptide asociate cu ?/@ 1 de pe suprafata ?9! care au captat celule infectate cu virus. vor recunoaste peptide asociate cu ?/@ 1 de pe suprafata ?9! care au captat celule infectate cu virus.
.pitopul trebuie sa corespunda cu A?< de pe limfocitul A3, iar ?/@ 1 va recunoaste situsuri de pe ?#3. .pitopul trebuie sa corespunda cu A?< de pe limfocitul A3, iar ?/@ 1 va recunoaste situsuri de pe ?#3.
!ceaste interactiuni, precum si alte legaturi moleculare intre ?9! si limf A3, participa la activarea limf A3 !ceaste interactiuni, precum si alte legaturi moleculare intre ?9! si limf A3, participa la activarea limf A3
nakve (costimulare). ?ito%inele eliberate de ?9! se implica de asemenea. nakve (costimulare). ?ito%inele eliberate de ?9! se implica de asemenea.
### etapa < !roli'erarea lim'ocitelor %1 ### etapa < !roli'erarea lim'ocitelor %1 (e0pansiune (e0pansiunea a clonala) clonala) si di'erentierea lor si di'erentierea lor. . #upa activare, sub #upa activare, sub
influenta unor cito%ine eliberate de limf A,1 (in special 14-2), are loc proliferarea limf A3 si diferentierea lor influenta unor cito%ine eliberate de limf A,1 (in special 14-2), are loc proliferarea limf A3 si diferentierea lor
in in celule e'ectoare %c celule e'ectoare %c, capabile sa lupte cu infectia intracelulara sau celulele tumorale. 9roliferarea incepe , capabile sa lupte cu infectia intracelulara sau celulele tumorale. 9roliferarea incepe
la 2 zile de la activarea limfocitelor Mi se produce rapid (peste o sNptNmPnN dupN infectare pPnN la 1H-2HI la 2 zile de la activarea limfocitelor Mi se produce rapid (peste o sNptNmPnN dupN infectare pPnN la 1H-2HI
din toate limf din O49 pot fi specifice pentru un !g. $ 7 1:1H din toate limf din O49 pot fi specifice pentru un !g. $ 7 1:1H
2 2
). #iferentierea in celule Ac are loc in paralel ). #iferentierea in celule Ac are loc in paralel
cu proliferarea. cu proliferarea.
?elulele efectoare ?elulele efectoare Ac Ac pNrNsesc O49 Mi migreazN spre pNrNsesc O49 Mi migreazN spre tesutul tesutul infec infectat tat, unde, recunoscPnd !g, vor elimina , unde, recunoscPnd !g, vor elimina
infecOia. Jnele limfocite A se diferenOiazN Ln limfocite infecOia. Jnele limfocite A se diferenOiazN Ln limfocite % memorie % memorie, duratN de viaON lungN, inactive funcOional, , duratN de viaON lungN, inactive funcOional,
dar sunt gata sN reacOioneze rapid la o nouN e0poziOie la acelasi microb dar sunt gata sN reacOioneze rapid la o nouN e0poziOie la acelasi microb /rspuns celular secundar-' /rspuns celular secundar-'
#@ #@ etapa < Realizarea e'ectului etapa < Realizarea e'ectului #&. #&.
&itoto(icitatea &itoto(icitatea este rezultatul contactului specific este rezultatul contactului specific direct direct dintre clona de Ac Mi Ointa lor (celule infectate cu dintre clona de Ac Mi Ointa lor (celule infectate cu
virus sau bacterii intracelulare, celule tumorale). ?elulele infectate prezintN pe suprafaOa sa peptide virus sau bacterii intracelulare, celule tumorale). ?elulele infectate prezintN pe suprafaOa sa peptide
antigenice asociate cu moleculele ?/@ 1, fiind recunoscute de cNtre A?< Mi ?# antigenice asociate cu moleculele ?/@ 1, fiind recunoscute de cNtre A?< Mi ?#3 3 de pe limf Ac. de pe limf Ac.
<eacOia citoto0icN: contact membranar dintre Ac Mi celula-OintN <eacOia citoto0icN: contact membranar dintre Ac Mi celula-OintN limfocitele Ac elibereazN perforine care se limfocitele Ac elibereazN perforine care se
insereazN Ln membrana celulei-OintN insereazN Ln membrana celulei-OintN formare pori. 9aralel, limf Ac secretN enzime (granzime) care formare pori. 9aralel, limf Ac secretN enzime (granzime) care
penetreazN Ln ?t celulei penetreazN Ln ?t celulei prin pori prin pori apoptoza ei. apoptoza ei.
1G$ produs si secretat de A,1 este un activator puternic al macrofagelor, stimuland capacitatea lor de a 1G$ produs si secretat de A,1 este un activator puternic al macrofagelor, stimuland capacitatea lor de a
distruge patogeni intracelulari. #e asemenea, cito%inele mentionate activeaza limf Ac si celulele $=, distruge patogeni intracelulari. #e asemenea, cito%inele mentionate activeaza limf Ac si celulele $=,
promoveaza promoveaza proliferarea proliferarea limf A), stimuleaza producerea opsoninelor (intensificarea fagocitozei), activeaza limf A), stimuleaza producerea opsoninelor (intensificarea fagocitozei), activeaza
neutrofilele, stimuleaza cresterea productiei de monocite in maduva osoasa, etc. neutrofilele, stimuleaza cresterea productiei de monocite in maduva osoasa, etc.
65
Memorie imunologica Memorie imunologica 7 ?apacitatea sistemului imun de a elabora raspuns mai rapid, mai intens si mai 7 ?apacitatea sistemului imun de a elabora raspuns mai rapid, mai intens si mai
eficace la intalniri repetate cu acelasi !g. eficace la intalniri repetate cu acelasi !g.
%oleranta %oleranta 7 absenta raspunsului imun la antigene proprii (self). .ste determinata de inactivarea si 7 absenta raspunsului imun la antigene proprii (self). .ste determinata de inactivarea si
eliminarea limfocitelor autoreactive in procesul de maturizare a limfocitelor A si ". eliminarea limfocitelor autoreactive in procesul de maturizare a limfocitelor A si ".
&itokinele &itokinele sunt molecule care permit diferitor celule sN comunice Lntre ele Ln producerea unei reacOii. sunt molecule care permit diferitor celule sN comunice Lntre ele Ln producerea unei reacOii.
?ito%inele reunesc un grup ,eterogen de molecule: interleu%ine (14), limfo%ine, mono%ine, interferoni ?ito%inele reunesc un grup ,eterogen de molecule: interleu%ine (14), limfo%ine, mono%ine, interferoni
(1G$), factori de stimulare a coloniilor (?SG), factori de necrozN a tumorilor (A$G), etc. (1G$), factori de stimulare a coloniilor (?SG), factori de necrozN a tumorilor (A$G), etc.
?ito%inele permit celulelor Sistemului 1mun sN se multiplice Mi sN se diferenOieze (e0.: 14-2 este un factor de ?ito%inele permit celulelor Sistemului 1mun sN se multiplice Mi sN se diferenOieze (e0.: 14-2 este un factor de
creMtere al A4, iar 14-) stimuleazN "4 Mi diferenOierea lor Ln plasmocite producNtoare de 1g .) creMtere al A4, iar 14-) stimuleazN "4 Mi diferenOierea lor Ln plasmocite producNtoare de 1g .)
?ito%inele sunt glicoproteine care acOioneazN asupra celulelor prin intermediul receptorilor membranari, care ?ito%inele sunt glicoproteine care acOioneazN asupra celulelor prin intermediul receptorilor membranari, care
nu sunt Lntotdeauna activi. .0presia lor poate fi indusN de o altN cito%inN (e0.: 14-1 induce receptorul pentru nu sunt Lntotdeauna activi. .0presia lor poate fi indusN de o altN cito%inN (e0.: 14-1 induce receptorul pentru
14-2 pe A Mi "4) . <eceptorii cito%inelor sunt prezente Mi pe alte celule ale organismului. !stfel ele ar putea 14-2 pe A Mi "4) . <eceptorii cito%inelor sunt prezente Mi pe alte celule ale organismului. !stfel ele ar putea
servi la comunicarea Lntre Sistemul 1mun Mi alte sisteme ale organismului, ca S$? Mi sistemul endocrin. servi la comunicarea Lntre Sistemul 1mun Mi alte sisteme ale organismului, ca S$? Mi sistemul endocrin.
66
,). Reactiile de hipersensibilitate 3R?24. De'initie. !articularitatile R?2. &lasi'icarea R?2 in
'unctie de mecanismele imunologice e'ectuate.
@ipersensibilitate 7 raspunsuri imune e0cesive sau anormale, capabile sa provoace leziuni tisulare si @ipersensibilitate 7 raspunsuri imune e0cesive sau anormale, capabile sa provoace leziuni tisulare si
maladii. maladii. !ceste reacOii se pot dezvolta Ln cadrul mecanismelor de apNrare faON de un microb patogen. Rn !ceste reacOii se pot dezvolta Ln cadrul mecanismelor de apNrare faON de un microb patogen. Rn
acelaMi timp, reacOii similare pot fi diri;ate contra substanOelor acelaMi timp, reacOii similare pot fi diri;ate contra substanOelor de origine ne-infectioasa de origine ne-infectioasa' '
9articularitNOile <@S: 9articularitNOile <@S:
<@S sunt specifice de !g/alergen. <@S sunt specifice de !g/alergen.
<@S sunt induse de un contact primar cu !g/alergenul care provoacN rNspunsul imun specific <@S sunt induse de un contact primar cu !g/alergenul care provoacN rNspunsul imun specific
(umoral, celular). (umoral, celular).
<@S sunt declanMate la contacte ulterioare repetate cu acelaMi !g/alergen. <@S sunt declanMate la contacte ulterioare repetate cu acelaMi !g/alergen.
?lasificarea <@S dupN mecanismele imunologice efectuate (-ell, ?oombs) ?lasificarea <@S dupN mecanismele imunologice efectuate (-ell, ?oombs)
@ipersensibilitatea de tipul 1 (reacOii imediate, anafilactice) @ipersensibilitatea de tipul 1 (reacOii imediate, anafilactice)
@ipersensibilitatea de tipul 11 (citolitic-citoto0icN) @ipersensibilitatea de tipul 11 (citolitic-citoto0icN)
@ipersensibilitatea de tipul 111 (prin comple0e imune) @ipersensibilitatea de tipul 111 (prin comple0e imune)
@ipersensibilitatea de tipul 1D (tardivN) @ipersensibilitatea de tipul 1D (tardivN)
@ipersensibilitatea de tipul D (prin auto!c) @ipersensibilitatea de tipul D (prin auto!c)
67
,+. Reactiile de hipersensibilitate de tip # 3imediate ana'ilactice4. ;actorii implicati alergenii.
Ana'ila(ia locala si generala mecanismul reactiilor. Depistarea R?2 de tipul #. &ombaterea reactiilor
ana'ilactice.
<@S imediate mai sunt numite Xalergie( sau Xatopie(. 9ersoanele predispuse la astfel de reactii sunt numite <@S imediate mai sunt numite Xalergie( sau Xatopie(. 9ersoanele predispuse la astfel de reactii sunt numite
Xatopice(. !ntigenele care declanseaza o ,ipersensibilitate imediata sunt calificate ca Xalergeni(. Xatopice(. !ntigenele care declanseaza o ,ipersensibilitate imediata sunt calificate ca Xalergeni(.
/anifestNrile patologice survin timp de 1+-&H min dupN reLntroducerea /anifestNrile patologice survin timp de 1+-&H min dupN reLntroducerea alergenului alergenului Ln organismul Ln organismul
sensibilizat. sensibilizat.
Rn reacOiile anafilactice participN 1g .. Rn reacOiile anafilactice participN 1g .. la persoanele predispuse la alergii intalnirea cu unele !g determina la persoanele predispuse la alergii intalnirea cu unele !g determina
activarea limf A,2 si producerea !c 1g .. activarea limf A,2 si producerea !c 1g .. Giind sintetizate Ln timpul primului contact cu alergenul, 1g. se Giind sintetizate Ln timpul primului contact cu alergenul, 1g. se
fi0eazN pe receptori ai mastocitelor (Ln special din Oesutul con;unctiv sau din mucoase), persistPnd mai multe fi0eazN pe receptori ai mastocitelor (Ln special din Oesutul con;unctiv sau din mucoase), persistPnd mai multe
luni. luni.
4a pNtrunderea repetatN (percutan, prin mucoase, intravenos) antigenul omolog leagN LncruciMat 4a pNtrunderea repetatN (percutan, prin mucoase, intravenos) antigenul omolog leagN LncruciMat
fragmentele Gab ale 1g . vecine fragmentele Gab ale 1g . vecine de pe mastocite de pe mastocite. !ceasta duce la eliberarea din celule a unor mediatori, . !ceasta duce la eliberarea din celule a unor mediatori,
substanOe biologic active (,istaminN, serotoninN, Gactorul de $ecrozN al Aumorilor, prostaglandine, substanOe biologic active (,istaminN, serotoninN, Gactorul de $ecrozN al Aumorilor, prostaglandine,
leucotriene). .le se fi0eazN pe receptorii terminaOiilor nervoase inducPnd contracOia musculaturii leucotriene). .le se fi0eazN pe receptorii terminaOiilor nervoase inducPnd contracOia musculaturii netede netede
( (bronMice, intestinale, uterine bronMice, intestinale, uterine) ), vasodilataOie, creMterea permeabilitNOii vasculare cu edem, reacOie , vasodilataOie, creMterea permeabilitNOii vasculare cu edem, reacOie
urticarianN Ln tegument Mi ,ipersecreOie de mucus la nivelul bronMic. urticarianN Ln tegument Mi ,ipersecreOie de mucus la nivelul bronMic. !ceste reactii survin la cateva !ceste reactii survin la cateva
minute de la reintroducerea !g. minute de la reintroducerea !g.
!lti mediatori ai mastocitelor 7 cito%inele 7 recruteaza, pe parcursul al catorva ore, neutrofile si !lti mediatori ai mastocitelor 7 cito%inele 7 recruteaza, pe parcursul al catorva ore, neutrofile si
eozinofile la nivelul localizarii reactiei. !cest proces inflamator al <@S imediate reprezinta faza tardiva eozinofile la nivelul localizarii reactiei. !cest proces inflamator al <@S imediate reprezinta faza tardiva
a reactiei. .ste responsabila de leziunile tisulare provocate de catre atacurile repetate de a reactiei. .ste responsabila de leziunile tisulare provocate de catre atacurile repetate de
,ipersensibilitate imediata. ,ipersensibilitate imediata.
!nafila0ia generalN (Mocul anafilactic) !nafila0ia generalN (Mocul anafilactic)
.ste cea mai brutalN Mi gravN reacOie declanMatN de un !g/alergen. Se manifestN Ln cPteva secunde dupN .ste cea mai brutalN Mi gravN reacOie declanMatN de un !g/alergen. Se manifestN Ln cPteva secunde dupN
administrarea parenteralN a dozelor mari de !g/alergen cu semne clinice sistemice: urticarie, asfi0ie, administrarea parenteralN a dozelor mari de !g/alergen cu semne clinice sistemice: urticarie, asfi0ie,
colaps circulator Mi Moc. 9oate duce la deces subit. colaps circulator Mi Moc. 9oate duce la deces subit.
Ag responsabile de >ocul ana'ilactic/ Ag responsabile de >ocul ana'ilactic/ medicamente (analgezice, anestetice, !", seruri medicamente (analgezice, anestetice, !", seruri sangvine sangvine de de
animale, enzime), venin de viespi, de albine, alimente. animale, enzime), venin de viespi, de albine, alimente.
!nafila0ia localN (alergenul administrat Ln dozN foarte micN sau depus pe o mucoasN) !nafila0ia localN (alergenul administrat Ln dozN foarte micN sau depus pe o mucoasN)
*a nivelul mucoaselor: *a nivelul mucoaselor: con;unctivita alergicN, rinita, astmul Mi tra,eita spasmodicN (alergeni: polenuri, con;unctivita alergicN, rinita, astmul Mi tra,eita spasmodicN (alergeni: polenuri,
de;ecte de acarieni din praful de casN) de;ecte de acarieni din praful de casN)
5orme cutanate 5orme cutanate: dermatita atopicN Mi urticaria : dermatita atopicN Mi urticaria
1lergia alimentar 1lergia alimentar: manifestNri e0tradigestive (urticarie, edem luinc%e, astm, anafila0ie) Mi digestive : manifestNri e0tradigestive (urticarie, edem luinc%e, astm, anafila0ie) Mi digestive
(diaree, vome) (diaree, vome)
#epistarea <@S tipul 1: #epistarea <@S tipul 1:
4este cutanate 4este cutanate prin aplicarea cutanatN sau administrarea intradermicN a alergenilor. <eacOie pozitivN 7 prin aplicarea cutanatN sau administrarea intradermicN a alergenilor. <eacOie pozitivN 7
peste 1+ min local apare o reacOie eritemo-papuloasN. peste 1+ min local apare o reacOie eritemo-papuloasN.
4este de provocare 4este de provocare 7 se efectueazN la astmatici, prin administrarea alergenului Ln aerozol (pe cale nazalN, 7 se efectueazN la astmatici, prin administrarea alergenului Ln aerozol (pe cale nazalN,
ocularN, oralN) Mi mNsurPnd modificNrile imediate Mi tardive a volumului e0pirat ma0im. ocularN, oralN) Mi mNsurPnd modificNrile imediate Mi tardive a volumului e0pirat ma0im.
3o#area imunoen#imatic sau radioimun a &g E 3o#area imunoen#imatic sau radioimun a &g E
$rincipii de tratament $rincipii de tratament: .vitarea alergenului: #esensibilizarea prin administrarea : .vitarea alergenului: #esensibilizarea prin administrarea repetata a dozelor mici repetata a dozelor mici
de de !g !g, , care induce sinteza !c 1g -: Aratament simptomatic (in,ibitori ai degranulNrii mastocitelor, anti- care induce sinteza !c 1g -: Aratament simptomatic (in,ibitori ai degranulNrii mastocitelor, anti-
,istaminice, etc) ,istaminice, etc)
68
,,. Reactiile de hipersensibilitate de tip ## 3citolitic8citoto(ice4. ;actorii implicati consecintele.
Diagnosticul si combaterea R?2 de tipul ##.
1mplicN !c (1g - sau 1g /) diri;aOi contra unui !g natural sau e0ogen fi0at pe suprafaOa unei celule sau a 1mplicN !c (1g - sau 1g /) diri;aOi contra unui !g natural sau e0ogen fi0at pe suprafaOa unei celule sau a
unui Oesut. Se dezvoltN Ln cPteva minute sau ore. !fecteazN Ln special celulele sPngelui, provocPnd unui Oesut. Se dezvoltN Ln cPteva minute sau ore. !fecteazN Ln special celulele sPngelui, provocPnd
citoliza prin activarea complementului sau prin opsonizare Mi fagocitozN de cNtre macrofage. ?elulele = citoliza prin activarea complementului sau prin opsonizare Mi fagocitozN de cNtre macrofage. ?elulele =
de asemenea pot distruge celulele opsonizate. !ceste mecanisme cauzeazN citopenie. de asemenea pot distruge celulele opsonizate. !ceste mecanisme cauzeazN citopenie.
<eacOii transfuzionale (prezenOa !c anti-,ematii Ln timpul unei transfuzii sanguine poate induce <eacOii transfuzionale (prezenOa !c anti-,ematii Ln timpul unei transfuzii sanguine poate induce
,emolizN intravascularN prin activarea ? pe cale clasicN). ,emolizN intravascularN prin activarea ? pe cale clasicN).
/aladia ,emoliticN perinatalN prin incompatibilitate <,esus. /ama <,- se imunizeazN Ln cursul primei /aladia ,emoliticN perinatalN prin incompatibilitate <,esus. /ama <,- se imunizeazN Ln cursul primei
graviditNOi contra fNtului <,> la trecerea ,ematiilor fetale Ln sPngele matern (la naMtere, Ln timpul unui graviditNOi contra fNtului <,> la trecerea ,ematiilor fetale Ln sPngele matern (la naMtere, Ln timpul unui
avort). 4a o graviditate ulterioarN, mama pre-imunizatN contra factorului <,> poate sintetiza 1g - anti- avort). 4a o graviditate ulterioarN, mama pre-imunizatN contra factorului <,> poate sintetiza 1g - anti-
<,>, dacN fNtul este iarNMi <,>. !ceMti !c pot traversa bariera placentarN Mi liza ,ematiile fNtului la <,>, dacN fNtul este iarNMi <,>. !ceMti !c pot traversa bariera placentarN Mi liza ,ematiile fNtului la
finele graviditNOii, provocPnd o ,emolizN gravN. finele graviditNOii, provocPnd o ,emolizN gravN.
$revenirea $revenirea: administrarea !c anti-<,> tuturor femeilor <,- Ln primele )3 ore de la naMterea unui copil : administrarea !c anti-<,> tuturor femeilor <,- Ln primele )3 ore de la naMterea unui copil
<,> sau a unui avort. !ceMti !c opsonizeazN ,ematiile fetale din sPngele matern Mi provoacN eliminarea <,> sau a unui avort. !ceMti !c opsonizeazN ,ematiile fetale din sPngele matern Mi provoacN eliminarea
lor rapidN. @emoliza imunN de origine medicamentoasN (medicamentul se depune pe membrana lor rapidN. @emoliza imunN de origine medicamentoasN (medicamentul se depune pe membrana
eritrocitarN Mi !c anti-medicament distrug eritrocitele acoperite de acest medicament). ). eritrocitarN Mi !c anti-medicament distrug eritrocitele acoperite de acest medicament). ).
Arombocitopenii Mi granulocitopenii. Arombocitopenii Mi granulocitopenii.
#iagnostic #iagnostic: #epistarea !c contra celulelor (Oesuturilor) implicare: 9rezenOa !c Mi ? Ln leziuni, depistaOi : #epistarea !c contra celulelor (Oesuturilor) implicare: 9rezenOa !c Mi ? Ln leziuni, depistaOi
prin <1G prin <1G
69
,.. Reactiile de hipersensibilitate de tip ### 3mediate de comple(e imune solubile4. ;actorii
implicati. Mecanismul mani'estarile patologice. Depistarea R?2 de tipul ###.
<@S de tipul 111 (mediate de comple0e imune !g-!c solubile) <@S de tipul 111 (mediate de comple0e imune !g-!c solubile)
Rn mod normal ?1 sunt eliminate repede din organism. Rn unele circumstanOe ?1 persistN perioade Rn mod normal ?1 sunt eliminate repede din organism. Rn unele circumstanOe ?1 persistN perioade
Lndelungate. ?auze: Lndelungate. ?auze: 1 1nfecOii cronice: angine streptococice, endocardite bacteriene, ,epatite virale, nfecOii cronice: angine streptococice, endocardite bacteriene, ,epatite virale,
parazitoze, etc parazitoze, etc
`esuturi proprii devenite auto-reactive Ln urma unor procese distructive (e0.: colagenoze) `esuturi proprii devenite auto-reactive Ln urma unor procese distructive (e0.: colagenoze)
1ntroducerea albuminei serice Ln cantitNOi mari (tratament cu seruri imune) 1ntroducerea albuminei serice Ln cantitNOi mari (tratament cu seruri imune)
Mecanis('l: Mecanis('l: ?omple0ele !g-!c solubile activeazN ? Mi determinN leziuni Ln locul formNrii sau ?omple0ele !g-!c solubile activeazN ? Mi determinN leziuni Ln locul formNrii sau
depunerii lor Ln Oesuturi sau pe endoteliul vascular. depunerii lor Ln Oesuturi sau pe endoteliul vascular.
5enomene patologice locale 5enomene patologice locale: reacOia !rt,us, glomerulonefrita, artritN, poliatrerite. Se produc Ln e0ces de : reacOia !rt,us, glomerulonefrita, artritN, poliatrerite. Se produc Ln e0ces de
!c dupN &-1H ore de la contactul cu !g. !c dupN &-1H ore de la contactul cu !g.
5enomene patologice 5enomene patologice generale generale: boala serului (Ln e0ces de !g). : boala serului (Ln e0ces de !g).
Depistarea R?2 de tipul ###/ Depistarea R?2 de tipul ###/ .videnOierea ?1 Ln biopsii tisulare. Se efectueazN utilizPnd <1G, <1. sau .videnOierea ?1 Ln biopsii tisulare. Se efectueazN utilizPnd <1G, <1. sau
!<1: Aitrarea ?omplementului seric (diminuarea titrului) !<1: Aitrarea ?omplementului seric (diminuarea titrului)
70
,0. Reactiile de hipersensibilitate de tip #@ 3mediate celular tardive4. %ipurile. ;actorii implicati
alergenii. Depistarea R?2 de tipul #@.
<@S de tipul 1D (mediate celular, tardive, LntPrziate) <@S de tipul 1D (mediate celular, tardive, LntPrziate)
Sunt determinate de limfocite A ?#3 (Ac) sau A?#) (A,1) activate la contactul secundar cu !g Sunt determinate de limfocite A ?#3 (Ac) sau A?#) (A,1) activate la contactul secundar cu !g
sensibilizant. sensibilizant.
Sunt cunoscute & modele de ,ipersensibilitate tardivN: @ipersensibilitatea tuberculinicN: <eacOia Sunt cunoscute & modele de ,ipersensibilitate tardivN: @ipersensibilitatea tuberculinicN: <eacOia
granulomatoasN: #ermatitele de contact granulomatoasN: #ermatitele de contact
Fipersensibilitatea tuberculinic Fipersensibilitatea tuberculinic este indusN de infecOii bacteriene, virale, fungice sau parazitare, prin este indusN de infecOii bacteriene, virale, fungice sau parazitare, prin
vaccinare cu vaccinuri vii atenuate sau cu proteine fi0ate pe un ad;uvant complet. vaccinare cu vaccinuri vii atenuate sau cu proteine fi0ate pe un ad;uvant complet.
9Ntrunderea repetatN a !g activeazN limdocitele A,1 specifice de acest !g, ducPnd la activarea Ac Mi 9Ntrunderea repetatN a !g activeazN limdocitele A,1 specifice de acest !g, ducPnd la activarea Ac Mi
eliberarea unor cito%ine, responsabile de acumularea localN a celulelor mononucleate cu apariOia eliberarea unor cito%ine, responsabile de acumularea localN a celulelor mononucleate cu apariOia
eritemului Mi formarea unui infiltrat, Ln unele cazuri c,iar Mi necrozN. 4eziunea apare peste )3 ore Mi eritemului Mi formarea unui infiltrat, Ln unele cazuri c,iar Mi necrozN. 4eziunea apare peste )3 ore Mi
dispare Ln &-+ zile. dispare Ln &-+ zile.
Fipersensibilitatea granulomatoas Fipersensibilitatea granulomatoas apare Ln cursul sensibilizNrii cu substanOe insolubile sau greu apare Ln cursul sensibilizNrii cu substanOe insolubile sau greu
digerabile (constituienOii unor paraziOi, compuMi lipoidici ai micobacteriilor, brucelelor, etc). Rn aceste digerabile (constituienOii unor paraziOi, compuMi lipoidici ai micobacteriilor, brucelelor, etc). Rn aceste
cazuri <@S se prelungeMte Mi se manifestN prin formarea, Ln cPteva sNptNmPni sau luni, a unui granulom. cazuri <@S se prelungeMte Mi se manifestN prin formarea, Ln cPteva sNptNmPni sau luni, a unui granulom.
Rn componenOa granulomului se disting & zone: centralN, din celule epitelioide, intermediarN 7 din Rn componenOa granulomului se disting & zone: centralN, din celule epitelioide, intermediarN 7 din
limfocite Mi fibroblaste Mi perifericN 7 din leucocite 9/$, limfocite " Mi plasmocite. -ranulomul poate fi limfocite Mi fibroblaste Mi perifericN 7 din leucocite 9/$, limfocite " Mi plasmocite. -ranulomul poate fi
supus fibrozei Mi calcifierii, persistPnd mai mulOi ani. supus fibrozei Mi calcifierii, persistPnd mai mulOi ani.
Fipersensibilitatea de contact Fipersensibilitatea de contact este determinatN de ,aptene (metale grele - $i, ?r, substanOe c,imice 7 este determinatN de ,aptene (metale grele - $i, ?r, substanOe c,imice 7
cauciuc, clei, pesticide, vopsele, produse cosmetice, medicamente). cauciuc, clei, pesticide, vopsele, produse cosmetice, medicamente).
!plicate percutan !plicate percutan se combinN cu proteinele membranare, Ln special ale celulelor 4anger,ans din se combinN cu proteinele membranare, Ln special ale celulelor 4anger,ans din
epidermN. !ceasta duce la e0pansiunea clonalN a limfocitelor A?#3>. 4a contacte repetate cu aceeaMi epidermN. !ceasta duce la e0pansiunea clonalN a limfocitelor A?#3>. 4a contacte repetate cu aceeaMi
,aptenN, cito%inele eliberate de limfocitele activate determinN infiltrarea celularN a glandelor sudoripare, ,aptenN, cito%inele eliberate de limfocitele activate determinN infiltrarea celularN a glandelor sudoripare,
sebacee, a foliculilor piloMi, a epidermei. 9este )3-62 ore local se observN eritem, edem Mi formarea sebacee, a foliculilor piloMi, a epidermei. 9este )3-62 ore local se observN eritem, edem Mi formarea
veziculelor. veziculelor.
E(plorarea hipersensibilit:9ii tardive/ E(plorarea hipersensibilit:9ii tardive/
% e s t e c u t a n a t e 3in vivo4 % e s t e c u t a n a t e 3in vivo4
3ermatitele de contact 3ermatitele de contact se depisteazN prin aplicarea cutanatN a ,aptenelor Mi e0aminarea eritemului, se depisteazN prin aplicarea cutanatN a ,aptenelor Mi e0aminarea eritemului,
infiltratului cutanat Mi a veziculelor apNrute peste )3 ore. infiltratului cutanat Mi a veziculelor apNrute peste )3 ore.
Fipersensibilitatea tuberculinic Fipersensibilitatea tuberculinic se e0ploreazN prin introducerea intradermicN a se e0ploreazN prin introducerea intradermicN a alergenilor microbieni: alergenilor microbieni:
tuberculina (derivat proteic al unei culturi de tuberculina (derivat proteic al unei culturi de M!cobacterium tuberculosis M!cobacterium tuberculosis), brucelina, tularina, ), brucelina, tularina,
antra0ina, dizenterina, etc. 9este )3 ore se mNsoarN diametrul eritemului Mi induraOiei. <eacOia pozitivN antra0ina, dizenterina, etc. 9este )3 ore se mNsoarN diametrul eritemului Mi induraOiei. <eacOia pozitivN
denotN cN organismul a fost Ln contact cu alergenul (infecOie anterioarN sau actualN, vaccinare) Mi cN denotN cN organismul a fost Ln contact cu alergenul (infecOie anterioarN sau actualN, vaccinare) Mi cN
acesta persistN Ln macrofagele organismului. 9entru confirmarea maladiei sunt necesare investigaOii acesta persistN Ln macrofagele organismului. 9entru confirmarea maladiei sunt necesare investigaOii
suplimentare. suplimentare.
% e s t e i n v i t r o % e s t e i n v i t r o
4estul de transformare limfoblastic 4estul de transformare limfoblastic (limfocitele unei persoane cu ,ipersensibilitate tardivN cultivate in (limfocitele unei persoane cu ,ipersensibilitate tardivN cultivate in
vitro Ln prezenOa !g /alergenului suportN o transformare blasticN cu proliferare ulterioarN). vitro Ln prezenOa !g /alergenului suportN o transformare blasticN cu proliferare ulterioarN).
4estul de inhibi"ie a migrrii leucocitelor 4estul de inhibi"ie a migrrii leucocitelor (activarea limfocitelor A de cNtre !g specifice duce la secreOia (activarea limfocitelor A de cNtre !g specifice duce la secreOia
cito%inelor care in,ibN migrarea leucocitelor) cito%inelor care in,ibN migrarea leucocitelor)
71
,1. #munizarea arti'iciala activa. @accinurile. &aracteristica imunitatii postvaccinale. @accinarea
primara si de rapel. &erintele 'ata de vaccinuri. *otiuni de vaccinoterapie si vaccinopro'ila(ie.
9revenirea maladiilor infecOioase depinde de controlul (sau eliminarea) sursei de infecOie (aceasta prevede
Lntreruperea lanOului de transmitere) Mi ridicarea rezistenOei individuale (utilizarea apei potabile, alimentaOie
sNnNtoasN, respectarea igienei personale, etc.). ?ea mai eficace strategie 7 imunizarea arti'icial:.
;ormele imuniz:rii arti'iciale/
- 1munizare activN 7 prin administrarea Ln organism a unor !g microbiene (vaccinuri)
- 1munizare pasivN 7 bazatN pe Lntroducerea Ln organism a unor preparate ce conOin !c specifici
$('noprofila)ia 7 o metodN specificN de prevenire colectivN sau individualN a maladiilor
infecOioase, ce are la bazN crearea imunitNOii artificiale specifice.
$('noterapia 7 metode specifice de tratament prin intermediul vaccinurilor, serurilor imune, etc.
@accinurile sunt produse biologice cu proprietNOi de imunogen, constituite din microorganisme vii sau
omorPte, din componentele lor sau din to0ine modificate. Giind administrate la om sau animale induc o
imunitate artificialN activN 7 1!! - (umoralN, celularN, mi0tN) fNrN sN provoace efecte nocive. 1munitatea
postvaccinalN (1!!) se instaureazN relativ lent, la 1+-2H zile de la ultima inoculare, Mi dureazN timp variabil
(luni-ani-toatN viaOa).
0accinarea primar (de bazN) conferN organismului memorie imunologicN. 0accinrile de rapel
/revaccinarea- se utilizeazN pentru stimularea unui rNspuns imun secundar, mai rapid si mai intens
&alit:9ile unui vaccin ideal/ 1munogenitate LnaltN: 4ipsit de efecte secundare: JMor disponibil: Stabil :
1eftin: Simplu la administrare Mi eficace (sN creeze imunitate stabilN de lungN duratN)
E'icien9a vaccin:rii depinde de/ ?alitNOile imunogene ale vaccinului: #urata persistenOei vaccinului Ln
organism: ?apacitatea organismului vaccinat de a elabora rNspuns imun eficient.
&lasi'icarea vaccinurilor/ A < ! # 1 ` 1 O $ ! 4 . (clasice) - ?orpusculare (vii atenuate, inactivate),
Subunitare (vaccinuri c,imice, anato0inele). # . 9 . < S 9 . ? A 1 D ^ 7 Sintetice, <ibosomale, !nti-
adezive, <ecombinante, Daccinuri ,ibride, Daccinuri nucleotidice.
72
,5. @accinurile vii atenuate. Obtinerea avantaKele si dezavantaKele vaccinurilor vii. E(emple.
@accinurile vii atenuate reprezintN tulpini de bacterii sau virusuri vii cu virulenOa redusN, dar cu capacitate
imunogenN pNstratN.
&:ile de ob9inere/ 1' elec"ia tulpinilor naturale cu virulen"a redus , Daccinul . (contra tifosului
e0antematic): Daccinul .D (antipestos): Daccinul "rucella $18 (antibrucelos). B' Ktili#area mi/o 2nrudite
genetic, avirulente pentru specia uman - (e0.: virusul vacciniei utilizat Ln profila0ia variolei)
C' 1tenuarea diri%at a virulen"ei prin:
- Gactori fizici (cultivarea la tZ neadecvate 7 vaccinul anti-antra0 ()2Z ?), vaccinul anti-pestos (12Z ?))
- ?ultivarea Ln prezenOa unor compuMi c,imici nefavorabili (e0.: "?- 7 obOinut de ?almette Mi -uerin
prin cultivarea tulpinii de M!cobacterium bovis timp de 1& ani pe medii cu bilN)
- 9rin factori biologici 7 pasa;e multiple pe animale sau pe culturi celulare (9asteur a efectuat 1&&
pasa;e a suspensiei de creier de la cPine turbat intracerebral iepurilor, obOinPnd un virus atenuat)
- 9rin inginerie genetica (inactivarea genelor de patogenitate - mutaOii la nivelul genelor de patogenitate)
!lte vaccinuri vii atenuate: anti,tularemic, anti,poliomielitic, anti,gripal, anti,ru%eolos, anti,rubeolic, anti,
parotidit epidemic, etc'
AvantaKele vaccinurilor vii: 1munogenitate LnaltN, o inoculare unicN induce imunitate solidN Mi de lungN
duratN: Se administreazN pe cale naturalN (intranazal, per os, percutan, etc): 1nduce imunitate localN Mi
generalN
DezavantaKe/ 9ot provoca complicaOii postvaccinale (accidente alergice, efect teratogen): <evenirea la
forma virulentN cu riscul bolii infecOioase induse (e0.: poliomielitN paraliticN, etc): 9ericol de inducere a
maladiei la persoane cu imunodeficienOe ("?--ita, etc): /ultiple contraindicaOii: #uratN de pNstrare limitatN.
73
.6. @accinurile inactivate 3omorate4. Obtinerea avantaKele si dezavantaKele vaccinurilor
inactivate. E(emple. Autovaccinul utilizarea practica.
@accinurile inactivate (omorPte) constau din culturi bacteriene sau virale Lnalt virulente inactivate prin
cNldurN (2HZ ? 7 1 orN), prin agenOi c,imici (formalde,idN, fenol, acetonN), radiaOii, ultrasunet, etc. Exemple
de vaccinuri inactivate: anti,tifoidic, anti,di#enteric, anti,choleric, anti,pertusic, anti,stafilococic, anti,
gripal, anti,poliomielitic, etc'
Autovaccinul este un vaccin inactivat preparat din tulpina microbianN izolatN de la un bolnav Mi inoculat
aceluiaMi bolnav pentru stimularea imunitNOii specifice. !utovaccinul este indicat pacienOilor care suferN de
procese cronice: stafilodermii, streptodermii, candidoze, dizenterie cronica, etc.
AvantaKele vaccinurilor inactivate: .0clud riscul infecOiei post-vaccinale: Stabile la pNstrare.
DezavantaKe/ 1munogenitate redusN (sunt necesare inoculNri repetate): #uratN limitatN a imunitNOii 2 7 12
luni: .ficacitate variabilN: $ecesitatea unei concentraOii mari de !g: !dministrarea prin in;ecOii (stimuleazN
slab sau deloc imunitatea localN).
Obtinere/ 1. Se izoleaza din prelevatul d ela bolnav bacteria cu semnificatie clinica
2. Se obtine cultura pura si se identifica bacteria izolata
&. Se replica abundant cultura pe geloza nutritive si geloza sange si peste noapte la &6 grade.
). Se e0trage cu pipeta 9asteur in solutie salina izotona fara a include impuritatile, Se a;usteaza
densitate.
+. Se inactiveaza suspensia in baie de apa 2H grade o ora.
2. Se controleaza sterilitatea prin replicare in bulion ) zile &6 grade, apoi se insamanteaza pe placa.
6. Se adauga fenol pt conservative. Si se elibereaza strict aseptic cu numele pacientului varsta etc.
74
.1. @accinurile subunitare 3'ragmentate chimice4 si anato(inele. Obtinerea avantaKele si
dezavantaKele vaccinurilor subunitare. *otiune de adKuvant. @accinurile adsorbite.
@accinurile subunitare 3acelulare chimice4 constau din componente antigenice ma;ore, capabile sN inducN
un rNspuns imun protector, e0trase prin diferite metode din celulele bacteriene (digestie enzimaticN, ,idrolizN
cu acidul tricloracetic, etc). Ex': vaccinul anti,pneumococic, anti,meningococic, anti,hemofilus /con"in
poli#aharide capsulare-, etc'
!nato0inele sunt vaccinuri subunitare obOinute din e0oto0ine bacteriene.
Etapele de ob9inere a anato(inelor/
1. ?ultivarea tulpinii to0igene Ln mediu lic,id
2. Separarea e0oto0inei prin filtrare
&. Aratarea cu formol H,&-H,) I timp de &-) sNptNmPni la &8-)HZ ?. Ao0inele pierd to0icitatea, dar LMi
pNstreazN capacitatea imunogenN
). 9urificarea anato0inei (salinizare cu sNruri de amoniu, precipitare cu alcool...)
+. ?oncentrarea
2. #eterminarea puterii anato0inei Ln <$ (floculare) cu seruri antito0ice specifice
6. !nato0inele se utilizeazN Ln profila0ia specificN a infecOiilor cauzate de mi/o to0igene stimulPnd
producerea antito0inelor.
Exemple de anatoxine: difteric, tetanic, gangrenoas, botulinic, holeric, stafilococic, etc'
AvantaKele vaccinurilor subunitare/ sunt lipsite de efecte secundare: stabilitate la pNstrare
DezavantaKe/ imunogenitate redusN, necesitatea inoculNrilor repetate
9entru sporirea imunogenitNOii vaccinurilor inactivate Mi subunitare se utilizeazN substanOe speciale -
adKuvan9i.
1. !d;uvanOii minerali (,idro0idul de !l, fosfatul de ?a, emulsii uleioase) genereazN o reacOie
inflamatoare care reOine eliminarea !g Mi favorizeazN prezentarea lui limfocitelor A
11. !d;uvanOii biologici (unele bacterii: Bordetella pertussis, Cor!nebacterium parvum, M!cobacterium
tuberculosis, sau componente bacteriene ex' ribosomi bacterieni ) induc e0presia moleculelor de
co-stimulare pe suprafata ?9!, stimuland aceste celule sa secrete cito%ine care vor activa limfocitele
A.
@accinuri adsorbite (deponente, con;ugate) 7 au !g fi0ate pe ad;uvanOi (!#, !#A, !#A9, etc)
75
.$. #munizarea arti'iciala pasiva caracteristica. !reparatele biologice cu anticorpi tipurile
cerintele 'ata de ele.
#munizarea arti'icial: pasiv: se realizeazN cu preparate biologice ce conOin !c (seruri imune, 1g, gamma-
globuline, etc), utilizate cu scop de seroterapie sau seroprofila0ie. 1munitatea artificialN pasivN se instaleazN
imediat dupN administrarea preparatului, fiind limitatN Ln timp (ma0. & sNptNmPni). #in momentul Ln care !c
e0ogeni sunt eliminaOi, organismul redevine receptiv la infecOie.
2erurile imune sunt preparate biologice ce conOin !c specifici faON de diferiOi agenOi patogeni Mi produse ale
acestora.
#upN provenienON e0istN:
1. 2eruri imune omologe 8 #e la convalescenOi: #e la voluntari imunizaOi activ (seruri
,iperimune, specifice): #in sPngele donatorilor Mi sPnge placentar (seruri standarde, normale)
$. 2eruri imune heterologe, obOinute prin ,iperimunizarea animalelor (cai, cNmile, lame)
- Dup: modul de ac9iune se disting/
1. Seruri antibacteriene (anti-meningococic, anti-antra0), ridicN sensibilitatea bacteriilor la
acOiunea fagocitelor Mi complementului. Se dozeazN Ln ml (seruri netitrate)
2. Seruri antivirale (e0.: ser anti-rabic). $eutralizeazN infecOiozitatea virusurilor.
&.Seruri antito0ice (anti-difteric, anti-tetanic, anti-botulinic, etc). $eutralizeazN e0oto0inele
bacteriene (bloc,eazN fi0area de receptorii celulari). !ctivitatea lor este apreciatN prin titrare Mi
mNsuratN Ln J! (J1).
). Seruri mi0te (e0.: antigangrenos)
+er'rile i('ne native conOin pe lPngN 1g Mi alte proteine ale sPngelui (albumine) responsabile de reacOii
alergice. +er'rile i('ne p'rificate ,i concentrate sunt lipsite de albumine, care sunt eliminate prin
procedee speciale (precipitare cu sulfat de amoniu, prin digestie enzimaticN, electroforezN)
$('noglo*'linele /gamma,globulinele-' Se obOin din seruri omologe rafinate prin procedee care e0trag
numai gamma-globulinele Mi realizeazN o concentraOie a 1g de 1+-2H ori faON de serul nativ. $g nor(ale sunt
e0trase din amestecuri de plasmN de la sute-mii de donatori sau sPnge placentar. Se utilizeazN Ln
seroprofila0ia ru;eolei, ,epatitei ! Mi Ln terapia pacienOilor cu deficit umoral primar. #g -iperi('ne
/specifice- se obOin din seruri de convalescenOi sau ale persoanelor imunizate (1g anti-antra0, 1g anti-
leptospirozicN)
&erin9ele 'a9: de preparatele biologice ce con9in Ac/ Sterilitate: 1nofensivitate: !pirogenitate : !viditate
LnaltN: !ctivitate de lungN duratN.
.). &lasi'icarea serurilor imune curative dupa provenienta si modul de actiune. &aracteristica lor
avantaKele si dezavantaKele serurilor omoloage si heteroloage.
76
.+. Btilizarea practica a preparatelor biologice cu anticorpi. Modul de administrare reactiile
adverse si prevenirea lor.
Serurile antibacteriene Mi antivirale se aplicN contra unei serii de boli sub formN de globuline Mi
imunoglobuline (gama-globuline): contra antra0ului, pestei, variolei, rabiei, ru;eolei, poliomielitei, ,epatitei
!, scarlatinei etc. Serurile antito0ice sunt utilizate contra difteriei, botulismului, tetanusului, contra infecOiei
anaerobe, antidotul catre veninul de Marpe.
1munoglobulinele din sLngele uman se folosesc Ln scopuri profilactice contra ru;eolei, poliomielitei, tusei
convulsive, ,epatitei !, parotiditei epidemice, varicelei, scarlatinei, variolei Mi altor infecOii.
Modul de administrare
- Serurile imune omologe, 1g se administreazN Ln dozN unicN fNrN precauOii
- Serurile ,eterologe, administrate parenteral, pot provoca reacOii adverse (reacOii anafilactice, boala
serului, febrN).
Cau#a: albuminele se comportN ca un alergen
?ombaterea reacOiilor serice:
L' Ktili#area serurilor imune purificate .i concentrate
;' Ktili#area &g /gamma,globulinelor-
&. 1namne#a pentru recunoaMterea unei eventuale stNri de sensibilizare
Efectuarea testrii pentru depistarea sensibilitNOii la serul ,eterolog. Rn acest scop se utilizeazN testul
intradermic cu H,1 ml din diluOia 1:1HH a serului prescris.
#acN testul este negativ (peste 2H-&H minute reacOie localN pPnN la 8 mm) se Lntroduce subcutan a doua dozN
de H,1-H,+ ml de ser nediluat. 9este &H-2H minute Ln lipsa reacOiei se recurge la Lntroducerea Lntregii doze
curative.
#acN testul este pozitiv (reacOie localN peste 1H mm) e0istN pericolul reacOiilor alergice. Rn acest caz se
recurge la metoda de desensibilizare acutN, propusN de Cesredca. .a constN Ln administrarea repetatN, la
interval de 2H min., a dozelor crescPnde din serul respectiv, la Lnceput diluat 1:1HH subcutan, trecPndu-se
treptat la ser nediluat intramuscular.
/ecanismul: la Lntroducerea dozelor mici de ser se evitN acumularea cantitNOilor mari de substanOe biologic-
active (,istaminN, serotoninN, bradi%ininN, etc), responsabile de declanMarea anafila0iei.
Rn caz de necesitate administrarea serului va fi LnsoOitN de administrarea preparatelor anti-,istaminice sau
serul va fi administrat sub narcozN (scoaterea din funcOie a scoarOei cerebrale).
77
.,. Rectiile antigen 3Ag4 < anticorp 3Ac4 in vitro. &aracteristica legaturii Ag8Ac. ;azele
interactiunii Ag8Ac. Aplicarea practica a reactiilor serologice. 2erurile imune diagnostice
diagnosticurile/ obtinerea aplicarea practica.
Studiul Mi aprecierea imunitNOii poate fi efectuatN prin intermediul diferitor teste realizate Studiul Mi aprecierea imunitNOii poate fi efectuatN prin intermediul diferitor teste realizate in vitro in vitro sau sau in in
vivo vivo (reacOii imunologice). (reacOii imunologice).
9entru aprecierea rNspunsului imun umoral se studiazN interacOiunea dintre !g Mi !c, iar pentru 9entru aprecierea rNspunsului imun umoral se studiazN interacOiunea dintre !g Mi !c, iar pentru
aprecierea imunitNOii celulare se determinN numNrul total de limfocite, subclasele limfocitelor A, se aprecierea imunitNOii celulare se determinN numNrul total de limfocite, subclasele limfocitelor A, se
evalueazN cito%inele, etc. evalueazN cito%inele, etc.
R.AC R.AC/ /$ $$0. $0. A12$G.1-A12$CORP in vitro !R.AC A12$G.1-A12$CORP in vitro !R.AC/ /$ $$0. $0. +.RO0OG$ +.RO0OG$C C.# .#
< <eac eacO Oi ia a !g-!c est !g-!c este e d determinatN de eterminatN de interac interacO Oi iu un nea ea specifi specificN cN dintre epitop dintre epitopii ii ! !nti ntig genului enului Mi Mi paratop paratopii ii
! !nti ntic corpilor orpilor. . Rn acest proces intervin patru Rn acest proces intervin patru t ti ip puri uri de l de legNturi egNturi: l : legNturi de egNturi de , ,i idrogen, l drogen, legNturi egNturi electrostati electrostatic ce, e,
for forO Oe ele le Dan der aaals Dan der aaals Mi Mi l legNturi egNturi , ,i idro drof fobe. obe.
4egNtura 4egNtura 1g,1c a 1g,1c are re tr tre ei caracteristi i caracteristici ci: est : este e exotermi exotermic c, specifi , specific c .i .i reversib reversibi il l ' '
1 1finit finitat ate ea a un unui ui !c p !c pentru entru un un !g specifi !g specific c caracteri caracteriz ze eazN azN intensit intensitat ate ea a for for" "e elor lor de l de legtur egtur a a complex complexului ului
1g,1c' 1g,1c' . .a a depinde de c depinde de complementarit omplementaritat ate ea a steri stericN cN di dintre paratop ntre paratop Mi Mi epitop epitop. .
1 1vidit viditat ate ea a u un nui ui !c p !c pentru un entru un !g specifi !g specific c reprezint reprezintN N rapidit rapiditat ate ea a apari apari" "i iei ei manifestrii manifestrii reac reac" "i iei ei 1g,1c 1g,1c
( (precipita precipitare re, aglutina , aglutinare, etc.) re, etc.). . . .a a dep depi ind nde e de constant de constanta a d de e asoci asociere ere, de , de v valen alenOa Oa !c, d !c, de e n nu um mN Nr rul ul d de e epitop epitopi i, ,
de temperatur de temperaturN N, d , de e p@, de for p@, de forOa Oa ioni ionicN cN a a m mediului ediului. .
Jn paratop se Jn paratop se poate poate combina combina cu cu un un singur singur epitop, epitop, numit numit Xspecifi Xspecific c(. (. !stfel !stfel, , dacN este dacN este c cu un noscut oscut un unul ul d din in
element elementele ele reac reacO Oi iei ei - !g - !g sau sau !c, p !c, poa oat te fi e fi identifi identificat cat celNlalt. celNlalt.
<eacOiile !c-!c (reacOiile serologice) au douN direcOii de aplicare practicN: <eacOiile !c-!c (reacOiile serologice) au douN direcOii de aplicare practicN:
2 2eroidentifica eroidentificare: re: 3 3etect etectarea area .i .i do do# #a ar re ea a 1g 1g / /element element necunoscut necunoscut , , tulpin tulpini i microbiene microbiene i#olate din diferite i#olate din diferite
prelevate- prelevate- cu a%utorul cu a%utorul 1c specifi 1c specifici cunoscu"i ci cunoscu"i' '
9o 9ot t fi fi utili utilizate zate d douN ouN sur surs se e d de e !c: !c: 1c monoclon 1c monoclonali ali, , absolut absolut omogen omogeni, dar care i, dar care rec recu un no os sc c doar un singur doar un singur
epitop epitop Mi Mi 1c pol 1c poli iclon clonali ali, , ce se ce se con conOin Oin Ln Ln seruri imune ( seruri imune (antiseruri antiseruri) ), , care care perm permi it l t legNturi egNturi de avidit de aviditat ate e LnaltN LnaltN
cu cu !g. !g.
