Tripovici Catalin

Grupa: 8404.B
Universitatea Politehnica Bucuresti
Facultatea de Transporturi
Catedra de Autovehicule Rutiere
PROIECTUL DE FABRICARE A
PIESELOR
DE AUTOVEICULE
Student! Tripovici Catalin
"rupa! #$%$&B
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
CAPITOLUL '
'& Anali(a conditiilor tehnico)*unctionale si a tehnolo+icitatii piesei si sta,ilirea
tipului siste-ului de productie&
Arborele intermediar al cutiei de viteze se prezinta in doua variante si
anume: arbore format dintr-un bloc de roti dintate montat pe un ax imobil fixat in
carter arbore cu roi dintate fixate pe el si montat in carter prin intermediul unor
rulmenti.
!rima solutie se utilizeaza la autoturisme si la autocamioane cu sarcina utila
redusa iar a doua solutie este intalnita la autocamioane si la autobuze.
"n fi#ura $ se prezinta constructia unui arbore intermediar compus din blocul
rotilor dintate $ montat prin intermediul rulmentilor cu role-ace % pe axul &. Bucsa
de distantare ' mentine rulmentii cu role-ace in pozitia dorita. (ortele axiale care
apar sunt preluate de carter prin intermediul saibelor de bronz 4 prevazute cu un
umeras pentru a nu le permite rotatia. )ocul axial normal al blocului rotilor dintate
este de 004-0& mm.
Axul blocului de roti dintate se fixeaza in carter cu a*utorul unui prezon sau a
unei placate +. )ocul axial al blocului de roi se re#leaza cu a*utorul #arniturilor ,.
-atorita faptului ca aceasta solutie necesita orificii de diametru redus pentru
fixarea axului ri#iditatea carterului este mare.
Aceasta solutie s-a adoptat deoarece la automobilele usoare distant dintre
axele arborilor primar si intermediar este mai mica decat suma razelor exterioare
ale rulmentilor de pe cei doi arbori. "n felul acesta se poate alle#e o distant mica
intre axele arborilor ceea ce va conduce la un #abarit mai redus al sc.imbatorului
de viteze.
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
(i#ura $. Arborele intermediar cu bloc de roti dintate si ax fix
$.$. Analiza rolului functional a conditiilor te.nice impuse piesei finite si a
te.nolo#icitatii acesteia.
"n fi#ura , se prezinta diferite solutii constructive ale arborelui intermediar
avand rotile dintate fixate pe el.
"n #eneral rotile dintate ale treptelor inferioare /cu diametrul mic0 fac corp
comun cu arboreal /fi#ura , a b si d0 iar rotile dintate ale treptelor superioare sunt
confectionate separat si sunt montate si sunt montate pe arbore si solidarizate la
rotatie de acesta cu a*utorul penelor lon#itudinal.
(ixarea in directie axiala a rotilor care nu fac corp comun cu arborele
intermediar se face cu a*utorul unor piulite montate la capete care actioneaza
asupra inelului interior al rulmentului iar acesta asupra rotilor.
"n cazul arborelui intermediar1 avnd rotile dintate fixate pe el la#arul
anterior care nu preia fortele axiale poate fi: cu rulment cu role cilindrice avand atat
inel exterior cat si inel interior /fi# , b02 cu rulment cu role cilindrice fara inel
interior /fi# , c0.
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
(i#ura ,. 3olutii constructive ale arborelui intermediar avand rotile dintate fixate
pe el
3olutia din fi#ura , d in care arboreal intermediar1 este montat pe rulmenti
cu role conice se intalneste mai rar la automobile. 4e#lare a*ocului rulmentilor
conici se realizeaza cu a*utorul #arniturilor de re#la* &.
"n #eneral pentru prize de putere se utilizeaza fie una din rotile dintate
obisnuite ale arborelui intermediar fie se monteaza o roata dintata separata $ /fi# ,
b si c0 care se roteste sic and automobilul sta pe loc cu motorul in functiune.
