Bazele proiectarii podurilor

Curs 1 Istoria podurilor. Nomenclator

Alexandra Danciu
ISTORIC ASUPRA EVOLUTIEI
PODURILOR
Istoric
Pod: Constructie care leaga intre ele malurile unei ape
sau marginile unei depresiuni de pamant, sustinand o
cale de comunicatie terestra (sosea sau cale ferata) si
asigurand continuitatea caii peste un obstacol natural
sau artificial.
Evolutia lor determinata de evolutia societatii -
necesitate a traversarii unor obstacole
Lemn si piatra beton, otel, materiale compozite
Primele poduri podurile naturale (trunchiuri de
copaci, caderi de pietre sau formatiuni naturale

Poduri naturale
Xian Ren Qiao (Podul Zanelor), peste raul Buliu, Guanxi,
China 121m deschidere

Poduri naturale
Xian Ren Qiao
Poduri naturale
Landscape Arch Arches National Park,
Utah, USA, 88m

Poduri naturale
Sipapu Natural Bridge Utah, USA, 71m

Poduri naturale
Podul lui Dumnezeu pasaj rutier natural pe DJ
670 Baia De Arama Drobeta Turnu Severin
A doilea din Europa, singurul circulabil (L=30m, h=22m,
latimea 13m, grosime 9m)
Istoric
Primul pod construit de om raul Eufrat,
Babilon, Nabucodonosor (600BC) lungime de 300m
Pile (elementele infrastructurii podului pe care reazema
suprastructura) caramida
Suprastructura trunchiuri de palmieri dispuse alaturat,
deschideri de 9m
Poduri provizorii pe vase, persani, in 515BC
Romanii
Romanii cei mai mari constructori de poduri ai
antichitatii
Podul lui Traian: Pod de lemn peste Dunare, la
Drobeta Turnu Severin, Apollodor din Damasc 104-105
CE, 1134m

Romanii
Poduri masive cu elementul principal de rezistenta
bolta in plin cintru (arc de cerc) din blocuri de piatra
cioplite

Podul Alcantara,
raul Tago, Spania,
65m deasupra
apei, 194m
lungime, 104-
105CE
Romanii
Apeducte alimentarea cu apa a localiatilor
Pont du Gard, langa Nimes, Franta, peste Raul Gardon
Istoric
Sec VI-IX Orient (Iran, Bizant)
Sec IX-XV razboaie
In afara oraselor cale ingusta, fortificate in scop de
aparare
In orase latimi mari, amenajate spatii de locuit
Ponte Vecchio, Florenta, Italia, 1395.
Sec XVI XIX poduri din zidarie de mare valoare
artistica, arhitecturala si inginereasca (Ponte Rialto)
Sec XVI poduri de lemn (Ponte degli Alpini)
Sec XVIII primele poduri metalice
Ponte Vecchio - 1394
Latimea peste 30m
3 bolti, Lmax=29.2m

Ponte Rialto - 1591
Deschidere 28.2m, latime 22m, mari aglomerari de
oameni, din marmura alba in panta si contrapanta
Ponte degli Alpini - 1569
Pod peste Brenta, la Bassano, Italia, refacut dupa
proiectul original
Istoric
Secolul XVIII primele poduri metalice
1706 Lutingchiao, China, primul pod metalic
suspendat pe lanturi,100m
1779 Pod pe ferme din fonta, la Coalbrookdale
Istoric
Sec XVIII-XIX evolutie a CF -> evolutia
infrastructurii
Poduri de lemn in sistem grinzi cu zabrele
sec XIX
Poduri din fonta asemanatoare celor din
zidarie sau piatra; fonta rezistenta buna la
compresiune si slaba la intindere-
>interzicerea utilizarii
Fierul pudlat permite alte tipuri de sisteme
structurale (Viaductul Garabit)


Viaductul Garabit
Gustave Eifel, 1884, 165m, arc dublu articulat
Istoric
Sec XIX noi materiale: betonul armat, betonul
precomprimat, otelul
Pod de sosea pe
arce de b.a.
Sando,
Suedia, 1943,
deschiderea
264m, f=42m,
lungimea totala
810m.
Istoric
Sec XX a doua jumatate poduri din beton
precomprimat, poduri suspendate si hobanate
Pod
peste golful
Maracaibo,
Venezuela,
8272m, 5
deschideri de
235m, 1962.
Poduri suspendate
Podul Brooklyn, New York, 1883, 488m deschidere
Poduri pe grinzi Gerber
Firth of Forth, Scotia, deschidere 521m, forma grinzilor
dupa diagrama de momente incovoietoare, 1890
Poduri hobanate
Viaductul Millau, Franta, 2460m, deschiderea maxima
321m, latimea 32m, inaltimea maxima a pilelor 270m

Poduri in Romania
1800-1900 Anghel Saligny si Elie Radu
Podul Carol I, peste Dunare la Cernavoda pod pe grinzi Gerber,
deschiderea de 190m (deschiderea cea mai mare la acea vreme)

Poduri in Romania
Pod cu hobane la Agigea, deschiderea 162m, structura
mixta (grinzi metalice in conlucrare cu placa de beton)
Poduri in Romania
Pod cu doua arce paralele si tiranti inclinati care se
intersecteaza (sistem Nielsen), deschiderea de 171.83m,
2002

NOMENCLATURA
Nomenclatura generala
STAS 5626-92. Poduri.Terminologie.
Pod = constructie care sustine o cale de transport deasupra unui
obstacol, lasand un spatiu liber petnru asigurarea continuitatii
obstacolului traversat.
Pasaj inferior = pod de CF care traverseaza o sosea
Pasaj superior = pod de sosea care traverseaza o cale ferata
Pod combinat = pod care sustine o sosea si o CF pe aceeasi
suprastructura
Pasarela = pod destinat circulatiei pietonilor
Pod de incrucisare = pod care asigura incrucisarea, la niveluri
diferite, a doua sau mai multe cai de comunicati de acelasi fel
Viaduct = Pod care traverseaza o vale adanca, inlocuind un rambleu
Viaduct de acces = viaduct care face legatura intre terasamente si
pod



Nomenclatura generala
Suprastructura
Infrastructura
Albia
Albia minora = corespunde apelor medii
Albia majora = corespunde apelor mari
Profilul transversal al albiei
Afuiere
Nivelul apelor curgatoare
E, N.A.E., N.A.M., N.A.m
Debit de calcul
Debuseul podului
Amonte, aval
Nomenclatura generala
Nomenclatura generala
Deschidere (travee)
Deschidere de calcul l
c
Lungimea podului
Lumina podului L
Cota caii pe pod
Inaltimea de libera trecere sub pod h
l
Inaltimea de libera trecere pe pod H
l
Inaltimea de constructie H
c


Nomenclatura podurilor masive.
Poduri masive boltite si in arc
Poduri masive: poduri a caror suprastructura este
realizata din zidarie, beton armat sau precomprimat

Nomenclatura podurilor masive.
Poduri masive boltite si in arc
Elementele de sustinere a caii
Nomenclatura podurilor masive.
Poduri masive boltite si in arc
Elementele de sustinere a caii

Nomenclatura podurilor masive.
Poduri masive cu grinzi
Nomenclatura podurilor masive.
Poduri masive cu grinzi
Nomenclatura podurilor masive.
Poduri masive cu grinzi