Serurile imune se obOin Serurile imune se obOin prin prin in;ecta in;ectarea rea l la un animal de laborator a un animal de laborator a a antigene antigenelor lor c cun uno osc scu ute te. . #upN o #upN o
perioadN de perioadN de t ti imp, seru mp, serul l animalu animalului lui va va con conO Oi in ne anticorp e anticorpi i contr contra a ace aces stor tor antigene. antigene. #ar natura e0actN a !c #ar natura e0actN a !c
din acest ser nu poate fi cunoscutN cu e0actitate (!c policlonali) din acest ser nu poate fi cunoscutN cu e0actitate (!c policlonali). . S Specificit pecificitat ate ea a seru serului lui trebuie sN fie trebuie sN fie
permanent controlatN Mi permanent controlatN Mi !c !c nedoriOi trebuie sN fie nedoriOi trebuie sN fie elimin eliminaOi aOi pr prin in adsor adsorbO bOi ie e. .
+ +erodiagnostic erodiagnostic: : 3 3etect etectarea area .i .i titra titrar re ea a 1c 1c din serul bolnavilor din serul bolnavilor /component necunoscut- fa" de u /component necunoscut- fa" de un 1g n 1g
specifi specific c c cun uno oscut scut / /con"inut 2n diagnosticuri con"inut 2n diagnosticuri- -' '
Jnele Jnele reac reacO Oi ii i !g-!c se manifest !g-!c se manifestN N direct direct Mi pot fi Mi pot fi observat observate e de e0perimentat de e0perimentato or: r: de de e0empl e0emplu u precipita precipitarea rea
sa sau u aglutina aglutinarea rea comple0e comple0elor lor !g-!c !g-!c, , l li#a i#a unor celule purtNtoare de !g pe membrana lor unor celule purtNtoare de !g pe membrana lor (,emol (,emolizN izN, ,
bacteriol bacteriolizN izN, etc). , etc).
!lte !lte reac reacO Oi ii i !g-!c n !g-!c nu u se vi se viz zuali ualiz ze eazN azN Xspontan( in vitro. Xspontan( in vitro. Rn acest caz se va Rn acest caz se va recur recurge la ge la niMte niMte artific artificii ii
e0perimenta e0perimentale, cum ar fi utilizarea le, cum ar fi utilizarea !c Xmar !c XmarcaOi caOi(: (:
!c mar !c marcaOi caOi cu cu un fluorocrom: un fluorocrom: imunofluorescen imunofluorescen"a "a' '
!c mar !c marcaOi caOi cu cu un i un iz zotop radioactiv: otop radioactiv: anali#a radio,imun anali#a radio,imun . .
!c mar !c marcaOi caOi cu o cu o enz enzi im mN N: : anali#a imunoen# anali#a imunoen#i imati matic c. .
1$A.<!?`1 1$A.<!?`1J$ J$.! .! !$A1-.$-!$A1?O<9 !$A1-.$-!$A1?O<9
;aza speci'ic: ;aza speci'ic:: are loc interacOiunea dintre !g Mi !c specific coresp : are loc interacOiunea dintre !g Mi !c specific corespu unzNtor nzNtor. . .ste .ste un un f fenomen rapid, enomen rapid,
invi inviz zib ibi il, comun l, comun pentru pentru to toate ate reac reacO Oi iile ile !g-!c. !g-!c. #ecurge la temperatura de &6 ?, Ln prezenOa unui electrolit #ecurge la temperatura de &6 ?, Ln prezenOa unui electrolit
(sol. fiziologicN). (sol. fiziologicN).
;aza nespeci'ic: ;aza nespeci'ic: vi viz zib ibi il lN N a uniunii !g-!c, se manifestN prin a uniunii !g-!c, se manifestN prin precipit precipitar are e, , aglutina aglutinare re, , lizN, etc lizN, etc - - fenomene fenomene
determinate de anumite condiOii (valenOa !c, dimensiunile !g, etc). determinate de anumite condiOii (valenOa !c, dimensiunile !g, etc).
78
... Reactia de aglutinare 3RA4. &omponentele mecanismul. Reactiile de aglutinare directa 3pe
lama in tuburi4. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiilor. Aplicarea practica.
<.!?`1! #. !-4JA1$!<. <.!?`1! #. !-4JA1$!<.
#in latinN #in latinN agglutinatio , 2ncleiere agglutinatio , 2ncleiere
<eacOia !g-!c se poate manifesta prin <eacOia !g-!c se poate manifesta prin aglutinare aglutinare atunci cPnd determinantele antigenice sunt purtate de atunci cPnd determinantele antigenice sunt purtate de
particule 'igurate particule 'igurate (!g insolubile, corpusculare), iar (!g insolubile, corpusculare), iar Ac Ac specifici sunt specifici sunt comple9i comple9i (cel puOin bivalenOi). (cel puOin bivalenOi).
!glutinarea este determinatN de formarea unei reOele Lntre !g Mi !c, ce permite apropierea unui numNr !glutinarea este determinatN de formarea unei reOele Lntre !g Mi !c, ce permite apropierea unui numNr
suficient de particule figurate pentru a constitui aglutinate vizibile cu oc,iul liber. !c 1g/ cu 1H epitopi suficient de particule figurate pentru a constitui aglutinate vizibile cu oc,iul liber. !c 1g/ cu 1H epitopi
potenOiali aglutineazN mai activ decPt !c 1g-. potenOiali aglutineazN mai activ decPt !c 1g-.
&lasi'icarea reac9iilor de aglutinare &lasi'icarea reac9iilor de aglutinare
!glutinare X !glutinare Xactiv: activ:( sau X ( sau Xdirect: direct:(, Ln care particula figuratN (!g corpuscular) este el LnsuMi purtNtor de (, Ln care particula figuratN (!g corpuscular) este el LnsuMi purtNtor de
determinante antigenice specifice (,ematii, leucocite, trombocite, spermatozoizi, bacterii) determinante antigenice specifice (,ematii, leucocite, trombocite, spermatozoizi, bacterii)
!glutinare X !glutinare Xpasiv: pasiv:( sau X ( sau Xindirect: indirect:(, Ln care particula serveMte doar de suport pentru un determinant (, Ln care particula serveMte doar de suport pentru un determinant
antigenic solubil fi0at artificial antigenic solubil fi0at artificial pe pe suprafaOa sa. Grecvent sunt utilizate suprafaOa sa. Grecvent sunt utilizate ca suport ca suport ,ematii formolate, ,ematii formolate,
particule de late0 sau microcristale de colesterol. particule de late0 sau microcristale de colesterol.
Reacti Reactii i d de e aglutina aglutinare re activ activa a 3direct 3directa a4 4
1spect 1spect c calitati alitativ' v' < <eacti eactia a p poate oate fi fi efectu efectuata ata pe pe lam lama a de de sticla sticla sau i sau in tub n tuburi uri. .
Reac9ia de aglutinare pe lamel:: pe lamela degresatN se aplicN cu pipeta 9asteur cLteva picNturi de ser
Ln diluOii mici (1:1H 7 1:2H) Mi o pic de sol izotonicN de clorid de natriu pentru control. Rn fiecare picNturN
de ser, Lnclusiv Ln cea de control se introduce o ansN de culturN vie de microorganisme de 2) ore de pe
suprafaOa mediului solid sau se adaugN cu pipeta 9asteur cLte o pic de suspensie de microorganisme
omorLte (diagnosticum). ?ultura aplicatN se amestecN minuOios pentru a obOine o suspensie tulbure
omogenN. <eacOia decurge la temperatura camerei. <ezultatul ei se citeMte cu oc,iul liber peste +-1H
min, uneori este folositN lupa. #acN lamele se introduc Ln camera umedN Lnc,isN, pentru a evita uscarea
picNturilor rezultatul reacOiei se citeMte Mi peste &H-)H min.
4a reacOia pozitivN Ln picNtura de ser apar flocoane (mari sau mici), uMor vizibile la clNtinarea lamei.
4a reacOia negativN lic,idul rNmLne tulbure omogen. #acN cantitatea de microorganisme este micN Mi
citirea rezultatului reacOiei este dificilN, picNtura de ser cu amestecul de culturN se usucN, preparatul se
fi0eazNse coloreazN cu fu0inN 9faiffer si se e0amineazN la microscop. 4a reacOia pozitivN toate cLmpurile
de vedere sunt libere. !ceasta este reacOia de microaglutinare.
Reac9ia de aglutinare Gn tuburi se foloseMte pentru determinarea serogrupului Mi serovarului
microorganismelor. Aoate ingredientele se repartizeazN succesiv Ln eprubete. Serul este diluat Ln
proporOiile 1:1HH, 1:2HH, 1:)HH etc. Rn fiecare tub cu serul diluat se adaugN 1-2 picNturi de antigen
(suspensie de 1-2mlrd de microorganisme la 1ml), se agitN energic Mi se incubeazN Ln termostat la &6Z?-2
ore, apoi se citesc rezultatele prealabile ale reacOiei, LncepLnd cu cele de control(al serului Mi antigenului).
!bsenOa aglutinNrii Ln tuburile de control Mi prezenOa de flocoane suspendate Ln tuburile de e0perienON se
apreciazN ca reacOie pozitivN. Auburile se menOin la temperatura camerei 13-2H de ore Mi dupN aceea se
constatN rezultatul definitiv al reacOiei. 1ntensitatea reacOiei se e0primN prin semne de plus. 4a aglutinarea
completN (>>>>) lic,idul este absolut transparent, iar la fundul tubului se depune sediment din flocoane
de microorganisme aglutinate. ?u cLt mai puOine microorganisme sLnt aglutinate, cu atLt este mai tulbure
lic,idul Mi cu atLt mai puOin sediment floconos se LnregistreazN la fundul eprubetei (>>>, >>, >). 4a
reacOia negativN (-) sedimentul lipseMte, suspensia rNmLne uniform tulbure Mi dupN aspect nu diferN de
conOinutul de control al antigenului. RA se utilizeaz: pentru diagnosticul serologic al bolilor infecOioase
7 febrelor tifo-paratifoide (reacOia aidal), brucelozei (reacOia arig,t, @uddleson), tularemiei Mi altor
boli.
79
Aprecierea Aprecierea: cea mai mare dilutie a serului in care se manifesta aglutinare de cel putin : cea mai mare dilutie a serului in care se manifesta aglutinare de cel putin & X>( (>>>) & X>( (>>>) se se
numeste numeste titr'l titr'l a anticorpilor agl'tinanti nticorpilor agl'tinanti !titr'l ser'l'i agl'tinant# !titr'l ser'l'i agl'tinant#. .
! !glutina glutinarea rea direct directa a est este e utili utilizata zata p pent entr ru u determin determina ar rea ea grupe grupelor lor sang sangv vin ine e sa sau u in in diagnostic diagnosticul ul unor unor maladi maladii i
infecti infectioa oase (seroidentificarea !g sau depistarea Mi titrarea !c din serul bolnavilor) . se (seroidentificarea !g sau depistarea Mi titrarea !c din serul bolnavilor) .
Reacti Reactile le d de e aglutina aglutinare re pasiv pasiva a 3indirect 3indirecta a4 4
! !glutina glutinarea rea pasiv pasiva a const consta a in in fi0 fi0a ar rea ea un unui ui !g solub !g solubi il ( l (sa sau u al al unui unui !c) !c) pe pe un suport un suport corpuscular corpuscular inert inert, care , care
nu nu interv intervi in ne e in in reacti reactia a !g-!c. !g-!c. 1n calitate de suport inert pot servi ,ematiile, particule 1n calitate de suport inert pot servi ,ematiile, particule de late0, de late0, c crista ristale le de de
colesterol. colesterol. S Suspensi uspensia a de particule de particule sensibilizate cu !g sau !c sensibilizate cu !g sau !c est este e pusa in pusa in contact contact c cu seru u serul l imun imun
( (respectiv respectiv cu cu !g), !g), ca si in cazul aglutinarii directe. ca si in cazul aglutinarii directe.
!vanta;ele !vanta;ele reacti reactiilor ilor indirecte indirecte: : facilit facilitat ate ea a lectur lecturii ii si si sensibilit sensibilitat ate ea inalta a inalta. .
R Reacti eactia a d de e -e(agl'tina -e(agl'tinare re indirect indirecta a ( (pasiv pasiva a) 7 <@!1 / <@!9. Jnele ) 7 <@!1 / <@!9. Jnele antigene antigene de origine poliza,aridica de origine poliza,aridica
se fi0e se fi0eaza aza pra prac cti tic c spontan spontan, , dupa dupa o o s scurt curta a incubati incubatie e, , pe suprafata pe suprafata ,emati ,ematiilor. ! ilor. !ntigene ntigenele le protei proteice ce se se
fi0e fi0eaza aza doar dupa doar dupa o o pre preg gati atire re prealab prealabi il la a a a ,emati ,ematiilor ilor ( (de e0.: tratarea cu de e0.: tratarea cu tani tanina na, formol). , formol). <@!1 <@!1 se se
efectueazN efectueazN in godeurile in godeurile une unei i pla placi din polistiren ci din polistiren. . < <eacti eactia a po poz zitiv itiva a se se manifesta manifesta pr prin in aglutina aglutinarea rea
eritrocitelor eritrocitelor sensibilizate sensibilizate (umbrela inversata de culoare bruna (umbrela inversata de culoare bruna la fundul godeurilor la fundul godeurilor) ). .
Rn reacOia de late0-aglutinare !c sau !g sunt fi0aOi pe particule de late0. <eacOia se efectueazN pe lama Rn reacOia de late0-aglutinare !c sau !g sunt fi0aOi pe particule de late0. <eacOia se efectueazN pe lama
de sticlN. de sticlN.
Reac9ia de late(8aglutinare Reac9ia de late(8aglutinare este utili este utilizata zata i in identificarea fact n identificarea facto or rul ului r ui re eumatoid umatoid la la bolnavi bolnavi suspect suspecti i de de
pol poli iartrit artrita a r re eumatoid umatoida a, , i in bacteriologie p n bacteriologie pentru entru identificarea rapidN a mi/o sau !g lor Ln prelevate, sau identificarea rapidN a mi/o sau !g lor Ln prelevate, sau
identificarea tulpinilor izolate, de asemenea pentru serodiagnosticul unor infecOii. identificarea tulpinilor izolate, de asemenea pentru serodiagnosticul unor infecOii.
Reac9ia de &o8aglutinare Reac9ia de &o8aglutinare. 4a baza acestei reacOii se aflN proprietatea unei bacterii 7 . 4a baza acestei reacOii se aflN proprietatea unei bacterii 7 taph!lococcus taph!lococcus
aureus aureus (tulpina (tulpina CoMan CoMan) - ce are Ln componenOa peretelui celular proteina ! ) - ce are Ln componenOa peretelui celular proteina ! - - sN fi0eze 1g - prin sN fi0eze 1g - prin
intermediul fragmentului Gc. !stfel se formeazN diagnosticuri cu !c, cu a;utorul carora pot fi identificare intermediul fragmentului Gc. !stfel se formeazN diagnosticuri cu !c, cu a;utorul carora pot fi identificare
!g respective necunoscute. <eacOia se efectueazN pe lamN. !g respective necunoscute. <eacOia se efectueazN pe lamN.
REA&E#A &OOMC2. REA&E#A &OOMC2. Jnii !c (monovalenOi) nu sunt aglutinanOi Ln condiOii normale Jnii !c (monovalenOi) nu sunt aglutinanOi Ln condiOii normale, fiind monovalenti , fiind monovalenti
(e0.: anticorpii anti-<,, responsabili de incompatibilitatea materno-fetalN Ln sistemul <,). .i pot fi (e0.: anticorpii anti-<,, responsabili de incompatibilitatea materno-fetalN Ln sistemul <,). .i pot fi
depistaOi graOie testelor ?oombs. Sunt posibile 2 te,nici, Ln funcOie de prelevat: sPnge de la nou-nNscut depistaOi graOie testelor ?oombs. Sunt posibile 2 te,nici, Ln funcOie de prelevat: sPnge de la nou-nNscut
sau de la femeia gravidN. sau de la femeia gravidN.
%ehnica &oombs direct:. %ehnica &oombs direct:. 4a un nou-nNscut se cautN prezenOa !c materni anti-<, fi0aOi pe ,ematii, 4a un nou-nNscut se cautN prezenOa !c materni anti-<, fi0aOi pe ,ematii,
dacN mama este <,-. 4a aceste ,ematii suspecte se ada dacN mama este <,-. 4a aceste ,ematii suspecte se adau ugN un ser anti-1g umanN. !cest ser nu gN un ser anti-1g umanN. !cest ser nu
aglutineazN ,ematiile normale, din contra, el provoacN aglutinarea ,ematiilor pe care sunt fi0aOi !c anti- aglutineazN ,ematiile normale, din contra, el provoacN aglutinarea ,ematiilor pe care sunt fi0aOi !c anti-
<,. <,.
%ehnica &oombs indirect:. %ehnica &oombs indirect:. 4a o femeie gravidN <,- !c anti-<, sunt prezenOi Ln ser. 1niOial la acest ser 4a o femeie gravidN <,- !c anti-<, sunt prezenOi Ln ser. 1niOial la acest ser
se aga se agau ugN ,ematii <,> (pentru formarea comple0ului !g-!c), apoi se aplicN serul anti-1g. gN ,ematii <,> (pentru formarea comple0ului !g-!c), apoi se aplicN serul anti-1g.
80
.0. Reactia de hemaglutinare indirecta 3R?A#4 cu scop de seroidenti'icare. &omponentele
mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor R?A#. Aplicarea practica.
Jneori !g folosite Ln reacOia de aglutinare sunt atLt de microdispersate cN comple0ul aglutinogen-
aglutininN nu se observN cu oc,iul liber. 9entru ca aceastN reacOie sN poatN fi vNzutN s-au propus diferite cNi
de absorbire a acestor !g pe particule mai mari cu aglutinarea lor ulterioarN cu !c specifici. ?a adsorbanOi
se folosesc diferite specii de bacterii, corpuscule de talc, dermatol, colodii, coalinN, carminN, late0 M.a.
!ceastN reacOie a cNpNtat denumirea de reacOie de aglutinare indirectN sau pozitivN. O capacitate mai
pronunOatN de adsorbOie au eritrocitele. <eacOia Ln care se folosesc eritrocitele se numeMte ,emaglutinare
indirectN sau pasivN (<@!1 sau <@!9). 9entru efectuarea <@!1 se folosesc eritrocite de berbec, cal, iepure,
gNinN, Moarece, om M.a. care Ln prealabil sunt prelucrate cu formalinN sau glutaralde,idN. ?apacitatea de
adsorbOie a eritrocitelor creMte la prelucrarea lor cu soluOie de taninN sau clorid de crom.
Rn <@!1 ca antigene pot servi !g poliza,aridice, e0tractele vaccinurilor bacteriene, !g virusurilor Mi
ric%ettsiilor Mi alte substanOe de naturN proteicN.
.ritrocitele sensibilizate cu antigene se numesc diagnosticumuri eritrocitare. 9entru prepararea
diagnosticumurilor eritrocitare se folosesc frecvent eritrocite de berbec, care au o capacitate mare de
adsorbOie.
<@!1 se efectueazN mai uMor Ln micropanourile aparatului Aacaci, folosind pentru diluOia materialului
microtitratorul. Serurile de e0aminat se LncNlzesc &Hmin la temperatura de +2Z?, pentru a LnlNtura
,emaglutininele nespecifice, se preparN diluOii duble Ln serie Ln soluOie stabilizantN Mi cLte o picNturN de
suspensie de 1I de eritrocite sensibilizate, Ln rLndul 2 7 aceeaMi cantitate de eritrocite de control. 9lNcile se
agitN minuOios Mi se introduc Ln termostat pentru &H-)H min la temperatura &6Z?.
<ezultatele reacOiei se citesc dupN prezenOa ,emaglutinNrii. .a este pozitivN (umbrelN inversatN de culoare
brunN la fundul godeurilor) Ln cazul, cN titrul de ,emaglutinare cu eritrocite de e0perienON predominN cel
puOin de ) ori faON de titrul cu eritrocitele de control. . obligatoriu controlul cu eritrocitele sensibilizate
pentru e0cluderea aglutinNrii spontane.(conform compendiului)
?onform la cartea micN neagrN(?er%es):
' /etodica: serul cercetat se LncNlzeMte &H min la t +2Z?, se dilueazN consecutiv Ln coraport de 1:1H 7
1:123H Mi se toarnN cLte H,2+ml Ln eprubete sau alveole, unde apoi se adaugN cLte 2 picNturi de diagnosticum
eritrocitar. Rn calitate de control servesc: suspensia de diagnosticum eritrocitar cu ser imun: suspensia de
diagnosticum cu ser normal: suspensia de eritrocite normale cu serul cercetat. Rn primul control urmeazN sN
aibN loc aglutinarea, iar Ln controalele doi Mi trei aglutinarea va lipsi.
?u a;utorul la <@!1 poate fi determinat !g necunoscut, dacN pe suprafaOa eritrocitelor vom adsorbi
anticorpii de;a cunoscuOi.
<eacOia de ,emaglutinare poate fi efectuatN Mi Ln volume mai mici 7 H.H2+ml 7 (micrometoda), folosind
microtitratorul Acaci.(
81
.1. Reactia de hemaglutinare indirecta 3R?A#4 cu scop de seroidiagnostic. &omponentele
mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor R?A#. Aplicarea practica.
!celaM principiu ca Mi mai sus doar cN se determinN !c necunoscut, iar pe suprafaOa eritrocitelor se adsorb
!g de;a cunoscuOi.
82
.5. Reactiile de aglutinare pasiva 3indirecta4. Reactiile de late(aglutinare si de co8aglutinare.
&omponentele mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiilor. Aplicarea practica.
<eacOia Ln care se folosesc eritrocitele se numeMte ,emaglutinare indirectN sau pasivN (<@!1 sau <@!9).
<eacOia de late0-aglutinare este utilizata in identificarea factorului reumatoid la bolnavi suspecti de
poliartrita reumatoida, in bacteriologie pentru identificarea rapidN a mi/o sau !g lor Ln prelevate, sau
identificarea tulpinilor izolate, de asemenea pentru serodiagnosticul unor infecOii.
<eacOia de ?o-aglutinare. 4a baza acestei reacOii se aflN proprietatea unei bacterii 7 taph!lococcus aureus
(tulpina CoMan) - ce are Ln componenOa peretelui celular proteina ! - sN fi0eze 1g - prin intermediul
fragmentului Gc. !stfel se formeazN diagnosticuri cu !c, cu a;utorul carora pot fi identificare !g respective
necunoscute. <eacOia se efectueazN pe lamN.
83
06. Reactia &oombs. &omponentele mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiilor.
Aplicarea practica.
Jnii !c (monovalenOi) nu sunt aglutinaOi Ln condiOii normale, fiind monovalenOi (e0. !c anti-<,, responsabili
de incompatibilitatea materno>fetalN Ln sistemul <,). .i pot fi depistaOi graOie testelor ?oombs. sunt posibile
2 te,nici, Ln funcOie de prelevat: sLnge de la nou-nNscut sau de la femeia gravidN.
%ehnica &oombs direct:/ la un nou-nNscut se cautN prezenOa !c materni anti-<, fi0aOi pe ,ematii, dacN
mama este <,- . 4a aceste ,ematii suspecte se adaugN un ser anti-1g umanN. !cest ser nu aglutineazN
,ematiile normale, din contra, el provoacN aglutinarea ,ematiilor pe care sunt fi0aOi !c anti-<,.
%ehnica &oombs indirect:/ la o femeie gravidN <,- !c anti-<, sunt prezenOi Ln ser. 1niOial la acest ser se
adaugN ,ematii <,> (ptr formarea comple0ului !g-!c), apoi se aplicN serul anti-1g.
#emonstrarea prezentei de imunoglobuline sau a complementului pe suprafata ,ematiilor sustine
diagnosticul de distructie eritrocitara mediata imun.
.0ista doua clase ma;ore de anticorpi care reactioneaza cu eritrocitele. !nticorpii completi sau salini
aglutineaza eritrocitele suspendate in solutie salina: acestia sunt de obicei de tip 1g/ (cel mai bun e0emplu
de aglutinare salina la temperatura camerei este cea utilizata in grupa;ul !"O). &n vivo anticorpii 1g/
fi0eaza complementul si produc ,emoliza imediata intravasculara. !nticorpii care nu reactioneaza vizibil in
mediu salin si produc reactii de aglutinare numai prin utilizarea de te,nici speciale sunt numiti aglutinine
incomplete si sunt de obicei de tip 1g- (cel mai bun e0emplu sunt anticorpii anti-<,, care, daca sunt prezenti
in serul primitorului de sange incompatibil, produc o reactie ,emolitica transfuzionala intarziata,
e0travasculara).
9entru a certifica faptul ca ,ematiile unui pacient sunt invelite (sensibilizate) cu imunoglobuline,
complement sau ambele, se adauga la o suspensie de eritrocite provenite de la pacient antiser cu reactivitate
fata de moleculele de 1g si/sau complement umane, care va determina aglutinarea acestora. 1nitial testarea se
face cu antiseruri polispecifice, care contin anti-1g-, anti-?&d si ocazional si activitate anti-lant usor.
<eactivii monospecifici diferentiaza in continuare intre 1g-, ?&d, e0istand si seruri monospecifice pentru
?&b, ?)b, ?)d si lantul greu al 1g-. !ntiseruri specifice pentru 1g/ sau 1g! sunt rar utilizate, deoarece 1g/
nu mai sunt gasite de obicei inca atasate pe suprafata celulara, iar 1g! sunt foarte rar intalnite pe suprafata
eritrocitelor.
Jtilizand sange recoltat pe .#A! sau pe citrat activarea in vitro a complementului de catre autoanticorpii la
rece benigni este in,ibata. Spalarea eritrocitelor indeparteaza globulinele solubile sau atasate nespecific,
ceea ce permite detectia imunoglobulinelor si factorilor complementului specific legate de eritrocite in vivo.
Se foloseste metoda de ,emaglutinare pe lama. 2pecimen recoltat - sange venos. 2tabilitate proba - testul
se efectueaza imediat, daca acest lucru nu este posibil, proba se pastreaza )3 ore la 2-3
o
?. !relucrare
necesara dupa recoltare - o parte din eritrocite se spala de trei-patru ori cu solutie salina normala, urmata
de prepararea unei suspensii eritrocitare in ser fiziologic steril + I.
84
01. Reactiile de precipitare. Mecanismul. &onditiile 'ormarii retelei de precipitare. Reactia de
precipitere inelara. &omponentele. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiilor. Aplicarea practica.
Reac9ie de precipitare (<.9.) se numeMte sedimentarea antigenului (pretipitinogenului) din soluOie la
acOiunea serului imun (precipitinei) Mi a electrolitului asupra lui. ?u a;utorul reacOiei de precipitare antigenul
poate fi evidenOiat Ln aMa cantitNOi minime, care nu se determinN pe cale c,imicN.
#n reac9ia de precipitare se folosesc antigene lic,ide Mi transparente, care prezintN corpuscule
ultramicroscopice ale soluOiei coloidale de proteinN, poliza,aride etc.Rn calitate de antigene se folosesc
e0tracte din celulele microbiene, organe Mi Oesuturi, produsele dezintegrNrii celulelor rnicrobiene - lizate,
filtrate M. a. <ezistenOa precipitinogenelor la temperaturi Lnalte se foloseMte la obOinerea antigenelor din
agenOii cauzali ai antra0ului, pestei M. a. (metoda de fierbere). Serurile precipitante se pregNtesc centralizat
prin ,iperimunizarea animalelor (iepurilor) cu suspensie de bacterii, filtrat al culturilor bulionice, autolizate,
e0tracte saline ale microorganismelor, proteine serice etc.
%itrul serului precipitant, spre deosebire de titrul altor seruri diagnostice, se determinN prin diluOia ma0imN
a antigenului care se precipitN cu serul dat. !ceasta se e0plicN prin faptul, cN antigenul care participN Ln <.9.
are dimensiune ultramicroscopicN Mi se conOine Lntr-o unitate de volum Ln cantitNOi mai mari decLt anticorpi Ln
acelaMi volum de ser. Serurile precipitante se elaboreazN cu titru nu mai mic de 1:1HHHHH.
Metodica' 1ntr-o eprubetN LngustN (d. H,+ cm) se toarnN H,&-H,+ ml de ser precipitant nediluat. ?u pipeta
9asteur antigenul lent se prelinge pe peretele eprubetei (Ln poziOie LnclinatN) Ln acelaMi volum. !poi evitind
amestecul lic,idelor, eprubeta se aran;eazN vertical. 4a suprapunerea corectN a antigenului pe ser se observN
clar ,otarul dintre cele douN straturi de lic,ide. <.9. este LnsoOitN obligatoriu de controlurile serului Mi ale
antigenului. <ezultatele reacOiei se citesc, Ln dependenOa de tipul antigenului Mi anticorpilor, peste +-1H min,
1-2 ore sau 2H-2) ore. Ln cazul reacOiei po#itive 2n tubul de e0perienON la ,otarul serului Mi al e0tractului de
e0aminat apare un precipitat sub formN de inel de culoare albN.
Reac9ia de precipitate se foloseMte pe larg Ln practica de laborator pentru diagnosticul bolilor infecOioase
bacteriene (antra0, pestN, tularmie M. a.) Mi de naturN viroticN (variolN, infecOia respiratorie acutN M. a.),
1n medicina ;udiciarN <.9. se foloseMte pentru determinarea apartenenOei de specie a proteinei (pete de sLnge,
spermN etc.).
?u a;utorul <.9. se va determina atLt specificitatea de specie, cLt Mi de grup a proteinei. 9rin intermediul ei s-
a determinat, de e0emplu, gradul de Lnrudire a diverselor specii de animale Mi plante.
Aplicarea R.;. Ln controlul sanitaro-igienic al produselor alimentare permite de a depista falsificarea
fabricatelor de carne, peMte, fNinoase, adaosurile La lapte M. a.
DezavantaKe ale <.9. sLnt instabilitatea precipitatului (inelar), care dispare ia o agitare uMoarN, precum Mi
imposibilitatea de a evidenOia cantitatea diferitor antigene ce iau parte la formarea precipitatului. !ceste
nea;unsuri nu le are reacOia de precipitare Ln gel.
Reac9ia de precipitare inelar:. 1n eprubeta de precipitare, cu a;utorul pipetei 9asteur, se toarnN H,2YH,& ml
(+Y 2 picNturi) de ser (serul nu trebuie sN nimereascN pe peretele eprubetei). 9e peretele eprubetei, Ln ser,
foarte atent, cu a;utorul pipetei subOiri 9asteur, se adaugN acelaMi volum de antigen. 1n acest timp eprubeta se
Oine Ln poziOie LnclinatN. 4a stratificarea corectN Lntre ser Mi antigen se distinge o limitN clarN. !tent, pentru a
evita amestecarea straturilor, eprubeta se trece Ln stativ, Ln caz de reacOie pozitivN, la ,otarul dintre antigen Mi
anticorp se formeazN un inel tulbure, care reprezintN precipitatul <eacOia este LnsoOitN de un Mir de
controale.Jn rol deosebit de important aparOine consecutivitNOii introducerii ingredienOilor reacOiei Ln
eprubeta. $u se admite stratificarea serului pe suprafaOa antigenului (Ln control Y pe soluOia izotonicN),
85
deoarece densitatea serului este mai mare decLt cea a antigenului Mi el se va aMeza la fundul eprubetei, iar
,otarul dintre antigen Mi anticorp nu se for-eazN.
.videna re3'ltatelor se efectueazN peste +Y&H min, iar Ln unele cazuri peste o orN, Lntotdeauna LncepLnd
cu controlul. m1neluln din eprubeta a doua inidicN capacitatea serului imun de a intra Ln reacOia specificN cu
antigenul corespunzNtor, Ln eprubetele nr. &Y+ nu trebuie sN aparN minelen de precipitare, deoarece
lipsesc anticorpii Mi antigenii omologi. 9rezenOa mineluluin Ln eprubeta nr. l indicN rezultatul pozitiv al
reacOiei Mi faptul cN antigenul cercetat corespunde serului imun folosit Ln reacOie. 4ipsa mineluluin (mineluln e
prezent doar Ln eprubeta nr. 2) indicN necorespunderea antigenului cu anticorpul, deci a fost obOinut re-
zultatul negativ al reacOiei.
86
0$. Reactiile de precipitare in gel. &lasi'icarea. Reactia de imunodi'uzie dubla 3tehnicile Elek
OuchterlonQ4. &omponentele mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiilor. Aplicarea
practica.
!g Mi !c difuzeazN unul spre altul prin gelozN Oi Ln zona de concentraOie optimN a acestora douN reactive se
produce precipitarea sub formN de linii albe-cenuMii. #acN e0istN mai multe sisteme !g-!c, se vor forma
linii de precipitare distincte. 9oate fi utilizat Ln analiza calitativN a unui amestec de !g Lntr-o soluOie.
componentele: gelul agaros, !g, !c. ptr control se folosesc test-sistemul compus din !c Mi !g cunoscute
omoloage.
?lasificare: imunodifuzia radialN simplN (te,nica /ancini): imunodifuzia dublN radialN (te,nica
Ouc,terlonC): test .lec%: imunoelectroforeza: contraimunoelectroforeza
imunodifuzia dublN radialN (Ae,nica Ouc,terlonC ). !g Mi !c difuzazN radial di godeuri practicate la
distanON convenabilN Ln statul de gel.#upN cca 2) ore de incubare, Ln zona dintre godeuri, unde reactivii
corespondenOi Ln difuziune au realizat proporOii ec,ivalente, apare o linie de precipitare. Ae,nica
Ouc,terlonC este utilizate ptr caracterizarea !g Ln amestec.
testul .lec%: se poate demonstra to0igeneza bacilului difteric. Rntr-o placN 9etri cu mediu de culturN adecvat
se aplicN Ln lungul diametrului o bandN din ,Lrtie de filtru cu antito0ina diftericN. 9erpendicular pe direcOia
benzii de ,Lrtie se LnsNmPnOeazN, Ln striu, tulpina de cercetat Mi cLte o tulpinN to0igenN Mi neto0igenN de
bacilul difteric (respectiv martorul pozitiv Mi cel negativ). 9lNcile se LncurbeazN la &6?. #upN 2) Mi )3 ore se
urmNreMte apariOia Ln ung,iul dintre striul de culturN Mi depozitul de antito0inN a unei linii de precipitare, care
continuN de precipitare to0inN-antito0inN a martorului pozitiv.
!plicare practicN: 1)ptr diagnosticul bolilor, cauzate de virusuri, ric%ettsi Mi bacterii ce eliminN e0oto0ine.
2)ptr determinarea to0igenezei corinebacteriilor difterice.
!RE&#!#%AREA I* MED#B 2OL#D 3I* -EL4 !RE&#!#%AREA I* MED#B 2OL#D 3I* -EL4
Rn aceste reacOii !g Mi !c difuzeazN unul spre altul prin gelozN Mi Ln zona de concentraOie optimN a acestor Rn aceste reacOii !g Mi !c difuzeazN unul spre altul prin gelozN Mi Ln zona de concentraOie optimN a acestor
douN reactive se produce precipitarea sub formN de linii albe-cenuMii. #acN e0istN mai multe sisteme !g-!c douN reactive se produce precipitarea sub formN de linii albe-cenuMii. #acN e0istN mai multe sisteme !g-!c, ,
se vor forma linii de precipitare distincte. 9oate fi utilizatN Ln analiza calitativN a unui se vor forma linii de precipitare distincte. 9oate fi utilizatN Ln analiza calitativN a unui amestec amestec de !g Lntr-o de !g Lntr-o
soluOie. soluOie.
#munodi'uzia simpl: radial: 3tehnica Mancini4 #munodi'uzia simpl: radial: 3tehnica Mancini4
Se efectueazN pe o placN acoperitN cu gelozN, Ln care sunt LncorporaOi !c specifici. !g este depus Ln Se efectueazN pe o placN acoperitN cu gelozN, Ln care sunt LncorporaOi !c specifici. !g este depus Ln
godeurile din stratul de gelozN. !g difuzeazN radial Ln gelozN pe parcursul a )3 ore. #acN !g corespunde !c, godeurile din stratul de gelozN. !g difuzeazN radial Ln gelozN pe parcursul a )3 ore. #acN !g corespunde !c,
atunci are loc formarea de discuri de precipitare, cu suprafaOa proporOionalN concentraOiei !g din godeu. Se atunci are loc formarea de discuri de precipitare, cu suprafaOa proporOionalN concentraOiei !g din godeu. Se
utilizezN pentru depistarea Mi cuantificarea 1g, ,ormonilor, enzimelor, etc. utilizezN pentru depistarea Mi cuantificarea 1g, ,ormonilor, enzimelor, etc.
#munodi'uzie dubl: 3tehnicile OuchterlonQ >i Elek4 #munodi'uzie dubl: 3tehnicile OuchterlonQ >i Elek4
Se acoperN cu gelozN o placN de sticlN sau se toarnN geloza Ln cutia 9etri. Se acoperN cu gelozN o placN de sticlN sau se toarnN geloza Ln cutia 9etri.
Rn te,nica Ouc,terlonC !g Mi !c difuzeazN din godeurile situate la o distanON de 1+ mm unul de altul. Rn te,nica Ouc,terlonC !g Mi !c difuzeazN din godeurile situate la o distanON de 1+ mm unul de altul.
Rn te,nica .le% cele 2 reactive difuzeazN din benzile de ,Prtie plasate pe suprafaOa gelozei. Rn te,nica .le% cele 2 reactive difuzeazN din benzile de ,Prtie plasate pe suprafaOa gelozei.
/oleculele difuzeazN Ln gel Ln funcOie de greutatea lor Mi formeazN /oleculele difuzeazN Ln gel Ln funcOie de greutatea lor Mi formeazN linii de precipitare linii de precipitare pentru fiecare sistem pentru fiecare sistem
!g-!c ce corespund Ln zona lor de ec,ivalenON. #acN douN !g sunt identice, liniile lor se unesc, dacN sunt !g-!c ce corespund Ln zona lor de ec,ivalenON. #acN douN !g sunt identice, liniile lor se unesc, dacN sunt
diferite 7 se intersecteazN. diferite 7 se intersecteazN. 4tili3area 4tili3area 7 determinarea to0inelor (to0igeneza), antito0inelor, !g proteice 7 determinarea to0inelor (to0igeneza), antito0inelor, !g proteice
&ontraimunoelectro'oreza 3&#E;4 &ontraimunoelectro'oreza 3&#E;4
.ste utilN la e0aminarea amestecurilor antigenice comple0e. .ste utilN la e0aminarea amestecurilor antigenice comple0e. 4ectura este posibila peste 8H minute. 4ectura este posibila peste 8H minute.
-eloza este turnatN pe o placN de sticlN, !g Mi !c sunt dispuMi Ln rezervoare circulare de 2 mm diametru, la o -eloza este turnatN pe o placN de sticlN, !g Mi !c sunt dispuMi Ln rezervoare circulare de 2 mm diametru, la o
distanON de 1H mm. Rn timpul distanON de 1H mm. Rn timpul electroforezei electroforezei !g, LncNrcat negativ, migreazN spre polul pozitiv, LntPlnind !c !g, LncNrcat negativ, migreazN spre polul pozitiv, LntPlnind !c
care migreazN spre catod. care migreazN spre catod. 4 4a interacOiunea !g Mi !c omologi are loc formarea liniei de precipitare. ?1.G a interacOiunea !g Mi !c omologi are loc formarea liniei de precipitare. ?1.G
serveMte la e0aminarea componentelor !g din lic,ide biologice: 4?<, urinN, lic,id pleural, ascitN, etc. serveMte la e0aminarea componentelor !g din lic,ide biologice: 4?<, urinN, lic,id pleural, ascitN, etc.
87
0). Reactia de 'i(are a complementului 3R;&4 cu scop de seroidiagnostic. &omponentele
mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiei. Aplicarea practica.
R;& se bazeazN pe fenomenul , conform cNruia comple0ul specific dintre !g Mi !c Lntotdeauna leagN
complementul.
<G? cu scop de serodiagnostic prevede identificarea !c cu a;utorul !g.
componentele: ptr sistemul de bazN: antigen (de regulN lizat), e0tract, ,aptenN, mai rar suspensia de
microorganisme, anticorp: serul bolnavului, complement: serul cobaiului. ptr sistemul ,emolitic: antigen:
eritrocite de berbec: anticorp: ,emolizina faON de eritrocitele berbecului: soluOie izotonicN.
!reg:tirea ingredien9elor/
1. Serul (bolnavului sau diagnostic) Ln a;unul efectuNrii reacOiei se LncNlzeMte Ln baie de apN ia temperatura de
NEBC (&H min) pentru inactivarea propriului complement.
Jnele seruri, mai ales de ia animalele imunizate, posedN capacitatea anticomplementarN, adicN suit capabile
de a fi0a complementul Ln lipsa antigenului omolog. !ctivitatea anticomplementarN a serurilor se lic,ideazN
prin prelucrare cu bio0id de carbon, prin LncNlzire la +6-+3o?, congelare la -2HZ? sau -6HZ? Mi LnlNturarea
sedimentului prin centrifugare, prin adaos Ln ser a complementului Ln raport 1:1H Mi LncNlzirea acestuia dupN
13-2H ore de pNstrare la rece. 9entru a preveni activitatea anticomplementarN a serurilor, ele se pNstreazN Ln
stare liofilizatN sau congelatN la temperaturi ;oase.
2. ?a antigen pentru <.G.?. pot fi diferite culturi \ie microorganisme omorLte, lizatele lor, componentele
bacteriene, ale organelor modificate patologic Mi normale, lipidelor tisulare, virusurile Mi materialul ce
conOine virusuri. /ulte antigene microbiene se obOin centralizat,
!cOiunea anticomplementarN a antigenelor este atenuatN prin aMa metode ca: termoliza (congelare Mi
decongelare multiplN), tratarea cu substanOe care dizolvN grNsimile (eter, cloroform, acetonN), alcooli
(metanol, etanol M. a.).
&. 1n calitate de complement se utilizeazN serul cobailor, proaspNt recoltat, precum Mi complementul
liofilizat. 9entru cNpNtarea soluOiei de bazN Mi titrarea ulterioara complementul se dilueazN 1:1H cu soluOie
izotonicN de $a?l.
). .ritrocitele de berbec se folosesc Ln suspensie da &I Ln soluOie izotonicN de $a?l. SLngele (1HH-1+H ml)
recoltat din vena ;ugularN se introduce Ln borcan steril cu perle de sticlN, se defibrineazN prin agitare timp de
1H-1+ min Mi se filtreazN prin &-) straturi de tifon steril pentru a LnlNtura fibrina. .ritrotitele se spalN de & ori
cu soluOie izotonicN de $a?l, adNugPnd-o la sedimentul eritrocitelor pLnN la volumul iniOial de strige.
.ritocitele pot fi pNstrate )-2 zile la temperatura de +-2Z?, Aimpul de pNstrare se mNreMte la conservarea lor
cu formalinN (H,1 rol de formNlinN nediluatN la 3H ml de sLnge defibrinat) sau prin alte metode.
+. Serul ,emolitic se obOine: 1epurii se imunizeazN prin vena auricularN cu suspensie (prealabil spNlate) de
eritrocite de berbec (cLte 1 ml )-2 ori peste o zi). 9este 6 zile de la ultima in;ectare se obOine ser de probN.
#acN titrul este nu mai mic de 1:12HH, se recurge la sLngerare. Serul se LncNlzeMte &H min la temperatura de
+2Z?. 9entru a preveni contaminarea bacterianN Ln serul ,emolitic se include conservNrii (mertiolat 1:1HHHH
sau 1I de acid boric).
2. Sistemul ,emolitic constN din amestec de volume egale ale serului nemobilic (Ln titru Lntreit) Mi &I de
eritrocite de berbec. Sensibilizarea eritrocitelor cu ,emolizine are loc la incubarea amestecului Ln termostat
la temperatura de &6Z?, &H min.
#e asemenea se efectueazN titrarea componentelor:
4itrarea serului hemolitic' Serul este titrat prin amestec H,+ ml (Ln diluOiile 1:2HH, 1:12HH, 1:12HH, 1:&2HH .,
a.) cu H,+ ml de &I suspensie de eritrocite Mi H,+ ml de complement proaspNt Ln diluOia 1:1H. Dolumul
amestecului pentru reacOie Ln tuburile de control se aduce la 1,+ ml, adNugind H,+ ml de soluOie izotonicN de
$a?l. <ezultatele reacOiei se citesc peste l orN de incubare la. temperatura de &6Z?. Aitrul serului ,emolitic
este apreciat prin diluOia ma0imN a lui, care manifestN o ,emolizN deplinN. Serul se pNstreazN Ln stare liofi-
lizatN.
4itrarea complementului' !nterior de efectuarea e0perienOei de bazN soluOia iniOialN a complementului (1:1H)
este repartizatN Ln tuburi de la H,H+ ml pLnN la H,+ ml Mi Ln fiecare tub volumul se completeazN cu soluOie
izotonicN $a?l pLnN la 1,+ ml. .prubetele se includ Ln termostat la temperatura &6Z? pentru )+ min, apoi Ln
88
tuburi se adaugN sistemul ,emolitic Mi din nou se menOine Ln termostat &H min, dupN ce se apreciazN titrul
complementului.
Aitrul complementului reprezintN cea mai micN cantitate a acestuia, la adNugarea cNreia Ln sistemul
,emolititc, se LnregistreazN ,emoliza completN Ln decurs de 1 orN, la &6?. 1n reacOie se foloseMte doza de
lucru a complementului, care se ia urmNtoarea mai mare dupN titru deoarece Ln e0perienON activitatea
complementului poate sNs cadN pe contul adsorbOiei nespecifice a acestuia de cNtre alOi componenOi ai
reacOiei.
4itrarea antigenului' 9entru determinarea titrului antigenului se repartizeazN Ln tuburi Ln cantitNOi
descrescLnde de la H,+ la H,H+ ml aducLnd volumul Ln ele la 1 ml prin adaosul soluOiei izotonice de $a?l.
!poi, Ln fiecare tub se adaugN H,+ ml complement Ln dozN de lucru Mi se menOine Ln termostat l orN la
temperatura de &6Z?. Jlterior Ln toate tuburile se adaugN cLte l ml de sistem ,emolitic, din nou se LncubeazN
1 orN Ln termostat Mi se citesc rezultatele reacOiei Aitrul antigenului se determinN prin cantitatea lui minimN,
Ln prezenOa cNreia are loc ,emoliza deplinN, Ln <.G.?. antigenul se foloseMte Ln dozN de lucru, ce constituie
1/2 - 1/& din titrul lui.
Efectuarea experien"ei de ba# a 9'5'C' Dolumul total al ingredientelor reacOiei este de 2,+ ml, iar volumul
dozei de lucru a fiecNrui din ele - H,+ ml. Rn tubul l se introduce serul Ln diluOia respectivN, antigenul si
complementul, Ln tubul 2 - serul Ln diluOia respectivN, complementul si soluOie izotonicN de $a?l (controlul
serului), Ln tubul & - antigen, complement Mi soluOie izotonicN de clorid de natriu (controlul antigenuLui).
?oncomitent se preparN sistemul ,emolitic, amestecPnd 2 ml de ser ,emolitic Ln titru Lntreit (Ln comparaOie
cu cel indicat pe etic,etN) si &I suspensie eritrocite de berbec (referitor la volumul iniOial al sLngelui).
Auburile se pNstreazN Ln terrnostat la temperatura &6Z? (l orN), apoi Ln primele & tuburi (sistemul LntLi), se
adaugN cLte l ml de sistem ,emolitic (sistemul doi). #upN o agitare minuOioasN a ingredientelor tuburile din
nou sLnt incubate Ln termostat (l orN) la temperatura de &6Z?. <ezultatele reacOiei se citesc Ln prealabil dupN
scoaterea tuburilor din termostat Mi definitiv - dupN o menOinere timp de 1+-13 ore Ln frigider sau la tempera-
tura camerei.
4ectura: intensitatea reacOiei se e0primN Ln plusuri: (>>>>) - reacOie evident pozitivN, se caracterizeazN prin
reOinerea completN a ,emolizei (lic,idul Ln tub e incolor, toate eritrocitele se depun la fund): (>>>, >>) -
reacOie pozitivN,o se manifestN prin coloraOia accentuatN a lic,idului Ln urma ,emolizei si reducerii cantitative
a eritrocitelor Ln sediment, (>) - reacOie slab pozitivN (lic,idul e intens colorat, Ln sediment se observN o
cantitate neLnsemnatN de eritrocite). 1n reacOia negativN (-) se observN ,emoliza completN, lic,idul Ln tub are
aspect intens roz (sLnge lacNt).
!plicarea practicN: 9rin intermediul <.G.?. se determinN anticorpii fi0atori de complement Ln serul sanguin
al bolnavilor de sifilis (reacOia aassermann), morvN, gonoree cronicN, ric%ettsioze, viroze M. a.
REA&E## DE &#%OL#7D #MB*D REA&E## DE &#%OL#7D #MB*D (cu participarea complementului) (cu participarea complementului)
!ctivarea fracOiilor complementului (?) duce la liza particulei purtNtoare de !g (,ematii, bacterii, diverse !ctivarea fracOiilor complementului (?) duce la liza particulei purtNtoare de !g (,ematii, bacterii, diverse
celule...) celule...)
Activarea complementului/ Activarea complementului/ Calea clasic6 Calea alternativ6 Calea lectinic Calea clasic6 Calea alternativ6 Calea lectinic
Activarea C pe cale clasic% Activarea C pe cale clasic%
1ctivatorul 1ctivatorul L Ll l constituie constituie complexe 1g,1c complexe 1g,1c (1g-, 1g/) (1g-, 1g/)
?onsecutivitatea activNrii ?: !g-!c fi0eazN fracOia ?1prs, care c ?onsecutivitatea activNrii ?: !g-!c fi0eazN fracOia ?1prs, care ca apNtN ulterior activitate esterazicN (Ln pNtN ulterior activitate esterazicN (Ln
prezenOa obligatorie a ?a prezenOa obligatorie a ?a
>> >>
). ?1 activeazN ?), cu formarea comple0ului !g!c?1?)b. .ste apoi activat ?2 ). ?1 activeazN ?), cu formarea comple0ului !g!c?1?)b. .ste apoi activat ?2
(!g!c?1?)b?2a), comple0ul ?)b?2a devenind convertazN ce acOioneazN asupra ?&. JrmeazN clivarea ?& (!g!c?1?)b?2a), comple0ul ?)b?2a devenind convertazN ce acOioneazN asupra ?&. JrmeazN clivarea ?&
Ln ?&a (anafiloto0inN) Mi ?&b, care se uneMte de comple0 (!g!c?1?)b?2a?&b) Ln ?&a (anafiloto0inN) Mi ?&b, care se uneMte de comple0 (!g!c?1?)b?2a?&b), , formPnd ?+-convertaza, formPnd ?+-convertaza,
care cliveazN ?+ Ln ?+a Mi ?+b. ?+b se leagN de membrana celulei-OintN. JrmeazN fi0area simultanN a ?,2,6. care cliveazN ?+ Ln ?+a Mi ?+b. ?+b se leagN de membrana celulei-OintN. JrmeazN fi0area simultanN a ?,2,6.
4a final se fi0eazN ?3, apoi ?8, formPnd Xcomple0ul de atac membranar(. Gi0area lor produce leziuni 4a final se fi0eazN ?3, apoi ?8, formPnd Xcomple0ul de atac membranar(. Gi0area lor produce leziuni
ireversibile 7 liza celulei. ireversibile 7 liza celulei.