"n cazul autocamioanelor cu forta utila foarte mare pentru un#erea la#arelor
rotilor dintate de pe arboreal secundar se utilizeaza o pompa de ulei , /fi# , c0
actionata tot de la arboreal intermediar.
"n fi#ura & se prezinta solutiile de montare ale arborelui intermediar in carter.
3olutia din fi#ura & a permite compensarea dilatarilor termice si nu poate prelua
forte axiale. "n fi#ura & b si c se prezinta variantele de montare ale rulmentului care
preia fortele axiale.
(i#ura &. 5ontarea rulmentilor arborelui intermediar.
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
Asa dupa cum s-a aratat an#rena*ul permanent dintre arborele primar si
intermediar are dinti inclinati iar un#.iurile de inclinare ale danturii se ale# astfel
incat forta axiala sa se ecilibreze cu forta axiala a an#rena*ului cu dinti inclinati
dintre arborele secundar si intermediar.
"n cazul insa in care an#rena*ul dintre arborele secundar si intermediar are
dinti drepti forta axiala data de an#rena*ul permanent ramane neec.ilibrata.
Aceasta situatie poate apare si in cazul unui an#rena* cu dinti inclinati intre arborele
secundar si cel intermediar daca fortele axiale nu se pot ec.ilibra total. "n #eneral
la sc.imbatoarele de viteze cu roti cu an#renare permanenta se utilizeaza dantura
inclinata la toate treptele si numai in unele cazuri face excepotie treapta "-a si
mersul inapoi. 4ezulta deci ca fortele axiale din arborele intermediar c.iar daca
exista au valori mici sau actioneaza foarte putin timp.
$.$.$ 4olul functional si solicitartile piesei:
6a o cutie de viteze arborele intermrdiar primeste miscarea de la motor prin
intermediul arborelui primar si o transmite mai departe la arborele secundar cu
a*utorul rotilor dintate. "n prelun#irea lui se #aseste arborele secundar care
transmite miscarea la transmisie fiind prevazut cu caneluri pe care pot culisa unele
roti dintate. Cind motorul functioneaza dar automobilul sta pe loc miscarea se
transmite de la arborele primar la arborele intermediar arborele secundar fiind
liber adica rotile de pe el nu an#reneaza cu nici una dintre rotile corespunzatoare
de pe arborele intermediar."n aceasta situatie cutia deviteze se afla in pozitie neutra
/punctmort0.
$.$., Conditiile te.nice impuse piesei finite prin desenul de executie:
-esenul piesei de executie: arbore intermediar
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
$.$.& Analiza te.nolo#icitatii constructiei piesei:
Te.nolo#icitatea reprezinta proprietatea unei piese de a putea fi realizata usor
si cu costuri reduse.Te.nolo#icitatea se refera la exploatare adica latura utilizarii
reperului si la fabricatie adica obtinerea reperului cu un cost minim de executie un
volum redus de munca si consum scazut de materiale. -in punct de vedere al
te.nolo#icitatii piesa este simpla.
(orma constructiva piesei asi#ura posibilitatea de str7n#ere suficienta a
semifabricatului 8n dispozitivul masinii unelte.
!roiectarea proceselor te.nolo#ice de prelucrare a pieselor se face dupa o
studiere amanuntita a documentatiei te.nice a produsului ce urmeaza a fi fabricat
dupa analizarea conditiilor de precizie si de exploatare.
3e va urmari fabricarea acestei piese 8n limite economice favorabile: cost minimn
dar productivitate maxima.
$., Ale#erea *ustificata a materialului pentru executia piesei
"n concordanta cu conditiile functionale materialul trebuie sa asi#ure in urma
prelucrarii si tratamentului termic aplicat ri#iditate suficienta si o inalta rezistenta
la uzura a camelor si fusurilor de spri*in. !entru fabricarea arborelui intermediar se
utilizeaza otelul sau fonta speciala.
