Plan:

1. O viziune generala asupra memoriei omului.

2. Tipurile de memorie si particularitatile acestora.
3. Particularitatile si legatura dintre memoria de scurta durata si cea de lunga durata.
4. Diferentele individuale ale memoriei la oameni.
O viziune generala asupra memoriei omului
Memoria omului poate fi definita ca procesele psihofiziologice si culturale care !oaca in viata rolul de memorare stocare
si reproducere a informatiei. Memoria este cea mai importanta si fundamentala capacitate a omului. "ara memorie ar fi
imposi#ila o functionare normala a personalitatii si dezvoltarea ei. $e putem usor convinge de acest lucru daca atragem
atentia asupra oamenilor ce sufera de tul#urari serioase ale memoriei.
%u memorie sunt inzestrate toate organismele vii dar este cea mai evoluata la om. &n afara de memoria motorie si
genetica specifica animalelor omul poseda alte tipuri de memorie mai productive legate de folosirea unor mi!loace
mnemonice. 'stfel de e(emplu la om sunt asa tipuri de memorie ca cea ar#itrara logica
&n general memoria omului poate fi reprezentata ca un instrument specific ce serveste la acumularea si folosirea
e(perientei de viata.
2. tipurile de memorie si particularitatile acestora.
&n dependenta de activitatea de stocare a materiei se deose#esc urmatoarele tipuri de meorie: momentana de
scurta durata operativa de lunga durata si genetica.
Memoria momentana )iconica* reprezinta reflectia nemi!locita a imaginii informatiei receptionate de organele de
simt. 're o durata de +1 , +- sec.
Memoria de scurta durata pastreaza imaginea generalizata a informatiei receptionate pe un intereval scurt de
timp )in media de apro(imativ 2+ sec.*. .olumul memoriei de scurta durata constituie -,/ unitati informationale ce se
determina prin cantitatea de informatie pe care omul o poate reproduce e(act dupa o singura prezentare. %ea mai
importanta particularitate a memoriei de scurta durata este selectivitatea acesteia. Din memoria momentana in ea patrunde
numai acea informatie care reprezinta un real interes sau necesitate pentru om sau ii atrage atentia. 0%reierul unui om
mediu , spunea 1dison , nu receptioneaza nici a mia parte din cit receptioneaza ochiul0.22 p. 3334
Memoria operativa este prevazuta pastrarii informatiei pe un anumit termen predeterminat necesar pentru
efectuarea unor operatii. Durata memoriei operative este de la citeva secunde pina la citeva zile.
Memoria de lunga durata este in stare de a stoca informatie pe un interval de timp aproape nelimitat si e(ista
)dar nu intotdeauna* posi#iltatea de a o reproduce de mai multe ori. &n practica functionarea memoriei de lunga durata
este de o#icei legata de gindire si efortul vointei.
Memoria genetica este definita de genotip si se transmite prin ereditate. 1ste clar ca influenta omului asupra
acestei memorii este foarte limitata )daca este posi#ila*.
&n dependenta de analizatorul dominant in procesul de functionare a memoriei se deose#esc urmatoarele tipuri de
memorie: motorie vizuala auditiva emotionala s.a.
5a om dominanta este perceperea vizuala. 'stfel de e(emplu deseori recunoastem o persoana dupa chip cu toate
ca nu ne amintim numele ei. Memoria vizuala raspunde de pastrarea si reproducerea imaginilor vizuale. 1a este nemi!locit
legata de imaginatie. %eea ce omul isi poate inchipui vizual poate de o#icei sa tina minte si sa reproduca mai usor. 5a
chinezii e(ista prover#ul: 0Mai #ine vezi odata decit sa auzi de o mie de ori0. Dale %arneg6 e(plica acest fenomen astfel:
0nervii care unesc ochii cu creirul sint de douzeci si cinci de ori mai grosi decit cei intre urechi si creier.022 p.34+4
Memoria auditiva , reprezinta o memorare #una si o reproducere e(acta a diferitor sunete de e(emplu muzicale
ver#ale. O forma aparte a memoriei ver#ale este memoria logico,ver#ala care este strins legata cu cuvintul gindirea si
logica.
Memoria motorie prezinta memorizarea si pastrarea iar la necesitate chiar si reproducerea e(acta a multor
miscari comple(e. 1a participa la formarea deprinderilor si aptitudinilor motorii. 7n e(emplu elocvent de folosire a
memoriei motorii este reproducerea in scris a te(telor ceea ce presupune de regula scrierea automata a unor sim#oluri
invatate cindva.
Memoria emotionala , este legata de retrairi. 1a participa in lucrul tuturor tipurilor de memorie dar mai cu seama
se pronunta in relatiile umane. Memoria emotionala sta la #aza unei memorari adinci: adica ceea ce provoaca emotii se
retine pe un termen indelungat.
Posi#ilitatile memoriilor tactile olfactive gustative si a altor tipuri in comparatie cu cele vizuale auditive
motorii si emotionale sint mult mai limitate si !oaca un rol mai putin important in viata omului.
Tipurile de memorie descrise mai sus doar caracterizeza sursele informatiei initiale si nu sunt pastrate in stare
pura. Pe parcursul memorizarii )reproducerii* informatia sufera diferite schim#ari: sortare selectare generalizare codare
sinteza si alte forme de prelucrare a ei.
Dupa felul de implicare a vointei in procesul de memorizare si reproducere a materialului deose#im memorie
constienta si su#coinstienta.
&n primul caz in fata omului se pune o pro#lema mnemonica speciala )de memorare recunoastere pastrare si
reproducere* realizata datorita eforturilor vointei. Memoria su#constienta functioneaza automat fara oarecare eforturi din
partea omului si nu intotdeauna este mai sla#a decit prima iar in unele cazuri o depaseste.
3. Particularitatile si legatura dintre memoria de scurta durata si cea de lunga durata.
Memoria de scurta durata si cea de lunga durata interactioneaza si functioneaza ca un tot intreg. 7na din conceptiile ce
descrie functionarea lor comuna este ela#orata de catre savantii americani 8. 't9inson si 8. :hifrin. 1a este reprezentata
in mod schematic pe fig. 1 21 p.22;4.