Calea alternativ% de activare a C Calea alternativ% de activare a C
1ctivatori: 1ctivatori: endotoxine, celule infectate cu virus, levuri, para#i"i, venin de cobr, agreg endotoxine, celule infectate cu virus, levuri, para#i"i, venin de cobr, agrega ate de &g1 sau &gE te de &g1 sau &gE. .
?1,) Mi 2 nu intervin Mi reacOia Lncepe cu ?&. 9roperdina, factorul " Mi ionii de /g ?1,) Mi 2 nu intervin Mi reacOia Lncepe cu ?&. 9roperdina, factorul " Mi ionii de /g
>> >>
sunt obligatorii Ln sunt obligatorii Ln
procesul de activare pe cale alternativN. procesul de activare pe cale alternativN.
&alea lectinic: &alea lectinic: de activare a ? este determinatN de legarea unor lectine pe unele grupNri de manozN, de activare a ? este determinatN de legarea unor lectine pe unele grupNri de manozN,
carbo,idrat prezent Ln componenOa multor mi/o Mi absentN la ma/o. 4ectina este ec,ivalentN fracOiei ?1p. carbo,idrat prezent Ln componenOa multor mi/o Mi absentN la ma/o. 4ectina este ec,ivalentN fracOiei ?1p.
!lte 2 molecule se asociazN, formPnd o enzimN similarN ?1, ceea ce duce la formarea comple0ului ?)b?2a !lte 2 molecule se asociazN, formPnd o enzimN similarN ?1, ceea ce duce la formarea comple0ului ?)b?2a
89
(?&-convertaza) (?&-convertaza) &omponentele reac9iilor de liz:/ &omponentele reac9iilor de liz:/ !g (celule bacteriene, ,ematii, etc). !c (lizine - 1g- Mi !g (celule bacteriene, ,ematii, etc). !c (lizine - 1g- Mi
1g/): ?omplement7 ser proaspNt de cobai sau ser de cobai liofilizat 1g/): ?omplement7 ser proaspNt de cobai sau ser de cobai liofilizat
Reac9ia de bacterioliz: 3RCL4. Reac9ia de bacterioliz: 3RCL4. !g 7 suspensie de bacterii vii (vibrioni, leptospire...): !c 7 serul imun sau !g 7 suspensie de bacterii vii (vibrioni, leptospire...): !c 7 serul imun sau
serul bolnavului: ?omplement serul bolnavului: ?omplement
RCL in vitro/ RCL in vitro/ Se efectueazN diluOia succesivN a serului: Se adaogN suspensie microbianN vie: Se adaogN Se efectueazN diluOia succesivN a serului: Se adaogN suspensie microbianN vie: Se adaogN
complement (martor: !g>ser fiziologic>?): 1ncubare 2 , la &6 complement (martor: !g>ser fiziologic>?): 1ncubare 2 , la &6Z Z?: <eLnsNmPnOare pe cutii cu gelozN cPte H,1 ?: <eLnsNmPnOare pe cutii cu gelozN cPte H,1
ml din fiecare diluOie (2), 7 &6 ml din fiecare diluOie (2), 7 &6Z Z ?). ?). *ectura *ectura 7 se comparN nr coloniilor crescute din martor Mi probele 7 se comparN nr coloniilor crescute din martor Mi probele
studiate. studiate. 4itrul 4itrul 7 cea mai mare diluOie a serului Ln care au fost lizate cel puOin +HI din celule 7 cea mai mare diluOie a serului Ln care au fost lizate cel puOin +HI din celule
RCL in vivo/ RCL in vivo/ !mestecul dintre !g Mi !c se inoculeazN intra-peritoneal la animale de laborator (e0.: Moareci !mestecul dintre !g Mi !c se inoculeazN intra-peritoneal la animale de laborator (e0.: Moareci
albi): 9este fiecare 1H min, timp de o orN, se e0trage lic,idul peritoneal, se pregNteMte un preparat nativ Mi se albi): 9este fiecare 1H min, timp de o orN, se e0trage lic,idul peritoneal, se pregNteMte un preparat nativ Mi se
e0amineazN pe fond negru sau cu contrast de fazN. <ezultat pozitiv 7 numNrul bacteriilor scade treptat pPnN e0amineazN pe fond negru sau cu contrast de fazN. <ezultat pozitiv 7 numNrul bacteriilor scade treptat pPnN
la dispariOie. la dispariOie. Ktili#area 9B* Ktili#area 9B* 7 diagnosticul ,olerei (<D4), leptospirozelor (<!44) 7 diagnosticul ,olerei (<D4), leptospirozelor (<!44)
Reac9ia de hemoliz: 3R?L4/ Ag Reac9ia de hemoliz: 3R?L4/ Ag 7 ,ematii de berbec, suspensie de &I: 7 ,ematii de berbec, suspensie de &I: Ac Ac 7 ser imun de iepure anti- 7 ser imun de iepure anti-
,ematii de berbec (serul ,emolitic) ,ematii de berbec (serul ,emolitic)
&omplement/ &omplement/ $rincipiul reac"iei $rincipiul reac"iei: comple0ele !g-!c formate fi0eazN ? Mi-l activeazN pe cale clasicN, : comple0ele !g-!c formate fi0eazN ? Mi-l activeazN pe cale clasicN,
provocPnd ,emoliza. 1ntensitatea ,emolizei se apreciazN vizual (>>>>) sau prin mNsurarea densitNOii optice a provocPnd ,emoliza. 1ntensitatea ,emolizei se apreciazN vizual (>>>>) sau prin mNsurarea densitNOii optice a
,emoglobinei eliberate. ,emoglobinei eliberate. Ktili#area practic a 9F* Ktili#area practic a 9F*: pentru dozarea ?, precum Mi Ln montarea reacOiei de : pentru dozarea ?, precum Mi Ln montarea reacOiei de
fi0are a complementului. fi0are a complementului.
REA&E#A DE ;#AARE A &OM!LEME*%BLB# 3R;&4. REA&E#A DE ;#AARE A &OM!LEME*%BLB# 3R;&4. .ste o reacOie comple0N, constituitN din 2 .ste o reacOie comple0N, constituitN din 2
sisteme !g-!c Mi cu participarea ?. Rn <G? participN 1g capabile sN fi0eze ? 7 1g/ Mi 1g-. <G? se utilizeazN sisteme !g-!c Mi cu participarea ?. Rn <G? participN 1g capabile sN fi0eze ? 7 1g/ Mi 1g-. <G? se utilizeazN
Ln diagnosticul virozelor, infecOiilor bacteriene, etc Aoate componentele <G? sunt utilizate Ln acelaMi volum Ln diagnosticul virozelor, infecOiilor bacteriene, etc Aoate componentele <G? sunt utilizate Ln acelaMi volum
fiind titrate Ln prealabil pentru aprecierea dozelor de lucru. <eacOia este LnsoOitN de martori ai tuturor fiind titrate Ln prealabil pentru aprecierea dozelor de lucru. <eacOia este LnsoOitN de martori ai tuturor
componenOilor componenOilor
<eacOia se efectueazN Ln 2 etape utilizPnd 2 sisteme. <eacOia se efectueazN Ln 2 etape utilizPnd 2 sisteme.
# etap: # etap: 7 7 istemul de ba# istemul de ba# este constituit din !g1 (diagnosticuri sau !g necunoscute), !c1 (serul este constituit din !g1 (diagnosticuri sau !g necunoscute), !c1 (serul
bolnavului sau serul imun) Mi complement Ln doza de lucru. !mestecul este incubat 1, la &6 bolnavului sau serul imun) Mi complement Ln doza de lucru. !mestecul este incubat 1, la &6Z Z ? sau ? sau
menOinut 12-13 ore la ) menOinut 12-13 ore la )Z Z ?. #acN !c se combinN cu !g omolog va avea loc Mi fi0area ? (efect frecvent ?. #acN !c se combinN cu !g omolog va avea loc Mi fi0area ? (efect frecvent
invizibil). invizibil).
## etap: ## etap: 7 la sistemul de bazN se adaogN 7 la sistemul de bazN se adaogN sistemul indicator /hemolitic-, sistemul indicator /hemolitic-, constituit din ,ematii de berbec constituit din ,ematii de berbec
(!g2) combinate cu !c specifici (!c2). 9este 1, incubare la &6 (!g2) combinate cu !c specifici (!c2). 9este 1, incubare la &6Z Z ? reacOia este terminatN. ? reacOia este terminatN.
Evaluarea re#ultatelor Evaluarea re#ultatelor 7 dacN complementul a fost fi0at de primul sistem !g-!c ,emoliza nu se observN 7 dacN complementul a fost fi0at de primul sistem !g-!c ,emoliza nu se observN
(rezultat pozitiv). #acN !g1 nu corespunde cu !c1, complementul rNmPne disponibil pentru fi0are pe (rezultat pozitiv). #acN !g1 nu corespunde cu !c1, complementul rNmPne disponibil pentru fi0are pe
sistemul indicator !g2-!c2, provocPnd ,emoliza (rezultat negativ) sistemul indicator !g2-!c2, provocPnd ,emoliza (rezultat negativ)
?omplement Gi0ation ?omplement Gi0ation
0+. Reactia de 'i(are a complementului 3R;&4 cu scop de seroidenti'icare. &omponentele
mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiei. Aplicarea practica.
0,.
90
0..
00. Reactia de imuno'luorescenta 3R#; reactia &oons4 directa. &omponentele mecanismul.
Lectura si aprecierea rezultatelor reactiei. Aplicarea practica.
/arcanOii utilizaOi uzual: fluorocromi(rodamina, fluoresceina), care emit respectiv o luminN roMu-oran; sau
verde-galbenN la tratarea lor cu raze JD.
Reac9ia de imuno'luorescenta direct: este folositN numai Ln scop de seroidentificare. #in materialul ce
conOine !g (material nativ, cultura purN, biopsie tisularN) se preparN un frotiu, peste care se aplicN serul imun
specific cu !c marcaOi cu fluorocrom. 9este 2H min de incubare Lntr-o camerN umedN, preparatul este studiat
la microscopul luminescent. Rn caz de reacOie pozitivN se observN luminiscenON localN.
1nconvinient:necesitatea de a avea seruri imune marcate specifice ptr fiecare !g.
!re la bazN folosirea fluorocromilor, c,imic con;ugaOi cu anticorpii. !nticorpii marcaOi LMi pNstreazN
specificitatea imunologicN si reacOioneazN strict cu anumite antigene. ?omple0ele antigenelor cu anticorpii
marcaOi se evidenOiazN uMor dupN intensitatea de luminiscenON galben-verzuie la studierea frotiului Ln
microscopul luminiscent.
R.#.;. direct: prevede folosirea serurilor imunofluorescente faON de fiecare antigen e0aminat.
R.#.;. poate fi aplicatN pentru e0aminarea diferitor antigene: culturi de bacterii, ciuperci, protozoare: frotiuri
din materialul bolnavului: celulelor infectate, secOiuni de Oesut .' a. /aterialul de e0aminat se aplicN pe lamN
Mi se fi0eazN (deseori Ln acetonN (1H min) la temperatura camerei), apoi ss usucN 2H min la temperatura de
&6Z?. 9relucrarea preparatelor Ln continuare depinde de varianta <.1.G. folosite.
!reparatul 2n 9'i'5' direct se coloreazN cu antiser specific marcat Ln camerN umedN &H min la temperatura
2+Z?, apoi se spalN cu soluOie tampon (p@ 6,2) 1H min La temperatura de 2+Z?.
9entru a evita rezultate fals-pozitive reacOia este LnsoOitN de un Mir de controluri, printre care un rol deosebit Li
revine controlului cu antigen eterogen (de e0emplu, cu cultura bacterianN ce nu corespunde anti-genic
antiserului folosit). 4a studierea culturilor celulare infectate se foloseMte obligatoriu controlul cu cultura
normalN neinfectatN (pentru e0cluderea autofluorescenOei Mi fi0area nespecificN a anticorpilor marcaOi de
suprafaOa celulelor). 9entru a frLna autofluorescenOa preparatelor poate fi folositN albumina bovinN, marcatN
cu sulfarodaminN.
<eacOia de imunofluorescenOa, pNstrLnd specificitatea reacOiilor imunologice, se caracterizeazN prin
simplitatea Mi rapiditatea e0ecutNrii. AotodatN <.1.G. nu poate fi calificatN ca reacOie e0trem de sensibilN.
#easemenea, nu se e0clude posibilitatea de adsorbOie nespecificN a anticorpilor marcaOi pe preparat cu
apariOia rezultatelor pseudopozitive.
%ehnici serologice cu utilizarea Ac marca9i %ehnici serologice cu utilizarea Ac marca9i
Rn unele cazuri este imposibil de a detecta o reacOie !g-!c: unii !c nu precipiteazN, alOii nici nu precipiteazN, Rn unele cazuri este imposibil de a detecta o reacOie !g-!c: unii !c nu precipiteazN, alOii nici nu precipiteazN,
nici nu aglutineazN, e0istN comple0e !g-!c care nu fi0eazN ?. Rn aceste cazuri pot fi utilizaOi !c marcaOi nici nu aglutineazN, e0istN comple0e !g-!c care nu fi0eazN ?. Rn aceste cazuri pot fi utilizaOi !c marcaOi
pentru a vizualiza !g respectiv. ?on;ugarea !c cu marcanOi nu afecteazN proprietNOile lor imunologice. pentru a vizualiza !g respectiv. ?on;ugarea !c cu marcanOi nu afecteazN proprietNOile lor imunologice.
!ceste reacOii se monteazN pe suport solid (lamN, plNci din plastic) !ceste reacOii se monteazN pe suport solid (lamN, plNci din plastic)
Marcan"ii utili#a"i u#ual: Marcan"ii utili#a"i u#ual:
Gluorocromi (rodamina, fluoresceina), care emit respectiv o luminN roMu-oran; sau verde-galbenN Gluorocromi (rodamina, fluoresceina), care emit respectiv o luminN roMu-oran; sau verde-galbenN la tratarea la tratarea
lor lor cu raze JD (<eacOia de 1muno-GluorescenON) cu raze JD (<eacOia de 1muno-GluorescenON)
.nzime (fosfataza alcalinN, pero0idaza), capabile sN modifice culoarea unui substrat (<eacOia 1muno- .nzime (fosfataza alcalinN, pero0idaza), capabile sN modifice culoarea unui substrat (<eacOia 1muno-
enzimaticN) enzimaticN)
<adio-izotopi ( <adio-izotopi (
12+ 12+
S sau S sau
& &
@), care emit respectiv raze gamma Mi beta (!naliza <adio-1munN) @), care emit respectiv raze gamma Mi beta (!naliza <adio-1munN)
Reac9ia de imuno'luorescen9: 3R#; reac9ia &OO*24 Reac9ia de imuno'luorescen9: 3R#; reac9ia &OO*24
Metoda direct: Metoda direct: (numai Ln scop de seroidentificare). #in materialul ce conOine !g (material nativ, culturN (numai Ln scop de seroidentificare). #in materialul ce conOine !g (material nativ, culturN
purN, biopsie tisularN) se preparN un frotiu, peste care se aplicN serul imun specific cu !c marcaOi cu purN, biopsie tisularN) se preparN un frotiu, peste care se aplicN serul imun specific cu !c marcaOi cu
fluorocrom. 9este 2H min de incubare Lntr-o camerN umedN preparatul este studiat la microscopul fluorocrom. 9este 2H min de incubare Lntr-o camerN umedN preparatul este studiat la microscopul
luminiscent. Rn caz de reacOie pozitivN se observN luminiscenON localN. luminiscent. Rn caz de reacOie pozitivN se observN luminiscenON localN. &nconvenient &nconvenient 7 necesitatea de a avea 7 necesitatea de a avea
seruri imune marcate specifice pentru fiecare !g. seruri imune marcate specifice pentru fiecare !g.
Metoda indirect: Metoda indirect:. 9oate fi utilizatN pentru sero-identificare Mi sero-diagnostic. . 9oate fi utilizatN pentru sero-identificare Mi sero-diagnostic.
9e frotiul ce conOine !g se aplicN !c corespunzNtori nemarcaOi. 9este 2H min se spalN minuOios preparatul, 9e frotiul ce conOine !g se aplicN !c corespunzNtori nemarcaOi. 9este 2H min se spalN minuOios preparatul,
apoi se adaogN anti-1g fluorescentN, care se va combina cu !c din comple0. !cest reactiv poate fi utilizat Ln apoi se adaogN anti-1g fluorescentN, care se va combina cu !c din comple0. !cest reactiv poate fi utilizat Ln
numeroase reacOii. numeroase reacOii.
!nti-1g se obOine prin imunizarea iepurilor (sau altor animale) cu 1g. !nti-1g se obOine prin imunizarea iepurilor (sau altor animale) cu 1g.
91
%ehnica 'ondat: pe 'i(area &/ %ehnica 'ondat: pe 'i(area &/ /ar%erul fluorescent este un ser anti-complement care se va lega de /ar%erul fluorescent este un ser anti-complement care se va lega de
complementul fi0at pe comple0ul !g-!c. complementul fi0at pe comple0ul !g-!c.
<1G se utilizeazN pentru identificarea rapidN a !g din biosubstrate sau pentru serodiagnostic. <1G se utilizeazN pentru identificarea rapidN a !g din biosubstrate sau pentru serodiagnostic.
Reac9ia #muno8Enzimatic: 3R#E EL#2A Reac9ia #muno8Enzimatic: 3R#E EL#2A - -En#!me *in(ed &mmunosorbent En#!me *in(ed &mmunosorbent 1 1ssa!s ssa!s-' -'
R#E direct: 3metoda sandwich4. R#E direct: 3metoda sandwich4. Ktili#at doar 2n sero,identificarea 1g' Ktili#at doar 2n sero,identificarea 1g' Rn godeurile din placa de Rn godeurile din placa de
polistiren Ln care sunt fi0aOi !c cunoscuOi se toarnN soluOia de !g necunoscut. Se incubeazN 1,. #upN o polistiren Ln care sunt fi0aOi !c cunoscuOi se toarnN soluOia de !g necunoscut. Se incubeazN 1,. #upN o
spNlare minuOioasN a godeurilor se adaogN !c marcaOi cu enzime, care se fi0eazN pe epitopii liberi ai !g spNlare minuOioasN a godeurilor se adaogN !c marcaOi cu enzime, care se fi0eazN pe epitopii liberi ai !g
polivalent. #upN incubare de &H min-1, se spalN iarNMi godeurile. 9rezenOa comple0ului !c-!g-!c-marcat se polivalent. #upN incubare de &H min-1, se spalN iarNMi godeurile. 9rezenOa comple0ului !c-!g-!c-marcat se
depisteazN cu a;utorul substratului cromogen (substanON iniOial incolorN, dar care se coloreazN sub acOiunea depisteazN cu a;utorul substratului cromogen (substanON iniOial incolorN, dar care se coloreazN sub acOiunea
enzimei, e0. apa o0igenata si ort,ofenilendiamina). enzimei, e0. apa o0igenata si ort,ofenilendiamina).
R#E indirect:. R#E indirect:. Ktili#at 2n serodiagnostic Ktili#at 2n serodiagnostic. !g cunoscut este fi0at la fundul godeurilor. !c (serul testat) se . !g cunoscut este fi0at la fundul godeurilor. !c (serul testat) se
Lntroduce Ln godeu, dupN 1, se spalN totul Mi se adaogN ligandul marcat cu enzimN (anti-1g sau proteina ! Lntroduce Ln godeu, dupN 1, se spalN totul Mi se adaogN ligandul marcat cu enzimN (anti-1g sau proteina !
cuplate cu enzimN). !cest ligand se fi0eazN pe !c testaOi. Se adaogN apoi substratul cromogen. ?antitatea de cuplate cu enzimN). !cest ligand se fi0eazN pe !c testaOi. Se adaogN apoi substratul cromogen. ?antitatea de
!c se mNsoarN dupN densitatea opticN a lic,idului din godeuri. !c se mNsoarN dupN densitatea opticN a lic,idului din godeuri.
%ehnica imunoblot 3western blot4 %ehnica imunoblot 3western blot4 permite identificarea 1g dintr,un amestec permite identificarea 1g dintr,un amestec. .
1 etapN 7 electroforeza Ln gel a probei de !g 1 etapN 7 electroforeza Ln gel a probei de !g
11 etapN 7 transferul electric al !g pe membrana de nitrocelulozN 11 etapN 7 transferul electric al !g pe membrana de nitrocelulozN
111 etapN 7 pe membranN sunt aplicaOi succesiv !c diri;aOi contra !g, apoi con;ugatul marcat cu enzimN, 111 etapN 7 pe membranN sunt aplicaOi succesiv !c diri;aOi contra !g, apoi con;ugatul marcat cu enzimN,
care permite depistarea !c fi0aOi. #upN o spNlare se adaogN substratul cromogen. Giecare comple0 !g- care permite depistarea !c fi0aOi. #upN o spNlare se adaogN substratul cromogen. Giecare comple0 !g-
!c formeazN zone colorate distincte. !c formeazN zone colorate distincte. Ktili#are Ktili#are: depistarea !c anti-@1D, caracterizarea !c monoclonali... : depistarea !c anti-@1D, caracterizarea !c monoclonali...
9roteinele sunt separate electroforetic Ln gel poliacrilamid. Sub acOiunea cPmpului electric are loc 9roteinele sunt separate electroforetic Ln gel poliacrilamid. Sub acOiunea cPmpului electric are loc
difuzia proteinelor conform greutNOii moleculare, aran;Pndu-se Ln zone liniare subOiri diferite: mai difuzia proteinelor conform greutNOii moleculare, aran;Pndu-se Ln zone liniare subOiri diferite: mai
aproape de start se aran;eazN proteinele cu masN molecularN mare (12H-1+H %#a), la final se aran;eazN aproape de start se aran;eazN proteinele cu masN molecularN mare (12H-1+H %#a), la final se aran;eazN
proteinele cu masN molecularN micN (+-1H%#a). !poi lamela de gel este transferatN pe o foaie de proteinele cu masN molecularN micN (+-1H%#a). !poi lamela de gel este transferatN pe o foaie de
nitrocelulozN amplasatN Lntre electrozii unei surse de curent continuu. Sub acOiunea cPmpului electric are nitrocelulozN amplasatN Lntre electrozii unei surse de curent continuu. Sub acOiunea cPmpului electric are
loc trecerea proteinelor din gel pe nitrocelulozN, unde se fi0eazN foarte bine pe ,Prtie. 9roteinele fi0ate loc trecerea proteinelor din gel pe nitrocelulozN, unde se fi0eazN foarte bine pe ,Prtie. 9roteinele fi0ate
sunt marcate cu o enzimN (e.g. al%aline p,osp,atase sau pero0idase) incolorN. 9rocedura ulterioarN de sunt marcate cu o enzimN (e.g. al%aline p,osp,atase sau pero0idase) incolorN. 9rocedura ulterioarN de
montare a reacOiei este similarN te,nicii .41S!. montare a reacOiei este similarN te,nicii .41S!.
Analiza radioimun: 3AR#4. Analiza radioimun: 3AR#4. 9rincipiul este identic cu cel al <1.. !g se fi0eazN la fundul godeurilor din 9rincipiul este identic cu cel al <1.. !g se fi0eazN la fundul godeurilor din
placa de plastic. Se adaogN !c testaOi care se vor combina cu !g omolog. #upN spNlarea godeurilor, se placa de plastic. Se adaogN !c testaOi care se vor combina cu !g omolog. #upN spNlarea godeurilor, se
ada adau ugN un ligand radiomarcat (anti-1g). #upN eliminarea e0cesului de izotopi prin spNlare, se mNsoarN radio- gN un ligand radiomarcat (anti-1g). #upN eliminarea e0cesului de izotopi prin spNlare, se mNsoarN radio-
activitatea: ea este proporOionalN cu concentraOia !c dozaOi. activitatea: ea este proporOionalN cu concentraOia !c dozaOi.
92

01. Reactia de imuno'luorescenta 3R#; reactia &oons4 indirecta. &omponentele mecanismul.
Lectura si aprecierea rezultatelor reactiei. Aplicarea practica.
R#; indirect: poate fi utilizatN ptr seroidentificare Mi serodiagnostic. pe frotiul ce conOine !g se aplicN !c
corespunzNtori nemarcaOi. 9este 2H min se spalN minuMios preparatul, apoi se adaugN anti- 1g fluorescentN,
care se va combina cu !c din comple0. !cest reactiv poate fi utilizat Ln numeroase reacOii. !nti-1g se obOine
prin imunizarea iepurilor(sau altor animale) cu 1g umoane.
R.#.;. indirect: are la bazN folosirea a douN antiseruri diferite. 4a Lnceput se aplicN anticorpii nemarcaOi faON
de antigenul studiat, iar Ln etapa a doua a reacOiei comple0ul format antigen-anticorp este prelucrat cu antiser
marcat cu G.1.A.? (fluresceinizotiocianatN., ce conOine anticorpi contra gama-globulinelor acelui animal, de
la care s-au obOinut antiserurile folosite Ln prima etapN a reacOiei (ser antigen de specie).
#e e0emplu, Ln caz cN antiserul folosit Ln prima etapN a fost obOinut prin imunizarea iepurilor, Ln etapa a
doua se foloseMte serul antispecie faON de iepure obOinut prin imunizarea mNgarilor sau a altor animale cu
gama-globulinN de iepure, Ln acest caz anticorpii antiglobuliniti marcaOi acoperN cu un al doilea strat
antigenul e0aminat (primul strat, datoritN anticopilor nemarcaOi, care la rLndul lor servesc ca antigene pentru
serul antiglobulinN (antispecie). 9rin urmare, antigenul devine vizibil Ln microscopul luminiscent, Daloarea
<.1.G. indirecte Mi anticomplementare constN Ln folosirea unui singur ser luminiscent (de antispecie Mi
corespunzNtor anticomplementar) pentru studierea diferitor antigene, ceea ce evident simplificN reacOia.
/aterialul de e0aminat se aplicN pe lamN Mi se fi0eazN (deseori Ln acetonN (1H min) la temperatura camerei),
apoi ss usucN 2H min la temperatura de &6Z?. 9relucrarea preparatelor Ln continuare depinde de varianta
<.1.G. folosite.
#n R.$.F. indirect% preparatul La Lnceput se prelucreazN cu antiser specific nemarcat Ln camerN umedN (&H
min), la temperatura 2+Z?, ulterior se spalN cu soluOie tampon (ca Mi 1a <.1.G. directN). 1n continuare
preparatul se coloreazN cu ser antispecie marcat Ln camera umedN (&H min). la temperatura 2+Z? Mi se spalN
cu soluOie tampon.
9entru a evita rezultate fals-pozitive reacOia este LnsoOitN de un Mir de controluri, printre care un rol deosebit Li
revine controlului cu antigen eterogen (de e0emplu, cu cultura bacterianN ce nu corespunde anti-genic
antiserului folosit). 4a studierea culturilor celulare infectate se foloseMte obligatoriu controlul cu cultura
normalN neinfectatN (pentru e0cluderea autofluorescenOei Mi fi0area nespecificN a anticorpilor marcaOi de
suprafaOa celulelor). 9entru a frLna autofluorescenOa preparatelor poate fi folositN albumina bovinN, marcatN
cu sulfarodaminN.
<eacOia de imunofluorescenOa, pNstrLnd specificitatea reacOiilor imunologice, se caracterizeazN prin
simplitatea Mi rapiditatea e0ecutNrii. Darianta <.1.G. indirectN poate fi folositN nu numai pentru studierea
antigenelor, cPt Mi la determinarea cantitNOii de anticorpi Ln serul imun. AotodatN <.1.G. nu poate fi calificatN
ca reacOie e0trem de sensibilN. #easemenea, nu se e0clude posibilitatea de adsorbOie nespecificN a
anticorpilor marcaOi pe preparat cu apariOia rezultatelor pseudopozitive.
93
05. Reactia imunoenzimatica 3R#E EL#2A4 directa 3tehnica RsandwichS4. &omponentele
mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiei. Aplicarea practica.
<1. reprezintN o interacOiune a !g cu !c care este asociat cu o enzimN. ?omple0ul format capNtN o
activitate enzimaticN Mi scindeazN substratul respectiv, e0teriorizLnd efectul de coloraOie pregnantN.
<1. directN aprecizeazN prezenOa !g prin intermediul !c. cantitatea de enzimN fi0atN de substrat corespunde
cantitNOii de !g.
componentele: !g, !c, enzima (pero0idaza de ,rean sau fosfataza bazicN)
R#E directN (metoda sand5ic,) este utilizatN doar Ln sero-identificarea !g. Rn godeurile din placa de
polistiren Ln care sunt fi0aOi !c cunoscuOi se toarnN soluOia de !g necunoscuOi. se incurbeaza pe 1 orN. dupN
spNlare minuOioasN a godeurilor se adaugN !c marcaOi cu enzime, care se fi0eazN pe epitopii liberi ai !g
polivalent. #upN incurbare de &H min.-1 orN se spalN iarNMi godeurile. 9rezenOa comple0ului !c-!g-!c-
marcat se depisteazN cu a;utorul substratului cromogen (substanON iniOial incolorp,dar care se coloreazN sub
acOiunea enzimei,e0. apa o0igenatN Mi ort,ofenilendiamina).
rezultatele reacOiei se aNreciazN vizual sau instrumental. la citirea vizualN se determinN diluOia ma0imN a
materialului de e0aminat, Ln care intensitatea coloraOiei este mai pronunOatN faON de cea de control (albumina
sericN bovinN).la citirea rezultatelor cu spectrofotometrul ca pozitivN se considerN diluOia ma0imN a
materialului e0aminat, unde nivelul e0tincOiei prevaleazN cel puOin de 2 ori nivelul e0tincOiei din diluOia
respectivN a componentului eterolog al reacOiei. !plicarea practicN: pot fi detectaOi !g Ln diferite afecOiuni
umane.
94
16. Reactia imunoenzimatica 3R#E EL#2A4 indirecta. &omponentele mecanismul. Lectura si
aprecierea rezultatelor reactiei. Aplicarea practica.
R#E indirectN este utilizatN Ln serodiagnostic.
!g cunoscut este fi0at la fundul godeurilor. !c(serul testat) se introduce Ln godeu, dupN 1, se spalN totul Mi
se adaugN ligandul marcat cu enzimN(anti-1g sau proteina ! cuplate cu enzimN). !cest ligand se fi0eazN pe
!c testaOi. se adaugN apoi substanOa cromogen. ?antitatea de !c se mNsoarN dupN densitatea opticN a
lic,idului din godeuri.
Metoda indirect detecteazN anticorpul. !ntigenul de referinON, fi0at pe suprafaOa de polistiren, este incubat
cu serul testat, apoi cu anticorpi antiimunoglobulinN marcaOi cu enzimN. #upN fiecare etapN, reactivii
necuplaOi sunt LndepNrtaOi prin spNlarea suportului, Ln final se adaugN substratul cromogen, iar culoarea
dezvoltatN in interval de &H minute este mNsuratN (figura 1H.12, a).
c Metoda competitiv detecteazN de asemenea anticorpi. !nticorpul din serul testat Mi anticorpul omolog
monoclonal marcat cu pero0idaza din ,rean, pipetaOi Ln ordinea enunOatN, intrN Ln competiOie pentru antigenul
fi0at pe suprafaOa de polistiren. !nticorpii necuplaOi sunt LndepNrtaOi prin spNlare, apoi este adNugat substratul
cromogen pentru testarea enzimei restante pe suprafaOa de reacOie. 1ntensitatea culorii, mNsuratN dupN
stoparea reacOiei la &H minute, deci activitatea enzimei de marca; este invers proporOionalN cu concentraOia
anticorpului din serul pacientului testat.
95
11. Reactiile de hemaglutinare 3R?A4 si de inhibare a hemaglutinarii 3R#?A4. &omponentele
mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiilor. Aplicarea practica.
1n practica de laborator se LntrebuinOeazN douN tipuri de reacOii de ,emaglutinare (<@!), care se deosebesc
dupN mecanismul de acOiune.
9rima <@! face parte din reacOiile serologice. 1n aceastN reacOie eritrocitele se aglutineazN la interacOiunea
cu anticorpi corespunzNtori (,emaglutinine). !ceastN reacOie se aplicN pe larg pentru determinarea grupelor
de sLnge.
! doua <@! nu este serologicN. 1n aceastN reacOie aglutinarea eritrocitelor e condiOionatN nu de anticorpi, ci
de substanOe deosebite, formate Ln cazul infecOiei virotice. #e e0emplu, virusul gripei aglutineazN eritrocitele
de gNinN Mi cobai, iar virusul poliomielitei Y eritrocitele de berbec. !ceastN reacOie permite de a constata
prezenOa unui sau altui virus Ln materialul de cercetat.
Metodica' <eacOia se efectueazN Ln eprubete sau pe plNci speciale cu adLncituri. /aterialul de cercetat se
dilueazN Ln soluOie izotonicN de la 1:1H pLnN la 1:123H: H,+ ml din fiecare diluOie se amestecN cu volum egal
de suspensie de lY2I de eritrocite. 1n control, H,+ ml suspensie de eritrocite se amestecN cu H,+ ml de
soluOie izotonicN .prubetele se amplaseazN Ln termostat pe &H min, iar plNcile se Oin la temperatura camerei
timp de )+ min.
Eviden"a re#ultatelor' 1n cazul rezultatului pozitiv al reacOiei, pe fundul eprubetei sau al adLnciturii din placN
se formeazN sediment de eritrocite Ln formN de mumbrelNn, care astupN tot fundul. 1n cazul rezultatului
negativ, eritrocitele formeazN un sediment compact cu margini netede, care se aseamNnN cu un nasture.
Sediment asemNnNtor se formeazN Mi Ln control. 1ntensitatea reacOiei se indicN cu a;utorul semnului mplusn.
Aitrul virusului indicN diluOia ma0imN a materialului, Ln care mai are loc aglutinarea.
Reac9ia de inhibare a hemaglutin:rii. !ceasta reprezintN o reacOie serologicN, Ln care anticorpii antivirotici
specifici, interacOionLnd cu virusul (antigenul), asigurN neutralizarea acestuia Mi e0clud capacitatea de a
aglutina eritrocite, adicN in,ibN reacOia de ,emaglutinare. Specificitatea LnaltN a reacOiei de in,ibare a ,em
aglutinNrii (<1@!) permite de a determina, cu a;utorul ei specia Mi c,iar tipul de virusuri Lnregistrate Ln
timpul <@!
Metodica' H,2+ ml de ser antiviral se dilueazN consecutiv de ,: 1:1H pLnN la 1:2+2H Mi se amestecN cu volume
egale de material ci conOine virus Mi este diluat de ) ori Ln comparaOie cu titrul determina prin <@!.
!mestecul se agitN Mi se termostateazN &H min, dupN cars se adaugN cile H,+ ml suspensie de lY2I de
eritrocite. <eacOia e LnsoOitN de & controale. Eviden"a re#ultatelor se efectueazN dupN incubarea repetata Li
termostat, Ln decurs de &H min, sau menOinerea timp de )+ min 1: temperatura camerei. 4a pregNtirea corectN
a e0perienOei, Ln controlu serului Mi eritrocitelor trebuie sN se formeze mnasturelen, deci lipseMti factorul ce
condiOioneazN aglutinarea eritrocitelor, iar Ln controlul anti genului se formeazN mumbrelan, deci virusul a
dus la aglutinare: eritrocitelor. 1n e0perienON, dacN serul este omolog cu virusul cercetat. s\ formeazN
mnasturelen, deci serul a neutralizat virusul, Ln acest ca# titrul serului reprezintN diluOia ma0imN, Ln care se
mai LnregistreazN in,ibarea ,emaglutinNrii.
96
1$. #n'ectiile sta'ilococice. &lasi'icarea sta'ilococilor 3'amilie gen sp.4 . ;actorii de patogenitate.
?abitatul in'ectiile cauzate. Diagnosticul microbiologic. !relevatele. Metoda microscopica izolarea si
identi'icarea culturii pure. Markerii epidemiologici. !ro'ila(ia si tratamentul speci'ic al in'ectiilor
sta'ilococice.
?!<!?A.<1SA1?! -.$.<!4^ ! -<J9J4J1 ?O?14O< 91O-.$1
;amilia 2taphQlococcaceae
-enuri: Stap,Clococcus: -amella: /acrococcus: Salinicoccus
;amilia 2treptococcaceae
-enuri: Streptococcus: 4actococcus
;amilia *eisseriaceae
-enul: $eisseria
Caracter comun capacitatea de a condi"iona procese supurative,distructive'
/orfologic reprezintN coci (sferici, lanceolaOi, riniformi), imobili, nesporogeni, unele specii formeazN
capsule.
Rn funcOie de caracterele tinctoriale se disting: ?oci -> (Stap,Clococcaceae, Streptococcaceae): ?oci --
($eisseriaceae)
?ocii piogeni se deosebesc prin: ?aractere de culturN (e0igenOe nutritive, tipul de respiraOie, etc): ?aractere
bioc,imice: Gactori de patogenitate
<olul Ln patologia umanN: 1nfecOii nespecifice : 1nfecOii specifice (gonoreea, scarlatina, etc)
-E*BL 2%A!?TLO&O&&B2
Se disting 2 grupuri (varietNOi):
Stafilococi coagulazo-pozitivi - S?9 7 foarte virulenOi ('aureus, 'intermedius)
Stafilococi coagulazo-negativi 7 S?$ 7 potenOial-patogeni (apro0imativ &H specii: 'epidermidis, '
saproph!ticus, ' capitis, 'haemol!ticus, 'hominis, etc)
?abitat: 2H-6HI din populaOie sunt purtNtori: 'aureus - cavitatea nazalN, intestin, 'epidermidis 7 narine,
tegument, 'saproph!ticus , tegument'
+tap-5lococc's a're's
&aracterele mor'obiologice/ ?aractere morfo-tinctoriale: coci gram>, Ln frotiu se aran;eazN Ln grNmezi
neregulate (greacN: staph!los,ciorc,ine, (o((os 7 grNunte), Ln perec,i sau izolat . 1mobili, nesporogeni,
necapsulaOi (uneori microcapsule)
?aractere de culturN: facultativ anaerobi, nepretenOioMi la cultivare, cresc pe medii uzuale. Aemperatura
optima &6Z?, p@-6,H76,+.
Rn "9 7 turbiditate uniformN
-eloza salinN cu gNlbenuM de ou---O (& I $a?l)
/ediul ?,apman (6,+ I $a?l, manitol)
-elozN-sPnge
?olonii S, opace, pigmentate (auriu, citric, alb), pe gelozN-sPnge cauzeazN ,emolizN. 9e --O coloniile sunt
Lncon;urate cu un ,alou opac (acOiunea lecitinazei).
?aractere bioc,imice: catalazo-pozitivi, fermenteazN manitolul
Gactori de patogenitate
1. Factori str'ct'rali:
peptidoglicanul (induce secreOia cito%inelor de cNtre celulele limfocitare, responsabile de starea de
Moc)
acizii lipoteichoici (induc o ,ipersensibilitate tardivN)
proteina A (asigurN fi0area Gc al 1g-, LmpiedicN opsonizarea Mi fagocitoza)
adezine, care permit fi0area 'aureus pe diverse molecule plasmatice ale gazdei:
5ibronectin .i laminin. Gibronectina este prezentN pe suprafeOe epiteliale Mi endoteliale,
precum Mi Ln c,iaguri sanguine.
5ibrinogen. Gi0area de fibrinogen asigurN aderarea la c,iaguri Mi Oesuturi lezate.
Colagen. Aulpinile ce posedN astfel de adezine cauzeazN osteomielite Mi artrite septice
Microcapsula rol antifagocitar
97
$$. 2o)ine
1. ! lfa-to0ina (alfa-,emolizina). .fect citolitic faON de trombocite, monocite, ,ematii, cu eliminarea
cito%inelor, care pot fi cauza Mocului septic stafilococic.
2. "eta-to0ina (sfingomielinaza). 9rezentN la tulpinile izolate de la bovine cu mastitN.
&. -amma Mi delta-to0ine . .fect leuco- Mi ,emolitic.
). 4eucocidina , efect litic faON de leucocite Mi macrofage, factor important Ln procese dermonecrotice
+. .0foliatine (epidermolizine) ! Mi ". /anifestN tropism cutanat.
2. Mecanism: se fi0eazN de unele proteine cutanate (profilagrinN Mi filagrinN), inducPnd desprinderea
intra-epidermicN dintre stratum granulosum Mi stratum spinosum, cu formarea leziunilor buloase
(impetigo bulos, sindromul pielii oprite).
6. .nteroto0ine: !, ", ?1, ?2, ?&, #, ., - . Aermostabile, rezistente la acOiunea enzimelor proteolitice
ale tubului digestiv. #eterminN into0icaOii alimentare (enteroto0ina " poate cauza Moc to0ic).
3. Ao0ina sindromului to0ic stafilococic (ASSA-1). #eterminN stare de Moc stafilococic.
Aoate to0inele sunt imunogene.
.nteroto0inele, ASSA-1 reprezintN superantigene, activPnd 2HI de limfocite A (participN la declanMarea
stNrii de Moc)
$$$. Coag'la3ele
?oagulaza liberN - proteinN e0tracelularN care se leagN de protrombina gazdei cu formarea unui comple0.
!stfel activatN, trombina determinN conversia fibrinogenului Ln fibrinN cu coagularea plasmei. <eprezintN
cauza tromboflebitelor septice Mi prote;eazN cocii de fagocitozN.
?oagulaza legatN (clumping factor) este un determinant superficial al 'aureus fi0ator de fibrinogen.
!ntifagocitar. 9rovoacN fenomenul de aglutinare a stafilococilor Ln prezenOa fibrinogenului.
1D. +tafilo6ina3a 3'ibrinolizina4 7 activator al plasminogenului (asociat cu bacteriofagi lizogeni).
?omple0ul stafilo%inazN-plasminogen manifestN activitate proteoliticN, cauzPnd dizolvarea trombilor
(responsabilN de localizNri septice secundare).
@. .n3i(e de patogenitate/
@ialuronidaza 7 faciliteazN diseminarea bacteriilor
!lte enzime: proteaze, lipaze (inclusiv lecitinaza), !#$-aze, fosfataze, etc.
<ol Ln diseminarea infecOiei Mi producerea leziunilor.
Se disting multiple serotipuri de 'aureus, iar receptorii pentru bacteriofagi permit clasificarea Ln lizotipuri
(fago-variante).
Epidemiologia in'ec9iilor sta'ilococice
Sursa de infecOie: omul bolnav sau purtNtori sNnNtoMi de germeni.
<areori 7 bovinele bolnave de mastitN.
/ecanismele Mi cNile de transmitere:
?ontact direct sau diseminare manuportatN
?ontact indirect (alimente, praf, LmbrNcNminte, etc)
5actori favori#an"i: diabet, tratament imunosupresiv, arsuri, plNgi, etc
;ormele clinice ale in'ec9iilor cu +.a're's
#n'ec9ii supurative
1nfecOii cutanate: foliculite, furuncule, carbuncule, abcese, panariOiu, infecOie de plagN (frecvent de origine
nosocomialN). .0foliatina determinN sindromul pielii oprite /sindromul *!el- la copii, pemfigus epidemic la
nou-nNscuOi (boala <itter) Mi impetigo bulos la maturi.
1nfecOii ale mucoaselor: mastoidite, sinusite, otite, angine...
1nfecOii ale seroaselor: artrite, pleurezie, peritonitN, meningitN...
1nfecOii osoase: osteomielitN, spondilodiscitN, infecOie de protezN
1nfecOii viscerale: abces pulmonar, cerebral, flegmon perirenal, pielonefrite, etc
2epticemii >i endocardite. ?auzate Mi LntreOinute de un focar infecOios primar complicat de tromboflebitN. Rn
mediu spitalicesc au caracter nosocomial (catetere intravasculare, proteze valvulare cardiace, articulare,
stimulatoare cardiace...)
Mani'est:ri digestive
98
1nto0icaOii alimentare (doza to0icN - 1Ug la 1HH g aliment). Dome, diaree, des,idratare, absenOa febrei
.nterocolite consecutive unei antibioterapii
2indromul >ocului to(ic sta'ilococic: febrN, ,ipotensiune arterialN, erupOie cutanatN scarlatiniformN, stare de
Moc, leziuni viscerale (cerebrale, renale, ,epatice, musculare). #escris Ln 1863 Ln SJ! la femei care utilizau
tampoane periodice Mi sufereau de vaginitN cu ' aureus. Aulpini responsabile de acest sindrom pot fi izolate
din diverse leziuni stafilococice.
#n'ec9ii cauzate de 2&*
'epidermidis determinN infecOii asociate cu proteze Mi catetere, frecvent de origine nosocomialN
(endocardite, endoftalmii, peritonite la pacienOi cu dializN peritonealN, bacteriemii). 'epidermidis produce
un poliza,arid de adeziune, care-l fi0eazN pe implante din plastic.
'saproph!ticus Mi 'haemol!ticus pot cauza infecOii ale tractului urinar
'lugdunensis 7 infecOii de plagN, endocardite
#munitatea antista'ilococic: este mi0tN: celularN Mi umoralN
Diagnostic de laborator
/ateriale de e0aminat 7 Ln funcOie de forma clinicN
Diagnostic direct/
.0amen microscopic direct (-ram, <1G)
.0amen bacteriologic. 4a interpretare se Oine cont de datele clinice. Rn caz de infecOii nosocomiale sau
otrNvire alimentarN se identificN mar%erii epidemiologici (lizotip, serotip, antibiotip). #eterminarea
antibiogramei este obligatorie (tulpini multirezistente).
1dentificarea acizilor nucleici prin te,nici de biologie molecularN
Rn cazuri particulare se cautN prezenOa to0inelor (reacOia de late0-aglutinare, .41S!)
Diagnostic indirect 3serologic4/ Se e0amineazN seruri sanguine pentru depistarea anticorpilor anti-
stafilolizine-alfa (titruK 2 J1/ml) 7 Ln caz de infecOii profunde sau cronice, sau anti-acizi teic,oici (titruK
1:12) 7 Ln caz de endocardite sau focare inaccesibile.
%ratamentul speci'ic al infecOiilor stafilococice: autovaccinuri, vaccinuri inactivate, seruri imune (Ln
infecOii cronice)
!ntibiotice: peniciline semi-sintetice (o0acilinN), augmentinN, imipenem, aminoside, macrolide,
fluoroc,inolone, glicopeptide (vancomicinN, teicoplaninN) cotrimo0azol, fosfomicinN, rifampicinN, acidul
fuzidic, etc
!ro'ila(ia speci'ic:: plasmN antistafilococicN, 1g anti-stafilococicN, ser ,iperimun, anato0inN stafilococicN
99
1). #n'ectiile streptococice. &lasi'icarea streptococilor 3'amilie gen sp.4. &lasi'icarea dupa aspectul
hemolizei si structurii antigenice. ;actorii de patogenitate 3structuralie(oto(inele enzimele de
patogenitate4. #n'ectiile cauzate de 2.pQogenes. Diagnosticul microbiologic. !relevate patologice.
Metoda microscopica izolarea culturii pure identi'icarea. 2erodiagnosticul scarlatinei si
reumatismului.
G!/141! SA<.9AO?O??!?.!.: -enul 2treptococcus (fragili Mi e0igenOi la cultivare): -enul
Lactococcus (anterior streptococi din grupul $)
-enul 2treptococcus. <euneMte specii facultativ anaerobe caracterizate prin morfologie tipicN (coci gram>
Ln lanOuri, imobili, nesporogeni, capsulaOi), metabolism fermentativ Mi lipsa catalazei.
&lasi'icarea streptococilor
3up aspectul hemoli#ei pe gelo#,s8nge
Streptococi beta-,emolitici (,emolizN completN, zonN clarN Ln ;urul coloniilor)
Streptococi alfa-,emolitici (,emolizN incompletN, zonN verzuie Ln ;urul coloniilor)
Streptococi ne,emolitici (gamma-,emolizN)
Clasificarea imunologic *ancefield
#upN antigenul poliza,aridic ? din peretele celular se disting 2H grupe serologice (! 7 @, = 7 a).
Streptococii care nu posedN acest !g nu se LncadreazN Ln clasificarea 4ancefield (e0.: 'pneumoniae). .i se
identificN dupN caractere de culturN Mi bioc,imice.
3up habitat .i patogenitate
treptococi piogeni, virulenOi, beta-,emolitici (aparOin grupurilor !,",?,-)
treptococi orali, comensali, ne,emolitici sau alfa-,emolitici, negrupabili dupN 4ancefield
treptococi fecali, specii comensale sau condiOionat patogene ale tractului digestiv uman Mi animal
treptococi lactici, reprezintN flora laptelui Mi produselor lactate
#iferenOierea streptococilor patogeni de cei saprofiOi se efectueazN de asemenea Ln baza criteriilor
&herman:
?reMterea la 1H Mi )+Z ?
?reMterea Ln bulion cu 2,+I $a?l
?reMterea Ln mediu cu p@ 8,2
@idroliza esculinei pe mediu cu )HI bilN
4iza culturii Ln bulion biliat
Sensibilitatea la bacitracinN Mi optoc,inN
@idroliza ,ipuratului de sodiu
+treptococc's p5ogenes !gr. A#. "acterie strict umanN, posibil porta; oro- Mi nasofaringean (2HI).
&aractere mor'ologice: lanOuri scurte sau perec,i de coci sferici gram>, imobili, capsulaOi, nesporogeni.
&aractere de cultur:: facultativ-anaerobi, cultivN pe medii elective. 9e gelozN-sPnge, dupN 13-2) ore
incubare la &6Z ? 7 colonii S mici, cu zonN de e-,emolizN. Rn bulion glucozat, bulion-ser formeazN depozit
la fundul Mi pe pereOii tubului. 'p!ogenes este sensibil la bacitracinN.
;actori de patogenitate. ;actori de structur:/ ?apsula din acid ,ialuronic, neimunogenN. .fect
antifagocitar
9roteina /, adeziune, antifagocitar. !cizii lipoteic,oici, adeziune la celule epiteliale. 9roteina G, receptor de
fibronectinN
%o(ine/ Streptolizinele O (o0igen-labilN) Mi S (o0igen-stabilN). Sunt to0ine citolitice. S4O manifestN efect
cardioto0ic, ,emolitic. 1n,ibN c,imiotactismul 9/$ Mi reduce activitatea celulelor imunocompetente. 1nduce
formarea !c neutralizanOi 7 antistreptolizine (!S4O). S4S nu este imunogenN. /anifestN activitate citoliticN
Mi leucoto0icN.
Ao0inele eritrogene (pirogene) !, " Mi ? sunt determinate de fagi moderaOi. !u activitate de superantigen,
producPnd inflamaOie asociatN cu stare de Moc. /itogene Mi imunosupresive. Aulpinile lizogene determinN
scarlatina.
100
Enzime de patogenitate: ,ialuronidaza, streptodornaza " (!#$aza), lipoproteinaza, strepto%inaza
(fibrinolizina)
.pidemiologia infecOiilor provocate de 'p!ogenes
ursa de infec"ie: bolnavii Mi purtNtorii sNnNtoMi (faringe Mi amigdale, mai rar 7 anus, vagin, tegument).
Mecanismele .i cile de transmitere: !erogen (picNturi 9flugge): ?ontact direct (leziuni cutanate)
9atogenia Mi formele clinice ale infecOiilor provocate de 'p!ogenes
#n'ec9ii ale mucoaselor. Sfera O<4: rinite, faringite, angine eritematoase (risc de reumatism articular acut),
abcese periamigdaliene, adenite cervicale, sinusite, otite, mastoidite.
2carlatina (anginN streptococicN LnsoOitN de erupOie cutanatN).