-intre calitatile de otel se folosesc oteluri carbon de calitate sau usor aliate cu
Cr 5n 3i si uneori 9i de cementare de tipul :6C $0 :6C $% si $% C: 8 $8 5C
$0 sau de imbunatatire de tipul :6C 4% ; :6C %% si 4% C $0 &$5$+.
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
(onta pentru arborele intermediar este elaborata special ca fonta aliata /Cr
5o < 9i Cu0 sau ca fonta cu #rafit nodular.
(onta cenusie aliata turnata in
co*i
(onta speciala (onta cu #rafit nodular
C &$-&&
3i $8-,0
5n 0+-08
Cr 0+-0=
5o 0&-0%
< 0$-0,
Cu 0+-0=
5# -
&,0-&80
$40-,&0
0'0-$$0
-
0$%-0,%
-
-
-
&0-&+
,,-,8
08-$0
0$%-0&
-
-
-
004-0$
$.& Calculul ritmului si productivitatii liniei te.nolo#ice. 3tabilirea preliminara a
tipului /sistemului0de productie.
3emifabricatele pentru arborele intermediar se obtin prin for*are sau prin
turnare. (or*area se executa in matrite inc.ise cu locasuri multiple succesandu-se
urmatoarele faze principale:
-debitare
-for*are in matrite inc.ise/preformare matritare prealabila si matritare finala02
-debavurare la cald sau la rece2
-tratament termic de normalizare2
-curatire prin decapare sau sablare2
-indreptare la rece /bataie admisa $mm>$m02
3emifabricatele de otel se pot obtine si prin matritare pe prese mecanice
executandu-se o profilare prealabila pe pe masini speciale de profilat prin presiune
cu cota re#labila care realizeaza #atuiri pe lun#imea barei. ?rmeaza apoi
matritarea in doua treceri. !recizia semifabricatelor for*ate trebuie sa se incadreze
in clasele $,-$&2 adaosurile de prelucrare se recomanda a fi de maximum $%-,+
mm>raza.
6a obtinerea semifabricatelor prin turnare te.nolo#iile moderne prevad
turnarea in coc.ile sau turnarea in co*i de bac.elita. 6a turnarea prin includerea in
formele cu amestec a unor racitoare metalice in zonele camelor si a fusurilor fonta
se raceste mai repede formand o crusta alba de mare duritate.
Turnarea arborilor intermediari prezinta avanta*ul ca semifabricatul se poate
obtine la o forma apropiata de piesa finita reducandu-se consumul de metal si
durata executiei prin eliminarea prelucrarii portiunilor dintre came si posibilitatea
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
prelucrarii direct prin rectificare a camelor si fusurilor cu o duritate superficiala
ridicata. Aceasta metoda prezinta totusi si unele dezavanta*e. Astfel datorita
tensiunilor interne se inre#istreaza un procent ridicat de fisuri sufluri rupturi si
mai ales deformatii. -in cauza fra#ilitatii materialului indreptarea semifabricatelor
este destul de limitata. -atorita dificultatilor de amplasare a racitoarelor duritatea
camelor si fusurilor este insuficienta din care cauza este necesara calirea
suplimentara a acestor suprafete.
$.&.$. Calculu fondului anual real de timp /(
r
0
(
r
@AB
c
-/B
d
CB
s
0DEn
s
Et
s
EF
p
Aore>anD
?nde:
B
c
G numarul zilelor calendaristice dintr-un an2 B
c
@&+% zile>an2
B
d
G numarul zilelor libere la sfarsit de saptamana dintr-un an2 B
d
@%, sau $04 zile>an2
B
s
G numarul sarbatorilor le#ale2 B
s
@+ zile>an2
n
s
G numarul de sc.imburi dat prin tema Asc.imburi pe ziD2
t
s
G durata unui sc.imb2 ts@8 ore>sc.imb2
F
p
G coefficient care tine seama de pierderile de timp de lucru datorita reparatiilor
executate in timpul normal de lucru al sc.imbului respectiv. 3e recomanda A,ED:
F
p
@0=' pentru n
s
@$2 F
p
@0=+ pentru n
s
@,2Fp@0=4 pentru n
s
@&
n
s
G numarul de sc.imburi dat prin tema Asc.imburi pe ziD2
n
s
G , sc.imburi

8 &=$+ =+ 0 E 8 E , E 0D + $04 / &+% A = + =
r
F
ore>an
(
r
@ &=$+8 ore>an
$.&.,. Calculul planului de productie de piese.