Memoria de scurta durata se caracterizeaza prin limitarea volumului ei )inmediu ;<2*. Odata cu umplerea
volumului memoriei de scurta durata a omului informatia venita o inlocuieste pe cea veche iar ultima dispare. Memoria
de scurta durata are rol de depozit si filtru intermediar o#ligatoriu care prelucreaza cel mai mare volum de informatie
alegind,o pe aceea care reprezinta interes.
Procesul de memorizare poate avea loc mai efectiv daca ne concentram la materialul studiat. :e stie ca acea
informatia se asimileaza mai #ine care este o#iectul atentiei si constiintei si reprezinta un tel. 'stfel se reduce volumul de
informatie initiala si se usureaza prelucrarea ei.
7n alt e(emplu mnemonic este memorarea prin repetitie. 'cest mecanizm este #azat pe faptul ca materialul
repetat se pastreaaz in memoria de scurta durata pe o perioada mai lunga de timp decit citeva secune si se mareste sansa
de transfer a acesteia in memoria de lunga durata. De o#icei insa fara repetare in memoria de lunga durata nimereste
informatia din sfera de atentie.
7n mecanism posi#il de memorare pe termen scurt este codarea vremelnica adica reflectarea materialului
memorizat in forma de sim#oluri vizuale si auditive. De regula informatia se codeaza in forma acustica iar apoi se
pastreaza in memoria de lunga durata ca sens. 'nume sensul lucrului amintit ni,l reamintim mai repede iar noi ne putem
aduce aminte detaliul necesar sau macar inlocuirea acestuia cu unul cu sens apropiat. Pe acest principiu se #azeaza
aflarea datelor cind,va auzite sau vazute.
O caracteristica a memoriei de lunga durata este aceea ca ea dupa parerea lui 8. 't9inson si 8. :hifrin este
practic nelimitata ca volum si termen de depozitare21 p.22=4.
:chema memoriei dupa 8. 't9inson si 8. :hifrin descrie destul de #ine functionarea memoriei de scurta durata
dar nu ia in consideratie legatura inversa intre memoriile de lunga si scurta durata. De fapt aceste tipuri memorii lucreaza
in strinsa legatura si in paralel. &n memorie are loc intotdeauna lucrul de adresare la e(perientele trecute de adaugare a
informatiei la ele si de corectare a datelor primite. 'ltfel vor#ind omul nu are nevoie sa invete ceea ce de!a cunoaste foarte
#ine. Pe asta se #azeaza memoria asociativa.
4. Diferentele individuale ale memoriei la oameni.
Diferentele memoriilor la oamei pot fi cantitative si calitative.
5a cele cantitative se atri#uie viteza rezstenta durata precisia si volumul de memorare.
Diferentele calitative sunt acele de dominare a unui anumit tip de memorie: vizuala auditiva emotionala motorie s.a. si a
functionarii lor.
O dezvoltare mica la om o au acele tipuri de memorie care se folosesc cel mai des. O mare amprernta la acest proces o
pune activitatea profesionala. De e(emplu. 5a savanti se o#serva o memorie logica foarte #una dar o memorie motorie
relativ sla#a. 5a actori si medici este #ine dezvoltata memoria la fete.
Procesele memoriei sint strins legate de particularitatile persoanei cu starea sa emotionala interese si necesitati. 'cestea
determina ce si cum omul memoreaza pastreaza si isi reaminteste. %eea ce este interesant si are o anumita valoare
emotionala se memorizeaza mai #ine.
Pe linga asta memoria omului este strins legata de starea fizica si simtirilor personale. 'ceasta se demonstreaza prin
cazurile de tul#urare a memoriei la #olnavi. &n practica in toate aceste cazuri )ele se numesc amnezii si reprezinta
pierderea pe o perioada lunga sau scurta de timp a unor tipuri de memorii* au loc tul#urari tipice ale memoriei care in
particularitatile lor reflecta tul#urarile persoanei #olnave
Memoria omului nu este permanenta ci se schim#a pe parcursul vietii. Din frageda copilarie procesul de dezvoltare a
memoriei a individului are loc pe citeva cai. &n primul rind incepe sa lucreze memoriile afectiva )emotionala* si mecanica
)motorie de miscare* care apoi se completeaza cu cele logice si o#iective. &n al doilea rind memorarea nemi!locita cu
timpul se transforma in memorare indirecta legata cu folosirea activa si constienta a diferitor metode mnemotehnice si
resurse. &n al trilea rind memorarea inconstienta care domina in copilarie la omul matur se transforma in memorare
constienta. Pe linga acestea si mi!loace,stimuli de memorare se supun unor legitati: la inceput ele apar ca fiind din e(terior
)de e(emplu impletirea nodurilor din memorie* iar apoi devin interne )vor#ire simt asociatie gind imagine
inchipuire*. 1ste caracteristic faptul ca la formarea mi!loacelor interne de memorare rolul principal le revine vor#irii
care dintr,un mi!loc e(tern se transforma din ce in ce mai mult in unul intern.

>i#liografie:
$emov 8. :. Psihologia ?1. >azele psihologiei@ editura Acentrul .5'DO:A
1//;