#n'ec9ii cutanate >i subcutanate: erizipel, impetigo, celulitN, fasciitN necrozantN, mionecrozN (sindromul
/eleneC), eritemul nodos, infecOii ale plNgilor Mi arsurilor
2epticemii. 2indromul >ocului to(ic streptococic, secundar unei infecOii locale, Ln special subcutanatN
Alte in'ec9ii: endometrite, pneumonii
#n'ec9ii post8streptococice. 911 /reumatismul articular acut-, mai frecvent la copii de vPrstN McolarN. !pare
dupN infecOii faringiene Mi este determinatN de acOiunea directN a streptolizinei, depozite de comple0e imune
(<@S 111), precum Mi prin interacOiunea auto!c Mi al !c anti-streptococici cu autoantigene din miofibrile,
valvule cardice Mi sinoviale (<@S 11). )lomerulonefrita acut /)N1-, /aladie a copilului de vPrstN
preMcolarN. Survine dupN 1H-2H zile de la o infecOie cutanatN, mai rar faringeanN. Se caracterizeazN prin
perturbarea funcOiei renale, edem Mi ,ipertensiune arterialN. $atogenie: efect to0ic direct, reacOii autoimune,
bazate pe asemNnarea unor !g streptococice din /?9 Mi membrana bazalN glomerularN (<@S 11 Mi 111),
persistenOa formelor 4.
1munitatea antistreptococicN este specificN de tip, asiguratN de !c anti-proteina /. !c anti-eritroto0inN
prote;eazN de eritemul scarlatinos.
101
1+. #n'ectiile pneumococice. &lasi'icarea agentului 3'amilie gen sp.4. ;actorii de patogenitate.
#n'ectiile cauzate. Diagnosticul microbiologic. !relevatele. Microscopia directa izolarea si
identi'icarea culturii pure di'erentierea de 2.pQogenes. !ro'ila(ia speci'ica a in'ectiilor pneumococice.
Streptococii negrupabili (lipsiOi de antigene de perete)
treptococcus pneumoniae (prezent pe mucoasele omului Mi ale unor mamifere, Ln special Ln nasofaringe)
!lOi streptococi negrupabili ('mitis, 'mutans, 'oralis, 'sanguis). 9rezenOi Ln cavitatea bucalN, ;oacN rol Ln
geneza cariei dentare, Ln infecOii materno-fetale, bacteriemii Mi endocardite
+treptococc's pne'(oniae
&aractere mor'o8tinctoriale: diplococi ovoizi sau lanceolaOi, gram>, imobili, nesporogeni, capsulaOi.
&aractere de cultur:: cultivN pe medii elective (gelozN-sPnge, gelozN-ser, bulion-ser), p@ optimal 6,3. 9e
gelozN-sPnge, peste 13-2) ore de incubare la &+-&6Z ? Ln atmosferN cu +-1HI ?O
2
, formeazN colonii S mici,
cu o zonN de ,emolizN alfa (verzuie). #in cauza autolizei pneumococilor centrul coloniilor se deprimN.
Aulpinile necapsulate formeazN colonii <.
2tructura antigenic:/ !ntigene capsulare, de origine poliza,aridicN. 9ermit clasificarea pneumococilor Ln
8H serotipuri. !ntigenul proteic <, mascat de !g capsulare. !ntigenul proteic /, specific de tip.
;actori de patogenitate/ ?apsula (rol antifagocitar): !dezine: s1g! 7 proteazN: !cidul lipoteic,oic
(implicat Ln reacOii inflamatoare cu semne generale Mi leziuni tisulare, posibil Moc): !utolizinele (eliberarea
unor factori bacterieni cu rol Ln virulenON): 9neumolizina (,emolizina). .fect citoto0ic asupra celulelor
epiteliale Mi endoteliale. <educe activitatea bactericidN a 9/$: @ialuronidaza: $euraminidaza
'pneumoniae se diferenOiazN de alOi streptococi prin: Sensibilitatea la optoc,inN: 4iza culturii de
pneumococi Ln prezenOa sNrurilor biliare (activarea autolizinelor) 7 testul de solubilitate Ln bilN: 9atogenitatea
pneumococilor pentru Moarece: 9rezenOa capsulei: @idroliza inulinei
Epidemiologia in'ec9iilor cu pneumococi
ursa de infec"ie 7 purtNtorii sNnNtoMi (naso-faringe) sau bolnavii
Calea de transmitere 7 aerogenN
&nfec"iile cau#ate de 'pneumoniae
1nfecOii respiratorii: pneumonia francN lobarN acutN, bronc,o-pneumonii, bronMite, otite, sinusite, mastoidite.
/eningite (Ln special la copii). "acteriemii cu artrite, peritonitN, pericarditN, endocarditN.
1munitatea antipneumococicN este specificN de tip, prin !c anti-capsulari.
Diagnosticul de laborator al in'ec9iilor streptococice
9relevate 7 Ln funcOie de forma clinicN (tampon faringean sau cutanat, puncOie a Oesutului sub-cutanat, 4?<,
puroi, sPnge, etc)
Diagnosticul direct
.0amenul microscopic (frotiu -ram 7 orientativ, <1G)
.0amenul bacteriologic (de bazN)
#etectarea serologicN a !g specifice
1dentificarea !#$ prin te,nici de biologie molecularN
Diagnosticul indirect (util Ln infecOii post-streptococice)
.videnOierea !c !S4O Ln cazul <!! (titru diagnostic K 2HH J!/ml)
!c antistreptodornazN " (titru diagnostic K 2)H J!/ml) > !S4O Ln cazul -$!
#ozarea !c anti-,ialuronidazN (titru diagnostic K &+H J!/ml) Mi anti-strepto%inazN (titru diagnostic K 12H
J!/ml)
Diagnosticul scarlatinei
9entru identificarea eritemului scarlatinos se utilizeazN reacOia Sc,ultz-?,arlton (anti-eritroto0ina inoculatN
Ln erupOie determinN dispariOia e0antemului). <eacOia #ic% pentru depistarea !c anti-eritroto0inN
(determinarea receptivitNOii la scarlatinN). 1/dermic se inoculeazN H,1 ml eritroto0inN. <ezultat pozitiv: peste
2) ore eritem local peste 1H mm (lipsa anti-eritroto0inei, receptivitate). <ezultat negativ: absenOa eritemului
(anticorpi prezenOi, persoanN imunN la scarlatinN)
!ro'ila(ia speci'ic: a in'ec9iilor streptococice
Daccin contra 'p!ogenes nu e0istN (variabilitatea proteinei /, !g comune cu Oesuturile umane)
Gemeile purtNtoare de 'agalactiae sunt imunizate cu vaccin din poliza,aride capsulare
.0istN un vaccin anti-pneumococic, constituit din antigene capsulare mai frecvent LntPlnite Ln regiune
%ratamentul in'ec9iilor streptococice
102
'p!ogenes este sensibil la penicilina - Mi macrolide. Aratamentul anginelor previne complicaOiile post-
streptococice.
'pneumoniae este sensibil la peniciline Mi cefalosporine. .0istN tulpini rezistente la tetraciclinN,
eritromicinN, macrolide.
103
1,. #n'ectiile meningococice. &lasi'icarea meningococilor 3'amilie gen sp.4. ;actorii de
patogenitate. #n'ectiile cauzate. Diagnosticul microbiologic. !relevatele. Metoda microscopica.
#zolarea si identi'icarea culturii pure. Depistarea antigenelor meningococice in L&R. !ro'ila(ia
speci'ica.
&lasi'icarea 3CergeQUs $6614 /
;amilia 7 $eisseriaceae
-enurile - Neisseria, >ingella, Chromobacterium, 1Ouaspirillum
-enul Neisseria include douN specii patogene umane importante N' gonorrhoeae Mi N'meningitidis
(neisserii XpretenOioase().
2pecii comensale gNzduite pe mucoasele tractului respirator Mi digestiv, con;unctivN, vagin, uretra
distalN (neisserii XnepretenOioase(): Neisseria flava6 Neisseria flavescens6 Neisseria subflava6 Neisseria
perflava6 Neisseria lactamica6 Neisseria mucosa6 Neisseria phar!ngis6 Neisseria pol!saccharea6
Neisseria sicca6 Neisseria sp. 1n unele condiOii se pot comporta ca patogeni oportuniMti.
&aractere generale ale genului *eisseria. ?oci gramnegativi, asociaOi Ln diplococi, uneori tetrade,
imobili. "acterii carbo0ifile, cu metabolism respirator. ?atalazo- Mi o0idazo-pozitive. Sunt gNzduite pe
mucoasele omului Mi animalelor. Speciile patogene sunt e0igente la cultivare
N'meningitidis se prezintN sub formN de coci imobili, gram-, in frotiu se aran;eazN in diplococi cu
suprafeOele adiacente aplatizate sau puOin concave (aspect riniform, de Xboabe de cafea(). 9osedN capsulN
Mi fimbrii.
2tructura antigenic: a N'meningitidis: !g poliza,aridice capsulare permit caracterizarea a 1&
serogrupe: !, ", ?, #, _, T, E, 28., a1&+, @, 1, = et 4. /ai frecvent intPlnite sunt serogrupele !, ", ?,
T Mi a1&+. !g proteice din membrana e0ternN (cinci proteine ma;ore) permit distincOia tipurilor
serologice. !g lipo-oligoza,aridice (serotipuri). !ceste antigene servesc Ln calitate de mar%eri
epidemiologici.
&aractere de cultur:. N'meningitidis este un mi/o carbo0ifil, foarte e0igent la cultivare. Se cultivN doar
pe medii LmbogNOite cu sPnge sau ser: gelozN-ser, gelozN-sPnge, gelozN-ciocolatN, mediul /ueller-@inton
Mi preLncNlzite Ln termostat. ?oloniile S, mici (1-2 mm), cu marginile netede, bombate, translucide apar
peste 2)-)3 ore de incubare la &6 ? Ln atmosferN umedN LmbogNOitN cu +-1HI ?O2.
Activitate biochimic:. N'meningitidis posedN catalazN Mi o0idazN, scindeaza glucoza Mi maltoza fNrN a
produce gaz.
Rezisten9a Gn mediul e(tern: N'meningitidis este o bacterie deosebit de fragilN, sensibilN Ln special la
desicare, radiaOii solare, variaOii de p@ Mi refrigerare: temperaturi sub &6 ? determinN autoliza bacteriilor.
;actorii de patogenitate/ !dezine (fimbriile Mi proteine ale /.): ?apsula 7 rol antifagocitar: s1g !-
proteaza 7 descompune s1g ! de pe mucoase: .ndoto0ina 7 declanMeaza secreOia diferitor cCto%ine:
<eceptori Mi captatori de Ge (receptori membranari pentru transferinN Mi lactoferinN, care permit captarea
directa a Ge din aceste substanOe, precum Mi e0tragerea lui directN din ,emoglobinN)
Epidemiologia in'ectiilor meningococice
+'rsa de infecie 7 bolnavii cu meningitN sau rinofaringitN meningococicN sau purtNtorii de germeni
2rans(iterea 7 aerogen, prin picNturi 9flugge, prin obiecte contaminate (;ucNriiQ) - e0ceptional
!atogeneza in'ectiilor meningococice
/eningococul aderN la epiteliul rinofaringelui, provocPnd sau o infecOie localN (rinofaringita), sau o
infectie inaparentN. 1n caz de diminuare a rezistenOei organismului, bacteria trece Ln submucoasN Mi apoi
Ln circulaOia sanguinN generalN (meningococcemia). !ceastN translocaOie este favorizatN de inflamaOii
rinofaringiene, Ln special virale. 1n circulaOia generalN, graOie capsulei, bacteria este prote;atN de
mi;loacele de rezistenON a organismului. 9rin tropism pentru celulele ple0ului c,oroid, meningococul
aderN la acest nivel Mi, prin translocaOie, trece Ln spaOiul meningean, inducPnd meningita cerebrospinalN.
OdatN cu dispariOia anticorpilor materni, N' meningitidis devine principala bacterie responsabilN de
meningite la nou-nNscuOi. Jlterior, imunitatea antimeningococicN se instaleazN progresiv Mi frecvenOa
meningitelor meningococice diminueazN.
;ormele clinice de in'ectii meningococice
Rino'aringita (forma clinicN cea mai frecventN, deseori asimptomaticN)
104
2epticemia (meningococcemia). <eprezintN etapa a doua a maladiei. Complica"ii: meningococcemie
fulminantN (sindromul aater,ouse-Grideric,sen) Ln 1H - 2H I de cazuri (Moc endoto0inic, purpurN
e0tensivN indusN de coagulopatie de consumare (coagulare intra-vascularN diseminatN)).
Meningita cerebrospinal: epidemic:. .ste precedatN de o faringitN Mi LnsoOitN de bacteriemie. .ste
caracterizatN prin febrN LnaltN, cefalee, vomN, fotofobie, ,iperestezie cutanatN. 9oate fi prezentN poziOia
caracteristicN Ln qcocoM de puMcNq datN de sindromul de contracturN. Grecvent se LntPlneMte ,erpesul
labial, peteMii cutanate sau artralgii. !fectarea sistemului nervos se face Ln grade variabile, cu delir,
agitaOie psi,omotorie, somnolenON, uneori comN, pareze Mi paralizii, convulsii. Evolu9ia Ln absenOa
tratamentului se face spre deces Ln 3H-8HI din cazuri, restul prezentPnd sec,ele grave.
Alte 'orme/ infecOii bron,opulmonare, endocardite, pericardite, osteomielite, artrite (determinate de
formarea de comple0e imune), con;unctivite, angine.
Diagnosticul de laborator al in'ectiilor meningococice
!relevate/ in funcOie de forma clinicN se prelevN e0sudatul nasofaringean, sPnge pentru ,emoculturN,
4?<, lic,idul articular, etc. 9robele se prelevN Lnainte de a se administra antibiotice Mi se transportN rapid
la laborator, ferite de variaOii de temperaturN Mi luminN. 4a necesitate se utilizeazN mediul de transport
Stuart
Diagnosticul direct
E(amenul L&R este primordial pentru diagnosticul meningitei. 9relevat Ln condiOii aseptice prin puncOie
lombarN, Ln volum de )-2 ml Ln 2 eprubete de centrifugN. 4?< este tulbure, conOine mii sau zeci de mii
de elemente celulare, cu predominanOa de 8+-1HHI a neutrofilelor. !ceastN reacOie celularN este insoOitN
de ,ipoglicora,ie, de ,iperalbuminora,ie Mi p@ acid prin acumularea de acid piruvic Mi lactic.
.)a(en'l (icroscopic al sedimentului *C9'5rotiuri colorate cu albastru de metilen sau )ram:
diplococi )ram,negativi riniformi 2n po#itie intra .i extracelular, dar densitatea bacterian este
sc#ut, .i examenul este negativ 2n L/@ ca#uri' $re#en"a leucocitelor 2n numr mare pledea# pentru un
prognostic favorabil' b- 9&5
.)a(en'l *acteriologic
2edimentul din L&R se LnsemPnOeazN pe medii de culturN LmbogNOite, cum sunt geloza-sPnge, geloza-
ciocolatN, mediul /ueller-@inton preLncNlzite la &6 ?.
E(sudatul nazo'aringean se LnsemPnOeazN imediat dupN recoltare pe medii cu adaos de antibiotice
(lincomicinN, vancomicinN, ristomicinN) pentru in,ibarea altor specii microbiene e0istente Ln e0sudat.
2Hngele pentru ,emoculturN se LnsemPnOeazN direct pe medii de culturN lic,ide (bulion glucozat 2I
respectPnd proporOia de + I sPnge). .0aminNrile se fac zilnic timp de +-6 zile prin subculturi.
#denti'icarea Mi diferenOierea de neisseriile comensale se bazeazN pe aspectul morfologic pe frotiuri
colorate -ram, prin testul o0idazei care este pozitiv, scindarea numai a glucozei Mi maltozei,
identificarea serologicN prin <! cu seruri imune specifice de grup.
"ecelarea direct% 2n s8nge .i *C9 a antigenelor poli3a-aridice caps'lare utilizPnd reacOiile de
contraimunoelectroforezN, .41S!, late0 Mi coaglutinare cu antiseruri specifice de grup.
"etectarea aci3ilor n'cleici
Diagnosticul indirect
"iagnostic'l serologic. 9ot fi titraOi !c antimeningococici utilizPnd <! sau <@!1. !re valoare
diagnosticN redusN
%ratamentul trebuie instituit e0trem de urgent, imediat dupN internare Mi efectuarea puncOiei lombare.
4ratamentul etiotrop constN Ln administrarea de antibiotice timp de 6-1H zile: 9enicilinN, !mpicilinN,
?loramfenicol, ?efalosporine.
!ro'ila(ia speci'ic:/ imunizare activ: cu vaccin poliza,aridic antimeningococic monovalent sau
polivalent (!, ?, T, a), care se poate administra intradermic sau subcutanat, dupN vPrsta de & luni
(pentru grupul !), oferind protecOie de 8+-1HHI pentru o duratN de 2-& ani: poliza,aridul capsular de
grup " este un ,omopolimer al acidului sialic Mi nu este imunogen pentru oameni.
&ontac9ii vor fi supraveg,eaOi clinic timp de 1H zile. ?,imioprofila0ia cu 9enicilinN D, timp de 6 zile,
sau cu <ifampicinN, & zile, se aplicN Ln familii sau Ln colectivitNOi de preMcolari
!urt:torii depistaOi Ln focar, vor fi trataOi timp de 6-1H zile cu 9enicilinN D.
?azurile de meningitN sau meningococcemie vor fi declarate Ln 2) de ore de la depistare
105
1.. #n'ectia gonococic:. &lasi'icarea gonococilor 3'amilie gen sp.4. ;actorii de patogenitate.
#n'ectiile gonococice acute si cronice. Diagnosticul microbiologic. !relevate. Microscopia directa
izolarea si identi'icarea culturii pure. !articularitatile de recoltare a prelevatelor si de diagnostic a
gonoreei cronice.
M#&ROC#OLO-#A J# D#A-*O2%#&BL DE LACORA%OR AL -O*OREE#
-onoreea este o uretritN specificN, cu eliminare masivN de puroi, mai aparent la barbati decPt la femei.
Aermenul PgonoreeaP, a fost utilizat prima data de -alen Ln secolul 11 Mi LnseamnN Hscurgerea semin"eiq.
/ulte secole gonoreea Mi sifilisul erau confundate. 9aracelsus (1+&H) credea ca gonoreea este un simptom
precoce al sifilisului. !ceasta confuzie a fost LntNritN de medicul englez So,n @unter, Ln 1626. @unter
intenOionat Mi-a inoculat puroi de la un bolnav cu simptome de gonoree, Lmbolnavindu-se de sifilisB
!gentul cauzal al gonoreei, Neisseria gonorrhoeae, a fost descris pentru prima oarN de !. $eisser Ln 1368 Ln
puroi de la un bolnav de gonoree.
1eisseria gonorr-oeae
&aractere mor'obiologice
Neisseria gonorrhoeae este un coc gram-negativ, cu diametrul de H.2 - 1.H Um, uzual observat Ln perec,i cu
suprafeOele concave alNturate. 1n prelevate patologice (puroi, e0sudate) se localizeazN frecvent intracelular Ln
leucocite polimorfonucleare (neutrofile). 1mobil, posedN fimbrii cu lungimea de cPOiva micrometri. Rn funcOie
de prezenOa fimbriilor se cunosc patru tipuri de N' gonorrhoeae : A1, A2, A&, A)
&aractere de cultura
-onococul este e0igent la cultivare. 9entru izolarea lui se utilizeazN medii LmbogNOite cu ser sangvin, e0tract
de dro;dii, lic,id ascitic, etc (mediul @T4, A,aCer-/artin, gelozN-ciocolatN). ?ulturile cresc la &+-&2 ? Ln
atmosferN umedN cu +-1H I ?O2. 9este 2)-)3 ore apar colonii mici (H,+-1mm), netede, translucide.
#upN aspectul coloniilor pot fi descrise ) tipuri: ?olonii de tipul 1 Mi 11 apar la izolare, corespund tulpinilor
virulente, purtNtoare de pili (fimbrii), ?olonii de tipul 111 Mi 1D, apar la repicare, mai mari, corespund
tulpinilor fNrN pili
2tructura antigenic:/ & proteine ma;ore din /. (9or / 91, Opa/911, 9111) definesc multiple serotipuri
(variante). Opa prezintN o mare variabilitate antigenicN, c,iar Ln interiorul unei tulpini. 4ipopoliza,aridul din
/.. 9roteina fimbriilor, cu o mare diversitate antigenicN.
&aractere biochimice: gonococii sunt o0idazo-pozitivi, scindeaza doar glucoza pPna la acid, nu atacN
maltoza
;actorii de patogenitate/ !dezinele (fimbriile, unele proteine din membrana e0ternN 7 Opa). s1g!-
proteaze, cu rol in colonizarea mucoaselor. 9roteine ale /. (9or), care in,ibN formarea fagolizosomei
(supravieOuirea Mi multiplicarea gonococilor Ln fagocite). .ndoto0ina (rezistenON la complement, secreOia
cito%inelor). Sisteme de captare a Ge (receptori membranari pentru transferinN Mi lactoferinN). DariaOia
antigenicN rapidN a fimbriilor de adeziune Mi a proteinei Opa (conversie, ,ipermutaOie, transformare)
-onococul este in,ibat de bumbacul din tampoane (,ipoclorit...). 9entru prelevNri sunt indicate tampoane cu
alginat de ?a sau din dacron.
Epidemiologia in'ec9iei gonococice
+'rsa de infecie 7 unica sursN este bolnavul cu gonoree, Ln special cu infecOie inaparentN
2rans(iterea - la maturi e0clusiv prin contact se0ual: la nou-nNscut 7 la trecerea prin canalul de naMtere al
mamei bolnave
!atogeneza in'ec9iilor cauzate de 1.gonorr-oeae
1nfecOia gonococicN este Ln general limitatN la mucoasele cu epiteliu columnar. /ai frecvent implicatN este
uretra, cervi0ul, rectul, faringele Mi con;unctiva. .piteliul scuamos al vaginului nu este sensibil la infecOia cu
N' gonorrhoeae' AotuMi, la fetiOe gonococul poate provoca vulvovaginite. 1nfecOiile mucoaselor sunt
caracterizate uzual prin secreOii purulente.
!atogeneza gonoreei 8 9rin intermediul fimbriilor Mi a unor proteine din /. (Opa) gonococii aderN la
vilozitNOile celulelor epiteliale columnare neciliate. JrmeazN penetrarea lor Ln celulN (prin endocitozN), apoi
vacuola este transportatN la baza celulei, unde bacteria este eliberatN prin e0ocitozN Ln Oesutul subepitelial.
9e parcursul infecOiei, lipopoliza,aridul bacterian (49E/4OE) Mi peptidoglicanul sunt eliberate prin autoliza
celulelor. !mbele substanOe activeazN complementul pe calea alternativN, 49E de asemenea stimuleazN
producOia factorului de necrozN a tumorilor (A$G), care provoacN distugerea celulelor. $eutrofilele sunt
106
imediat atrase Ln focar Mi inglobeaza bacteriile. /ulOi gonococi sunt capabili sN supravieOuieasca Ln interiorul
fagocitelor pPnN la moartea lor, cu eliberarea bacteriilor ingerate.
!articularita9ile gonoreei la b:rba9i/ 1n ma;oritatea cazurilor decurge acut (3+-8+I), fiind manifestatN
clinic: Kretrita (secreOie uretralN alb 7 galbuie, durere Mi usturime la mictiune, dizurie) : $rostatita6 +rhita6
Epididimita
!articularit:9ile gonoreei la 'emei/ 1n ma;oritatea cazurilor infecOia decurge asimptomatic (3HI de cazuri),
cu evoluOie spre cronicizare. ;ormele clinice/ Cervicita, Kretrita, Bartolinita, alpingita, +varita,
Endometrita, $eritonita
Alte 'orme clinice: 5aringita .i proctita gonococic' #iseminarea infecOiei gonococice (1-&I) determinN
artrite, le#iuni cutanate, septicemii, endocardite, meningite' Aulpinile de N' gonorrhoeae care cauzeaza
infecOii diseminate sunt uzual rezistente la complement Mi la reacOia bactericidN a serului. 4a nou-nNscut
con%unctivita purulentN cu e0tinderea rapidN a infecOiei la globul ocular (ophtalmia neonatorum) poate fi
urmare a contaminNrii la trecerea prin canalul de naMtere
Diagnosticul de laborator al gonoreei
!relevate/
4a bNrbaOi - secreOiile uretrale
4a femei - secreOiile uretrale, vaginale, din endocol sau orificiile glandelor vulvare
9ot fi e0aminate conOinutul leziunilor cutanate, e0sudat articular, nasofaringean, sPnge, puroi din
con;unctivN, 4?<, tampon rectal. 9entru recoltarea acestor secreOii se foloseste un tampon de alginat de ?a
(sau ansa bacteriologicN), care este apoi trimis imediat Ln laborator pentru testare (dupa necesitate se
foloseste mediul de transport Stuart cu tioglicolat Mi cNrbune activat).
#aca eliminNrile sunt sNrace, se procede la stimularea secreOiei (reactivare, provocare): !limentarN (cu
bauturi alcoolice 7 bere): ?,imicN (instilaOii cu nitrat de !g 7 sol. 1I in uretrN, 1HI Ln colul uterin):
"iologicN (inocularea gonovaccinului, recoltarea secreOiilor imediat dupa menstre la femei): /ecanicN
(masa; al prostatei): AermicN (diatermie sau inductotermie)
E(amenul microscopic (elocvent doar Ln cazul uretritelor acute la bNrbaOi).
1n frotiuri din puroiul uretral colorate -ram sau cu albastru de metilen se observN diplococi gram- situaOi
intra- sau e0tracelular. <1G
E(amenul bacteriologic (este obligator Ln forme asimptomatice sau cronice)
-onococul fiind o bacterie foarte fragilN, este obligator de a LnsNmPnOa imediat prelevatele sau de a utiliza un
mediu de transport adaptat. 9entru izolare se folosesc medii Lmbogatite (e0.: mediul A,aCer-/artin, care
este bogat Ln factori de creMtere Mi conOine antibiotice (vancomicina, colistina, amfotericina) care in,ibN alte
bacterii din prelevat, geloza-ciocolata). ?oloniile apar peste 13 - 2) , de incubare in atmosferN cu ?O2.
1dentificarea N'gonorrhoeae se efectueazN Ln baza caracterelor morfotinctoriale, aspectul coloniilor crescute
pe medii selective, o0idaza >, scindarea doar a glucozei pPnN la acid. Seroidentificarea cu !c monoclonali Ln
reacOia de ?o-aglutinare
#epistarea directN a N' gonorrhoeae Ln prelevate poate fi realizatN prin te,nici .41S! sau <1G
#etectarea acizilor nucleici prin ,ibridare sau amplificare genicN
E(amenul serologic 3serodiagnosticul4 <G?
%ratamentul gonoreei/ 9eniciline, ?efalosporine de generaOia 111, Gluoroc,inolone, ?otrimo0azol
!ro'ila(ia gonoreei/ $especifica (individualN sau generalN), 9revenirea oftalmiei gonococice se efectueaza
prin instilarea intracon;unctivalN la nou-nNscuOi a soluOiei 1I de nitrat de !g
107
10. Cruceloza. &lasi'icarea agentilor 3'amilie gen sp.4 . !atogeneza brucelozei. Diagnosticul
microbiologic. !relevate. Metoda microscopica izolarea si identi'icarea speciilor de brucele.
Diagnosticul imunologic 3reactiile ?uddelson Vright4 intradermoreactia Curnet. !ro'ila(ia speci'ica
a brucelozei.
11. %ularemia. &lasi'icarea agentului patogen 3'amilie gen sp.4 . !atogeneza 'ormele clinice ale
in'ectiei. Diagnosticul microbiologic. !relevate. Metoda microscopica metoda biologica izolarea si
identi'icarea agentului. Metodele alergica si serologica. !ro'ila(ia speci'ica a tularemiei.
7ooantroponozele maladii ale animalelor care pot fi transmise oamenilor Ln rezultatul unui contact direct
sau indirect cu populaOii animale infectate. Jnele dintre aceste infecOii - antra0ul, tularemia, pesta, bruceloza
7 fac parte din categoria infecOiilor e0trem de periculoase. Sunt foarte contagioase (transmitere aerogenN,
alimentarN, prin contact direct, receptivitate generalN). Se manifestN nu doar ca epidemii, ci Mi ca pandemii.
<eprezintN infecOii cu evoluOie foarte gravN. !genOii cauzali sunt rezistenOi Ln mediul e0tern.
&lasi'icarea
Gamilia Grancisellaceae
-enul Grancisella
Specii: 5'tularensis (agentul cauzal al tularemiei)
5'philomiragia (infectii sistemice)
Se cunosc ) biovaruri (subspecii) de 5'tularensis, care diferN dupa activitatea bioc,imicN, virulenON Mi
rNspPndire geograficN:
1. 5'tularensis tularensis /nearctica- (tip !: foarte virulentN, raspPnditN Ln !merica de $ord)
2. 5' tularensis holarctica /palearctica- (tip ": mai puOin virulentN, cu raspPndire Ln .uropa)
&. 5' tularensis mediasiatica: virulenON similarN cu 5' tularensis holarctica
). 5' tularensis novicida: virulenON redusN, cauzeaza infecOie numai la gazde imunocompromise. 1zolatN
Ln SJ!.
&aracterele mor'obiologice ale F.t'larensis
Mor'ologia/ 5'tularensis reprezintN o cocobacterie foarte micN (H.2-H.+ Um 0 H.6-1.H Um), gram-negativN,
uneori se coloreazN mai intens la poli, pleomorfN, imobilN, asporogenN, tulpinile virulente posedN capsulN.
&aractere de cultur:: bacteria nu poate fi cultivatN pe medii uzuale. 9entru izolare se utilizeazN medii
LmbogNOite: mediul Grancis (gelozN > sPnge de iepure > cisteinN > glucozN): mediul /c?oC (cu gNlbenuM de
ou): gelozN-ciocolatN
?ultivN la &+ - &6 grade, Ln aerobiozN. 9este 2-) zile apar colonii S, mici (1 - 2 mm Ln diametru), albe-
cenuMii, mucoide, cu marginile regulate Mi suprafaOa lucioasN.
&aractere biochimice: 5'tularensis este catalazo> Mi o0idazo-, nu descompune ureea, produce @2S, unele
biovaruri fermenteazN glicerolul.
Rezisten9a Ln mediul e0tern:
/i/organismele pot supravieOui perioade Lndelungate de timp Ln apN, nNmol, cadavre de animale (mediu
umed).
5'tularensis este distrusN la +2 grade Ln 1H minute, dar congelarea permite conservarea bacteriei.
;actorii de patogenitate : ?apacitatea de a penetra Ln macrofage, supravieOuind Mi multiplicPndu-se Ln
interiorul celulelor pPnN la moartea lor (parazitism facultativ intracelular): ?apsula (rol protector):
.ndoto0ina (49E)
2ursa de in'ec9ie 7 animale bolnave sau cadavre de animale, transmiterea de la om la om nu are loc.
<ezervorul principal 7 mamifere mici Mi medii (iepuri, veveriOe, Mobolani, Moareci, rozNtoare acvatice,
lemingi). Omul, pisicile, cPinii, anumite specii de pNsNri, peMti Mi amfibii pot fi gazde accidentale
Dectori 7 insecte (tNuni, OPnOari, cNpuMe )
!or9i de intrare 7 tegumentul (c,iar intact), mucoasele, con;unctiva
%ransmiterea/ ?ontact cu animale infectate, cadavre sau cu apa contaminatN (lacuri, bazine, etc): !erogen
prin in,alare (vPnNtori...): !limentar, prin consum de apN sau alimente infectate: RnOepNtura artropodelor
,ematofage
5rancisella tularensis este una dintre cele mai virulente bacterii. ?Pteva zeci de mi/o (1H-+H) pot provoca
suferinOe grave.
108
!atogeneza >i 'ormele clinice de tularemie/ 5rancisella tularensis este o bacterie facultativ intracelularN.
1niOial infecteazN macro f age le , cu diseminarea mi/o Mi afectarea diferitor organe, inclusiv plNmPnii, ficatul,
splina, ganglionii limfatici. Jn rol important Ln patogeneza leziunilor Ll ;oacN ,ipersensibilitatea tardivN.
;ormele clinice de tularemie sunt Ln relaOie cu calea de pNtrundere:
1. ;orma ulceroganglionar: (6H-3+I de cazuri), penetrarea agentului patogen prin tegument sau
mucoase. /i/o se multiplicN local Mi determinN apariOia, peste &-+ zile de la e0poziOie, a unei papule
la locul de inoculare. 9este cLteva zile se transformN Ln pustulN, care se ulcereazN rapid. Jlcerul are 2
- ) cm Ln diametru Mi marginile neregulate. Jneori ulcerul poate fi acoperit cu o crustN neagrN
(asemNnNtoare cu escara Ln antra0). "acteriile se rNspPndesc spre ganglionii limfatici regionali, unde
cauzeazN limfadenite necrotice, Lncon;urate de infiltrate granulomatoase /bubonul tularemic-.
-anglionii limfatici afectaOi devin fluctuanOi, uneori crePnd canale de drenare Ln tegument. /i/o pot
disemina ,ematogen infectPnd multiple organe, cu dezvoltarea septicemiei.
2. ;orma ganglionar: se manifestN prin afectarea ganglionilor limfatici regionali, leziunea de la poarta
de intrare lipseMte.
&. ;orma oculoganglionar: apare la pNtrunderea agentului cauzal prin con;unctivN. Se dezvoltN
necroza Mi ulceraOia con;unctivei, cu infiltraOie limfocitarN. #in con;unctivN bacteriile trec Ln
ganglionii limfatici preauriculari, submandibulari sau cervicali, provocPnd leziuni similare cu cele
din tularemia ulceroganglionarN.
). ;orma oro'aringean: 3angino8ganglionar:4. /i/o intrN prin mucoasa orofaringelui Ln urma
ingestiei sau in,alNrii lor. Jzual se dezvoltN faringite sau tonzilite e0sudative, cu ulceraOie ulterioarN.
9Ntrunderea Ln ganglionii limfatici cervicali determinN necrozN Mi supuraOie.
+. ;orma ti'oidic: 3abdominal:4, cu afecOiuni generalizate. /i/o pNtrund Ln sPnge prin tegument sau
mucoase Mi afecteazN plNmPnii Mi organele reticulo-endoteliale. #eterminN frecvent septicemie Mi Moc
2. ;orma pneumonic:, foarte gravN. /i/o pNtrund Ln plNmPni aerogen sau ,ematogen.
9relevate: Ln funcOie de forma clinicN: serozitate din leziunea cutanatN sau con;unctivN, e0sudat faringean,
punctat din ganglionul limfatic afectat, sputN, sPnge.
"iagnostic'l direct
E(amenul microscopic direct este foarte dificil, aproape imposibil. <1G are o sensibilitate mai mare
E(amenul bacteriologic. 1zolarea 5'tularensis direct din prelevate este practic imposibilN. Jzual se
utilizeazN inocularea prelevatelor la animale e0perimentale sensibile (Moareci, cobai). 4a necropsii se
studiazN frotiuri-amprente din organele afectate (-iemsa, <1G), se fac LnsNmPnONri pe medii speciale
(Grancis, /c ?oC). Aulpinile izolate sunt identificate morfologic, cultural, bioc,imic, antigenic (<! cu
seruri anti-5'tularensis).
"iagnostic'l indirect
2erodiagnosticul. #etectarea !c este un element esenOial Ln diagnosticul tularemiei. !c apar dupN ziua a 6
de boalN, ating titrul ma0im peste 1-2 luni (1:1HHH sau mai mult) Mi persistN mai mulOi ani. <! cu suspensie
de bacterii omorPte este cea mai utilizatN. Aitrul diagnostic 7 1:3H, cu creMterea lui Ln dinamicN de cel puOin )
ori.
.41S! este posibilN.
#ntradermoreac9ia cu tularin:. @ipersensibilitatea poate fi testatN peste + zile de la debutul bolii.
%ratamentul tularemiei/ !ntibiotice: aminozide (streptomicinN, gentamicinN), tetracicline, cloramfenicol,
fluoroc,inolone, eritromicinN (e0istN Mi tulpini rezistente).
!ro'ila(ia tularemiei/ 1nformarea persoanelor e0puse contaminNrii: Supraveg,ere sanitarN: Daccinarea
contingentelor de risc cu vaccin viu atenuat asigurN imunitatea pe o duratN de +-6 ani.
109
15. Antra(ul. &lasi'icarea agentului patogen 3'amilie gen sp.4. ;actorii de patogenitate. ;ormele
clinice de antra(. Diagnosticul microbiologic. !relevate. Metoda microscopica. #zolarea si
di'erentierea de antracoizi. Metoda biologica metodele rapide 3reactia Ascoli4 proba alergica.
!ro'ila(ia si tratamentul speci'ic al antra(ului.
&lasi'icarea/
Fa(ilia 7acillaceae
Gen'l: 7acill's
+pecii: 7acill's ant-racis (patogen, agentul antra0ului)
7acill's cere's (into0icaOii alimentare),
7acill's pol5(5)a (genul 9aenibacillus), Bacillus brevis (genul "revibacillus), Bacillus subtilis 7
bacili antracoizi, producenOi de !"
Bacillus anthracis a fost prima bacterie la care a fost demonstrat rolul ei Ln patogenia unei infecOii.
Rn 1366, <obert =oc, a izolat microorganismul Ln culturN purN, demonstrPnd capacitatea lui de a forma
endospori Mi a produs antra0ul e0perimental inoculPndu-l la animale.
&aracterele mor'obiologice ale 7.ant-racis
"acil mare (+-2 Um 0 1 Um), cu e0tremitNOile drepte (tNiate), gram-pozitiv, imobil (antracoizii sunt mobili),
Ln produse patologice se prezintN sub formN de lanOuri scurte, iar Ln culturN 7 lanOuri lungi (XtulpinN de
bambus().
Aulpinile virulente formeazN capsulN polipeptidicN (acidul #-glutamic).
Sporul este ovoid, Ln poziOie centralN, nu deformeazN celula. Sporogeneza are loc Ln culturN, Ln sol Mi Ln
Oesuturi Mi e0sudate din animale moarte (Ln prezenOa o0igenului), dar nu Ln sPnge sau Oesuturi de animale vii.
&aractere de cultur:
B'anthracis nu este e0igent nutritiv, cultivN pe medii uzuale. Gacultativ-anaerob, t optimN 7 &+-&6 grade, p@
6-6,).
9este 2) ore de incubare formeazN colonii <, mari, cu contur neregulat, opace, plate, uscate, rugoase
(XcoamN de leu(, Xcap de meduzN(). $e,emolitice pe gelozN-sPnge (antracoizii sunt ,emolitici). 9e gelozN-
ser, Ln e0ces de ?O2, formeazN colonii S (producerea capsulei). 9e mediu cu H,+-1 J1 de penicilinN
B'anthracis formeazN lanOuri din forme globulare - Xcolier de perle( (proprietate absentN la antracoizi).
Rn bulion peptonat formeazN flocoane la fundul eprubetei, cu supernatantul clar.
B'anthracis este sensibil la fagul gamma.
&aractere biochimice/ !ctivitate proteolitic 7 lic,efiazN gelatina Ln formN de Xbrad inversat(,
peptonizeazN laptele, digerN serul coagulat, nu produce @2S. !ctivitate #aharolitic 7 fermenteazN unele
glucide: glucoza, maltoza, za,aroza, tregaloza, etc. $u fermenteazN lactoza Mi arabinoza.
Rezisten9a Ln mediul e0tern: formele vegetative sunt slab rezistente, sporii rNmPn viabili Ln sol decenii, se
distrug la fierbere Ln &H-)H min.
;actori de patogenitate
Capsula polipeptidicN, codificNtN de plasmida p_H2. 1n,ibN fagocitoza Mi puterea bactericidN a sPngelui.
?apsula ;oacN un rol important Ln etapele iniOiale ale infecOiei. Gormarea capsulei are loc in vivo Mi in
vitro, pe medii cu ser Mi Ln atmosferN cu + I ?O2.
Exotoxina antra0ului, codificatN plasmidic (p_H1). .ste constituitN din & componente: ;actorul #,
edematogen 3E;4 care este o adenilat8ciclaz:. !cumularea de c!/9 duce la modificarea permeabilitNOii
membranare cu producerea edemului. inta 7 celulele endoteliale (efect - oc ,ipovolemic, oc septic).
;actorul ###, letal 3L;4 responsabil de e'ectele letale ale to(inei ant,ra0. .ste o proteazN En
>>
dependentN
care induce producerea cito%inelor de cNtre macrofage Mi limfocite (efect 7 rec ie inflamatoare, oc septic).
;actorul ##, antigen protector 3!A4, induce sinteza !c antito0ici protectori. 9! este responsabil de fi0area
to0inei pe receptorii celulelor sensibile.
!parte, aceMti factori e0ercitN activitate biologicN nesemnificativN la animal. #in contra, combinaOii din doi
sau trei factori to0ici determinN urmNtoarele consecinOe la animale e0perimentale: 9!>4G activitate letalN:
9!>.G produce edem : 9!>4G>.G edem Mi necrozN cu efect letal: .G>4G inactiv
110
!cest e0periment sugereazN cN to0ina antra0ului are structurN clasicN de citoto0inN bacterianN de tip !-" cu
9! Ln calitate de "-fragment (de fi0are pe receptori celulari) Mi cu factorii .G Mi 4G cu funcOie de fragment
! (activ), care acOioneazN Ln interiorul celulei.
2tructura antigenic: a 7.ant-racis: !g polipeptidic capsular (induce !c neprotectori): !g poliza,aridice
somatice termostabile (depistate Ln reacOia de precipitare !scoli): Ao0ina (componentul 9!), induce
formarea !c protectori, neutralizanOi
2ursa de in'ec9ie 7 animalele erbivore bolnave de antra0 (ovine, caprine, bovine, suine). Solul contaminat
cu spori este un rezervor de germeni important Mi permanent (decenii).
%ransmiterea/ prin contact direct cu animalele bolnave sau produse contaminate (carne, piei, lPnN, blanN,
etc), pNMuni Mi nutreOuri contaminate, cu pNtrunderea agentului prin tegumentul lezat. aerogen, prin in,alarea
sporilor de B'anthracis' pe cale alimentar (consum de carne de la animale bolnave de antra0 insuficient
prelucrate termic)
Rn ma;oritatea cazurilor antra0ul se manifestN ca boalN profesionalN a Lngri;itorilor de animale, personalului
de la abatoare, Lntreprinderi de prelucrare a produselor animaliere, veterinarilor, zoote,nicienilor,
mNcelarilor, tNbNcarilor, etc.
;ormele clinice de antra(
Antra(ul cutanat , Xpustula malignN( (forma cea mai frecventN). Sporii intrN printr-o leziune a
tegumentului, germineazN Mi prolifereazN la poarta de intrare, cu dezvoltarea unui edem gelatinos local
caracteristic.
4a poarta de intrare, peste 12-&2 ore de la penetrare, apare o papulN, care evolueazN rapid Lntr-o veziculN,
apoi Ln pustulN cu conOinut sanguinolent. 4a spargerea pustulei se formeazN o leziune necroticN, prezentPnd
Ln centru o escarN neagrN Lncon;uratN de vezicule satelite. 4eziunea se localizeazN mai frecvent pe mPini,
faON, ceafN, etc.
9Ntrunderea Ln sPnge determinN diseminarea sistemicN a bacteriei.
Antra(ul pulmonar apare la in,alarea sporilor de B' anthracis , care sunt LnglobaOi de macrofagele
alveolare unde ei germineazN Mi se multiplicN, determinPnd o pneumonie foarte gravN cu edem.
JrmeazN infectarea ganglionilor limfatici mediastinali cu dezvoltarea unei necroze ,emoragice. 9acientul
manifestN febrN, stare de rNu, mialgie, tuse ne-productivN. #in ganglionii limfatici infecOia poate trece Ln
sPnge.
#ecesul poate surveni Ln 2) ,.
Antra(ul digestiv apare Ln urma consumului de carne infectatN. Rn mucoasa intestinalN se dezvoltN procese
identice cu cele din antra0ul cutanat (enterocolitN ulceroasN). ?linic: vomN Mi diaree, cu sPnge Ln masele
fecale.
9oate urma invazia ganglionilor limfatici mezenterici Mi a sPngelui, asociatN cu prostraOie profundN, Moc Mi
moarte.
/eningita poate apare (foarte rar) ca urmare a oricNrei forme de antra0.
!relevate (Ln funcOie de forma clinicN): e0sudat din leziunea cutanatN, sputN, sPnge, 4?<, materii fecale,
bioptate din ganglioni limfatici, probe necroptice, probe de la animalul suspect Mi elemente din mediul e0tern
E(amenul microscopic/ direct, <1G. Rn frotiuri pregNtite din prelevate Mi colorate -ram sau cu albastru de
metilen se observN bacili mari cu morfologia caracteristicN, izolaOi sau Ln lanOuri scurte. Sporii sunt rareori
prezenOi.
E(amenul bacteriologic 9relevatele monomicrobiene se LnsNmPnOeazN pe gelozN Mi gelozN-sPnge, iar cele
polimicrobiene se LncNlzesc Ln prealabil 1H min la 6+ grade ?. 1ncubarea la &6 ? timp de 2) ore. SPngele 7 Ln
bulion glucozat, repicNri zilnice timp de 6 zile pe gelozN-sPnge. .0aminarea coloniilor crescute, selecOia
celor suspecte Mi acumularea lor. 1dentificarea culturii pure acumulate Mi diferenOierea de antracoizi.
E(amenul biologic 8 Se inoculeazN prelevatele la cobai sau Moareci, care sunt foarte sensibili la infecOie.
#upN moartea lor (&2-)3,) bacilii sunt depistaOi Ln frotiuri din sPnge Mi organe. #epistarea !g poliza,aridice
termostabile Ln prelevate (reacOia de precipitare inelarN !scoli)
Diagnosticul serologic. !c anti-antra0 pot fi depistaOi la convalescenOi Ln <9 sau <G?
Diagnosticul imunologic (proba cutanatN alergicN). Se pune Ln evidenON starea de ,ipersensibilizare prin
inocularea intradermicN a H,1 ml de antra0inN (e0tract din tulpina vaccinantN de B'anthracis-' <eacOie
pozitivN 7 edem Mi ,iperemie cu diametrul de peste 3 mm.
%ratamentul antra(ului/ !ntibiotice (peniciline, cefalosporine, fluoroc,inolone): 1munoglobulina
antiantra0
111
!ro'ila(ia speci'ic: a antra(ului #epistarea Mi izolarea animalelor bolnave, incinerarea animalelor moarte
sau Lngroparea adPncN a cadavrelor Mi acoperirea cu var nestins. Daccinarea animalelor. 1munizarea
personalului e0pus cu vaccin viu atenuat , vaccin acelular (elaborat din tulpini acapsulate avirulente,
con inPnd proteina 9!). Rn curs de elaborare 7 vaccin cu 9! i antigen capsular.
112
56. !esta. &lasi'icarea agentului patogen 3'amilie gen sp.4. ;actorii de patogenitate. ;ormele
clinice de pesta. Diagnosticul microbiologic. !relevate. Regulile de recoltare transportare si
e(aminare a prelevatelor. Metodele microscopica bacteriologica si serologica. !ro'ila(ia speci'ica a
pestei.
!esta (din latinN pestis, maladie contagioasN) este o maladie cu multiple faete mortale pentru om. .a este
cauzatN de Qersinia pestis, descoperitN de !le0andre Tersin de la 1nstitutul 9asteur Ln 138).
&lasi'icare Gamilia .nterobacteriaceae, -enul Tersinia, Specia Qersinia pestis' Se disting & varietN i de
tulpini - orientalN, medievalN i anticN.
&aractere mor'otinctoriale 7 Cersiniile reprezintN bastona e drepte, uneori coco-bacterii -ram negative,
uneori colorate bipolar, acapsulate, asporulate, imobile la &6 ?.
&aractere de cultur: 7 Cersiniile sunt mi/o anaerobe facultative, cultivN pe medii uzuale la 2+-23 ?.
Rn "9 cultura se manifestN printr-un voal la suprafa N i un aspect floconos Ln interior. 9e gelozN peste )3,
apar colonii < mari, cu margini neregulate
!ctivitate bioc,imicN 7 catalaza>, o0idaza-, fermenteazN glucoza, reduce nitra ii Ln nitri i.
Rezistenta/ Tersiniile sunt rezistente Ln mediul e0tern Mi Ln cadavre de animale.
#upN LnOepNtura unui purice infectat, germenul se multiplicN la locul de inoculare cu formarea unei vezicule-
pustule apoi pNtrund Ln sistemul limfatic i colonizeazN ganglionii regionali Ln care se multiplicN. 9este 2-+
zile apar semne de limfadenitN ,emoragicN (bubonul pestos). !esta bubonic: 7 8HI din cazurile de pestN.
#iseminarea ,ematogenN permite bacteriilor sN atingN ansamblul organelor cu apari ia semnelor clinice de
septicemie. !fectarea plNmPnilor duce la pesta pulmonar: secundar:, cu e0pectora ii sanguinolente
bogate Ln germeni, foarte contagioase. ?ontactul cu ace ti pacien i duce, prin contact direct, la apari ia
pestei pulmonare primare care prezintN o mortalitate de 8H-1HHI Ln lipsN de tratament.
!relevate/ punctat din bubon, sputN, sPnge. Aoate prelevatele de la o persoanN infectatN sunt foarte
contagioase i manipularea lor cere mNsuri special de precau ie.
E(amenul direct Examenul microscopic al punctatului din bubon colorat -ram sau -iemsa poate fi
evocator (bacterii -ram-, ovoide, cu colora ie bipolarN ). <1G nu este destul de semnificativ, deoarece e0istN
rec ii Lncruci ate cu alte Cesinii. Examenul bacteriologic (izolarea culturii pure cu identificarea ei ulterioarN)
este o investiga ie de bazN.
Rn pesta pulmonarN, diagnosticul este confirmat prin izolarea culturii din sputN sau din aspirat bron ic.
@emocultura (izolarea culturii din sPnge) reprezintN examenul,cheie 2n forma septicemic. 9ot fi e0aminate
i probe necroptice, deoarece germenul este foarte rezistent Ln cadavre Ln curs de putrefac ie. #epistarea
rapidN a antigenelor G1.
%ratamentul pestei/ !ntibiotice (streptomicinN, gentamicinN, do0iciclinN, cloramfenicol)
!ro'ila(ia pestei/ 1zolarea bolnavilor: 9ersoanele de contact 7 carantinN 2 zile
113
51. -angrena gazoasa. &lasi'icarea agentilor etiologici 3'amilie gen sp.4. ;actorii de patogenitate
3e(oto(ine enzime4. Mani'estarile clinice in dependenta de specia microbiana. Diagnosticul
microbiologic. !relevate. Metoda microscopica izolarea si identi'icarea culturii pure. Diagnosticul
rapid. !ro'ila(ia si tratamentul speci'ic al gangrenei gazoase.
9articularitNOi ale bacteriilor anaerobe: O0igenul este to0ic (lipsa supero0id dismutazei/catalazei,
pero0idazei): ?resc Ln lipsa o0igenului/potenOial redo0 scNzut: .nergia este obOinutN prin fermentare
?ircumstanOe ce favorizeazN infecOiile cu anaerobi: @ipo0ii tisulare (aterosclerozN, necrozN, tumoare
malignN, corp strNin...): Aratament prelungit cu aminozide: StNri de imunosupresie sau imunodepresie
&LA2#;#&AREA A*AEROC#LOR
Cacterii telurice 3sporogene4. 9rezente Ln sol, supravieOuesc graOie sporilor termorezistenOi.
Gamilia Bacillaceae, -enul Clostridium, C' perfringens, C'septicum, C'nov!i /oedematiens-, C'histol!ticum
agenOii gangrenei gazoase: C'tetani agentul tetanosului: C'botulinum agentul botulismului: C'difficile 7
agentul colitei pseudomembranoase. 9atogene, provoacN infecOii specifice necontagioase
?4OSA<1#114. -!$-<.$.1 -!EO!S.
