Sunteți pe pagina 1din 6

Personajele comice la Molire

Jean-Baptiste Poquelin , cunoscut mai bine ca Molire (15 ian 1622


-17 feb 1673) , a fost un scriitor francez de teatru , director si actor,
unul dintre maestrii satirei comice.(Sursa : Wikipedia)

Opera lui Molire nu se circumscrie nici spaiului, dar nici timpului.
Ea nu aparine numai vieii unei epoci sau a unei societi, ci tuturor
vrstelor vieii. Opera lui Molire exprim trecutul, prezentul i, n
msura n care omul de mine va fi motenitorul omului de ieri i de
azi,viitorul.(Clasicii dramaturgiei universale, vol. I, Bucureti, Editura
Academiei Romne, 2010)
Pornind de la ideea ca o comedie trebuie sa si satirizeze dar si sa
indrepte defectele umanitatii, piesele lui Moliere vor pleda pentru o
atitudine morala umanista. Moliere isi va lua resursele din inepuizabila
natura umana, defecte precum : avaritia, nfumurarea, gelozia,
ignoranta, ipohondria si ipocrizia .
Structura pieselor lui Molier este complexa , dar subiectul fiind simplu
si centrat pe o singura dar dominanta trasatura de caracter a eroului
, ce se amplifica treptat pe parcursul operei.
In piesa Avarul , il avem ca protagonist principal pe Harpagon (in
jurul varstei de 60 de ani) , tatal a doi copii : Cleante si Elise , ce este
indragostit de tanara Marianne.
Prima scena are loc intre Valere , fiul ratacit al unei familii bogate si
Elise. Valere indragostit de Elise , face tot posibilul de a ii castiga
increderea lui Harpagon pentru a putea sta in preajma Elisei. Acesta ii
dezvaluie acesteia sentimentele ce le poarta pentru dansa , dar
aceasta refuza sa le primeasca la inceput mai intai de teama tatalui ei
si apoi de frica de as-si pata numele si reputatia , sustinand ca toi
brbaii vorbesc la fel, cnd este vorba despre amor. Numai faptele-i
fac diferii. ce simplu este pentru dumneavoastra cuvantul.
Promiteti marea cu sarea si credeti ca m-ati cucerit. . Valere isi
sustine cu tarie pledoaria si continua sa o contrazica pe Elise , care de
altfel este la randul ei indragostita de acesta. Elise accepta intr-un
final sa-si deschida inima si sa accepte iubirea lui Valere , cerandu-I
sa-I ceara ajutor fratelui sau. Acesta refuza spunand ca fiul ne-ar
putea trada secretul , ca sa obtina o favoare din partea tatalui si ii
spune Elisei sa-I povesteasca mai pe ocolite despre ei , sa vada daca
acesta va fi de partea lor.

A doua scena ii are ca protagonisti pe Cleante si Elise. Cleante inca de
la inceptul scenei ii se destainuie Elisei ca este indragostit de o fata
fara de care nu mai poate trai si ii cere Elisei sa nu il tradeze . Elisa
respira usurata auzind ca si fratele este indragostit , ii spune acestuia
ca nu ar face niciodata asemenea gest si ii cere sa-I povesteasca mai
departe. Cleante si Elise isi recunsosc reciproc ca de cand a murit
mama , Avarul a strans si mai mult cureaua , dubland numarul zilelor
de post si isi propun sa se uneasca si sa unelteasca impotriva tatalui.
Spre finalul scenei , acestia auzind vocea lui Harpagon , tatal lor ,
Cleante ii cere Elisei sa se retraga in camera acesteia , unde ii va
putea povesti mai departe despre mare sa iubire Marianne , nou
venita in oras.

Cea de-a treia scena incepe cu Harpagon si La Fleche , servitorul lui
Cleante , care este acuzat de batran ca il fura si ii porunceste sa iasa
imediat din casa lui. La Fleche ii raspunde ca stapanul sau Cleante , i-
a poruncit sa il astepte acasa , dar Harpagon ii spune ca poate sa-l
astepte afara cat vrea , dar niciodata in casa lui pentru ca s-a saturat
sa fie furat pe la spate. La Fleche ii spune ca oricum nimeni , niciodata
nu ar putea sa-l fure , pentru ca totul este incuiat.
Avarul : Am impresia c tu eti spionul care se uit mereu atunci cind
eu m prefac, c a ascunde ceva. Doamne, de n-ar bnui ceva despre
banii mei. Incepe sa-l chestioneze pe tanarul servitor , negasind nimic
asupra lui , acesta ajungand sa-l scoata din minti pe batran prin
raspunsurile sale ironice si iscusite :
La Fleche: Spuneam c n-ar fi ru dac toi zgrciii s-ar duce
dracului cu zgrcenia lor cu toi.