ri rc r p pp
N N N n N N + + + = E
piese>an
?nde:
9
p
G este planul de productie pentru produsul respective dat prin tema2
n - numarul de piese de acelasi tip pe produs2
9
r
G numarul de piese de rezervalivrate odata cu produsulHin ma*oritatea cazurilor
este 02
9
rc
G numarul de piese de rezerva livrate la cerere /pentru reparatii0.3e adopta in
functie de durabilitatea piesei intre 0 si ,00I.&00J din /9
p
En02
9
ri
G numarul de piese rebutate la prelucrare din cauze inevitabile. 3e adopta in
functie de dificultatea proceselor te.nolo#ice proceselor te.nolo#ice presupuse a fi
utilizate intre 0$I..$J din / rc r p
N N n N + + E
02

$%0000 =
p
N
piese>an
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B

$=%='% ='% 4%000 0 $ E $%0000
='% 0 4%000 0 $%0000 / E J % 0
4%000 $%0000 E J &0
0
$
= + + + =
= + + =
= =
=
=
pp
ri
rc
r
N
N
N
N
n
$.&.& Calculul ritmului si productivitatii liniei te.nolo#ice
4itmul liniei te.nolo#ice 4
K
are implicatii ma*ore asupra asi#urarii sincronizarii
operatiilor prin divizarea procesului te.nolo#ic in operatii si ale#era utila*elor
3-<-urilor si a structurii fortei de munca.
pp r
N F R > +0 E =
min>piesa

$= $ $=%='% > 0 +0 E 8 &=$+ / = =

R
min>piesa
$.&.4 3tabilirea preliminara a tipului /sistemului de productie0:
Tipul de productie reprezinta ansamblul de factori productivi dependenti
conditionati in principal de: stabilitatea in timp a productiei complexitatea
constructiva si te.nolo#ica a acesteia si de volumul productiei. Tipul de productie
influenteaza:caracterul si amploarea imbunatatirii te.nice a productiei nivelul de
specializare si structura de productie formele de furnizare si de pro#ramare a
productiei economicitatea fabricatiei. "ntrucat in aceasta etapa nu se cunosc timpii
normati acestia pot fi adoptati preliminarprin analiza unui proces te.nolo#ic
similar existent sau la stabilirea timpului de productie se va utiliza un criteriu
orientativ/mai putin prLcis0 bazat numai pe ritmul mediu al liniei te.nolo#ice 4
K
astfel daca:
4
K
M $min>buc-se adopta productie de masa2
$M4
K
M $0min>buc-se adopta productie de serie mare2
$0M4
K
M &0min>buc-se adopta productie de serie mi*locie2
&0M4
K
M $00min>buc-se adopta productie de serie mica2
4
K
H $00min>buc-se adopta productie individuala2
"n cazul frecvent intalnit in constructia pieselor autoal productiei de serie se
pune si problema determinarii marimii optime al lotului de piese fabricate/9
lot
0:
l r pp lot
Z Z N N > E =
A piese>lotD
?nde:
B
r
este numarul de zile pentru care trebuie sa existe rezerva de piese2
B
r
@ ,I& zile la piese de baza mari2
B
r
@ %I$0 zile la piese marunte2
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
0 /
s d c l
Z Z Z Z + =
numarul annual de zile lucratoare2
0 /
s d c l
Z Z Z Z + =
@HH
,%% 0 + $04 / &+% = + =
l
Z
,%% =
l
Z
nr anual de zile lucratoare
+ =
r
Z
l r pp lot
Z Z N N > E =

@HH
4+$$ ,%% > + E $=%='% = =
lot
N
piese>lot
4+$$ =
lot
N
piese>lot
CAPITOLUL .