Agen9ii cauzali/ C.perfringens /serotipuri A, B, C, 3, E-6 C'nov!i /oedematiens-6 C'septicum6
C'histol!ticum
&aractere mor'otinctoriale/ C' perfringens - bastonaM gram> imobil, capsulat, sporogen (sporul oval sau
rotund, central sau subterminal, deformeazN celula bacterianN). 1lte clostridii 7 mobile, necapsulate
Medii de cultur:: =itt-Aarrozzi regenerat, gelozN-sPnge glucozatN, gelozN cu gNlbenuM de ou Mi lactozN,
ailson-"lair
&olonii 7 C'perfringens 7 lenticulare, ,emolitice, clostridiile mobile 7 colonii <, pufoase. /anifestN
activitate proteoliticN (digestia cazeinei, producerea @2S, gelatinaza) Mi za,aroliticN cu producere abundentN
de gaz.
%OA#*E/ Ao0ina alfa (lecitinaza) 7 mionecrozN, ,emolizN, trombocitolizN, dereglNri de coagulare, creMterea
permeabilitNOii vasculare, inactivarea !A9azei musculare, ,ipotensiune, bradicardie, Moc: Ao0ina teta 7
necrozantN, ,emoliticN: Ao0ina beta 7 necroza epiteliului intestinal: .nteroto0ina 7 perturbN transportul apei,
ionilor Mi a glucozei prin membrana enterocitelor
E*7#ME DE !A%O-E*#%A%E/ colagenaza (to0ina %appa), proteinaza (to0ina lambda), elastaza,
,ialuronidaza (to0ina /u), !#$-aza (to0ina $u), etc. &A!2BLA 7 rol antifagocitar
?AC#%A% 7 sol, apN, aer, praf: 1ntestin, vagin, tract respirator superior (om Mi animale)
;orme clinice/ -angrena gazoasN (post-traumaticN, post-operatorie): /ionecroze : ?elulite, fasciite:
Septicemii: Ao0iinfecOii alimentare: .nterita necrozantN
!atogenia gangrenei gazoase 8 9orOi de intrare 7 tegumentul sau mucoasele lezate.
Omul se contamineazN: E(ogen - bacteria sau sporul pNtrunde Ln plaga contaminatN cu sol, apN, praf
(accidente rutiere, de muncN, etc.) 7 gangrena gazoas: post8traumatic:W gangrena gazoas: uterin:
(urmare a avortului septic).
Endogen 7 flora internN a bolnavului contamineazN plaga (c,irurgie septicN visceralN, c,irurgia ortopedicN,
etc) - gangrena gazoas: post8operatorie. -angrena spontan: < in cancer intestinal.
&ondi9ii suplimentare pentru apari9ia in'ec9iei/
1. Araumatisme cu necrozN tisularN, ,ematom, corpuri strNine
2. 9enetrare profundN a germenului
&. 9otenOial r@2 scNzut (- H,+ D)
). /ultiplicarea bacteriilor aerobe asociate (enterobacterii, enterococi, stafilococi)
+. 1munitate deficitarN (radioterapie, imunosupresori, antibioticoterapie neadecvatN, etc)
2. 1n;ecOia substanOelor vasoconstrictive
/ultiplicPndu-se bacteriile degradeazN Oesuturile, distrugPndu-le din aproape Ln aproape, fiind responsabile
de e0tensia infecOiei Mi de to0emie. 9rodusele gazoase formate produc disecOia Oesuturilor.
?linic: durere localN, edem, mionecrozN, crepitaOie la palpare, scurgeri sero-,emoragice, stare generalN gravN
(febrN, ,ipotensiune, bradicardie, perturbNri de coagulare, Moc, posibil deces)
Alte 'orme clinice cauzate de C. perfringens < celulite, fasciite, enteritN necrozantN, to0iinfecOii alimentare
D#A-*O2%#&BL -A*-RE*E# -A7OA2E
&linic 7 crepitaOie, miros fetid, scurgeri ,emoragice din plagN. ?onfirmare prin diagnostic microbiologic
114
!relevate: puroi, sPnge, lic,id seros, bioptate. 9recauOii la prelevare: e0cluderea contactului cu aerul,
transportare imediatN sau utilizarea mediilor de transport lipsite de o0igen.
E(amenul microscopic 7 bastonaMe gram>, Ln cantitNOi mari, asociate cu reacOie leucocitarN slabN 7
1ntervenOie c,irurgicalN imediatN BBBBB
E(amenul bacteriologic 7 condiOii anaerobe (anaerostat, gaz-pac,ete, medii anaerobe), metode clasice
(Eeissler, aeinberg). 1mportant: bacterii aerobe sau facultative asociate
%ehnici de ampli'icare genic:
Diagnostic rapid 7 /ediul =itt-Aarrozzi, mediul cu lapte, mediul ailson-"lair
%ratament/ ?,irurgical (debridarea plNgilor, eliminarea maselor necrotizate Mi a corpurilor strNine,
drenarea): !dministrarea serului antito0ic polivalent (anti,C'perfringens, C'nov!i, C'septicum):
!ntibioterapia cu asociaOii de antibiotice (beta-lactamine, aminozide, metronidazol): O0igenoterapia
,iperbarN 7 incizii cutanate
!ro'ila(ia/ prelucrarea minuOioasN a plNgilor, eliminarea corpurilor strNine Mi a Oesuturilor necrotice,
seroterapie preventivN, anato0ina, antibioterapie, supraveg,erea bolnavilor
115
5$. %etanosul. &lasi'icarea agentului 3'amilie gen sp.4 'actorii de patogenitate. !atogeneza
tetanosului evolutia simptomelor clinice. Diagnosticul microbiologic. !relevate. Metoda microscopica
izolarea si identi'icarea culturii pure. !ro'ila(ia si tratamentul speci'ic al tetanosului.
Agentul cauzal 7 C'tetani
&aractere mor'otinctoriale 7 bastonaM mobil, cu flageli peritric,i, sporogen. Sporul rotund este plasat
terminal (bastonaM de tobN). -ram>. 1nert bioc,imic.
Rezisten9a 7 forma vegetativN este sensibilN, sporul supravieOuieMte Ln sol decenii.
%o(ina tetanic:/ Aetanolizina 7 ,emolizN: Aetanospasmina 7 contracturi ai muMc,ilor striaOi. ?ompusN din 2
fragmente proteice: fragmentul A (to0ic, neimunogen) Mi fragmentul C (ato0ic, imunogen).
?abitat 7 sol, intestinul omului, animalelor
!or9i de intrare 7 tegumentul, mucoasele lezate (plNgi, arsuri, mucoasa uterinN post-partum, intervenOii
c,irurgicale, ulcere varicoase, focare dentare, droguri intravenoase, etc.), cordonul ombilical la nou-nNscuOi.
C' tetani este o bacterie ne-invazivN, multiplicPndu-se la poarta de intrare Mi elaborPnd to0ina, care difuzeazN
Ln organism.
Mecanismul de ac9iune al to(inei: la nivelul plNcii motrice neuro-musculare to0ina completN penetreazN
Lntr-o veziculN de endocitozN, fiind transportatN pe calea retro-a0onalN pPnN la prima sinapsN a mNduvei
spinNrii. !ici to0ina traverseazN spaOiul intersinaptic Mi urmeazN calea spre S$?. 4ocul de atac al to0inei Ll
constituie sinapsa dintre motoneuron Mi neuronii cNilor de in,ibiOie. Aetanospasmina blocheaz: eliberarea
glicinei 3inhibitor al motoneuronului4 de c:tre interneuron >i permite contrac9ia simultan: a
perechilor de mu>chi protagonist8antagonist producHnd paralizie spastic: 3rigid:4
&linica tetanosului/ 1ncubaOia 7 2-1+ zile (& zile-& sNptNmPni). Semne clinice 7 trismus (contracturN
dureroasN a muMc,ilor masticatori), facies sardonicus (contracOii ale muMc,ilor feOei), an0ietate, contracturi
generalizate cu paro0isme spontane sau declanMate de stimuli e0terni (zgomot, luminN, etc), poziOia corpului
Ln formN de arc (opistotonus), dereglNri de vorbire. Gebra lipseMte. /oarte prin asfi0ie (spasm laringean) sau
stop cardiac.
Diagnostic de laborator. 9relevate: secreOii din plagN, material de pansament, medicamente, etc. .0amenul
microscopic (de orientare). .0amenul bacteriologic (tardiv, de confirmare). .0amenul biologic (depistarea
to0inei prin infectarea Moriceilor cu apariOia semnelor clinice ale maladiei peste 2)-)3 ore), identificarea
to0inei prin <$ cu anti-seruri. .0amenul serologic 7 dozarea antito0inelor pentru studierea imunitNOii
populaOiei (<9, <4!, <@!1, .41S!)
%ratament/ Ser imun antitetanic (gama-globulinN specificN) intramuscular, intravenos: !nato0inN tetanicN:
Aratament simptomatic (sedative, miorela0ante, antibioterapie, respiraOie asistatN, etc)
!ro'ila(ie/ 1munizarea activN cu anato0inN tetanicN (conform calendarului vaccinNrii 7 !#A9, !#A, !A):
Rn caz de plagN: prelucrarea corectN, anato0inN, ser imun antito0ic
116
5). Cotulismul. &lasi'icarea agentului cauzal 3'amilie gen sp.4 'actorii de patogenitate.
!atogeneza botulismului principalele simptome clinice ale into(icatiei botulinice. Diagnosticul
microbiologic. Materiale de e(aminat. Depistarea si identi'icarea to(inelor botulinice. #zolarea si
identi'icarea &.botulinum. !ro'ila(ia si tratamentul speci'ic al botulismului.
Agentul cauzal 7 C'botulinum
&aractere mor'otinctoriale 7 bastonaM mobil, sporogen, gram>. Sporul este ovoid, subterminal (aspect de
rac,etN de tenis), termorezistent, distrus la 12H grade 7 1+ minute (autoclavare). ScindeazN proteinele Mi
glucidele cu formare de gaze Mi acizi (acetic, butiric, lactic, etc).
;actori de patogenitate 7 to(ina botulinicN serotipuri AC?,#,E,G,-. .ste de naturN proteicN, antigenicN,
specificN de tip, transformabilN Ln anato0inN. #oza letalN pentru om 7 1-2 rg. StabilN Ln mediu acid Mi la
acOiunea enzimelor digestive. 9oate fi distrusN prin LncNlzire 1+ min la 3H grade sau 1H min la 1HH grade.
?abitat mi(t 7 sol, ape Mi flora comensalN a omului Mi animalelor
%ransmiterea/ !limentar (alimente conservate Ln casN: cPrnaOi, MuncN, ;ambon, peMte sNrat sau afumat,
conserve de fructe Mi legume)
&ondi9ii 'avorabile to(igenezei: Salinitate insuficientN (mai micN de 1H I): -Aemperatura peste 12 grade:
!naerobiozN (alimente compacte sau ambala;e ermetice): -9rezenOa glucidelor (conserve de fructe, legume):
Aimp suficient pentru producerea to0inei (cel puOin 3 zile)
"otulismul infantil apare la sugari sub 2 luni (germinarea Ln intestin a sporilor ve,iculaOi prin alimente)
9erioada de incubaOie 7 13-82 ore
Ao0ina ingeratN este absorbitN Ln sistemul limfatic intestinal, apoi Ln sPnge. !cOioneazN la nivelul periferic
asupra sinapselor cu acetilcolina ca mediator (;oncOiunile neuro-musculare).
/ecanismul acOiunii botuloto0inei: in,ibN eliberarea acetilcolinei din veziculele sinaptice rezultPnd blocarea
stimulNrii nervoase a muMc,iului (paralizii flasce).
2emne clinice / 9aralizii Ln sfera nervilor cranieni: diplopie, ptozN palpebralN, midriaz, disfagie, disartrie,
senzaOie de sete: 9aralizii descendente: #ereglNri digestive: nausee, vomN, constipaOie: 4ipsa febrei Mi a
dereglNrilor cardiace
?auza decesului: paralizie flascN a muMc,ilor respiratori sau stop cardiac
Diagnostic microbiologic
9relevate: ser sangvin, e0tract din alimente, mase vomitive, mase fecale
#epistarea to0inei (<$ pe Moareci, <9, <@!1, <?o!, <4!, .41S!)
%ehnici de biologie molecular:
.0amenul bacteriologic este suplimentarB
A<!A!/.$AJ4 ]1 9<OG14!_1! "OAJ41S/J4J1
%ratament speci'ic: seroterapie precoce (ser polivalent, apoi monovalent) asociatN cu anato0inoterapie
!ro'ila(ie: nespecificN
117
5+. Di'teria. &lasi'icarea agentului patogen 3'amilie gen sp.4. ;actorii de patogenitate. !atogeneza
di'teriei si 'ormele clinice. Diagnosticul microbiologic. !relevate patologice. Microscopia directa
izolarea si identi'icarea culturii pure 3proba !izu 7acs determinarea to(igenezei di'erentierea
biovariantelor4. !ro'ila(ia si tratamentul speci'ic al di'teriei.
#1GA.<1! 7 to0iinfecOie acutN, caracterizatN printr-o anginN pseudo-membranoasN cu efecte to0ice la #1GA.<1! 7 to0iinfecOie acutN, caracterizatN printr-o anginN pseudo-membranoasN cu efecte to0ice la
distanON (miocardul, S$? Mi rinic,ii). distanON (miocardul, S$? Mi rinic,ii).
.ste provocatN de mi/o din genul ?orCnebacterium. .ste provocatN de mi/o din genul ?orCnebacterium.
-enul ?orCnebacterium se caracterizeazN prin prezenOa in componenOa peretelui celular: -enul ?orCnebacterium se caracterizeazN prin prezenOa in componenOa peretelui celular:
o o !cidului mezo-diaminopimelic !cidului mezo-diaminopimelic
o o !cizilor micolici cu catenN scurtN (22-&3 atomi de ?) !cizilor micolici cu catenN scurtN (22-&3 atomi de ?)
o o ?onOinutul -? Lntre )2-6) I. ?onOinutul -? Lntre )2-6) I.
9rezintN asemNnNri cu mi/o din genurile /Ccobacterium Mi $ocardia. 9rezintN asemNnNri cu mi/o din genurile /Ccobacterium Mi $ocardia.
&lasi'icarea &lasi'icarea genului ?orCnebacterium genului ?orCnebacterium
?orinebacterii fitopatogene ?orinebacterii fitopatogene
?orinebacterii patogene pentru animale, care afecteazN accidental omul: ?orinebacterii patogene pentru animale, care afecteazN accidental omul: C'pseudotuberculosis, C'pseudotuberculosis,
C'ulcerans C'ulcerans
?orinebacterii cu tropism uman: ?orinebacterii cu tropism uman:
Specie patogenN: Specie patogenN: C'diphtheriae C'diphtheriae (biovaruri (biovaruri gravis, mitis, intermedius gravis, mitis, intermedius) )
Specii comensale (specii pseudodifterice, difteroizi): Specii comensale (specii pseudodifterice, difteroizi): C'xerosis, C'pseudodiphthericum, C'%ei(eium C'xerosis, C'pseudodiphthericum, C'%ei(eium, etc , etc
&aractere mor'otinctoriale &aractere mor'otinctoriale ale ale C'diphtheriae C'diphtheriae
"acterii (bastonaMe) drepte sau puOin Lncurbate, cu e0tremitNOile rotun;ite sau LngroMate (aspect de ,alterN sau "acterii (bastonaMe) drepte sau puOin Lncurbate, cu e0tremitNOile rotun;ite sau LngroMate (aspect de ,alterN sau
de mNciucN). Rn frotiuri se aran;eazN ungiular, Ln palisade sau sub forma caracterelor c,inezeMti, cifre romane de mNciucN). Rn frotiuri se aran;eazN ungiular, Ln palisade sau sub forma caracterelor c,inezeMti, cifre romane
sau litere ma;uscule: T, /, $, D... 1mobile, sau litere ma;uscule: T, /, $, D... 1mobile, a asporogene, sporogene, ne necapsulate. capsulate.
Se coloreazN Se coloreazN -M -M, pentru evidenOierea granulaOiilor de volutinN - 4oeffler, $eisser. , pentru evidenOierea granulaOiilor de volutinN - 4oeffler, $eisser.
&aractere de cultur: >i biochimice &aractere de cultur: >i biochimice
C'diphtheriae C'diphtheriae este o specie facultativ anaerobN, posedN catalazN, citocromi a,b,c, o0idazo-. este o specie facultativ anaerobN, posedN catalazN, citocromi a,b,c, o0idazo-.
Aemperatura optimN de cultivare &6 Aemperatura optimN de cultivare &6Z Z?, p@ 6,). ?, p@ 6,).
Medii de cultur: elective/ Medii de cultur: elective/ /ediul 4oeffler (ser bovin coagulat): colonii S, mici, netede, opace, albe- /ediul 4oeffler (ser bovin coagulat): colonii S, mici, netede, opace, albe-
cenuMii, cenuMii, apar apar peste 12-2) ore de cultivare: -elozN-sPnge peste 12-2) ore de cultivare: -elozN-sPnge
Medii de cultur: selective di'eren9iale/ Medii de cultur: selective di'eren9iale/ /ediul ?lauberg (gelozN-sPnge cu telurit de potasiu). /ediul ?lauberg (gelozN-sPnge cu telurit de potasiu).
C'diphtheriae gravis: C'diphtheriae gravis: colonii <, mari, negre, crenelate, aspect de Xfloare de margaretN(, ne,emolitice: colonii <, mari, negre, crenelate, aspect de Xfloare de margaretN(, ne,emolitice: mitis mitis: :
colonii S, mi;locii, negre, bombate, cu zonN de ,emolizN: /ediul Ainsdale (gelozN-ser-cistinN-telurit de colonii S, mi;locii, negre, bombate, cu zonN de ,emolizN: /ediul Ainsdale (gelozN-ser-cistinN-telurit de
potasiu-tiosulfat) - colonii negre cu ,alou brun : /ediul "ucin (gelozN-sPnge cu ,inozol) 7 colonii albastre potasiu-tiosulfat) - colonii negre cu ,alou brun : /ediul "ucin (gelozN-sPnge cu ,inozol) 7 colonii albastre
Medii de transport/ Medii de transport/ gelozN-ser semilic,idN cu telurit de =: /ediul O?SA (ou-cistinN-ser-telurit) gelozN-ser semilic,idN cu telurit de =: /ediul O?SA (ou-cistinN-ser-telurit)
1ctivitatea biochimic a C'diphtheriae: 1ctivitatea biochimic a C'diphtheriae:
9roteoliticN: 9roteoliticN: J Jreaza- (testul Ea%s), cistinaza> (testul 9izu), indol-. Ea,aroliticN: reaza- (testul Ea%s), cistinaza> (testul 9izu), indol-. Ea,aroliticN: )ravis )ravis: glucoza>, amidon>, : glucoza>, amidon>,
za,aroza-: za,aroza-: Mitis Mitis: glucoza>, amidon-, za,aroza-. Se disting 22 lizotipuri de : glucoza>, amidon-, za,aroza-. Se disting 22 lizotipuri de C'diphtheriae C'diphtheriae Mi multiple Mi multiple
serogrupuri (antigen O poliza,aridic) Mi serovaruri (antigen = proteic). serogrupuri (antigen O poliza,aridic) Mi serovaruri (antigen = proteic).
;actori de patogenitate ;actori de patogenitate
1. 1. Ao0ina diftericN - origine proteicN, secretatN de tulpinile lizogene (profagi Ao0>), Ao0ina diftericN - origine proteicN, secretatN de tulpinile lizogene (profagi Ao0>), 2n pre#en"a unor 2n pre#en"a unor
cantit"i reduse de 5e' cantit"i reduse de 5e' .0oto0inN tipicN (fragmente polipeptidice ! Mi "). .0oto0inN tipicN (fragmente polipeptidice ! Mi "). Mecanismul de ac"iune Mecanismul de ac"iune - -
stoparea sintezei proteice prin inactivarea factorului de elongare .G-2 (activitate de !#9- stoparea sintezei proteice prin inactivarea factorului de elongare .G-2 (activitate de !#9-
riboziltransferazN). ?onduce la moartea celulei afectate. riboziltransferazN). ?onduce la moartea celulei afectate. Ao0ina difuzeazN Ln organism perturbPnd Ao0ina difuzeazN Ln organism perturbPnd
funcOionarea diferitor organe (S$?, cord, rinic,i). 9oate fi transformatN Ln anato0inN, utilizatN Ln funcOionarea diferitor organe (S$?, cord, rinic,i). 9oate fi transformatN Ln anato0inN, utilizatN Ln
vaccinare. vaccinare.
2. 2. .nzime de patogenitate: ,ialuronidaza, neuraminidaza .nzime de patogenitate: ,ialuronidaza, neuraminidaza
118
ursa de infec"ie ursa de infec"ie: bolnavul cu difterie Mi purtNtorii sNnNtoMi de germeni (colonizeazN rinofaringele, rareori : bolnavul cu difterie Mi purtNtorii sNnNtoMi de germeni (colonizeazN rinofaringele, rareori
tegumentul sau con;unctiva). tegumentul sau con;unctiva).
Mecanismele .i cile de transmitere Mecanismele .i cile de transmitere: #irect pe cale aerogenN (picNturi) sau contact cu plNgi contaminate. : #irect pe cale aerogenN (picNturi) sau contact cu plNgi contaminate.
1ndirect prin obiecte (;ucNrii, cNrOi), praf sau alimente contaminate (lactate). 1ndirect prin obiecte (;ucNrii, cNrOi), praf sau alimente contaminate (lactate).
4a poarta de intrare bacteriile se multiplicN Mi provoacN un focar inflamator local, determinat de acOiunea 4a poarta de intrare bacteriile se multiplicN Mi provoacN un focar inflamator local, determinat de acOiunea
to0inei, care fiind ulterior difuzatN pe cale limfo- Mi ,ematogenN provoacN starea de into0icaOie generalN. to0inei, care fiind ulterior difuzatN pe cale limfo- Mi ,ematogenN provoacN starea de into0icaOie generalN.
Gocarul inflamator se localizeazN Ln faringe (angina diftericN), mai rar Ln laringe (crupul difteric), nas, Gocarul inflamator se localizeazN Ln faringe (angina diftericN), mai rar Ln laringe (crupul difteric), nas,
urec,i, con;unctivN, mucoasa organelor genitale, plNgi cutanate. 4eziunile locale se caracterizeazN prin urec,i, con;unctivN, mucoasa organelor genitale, plNgi cutanate. 4eziunile locale se caracterizeazN prin
inflamaOie fibrinoasN. .0oto0ina cauzeazN necrozN, dilatarea vaselor Mi creMterea permeabilitNOii, eliminarea inflamaOie fibrinoasN. .0oto0ina cauzeazN necrozN, dilatarea vaselor Mi creMterea permeabilitNOii, eliminarea
fibrinogenului, care coaguleazN cu formarea unei pseudomembrane fibrinoase. .a conOine bacterii, ,ematii, fibrinogenului, care coaguleazN cu formarea unei pseudomembrane fibrinoase. .a conOine bacterii, ,ematii,
9/$ Mi celule necrozate. Se detaMeazN dificil, nu se dizolvN Ln apN, este reproductibilN 9/$ Mi celule necrozate. Se detaMeazN dificil, nu se dizolvN Ln apN, este reproductibilN in situ in situ Ln cPteva ore. Ln cPteva ore.
/embrana are tendinON sN se e0tindN. Rn forma malignN difteria este LnsoOitN de edem al gPtului, semne to0ice /embrana are tendinON sN se e0tindN. Rn forma malignN difteria este LnsoOitN de edem al gPtului, semne to0ice
Mi paralizia vNlului palatin. 1nto0icaOia generalN afecteazN S$ (disfagie, paralizii), sistemul cardio-vascular Mi paralizia vNlului palatin. 1nto0icaOia generalN afecteazN S$ (disfagie, paralizii), sistemul cardio-vascular
(miocardite), suprarenalele (insuficienON a suprarenalelor), rinic,ii (nefrozN). Aulpini de (miocardite), suprarenalele (insuficienON a suprarenalelor), rinic,ii (nefrozN). Aulpini de C'ulcerans C'ulcerans pot pot
produce to0inN identicN cu cea diftericN. produce to0inN identicN cu cea diftericN.
Metode de diagnostic Metode de diagnostic
1. 1. .0amenul microscopic (-ram, 4oeffler, $eisser) .0amenul microscopic (-ram, 4oeffler, $eisser), m , microscopia icroscopia i imunofluorescentN munofluorescentN
2. 2. .0amenul bacteriologic (izolarea, identificarea culturii pure). Studierea to0igenezei 7 obligator. Se .0amenul bacteriologic (izolarea, identificarea culturii pure). Studierea to0igenezei 7 obligator. Se
efectueazN prin <$ cu ser antito0ic efectueazN prin <$ cu ser antito0ic in vivo in vivo (cobai), (cobai), in vitro in vitro (<9 .le%), sau depistarea genei (<9 .le%), sau depistarea genei %o( %o( Ln Ln
prelevat sau Ln cultura purN prin 9?<. prelevat sau Ln cultura purN prin 9?<.
&. &. .0amenul serologic 7 retrospectiv, .0amenul serologic 7 retrospectiv,
<! cu seruri perec,i (1 sNptNmPnN Mi a 111a) Mi culturN de <! cu seruri perec,i (1 sNptNmPnN Mi a 111a) Mi culturN de C'diphtheriae C'diphtheriae. . Aitru s Aitru semnificativ 7 emnificativ 7 1:1HH sau 1:1HH sau
creMterea titrului de !c. creMterea titrului de !c.
.valuarea titrului de antito0ine Ln serul bolnavului. 4a debutul bolii el este absent sau nu depNMeMte H,+ .valuarea titrului de antito0ine Ln serul bolnavului. 4a debutul bolii el este absent sau nu depNMeMte H,+
J1/ml J1/ml
9eceptivitatea la difterie 9eceptivitatea la difterie poate fi determinatN prin: Aestul Sc,ic% ( poate fi determinatN prin: Aestul Sc,ic% (in vivo in vivo): <$ ): <$ in vitro6 in vitro6 <@!1: .41S!: <@!1: .41S!:
Aitru antito0inelor Aitru antito0inelor K K H,1 J1/ml 7 protector H,1 J1/ml 7 protector
Aitru inferior H,H1 J1/m Aitru inferior H,H1 J1/ml l 7 lipsa protecOiei 7 lipsa protecOiei
%ratamentul di'teriei/ %ratamentul di'teriei/ Seroterapie precoce (ser antito0ic antidifteric, 1g). $eutralizeazN activitatea to0inei, Seroterapie precoce (ser antito0ic antidifteric, 1g). $eutralizeazN activitatea to0inei,
blocPnd fi0area ei pe receptorii celulari. !ntibioticoterapie (macrolide, tetracicline, cloramfenicol, blocPnd fi0area ei pe receptorii celulari. !ntibioticoterapie (macrolide, tetracicline, cloramfenicol,
aminozide, beta-lactamine). !sigurN eradicarea germenilor. Aratament simptomatic aminozide, beta-lactamine). !sigurN eradicarea germenilor. Aratament simptomatic
!ro'ila(ia speci'ic: a di'teriei/ !ro'ila(ia speci'ic: a di'teriei/ Daccinarea obligatorie a copiilor conform calendarului de vaccinNri cu Daccinarea obligatorie a copiilor conform calendarului de vaccinNri cu
anato0inN diftericN. .0istN vaccinuri asociate: !#A, !#A9. anato0inN diftericN. .0istN vaccinuri asociate: !#A, !#A9. Daccinarea primara cu !#A9 la )-+-2 luni, Daccinarea primara cu !#A9 la )-+-2 luni,
revaccinarea la 22-2) luni cu !#A9, la 2-6, apoi la 1)-1+ ani cu !#A. revaccinarea la 22-2) luni cu !#A9, la 2-6, apoi la 1)-1+ ani cu !#A. <ecent a fost obOinut un vaccin <ecent a fost obOinut un vaccin
sintetic antidifteric. <eprezintN un polipeptid situat la ;oncOiunea fragmentelor ! Mi " a to0inei difterice, o sintetic antidifteric. <eprezintN un polipeptid situat la ;oncOiunea fragmentelor ! Mi " a to0inei difterice, o
moleculN peptidicN XpurtNtoare( Mi un ad;uvant sintetic. moleculN peptidicN XpurtNtoare( Mi un ad;uvant sintetic.
119
5,. %usea convulsiva. &lasi'icarea agentului cauzal 3'amilie gen sp.4. ;actorii de patogenitate.
!atogeneza tusei convulsive stadiile bolii. Diagnosticul microbiologic. !relevate. #zolarea 3metode de
insamintare4 si identi'icarea culturii pure metoda serologica. !ro'ila(ia si tratamentul speci'ic al tusei
convulsive.
;amilia ;amilia @alobacteriaceae @alobacteriaceae
-enul -enul "ordetella "ordetella
2pecii/ 2pecii/
Bordetella pertussis Bordetella pertussis (agentul tusei convulsive) (agentul tusei convulsive)
Bordetella parapertussis Bordetella parapertussis (agentul parapertusei) (agentul parapertusei)
Bordetella bronhiseptica Bordetella bronhiseptica (pneumonii, bacteriemii) (pneumonii, bacteriemii)
Bordetella avium Bordetella avium
Bordetella holmensii Bordetella holmensii (izolatN din ,emoculturi) (izolatN din ,emoculturi)
Bordetella hin#ii Bordetella hin#ii (izolatN din prelevate respiratorii) (izolatN din prelevate respiratorii)
Bordetella trematum Bordetella trematum (infecOii cutanate Mi auriculare) (infecOii cutanate Mi auriculare)
&aractere mor'obiologice C. pertussis &aractere mor'obiologice C. pertussis
?ocobacterii ?ocobacterii -8 -8, asporogene, imobile, formeazN microcapsulN, Ln frotiu se dispun separat, Ln perec,i sau , asporogene, imobile, formeazN microcapsulN, Ln frotiu se dispun separat, Ln perec,i sau
lanOuri scurte. <eprezintN mi/o strict aerobe, foarte pretenOioase la cultivare. lanOuri scurte. <eprezintN mi/o strict aerobe, foarte pretenOioase la cultivare.
Medii speciale de izolare/ Medii speciale de izolare/ mediul "ordet--engou (gelozN-sPnge cu amidon Mi glicerinN): gelozN-cazeinN- mediul "ordet--engou (gelozN-sPnge cu amidon Mi glicerinN): gelozN-cazeinN-
sPnge-cNrbune activat sPnge-cNrbune activat
Mediul de transport "uzne9ov Mediul de transport "uzne9ov (soluOie tampon fosfat, H,+I agar-agar, H,2I cNrbune activat) (soluOie tampon fosfat, H,+I agar-agar, H,2I cNrbune activat)
9este &-+ zile de incubare Ln atmosferN umedN la &6 9este &-+ zile de incubare Ln atmosferN umedN la &6Z Z ? apar colonii S mici, bombate, lucioase, cu aspect de ? apar colonii S mici, bombate, lucioase, cu aspect de
picNturi de mercur, ,emolitice (corespund bacteriilor virulente 7 faza 1), forme < 7 avirulente, faza 1D. picNturi de mercur, ,emolitice (corespund bacteriilor virulente 7 faza 1), forme < 7 avirulente, faza 1D.
B'pertussis B'pertussis manifestN activitate bioc,imicN redusN: o0idaza>, nu fermenteazN glucidele, ureaza-, nitrat- manifestN activitate bioc,imicN redusN: o0idaza>, nu fermenteazN glucidele, ureaza-, nitrat-
reductaza- . reductaza- .
2tructura antigenic: 2tructura antigenic: a a B'pertussis B'pertussis este comple0N: !g capsulare poliza,aridice: !g proteice: !g fimbrial : este comple0N: !g capsulare poliza,aridice: !g proteice: !g fimbrial :
(,emaglutinina): !g lipopoliza,aridic. (,emaglutinina): !g lipopoliza,aridic.
;actorii de patogenitate. ;actorii de patogenitate. 1de#ine: 1de#ine: ?emaglutinina 'ilamentoas: ?emaglutinina 'ilamentoas: (purtatN de pili). 9ermite ataMarea (purtatN de pili). 9ermite ataMarea
bacteriei la mucoasa tractului respirator, de asemenea se fi0eazN pe macrofagi Mi limfocite. bacteriei la mucoasa tractului respirator, de asemenea se fi0eazN pe macrofagi Mi limfocite. Aglutinogene Aglutinogene. .
9roteine de suprafaON situate pe fimbrii. 9articipN la ataMarea 9roteine de suprafaON situate pe fimbrii. 9articipN la ataMarea B'pertussis B'pertussis la celulele epiteliale. la celulele epiteliale. !ertactina !ertactina. .
9roteinN a membranei e0terne, permite fi0area pe membrana celulelor eucariote 9roteinN a membranei e0terne, permite fi0area pe membrana celulelor eucariote 2ubunitatea C a to(inei 2ubunitatea C a to(inei
pertusice pertusice. Se fi0eazN pe leucocite Mi LmpiedicN migrarea lor spre focarul inflamator. . Se fi0eazN pe leucocite Mi LmpiedicN migrarea lor spre focarul inflamator. 4oxine: 4oxine: %o(ina %o(ina
pertussis pertussis (citoto0inN de tip !-"). !cOioneazN asupra diferitor celule eucariote, mNrind concentraOia (citoto0inN de tip !-"). !cOioneazN asupra diferitor celule eucariote, mNrind concentraOia
intracelularN de !/9 ciclic (Ln special Ln celulele epiteliale ale A<). 9rovoacN ,iperlimfocitozN, sensibilizare intracelularN de !/9 ciclic (Ln special Ln celulele epiteliale ale A<). 9rovoacN ,iperlimfocitozN, sensibilizare
la ,istaminN, ,ipersecreOie de insulinN. la ,istaminN, ,ipersecreOie de insulinN. Adenilat8ciclaza8hemolizin: Adenilat8ciclaza8hemolizin:. @emolizina provoacN moartea . @emolizina provoacN moartea
macrofagelor Mi monocitelor, adenilat-ciclaza perturbN activitatea bactericidN a 9/$, monocitelor Mi macrofagelor Mi monocitelor, adenilat-ciclaza perturbN activitatea bactericidN a 9/$, monocitelor Mi
macrofagelor Mi stimuleazN secreOia sero-mucoasN a cNilor respiratorii. macrofagelor Mi stimuleazN secreOia sero-mucoasN a cNilor respiratorii. %o(ina dermonecrotic: %o(ina dermonecrotic:. Se . Se
elibereazN Ln urma lizei bacteriene. elibereazN Ln urma lizei bacteriene. %o(ina citotraheal: %o(ina citotraheal:. -licopeptid care in,ibN sinteza !#$, provocPnd . -licopeptid care in,ibN sinteza !#$, provocPnd
distrugerea celulelor ciliate distrugerea celulelor ciliate Endoto(ina Endoto(ina
ursa de infec"ie ursa de infec"ie 7 omul bolnav, Ln special Ln perioada de debut al bolii. 7 omul bolnav, Ln special Ln perioada de debut al bolii.
Mecanismul de transmitere Mecanismul de transmitere 7 aerogen, prin picNturi 7 aerogen, prin picNturi
B'pertussis B'pertussis manifestN tropism pentru mucoasa cNilor respiratorii: faringe, tra,ee, bronMii, bron,iole, c,iar manifestN tropism pentru mucoasa cNilor respiratorii: faringe, tra,ee, bronMii, bron,iole, c,iar
alveole. !lterarea epitelilului ciliat LmpiedicN eliminarea mucusului, el fiind eliminat doar prin tuse. Ausea alveole. !lterarea epitelilului ciliat LmpiedicN eliminarea mucusului, el fiind eliminat doar prin tuse. Ausea
survine din cauza iritaOiei mucoasei de cNtre endoto0ina bacterianN. .0citaOia de lungN duratN a receptorilor survine din cauza iritaOiei mucoasei de cNtre endoto0ina bacterianN. .0citaOia de lungN duratN a receptorilor
terminali ai nervului pneumogastric determinN un flu0 continuu de impulsuri Ln bulbul ra,idian, ce duce la terminali ai nervului pneumogastric determinN un flu0 continuu de impulsuri Ln bulbul ra,idian, ce duce la
formarea unui focat de e0citaOie dominant. .l atrage e0citaOii nespecifice de la alOi receptori, fapt ce formarea unui focat de e0citaOie dominant. .l atrage e0citaOii nespecifice de la alOi receptori, fapt ce
determinN accesele de tuse, care devin tot mai grave Mi mai frecvente. Jn stimul puternic poate stinge determinN accesele de tuse, care devin tot mai grave Mi mai frecvente. Jn stimul puternic poate stinge
dominanta, cu atenuarea tusei. Gocarul este foarte stabil, persistN Mi dupN dispariOia bacteriei din organism. dominanta, cu atenuarea tusei. Gocarul este foarte stabil, persistN Mi dupN dispariOia bacteriei din organism.
Rn evoluOia tusei convulsive se disting ) stadii (perioade): Rn evoluOia tusei convulsive se disting ) stadii (perioade):
9erioada de 9erioada de incuba"ie incuba"ie (&-1+ zile) (&-1+ zile)
9erioada 9erioada cataral cataral, foarte contagioasN. ?aracterizatN prin tuse seacN, rinoree (&-1) zile) , foarte contagioasN. ?aracterizatN prin tuse seacN, rinoree (&-1) zile)
9erioada 9erioada convulsiv convulsiv (paro0isticN). !ccese de tuse spasmodicN, epuizantN, asociatN cu cianozN, vomN, (paro0isticN). !ccese de tuse spasmodicN, epuizantN, asociatN cu cianozN, vomN,
convulsii. (2-) sNptNmPni) convulsii. (2-) sNptNmPni)
120
9erioada de 9erioada de convalescen" convalescen" (2-) sNptNmPni) (2-) sNptNmPni)
?omplicaOii grave sunt posibile la copiii sugari: bron,o-pneumonii, encefalite. 1munitatea este durabilN, ?omplicaOii grave sunt posibile la copiii sugari: bron,o-pneumonii, encefalite. 1munitatea este durabilN,
umoralN. <ol protector au !c anti-to0inN pertussis Mi anti-,emaglutininN filamentoasN. umoralN. <ol protector au !c anti-to0inN pertussis Mi anti-,emaglutininN filamentoasN.
$relevate $relevate: mucozitNOi nasofaringiene sau bronMice, recoltate cPt mai precoce. : mucozitNOi nasofaringiene sau bronMice, recoltate cPt mai precoce.
Metode de diagnostic/ Metode de diagnostic/ <1G: .0amenul bacteriologic (LnsNmPnOare cu tamponul sau prin te,nicN XplNcilor <1G: .0amenul bacteriologic (LnsNmPnOare cu tamponul sau prin te,nicN XplNcilor
tuMite(): Ae,nnici de biologie molecularN (9?<): .0amenul serologic (<!, <G?, .41S!). <eacOiile se tuMite(): Ae,nnici de biologie molecularN (9?<): .0amenul serologic (<!, <G?, .41S!). <eacOiile se
pozitiveazN din sNptNmPna a 11 a perioadei convulsive. Se e0amineazN seruri perec,i prelevate la interval de pozitiveazN din sNptNmPna a 11 a perioadei convulsive. Se e0amineazN seruri perec,i prelevate la interval de
1)-21 zile. SemnificativN este o creMtere de cel puOin ) ori a titrului !c. 1)-21 zile. SemnificativN este o creMtere de cel puOin ) ori a titrului !c.
%ratamentul/ %ratamentul/ .ritromicinN sau cloramfenicol7 cel puOin 1H zile (pPnN la apariOia !c): 1munoglobulinN .ritromicinN sau cloramfenicol7 cel puOin 1H zile (pPnN la apariOia !c): 1munoglobulinN
umanN antipertussis umanN antipertussis
!ro'ila(ia speci'ic:/ !ro'ila(ia speci'ic:/ 1munizarea artificialN obligatorie cu vaccin !#A9. ?omponentul antipertusic este 1munizarea artificialN obligatorie cu vaccin !#A9. ?omponentul antipertusic este
reprezentat de o suspensie de bordetele de faza 1, adsorbite pe ad;uvant. Daccinul acelular conOine unele reprezentat de o suspensie de bordetele de faza 1, adsorbite pe ad;uvant. Daccinul acelular conOine unele
componente bacteriene (anato0ina pertussis, ,emaglutinina filamentoasN). .ste mai bine tolerat, dar mai componente bacteriene (anato0ina pertussis, ,emaglutinina filamentoasN). .ste mai bine tolerat, dar mai
puOin eficace. 1munoglobulinN umanN antipertussis puOin eficace. 1munoglobulinN umanN antipertussis
121
5.. %uberculoza. &lasi'icarea agentilor cauzali 3'amilie gen sp.4. ;actorii de patogenitate.
!rimoin'ectia tuberculoasa 8 granulomul tuberculos Scomple(ul primarS. Evolutia procesului
in'ectios la indivizii cu rezistenta necompromisa. Diagnosticul microbiologic. Metoda alergica
3proprietatile tuberculinei4 metodele rapide. !ro'ila(ia speci'ica a tuberculozei.
;amilia ;amilia /Ccobacteriaceae /Ccobacteriaceae
-enul -enul /Ccobacterium /Ccobacterium
2pecii/ 2pecii/
o o <esponsabile de tuberculoza umanN: <esponsabile de tuberculoza umanN: M'tuberculosis, M'bovis, M'africanum M'tuberculosis, M'bovis, M'africanum (Xcomple0 tuberculosis() (Xcomple0 tuberculosis()
o o !gentul leprei: !gentul leprei: M'leprae M'leprae (strict umanN) (strict umanN)
o o /icobacterii Xatipice(, condiOionat patogene: /icobacterii Xatipice(, condiOionat patogene: M'avium, M'ulcerans, M'fortuitum M'avium, M'ulcerans, M'fortuitum, , M'(ansasii, M'(ansasii,
M'marinum, M'marinum, etc. ?auzeazN micobacterioze la persoane imunocompromise. etc. ?auzeazN micobacterioze la persoane imunocompromise.
o o /icobacterii nepatogene: /icobacterii nepatogene: M'smegmatis, M'gastri, M'phle! M'smegmatis, M'gastri, M'phle!
?aracteristica generalN a micobacteriilor ?aracteristica generalN a micobacteriilor: bastonaMe : bastonaMe -M -M drepte sau uMor Lncurbate, necapsulate, asporogene, drepte sau uMor Lncurbate, necapsulate, asporogene,
imobile, acido-alcoolorezistente prin te,nica de colorare Eie,l-$eelsen. imobile, acido-alcoolorezistente prin te,nica de colorare Eie,l-$eelsen.
M'tuberculosis M'tuberculosis este o bacterie patogenN strict umanN, responsabilN de tuberculozN. .ste sensibilN la cNldurN, este o bacterie patogenN strict umanN, responsabilN de tuberculozN. .ste sensibilN la cNldurN,
luminN solarN directN, raze JD sau _. <ezistentN la frig sau desicare. .ste puOin sensibilN la acizi, baze (se luminN solarN directN, raze JD sau _. <ezistentN la frig sau desicare. .ste puOin sensibilN la acizi, baze (se
utilizeazN Ln decontaminarea prelevatelor) sau detergenOi Mi foarte sensibilN la soluOia de alcool de 6H utilizeazN Ln decontaminarea prelevatelor) sau detergenOi Mi foarte sensibilN la soluOia de alcool de 6HZ Z. .
&aractere mor'otinctoriale/ &aractere mor'otinctoriale/ M'tbc M'tbc este un bastonaM fin sau uMor Lncurbat, Ln frotiu se observN izolat, Ln este un bastonaM fin sau uMor Lncurbat, Ln frotiu se observN izolat, Ln
grNmezi sau corzi. Se coloreazN grNmezi sau corzi. Se coloreazN i in roMu prin te,nica Eie,l-$eelsen. n roMu prin te,nica Eie,l-$eelsen.
&aractere de cultur:/ &aractere de cultur:/ M'tbc M'tbc este o bacterie strict aerobN, foarte e0igentN la cultivare. Aoate mediile de este o bacterie strict aerobN, foarte e0igentN la cultivare. Aoate mediile de
izolare au la bazN ou coagulat. /ediul de referinON 7 izolare au la bazN ou coagulat. /ediul de referinON 7 0o8enstein-9ensen 0o8enstein-9ensen (ou, glicerinN, asparaginN). !lte (ou, glicerinN, asparaginN). !lte
medii solide 7 9opescu (acid glutamic medii solide 7 9opescu (acid glutamic in locul asparaginei in locul asparaginei), Ginn (glutamat de $a). ), Ginn (glutamat de $a). /ediul lic,id /ediul lic,id +a'ton +a'ton. .
?ontine saruri minerale, asparagina, glicerina. /.tbc creste in 3-1H zile sub forma de voal. ?ontine saruri minerale, asparagina, glicerina. /.tbc creste in 3-1H zile sub forma de voal. /icobacteriile /icobacteriile
patogene cresc lent (perioada de generaOie 7 2H ore), la &6 patogene cresc lent (perioada de generaOie 7 2H ore), la &6Z Z?, p@ 2,3-6,H. ?oloniile de ?, p@ 2,3-6,H. ?oloniile de M'tbc M'tbc apar peste 2-) apar peste 2-)
sNptNmPni, sunt colonii <, rugoase, friabile, conopidiforme, opace, de culoare crem-be;. sNptNmPni, sunt colonii <, rugoase, friabile, conopidiforme, opace, de culoare crem-be;. M'bovis M'bovis Mi Mi
M'africanum M'africanum formeazN colonii S, mici, netede, nepigmentate, vizibile peste )-3 sNptNmPni. formeazN colonii S, mici, netede, nepigmentate, vizibile peste )-3 sNptNmPni.
Activitatea biochimic: Activitatea biochimic: a micobacteriilor patogene: Aoate micobacteriile patogene produc o catalazN a micobacteriilor patogene: Aoate micobacteriile patogene produc o catalazN
termolabilN, distrusN la 23 termolabilN, distrusN la 23Z Z? timp de 2H min. ?elelalte micobacterii posedN catalazN termostabilN. ? timp de 2H min. ?elelalte micobacterii posedN catalazN termostabilN. M'tbs M'tbs Mi Mi
M'bovis M'bovis ,idrolizeazN ureea. ,idrolizeazN ureea. M'tbc M'tbc produce acid nicotinic (niacinN), reduce nitraOii Ln nitriOi. produce acid nicotinic (niacinN), reduce nitraOii Ln nitriOi. M'bovis M'bovis nu nu
manifestN astfel de activitate. manifestN astfel de activitate.
&ompozi9ia chimic: >i 'actorii de patogenitate ai micobacteriilor &ompozi9ia chimic: >i 'actorii de patogenitate ai micobacteriilor
Lipidele Lipidele constituie 2H-)+I din masa celulei. Sunt reprezentate de acizi micolici Mi ceruri (condiOioneazN constituie 2H-)+I din masa celulei. Sunt reprezentate de acizi micolici Mi ceruri (condiOioneazN
transformarea macrofagelor Ln celule epitelioide Mi celule gigante 4ang,ans). ?ord-factorul (sulfo-lipid) transformarea macrofagelor Ln celule epitelioide Mi celule gigante 4ang,ans). ?ord-factorul (sulfo-lipid)
perturba respiraOia Ln mitocondrii, induce cultivarea Ln corzi (cosiOe) a perturba respiraOia Ln mitocondrii, induce cultivarea Ln corzi (cosiOe) a M'tbc M'tbc. .
!olizaharidele !olizaharidele ;oacN un rol important Ln formarea !c serici, conferind specificitatea imunologicN. ;oacN un rol important Ln formarea !c serici, conferind specificitatea imunologicN.
!roteinele !roteinele reprezintN suportul imunitNOii celulare Mi a ,ipersensibilitNOii tardive. reprezintN suportul imunitNOii celulare Mi a ,ipersensibilitNOii tardive.
Sursa de infecOie 7 omul bolnav cu A"? cu leziuni pulmonare cavitare desc,ise Ln bronsii ( Sursa de infecOie 7 omul bolnav cu A"? cu leziuni pulmonare cavitare desc,ise Ln bronsii (M'tbc, M'tbc,
M'africanum M'africanum) sau bovinele bolnave ( ) sau bovinele bolnave (M'bovis M'bovis). Aransmiterea se efectueazN pe cale aerianN (picNturi, praf). ). Aransmiterea se efectueazN pe cale aerianN (picNturi, praf).
<areori este posibilN contaminarea prin obiecte, alimente (lapte nepasteurizat) sau mPini contaminate. <areori este posibilN contaminarea prin obiecte, alimente (lapte nepasteurizat) sau mPini contaminate.
<eceptivitatea este influenOatN de vPrstN Mi factorii de mediu: carenOe nutritive, alcoolism, tratament <eceptivitatea este influenOatN de vPrstN Mi factorii de mediu: carenOe nutritive, alcoolism, tratament
imunosupresiv, etc imunosupresiv, etc
!rimoin'ec9ia tuberculoas:. !rimoin'ec9ia tuberculoas:. <eprezinta un ansamblu de manifestari clinice, umorale si anatomice care se <eprezinta un ansamblu de manifestari clinice, umorale si anatomice care se
desfasoara in organism in urma primului contact cu agentul A"?. desfasoara in organism in urma primului contact cu agentul A"?. #upN contaminare #upN contaminare (mai frecvent in (mai frecvent in
copilarie) copilarie), la poarta de intrare (8HI - tractul respirator), bacteriile sunt captate de macrofage Ln care se , la poarta de intrare (8HI - tractul respirator), bacteriile sunt captate de macrofage Ln care se
multiplicN (bacterii facultativ intracelulare, LmpiedicN formarea fagolizosomei). !pare o leziune inflamatoare multiplicN (bacterii facultativ intracelulare, LmpiedicN formarea fagolizosomei). !pare o leziune inflamatoare
nespecificN. 9este cPteva sNptNmPni ()-12) se dezvoltN o imunitate celularN Mi leziunea e0sudativN evolueazN nespecificN. 9este cPteva sNptNmPni ()-12) se dezvoltN o imunitate celularN Mi leziunea e0sudativN evolueazN
Ln leziune granulomatoasN. Sub acOiunea unor cito%ine macrofagii activaOi se diferenOiazN Ln celule Ln leziune granulomatoasN. Sub acOiunea unor cito%ine macrofagii activaOi se diferenOiazN Ln celule
epitelioide Mi celule multinucleate gigante. .le sunt Lncon;urate de limfocite Mi fibroblaste. !cesta este epitelioide Mi celule multinucleate gigante. .le sunt Lncon;urate de limfocite Mi fibroblaste. !cesta este
granulomul tuberculos, semn caracteristic primo-infecOiei. 1nfecOia se e0tinde pe cale limfaticN, cu afectarea granulomul tuberculos, semn caracteristic primo-infecOiei. 1nfecOia se e0tinde pe cale limfaticN, cu afectarea
ganglionilor regionali. ganglionilor regionali.
122
$rimoinfec"ia inaparent $rimoinfec"ia inaparent. 4a cca 3+I leziunile se vindecN Mi se pot autosteriliza. $ici o e0presie clinicN sau . 4a cca 3+I leziunile se vindecN Mi se pot autosteriliza. $ici o e0presie clinicN sau
radiologicN. radiologicN.
4uberculo#a primar subclinic 4uberculo#a primar subclinic. #acN multiplicarea bacteriilor este masivN, Ln leziunile tuberculoase se . #acN multiplicarea bacteriilor este masivN, Ln leziunile tuberculoase se
realizeazN o necrozN cazeoasN (tuberculom). Grecvent are loc calcifierea tuberculomului (leziunea este realizeazN o necrozN cazeoasN (tuberculom). Grecvent are loc calcifierea tuberculomului (leziunea este
vizibilN radiologic), cu autosterilizarea spontanN sau cu persistenOa unor bacterii Ln leziune. vizibilN radiologic), cu autosterilizarea spontanN sau cu persistenOa unor bacterii Ln leziune.