Harpagon: i la cine te refereai tu acum?

La Fleche: M refeream la zgrcii i la zgrcenia lor.

Harpagon: i cam cine ar fi aceti zgrcii?

La Fleche: Nte porci de cini, avizi dup bani, care-i mnnc de sub
unghie.

Harpagon: Dar la cine te refereai anume?

La Fleche: Dar ce v privete?

Harpagon: M privete uite-aa, c m privete.

La Fleche: Poate credei cumva c m refeream la dumneavoastr?

Harpagon: Cred ceea ce-mi place i basta. Te somez ns s-mi spui
imediat la cine te refereai. Cu cine vorbeai?

La Fleche: Cu plria mea vorbeam.

Cea de-a patra scena il are in lumina pe batranul Harpagon care vrea
sa-si ingroape averea : trebuie s gsesc un ascunzi sigur n casa
asta, dar unde?
Ldiele astea gingae pline ochi cu bniori nu snt niciodat sigure,
te trdeaz pn i propriile gesturi. Mereu snd un mijloc de cutare
pentru hoi, de aceea nu tiu dac e bine s-i ascund n cas sau poate
n grdin.


Urmatoarea scena il surprinde pe Harpagon ingropandu-si averea in
curte. La sosirea fiilor sai , acesta crede ca ei au auzit acea discutie
cu sine si totodata unde a ingropat comoara. Acesta fiind foarte
suspicios din fire incepe sa-I chestioneze pe fii : Tocmai m gndeam
i spuneam cu voce tare, ct de greu se strnge o sum frumuic de
vreo 30.000 de livre i m mai gndeam, ct de plcut ar fi, s ai aceti
bani la tine i s te bucuri de nurii lor focoi si lucitori. . Iar acum s
nu v treac cumva prin scfrlie, c a avea eu aceste 30.000 de
livre. ce bine-ar fi, dac i-a avea. n-ar mai trebui s m plng
mereu c ne merge prost i c n-avem bani.
Fii recunosc ca nu au auzit nimic de acea suma de bani , dar totodata
si faptul ca nu sunt atat de saraci : Tat, las c tii i dumneata c
nu este adevrat. Tot oraul vorbete c eti putred de bogat.
Dupa ce ii acuza l-au furat si ca s-au aliat cu dusmanii sai , Elisa
schimba subiectul spunand ca acestia vor sa discute ceva cu el.
Cleante ii spune ca ar vrea sa vorbeasca despre casatorie , iar tatal le
raspunde ca ar vrea si el sa le vorbeasca si el , ba chiar tot despre
casatorie.
Acesta incepe sa-I chestioneze despre Marianne , punandu-le tot felul
de intrebari despre acesta , la care fiul are numai cuvinte de lauda .
Cleante, bucuros de aceasta intamplare si cu gandul ca tatal sau are
sa-i faca o mare surpriza si anume sa-l insoare cu Marianne , aproape
ramane fara cuvinte cand afla ca de fapt tatal se gandise sa o ceara
chiar el de sotie si fuge inspaimantat si incetosat de ce a auzit.
Harpagon ii cere Elisei sa se marite cu Anselm , dar aceasta refuza
categoric , ba chiar anuntand ca mai degraba se va sinucide decat sa
faca asa ceva.
Soseste Valere , iar batranul ii cere de fata cu Elise parerea sa in
privinta casatoriei sale cu Anselm. Acesta se preface a fi de acord cu
tot ce spune batranul , ba chiar ii cere sa o aibe el in paza pe tanara
Elise.
Elise si Valere raman singuri si planuiesc sa gaseasca o solutie de a
amana casatoria , pentru a avea suficient timp pentru un plan de
evadare. La reintoarcerea lui Harpagon , Valere se preface ca o cearta
pe Elise , ca nu cumva ca acesta sa banuiasca ceva si promitandu-I
batranului ca va avea el grija ca fiica lui sa fie pregatita pentru nunta ,
cu asta sfarsindu-se primul act.