.& Ale+erea variantei opti-e a -etodei si procedeului de o,tinere a
se-i*a,ricatului
,.$ Analiza comparativa a metodelor si procedeelor concurente si adoptarea
variantei optime
3uprafetele caracteristice reprezinta acele suprafete care vor fi prelucrate ele
determinand structura procesului te.nolo#ic.
Conform conditiilor te.nice specificate in desenul de executie al arborelui
intermediar se impun cerinte ri#uroase referitor la executia rotilor calitatea
suprafetelor prelucrate si duritatea acestora.
!rin urmare o prima cate#orie de suprafete ce trebuiesc prelucrate o
reprezinta suprafetele arborelui carora li se impun si cerinte privind coaxialitatea
lor.
Turnarea arborilor intermediari prezinta avanta*ul ca semifabricatul se poate
obtine la o forma apropiata de piesa finita reducandu-se consumul de metal si
durata executiei prin eliminarea prelucrarii portiunilor dintre came si posibilitatea
prelucrarii direct prin rectificare a camelor si fusurilor cu o duritate superficiala
ridicata. Aceasta metoda prezinta totusi si unele dezavanta*e. Astfel datorita
tensiunilor interne se inre#istreaza un procent ridicat de fisuri sufluri rupturi si
mai ales deformatii. -in cauza fra#ilitatii materialului indreptarea semifabricatelor
este destul de limitata.
!recizia semifabricatelor for*ate trebuie sN se 8ncadreze 8n clasele $,I$&2
adaosurile de prelucrare se recomandN a fi de maximum $%I,+ mm>razN.
,., 3tabilirea pozitiei semifabricatului in forma sau matrita si a planului de
separatie
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
6a obOinerea semifabricatelor prin turnare te.nolo#iile moderne prevNd
turnarea 8n coc.ile sau co*i de bac.elitN. 6a turnare prin includerea 8n forme a unor
rNcitoare metalice 8n zonarotilor dintater Pi a fusurilor fonta se rNcePte mai repede
form7nd o crustN albN cu mare duritate.
,.& 3tabilirea preliminara a adaosurilor de prelucrare si executarea desenului
semifabricatului
-eterminarea adaosurilor de prelucrare este strans le#at de calculul
dimensiunilor intermediare si al dimensiunilor semifabricatului.
-imensiunile calculate ale semifabricatului servesc la proiectarea matritelor.
3tabilirea unor valori optime ale adaosurilor de prelucrare permite efectuarea
calculului corect al masei semifabricatelor si al consumurilor specifice de
materiale precum si al re#imurilor de asc.iere si normelor te.nice de timp pentru
operatiile de prelucrare mecanica prin asc.iere.
!entru determinarea adaosurilor de prelucrare se folosesc urmatoarele
metode:
Gmetoda experimental statistica2
Gmetoda de calcul analitic.
!rin metoda experimental-statistica adaosurile de prelucrare se stabilesc cu
a*utorul unor standarde normative sau tabele de adaosuri alcatuite pe baza
experientei uzinelor sau a unor date statistice. (olosirea tabelelor de adaosuri
accelereaza proiectarea proceselor te.nolo#ice insa nu prezinta #arantia ca
adaosurile de stabilite in acest mod sunt intr-adevar minime pentru conditiile
concrete de prelucrare deoarece adaosurile experimental-statistice sunt determinate
fara a tine seama de succesiunea concreta a operatiilor /fazelor0 de prelucrare a
fiecarei suprafete de sc.emele de asezare a semifabricatului la diferite operatii
operatii de prelucrare prin asc.iere si de erorile prelucrarii anterioare.
5etoda de calcul analitic al adaosurilor de prelucrare se bazeaza pe analiza
factorilor care determina marimea adaosului si stabilirea elementelor componente
ale acestuia pentru coinditiile concrete de efectuare a diferitelor operatii
te.nolo#ice.