Consecinele pri(oinfeciei inaparente sa' s'*clinice Consecinele pri(oinfeciei inaparente sa' s'*clinice: : dezvoltarea imunitNOii antituberculoase Mi a dezvoltarea imunitNOii antituberculoase Mi a
sensibilizNrii tuberculinice. sensibilizNrii tuberculinice.
4uberculo#a primar manifest 4uberculo#a primar manifest necomplicat' necomplicat' 9acienOii au febrN, astenie, pierdere Ln greutate, etc. .tapa 9acienOii au febrN, astenie, pierdere Ln greutate, etc. .tapa
ganglionarN poate fi depNMitN cu diseminNri ,ematogene Mi afectarea pleurei, meningelui, mNduvei osoase, ganglionarN poate fi depNMitN cu diseminNri ,ematogene Mi afectarea pleurei, meningelui, mNduvei osoase,
paren,imei organelor. 4eziunile pot evolua fie spre agravare, fie spre cicatrizare. paren,imei organelor. 4eziunile pot evolua fie spre agravare, fie spre cicatrizare.
$rimoinfec"ia cu complica"ii $rimoinfec"ia cu complica"ii. <areori (1HI cazuri), evoluOia este defavorabilN: masele necrotice sunt . <areori (1HI cazuri), evoluOia este defavorabilN: masele necrotice sunt
evacuate Ln bronMii, vase sanguine, pleurN sau pericard cu formarea unei caverne, unde bacteriile se evacuate Ln bronMii, vase sanguine, pleurN sau pericard cu formarea unei caverne, unde bacteriile se
multiplicN intens. Gistulizarea Lntr-un vas sangvin disemineazN infecOia sistemic (tuberculoza miliarN). Starea multiplicN intens. Gistulizarea Lntr-un vas sangvin disemineazN infecOia sistemic (tuberculoza miliarN). Starea
generalN este alteratN, apare febrN, tuse, uneori ,emoptizie. generalN este alteratN, apare febrN, tuse, uneori ,emoptizie. Bolnavul este contagios, elimin8nd bacterii cu Bolnavul este contagios, elimin8nd bacterii cu
sputa' sputa'
%uberculoza secundar: %uberculoza secundar:. Se manifestN Ln condiOii de scNdere a reactivitNOii imune, reinfecOii masive sau . Se manifestN Ln condiOii de scNdere a reactivitNOii imune, reinfecOii masive sau
reactivarea unor focare latente. Gocarele noi apar Ln ritm lent Mi evolueazN cronic fNrN tendinON de vindecare reactivarea unor focare latente. Gocarele noi apar Ln ritm lent Mi evolueazN cronic fNrN tendinON de vindecare
spontanN. spontanN.
Alte 'orme clinice de tuberculoz: Alte 'orme clinice de tuberculoz:: ganglionarN, meningeanN, osteo-articularN, uro-genitalN. : ganglionarN, meningeanN, osteo-articularN, uro-genitalN.
#munitatea antituberculoas: #munitatea antituberculoas: este celularN, nesterilN. @ipersensibilitatea tardivN LnsoOeMte imunitatea este celularN, nesterilN. @ipersensibilitatea tardivN LnsoOeMte imunitatea
celularN. !c circulanOi nu au rol protector. celularN. !c circulanOi nu au rol protector.
123
50. %uberculoza. &lasi'icarea agentilor patogeni 'actorii de patogenitate. Evolutia procesului
in'ectios in tuberculoza pulmonara la gazda inalt receptiva. Diagnosticul microbiologic. !relevatele/
recoltarea omogenizarea decontaminarea. &oncentrarea micobacteriilor din sputa. Microscopia
directa izolarea si identi'icarea micobacteriilor. Determinarea spectrului de sensibilitate la antibiotice
si chimioterapice. %ratamentul speci'ic al tuberculozei. 2trategia DO%2.
Diagnosticul de laborator al tuberculozei Diagnosticul de laborator al tuberculozei
$relevate $relevate: Ln funcOie de forma clinicN : Ln funcOie de forma clinicN
Rn caz de necesitate se efectueazN omogenizarea (decontaminarea) Mi concentrarea prelevatelor. Rn caz de necesitate se efectueazN omogenizarea (decontaminarea) Mi concentrarea prelevatelor.
Metode de diagnostic Metode de diagnostic
Examenul microscopic Examenul microscopic 7 frotiuri colorate Eie,l-$eelsen (bastonaMe purpurii izolate) sau cu auraminN 7 frotiuri colorate Eie,l-$eelsen (bastonaMe purpurii izolate) sau cu auraminN
(bastonase galbene pe fondul negru) (bastonase galbene pe fondul negru). .
Examenul bacteriologic Examenul bacteriologic 7 izolarea culturii pure pe mediile speciale, identificarea ei, testarea sensibilitNOii la 7 izolarea culturii pure pe mediile speciale, identificarea ei, testarea sensibilitNOii la
c,imioterapice (prin metoda diluOiilor Ln mediu solid) c,imioterapice (prin metoda diluOiilor Ln mediu solid)
$C9 $C9 pentru detectarea rapidN a micobacteriilor direct Ln prelevate pentru detectarea rapidN a micobacteriilor direct Ln prelevate
&ntradermoreac"ia la tuberculin &ntradermoreac"ia la tuberculin (reacOia /antou0). Se cerceteazN starea de ,ipersensibilitate cutanatN la (reacOia /antou0). Se cerceteazN starea de ,ipersensibilitate cutanatN la
tuberculinN. Auberculina reprezintN un filtrat dintr-o culturN bulionicN autoclavatN de tuberculinN. Auberculina reprezintN un filtrat dintr-o culturN bulionicN autoclavatN de M'tuberculosis' M'tuberculosis'
9e faOa anterioarN a antebraOului se in;ecteazN i/dermic 2, + sau 1H J1 de tuberculinN Ln volum de H,1 ml. 9e faOa anterioarN a antebraOului se in;ecteazN i/dermic 2, + sau 1H J1 de tuberculinN Ln volum de H,1 ml.
4ectura peste 62 ore. <eacOia pozitivN se manifestN printr-o induraOie Mi congestie cu diametrul superior sau 4ectura peste 62 ore. <eacOia pozitivN se manifestN printr-o induraOie Mi congestie cu diametrul superior sau
egal cu + mm. 1nterpretarea se efectueazN Ln funcOie de conte0tul clinic egal cu + mm. 1nterpretarea se efectueazN Ln funcOie de conte0tul clinic
<eacOia > indicN cN subiectul a fost infectat cu micobacterii (primoinfecOie), a fost vaccinat cu "?- sau este <eacOia > indicN cN subiectul a fost infectat cu micobacterii (primoinfecOie), a fost vaccinat cu "?- sau este
bolnav de tuberculozN (Ln acest caz diametrul depNMeMte 1H mm). bolnav de tuberculozN (Ln acest caz diametrul depNMeMte 1H mm).
<eacOia negativN e0clude diagnosticul de tuberculozN. <eacOia negativN e0clude diagnosticul de tuberculozN.
%ratamentul tuberculozei/ %ratamentul tuberculozei/ !ntibiotice cu spectru larg: rifampicinN, streptomicinN, %anamicinN: !ntibiotice cu spectru larg: rifampicinN, streptomicinN, %anamicinN:
Gluoroc,inolone: ?,imioterapice care in,ibN sinteza acizilor micolici (1zoniazida, 9irazinamida, Gluoroc,inolone: ?,imioterapice care in,ibN sinteza acizilor micolici (1zoniazida, 9irazinamida,
.tambutolul, .tionamida) .tambutolul, .tionamida)
Exigen"ele terapiei antituberculoase: a 2mpiedica selec"ia mutan"ilor re#isten"i .i a sterili#a definitiv Exigen"ele terapiei antituberculoase: a 2mpiedica selec"ia mutan"ilor re#isten"i .i a sterili#a definitiv
focarul' focarul'
Rn acest scop se utilizeazN asocierea a &-) droguri pe o perioadN de 2-12 luni. Rn acest scop se utilizeazN asocierea a &-) droguri pe o perioadN de 2-12 luni.
!ro'ila(ia speci'ic:/ !ro'ila(ia speci'ic:/ Daccinarea obligatorie cu vaccinul "?-. .l reprezintN o tulpinN vie avirulentN de Daccinarea obligatorie cu vaccinul "?-. .l reprezintN o tulpinN vie avirulentN de
M'bovis M'bovis. ! fost obOinutN de ?almette Mi -uerin Ln 1821 dupN multiple repicNri (2&H pasa;e) pe mediu cu . ! fost obOinutN de ?almette Mi -uerin Ln 1821 dupN multiple repicNri (2&H pasa;e) pe mediu cu
cartof, bilN Mi glicerinN. cartof, bilN Mi glicerinN.
Daccinul se administreazN i/dermic la vPrsta de Daccinul se administreazN i/dermic la vPrsta de )-+ )-+ zile de la naMtere. zile de la naMtere. <evaccinarea 7 la 6 ani, apoi peste <evaccinarea 7 la 6 ani, apoi peste
fiecare + ani (persoanele cu reactia /antou0 negativa). fiecare + ani (persoanele cu reactia /antou0 negativa). <evaccinarea se efectueazN la 6 ani persoanelor cu <evaccinarea se efectueazN la 6 ani persoanelor cu
proba /antou0 negativN. proba /antou0 negativN.
124
51. 2i'ilisul. &lasi'icarea agentului cauzal 3'amilie gen sp.4 'actorii de patogenitate. !atogeneza si
stadiile in'ectiei. 2i'ilisul congenital. Diagnosticul microbiologic al si'ilisului. !relevatele in
dependenta de stadiile bolii. Metoda microscopica. Metoda serologica.
?4!S1G1?!<.! S91<O?@.A.4O<
2pirochetele 7 bacterii ,elicoidale, fle0ibile Mi mobile (fibrile interne), rNspPndite Ln naturN, unele comensale
ale mucoaselor umane.
;amilia: pirochaetaceae
-enuri: 4reponema, Borrelia, pirochaeta,
Cristispira
;amilia: *eptospiraceae
-enul: *eptospira
/1?<O"1O4O-1! ]1 #1!-$OSA1?J4 #. 4!"O<!AO< !4 S1G141SJ4J1
-enul 4reponema
2pecii : 4'pallidum (patogenN)
subspecii (variante):
o 4'pallidum pallidum (agentul sifilisului)
o 4'pallidum endemicum (agentul be;elului, sifilis endemic nevenerian 7 leziuni cutanate)
o 4' palidum pertenue (agentul pianului, maladie cutanatN, nevenerianN, zone tropicale Mi subtropicale)
o 4' carateum (agentul pintei/carate, nevenerianN, !merica ?entralN Mi de Sud)
Areponeme comensale:
Orale (4'denticola, 4'orale, etc)
-enitale (4'phagedenis, 4'refringens, etc)
4'pallidum 7 bacterie finN, ,elicoidalN, cu 3-1) spire regulate Mi capetele ascuOite, mobilN cu miMcNri de
fle0ie, LnMurubare Mi translaOie. - 8
Eviden9ierea: preparate native (microscopul cu fond negru, contrast de fazN): nu se coloreazN dupN -ram:
<omanovs%C--iemsa 7 roz-pal: impregnaOie cu sNruri de argint (filamente negre-brune pe fondul galben):
frotiuri "urri 7 necolorate pe fondul negru
?ultivarea 4'pallidum in vitro 7 imposibilN. 9asa;e succesive Ln testicule de iepure (tulpina $ic,ols de
4'pallidum). Suspensii de astfel de treponeme supravieOuiesc 62 ore Ln mediul /aCer-$elson (la 2+ grade Ln
anaerobiozN).
;actori de patogenitate/ Gactori de adeziune: Gactori de invazie (,ialuronidaza): Gactori de sensibilizare:
.ndoto0ina
Supresia rNspunsului imun celular Ln stadiile iniOiale ale bolii
2ursa de in'ec9ie 7 omul bolnav
&:ile de transmitere: Se0ual: ?ontact indirect (sNrut, obiecte, instrumente c,irurgicale recent contaminate,
transfuzii de sPnge, etc.): Aransplacentar (vertical)
9oarta de intrare 7 tegumentul lezat, mucoasa genitalN, analN, bucalN
9erioada de incubaOie 7 2-2 sNptNmPni (&)
Evolu9ia si'ilisului
ifilisul primar ()-2 sNptNmPni): 4a poarta de intrare apare Mancrul sifilitic: ulceraOie cu baza induratN,
nedureros, bogat Ln treponeme (88I localizare genitalN Mi analN, 1I - bucalN). !denopatie satelitN.
Dindecare spontanN a Mancrului este posibila (imunitatea localN).
ifilisul secundar (urmare a diseminNrii sangvine) 7 dupN 2-3 sNpt. de evoluOie: /anifestNri cutanate
(rozeole, sifilide erozive,etc), foarte contagioase: /anifestNri la nivelul mucoaselor (plNci mucoase):
9oliadenopatie: 4eziuni ale organelor interne (,epatite, nefrite, periostite, meningite, etc): <Nspunsul imun
poate duce la dispariOia leziunilor Ln 1-& luni
ifilisul latent (persoanele la care treponemele persistN Ln ganglioni limfatici Mi splinN): 4ipsa semnelor
clinice: $econtagios : #urata nedeterminata
ifilisul ter"iar (dupN )-&H ani de la contaminare): !fecOiuni cardio-vasculare (aortite, anevrisme): !fecOiuni
neurologice (tabes, paralizie generalN): !fecOiuni osoase Mi cutanate (gome): #eces posibil
125
ifilisul congenital: Rn timpul graviditNOii 7 moartea fNtului prin afecOiuni poliviscerale. 4a finele graviditNOii
sau la naMtere 7 leziuni tardive (dentare, osoase, oculare)
1munitatea (nesterilN): JmoralN : ?elularN (protectoare, deprimatN Ln sifilisul primar Mi secundar)
!relevate: serozitatea din leziunile primare sau secundare, puncOii din ganglioni limfatici, serul sangvin,
4?<
Metode de diagnostic/ .0amenul microscopic (sifilis primar, secundar): /icroscopia pe fond negru,
contrast fazN: <1G: 1mpregnare argenticN, coloraOia -iemsa
E(amenul serologic (sifilis secundar, terOiar)
1. Reac9ii nespeci'ice (cu !g cardiolipidice): <eacOia D#<4 /0eneral 3isease 9esearch *aborator!- 9$
/95-
1eftinN, facilN, specificitate redusN: <eacOii fals pozitive: viroze, colagenoze, paludism, ciroze,
reumatism, graviditate, etc. <G? (aassermann)
11. Reac9ii speci'ice (cu !g treponemice): <G? aassermann sau =olmer: <@!1 (!g 7 lizat din tulpina
$ic,ols fi0at pe ,ematii): <1G1 (!g 7 suspensie de 4'pallidum fi0atN pe lamN): <1A (testul $elson) (!g 7
tulpina $ic,ols a 4'pallidum): <1. (.41S!): 9?< (detectarea !#$) Ln 4?<, lic,idul amniotic, Oesut
E@OLBE#A %#%RBR#LOR DE A&
<1G1 se pozitiveazN la apariOia Mancrului (o lunN dupN infectare)
D#<4 7 dupN 2 sNptNmPni
<@!1
<1A 7 Ln stadiul secundar, 2 luni dupN infectare
Dup: tratamentul si'ilisului: D#<4 se negativeazN prima. !lte reacOii rNmPn pozitive.
%ratamentul/ beta-lactamine, tetracicline, macrolide (rezistenON la aminoside): <eacOia @er0,eimer este
posibilN (efectul endoto0inei). 9<OG14!_1! 7 depistarea sistematicN activN Mi tratarea bolnavilor.
126
55. Correliozele. &lasi'icarea agentilor cauzali ai 'ebrei 3ti'osului4 recurente epidemice si endemice
3'amilie gen sp.4. ;actorii de patogenitate. !atogeneza 'ebrei recurente mani'estarile clinice.
Diagnosticul microbiologic al 'ebrei recurente. !relevate. E(amenul microscopic. Metoda biologica.
?4!S1G1?!<.: Gamilia pirochaetaceae, -enul Borrelia' Specii: B'recurrentis (transmisN prin pNduc,i):
B'duttoni, B'hispanica, B'persica, B'burgdorferi, etc (transmise prin cNpuMe)
&aractere mor'obiologice/ filamente spiralate cu +-3 spire neregulate, fle0ibile Mi mobile, cu miMcNri de
fle0ie Mi LnMurubare. -8, colorate Ln albastru-violet dupN -iemsa.
&aractere de cultur:: bacterii anaerobe, cultivN in vitro pe medii comple0e Mi in vivo (ou embrionat,
artropode, animale de laborator).
2tructura antigenic:/ variabilitate pronunOatNB
?abitat/ Omul bolnav 7 Ln sPnge Mi Oesuturi infectate: <ozNtoare: Dectori (pNduc,i, cNpuMe) 7 Ln ,emolimfN,
salivN, intestin
;ebra recurent: epidemic: 8 !gentul cauzal - B'recurrentis, Sursa de infecOie 7 omul bolnav, Dector -
$ediculus humanus, ?ontaminare 7 prin ,emolimfa eliberatN la zdrobirea pNduc,ilor, 9oarta de intrare 7
tegumentul lezat, con;unctiva
;ebra recurent: endemic: 8 !genOii cauzali - B'hispanica, B'persica, B'duttoni, etc, Sursa de infecOie 7
rozNtoarele sNlbatice sau peridomestice, Dectori7cNpuMe din genul +rnithodoros, ?ontaminare 7 prin
LnOepNturN, prin intermediul lic,idului co0al, prin de;ecOii anale
!atogeneza 'ebrei recurente/
9erioada de incuba"ie 7 &-1) zile (borreliile se multiplicN Ln viscere 7 ficat, splinN, creier, etc.)
9erioada febril 7 debut brutal, cu febrN )H-)1 grade Mi frison (endoto0ina eliberatN Ln sPnge la distrugerea
borreliilor). !lgii difuze, stare de tifos, semne meningeale, ,epato-splenomegalie, icter. ?riza febrilN
dureazN 6 zile.
JrmeazN o perioadN afebril de o sNptNmPnN, succedatN de altN crizN termicN cu duratN mai scurtN.
!ccesele se repetN (2-)-1H recurenOe).
Mecanismul recuren9elor/ "orreliile care pNtrund Ln organism prezintN variaOii antigenice succesive. Sub
acOiunea anticorpilor bactericizi formaOi la sfPrMitul acceselor febrile se selecteazN varianta antigenicN
responsabilN de urmNtorul acces. Gebra recurentN endemicN are o evoluOie mai benignN, cu recurenOe mai
frecvente.
9relevate: sPnge, 4?<
Metode de diagnostic:
.0amenul microscopic (Ln perioada febrilN): preparate native (fond negru, contrast de fazN): frotiuri colorate
-iemsa: <1G. .0amenul biologic (infectarea cobailor, Mobolanilor)
%ratament/ peniciline, tetracicline, cloramfenicol
!ro'ila(ie: lupta contra vectorilor Mi protecOia individualN
127
166. Correliozele. &lasi'icarea agentului cauzal al bolii LQme 3'amilie gen sp.4. !atogeneza bolii
LQme mani'estarile clinice. Diagnosticul microbiologic al bolii LQme. !relevate. E(amenul
microscopic. #zolarea si identi'icarea C.burgdor'eri. Diagnosticul serologic.
!gentul cauzal 7 Borrelia burgdorferi /B'burgdorferi sensu stricto, B'af#elii, B'garinii-
?aractere morfoculturale 7 bacterie ,elicoidalN, mobilN, efectueazN miMcNri de fle0ie Mi rotaOie. $u se
coloreazN prin metoda -ram. Se cultivN lent (cPteva sNptNmPni) numai pe medii speciale.
?abitat >i contaminare/ <ezervor de infecOie: rozNtoare, animale domestice (cPini, cai, etc), pNsNri. Dectori:
cNpuMe din genurile &xodes Mi 1mbl!omma, OPnOari, tNuni. ?ontaminare: prin LnOepNtura vectorului infectat
1ncubaOie 7 2-) sNptNmPni
;aza primar: (leziune cutanatN 7 eritemul cronic migrator, febrN, cefalee, astenie). #urata 7 &-) sNpt.
;aza secundar: 7 durata 2-2 sNptNmPni 7 manifestNri neurologice, cardiace, cutanate, osteo-articulare.
;aza ter9iar: 7 dureazN luni, ani 7 afecOiuni cronice cutanate (acrodermatitN cronicN atrofiantN), articulare
(artrite cronice), neurologice (encefalomielite).
9relevate: biopsii cutanate, sPnge, 4?<, lic,id articular
Metode de diagnostic: .0amenul microscopic (preparate native, coloraOia specialN a biopsiilor, impregnare
argenticN), .0amenul bacteriologic, #iagnosticul serologic (<1G1, .41S!, aestern-blot), 9?<
%ratament 7 peniciline, tetracicline
!ro'ila(ie 7 informarea populaOiei, e0tragerea cNpuMelor
128
161. Leptospirozele. &lasi'icarea agentilor patogeni 3'amilie gen sp. s=v4. ;actorii de patogenitate
ai leptospirelor. !atogeneza in'ectiei. Diagnosticul microbiologic. !relevate e(amenul microscopic
izolarea si identi'icarea culturii pure. Metoda biologica diagnosticul serologic 3 R?A# R;& RAL4.
!ro'ila(ia si tratamentul speci'ic al leptospirozelor.
Leptospirele sunt bacterii care pot infecta numeroase specii de animale (Ln special vertebrate) Mi accidental
omul.
&lasi'icare
Gamilia *eptospiraceae
-enul *eptospira
Spp. *'interrogans (patogenN pentru om Mi animale)
*'biflexa (saprofitN, ape de suprafaON)
*'parva (saprofitN, apa de conductN)
&aractere mor'ologice 7 bacterii fine Mi spiralate, cu 1H-&H spire strPnse Mi regulate, cu capetele Lndoite Ln
cLrlig (aspect de S, ?, *). <ealizeazN miMcNri de LnMurubare, fle0ie Mi translaOie. 9ot fi e0aminate la
microscopul cu fond negru sau cu contrast de fazN. ?oloraOia -iemsa 7 roz-pal
&aractere de cultur:. Medii lichide cu s:ruri anorganice tamponate cu fosfaOi Mi LmbogNOite cu ser de
iepure (mediile =ort,of, Stuart, aervort-Dolf), medii semisintetice. Aerobioz:. $18)6 grade &.
4eptospirele se multiplicN Ln &-1H zile (pPnN la o lunN) ':r: a tulbura mediul
2tructura antigenic: a 0.interrogans: !ntigene cu specificitate de gen, 49E, !ntigene ma;ore de grup
(peste 2H serogrupuri), Ex': *'icterohaemorrhagia, grippot!phosa, hebdomadis, canicola, pomona,
autumnalis, etc' !ntigene proteice minore de tip (peste 2HH serotipuri/variante) - proteice
Sursa de infecOie: rozNtoarele sNlbatice, accidental-rozNtoarele peridomestice sau animalele domestice (porci,
cPini, cai, bovine) 7 leptospirele sunt gazduite in tubii contor"i proximali renali'
9oarta de intrare: tegument Mi mucoase
?Nile de transmitere: !limentar (alimente Mi apa contaminatN), ?ontact direct cu animalele infectate ,
?ontact indirect (cu apa contaminatN). 4eptospirele sunt antrenate Ln circulaOia sangvinN fNrN leziuni la
poarta de intrare. 1ncubaOia 7 1-2 sNptNmPni (1H zile)
Evolu9ia leptospirozelor/ Gaza septicemicN (generalizatN) 7 6 zile: febrN, frison, sindrom meningeal. Gaza
afebrilN (1-& zile). Gaza organicN (febrN, sindrom meningeal, sindrom ,epato-renal, sindrom cardio-vascular-
,emoragic, icter)
#munitatea/ umoralN, specificN de tip, durabilN
9relevate: sPnge, 4?< (prima sNptNmPnN), urinN (din sNptNmPna 11 de boalN), probe necroptice (secOiuni
,istologice renale, ,epatice)
Metode de diagnostic
.0amenul microscopic (fond negru, contrast de fazN, coloraOia -iemsa sau impregnaOia argenticN a
secOiunilor ,istologice), <1G
.0amenul bacteriologic
9robele sunt LnsNmPnOate Ln cPte &-+ tuburi cu mediu de culturN, incubate Ln aerobiozN la 23 grade pPnN la 1-
& luni.
1dentificarea Ln baza caracterelor: /icroscopice: #e culturN: #e patogenitate: Serologice (<G?, <!4)
.0amenul biologic (inocularea intraperitonealN a cobailor). 9este 1-& zile leptospirele pot fi depistate Ln
e0sudatul din cavitatea abdominalN.
Ae,nici 9?< (detectarea !#$)
#iagnocticul serologic (din sNpt. 11)
<eacOii cu specificitate de gen (<G?, <@!1, <1G1, .41S!)
<eacOii cu specificitate de tip (de referinON)-<!4 (<eacOia de !glutinare-4izN)
Aitrul diagnostic - 1/)HH sau creMterea Ln dinamicN de ) ori
%ratament/ penicilinN, tetraciclinN, gama-globulina antileptospiroasN !ro'ila(ie/ deratizarea, igiena Mi
protecOia muncii, supraveg,erea bazinelor de apN, vaccinarea selectivN (vaccin inactivat, durata imunitNOii-1
an)
129
130
16$. Escherichiozele. &lasi'icarea E.coli dupa structura antigenica. ?abitatul rolul in 'iziologia
omului. ;actorii de patogenitate. ;enotipurile diareigene bacteriemice uropatogene. #n'ectiile
intestinale cauzate de categoriile 'enotipurilor diareigene. #n'ectiile e(traintestinale cauzate de E.coli.
Diagnosticul microbiologic al colienteritelor la copii. !relevate. #zolarea acumularea identi'icarea
culturii pure 3biochimica serologica4 diagnosticul serologic.
G!/141! .$A.<O"!?A.<1!?.!.. 9este &H genuri cu 1&H specii. @abitat: intestinul omului,
animalelor . /artor al contaminNrii fecale a mediului. /a;oritatea constituie flora normalN (comensalN)
intestinalN
Enterobacterii patogene: genurile higella, almonella, Qersinia, unele variante ale speciei Escherichia
coli:
Enterobacterii condi9ionat patogene: genurile Citrobacter, Enterobacter, Fafnia, >lebsiella, Morganella,
$roteus, $rovidencia, erratia, EdMardsiella, etc.
%este8cheie ale 'amiliei/ "acterii (bastonaMe) gramnegative: $esporogene: /obile-peritric,e/imobile:
Gacultativ-anaerobe: GermenteazN glucoza (!, !-): ?atalaza-pozitive: O0idaza-negative: <educ nitraOii Ln
nitriOi
%este primare (identificarea genurilor): Jtilizarea citratului de $a (mediul Simmons): Jtilizarea
malonatului de $a: @idroliza ureei (testul 9reus): #ecarbo0ilarea lizinei (4#?): #ezaminarea fenilalaninei
(G!#): 9roducere de @2S Ln mediul multitest (e0.: =ligler): Germentarea glucozei pPnN la acizi (testul /<):
Germentarea glucozei pPnN la acetoinN (testul D9): /obilitatea (Ln gelozN semilic,idN)
%este secundare (identificarea speciilor/variantelor): Aeste bioc,imice (fermentarea glucidelor,
decarbo0ilarea aminoacizilor (argininN, ornitinN), producerea indolului, etc): Gagoidentificarea Mi lizotipia:
?olicinogenotipia: Seroidentificarea : !ntibiograma
&aractere mor'ologice: bastonaMe --, 1 - 2 Um 0 H,& - 1 Um, mobile peritric,e (>lebsiella, Qersinia pestis,
higella 7 imobile), nesporogene, formeazN microcapsule (>lebsiella 7 capsulatN), posedN fimbrii.
&aractere de cultur:: !naerobe facultativ: Aemperatura optimN &6 grade ? (limite 7 13 7 )+ grade) :
$epretenOioase nutritiv: ?olonii S, apar dupN 13-2) , de incubare, 2 - & mm (dupN repicNri pot apare colonii
<), >lebsiella 7 mucoide, $roteus 7 invadeazN suprafaOa mediului
/.#11 #. ?J4AJ<^
De transport: glicerinN &HI, soluOie salinN &I, soluOie tampon-fosfat
De Gmbog:9ire a bacteriilor patogene: =auffmann, /uller, bulion selenit, etc
Di'eren9ial8diagnostice:
1. 3e i#olare
.$#O, 4.D1$, 94OS=1<.D
?omponenOa: bazN nutritivN, lactozN, indicator
?oloniile 4> : colorate ?oloniile 4- : incolore (frecvent flora patogenN)
/ediul ailson-"lair cu sulfit de "i (almonella reduce sulfitul Ln sulfurN de "i 7 colonii negre pe mediul
verde)
11. 3e acumulare .i identificare preliminar (medii multitest)
<ussel, =ligler (glucozN, lactozN, sNruri de Ge)
Ol%eniO%i (glucozN, lactozN, za,arozN, uree, sNruri de Ge)
&&&' 3e identificare final /medii cu citrat, malonat, .irul Fiss, medii cu aminoaci#i, gelatina, etc-
?!<!?A.<. !$A1-.$1?.
Ag O 3R4 de perete, 49E, termostabil Mi rezistent la alcool, sensibil la formol, specificitate de gen, specie,
grup
Ag ? flagelar, proteic, termolabil Mi inactivat de alcool, rezistent la formol, specificitate de tip (variantN)
Ag ", superficial, capsular, termovariabil, specificitate de specie, tip (masc,eazN !g O, inaglutinabilitate cu
seruri anti-O). Dariante 7 *, 1, B la E'coli, 0i 7 la Salmonella Mi ?itrobacter
Ag ;, fimbrial, termolabil, nespecific
E&A 7 antigen comun fam. .nterobacteriaceae (interes ta0onomic) 7 Ag "unin
-E*BL E2&?ER#&?#A
-enul Escherichia
131
2pp./ ..coli, E'blattae, E'fergusonii, E'vulneris, E'hermanii
?abitat: intestinul omului Mi animalelor (3HI din flora aerobN intestinalN), 1H
6
-1H
8
bacterii/gram fecale.
?ontamineazN solul Mi apele de suprafaON. 9rezenOa E'coli - indicator de contaminare fecalN.
Rolul ..coli Gn 'iziologia uman:
1. /anifestN activitate antagonistN faON de alte bacterii, inclusiv cele patogene.
2. StimuleazN dezvoltarea Oesutului limfoid prin intermediul !g sale
&. 9articipN la procesele de digestie, inclusiv Ln metabolismul colesterolului Mi acizilor biliari
). !sigurN organismul cu vitamine, sintetizPnd vitamine ", =, acid nicotinic, acid folic, etc.
?!<!?A.<. /O<GO"1O4O-1?.
E'coli 7 enterobacterie tipicN, mobilN, lactoza>, fermenteazN glucidele cu formare de !- (teste primare: /<
>, mobilitate >, celelalte sunt negative)
2tructura antigenic:/ !g O 7 13H tipuri (O1, O2, O&......O13H): !g @ 7 2H tipuri (@1, @2, etc): !g = 7
1HH tipuri
#in combinaOii rezultN serovariante: e0. O++:@2:=1
;actori de patogenitate
1. ?apsula (antifagocitar, !g =1 7 camufla; imunologic datoritN epitopilor comuni cu polisialozil-
glicopeptide cerebrale la nou-nNscuOi)
2. 9roteine din /. Mi 49E (anti-complement, protecOie de factorii bactericizi ai sPngelui, adeziune, invazie)
&. Gimbrii (adeziune)
). Ao0ine (endoto0ina, enteroto0ine termostabile - SA Mi termolabile - 4A, citoto0ine 7 Xhiga,li(eI toxine
(S4A-1, S4A-2)
+. @emolizina
2. Siderofori (sisteme de captare a Ge)
ROLBL E. &OL# I* !A%OLO-#A BMA*D
;E*O%#!BR# D#ARE#-E*E
%ulpini enteropatogene/ E!E& (O22, O++, O111, O12+, O1)2, etc). <esponsabile de gastro-enterite
infantile (infecOii salmoneliforme). !derN la mucoasa intestinului subOire printr-o proteinN din membrana
e0ternN fNrN a penetra intracelular.
%ulpini enteroinvazive/ E#E& (O23, O12), O1)&, etc). <esponsabile de sindrom dizenteric cu invazia
mucoasei colonului, penetrare intracelularN, ulceraOii. Gactori de patogenitate: adezine, citoto0ine.
%ulpini enteroto(igene: E%E& (O2, O3, O2H, O2+, O11+, etc). <esponsabile de Xdiareea cNlNtorului(,
sindrom ,oleriform. !deziunea la enterocitele intestinului subOire este asiguratN de pili (?G! Hcoloni#ation
factor antigenI sau ?S Hcoli surface factors(). .laboreazN to0ine 7 enteroto0ine SA Mi/sau 4A. !ctiveazN
adenilat- respectiv guanilat ciclaza enterocitelor, provocPnd o secreOie sporitN a ionilor de ?l
-
Mi in,ibiOia
absorbOiei ionilor de $a
>
, antrenPnd o pierdere ,idricN importantN.
%ulpini enterohemoragice/ E?E& (O1+6:@6: O22, O111). <esponsabile de colite ,emoragice cu sindrom
uremic-,emolitic (anemie ,emoliticN>trombocitopenie>insuficienON renalN). 9osedN factori de adeziune Mi
produc citoto0ine capabile de difuzie Ln organism /Hhiga,li(eI to0ine 7 S4A 1 Mi S4A 2). 9roduc frecvent
,emolizinN.
%ulpini enteroagregative/ EAggE& (O111:@12). 9osedN adezine, ,emolizine Mi S4A. 9rovoacN diaree
persistentN (peste 1) zile) la copii. !derN agregativ la suprafaOa culturilor de celule.
%ulpini enteroadezive/ EAE&. !derN difuz la celulele intestinale Mi culturile de celule. 9rovoacN sindroame
diareice.
;E*O%#!BR# BRO!A%O-E*E (O1, O2,O),O2). 9osedN afinitate pentru mucoasa uro-genitalN
(fimbrii tipul 9 sau 1, !g O Mi = specifice, ,emolizine, etc).
;E*O%#!BR# CA&%ER#EM#&E
Alte 'orme clinice provocate de ..coli: ]oc endoto0inic: /eningite la nou-nNscuOi (preponderent tulpini cu
!g =1): 1nfecOii ale plNgilor (frecvent de origine nozocomialN): ?olecistite, peritonite, salpingite, etc.:
Ao0iinfecOii alimentare
D#A-*O2%#& DE LACORA%OR
!relevate Ln funcOie de forma clinicN: materii fecale, urinN, sPnge, 4?<, puroi, etc
132
Metode de diagnostic. .0amenul microscopic de orientare (frotiu -ram Ln infecOii e0tra-intestinale, <1G):
.0amenul bacteriologic (de bazN, cantitativ): .0amenul serologic (retrospectiv, de confirmare): <! cu
autotulpini (titru diagnostic 7 1:2HH)
%ratamentul: !ntibiotice (conform antibiogramei): .ubiotice (colibacterinN, lactobacterinN,
bifidumbacterinN, bificol, etc). !ro'ila(ia esc,eric,iozelor - nespecificN
16). Dizenteria. &lasi'icarea agentilor patogeni 3'amilie gen spp.4. ;actorii de patogenitate ai
shigelelor. !atogeneza dizenteriei simptomele clinice. Diagnosticul microbiologic. !relevatele.
133
Microscopia 3R#;4 izolarea acumularea identi'icarea culturii pure 3biochimica serologica4
serodiagnosticul. !ro'ila(ia si tratamentul speci'ic al dizenteriei.
S,igelele 7 strict umane. ?auzeazN infecOii intestinale - Migeloze, cea mai gravN formN7dizenteria bacterianN.
?lasificarea genului 2higella (bioc,imic Mi antigenic):
! 7 higella d!senteriae (12 s/v, 12 b/v) Manitol 8
" 7 higella flexneri (2 s/v, 1) ss/v, 2& b/v)
? 7 higella bo!dii (13 s/v)
# 7 higella sonnei (1 s/v, 6 b/v)
Subgrupele ", ?, # 7 manitol >
.nterobacteriaceea tipice, imobile, lactozo-negative, scindeazN glucoza pana la acizi (testul /<>), celelalte
teste primare sunt negative.
;actori de patogenitate/
1. Gactori de adeziune la mucoasa colonului (fimbrii, 49E)
2. /icrocapsula (antifagocitar)
&. Gactori de penetrare Mi multiplicare intracelularN
). Ao0ine:
S,igato0ina - neuroto0icN, enteroto0icN, citoto0icN 7 elaboratN de 'd!senteriae L
.nteroto0ine (S,iga-li%e to0ine (S4A), veroto0ine)
.ndoto0ina
2tructura antigenic:: !g O Mi = cu specificitate de gen, specie, subspecie, variantN
Rezisten9a Gn mediul e(tern: 'd!senteriae - foarte sensibilN (1-2 ore): 'flexneri 7 persistN 1-& sNptNmPni
Ln apN, 2 luni Ln lactate: 'sonnei 7 persistN Mi se multiplicN Ln lactate
2ursa de in'ec9ie: bolnav, reconvalescent, purtNtor
%ransmiterea fecal-oralN: ?ontact direct (mPini murdare): !limentar (alimente, apN): #oza infectantN: 1H-
1H
2
bacterii: "acteriile se multiplicN Ln intestin, colonizeazN epiteliul colonului Mi macrofagele din foliculii
limfoizi, penetreazN intracelular (prin macropinocitozN diri;atN). "acteriile se propagN intra- Mi entercelular
graOie polimerizNrii actinei la un pol al celulei (caracter determinat plasmidic). JrmeazN multiplicarea localN
intracelularN cu invazia celulelor vecine provocPnd moartea lor. !ceasta duce la inflamaOie fibrinoasN
intensN a colonului, micro-abcese Mi ulceraOii, cu apariOia mucusului, puroiului Mi sPngelui Ln materiile fecale.
!erioada de incuba9ie 7 2 - ) zile
2emne clinice 7 febrN, dureri abdominale, tenesme (spasme rectale), scaune lic,ide muco-sanguinolente
frecvente.
Dindecarea Ln 2-+ zile (clinicN, apoi microbiologicN).
Gorme cronice sau porta; sunt posibile.
!relevate: probe de scaun (elementele muco-sanguinolente), apa, alimente, lava;e de pe suprafeOe
Metode de diagnostic. .0amenul microscopic 7 <1G. .0amenul bacteriologic:
#zolarea culturii pure pe medii ## (.ndo, 4evin, 9los%irev) sau RmbogNOirea Mig,elelor Ln bulion selenit
?oloniile 4- sunt repicate pe mediile Ol%eniO%i, =ligler pentru acumularea culturii pure >i identi'icare
preliminar:
(lactoza/za,aroza -, glucoza !, ureea -, @
2
S -)
#denti'icarea de'initiv: a culturii pure: ?aractere morfotinctoriale: ?aractere de culturN : ?aractere
bioc,imice (teste primare, secundare): ?aractere antigenice (seroidentificarea prin <! pe lamN cu seruri
imune anti-higella poli- Mi monovalente): Gagoidentificarea: DirulenOa (testul SerenC la cobai):
!ntibiograma
#iagnosticul serologic (din a +-6 zi de boalN) : <!, <@!1 (adulOi 1:)HH ('flexneri): 1:2HH ('sonnei): copii
1:1HH: coproanticorpi (1g ! 7 1:3H): .41S!: <1G1
#munitate: specificN de tip, 1-2 ani, umoralN (1g!)
!ro'ila(ie: vaccinuri ribosomale, inactivate, atenuate (imunitate de scurtN duratN)
%ratament/ antibiotice (trimetoprim, sulfamide, tetraciclinN, ampicilina, etc), eubiotice, bacteriofagi, vaccin
inactivat (dizenteria cronicN)
134
16+. 2almonelozele. &lasi'icarea salmonelelor 3'amilie gen specii subspecii4. &lasi'icarea
"au''mann8Vhite dupa structura antigenica. 2amonelele ti'oparati'oidice. Dinamica titrului de
135
anticorpi in 'ebrele ti'oparati'oidice la purtatori sanatosi si ai anticorpilor anamnestici. Diagnosticul
serologic. Reactia de aglutinare Vidal. %ehnica e'ectuarii citirea si interpretarea rezultatelor.
Aplicarea practica a reactiilor R?A# @i8R?A#.
-enul: almonella /3aniel Elmer almon, veterinar american, care a descoperit bacteria 2n LJJN-
2pecii: almonella enterica, almonella bongori
2ubspecii ale speciei +.enterica: enterica, salamae, ari#onae, diari#onae, houtenae, indica
Se cunosc peste $,66 2erovariante ma;oritatea tulpinilor izolate din patologii umane (88,+I) aparOin ss.
'enterica enterica: . 4ondon, . .nteritidis, . ACp,i, S. 9aratCp,i !, S. 9aratCp,i ", S.?,oleraesuis, etc
+al(onella enterica subspecia enterica serovar %Qphi O +al(onella %Qphi
?4!S1G1?!<.! =!JGG/!$$-a@1A. (conform structurii antigenice)
Ag O 7 26 varietNOi antigenice (O1, O2, O&, ... O2+, etc), permite repartizarea salmonelelor in serogrupe (!,
", ?, #, .,...E, O+1,...)
GracOii antigenice ma;ore desemneazN grupa: O2 7 !: O) 7 ", O2 7 ?, O8 7 #, etc
GracOii antigenice minore 7 comune O1, O12,Q
Ag ? 7defineMte serovariante Ln cadrul grupei. Structura flagelinei este determinatN de 2 gene cromozomiale
diferite, care se e0primN alternativ (variaOie de fazN, frecvenOa 1H
-)
).
!g @ faza 1 (specificN) 7 @a: @b: @c: @d: @g,mQ
!g @ faza 2 (nespecificN) 7 @1,2: @1,+: @1,6:Q
Serovar monofazic: O1,2,12:@a (S.9aratCp,i !)
Serovar difazic: O1,),12:@b@1,2 (S.9aratCp,i ")
Ag @i 3"4, termolabil, prezent la S.ACp,i, S.9aratCp,i ?, S.#ublin. .ste concentrat la polii bacteriei.
S. ACp,i 7 O8,12:@dDi> / O8,12:@dDi-
?onform patogenitNOii pentru gazdN se disting: Salmonele monopatogene (umane) (S.ACp,i, S.9aratCp,i !):
Salmonele bipatogene (patogene pentru om Mi animale, ubicvitare) 7 ma;oritatea
16,. 2almonelozele. 2almonelele ti'oparati'oide clasi'icarea 3'amilie gen specie subspecii4
structura antigenica 'actorii de patogenitate. !atogeneza 'ebrelor ti'oparati'oide. !relevatele si
metodele de diagnostic in dependenta de perioada de boala. #zolarea acumularea identi'icarea
hemoculturii si coproculturii 3biochimica serologica 'agoidenti'icarea4. !ro'ila(ia si tratamentul
speci'ic.
&aractere de cultur:
/edii de LmbogNOire : /uller, =auffmann (medii cu bilN, tetrationat), bulion cu selenit de $a
/edii ## de i#olare a culturii pure: .ndo, 4evin , 9los%irev (colonii S, lactozo-): mediul cu sulfit de
bismut ailson-"lair (colonii negre)
136
/edii ## de acumulare .i diferen"iere: Ol%eniO%i, =ligler (glucoza !-, lactoza-, @
2
S>, ureaza-)
Aeste primare: utilizeazN citratul de $a, produc @
2
S, /<>, 4#?>, mobilitate>, celelalte teste 7 negative.
Aeste secundare: scindeazN glucidele !-, indol-, ornitindecarbo0ilaza>, etc
._?.9`1.: S.ACp,i 7 citrat-, @
2
S-, scindeazN glucoza pPnN la acid: S.9aratCp,i ! 7 @
2
S>/-, 4#?-
;actori de patogenitate/ Gimbrii (adeziune): ?apacitatea de a penetra Ln celule Mi de multiplicare
intracelularN (/acrofage, celule epitel): .ndoto0ina : ?itoto0ine (S4A) 7 in,ibN sinteza proteicN (necrozN):
.nteroto0ine (4A, SA) 7 activeazN adenilat/guanilatciclazele membranare (diaree): Siderofori (captarea Ge):
!g Di (antifagocitar, in,ibN activarea ?, rezistenON la activitatea bactericidN a serului). /a;oritatea
salmonelelor (83I) sunt sensibile la bacteriofagul O1. .0istN bacteriofagi cu specificitate de specie Mi
variantN.
?abitat: intestinul omului, animalelor, pNsNrilor.
Rezisten9a Gn mediul e(tern: salmonelele rezistN la 6HZ? &H min., rezistente la concentraOii mari de sare. Se
LnmulOesc Ln produse alimentare la temperatura camerei.
<O4J4 S!4/O$.4.4O< R$ 9!AO4O-1! J/!$^
S!4/O$.4OE.:
Gebre tifo-paratifoide (S.ACp,i, S.9aratCp,i !, ", ?)
Salmoneloze digestive (to0i-infecOii alimentare, gastro-enterite)
/anifestNri e0tra-digestive: bacteriemii nontifoidice: infecOii pleuro-pulmonare: afecOiuni osteo-
articulare (osteite, osteomielite, artrite septice, etc): infecOii cardio-vasculare (pericardite, arterite):
infecOii urinare: infecOii abdominale (colecistite, abces al ficatului, splinei): infecOii ale S$? (meningite,
abces al creierului, abces epidural, etc)
G."<.4. A1GO-9!<!A1GO1#.
!genOii cauzali 7 S.ACp,i, S.9aratCp,i !, ", (?)
Sursa de infecOie 7 omul bolnav, purtNtorul
?ontaminarea fecal-oralN (apN, alimente), contact direct
#oza infectantN 7 1H
+
bacterii
9!AO-.$.E!
a. Araversarea epiteliului intestinal intact
b. 1nvazia Mi multiplicarea intracelularN la nivelul plNcilor 9eCer Mi Oesutului limfoid al tubului digestiv
(perioada de incubaOie)
c. 9Ntrunderea Ln ganglionii limfatici mezenterici cu multiplicarea salmonelelor (perioada prodromalN)
& sptm8n de boal /bacteriemie-.
1nvadarea flu0ului sangvin, via sistemul limfatic (diseminarea germenilor cu eliberarea endoto0inei).
.ndoto0ina pe cale sangvinN parvine la centrii neurovegetativi ai ventriculului &, determinPnd febrN, stare de
tifos, colaps cardio-vascular, leziuni intestinale.
&& sptm8n de boal /difu#ie parenchimatoas-
"acteriile sunt fi0ate Ln organele S<. Mi se multiplicN Ln ficat, splinN, mNduvN osoasN, Oesut limfoid, etc
&&&,&0 sptm8n de boal /fa#a alergic-'
#in ficat salmonelele pNtrund Ln cNile biliare, apoi iarNMi Ln intestin. 4a nivelul plNcilor 9eCer se dezvoltN o
reacOie de ,ipersensibilitate tip ) - necrozN, ulceraOii. 3in aceast perioad 2ncepe eliminarea salmonelelor
cu saliva, materiile fecale, urina, bila, etc'
Mani'est:ri clinice
9erioada de incuba"ie - 1-& sNptNmPni
9erioada prodromal (de invazie) 7 1-& zile
9erioada de stare. #ebut brutal, cu frison, febrN &8-)1 grade, cefalee, stupoare, somnolenON, delir, comN.
.rupOii cutanate (rozeole) apar pe abdomen, torace, spate Ln ziua a 3-8 de boalN (embolii limfatice cu
bacterii). #iaree, constipaOie, tulburNri cardiovasculare. #urata 6-1H zile Complica"ii: ,emoragii intestinale,
perforarea intestinului, peritonitN, miocarditN, meningitN, psi,ozN etc.
9erioada de reconvalescen" (1-&-2 luni)
137
#munitatea 7 celularN, umoralN. +-1HI convalescenOi 7 purtNtori pPnN la & luni (cu depistarea salmonelelor
Ln bilN sau/Mi urinN). &-+I convalescenOi (cu litiazN biliarN) 7 purtNtori cronici7 (1-1H ani 7 toatN viaOa)
Recidive sunt posibile (descNrcNri bacteriemice din focare profunde, forme 4), se caracterizeazN prin
simptome atenuate Mi evoluOie de scurtN duratN
!RELE@A%E/ sPnge (perioada febrilN, Ln special 1 sNptNmPnN de boalN), urinN (LncepPnd cu a 11
sNptNmPnN), materii fecale (11-111 sNptNmPnN de boalN), e0udat din rozeole, ser sangvin (din ziua a 6-ea), bilN,
mNduvN osoasN
/.AO#. #. #1!-$OSA1?
E(amenul microscopic < R#;
&dentificarea final Ln baza studiului caracterelor morfotinctoriale, de culturN, bioc,imice, antigenice (<! pe
lamN cu seruri imune polivalente !"?#., seruri monovalente anti-O de grup (O2, O), O2, O8, etc) , seruri
monospecifice anti-@ (de variantN), seruri anti-Di, sensibilitatea la bacteriofagi).
<ezultatul definitiv negativ 7 Ln ziua a 11.
<ozeolocultura (e0udatul din rozeole se Lntroduce Ln &-+ ml bulion biliat).
/ielocultura (H,+ ml mNduva osoasN din stern Ln &-+ ml bulion biliat).
"ilicultura (dupN &-2 luni de la vindecare, +-1H ml bilN se Lntroduc Ln "9).
Se e0amineazN ca Mi ,emocultura.
?oprocultura (din sNpt. 2) 7 &-+ g materii fecale se LnsNmPnOeazN direct pe medii ## Mi pe medii de
LmbogNOire.
Jrocultura (1H ml urinN se centrifug,eazN, sedimentul se e0amineazN ulterior ca Mi coprocultura).
2erodiagnostic (din 11 sNptNmPnN)
RA :idal (la diluOii ale serului bolnavului se adaogN diagnosticuri O@ din S.ACp,i, 9aratCp,i! Mi "). Aitrul
diagnostic 1/2HH sau creMterea Ln dinamicN a titrului
RA (odificarea Feli) (utilizarea separatN a diagnosticurilor O Mi @).
!nticorpii anti-O (1g /) apar primii (LncepPnd cu ziua 6-3) Mi dispar dupN 2-& luni (ma0imum sNpt. 11-111).
!nticorpii anti-@ (1g /, apoi 1g -) apar mai tPrziu (1H-12 zi) Mi persistN o duratN mai lungN. Rn debut de
reconvalescenON (sNptNmPna a 1D) titrul !c anti-O Mi anti-@ se egaleazN.
RHA$ (cu diagnosticuri eritrocitare O).
#nvestigarea purt:torilor/ &oproculturi repetate: Jrocultura: "ilicultura : Serodiagnostic: <eacOia de Di-
aglutinare (eritrocite sensibilizate cu !g Di). Aitrul diagnostic - 1/)H: <eacOia de late0-aglutinare:
#eterminarea claselor de imunoglobuline 1g / sau 1g -
%ratament/ Gluoroc,inolone: ?efalosporine de generaOia 111: ?loramfenicol: !mpicilinN : ?otrimo0azol
!ro'ila(ia specificN: vaccinarea selectivN (zone endemice, militari, personal medical, etc) Daccinul chimic
A!"Ae: Daccinul atenuat AC2 (administrare oralN, imunitate localN s1g !), contraindicat gravidelor,
copiilor, imunodeprimaOilor: vaccinul subunitar din !g Di (areactogen, imunitate &-+ ani)
16.. 2almonelozele. 2almonelele nonti'oidice 3bipatogene4. &lasi'icarea 3'amilie gen specii
subspecii4. 2tructura antigenica clasi'icarea "au''mann8Vhite. 2erovariante mai 'recvent izolate.
;actorii de patogenitate. !atogeneza salmonelozelor 'ormele clinice. Diagnosticul microbiologic.
!relevate izolarea acumularea identi'icarea culturii pure 3biochimica serologica4. Diagnosticul
serologic.