Actul al II-lea adanceste conflictul si complica situatiile comice.
Cleante doreste sa obtina, prin intermediul servitorului sau, La Fleche,
un mprumut, fara a sti ca n spatele camatarului nu este altcineva
dect tatal sau. Pusi fata in fata n aceasta mprejurare ridicola, cei
doi se nvinuiesc unul pe celalalt pentru camatarie, respectiv pentru
risipa. O data cu sosirea petitoarei, Harpagon si socoteste chiar
cstigul de pe urma iubirii pentru tanara Marianne, devenind nsa din
pacalitor pacalit, caci Frosine, cunoscatoare a firii omenesti,
socoteste zestrea tinerei n economiile pe care i le-ar face sotului ei
renuntnd la mancare, la vesminte si bijuterii si l maguleste pe batrn
facndu-i complimente care strnesc hazul spectatorilor:
"Poftim; trup bine legat, mladios, cum se cuvine si care nu
dovedeste nici un betesug. [...] Va sta bine - pe urma, tusea
dumneavoastra e plina de gingasie! ".
Actiunea cuprinde, n cel de-al treilea act, scenele legate de intalnirea
dintre toate personajele implicate n conflict. Pregatirea vizitei celor
trei pretendenti starneste hohote de ras: servitorii sunt instruiti sa
toarne vinul cu socoteala, sa recupereze rapid toate resturile, sa
gateasca pentru opt oaspeti, desi vor fi zece, si sa stea cu spatele la
perete pentru a nu se observa gaurile din hainele lor mult prea vechi.
Dupa ce, spulberand elanul jupnului Jacques, Harpagon decide sa se
gateasca doar fasole cu o ciozvarta de berbec gras, avarul este
caracterizat de vechiul sau servitor, care se face, cu acest prilej,
ecoul celor din jur:
"Unii spun ca tipariti pe socoteala dumneavoastra calendare n
care zilele de post sunt trecute n numar indoit si ca va siliti
oamenii sa le tina, ca sa va bagati n buzunar ce v-ar costa
mncarea de dulce. [...] Altul povesteste ca ati dat n judecata
pisica vecinului, fiindca v-a mancat ce-a mai ramas dintr-o
friptura de berbec. [...] Sunteti rasul si batjocura tuturor ; nu va
spun dect zgarcitul care-si mannca de sub unghie, scarbosul,
camatarul".

In scena dialogului cu Marianne, Cleante i face acesteia declaratii
de iubire n numele tatalui sau si i daruieste un inel eu diamant, spre
nefericirea batrnului. Apoi, n actul urmator, disputa dintre tata si fiu
atinge punctul culminant n clipa cnd La Fleche descopera comoara
lui Harpagon, ascunsa n gradina, si i-o da stapanului sau, care dispare
eu ea.
Actul final l surprinde pe Harpagon n cea mai adanca disperare,
ncercand sa-si recupereze caseta eu cei zece mii de galbeni. Banuit
de furt este Valere, iar dialogul savuros dintre el si avar si extrage
comicul din situatia confuza, care nu se lamureste dect n final. n
vreme ce tanarul ii vorbeste despre iubirea sa pentru Elise, Harpagon
crede ca subiectul este nepretuita sa caseta. Rasturnarea tipica de
situatie se produce n final, cnd Anselme descopera ca Valere si
Mariane sunt chiar copiii sai, pe care nu-i mai vazuse de la un
naufragiu petrecut eu ani n urma si pe care i cautase zadarnic. In
schimbul casetei sale cu bani, avarul accepta sa renunte la Mariane si
sa consimta la casatoria acesteia eu Cleante si la nunta Elisei eu
Valere, cu conditia ca toate cheltuielile sa fie suportate de Anselme.
Deznodamantul, n conformitate cu normele speciei, este unul
fericit, desi povestea n sine este tragica. Personajele isi gasesc
fericirea pe care o definesc n functie de idealuri specifice. Cleante si
Elise se vor casatori cu cei pe care i iubesc, iar Harpagon si
regaseste caseta pierduta si si traieste astfel fericirea ridicola ntr-o
existenta meschina, intorcandu-se la vechea sa patima : camataria.