Calculul analitic al adaosurilor de prelucrare permite determinarea unor
dimensiuni intermediare optime la toate operatiile succesive de prelucrare si
asi#ura un numar minim de operatii si faze de prelucrare necesare obtinerii calitatii
prescrise a piesei prelucrate.
"n cele ce urmeaza se va calcula adaosul de prelucrare pentru cateva
suprafete ale arborelui cu came folosind metoda de calcul analitic.
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
Adaosul de prelucrare intermediar este stratul de material ce se indeparteaza
la operatia /sau faza0 respectiva de prelucrare prin asc.ire de pe suprafata
considerata.
Adaosul de prelucrare total este stratul de material ce se indeparteaza prin
efectuarea tuturor operatiilor /fazelor0 succesive de prelucrare prin asc.iere a
suprafetei considerate de la semifabricat pana la piasa finita in scopul respectarii
conditiilor de precizie a suprafetei si de calitate a stratului superficial.
Calculul analitic al adaosurilor de prelucrare se efectueaza numai dupa
stabilirea traseului te.nolo#ic /succesiunii operatiilor0 si precizarea procedeului de
obtinere a semifabricatului. !entru fiecare operatie trebuie calculata in prealabil
eroarea de orientare si eroarea de fixare care sunt marimi ce se include in relatiile
de calcul ale adaosurilor.
6a calculul analitic al adaosurilor de prelucrare se considera ca marimea
adaosului intermediar pentru operatia /faza0 considerata trebuie sa fie suficienta
pentru a putea fi inlaturate toate abaterile fazei precedente de prelucrare mecanica
sau de tratament termic precum si pentru compensarea erorii de instalare aparuta la
operatia /faza0 considerata.
Adaosul de prelucrare intermediar minim pentru prelucrarea prin metoda
obtinerii automate a preciziei dimensiunilorpentru adaosuri simetrice se calculeaza
cu relatia:

, ,
$ $ $ min
, 0 / , ,
i i i zi pi
S R A + + + =


9otatiile folosite sunt urmatoarele:
A
p i min
este adaosul de prelucrare minim pentru operatia /faza0 i considerat pe o
parte /pe raza02
,A
p i min
G adaosul de prelucrare minim pentru operatia /faza0 " considerat pe
diametru2
4
z i-$
G inaltimea nere#ularitatilor profilului rezultat la operatia /faza0 precedenta i-
$2
Q
i-$
G abaterile spatiale ale suprafetei de prelucrat fata de bazele te.nolo#ice ale
piesei ramase dupa efectuarea operatiei /fazei0 precedente i-$2
R
"
- eroarea de instalare a suprafetei de prelucrat /initiale0 la operatia sau faza
considerata i2
-imensiunile intermediare /operationale0 sunt dimensiunile pe care le capata
in mod succesiv suprafetele piesei la diferite noperatii /faze0 de prelucrare prin
asc.iere incepand de la semifabricat pana la piesa finita.
Acestea sunt dimensiuni te.nolo#ice care se noteaza in documentatia de
fabricatie respectiv planul de operatii.
,.4 "ntocmirea planului de operatii pentru executia semifabricatului
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
Stapele principale ale procesului te.nolo#ic la prelucrarea mecanica a
arborelui intermediar sunt:
a0 frezarea capetelor si centruire /aceasta operatie se executa pe masini
bilaterale de frezat si centruit specializate02
b0 strun*irea canalului de un#ere /strun# normal02
c0 redresare /pe o presa .idraulica02
d0 frezarea canalului de pana /masina de frezat02
e0 frezarea danturii /masina de frezat specializata02
f0 tratament termic2
#0 detensionare2
.0 control duritate2
i0 redresare /pe o presa .idraulica02
*0 rectificarea de finisare a fusurilor /masina de rectificat rotund02
T0 fosfatare2
l0 spalare2
m0 control final.