S!4/O$.4OE. #1-.SA1D. (gastro-enterite, to0i-infecOii alimentare)
?onsecutive consumului de alimente contaminate cu salmonele (ouN, maionezN, patiserie cu cremN, carne,
etc).
!genOii cauzali: salmonele bipatogene
-r. " (S. ACp,imurium, S. 9aratCp,i ", S. @eidelberg, S. #erbi)
-r. ? (S. ?,oleraesuis, S. $e5port, S. 9aratCp,i ?)
-r. # (S. .nteritidis, S. #ublin)
-r. . (S. !natum)
138
!A%O-E*E7A -A2%ROE*%ER#%ELOR
2ursa de in'ec9ie: animalele domestice Mi pNsNrile (bolnave sau purtNtori cronici)
%ransmiterea pe cale alimentarN (alimente contaminate direct de la sursN sau pe parcursul procesului
te,nologic), prin apN sau contact direct.
Doza in'ectant: 7 1H
2
-1H
3
salmonele
Salmonelele colonizeazN mucoasa intestinului subOire, fiind entero-invazive provoacN distrugerea epiteliului
(S4A) Mi o reacOie inflamatoare intensN (gastroenteritN, gastroenterocolitN acutN). .nteroto0ina provoacN
diaree (activeazN adenilatciclaza sau guanilatciclaza enterocitelor), endoto0ina absorbitN acOioneazN asupra
S$? 7 semne de into0icaOie.
-astroenteritele pot fi urmate de bacteriemii.
Mani'est:ri clinice/
9erioada de incubaOie 7 3 - )3 ore
#ebut brusc Mi evoluOie acutN (1-& zile) cu diaree, vomN, febrN, cefalee, stare de rNu.
.voluOie severN 7 la sugari, bNtrPni, imunodeprimaOi (Ln special cu S1#!).
AO_11$G.?`11 !41/.$A!<.
Survin ca urmare a ingestiei unui aliment Ln care s-au acumulat cantitNOi mari de mi/o (1H
+
7 1H
6
). $imerind
Ln intestin, bacteriile pNtrund Ln sPnge, se distrug, iar endoto0ina eliberatN provoacN semnele clinice de
into0icare.
Alte 'orme de salmoneloze (septicemii, meningite, infecOii urinare, etc) se dezvoltN la persoane cu
rezistenOa scNzutN.
Diagnosticul de laborator al salmonelozelor
!relevate/ mase fecale, mase vomitive, sPnge, spNlNturi gastrice, urinN, resturi de alimente suspecte.
Metode de diagnostic/ .0amenul bacteriologic 7 de bazN (coproculturN, ,emoculturN, uroculturN...): <1G 7
pentru diagnostic rapid: Serodiagnostic - <@!1
!ro'ila(ia salmonelozelor 7 nespecificN. %ratamentul7 simptomatic, antibioterapie la necesitate
160. ?olera. &lasi'icarea vibrionilor 3'amilie gen sp.4. &riteriile de clasi'icare a @.cholerae Gn
serogrupe biovariante serovariante. ;actorii de patogenitate ai @.cholerae. !atogeneza holerei.
Diagnosticul microbiologic. !relevate. !rincipiile metodelor rapide citirea interpretarea rezultatelor.
#mportanta metodei serologice de diagnostic a holerei.
;amilia/ 0ibrionaceae
-enuri: 0ibrio
1eromonas /inf de plagN, diaree, septicemii)
$lesiomonas (gastroenterite, septicemii, meningite)
9,otobacterium (saprofit)
.n,Cdrobacter (saprofit)
&aractere generale 3cheie4: bastonaMe -8, drepte sau Lncurbate, mobile (mono sau lop,otric,i), reduc
nitraOii Ln nitriOi, fermenteazN glucidele, o0idaza>, catalaza>
139
-E*BL @#CR#O
"astonaMe --, Lncurbate, nesporogene, necapsulate, mobile monotric,e
&lasi'icarea/
) @ibrioni halotoleranti - 0ibrio cholerae (agenOii ,olerei Mi diareelor ,oleriforme)
) @ibrioni halo'ili 7 0'parahaemol!ticus, 0'alginol!ticus, 0'anguillarum, 0'vulnificus,
0'metschni(ovii (oportunisti, cauzeazN to0iinfecOii alimentare, septicemii, meningite, supuraOii)
) @ibrioni free life (saprofiOi)
@#CR#O &?OLERAE
&lasi'icare :
2erogrupuri/
0ibrio cholerae O1, O2, ... O1++
) 0'cholerae +L Mi 0'cholerae +L@A "engal (descris in 1882, mutant al !g O, biovarul .l Aor)7
agenOii cauzali ai ,olerei
Ciovariante ale 0'cholerae +L :
0'cholerae cholerae /clasic- descoperit in LJLR de catre 9' >och, E pandemii
0'cholerae El 4or i#olat in LA<N in *a#aret din El 4or, in LAEL determina pandemia a 0&&
2erovariante ale 0'cholerae +L - Oga5a, 1naba, @i%o;ima
0'cholerae non O1/non O1&8 (O2, O&,... etc, vibrioni $!-) 7 responsabili de sindrom ,oleriform, diaree,
to0iinfecOii alimentare
?OLERA
Agen9ii cauzali:
0'cholerae +L /b/v Clasic .i El 4or6 s/v +gaMa, &naba, Fi(o%ima-, 0'cholerae +L@A Bengal
&aractere de cultur:/ !naerobi facultativi, temperatura optimN de cultivare -- &6 grade. ?resc pe medii
simple, dar preferN p@ alcalin (3-8) Mi concentraOii de &I $a?l. Sensibili la p@ acid
Mediu de Gmbog:9ire 7 !pa peptonatN alcalinN 1I (!9)
Medii de izolare a culturii pure 7 -eloza alcalinN (mediu electiv-selectiv) - -!
/ediul A?"S (tiosulfat-citrat-bilN-za,arozN) 7 ## Mi selectiv
Mani'estarea cre>terii
A! 7 peste 2 ore de incubare 7 vNl fin la suprafaOa mediului
-A 7 peste 12 ore 7 colonii S (< atipice), transparente, cu nuanON albNstruie
%&C2 7 peste 12 ore 7 colonii S, opace, galbene (fermentarea za,arozei)
&aractere biochimice: 0'cholerae este catalaza> Mi o0idaza>, reduce nitraOii Ln nitriOi, produce indol, posedN
gelatinazN Mi 4?#, fermenteazN glucoza pPnN la acid.
?onform activitNOii glicolitice 0'cholerae aparOine grupului # ?eiberg (fermenteazN za,aroza Mi manoza, nu
fermenteazN arabinoza)
Se disting 2 biotipuri (variante) de 0'cholerae: clasic (0'cholerae cholerae) Mi El %or (0'cholerae El 4or),
identice morfologic Mi antigenic.
#iferenOierea biovariantelor
SA<J?AJ<! !$A1-.$1?^ ! 0&B9&+ CF+*E91E
Ag O somatic, 49E, termostabil (peste 1++ serogrupe - O1, O2....O1++Q)
!g O1 este constituit din & fracOii - !,",? & serovariante 0'cholerae: Oga5a (!,"), 1naba (!, ?),
@i%o;ima (!: ": ?)
Ag H; proteic, termolabil, comun pentru 0'cholerae
G!?AO<1 #. 9!AO-.$1A!A.
Gactori de adeziune (pili, !g O1, glicocali0ul)
.nzime de patogenitate (mucinaza, neuraminidaza, 4#?, lecitinaza)
.nteroto0ina (to0ina ,olericN, ,oleragen), constituitN dintr-o subunitate ! (!1, !2) Mi + subunitNOi ".
Mecanismul de ac9iune: SubunitNOile " servesc la fi0area de receptorul gangliozidic -/1 de pe membrana
enterocitului, !2 asigurN pNtrunderea intracelularN a fragmentului !1. !cesta activeazN adenilatciclaza
membranarN, ce duce la creMterea concentraOiei de !/9c intracelular cu in,ibitia absorbtiei bicarbonatului Mi
140
secreOia e0ageratN a cloridului. !pa Mi electroliOii ($a
>
Mi =
>
) se acumuleazN Ln lumenul intestinal. <ezultN
des,idratare e0tracelularN intensN cu ,emoconcentraOie, Moc ,ipovolemic Mi acidozN metabolicN.
9!AO-.$.E! @O4.<.1 ]1 /!$1G.SA^<14. ?41$1?.
@O4.<! 7 to0iinfecOie intestinalN acutN, strict umanN.
!gentul cauzal 7 0'cholerae +L/+L@A
Sursa de infecOie 7 bolnav, convalescent, purtNtor sNnNtos (crustacee acvatice*)
/ecanismul de transmitere: fecal-oral: contact direct (manual): alimentar (apa, alimente)
#oza infectantN 7 1H
8
JG? (1H
)
pentru persoane cu ,ipoaciditate gastricN)
Dibrionii care au supravieOuit nimeresc Ln intestinul subOire. 4ocal mucinaza descompune mucusul, ce
permite adeziunea la enterocit Mi multiplicarea vibrionilor (colonizarea) cu secreOia to0inei.
.voluOia clinicN a ,olerei:
1 - perioada de incuba9ie (2-+ zile)
11 7 enterita ,olericN (scaune frecvente, abundente, apoase, aspect XzeamN de orez()
111 7 gastro8enterita (scaune frecvente 7 2H ori pe zi 7 vome abundente. Consecin"e 7 des,idratare, carenOe
de sNruri, acidozN, ,ipo0ie tisularN, ,ipotensiune, contracOii (crampe) musculare.
1D - Algida holeric: (stare e0trem de gravN, ,ipotermie, asfi0ie, colaps, comN, deces)
1munitatea 7 umoralN (s#gA, 1g-), antibacterianN Mi antito0icN, de scurtN duratN (2 ani), reinfecOii sunt
posibile
161. ?olera. &riteriile de clasi'icare a @.cholerae 3serogrupe biovariante serovariante4 'actorii de
patogenitate. Diagnosticul microbiologic. !relevatele recoltarea conservarea. Metoda microscopica.
Metoda bacteriologica/ Gmboga9irea izolarea acumularea identi'icarea culturii pure 3teste
biochimice biologice serologice4. Etapele durata e(amenului bacteriologic. !ro'ila(ia speci'ica a
holerei.
#1!-$OSA1?J4 #. 4!"O<!AO< !4 @O4.<.1
!relevate: mase vomitive, materii fecale, bilN (purtNtori), de la cadavru 7 & fragmente din intestinul subOire
Mi vezica biliarN, prelevate din mediul e0tern (apa, alimente)
Metode de diagnostic
1. Diagnosticul rapid/ Studierea mobilitNOii (preparate native 7 bacterii mobile, Lncurbate, grupate Ln
Xbancuri de peMti( sau XpescNruMi Ln zbor(: Grotiu -ram (bacterii --, Lncurbate): 1mobilizarea vibrionilor cu
serul anti-O1: 1mobilizarea vibrionilor cu bacteriofagi X?( Mi X.A(: <1G
$. E(amenul bacteriologic (de bazN)
9relevatele se LnsNmPnOeazN Ln !9 1 (LmbogNOire) Mi -! 1 (A?"S) (izolarea culturii pure) 7 termostat
9este 2 ore se e0amineazN cultura din !9 (vNl la suprafaON), utilizatN pentru diagnosticul rapid, apoi se
reLnsNmPnOeazN pe !9 11 Mi -! 11.
141
9este 12 ore se e0amineazN coloniile de pe -! 1 sau A?"S. ?oloniile suspecte (plate Mi transparente cu
nuanON albNstrie pe -!, galbene pe A?"S) sunt e0puse diagnosticului rapid (+ teste), apoi repicate pe mediul
cu lactozN Mi za,arozN pentru acumularea culturii pure Mi diferenOiere primarN. !9 11 poate fi utilizatN pentru
efectuarea testelor rapide si LnsNmPnOare pe -! 111.
?ulturile lactoza-/za,aroza> sunt identificate morfologic, cultural, bioc,imic, serologic (cu ser O1
polivalent, apoi cu seruri monospecifice Oga5a Mi 1naba), diferenOierea biovariantelor.
). Depistarea to(inei
&n vivo (ansa ligaturata la iepure, culturi de celule)
&n vitro (.41S!, cu utilizarea gangliozidului -/1)
Ae,nici de biologie moleculara (9?<, etc)
+. 2erodiagnostic (retrospectiv)
!nticorpii (aglutinine, vibriocine) apar dupN 1H-1+ zile de boalN.
) <! (serul bolnavului > diagnostic din 0'cholerae O1 (titrul diagnostic 1/3H)
) <@!1 (serul bolnavului > diagnostic eritrocitar)
) #ozarea antito0inelor (.41S!, <@!1)
) <eacOia de vibriolizN (serul bolnavului > culturN de vibrioni > complement).
) Aitrul diagnostic 7 1H
-)
%ratament/ !ntibiotice (tetraciclinN, sulfanilamide, do0iciclina): <e,idratare: Aratament simptomatic
!ro'ila(ie/ 1giena individualN Mi colectivN: Daccinarea (vaccin inactivat, vaccin subunitar, ,oleragen-
anato0inN):
1munitatea 7pPnN la 2 luni: Daccinul viu este in proces de studiu.
165. Rickettsiozele. %i'osul e(antematic. Agentii cauzali 3'amilie gen sp.4. !atogeneza in'ectiei.
Diagnosticul microbiologic. !relevate. Metodele microscopica biologica. Diagnosticul serologic si
di'erentierea ti'osului e(antematic epidemic endemic bolii Crill87insser. !ro'ila(ia speci'ica.
?!<!?A.<1SA1?! -.$.<!4^ ! <1?=.AAS114O<
<ic%ettsiile bacterii intracelulare obligatorii. ?iclul lor de dezvoltare necesitN o gazdN vertebratN (om,
cPine, Mobolan) Mi un vector (pNduc,e, purice, cNpuMN, acarian).
<eprezintN mi/o -8 de dimensiuni mici, comparabile cu virusurile mari (+HH nm). AotuMi, reprezintN bacterii,
deoarece se multiplicN prin diviziune binarN, posedN !#$ Mi !<$, sunt sensibile la antibiotice.
?4!S1G1?!<.
Gamilia <ic%ettsiaceae
-enuri: <ic%ettsia (care include 2 grupuri)
-rupul ti'os, constituit din 9'proMa#e(ii (responsabilN de tifosul e0antematic epidemic, vector pNduc,ele)
Mi 9' t!phi (responsabilN de tifosul e0antematic endemic, murin, vector puricele)
-rupul 'ebrelor p:tate, transmise prin cNpuMe (9'ric(ettsii, 9'conorii, 9'australis, 9'a(ari, 9'sibirica, etc)
-enul Orientia, cu unica specie +'tsutsugamushi, agentul febrei de lNstNriM
-enul ?o0iella, unica specie C'burnetii, responsabilN de febra l
142
$.". -enurile .,rlic,ia Mi "artonella nu mai aparOin familiei <ic%ettsiaceae.
R#&"E%%2#A
Caractere morfotinctoriale: bacterii --, polimorfe (coco-bacterii, bastonaMe, forme filamentoase, etc),
imobile, asporogene, posedN microcapsulN. 9rin te,nica de colorare /acc,iavello--imenez (fucsinN>verde
de mala,it) ric%ettsiile apar colorate Ln roMu pe fondul verde palid al citoplasmei. ?oloraOia -iemsa 7 roMii Ln
citoplasma albastrN.
Caractere de cultur: fiind paraziOi intracelulari (nu pot fosforila glucoza Mi folosesc metaboliOi intermediari
din gazdN), ric%ettsiile nu cresc pe medii artificiale. .le pot fi cultivate doar pe animale de laborator, vectori,
ou embrionat de gNinN sau culturi de celule.
<ic%ettsiile se multiplicN prin diviziune binarN Ln interiorul celulei-gazdN. 1mediat dupN diviziune, Ln condiOii
nutritive bune, ric%ettsiile sunt antrenate Ln miMcNri rapide Mi parcurg citoplasma celulei-gazdN Ln toate
direcOiile. !ceste deplasNri sunt determinate de polimerizarea filamentelor de actinN. !tunci cPnd mediul
este sNrac diviziunea se opreMte, bacteriile se alungesc, cu apariOia formelor filamentoase.
2trategii de multiplicare intracelular:/
<eprezentanOii genului Rickettsia vieOuiesc liber Ln citoplasmN, graOie capacitNOii de a pNrNsi rapid vacuola
de fagocitozN. Co)iella *'rnetii se multiplica Ln fagolizosomi cu p@ acid.
tructura antigenic a ric(ettsiilor:
!g corpuscular cu specificitate de specie
!g solubil cu specificitate de grup
GracOii !g comune cu tulpina 9roteus O_
o O_ 18 pentru grupul tifos e0antematic
o O_ 2 Mi O_ 18 pentru grupul febrelor pNtate
o O_ = pentru grupul tifos de lNstNriM
5actori de patogenitate: .0oto0ina: @ialuronidaza: @emolizina
!genOii cauzali ai tifosului e0antematic:
9'proMa#e(ii 7 provoacN tifosul e0antematic epidemic.
9't!phi 7 provoacN tifosul endemic, murin.
!atogeneza ti'osului e(antematic epidemic:
2ursa de in'ec9ie 7 omul bolnav de tifos e0antematic sau de boala "rill-Einsser
@ectorul 7 pNduc,ele uman. 9Nduc,ele se infecteazN de la bolnav Ln ultimele 2 zile de incubaOie, pe
parcursul perioadei febrile Mi 2-& zile dupN normalizarea temperaturi. <ic%ettsiile se multiplicN Ln celulele
epiteliale intestinale ale pNduc,elui fiind eliminate cu de;ectele. !stfel, omul se contamineazN nu prin
LnOepNtura pNduc,elui, ci prin leziunile cutanate sau mucoase Ln care au nimerit de;ectele insectei. 1nfectarea
este posibilN Mi prin in,alarea prafului Ln care se conOin ric%ettsii uscate sau la nimerirea acestui praf pe
con;unctiva oc,iului. Rn SJ! 7 de la veveriOe zburNtoare prin intermediul ectoparaziOilor acestora.
#upN inoculare ric%ettsiile trec Ln sPnge, penetreazN Ln celulele endoteliale ale vaselor sangvine mici, se
LnmulOesc Mi le distrug. <ic%ettsiile secretN factori procoagulanOi care determinN trombozN cu inflamaOie
periadventiOialN a vaselor mici (nodulii 9opov-Gran%el). 4eziunile sunt mai numeroase Ln tegument, S$?,
miocard.
9erioada de incubaOie 7 2-2& zile (1H-12 zile)
#ebutul este brusc, cu febrN )H-)1 grade ?, cefalee, insomnie, slNbiciuni, e0citaOie, ,iperactivitate nervoasN
Mi psi,icN.
Se observN ,iperemia feOei Mi faringelui, sclerele sunt in;ectate.
Rn ziua a )-2 a maladiei apare o erupOie cutanatN rozeolo-peteMialN (pe trunc,i, apoi pe membre), LnsoOitN de
splenomegalie. Gebra dispare peste 2 sNptNmPni. ?onvalescenOa este lungN Mi astenia durabilN. #upN
vindecare nu rNmPn sec,ele.
#munitatea anti-ric%ettsianN este mediatN celular, anticorpii neutralizeazN efectul to0ic al ric%ettsiilor.
RnsN imunitatea nu eliminN obligatoriu toate ric%ettsiile prezente Ln organismul convalescentului. !ceste
bacterii latente se manifestN la persoane Ln vPrstN Ln absenOa pediculozei, atunci cPnd imunitatea scade
143
(boala Crill87insser, tifosul de recNdere, tifosul fNrN pNduc,e). 9rocesul infecOios poate fi reactivat sub
influenOa unor maladii intercurente, a stresului, etc. Rn timpul maladiei C87 ric%ettsiemia este de 1H ori mai
rarN decPt Ln forma epidemicN a tifosului e0antematic Mi dureazN cel mult +-3 zile. .voluOia este benignN,
erupOia este mai abundentN, rozN, into0icaOia este redusN. 4a bNtrPni pot surveni complicaOii vasculare.
%i'osul e(antematic endemic: agentul cauzal este 9't!phi, sursa de infecOie 7 Mobolanul, iar vectorul 7
puricele. ?linica se aseamNnN cu cea a tifosului epidemic, dar gravitatea este redusN - simptome mai puOin
severe, erupOia mai sNracN.
Diagnosticul direct (e0amenul microscopic, bacteriologic) se efectueazN Ln laboratoare specializate.
!relevate: sPnge, bioptate din Oesuturile infectate, vectori
E(amenul microscopic: se e0amineazN celulele endoteliale circulante Ln sPnge sau frotiuri-amprente din
Oesutul infectat. Grotiurile se coloreazN -iemsa sau /acc,iavello. <ic%ettsiile apar roMii pe fondul albastru
(respectiv verde) al citoplasmei celulei-gazdN. 9oate fi montatN <1G.
E(amenul bacteriologic: prelevatele sunt inoculate la cobai sau Moarece, Ln cavitatea vitelinN a oului
embrionat de gNinN sau pe culturi celulare. Aulpina izolatN astfel va fi identificatN prin <1G, <G?, <!<.
E(amenul serologic: este bazat pe depistarea !c din serul bolnavului cu a;utorul !g din 9roteus O_ Mi !g
ric%ettsiene (de grup sau de specie).
Reac9ii nespeci'ice: <eacOia de aglutinare aeil-Geli0, foloseMte ca !g suspensii de 9roteus O_ 18. Se
pozitiveazN la sfPrMitul primei sNptNmPni de boalN. Aitrul aglutininelor atinge valoarea ma0imN la Lnceputul
convalescenOei Mi scade la valori nesemnificative peste cPteva luni dupN boalN. Daloare diagnosticN are
creMterea titrurilor de cel puOin ) ori pe parcursul bolii.
Reac9ii cu antigene rickettsiene 3speci'ice4/ R;&, cu !g ric%ettsian total. #evine pozitivN la finele primei
sNptNmPni de boalN, ma0im Ln sNptNmPna & sau ) Mi persistN mai mulOi ani dupN vindecare. Sunt
semnificative titruri peste 1:12, cu creMterea de cel puOin ) ori Ln evoluOia bolii. RAR (reacOia de aglutinare a
ric%ettsiilor). .ste foarte sensibilN Mi specificN, cu utilizarea !g corpusculare purificate. ?urba aglutininelor
evolueazN paralel cu cea a !c fi0atori de complement. Aitrul diagnostic - 1:12H Mi mai mult. R?A#.
@emaglutininele pot fi detectate din ziua a ) de boalN Ln titruri 1:2H 7 1:)H care cresc Ln sNptNmPna a 2
atingPnd cifrele 1:12H-1:&2H. Aitrul diagnostic este de 1:12H. 9este & luni de la debutul bolii titrul acestor !c
scade pPnN la valori nesemnificative. R#;#. R* a to0inei ric%ettsiene. Se efectueazN pe Moricei. 1n calitate de
to0inN se utilizeazN o suspensie de ric%ettsii vii, care va fi neutralizatN cu ser imun Ln diferite diluOii.
#denti'icarea AD*ului ric%ettsian prin 9?<
Di'eren9ierea dintre ti'osul e(antematic >i boala Crill87insser
9entru boala "rill-Einsser este caracteristic: Aifos e0antematic Ln anamnezN. !bsenOa pediculozei. .voluOie
benignN. <eacOia aeil-Geli0 negativN. Aitrul !c Ln <G? nu creMte Ln dinamicN. !c din clasa 1g -
Di'eren9ierea ti'osului e(antematic epidemic de cel endemic/ .voluOie benignN Ln tifos endemic: #upN
titrul !c Ln reacOiile cu !g specifice: 1nocularea intraperitonealN la cobai masculi: 9'proMa#e(ii provoacN
febrN, iar 9't!phi 7 inflamaOie scrotalN
%ratamentul ti'osului e(antematic/ !ntibiotice care penetreazN intracelular: Aetracicline (do0iciclina,
minociclina): ?loramfenicol: <ifampicina, eritromicina, ciproflo0acina
!ro'ila(ia ti'osului e(antematic/ /Nsuri antiparazitare: despNduc,ere, deratizare, respectarea igienei
!ro'ila(ia speci'ic:: e0istN vaccinuri inactivate (corpusculare Mi subunitare) preparate din culturN
ric%ettsianN izolatN Ln oul embrionat, Ln pNduc,i sau Ln plNmPnii Moriceilor albi. !ceste vaccinuri conferN
imunitate de scurtN duratN.
0accinul viu, preparat din tulpina . de 9'proMa#e(ii este mai imunogen, dar are proprietNOi alergizante.
-enul &o(iella reuneMte bacterii intracelulare -- (coco-bacterii), care se disting de reprezentanOii genului
<ic%ettsia prin rezistenOa la agenOi fizici (formeazN spori) Mi prin structura lor antigenicN diferitN. Se
caracterizeazN prin variaOie antigenicN (de fazN). Gaza 1 este virulentN, faza 11 este atenuatN.
Specia-tip este C'burnetii, cu repartiOie mondialN. 9rovoacN 'ebra X (luerC fever).
<ezervorul de germeni Mi sursa de infecOie Ll constituie animalele (rozNtoare, ovine, caprine, bovine).
144
&:ile de transmitere la om: !erogen (picNturi, praf): !limentar (lapte contaminat): 9rin vectori-artropode
7 foarte rar
9rofesiile e0puse riscului: agricultori, veterinari, muncitori la abatoare, mNcelari
#upN o incubaOie de 2-& sNptNmPni boala debuteazN brutal cu febrN iniOial Ln platou, apoi ondulantN, cefalee,
transpiraOii, astenie, semne de bron,o-pneumonie, pneumopatie atipicN Mi/sau ,epatitN.
?omplicaOii 7 endocardita subacutN sau cronicN cu ,emoculturi negative.
Diagnosticul de laborator al 'ebrei X
1zolarea bacteriilor din bioptate (ficat, tegument, valve) sau din sPnge. Se efectueazN inocularea cobailor, a
oului embrionat de gNinN sau a culturilor de celule. Aulpina izolatN se identificN Ln <1G
#epistarea rapidN a C'burnetti Ln prelevate prin <1G
#etectarea genomului cu a;utorul 9?<
#iagnosticul serologic: <G? cu !g de faza 1 Mi 11 (e0istenOa !c anti-faza 1 este utillN Ln diagnosticul
endocarditelor): <1G1 (permite separarea 1g-, 1g/ Mi 1g!): creMterea titrului !c 1g! este specific Ln
endocardite: .41S!.
116. &aracterele mor'obiologice ale virusurilor gripale 3clasi'icarea in serogrupuri si serotipuri
mor'ologia structura virionului structura antigenica variabilitatea genetica4. !atogeneza gripei.
Diagnosticul de laborator al gripei. !relevatele metodele de diagnostic 3virusoscopica virusologica
serologica4. !ro'ila(ia si terapia speci'ica a gripei.
G!/14114. O<A@O- ]1 9!<!/T_OD1<1#!.
/i0ovirusurile reunesc virusuri !<$- cu afinitate pentru mucoproteine (m!xo 7 mucus) repartizate Ln 2
familii: Ort,omC0oviridae: 9aramC0oviridae
;AM#L#A OR%?OMTAO@#R#DAE
-enuri: 1nfluenzavirus ! (virusul gripal !): 1nfluenzavirus " (virusul gripal "): 1nfluenzavirus ? (virusul
gripal ?): A,ogotovirus (virusurile #,ori Mi A,ogoto)
!genOii cauzali ai gripei 7 infecOie respiratorie acutN cu simptome sistemice importante.
Aipul ! provoacN pandemii periodice (1813 7 2H mln decesuri, 18+6, 1823, 1866)
Aipurile ! Mi " 7 epidemii regionale Mi locale. !nual 7 &-+ mln cazuri grave, &HH 7 +HH mii decesuri
18&& 7 prima culturN de virus gripal uman (Smit,, !ndre5es Mi 4aidla5).
/O<GO4O-1!, ?O/9OE1`1! ?@1/1?^ ! D1<JSJ4J1 -<19!4 tipul !
9articule rotunde, 3H-12H nm, sau filamentoase, constituite din:
1. -enom 3 segmente de !<$
2. ?apsida ($?) 7 tubularN, de simetrie ,elicoidalN, separatN pentru fiecare segment
145
&. Supercapsida:
#ublu strat lipidic e0tern (origine celularN)
Strat intern proteic (matrice, prot. virale /1, /2) 7 asigurN legNtura dintre -9 de suprafaON Mi
$?: /2-canal ionic
2 tipuri de -9 Lnserate Ln membranN: ,emaglutinina - @! (@) Mi neuraminidaza -$! ($),
distincte morfologic Mi biologic (virusul gripal ? 7 doar @!)
Femaglutinina (@!, @) @1 7 @12
Arimer compus din 2 polipeptide @!1 Mi @!2
@!1 7 fi0area specificN a virionilor la receptori glicopeptidici membranari (inclusiv de pe ,ematii), ce
conOin acid $-acetilneuraminic/acid sialic
@!2 7 fuziunea supercapsidei cu membrana celulei-gazdN
!nticorpii anti-@!: 1n,ibN fi0area virusului de celula-OintN: 1n,ibN ,emaglutinarea
Neuraminida#a ($!) $1 7 $8. Aetramer, polipeptid unic. GuncOii : ?liveazN legNtura dintre acidul sialic Mi
glucidul alNturat (tratarea celulelor cu neuraminidazN impiedicN infecOia celulei cu virus). !sigurN detaMarea
virionilor LnmuguriOi prin eliminarea acidului neuraminic/sialic din receptorii celulari
!nticorpii anti-$! limiteazN diseminarea virionilor
2%RB&%BRA A*%#-E*#&D/ !g interne $9 Mi /, specifice de tip !,",?: !g e0terne @! Mi $!,
specifice de subtip Mi de variantN. 12 variante de @! (@1-@12) Mi 8 de $! ($1-$8), asociaOiile lor formeazN
subtipuri de virus !. 4a om 7 $1, $2 Mi @1, @2, @& (@1$1: @2$2: @&$2)
@aria9ii antigenice ale ha >i na/
0aria"ii 1g minore 7 dri't (mutaOii punctiforme, modificN cPOiva !! din @! sau/Mi $! cu aparitia unor
varietNOi de serotipuri, caracteristic pentru tipurile ! Mi ") 7 provoacN epidemii fiecare &-) ani.
0aria"ii 1g ma%ore 7 shi't (recombinaOii genetice, sc,imbarea completN a unui sau cPtorva segmente
genomice 7@!, $!, 9, /, etc. #etermina mutaOii importante, aparitia serotipurilor noi) - provoacN
pandemii.
&ultivarea virusului gripal/ Ou embrionat de gNinN (cavitatea amnioticN Mi alantoicN): ?ulturi de celule
(fibroblaMti de pui, culturi primare de rinic,i de maimuON, etc): <eproducerea infecOiei la maimuOe, di,ori
Multiplicarea virusului. !taMarea (adsorbOia) 7 @!1>acid neuraminic. 9enetrarea 7 endocitozN.
#ecapsidarea 7 fuziunea supercapsidei Mi membranei vacuolei de endocitozN, $? penetreazN Ln nucleu prin
porii membranei nucleare. "iosinteza (eclipsa): Aranscrierea !<$m (transcriptaze 91, 92, 9&), AranslaOia
!<$m Mi sinteza proteinelor virale (?t), <eplicarea genomului (!<$v....!<$c....!<$v). !samblarea: Rn
citoplasmN: @! Mi $! se inserN Ln /?t, iar /1 Mi /2 o cNptuMesc din interior, Rn nucleu: $9 se asociazN cu
!<$-, formPnd $?, apoi migreazN spre zonele modificate ale /?t (via !-). .liberare! 7 Lnmugurire. $!
a;utN la desprinderea virionilor de /?t Mi evitN formarea agregatelor. ?elula rNmPne aparent viabilN, dar
epuizatN Mi moare. ?itoliza este determinatN de rNspunsul imun citoto0ic ($=, 4A?).
Dirusul gripal ! se LntPlneMte la om Mi animale: porc, cal, pNsNri, foci, balene, etc. Dirusul gripal " 7 om
(foci)
Dirusul gripal ? 7 om (cPine, porc). Sursa de infecOie 7 omul bolnav (animale* ?azuri sporadice de gripN
aviarN la om (@6$1, @8$2, @+$1) 7 2HH&/H) Ln Dietnam, 1886 7 @ong =ong).
Dirusul este prezent Ln rinofaringe Ln primele 2 zile de la debutul bolii. /ecanismul de transmitere 7
aerogen, prin picNturi Glugge (tuse, strNnut). Dirusul se propagN Ln cNile respiratorii superioare Mi inferioare,
inducPnd o inflamaOie a mucoasei Mi edem al laringelui, tra,eii Mi bron,ilor. ?elulele epiteliale ciliate sunt
distruse (fNrN a afecta celulele bazale). 9rocesul regenerativ Lncepe cu ziua a + Mi repararea completN a
epiteliului are loc Ln 1 lunN. Contingent de risc - persoane Ln vPrstN, copii, imunodeprimaOi, bolnavi cu
maladii cronice cardiovasculare, respiratorii, insuficienON renalN, diabet.
;orme clinice/
o -ripa inaparent, asimptomaticN
o -ripa comun (benignN, durata )-6 zile). 1ncubaOia cPteva ore - 2 zile. #ebut brutal, cu frison, febrN,
cefalee, rinoree, tuse, mialgii, artralgii, anore0ie, astenie (1G$*). ?omplicaOii (infecOii secundare
146
bacteriene): otite, sinusite, bronMite, bron,opneumonii, etc. ?omplicaOii rare: sindromul <eCe
(encefalitN acutN cu degenerescenOa ficatului): sindromul -uillain-"arre (poliradiculonevritN).
o -ripa malign (pneumonie viralN primitivN cu edem pulmonar Mi 1<!)
9relevate: lava;e/aspiraOii nazale, tra,eale, e0pectoraOii bronMice (Ln primele )3 ore)
E(amenul virusoscopic 7microscopia electronica, <1G
E(amenul virusologic
1. 1zolarea Ln oul embrionat de gNinN de 1H-11 zile sau culturi de celule (/#?=).
2. 1ndicarea virusului 7 activitate ,emaglutinantN faON de eritrocite de cobai, gNinN, curcan a lic,idului
amniotic Mi alantoic, ,emadsorbOia lor pe cultura de celule.
&. 1dentificarea 7 <1G, <1@!, <1@!ds, <$
Detectarea Ag virale Ln sedimentul celular (<1G, .41S!)
Detectarea genomului viral
2erodiagnosticul gripei/ <etrospectiv, de confirmare. Se e0amineazN seruri perec,i. Se determinN creMterea
titrului de !c de ) ori, sau prezenOa !c 1g /. <eacOii: <G? cu !g $9 (determinarea tipului), <1@! cu suMa
viralN circulantN, .41S!, <$
1munitatea: celularN (4A?, $=), umoralN (1g -, 1g !), specificN de subtip.
%ratamentul gripei/ 1mantadin, rimantadin' RmpiedicN pNtrunderea $? Ln citoplasma celulei infectate
cu virus !. 9osibilitate rezistenta tulpini. Sanamivir, oseltamivir' !u structura similarN acidului neuraminic.
1n,ibN activitatea $!, LmpiedicPnd eliberarea virusurilor ! Mi " Mi diseminarea lor prin mucus, determinN
agregarea virionilor. &nterferon, unguent oxolinic'Aratament simptomatic (antipiretice, antibiotice, etc)
!ro'ila(ia speci'ic: a gripei/ 0accinuri inactivate: conOin 2 tulpini de virus ! (@1$1 Mi @&$2) Mi o tulpinN
", cultivate in ovo Mi inactivate cu beta-propiolacton. 1noculare i/m, s/c: 1g - persistN +-2 luni. 0accinuri vii
atenuate: tulpinile sunt cultivate in ovo la 2+ ?, atenuate prin pasa;e multiple. !dministrare intranazalN prin
aerozol, imunitate localN (1g !). 0accinuri subunitare: constituite din @! Mi $!
111. ;amilia !icornaviridae. -enul Enterovirus. &aracterele mor'obiologice ale virusurilor
poliomielitice 3mor'ologia structura virionului structura antigenica4. !atogeneza poliomielitei.
Diagnosticul de laborator. !relevatele 3recoltarea prelucrarea prealabila4 metodele de diagnostic
3virusologica serologica4. !ro'ila(ia speci'ica a poliomielitei.
;AM. !#&OR*A@#R#DAE. agenti patogeni ai unor imbolnaviri digestive, respiratorii, uneori nervoase,
>/- e0antem la om si animale (bovine, porcine, simiene)
Clasificare: -enul .nterovirus - boli la om, -enul <,inovirus - boli la om, -enul ?ardiovirus, -enul
!p,tovirus
-enul Enterovirus
Clasificare: 23 serotipuri (antigenicitate, imbolnaviri): v. 9oliomielitice 1, 2, &: v. ?o0sac%ie: grup ! (2&
serotipuri), grup " (2 serotipuri): v. .c,o: &2 serotipuri : .nterov. (.v): 23- 61: v. @epatitei ! (.v 62)
Caractere co('ne
147
Mor'ologie
virioni sferic , 26-&Hnm, neinveliti
capsid : cubica (icosaedric, 2H subunitati (organizate in 12 pentamere): subunitatea are ) proteine
capsidale (D91, D92, D9& in e0terior si D9) in interior)
genom: !<$ m.c., sens >, are atasat o D9g cu rol de initiere replicare
2tructura antigenica depinde de epitopii e0teriori D91, D92 si D9& induc !c S$, v.polio D91 rol in S$.
#iferente !g prin: <S$, imunodifuzie - in gel, <G?. <eactii incrucisate : v.polio 1 si 2
Actiunea agentilor 'izici si chimici/ rezista zile la >22
H
? si n sapt. la >)
H
?. distruse la >+H
H
?: ionii /g>>
rol protector (/g ?l2 stabilizator vaccin ): conservare indelungata : - 6H
H
? : JD, des,idratarea: inactivare
rapida: 1ncorporarea de coloranti (rosu neutru, acridin orange) le sensibilizeaza la lumina. lipsa invelis:
rezistenta la solventi lipidici (eter, cloroform) detergenti. rezistente la: lizol, fenol, derivati de amoniu
cuaternar. sensibile la: formol (H,&I), clor, guanidina
M'ltiplicare:
1. adsorbtia pe receptori dep. de: p@ si electroliti: la om: gena de pe cromozom 18 codifica receptor
pentru v. polio
2. patrundere: virope0ie
&. decapsidare, pierdere D9) :
). eliberare !<$v care devine !<$m, tradus la ribozomi
+. sinteza poliproteina gigant, scindare in 91 apoi clivare in D9O, D9&, D91 si 91 si 9& (clivare in
replicaze si proteaze D9g care initiaza sint. !<$ si !<$ polimeraza)
2. prod. de !<$ progen sens > se face cu !<$ polimeraza care sintetiz. catene complementare sens-
apoi de sens > , concomitent cu sint. proteine virale
6. asamblarea in reticulul endoplasmatic
ciclu infectant: +-1H ore (particule/celula 1H +)
@. !OL#OM#EL#%#&
Poliovir's
Clasificare < serotip'ri: tip 1: "run,ilde: tip 2: 4ansing : tip &: 4eon
cultivare: culturi primare rinic,i maimuta, amnios uman, linii continue: =", @e4a, @ep2
efect citopatic: rotun;ire, crestere refringentei, picnoza, degenerare, desprindere
det. pla;e circulare, clare, margini nete 7 folosite la clonarea tulpini atenuate
animale: cimpanzei, maimute <,esus, ?inomoglus: inoculare i. medulara, i. cerebrala sau orala: viremie,
eliminare v. fecale, paralizii flasce si r.i. umoral
mani'estare in'ectie/ asimptomatica/imbolnavire minora 7 ma;oritara. afectare sistem nervos, meningita
aseptica si/sau poliomielita paralitica severa
evolutie/ patrundere: orofaringe, transport tesut limfoid (rinof., placi 9eCer), multiplicare, diseminare
limfatica, viremie tranzitorie cu manifestari clinice minore (respiratorii, digestive). Jneori multiplicare
masiva tesut r.e. cu viremie persistenta si invazia sistemului nervos: virus prezent sange inainte debut clinic
(>/- paralizii): infectare sanguina a sistemului nervos, diseminare pe a0oni, clinic: febra, cefalee, redoarea
cefei, paralizii flasce (leziuni neuroni motori coarne ant. maduva poliomielita paralitica acuta). 9osibila
invazie a creier, talamus, ,ipotalamus, nuclei cerebelosi, trunc,i cerebral, corte0 motor poliomielita
bulbara/encefalita poliomielitica cu evolutii e0trem de grave. 4ezare nervi cranieni: paralizia faringe,
paralizia corzi vocale (perec,ea _), paralizii oculare (perec,ea D)
le#iuni neuronale/e0traneuronale: cromatoliza, distructie masiva, neuronofagie: edem, proliferare cel.,
infiltrat perivacular limfocitar (ggl ., placi 9eCer, miocard). factori predispo#anti: traume, efort fizic, sarcina,
in;ectii, amigdalectomie. incubatie 6-1) zile
$('nitate :
dupa boala sau vaccinare: rezistenta indelungata de tip
<1J:
!c neutralizanti fata de D91 si D92 apar inainte debut (multiplicare intestinala si tesut limfoid)
148
!c circulanti previn diseminarea, nivel ma0im 2-2 sapt., persista toata viata
!c G? apar mai tirziu si dureaza mai putin
!c S$ si G? trec pasiv la copil rezistenta H-2 luni
imunodeficienti: fac boala atipica cu afectare s.n.
imunitatea locala:
1g! impiedica reinfectia la intestin
amigdalectomia scade rezistenta locala
.pide(iologie: raspindire globala: fosta endemica zone calde si epidemica zone remperate: eradicare: 2HHH:
sursa de v.: om cu infectie inaparenta: transmisie: fecal-orala (direct/indirect: apa, alimente infectate,
secretii faringiene):
v. prezent in orofaringe n. zile inainte debut: eliminare fecale: &-2 sapt dupa imbolnavire: susceptibilitate:
generala
Profila)ie:
vaccin inactivat (Sal%): preparat culturi rinic,i maimuta, inactivat formol
1. confera imunitate umorala (bloc,eaza v. la orof)
2. elimina posib de mutante si revertanti
&. utilizabil in zone tropicale
). utilizare imunodepresati
+. necesita rapeluri numeroase
vaccin viu atenuat (Sabin): preparat pe diploide umane sau culturi simiene
1. induce i. locala si umorala persistenta (toata viata)
2. bloc,eaza multiplicarea intestinala
&. administrare orala
). posiblie reversii si mutante virulente
+. transmitere v. vaccinale la neimunizati
2. paralizii post vaccinale (1 caz/1milion vaccinari)
vaccin !#$ recombinant (de viitor din polipeptide virale D91 sau genom viral
11$. ;amilia !icornaviridae. -enul Enterovirus. &aracterele mor'obiologice ale virusurilor
&o(sackie 3mor'ologia structura virionului4. &lasi'icarea dupa structura antigenica. Rolul in
patologia umana. Diagnosticul de laborator al in'ectiilor cauzate de virusurile &o(sackie. !relevatele
3recoltarea prelucrarea prealabila4 metodele de diagnostic.
Co)sac6ie vir's
Relatii vir's < cel'la ga3da
cultivare: culturi de celule:
D. ?o0sac%ie ": culturi primare rinic,i maimuta, rinic,i embrionar, amnios uman
D. gr. !: linie continua <# .?9: rotun;ire, desprindere
animale: D.? grup ! inoc. soarece n.n. (i. cerebral, subcutanat, i. peritoneal) polimiozita, edem/necroza
musculaturii striate, paralizii flasce: D? grup ": meningoencefalita (encefalomalacie), pancreatita,
miocardita, ,epatita si necroza tesut adipos
Patogene3a < clinica
patrundere: respiratorie si digestiva, diseminare sanguina cu localizari diverse:
,erpangina: debut brusc, febra, disfagie (vezicule, papule, zone rosii pe pilieri, palat, amigdale). .volutie
benigna ()-2 zile). !fectare copii.
"oala 7 gurii, mainilor si picioarelor: ,erpangina, e0antem maculopapular si veziculos bulos (maini,
picioare, fese). Dindecare 6-1) zile
9leurodinia, mialgia epidemica (boala "orn,olm): febra, stare generala alterata, durere retrosternala
(diafragm), >/- pericardita
/iocardita: la nou-nascut (transmitere perinatala), frecvent fatala: adult benigna
/enigite aseptice, pancreatite, nefrite, malformatii congenitale (gravide)
$('nitate:
specifica de serotip: evid. prin <S$, 1G, .41S!
149
!c S$ apar la 6 zile, ma0. & saptamini, persista indelungat.
.pide(iologie: raspindire globala. endemo- epidemic (vara 7 toamna): focare epidemice colectivitati
(scoli,crese)
sursa: om. transmisie: fecal 7 orala: aerosoli. susceptibilitate: generala
D#A-*O2%#& LACORA%OR
produse patologice: materii fecale, e0sudat faringian, l.c.r., c,eag sanguin, lic,ide veziculare, e0sudat
con;unctival, probe necroptice (maduva spinarii, perete 7 continut intestinal, musc,i toracici, formatiuni
nervoase)
izolare
culturi celulare
v ?o0sac%ie ", D.polio, D..c,o : culturi primare rinic,i maimuta, diploide umane
D.?o0sac%ie !: lina celulara <#
animale:
D.?o0sac%ie ! si ": soarece nou-nascut
identificare :
culturi celulare : S$ cu seruri specifice de tip (9olio, ?o0sac%ie " si .c,o)
animale : S$ la v ?o0sac%ie !
diagnostic serologic/
#et. !c pe probe duble (H-2/& sapt) prin: S$, <G?, @!1, .41S!, precipitare in gel, reducerea pla;elor
diagnostic de certitudine/
virus izolat si r.i. serc (crestere de ) ori a !c)
tablou clinic caracteristic (paralizii)
conte0t epidemiologic pentru enteroviroze
11). ;amilia !icornaviridae. -enul Enterovirus. &aracterele mor'obiologice ale virusurilor E&?O
3mor'ologia structura virionului structura antigenica4. Rolul in patologia umana. Diagnosticul de
laborator al in'ectiilor cauzate de virusurile E&?O. !relevatele 3recoltarea prelucrarea prealabila4
metodele de diagnostic.
Echovirus. -rupa/ -rupa #@ 33M4 ssR*A4. ;amilie/ !icornaviridae. -enul/ Enterovirus. 2pecia/
?uman enterovirus C. 2ubtipul/ Echovirus

Jn ec,ovirus este un tip de virus !<$ care aparOine .nterovirus gen de familie 9icornaviridae. V1W
.c,oviruses se gNsesc Ln tractul gastro-intestinal (prin urmare, ea fiind parte din genul enterovirus), precum
Mi e0punerea la virusul cauzeaza infecOii oportuniste Mi alte boli. .c,ovirus este foarte infecOioas, iar obiectul
sNu principal este de copii. .c,ovirus se numNrN printre principalele cauze de boli acute febrile la sugari Mi
copii mici, si este cea mai frecventa cauza de meningitN asepticN. V&W1n cazul unui sugar infectare cu acest
virus dupN naMtere poate provoca boli sistemice grave, Mi se asociaza cu o mare rata a mortalitNOii infantile.
.c,ovirus poate imita simptomele provocate de alte infecOii bacteriene comune Mi virale.
2tructura >i in'ec9ii virale/ ec,ovirus are 2)-&H nanometri (nm), Mi este similar cu alte virusuri, deoarece
are o capsidN goala de proteine, care reprezintN 6+I din particule de virus care Lncon;oarN un nucleu dens
central al !<$-unicatenar. !cest !<$-ul are o lungime de apro0imativ 6,+ %ilobase (="), conOine o
replicaza !<$, codificarea de proteinevirale, Mi un singur polCprotein care este responsabil de formarea de
proteine structurale Mi alte proteine necesare pentru replicarea celularN. 9roteinele structurale determina
domeniul gazdN Mi ;oacN un rol foarte important Ln realizarea genomului !<$-ul Ln citoplasma celulelor
gazdN noi.
150
Jnele replicari virale a unui ec,ovirus are loc Ln nazofaringe dupN infecOare Mi apoi se e0tinde la ganglionii
limfatici regionali. ?u toate acestea, cele mai multe particule virale sunt Lng,iOite Mi a;unge la nivelul
tractului intestinal mai putin, Ln cazul Ln care virusul se presupune cN se leagN de receptori specifici. Dirusul
se rNspPndeMte apoi la inferior tractului intestinal, replicinduse dar care nu provoacN nici un efect ma;or
celular de-a lungul drumului. !poi, virusul se rNspPndeMte la multe siste-uri secundare Ln organism, cum ar fi
sistemul nervos central, ficatul, splina, maduva osoasa, inima Mi, Ln final la plNmPni. !diOional replicarea
virusului va avea loc, provocPnd simptome ) - 2 zile de la infectare
2imptome si diagnostic/ 1mbolnavirea cu .c,ovirus apare Ln mod disproporOionat la bNrbaOi. 1nfecOia Ln
primele douN sNptNmPni de la naMtere poate provoca efecte devastatoare Mi potenOial boli letale . 4a aceastN
populaOie, decesul de obicei rezulta de la insuficienON ,epaticN copleMitoare sau miocarditN, mai degrabN
decPt infecOiile sistemului nervos central. ?opiii mai mari Mi adulOii au un prognostic mai bun. /iocarditN
este cea mai frecventN complicaOie la adulOi.
1nfecOii .c,ovirus pot apNrea la oameni de toate grupele de vPrstN. ?u toate acestea, mai Ln vPrstN, scade
producerea de anticorpi specifici pentru a ec,ovirus. /ai multe studii efectuate Ln timpul epidemiilor aratN
cN sugarii devin infectati cu rate mai mari decPt copiii mai mari Mi adulOi.
!relevate/ Spalatura nazofaringiana,singe materii fecale 4?<
Diagnostic: Dirusoscopia. Se izoleaza in culturi de celule are efect citopatic. 1dentificarea <npe culturi de
celule <@!1, <1G, Serologic:<$\<1G\<G?
%ratament/ $ici un tratament specific pentru infecOia cu ec,ovirus nu este Ln prezent disponibila. !ceasta
este direcOionata la ameliorarea simptomelor.
11+. @irusurile hepatitice. @irusurile hepatitelor A si E. &lasi'icarea 3'amilie gen sp.4. &aracterele
mor'obiologice. Markerii serologici. !atogeneza hepatitelor A si E. Diagnosticul de laborator al
hepatitelor A si E. !relevatele metodele de diagnostic. !ro'ila(ia speci'ica.
@.9!A1A. 7 leziuni inflamatoare ale ficatului
O<1-1$. 7 infecOioasN, medicamentoasN, to0icN, autoimunN, etc
@epatitele virale 7 leziuni determinate de acOiunea citopaticN directN a virusului Ln cauzN, sau, mai frecvent,
de reacOia imunN contra celulelor ,epatice infectate.
D1<JSJ<14. @.9!A1A1?.
Dirusuri dominant ,epatotrope
1. Dirusul ,epatitei ! 7 @!D- (fam. 9icornaviridae)
2. Dirusul ,epatitei " 7 @"D- (fam. @epadnaviridae)
&. Dirusul ,epatitei ? 7 @?D- (fam. Glaviviridae)
). Dirusul ,epatitei # 7 @#D - (neclasificat)
+. Dirusul ,epatitei . 7 @.D - (fam. @epeviridae)
2. Dirusul ,epatitei - 7 @-D*
6. Dirusurile AA (?ircovirus *)
3. Dirusuri ce afecteazN ficatul ocazional: ?o0sac%ie, virusul citomegalic (?/D), virusul .pstein-"arr
(."D), virusul ,erpes simple0 (@SD), M.a.
/!$1G.SA^<1 ?41$1?O-"1O4O-1?. !4. @.9!A1A.4O<
1ncubaOia 7 variabilN (1+ zile 7 2 luni)
-ravitatea 7 ,epatitele ! Mi . au evoluOie benignN, ,epatitele ", ?, # 7 acute Mi cronice, complicaOii grave
;orma clinic: clasic: 7 febrN, artralgii, astenie, erupOii, dereglNri digestive, urmate de icter (& sNptNmPni),
asociat cu anore0ie, oligurie, decolorarea maselor fecale, bilirubinurie.
;orme anicterice asimptomatice (3H-8HI cazuri)
151
?epatita 'ulminant: 7 foarte gravN
?epatita cronic: persistent Mi cronic activ (cu citolizN)
?omplicaOii 7 cirozN, cancer primitiv al ficatului
/anifestNri e0tra,epatice, determinate de comple0e imune circulante 7 periarteritN nodoasN, poliartritN,
glomerulonefritN, poliradiculonevrite, etc.
</ - OarN endemicN prin ,epatitele " Mi ?. 1ndicele de prevalenON a @"D este de peste 3I, iar al @?D de
+I.
@#RB2BL ?E!A%#%E# A
;amilia 9icornaviridae
-enul @epatovirus
2pecie Dirusul ,epatitei ! (@!D)
#imensiuni 7 23-&H nm
-enom 7 !<$>, liniar
&apsid: 7 icosaedricN, 2H capsomeri, compuMi fiecare din ) polipeptide D91, D92, D9&, D9)
Rezisten9:: totalN la 2H
H
? 7 1 orN, parOialN - 12 ore, rezistN la I de clor uzuale. 1nactivat de formol, beta-
propiolacton, JD, ,ipoclorit de sodiu.
Se cunosc 6 genotipuri (om, maimuOe)
?ultivarea : /armozete, cimpanzei, ?elule de ,epatocarcinom uman: ?elule diploide umane: ?elule din
rinic,i de maimuON
<eceptorul celular 7 mucina (-9 membranar). .?9 nu provoacN
2urs: >i rezervor de in'ec9ie 7 omul bolnav
Mecanismul de transmitere 7 fecal-oral (mPini murdare, alimentele, apa contaminate): cazuistic 7
transfuzional
@!D se multiplicN Ln Oesutul limfoid intestinal Mi citoplasma ,epatocitelor. Se eliminN cu masele fecale dupN
2 sNptNmPni de la infectare, diminueazN odatN cu apariOia semnelor clinice. Diremia 7 1-2 sNptNmPni.
@epatocitoliza este determinatN de 4A ?#3, $=.
#ncuba9ia 7 &H zile (1+ 7 +H zile)
;orme clinice 7 forme asimptomatice (8HI), forme benigne (1-2 sNpt.), rareori 7 forme grave, fulminante.
Lipsa croniciz:riiY
Markerii virali Gn cursul maladiei/
?A@ (!g viral) (mase fecale, sPnge) Ln ultimele 2 sNptNmPni de incubaOie Mi cPteva zile de la apariOia
icterului
#gM anti8?A@ 7 depistate de la debutul fazei icterice, titru ma0im peste o sNptNmPnN Mi dispar dupN
3-12 sNptNmPni.
#g- anti8?A@ 7 persistN toatN viaOa.
AR* viral (Ln mase fecale, sPnge, ,epatocite).
@#RB2BL ?E!A%#%E# @#RALE E 3?E@4
@.D 7 depistat Ln 183& prin /.
;amilia7 @epeviridae
-enul - @epevirus
Structura @.D
#imensiuni 7 26 7 &H nm
-enom 7 !<$> (descris Ln 188H)
&apsid: 7 icosaedricN (proteinN unicN glicozilatN)
@.D se repartizeazN Ln & grupe genomice: 1 7 asiaticN, 11 7 me0icanN, 111 7 nord-americanN (include Mi tulpini
porcine)
2ursa de in'ec9ie 7 omul bolnav
Mecanismul de transmitere 7 fecal-oral (apN, alimente), posibil parenteral (la ,emofili, persoane cu
transfuzii, ,emodializN)
!erioada de incuba9ie 7 &H zile
152
&linica 7 ,epatitN acutN, asemNnNtoare cu ,epatita !. 5orme grave la femei gravide, 2n special 2n trimestrul
&&& al sarcinii /;<,=<? mortal-' 9isc de avort .i na.tere prematur /L; @<? ca#uri-
Markerii ?E@/
@irusul 3Ag viral4 prezent Ln mase fecale Ln faza acutN (/.)
#gM (& luni de la debut) Mi #g- anti8?E@
-enomul viral Ln mase fecale, ,epatocite
11,. @irusurile hepatitice. @irusul hepatitei C. &lasi'icarea 3'amilie gen sp.4. &aracterele
mor'obiologice. Markerii serologici. !atogeneza hepatitei C consecintele. Diagnosticul de laborator al
hepatitei C. !relevatele metodele de diagnostic. !ro'ila(ia speci'ica.
!g X!ustralia( a fost detectat Ln 182) de "lumberg, actualmente numit !g @"s
?C@ 7 virus !#$, ciclul de replicare comportN o etapN de transcripOie inversN
.0trem de contagios Mi prezent Ln titruri mari Ln lic,ide biologice. 9rovoacN ,epatite acute, c,iar fulminante,
,epatite cronice, cirozN, ,epatocarcinom.
9este &+H mln persoane infectate Ln lume.
9este 1,+ mln decesuri anual.
&lasi'icare/ Gamilia 7 @epadnaviridae: -enul 7 Ort,o,epadnavirus: Specia 7 Dirusul ,epatitei " (@"D)
Mor'ologia/ 9articule sferice de )2 nm (particulele #ane), infecOioase 7 virionul complet (1H
8
part/ml).
9articule sferice, lipsite de acid nucleic, de 22 nm, neinfectioase: Structuri tubulare, 2HH-6HH nm lungime,
neinfectioase
2tructura ?C@ 3particula Dane4
-enomul: !#$ circular bicatenar parOial (2/&). 9osedN catena lungN 4(-) Mi catena scurtN S(>). Se disting 3
genotipuri (! 7 @).
*ucleocapsida ($?, core) 7 icosaedricN, comportN !g @"c, asociat cu !g @"e (solubil). Rn $? se aflN Mi
!#$-polimeraza Mi timidin %inaza.
2upercapsida 7 dublu strat lipidic asociat cu proteine virale (!g @"s). Jn receptor pentru albuminN din
supercapsidN intervine la etapa de penetrare a virusului.
Rezisten9a : @"D este rezistent la acOiunea eterului, la desicare Mi cNldurN.
@"D LMi pNstreazN infecOiozitatea mai mulOi ani la -2H grade, cPteva luni la >&H grade, cPteva ore la >2H
grade. .ste distrus la fierbere Mi cu ,ipoclorit de sodiu. !nimale e0perimentale 7 maimuOe cimpanzei.
2tructura antigenic: a ?C@ 3markeri epidemiologici4
153
!g @"s, de suprafaON. 9osedN determinanOi de grup (a) Mi de tip (d/! Mi M/r). Serotipuri ale !g @"s :
a!M, a!r, adM, adr, etc. !nticorpii anti-@"s au rol protector.
!g @"c, din $?, nu este detectabil Ln ser, doar Ln nucleul ,epatocitelor infectate.
!g @"e, solubil, component al $?. 9rezent Ln ser Mi martor de infecOiozitate (replicare viralN).
!#$ polimeraza
Aimidin %inaza
!g suscitN sinteza !c anti-@"s, anti-@"c, anti-@"e, anti-!#$ polimerazN.
Multiplicarea ?C@
Dirusul penetreazN Ln ,epatocit debarasat de supercapsidN datoritN receptorului sNu pentru albuminN. #upN
decapsidare !#$ este completat de polimeraza viralN, devenind bicatenar. !#$-ul viral pNtrunde Ln nucleul
celulei.
!<$ polimeraza gazdei transcrie catena !#$ 4(-) Ln !<$-pregenomic (>) Mi !<$m. Rn citoplasmN are loc
translarea !<$m Mi sinteza proteinelor virale. !<$-pregenomic (>) este Lncorporat Ln capsidN Mi !#$
polimeraza viralN sintetizeazN catena 4 (-) 7 activitate de reverstranscripta#' 9e matricea catenei 4 (-) este
sintetizatN catena S (>). 9olimeraza manifestN activitate de <$azN @ Mi degradeazN !<$-pregenomic. $?
capNtN supercapsida la nivelul /?t Mi virionul nou format este eliberat prin Lnmugurire (particulele #ane,
infecOioase). 9roteinele e0terne (@"s) sunt produse Ln e0ces Mi se asambleazN Ln ser Ln particule sferice sau
tubulare, neinfecOioase. @"D nu este citolitic. @epatocitoliza este determinatN de rNspunsul imun al gazdei.
@epatocitele infectate prezintN pe suprafaOa lor antigene virale, ce stimuleazN un rNspuns imun. 4imfocitele
A ?#3 Mi celulele $= atacN Mi distrug celulele bolnave, iar anticorpii specifici neutralizeazN virusul circulant.
#. <.`1$JA BBB
1. !#$ viral dublu catenar este e0trem de stabil, poate persista sub formN de plasmidN Ln ,epatocit,
fiind la originea porta;ului cronic Mi fenomenelor de reactivare.
2. !#$ viral se poate integra Ln cromozomul ,epatocitelor (acOiune oncogenN posibilN).
&. 1mplicarea transcriptazei inverse se aflN la originea unei rate de mutaOii crescute (rezistenON la
c,imioterapice, eMec Ln cursul seroterapiei sau vaccinare, mutante fNrN !g @"e).
!atogeneza hepatitei virale C
2ursa de in'ec9ie 7 omul. @"D este prezent Ln sPngele bolnavului, secreOii genitale Mi spermN, salivN, lapte,
urinN, lacrimi.
&:ile de transmitere a ?C@:
1. 9arenteral prin sPnge Mi derivate (transfuzii, tratament cu produse sangvine, activitate profesionalN,
in;ecOii cu seringi contaminate -to0icomani, tatua;, piercing, acupuncturN).
2. Se0ual (,omo-/,etero-).
&. Dertical 7 de la mamN la copil (la naMtere sau Ln perioada neonatalN).
). Aransmiterea directN (contact, sNrut) nu este e0clusN.
+. <iscul infecOiei prin in;ecOie 7 2H-&HI
2. ?ontagiozitate sangvinN e0tremN 7 de 1H ori superioarN infecOiei cu @?D Mi de 1HH ori 7 @1D.
!erioada de incuba9ie 8 &H713H zile (1H sNptNm)
!erioada de stare 7 simptomaticN la 2H-&HI pacienOi (forme anicterice 6H-3HI)
@indecare 7 8HI
@epatita viralN " poate evolua spre cronicizare (1HI la persoane imunocompetente).
@epatita fulminantN 7 H,1 - 1I
?iroza ,epaticN sau cancer 7 2HI
?1$.A1?! /!<=.<14O<
?epatita acut:
o Ag ?Cs este primul mar%er depistat Ln ser dupN 1-& luni de la contagiu, persistN 1-2 luni Mi
dispare peste cPteva sNptNmPni dupN normalizarea transaminazelor. 9ersistN la purtNtorii cronici.
o Ag ?Ce apare imediat dupN @"s, mar%er de replicare viralN, dispare Lnaintea !g @"s.
o Ac anti8?Cc 3#gM4 apar peste 2-) sNpt dupN !g @"s.
154
o Ac anti8?Ce apar dupN Lncetarea replicNrii virale, odata cu dispariOia !g @"e. /ar%er de
pronostic favorabil.
o Ac anti8?Cs apar peste 2-& sNptNmPni dupN dispariOia !g @"s (fereastr imunologic).
$eutralizanOi. /ar%eri ai vindecNrii. 4ipsesc la purtNtorii cronici.
Evolu9ie 'avorabil:: dispariOia !g @"s Mi !g @"e, apariOia succesivN a !c anti-@"c, anti-@"e Mi anti-@"s.
?epatita 'ulminant: 7 prezenOa constantN a 1g/ anti-@"c Ln titru Lnalt.
?epatite cronice (evoluOie peste 2 luni).
?epatit: cronic: activ: (persistenOa !g @"s, !g @"e Mi !c anti-@"c - 1g-).
?epatit: cronic: persistent: (!g @"s, Ac anti8?Ce, anti-@"c) - purtNtor cronic de !g @"s.
(<eactivNri sunt posibile, supraveg,ere necesarN).
11.. @irusurile hepatitice. @irusul hepatitei &. &lasi'icarea 3'amilie gen sp.4. &aracterele
mor'obiologice. Markerii serologici. !atogeneza hepatitei & consecintele. Diagnosticul de laborator al
hepatitei &. !relevatele metodele de diagnostic. !ro'ila(ia speci'ica.
;amilia Glaviviridae, -enul @epacivirus,
Dimensiuni 7 ++-2+ nm. -enom 7 !<$>, liniar. @eterogenitate geneticN - se disting 2 (11 *) genotipuri Mi
numeroase subgenotipuri. @?D circulN sub forma de un amestec comple0 Mi instabil de populaOii virale
genetic distincte. Rn .uropa predominN genotipul 1, care este mai puOin sensibil la tratamentul cu 1G$.
&apsida 7 icosaedricN, proteinN unicN. 2upercapsida 7 derivatN din membrana reticulului endoplasmatic, cu
2 glicoproteine virale .1 Mi .2.
Replicarea @?D are loc in citoplasma ,epatocitelor Mi a celulelor mononucleate din sPnge
Markeri epidemiologici < !g @?D, !c anti-@?D, !<$ viral
%ransmitere/ 9rin transfuzii, transplant de Oesut Mi organe, #roguri administrate i/v, $ozocomial (Ln mediu
medico-c,irurgical, stomatologie, piercing, tatua;, acupuncturN), Dertical , Se0ual, 1ntrafamilial (foarfece,
peptene, aparat de ras, etc)
#ncuba9ia 7 ) 7 12 sNptNmPni
?epatita & acut:: 6H-8HI - asimptomaticN, activitatea sericN a transaminazelor (Ln special !4!A) este
moderat crescutN Mi tranzitorie, uneori oscilantN. Se poate vindeca spontan Ln 2H I cazuri, fNrN a conferi
imunitate completN.
?epatita & 'ulminant: 7 co-infecOie cu @"D sau @!D.
?epatita & cronic: (3HI cazuri) 7 persistenOa @?D peste 2 luni de la infecOia acutN. ?reMtere cronicN a
activitNOii !4!A, care este moderatN Mi fluctuantN. ?o-infecOia cu @1D 7 factor stimulator. &omplica9ii 7
cirozN (2HI cazuri), cancer.
155
110. @irusurile hepatitice. @irusul hepatitei D. &lasi'icarea 3'amilie gen sp.4. &aracterele
mor'obiologice. Markerii serologici. !atogeneza hepatitei D superin'ectie si coin'ectie. Diagnosticul
de laborator al hepatitei D. !relevatele metodele de diagnostic. !ro'ila(ia speci'ica.
!gent viral defectiv, satelit al @"D, &2-&6 nm. #escoperit Ln 1866.
-enul #eltavirus
-enom 7 !<$-, circular (& genotipuri). &apsida 7 sfericN, 2 proteine, !g #elta. 2upercapsid: 7
derivatN din @"D, cu & forme de !g @"s
Se replicN Ln nucleu, independent de @"D, dar care Li asigurN supercapsida cu !g @"s. /anifestN efect
citopatic direct sau via rNspunsul imun celular.
Markerii ?D@ < Ag ?D@ Ac anti8?D@ AR* viral 3asocia9i cu markeri ai ?C@4.
Mecanismele >i c:ile de transmitere 7 identice cu @"D.
1nfecOia #elta se poate manifesta Ln acelaMi timp cu ,epatita " (co-infecOie, evoluOie acutN, risc de forme
fulminante) sau survine la un purtNtor cronic (suprainfecOie, risc de ,epatitN cronicN activN cu evoluOie rapidN
Ln cirozN, forme fulminante sunt posibile).
D#A-*O2%#&BL DE LACORA%OR AL ?E!A%#%ELOR @#RALE
Diagnostic paraclinic: dozarea transaminazelor, bilirubinei, raportul albumine/globuline.
Arombopenie, leucocitozN, diminuarea protrombinei 7 factori de XalertN(.
Diagnostic etiologic
#etectarea virionilor (/., 1/.) sau !g virale (.41S!, <1G) Ln bioptate ,epatice sau sPnge.
#etectarea !$ virali Lntra,epatic sau Ln sPnge (,ibridare, 9?<).
.videnOierea anticorpilor antivirali Ln serul sangvin prin te,nici .41S!, !<1, imunoblot, <1G1
Diagnosticul hepatitei A
.videnOierea 1g / anti-@!D (1g - 7 imunitate)
Diagnosticul hepatitei C
#epistarea !g @"s, !g @"e, !c anti-@"c, anti-@"s, anti-@"e, anti-polimerazN Ln ser: !g @"c 7 Ln
,epatocit)
Diagnosticul hepatitei &
#epistarea !c anti-@?D (3HI peste 1+ sNpt de la e0poziOie, 8+I - + luni, 86I - 2 luni )
Diagnosticul hepatitei D
156
.videnOierea !c anti-@#D
!RO;#LAA#A ?E!A%#%ELOR @#RALE
1. ?ontrol eficace al donatorilor de sPnge, Oesuturi, organe, spermN, prevenirea /SA Mi nozocomiale,
utilizarea materialelor de uza; unic, ameliorarea condiOiilor sanitare, etc.
2. #munizarea activ:
!nti-,epatita ! 7 vaccin inactivat (1H-2H ani).
!nti-,epatita " (vaccin recombinant !g @"s).
Daccin anti-,epatita # Mi .7 Ln curs de studiu.
&. #munizarea pasiv:
1munoglobuline specifice anti- @!D, anti-@"D, anti-@.D.
%ratament speci'ic al hepatitelor A >i E nu e0istN.
%ratamentul speci'ic al hepatitei C/ 1nterferon alfa: Didarabin, lamivudin, entecavir, telbivudin, adefovir
(BBB SelecOia tulpinilor rezistente): 1munoterapie
%ratamentul speci'ic al hepatitei &/ 1nterferon alfa: <ibavirin: 1munoterapie
111. #n'ectia ?#@82#DA. @irusul ?#@. &lasi'icarea 3'amilie gen variante4. 2tructura virionului.
Markerii serologici. &elulele tinta si rezervorul celular. !atogeneza in'ectiei ?#@. 2#DA. Diagnosticul
de laborator al in'ectiei ?#@82#DA 3reste directe si indirecte de depistare teste de con'irmare
diagnosticul serologic4. %erapia speci'ica.
Retroviridae 7 familie numeroasN de virusuri !<$ dotate cu o enzimN numitN reverstranscriptazN: !<$
!#$d.c
?4!S1G1?!<.! G!/. <.A<OD1<1#!.
2ub'amilia Ort,oretrovirinae
-enurile/ 1lpharetrovirus, Betaretrovirus, )ammaretrovirus, 3eltaretrovirus, Epsilonretrovirus /induc
tumori .i leucemii-, *entivirus /virusul F&0-
2ub'amilia Spumaretrovirinae
-enul: pumavirus (nepatogeni)
?!<!?A.<. /O<GOSA<J?AJ<!4. -.$.<!4. !4. G!/141.1 <.A<OD1<1#!.
#imensiuni 7 3H-1&H nm
GormN 7 sfericN
-enom 7 douN molecule de !<$>, capacitate de integrare Ln nucleu sub formN de !#$ proviral
.nzima 7 reverstranscriptaza
?apsidN 7 icosaedricN
SupercapsidN 7 derivatN din /?9, lipidicN cu -9 virale Lnserate
?iclul replicativ este identic.
D1<JSJ4 @1D. SA<J?AJ<! ]1 O<-!$1E!<.! -.$O/J4J1
@1D-1 Mi @1D-2 7 responsabili de Sindromului 1muno-#eficienOei !c,iziOionate (S1#!)
@1D-1 7 repartiOie mondialN
@1D-2 7 limitat la !frica de Dest
2tructura virusului ?#@81 = ?#@8$
)enomul: diploid 7 2 molecule de !<$> identice, nu sunt utilizate Ln calitate de !<$m
En#ime: reverstranscriptaza (<A), integraza, proteaza
?apsida: Ln formN de trunc,i de con, constituitN din 2 proteine p2)/22 ?! (internN, ma;orN) Mi p6,8 $? (a
nucleocapsidei, asociatN !<$)
Supercapsida: dublu strat lipidic de origine celularN Ln care sunt Lnserate 2 -9 virale
157
-p12H/12+, de suprafaON, asigurN fi0area virusului la receptorul celular ?#). <egiunea D& este
responsabilN de ataMare Mi induce anticorpi neutralizanOi specifici
-p)1/&2, transmembranarN, legatN de gp12H, responsabilN de fuziunea supercapsidei cu membrana
celularN
9roteina p16/12, matrice, cNptuMeMte stratul intern al S?, asociatN cu proteaza
-enomul, proteinele interne (p2), p6, p16) Mi enzimele constituie nucleoidul (core) viral.
2tructura genomului (apr. 1H mii nucleotide)
-ena gag (group antisens) prot. structurale interne (p2) Mi p16)
-ena pol (polimerase) & enzime: <A (p22), integraza (p&1), proteaza (p8)
-ena env (enveloppe) o prot. precursor gp12H, clivatN ulterior Ln gp)1 Mi gp12H
-ene regulatoare tat, rev, nef, vif, vpr Mi vpu (@1D-1) sau vpx (@1D-2)
Omologia dintre @1D-1 Mi @1D-2 este de )2I, mai LnaltN la nivelul genelor gag Mi pol (peste +HI) Mi redusN
la nivelul genelor env (&8I).
Se disting & grupe genomice ale @1D-1: /, O Mi $. -rupul / (ma;or) comportN 1H subtipuri (!-@, S Mi =),
repartizate geografic neuniform (ma;oritatea 7 Ln !frica, " 7 .uropa occidentalN si !merica de $ord, G 7
<omPnia, - 7 <usia, etc).
2tructura antigenic: 7 toate proteinele Mi glicoproteinele virale sunt imunogene.
Rezisten9a ?#@/ @1D este sensibil la solvenOi lipidici Mi detergenOi, la +2 grade ? este inactivat Ln &H min, Ln
+ minute - H,2 I ,ipoclorit de $a, 6HI etanol, H,2I glutaralde,idN. 4abil la p@-uri e0treme, radiaOii JD Mi
<_
&ultivarea/ ?elule mononucleate de la persoane sNnNtoase: 4inii celulare din 4A 7 /A2: !nimale sensibile
7 maimuOele cimpanzei (@1D-1), <,esus (@1D-2)
&iclul de replicare. Ata>area @1D la celula-gazdN prin legarea gp12H la receptorul celular ?#). <ezultN o
modificare conformaOionalN a gp12H, ce permite buclei D& a acestei gp sN se fi0eze de coreceptori de pe
suprafaOa celulei: ??<+ Mi ?_?<), ??<&, ??<2b M.a. !enetrarea $? prin fuziunea supercapsidei (gp)1)
cu /?t. Decapsidarea Mi eliberarea !<$ viral asociat cu <A. Retrotranscrierea AR*M Gn AD*8 (<A). <A
degradeazN !<$>, apoi transcrie !#$- Ln !#$d.c., care va fi circularizat, apoi integrat (integraza) Ln
cromozomul celular, constituind provirusul. %ranscrierea AD*v Gn AR*m prin intermediul !<$-
polimerazei 11 celulare. 2inteza proteinelor virale sub controlul factorilor celulari Mi proteinelor reglatoare.
9oliproteina gag/pol 12H %d (p16 /!, p2) ?!, p6 $?, p1H (proteaza), p22 (<A), p&1 (integraza).
9oliproteina env 12H %d (gp)1 Mi gp12H): %ranscrierea AR* viral 3AR*M4W Asamblarea *&W Eliberarea
prin Lnmugurire la nivelul /?t modificatN prin inserarea gp virale/ 1H mlrd de virioni/zi/o persoanN
infectatN.
Dariabilitatea @1D este determinatN de erorile comise de <A (o eroare la fiecare 1H mii baze). /utaOiile
survin Ln special la nivelul genei env (bucla D& din gp12H, care intervine Ln fi0area @1D de coreceptori,
reprezintN epitopul ma;or de neutralizare). $u e0istN 2 suMe virale identice. 4a bolnav este prezentN o
populaOie viralN polimorfN, cu genomuri diferite.
&onsecin9e/ dificultatea de a obOine vaccin eficient: selecOia mutantelor rezistente la antiretrovirale
&elulele89int: >i rezervorul celular/ 4imfocite A?#)> (A,) (88I de replicare, .?9-sinciOii): ?9!:
monocite/macrofage tisulare (replicare slabN, .?9 minim), celulele dendritice (prezente Ln timus, tegument,
mucoase, organe limfoide, S$? Mi sPnge perif.). .le au rol de vector Mi rezervor de virus (adsorb @1D la
suprafaOa lor Mi il transportN Ln organele limfoide, unde el se replicN Ln celulele ?#)>). Se disting suMe cu
tropism macrofagic (/, sau <+), utilizeazN coreceptorul &&R, Mi suMe cu tropism limfocitar (A, sau _)),
coreceptorul &A&R+. 4imfocitele A pot fi infectate cu ambele suMe (prezintN ambii receptori).
In primo8in'ec9ie 7 suMe <+, Ln stadiu de S1#! 7 suMe _).
Mecanismele de distrugere a lim'ocitelor % &D+:
1. 4iza directN a celulelor infectate (.?9).
2. 4imfocitele A ?#3 pot distruge limfocitele A ?#) infectate.
&. !poptozN Ln urma stimulNrii antigenice a celulelor care au fost Ln contact cu !g @1D.
). 4imfocitele infectate, acoperite cu gp12H pot provoca fi0area, fuziunea Mi moartea limfocitelor
neinfectate.
+. @iperstimulare celularN cu dezvoltarea anergiei celulare.
158
9!AO-.$.E! ]1 ?41$1?! 1$G.?`1.1 ?J @1D
%ransmiterea/
?ale se0ualN (,etero-/,omo-).
?ale sangvinN (to0icomani, ,emofili, transfuzii de sPnge sau transplante de organe, manopere
medicale penetrante-in;ecOii, acupuncturN, tatua;, pearcing).
?ale verticalN (in utero Ln ultimele sNptNmPni de sarcinN, Ln timpul naMterii sau Ln timpul alNptNrii).
Evolu9ia maladiei
9rimo-infecOia (peste 2H zile dupN contaminare). #urata 2-) sNptNmPni. !re loc:
1. multiplicarea intensN Mi diseminarea virusului,
2. scNderea numNrului de limfocite A ?#),
&. creMterea numNrului limfocitelor ?#3.
#iminuarea Mar;ei virale este determinatN de rNspunsul imun specific celular Mi umoral (!c anti-gp12H, gp)1,
p2)). .voluOia poate fi asimptomaticN sau simptomaticN (+HI): adenopatie cervicalN, febrN, faringitN,
obosealN, mialgii, erupOii cutanate.
Gaza asimptomaticN, de latenON clinicN (durata apro0imativ 1H ani).
@irusul se replic: Gn organele lim'oide, numNrul 4A ?#) diminueazN lent sau rNmPne stabil. !par variante
noi de virus care se multiplicN, S1 le recunoaMte Mi reacOioneazN specific, ciclul se repetN de multiple ori.
!ceasta duce la diminuarea progresivN a 4A ?#) Mi epuizarea S1, urmatN de multiplicarea necontrolatN a
@1D Mi dispariOia completN a limf. A ?#).
;aza clinic: 32#DA4 7 incubaOia 3-1H ani $umNrul 4A ?#) +HH-2HH celule/ml.
Se manifestN clinic prin febrN cronicN, pierdere Ln greutate, diaree, afecOiuni ale tuturor organelor Mi
sistemelor, infecOii oportuniste, tumori (sarcomul =aposi, limfome).
9araziOi: 4oxoplasma, Fistoplasma, *eishmania
"acterii: M!cobacterium, almonella, etc
Gungi: $neumoc!stis carinii, Cr!ptococcus neoformans, Cr!ptosporidium, Candida, etc
Dirusuri: F0, FS0, CM0'
+-1HI de infectaOi sunt Xasimptomatici de lungN duratN(.
]ar;N viralN redusN.
$umNrul 4A ?#) stabil (peste +HH/ml).
<Nspuns imun celular Mi umoral constant.
!bsenOa semnelor clinice.
R:spunsul imun:
Jmoral 7 !c anti-gp12H LmpiedicN fi0area @1D.
?elular 7 4A ?#3 recunosc Mi distrug celulele infectate (Ln special 4A ?#), A,).
%este indirecte de depistare
Aeste .41S! de depistare a !c (dupN 22 zile de la contagiu)
Aeste combinate !g - !c (detectarea !g p2) Mi !c anti-p2) prin te,nici .41S!)
Aeste rapide (<! cu particule de gelatinN sensibilizate)
%este de con'irmare (Ln caz de reacOie pozitivN). Ae,nica de referinON 7 aestern-blot (separarea el-for. a
proteinelor virale, transferarea lor pe o bandN de nitrocelulozN, tratarea cu serul cercetat, apoi efectuarea
<1.). 9ot fi detectaOi !c contra tuturor !g.
&riterii de apreciere: un ser este considerat pozitiv dacN sunt prezenOi !c contra cel puOin 2 !g de suprafaON
(gp12H, gp12H, gp)1), asociaOi cu !c contra cel puOin o proteinN internN (p2), p16 sau a enzimelor)
%este directe
#etectarea !g p2) (mar%er direct al infecOiei @1D) prin te,nici .41S!. 9oate fi detectat Ln primo-infecOie
pPnN la seroconversie, apoi dispare Mi reapare Ln momentul evoluOiei spre S1#!.
#etectarea !<$-lui plasmatic sau !#$v prin teste de amplificare genicN.
9rezenOa !<$v Ln ser denotN replicarea constantN a virusului. #eterminarea Mar;ei virale este utilizatN pentru
monitorizarea unui pacient infectat.
1zolarea @1D Ln culturN
Se realizeazN prin inocularea cu plasmN sau celule mononucleate de la bolnav a unei culturi de celule
mononucleate de la donatori sNnNtoMi.
159
<eplicarea este detectatN prin evidenOierea !g p2), <A sau a !<$v.
Diagnosticul primo8in'ec9iei (mar%erii virali)
1. !<$v plasmatic (apare dupN 3-16 zile de la contagiu)
2. !g p2) Ln ser (pNnN la apariOia !c anti-p2))
&. !c anti-@1D (dupN & sNptNmPni de la contagiu)
). /onitorizarea virologicN a seropozitivilor
+. 9arametrii imuno-,ematologici (formula sangvinN, determinarea subpopulaOiilor de 4A (valori
absolute, raport A ?#)/A ?#3), dozarea 1g, microglobulinei beta2)
2. /ar%erii virali (Mar;a viralN plasmaticN (!<$v), !g p2), !c anti-p2))
&?#M#O%ERA!#A A*%#RE%RO@#RALD
Dup: mecanismul de ac9iune:
1n,ibitori nucleozidici Mi nucleotidici ai <A (!bacavir, #idanosin, 4amivudin, Stavudin, Ealcitabin,
Eidovudin, Aenofovir)
#nhibitori nenucleozidici ai R% (#elavirdin, .favirenz, $evirapin)
#nhibitori ai proteazelor (!mprenavir, 1ndinavir, 4opinavir, $elfinavir, <itonavir, Sanpuinavir
#nhibitorii adeziunii >i penetr:rii 7 Ln curs de evaluare (?#), A2H)
#nhibitor al asambl:rii >i eliber:rii - 1nterferonul alfa
Aratamentul este indicat tuturor bolnavilor de S1#! Mi persoanelor cu numNrul 4A ?#)> mai mic de &+H/ml.
.ste indicatN asocierea a & c,imioterapice: 2 1$<A > 1 19: 2 1$<A > 1 1$$<A, & 1$<A, 1 1$<A>1
1$$<A>19
3ificult"i: #urata Mi costul tratamentului: Ao0icitatea preparatelor: #ezvoltarea rezistenOei
/onitorizarea terapiei antiretrovirale: /Nsurarea Mar;ei virale (copii !<$v Ln plasmN): #eterminarea
numericN a 4A ?#)>
!RO;#LAA#A/ /Nsuri nespecifice: prevenirea transmiterii @1D. 9rofila0ia specificN 7 dificilN:
.0istenOa a 2 virusuri @1D-1 Mi @1D-2 cu numeroase subtipuri genetice Mi antigenice.
1nfecOia naturalN nu este stopatN de rNspunsul imun, iar memoria imunologicN este mediocrN.
$u este definitiv clar rolul 4A ?#3> (Ac).
4ipsa unui model animal satisfNcNtor.
160
115. ;amilia ?erpesviridae. &lasi'icarea 3sub'amilii genuri spp.4. &aracterele mor'obiologice ale
virusurilor herpetice. @irusurile ?2@ 1 si ?2@ $. !atogeneza in'ectiilor cauzate 3in'ectia primara
latenta reactivarile4. !articularitatile de evolutie la persoane imunocompromise. Diagnosticul de
laborator al in'ectiilor cauzate de ?2@. !relevatele. Metodele de diagnostic. !ro'ila(ia si terapia
speci'ica.
;AM#L#A ?ER!E2@#R#DAE
Dirusurile ,erpetice - agenOi patogeni ai omului, primatelor Mi altor mamifere (porci, cai, vite), ai pNsNrilor
(gNini, curcani, etc), peMtilor Mi broaMtelor, reunind peste 1HH de virusuri.
&lasi'icarea virusurilor herpetice de interes medical/
Subfamilia !lp,a,erpesvirinae: genul Simple0virus (@SD-1, @SD-2): genul Daricellovirus (DED)
Subfamilia "eta,erpesvirinae: genul ?Ctomegalovirus (?/D ): genul <oseolovirus (@@D-2/6)
Subfamilia -amma,erpesvirinae: genul 4Cmp,ocrCptovirus (."D): genul <,adinovirus (@@D-3)
Dirion sferic, 1+H-2HH nm diametru, constituit din:
centru dens, de forma unui mosor (bobinN), de naturN proteicN, pe care este LnfNMurat acidul nucleic:
genomul viral < AD*d.c. constituit din 3H-1HH gene
capsida de simetrie icosaedricN, formatN din 122 capsomere:
tegument 7 structurN proteicN fibrilarN, situatN Lntre capsidN Mi supercapsidN:
peplos 3supercapsida), dublu strat lipidic, pe suprafaOa cNreia proieminN spiculi scurOi, constituOi din +-3
glicoproteine, responsabile de adeziune Mi fuziune.
.nzime (!#$-polimeraza !#$-dependentN, timidin-%inaza, ribonucleotid-reductaza, serin-proteaza).
&aractere biologice
virusuri dermo, limfo Mi neurotrope
determinN infec"ii latente, recurente
ma;oritatea prezintN potenOial oncogen
posedN numeroase enzime ce intervin Ln multiplicarea viralN
prezintN un spectru foarte larg de gazde Mi o gamN diversN de forme clinice
sunt virusuri fragile Mi se transmit numai prin contact direct
Rezisten9a la agen9i 'izici >i chimici
Rn stare liofilizatN, la ) grade, virusurile ,erpetice se menOin ani de zile.
<elativ instabile la temperaturi ambientale (> 22 grade ?), inactivate de solvenOi lipidici, detergenOi,
dezinfectanOi uzuali, p@ e0treme. 9rezintN sensibilitate la acOiunea in,ibitorilor sintezei !#$ (acCclovir,
etc).
Multiplicarea viral:
161
1dsorb"ia virionului la suprafaOa celulei-OintN.
$enetrarea NC prin fuziunea supercapsidei virale cu membrana celularN.
3egradarea partiala a capsidei de enzime celulare Mi ptrunderea 13N viral 2n nucleul celulei. Sinteza
proteinelor celulare se opreMte.
Biosinte#a: Ln & runde consecutive are loc transcrierea !<$m viral cu sinteza ulterioarN a & tipuri de
proteine: foarte precoce (alpha, immediate earl!), precoce (beta, earl!), care sunt Ln ma;oritate enzime Mi
proteine tardive (gamma, late), care sunt proteine de structurN.
9eplicarea 13N
1samblarea NC are loc Ln nucleu. 9NrNsindu-l prin inmugurire, $? se Lnvelesc cu membrana nuclearN
internN, Ln care sunt Lnserate -9 virale imature, pe care o 'dezbracN( Ln procesul de Lnmugurire prin
membrana nuclearN e0ternN. Rn citoplasmN $? capNtN proteinele tegumentului Mi sunt ulterior re-Lnvelite
Ln supercapsidN Lntr-o veziculN de e0ocitozN, Ln membrana cNreia se conOin -9 virale mature.
Dirionii sunt elibera"i prin e0ocitozN .
?elula infectatN este alteratN ireversibil prin:
1n,ibarea rapidN a metabolismului celular.
Gragmentarea cromozomului Mi apariOia incluziilor intranucleare 7 corpusculii ?o5drC.
!pariOia de sinciOii Mi celule gigante.
2BC;AM#L#A AL!?A?ER!E2@#R#*AE
-E*BL 2imple(virus
Specii: Ferpes simplex virus tip L /F0,L-6 Ferpes simplex virus tip ; /F0,;)
&ultivare/
?ulturi celulare primare umane sau din rinic,i de iepure, fibroblaste de embrion de gNinN, linii
celulare @e4a
OuN embrionate de gNinN (pe membrana c,orioalantoicN produc pustule 7 poc(s-uri)
!nimale de laborator
]oarece nou-nNscut (letal)
1epure (%eratocon;unctivitN dupN scarificarea corneei)
?obai infectat intraplantar (erupOie vezicularN localN)
!atogeneza in'ec9iilor cu ?2@
Sursa de virus 7 omul (8HI au !c anti-@SD1 Mi 2HI anti-@SD2)
Aransmiterea virusului:
1. ?ontact direct: prin salivN sau lic,idul vezicular, mai rar prin obiecte contaminate recent cu salivN
(preponderent @SD-1)
2. ?ontact se0ual (preponderent @SD 2)
&. Rn timpul naMterii (,erpes neonatal, @SD 2)
). Aransplacentar (,erpes congenital, @SD 2))
+. 9rin intermediul transplantelor de organe infectate
2. !utoinocularea
!rimo8in'ec9ia este precoce, la 1-& ani, Ln 8HI cazuri 7 asimptomaticN.
Manifest%ri clinice:
herpesul labial
gingivostomatit: (erupOie vezicularN Mi ulceroasN, adenopatie cervicalN, febrN)
kerato8conKunctivit: (prezintN riscul ulceraOiei corneei Mi orbirii)
eczema herpeticum (survine la pacienOi cu eczeme cronice, se manifestN ca o dermatitN vezicularN
generalizatN)
panari9iu herpetic (la personalul medical, la copii 7 autoinoculare)
meningite menindo8ence'alite, consecutiv infecOiei pe calea nervilor trigemen sau olfactiv (letalitate
6HI).
162
3up infec"ie /clinic sau asimptomatic- virusul se locali#ea# 2n ganglionul trigemen, determin8nd o
infec"ie latent' )enomul viral persist sub form de episom' 9eplicarea 13N nu are loc, exprim8ndu,se
doar c8teva gene Hde laten"I'
Reactivarea infecOiei (,erpesul recurent) are loc consecutiv scNderii rezistenOei organismului: stress, radiaOii,
frig, infecOii, perturbNri ,ormonale, etc. Dirusul se propagN centrifug pe cale nervoasN, determinPnd o
infecOie localN (frecvent la ;oncOiunea cutaneo-mucoasN): herpes labial, nazal, %eratita ,erpeticN (buc,et de
vezicule, se acoperN cu cruste Ln cPteva zile, vindecarea survine Ln 1H zile).
#n'ec9ia cu ?2@ 8$ #eterminN preponderent infecOii genitale.
!rimo8in'ec9ia are loc la persoane de 1+-2+ ani (primele contacte se0uale) sau la nou-nNscuOi (,erpes
congenital, neonatal). 6+I cazuri primo-infecOia este inaparentN.
Manifest%ri clinice:
herpesul genital (leziuni veziculo-ulcerative ale penisului, vulvei, vaginului, colului uterin,
perineului, feselor, proctita ,erpeticN. #upN infecOia primarN virusul rNmPne latent Ln ganglionii
lombari Mi sacrali, determinPnd recurenOe, cu aceeaMi localizare, care sunt mai puOin severe.
herpesul neonatal. ?ontractat de nou-nNscut la naMtere sau de la personalul medical cu ,erpes oral
sau panariOiu ,erpetic. Se manifestN prin septicemie sau conKunctivit:. $etratat progreseazN cu
diseminare visceralN Mi deces (2+I). 1nfecOia poate fi asimptomaticN.
in'ec9ie congenital:. Aransmiterea transplacentarN determinN malformaOii congenitale, vicii.
cancer de col uterin Mi vulvar.
*a ga#de imunocompromise infec"ia cu F0 evoluea# grav, cu diseminare masiv .i afectarea organelor
interne' 9ecuren"ele sunt mai frecvente, cu ulcerare, necro#, extindere'
R:spuns imun: umoral Mi celular, se instaleazN dupN 1-& sNptNmPni de la infecOie. 1g / apar Mi Ln reactivNri
Mi sunt martor de multiplicare viralN. 1g nu sunt protectoare, reactivNrile au loc Ln prezenOa !c. 1munitatea
celularN ;oacN rolul principal Ln controlul infectiei cu @SD.
Diagnosticul de laborator al in'ec9iei cu ?2@
$relevate: lic,id din vezicule, ulceraOii, cruste, fragmente bioptice sau necroptice.
Examenul microscopic: /.: /icroscopia opticN 7 pe frotiuri colorate cu ,em-eozinN se observN celule mari,
cu incluzii intranucleare eozinofile (?o5drC): 3etectarea 1g virale: <1G cu !c monoclonali
Examenul virusologic: 1zolarea virusului pe animale sensibile, ou embrionat de gNinN sau culturi celulare:
1ndicarea virusului : manifestNri clinice la animal, apariOia veziculelor pe membrana c,orio-alantoica a oului
embrionat, .?9 specific pe culturile de celule (celule gigante sincitiale cu incluzii intranucleare):
1dentificarea virusului cu a;utorul serurilor imune specifice (<$, <1G, .41S!): 3etectarea genomului viral
prin te,nici de biologie molecularN (,ibridare in situ, 9?<)
Diagnosticul indirect. erodiagnostic. .0aminarea serurilor perec,i (precoce Mi tardiv) cu evidenOierea
creMterii titrului de !c de cel puOin ) ori. <eacOii utilizate: <G?, <$, <1G1, .41S!.
%ratamentul speci'ic al in'ec9iei cu ?2@/ Didarabin (adenin-arabinosid). !nalog nucleozidic al guaninei.
1n,ibitor competitiv al !#$ polimerazei virale: !cCclovir, DalacCclovir, Eovira0 (acCcloguanosid),
9enciclovir, famciclovir. !nalogi nucleozidici ai guaninei. 1n,ibitori ai !#$ polimerazei virale, manifestN
activitate numai asupra virusului Ln curs de replicare. Goscarnet (p,osp,onoformat). #ezec,ilibreazN reacOia
de polimerizare a !#$.
163
1$6. ;amilia ?erpesviridae. -enul @aricellovirus. &aracterele mor'obiologice ale @7@. !atogeneza
varicelei si zonei8zoster. !articularitatile de evolutie la persoane imunocompromise. Diagnosticul de
laborator al in'ectiilor cauzate de ?7@. !relevatele. Metodele de diagnostic. !ro'ila(ia speci'ica.
-E*BL @aricellovirus
Specia 7 virusul @aricella87oster 3@7@4, agentul etiologic al varicelei Ln primo-infecOie Mi al zonei8zoster
prin reactivare.
&ultivarea 7 numai pe culturi celulare (celule primare de origine umanN, simianN, din rinic,i de iepure, linii
celulare)
#n'ec9ia primar: < varicela
Sursa de virus 7 omul
Aransmiterea 7 aerogenN, prin secreOii rinofaringiene sau prin contact cu lic,idul vezicular sau obiecte recent
contaminate cu lic,id vezicular.
Daricela se manifestN Ln special la copii de 2-2 ani, evoluPnd epidemic iarna Mi primNvara. ?ontagiozitate
ma0imN cu 1-2 zile Lnaintea erupOiei Mi o sNptNmPnN dupN ultimul puseu eruptiv. 9erioada de incubaOie 7 1)
zile
#upN pNtrundere virusul se multiplicN local Ln cNile respiratorii (mai rar con;unctivN) Mi ganglionii limfatici
locali. JrmeazN faza de viremie primarN, cu durata de 1H-11 zile Mi cu afectarea sistemului reticulo-
endotelial.
9este + zile urmeazN viremia secundarN cu rNspPndirea Mi multiplicarea virusului Ln tegument, con;unctivN,
tractul respirator (Oesuturilor de origine ectodermicN). !pare febra Mi succesiunea unor valuri de erupOie
pruriginoasN care evolueazN independent /macul papul ve#icule cu lichid clar, apoi cruste- Mi ating tot
corpul. #ispar fNrN cicatrice.
OdatN cu apariOia !c (2-& sNptNmPni) simptomele dispar. .voluOia este benignN.
4a persoane cu deficienOe imunitare 7 leziuni ,emoragice, suprainfecOie bacterianN, encefalite, pneumonii,
varicela diseminatN, letalN.
4a gravide Ln primele 2H sNptNmPni de sarcinN varicela poate determina o embriofetopatie.
Reactivarea 37ona87oster4/ Rn cursul primoinfecOiei, prin nervii senzitivi sau ,ematogen, DED
disemineazN spre ganglionii spinali sau ai nervilor cranieni, unde persistN latent. Rn caz de reactivare virusul
se multiplicN Mi se deplaseazN pe cale nervoasN centrifugN spre sectorul cutanat corespunzNtor, determinPnd
Eona-Eoster. 1nfecOia debuteazN cu neuralgie severN, ,iperestezie Mi erupOie vezicularN localizatN unilateral
Ln dermatomul nervului afectat. 9oate fi asociatN cu meningitN sau paralizii. Gorme clinice: zoster oftalmic,
zoster motor, encefalomielita.
.rupOiile persistN pPnN la apariOia rNspunsului imun (umoral, celular).
164
%ratament 7 acCclovir, valacCclovir, famciclovir. Aratament simptomatic (analgezice, antipruriginoase).
!ro'ila(ie 7 vaccin viu atenuat, tulpina O%a (Ln special la imunodeprimaOi). 9entru prevenirea evoluOiei
grave la contacOi (nou-nNscuOi, copii pPnN la 1+ ani, gravide neimunizate, persoane cu imunodeficienOe) se
administreazN 1g umanN ,iperimunN specificN sau gammaglobuline de convalescenOi de zona.
1$1. ;amilia ?erpesviridae. -enul &Qtomegalovirus. &aracterele mor'obiologice ale virusului
citomegalic. !atogeneza in'ectiilor cauzate de &M@ mani'estarile clinice 3in'ectie primare
reactivarile4. Diagnosticul de laborator al in'ectiilor cauzate de &M@. !relevatele. Metodele de
diagnostic. !ro'ila(ia speci'ica.
2BC;AM#L#A CE%A?ER!E2@#R#*AE
-.$J4 ?Ctomegalovirus
Specia 0irusul c!tomegalic /CM0-
&ultivarea 7 numai pe culturi de celule primare din fibroblaste umane sau culturi de miometru.
?elulele 7 OintN: macrofagele, celulele endoteliale, limfocitele A Mi ", celulele-suMN din mNduva osoasN,
celulele epiteliale ale canalelor glandulare.
!atogeneza in'ec9iei cu &M@
Sursa de infecOie 7 omul
Aransmiterea:
1. 9rin contact direct cu secrete Mi e0crete ale bolnavilor (salivN, lacrimi, lapte, urinN, secreOii ale colului
uterin, vaginale, spermN, mase fecale, sPnge).
2. ?ongenital (vertical).
&. $eonatal (Ln timpul naMterii, prin lapte).
). Aransfuzii de sPnge sau transplante de organe.
!rimoin'ec9ia este Ln general asimptomaticN (3H-8HI). Rn caz de viremie este urmatN de persistenOa latentN a
virusului Ln glandele salivare Mi limfocite ".
Manifest%ri clinice:
#n'ec9ia congenital:
moarte in utero cu avort:
naMtere prematurN, cu dezvoltarea bolii cu incluzii citomegalice (microcefalie, ,epatosplenomegalie,
purpurN trombocitopenicN, pneumonie interstiOialN, defecte neurologice). 9atomorfologic - celulele
infectate devin gigante (citomegalie), cu inclu#ii intranucleare specifice 2n Tochi de bufni"I'
#n'ec9ia postnatal: (infectarea Ln timpul naMterii sau cu laptele matern). ?opiii eliminN virusul prin urinN Mi
salivN. #ecurge inaparent Ln ma;oritatea cazurilor. 4a prematuri 7 pneumonie interstiOialN, sec,ele
neurologice Mi retardare psi,omotorie.
#n'ec9ia primar: a copilului sau a adolescentului. #upN o incubaOie de &H de zile diseminarea viralN se
manifestN prin febrN, ,epatosplenomegalie, adenopatii asociate cu sindrom mononucleozic (neutropenie,
limfocitozN, bazofilie). .voluOie benignN.
165
#n'ec9ia adultului (doar la imunodeprimaOi, persoane cu transfuzii sau transplante). Se aseamNnN cu
mononucleoza infecOioasN /cu febr .i splenomegalie, dar fr angin, fr adenit .i fr 1c heterofili )
3up primoinfec"ie virusul persist latent 2n limfocite'
Reactiv:rile se traduc prin apariOia unei viremii tranzitorii Mi e0creOia virusului. 4a imunodeprimaOi 7
pneumonie, ,epatitN, infecOie generalizatN.
#munitate 7 umoralN (!c neutralizanOi, fi0atori de complement) Mi celularN prin intermediul limfocitelor Ac
Mi celulelor $=. ?/D are efect imunosupresor, ducPnd la creMterea nr limfocitelor As Mi diminuarea
limfocitelor A,.
Diagnosticul de laborator al in'ec9iilor citomegalice
$relevate: fracOia leucocitarN a sPngelui, urinN, spNlNturN rinofaringeanN, secreOii cervicale, probe bioptice
sau necroptice.
#iagnosticul microscopic. 9rezenOa celulelor mari, cu incluzii intranucleare Ln 'oc,i de bufniON( pe frotiuri
din leucocite, plasmN, sediment urinar sau secOiuni tisulare
#etectarea !g virale cu !c monoclonali (<1G, .41S!)
.0amenul virusologic 7 dificil. ?ultivarea pe culturi de celule este lentN (2-3 sNptNmPni). .?9- celule mari,
incluziuni eozinofile intranucleare Mi bazofile intracitoplasmatice
#etectarea genomului viral (9?<)
Serodiagnostic. ?ercetarea serurilor perec,i Ln <G?, <@!1, <1G1, .41S!
1nfecOie congenitalN 7 izolarea virusului Ln primele 2 sNptNmPni de viaON, depistarea 1g /.
1nfecOie recurentN: reapariOia e0creOiei virale la pacienOi seropozitivi.
%ratament: gancCclovir, valgancCclovir, foscarnet, cidofovir
!ro'ila(ie: vaccin viu atenuat sau/Mi plasmN sau globulinN ,iperimunN se administreazN gravidelor
seronegative, recipienOilor de transplant
@@D 2 7 LntPlnit la adulOi Ln 8HI. !gent implicat Ln etiologia unei afecOiuni cutanate - exanthum subitum' 4a
persoane cu imunosupresie pneumonii, encefalite, retinite, etc'
@@D 6 7 izolat de la adulOi sNnNtoMi (apro0. 6+I), care e0cretN virusul prin salivN. Sediul latenOei 7 epiteliul
glandelor salivare, limfocite A ?#). Omologie de +HI cu ?/D.
@@D 3 7 asociat cu sarcomul =aposi.
166