CAPITOLUL /
&. Slaborarea procesului te.nolo#ic de prelucrare mecanica si control a piesei
&.$ Analiza proceselor te.nolo#ice similare existente
"n concordanta cu conditiile functionale materialul trebuie sa asi#ure in
urma prelucrarii si tratamentului termic aplicat ri#iditate suficienta si o inalta
rezistenta la uzura. -intre calitatile de otel se folosesc oteluri carbon de calitate sau
usor aliate cu Cr 5n 3i si uneori 9i de cementare de tipul :6C $0 :6C $% si $%
C: 8$8 5C $0 sau de imbunatatire de tipul :6C 4% ; :6C %% si 4% C $0
&$5$+. Ale#erea unei anumite calitati de otel depinde de tipul cutiei de viteze si de
caracterul solicitarilor.
3emifabricatele pentru arborele intermediar se obtin prin for*are sau prin
turnare.
(or*area se executa in matrite inc.ise cu locasuri multiple succesandu-se
urmatoarele faze principale:
-debitare
-for*are in matrite inc.ise/preformare matritare prealabila si matritare
finala02
-debavurare la cald sau la rece2
-tratament termic de normalizare2
-curatire prin decapare sau sablare2
-indreptare la rece /bataie admisa $mm>$m02
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
3emifabricatele de otel se pot obtine si prin matritare pe prese mecanice
executandu-se o profilare prealabila pe pe masini speciale de profilat prin presiune
cu cota re#labila care realizeaza #atuiri pe lun#imea barei. ?rmeaza apoi
matritarea in doua treceri. !recizia semifabricatelor for*ate trebuie sa se incadreze
in clasele $,-$&2 adaosurile de prelucrare se recomanda a fi de maximum $%-,+
mm>raza.
6a obtinerea semifabricatelor prin turnare te.nolo#iile moderne prevad
turnarea in coc.ile sau turnarea in co*i de bac.elita. 6a turnarea prin includerea in
formele cu amestec a unor racitoare metalice fonta se raceste mai repede formand
o crusta alba de mare duritate.
Turnarea arborilor intermediari prezinta avanta*ul ca semifabricatul se poate obtine
la o forma apropiata de piesa finita reducandu-se consumul de metal si durata
executiei prin eliminarea prelucrarii unor portiuni cu o duritate superficiala
ridicata. Aceasta metoda prezinta totusi si unele dezavanta*e. Astfel datorita
tensiunilor interne se inre#istreaza un procent ridicat de fisuri sufluri rupturi si
mai ales deformatii. -in cauza fra#ilitatii materialului indreptarea semifabricatelor
este destul de limitata.
&., Analiza posibilitatilor de realizare a preciziei dimensionale si a ru#ozitatii
prescrise in desenul de executie
3uprafetele caracteristice reprezinta acele suprafete care vor fi prelucrate ele
determinand structura procesului te.nolo#ic.
"ntrucat arborele intermediar se va prelucra cu prindere intre varfuri o
importanata deosebita o reprezinta frezarea suprafetelor frontale si executarea
#aurilor de centrare de corectitudinea acestora depinzand intre#ul proces
te.nolo#ic ulterior.
-eoarece raportul dintre lun#imea si diametrul arborelui intermediar este
mare ri#iditatea lui este mica din care cauza la prelucrare este necesara spri*inirea
lui suplimentara. -eoarece in cursul operatiilor de prelucrare rezulta deformari
inevitabile se prevad si operatii de indreptare /redresare0 pe prese /bataia radiala
maxima 00,I00% 0.
&.& 3tabilirea succesiunii lo#ice de prelucrare mecanica tratament termic
/termoc.imic0 si control
Ale#erea Pi prelucrarea bazelor de aPezare. Arborele intermediar se
prelucreazN cu prinderea 8ntre v7rfuri Pi spri*inire radialN suplimentarN 8n linete
desc.ise. !entru execuOia #Nurilor de centrare se utilizeazN maPini bilaterale de
frezat Pi centruit specializate.
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
-upN executarea #Nurilor de centrare se strun*esc Pi eventual se rectificN
fusurile 8n vederea aPezNrii 8n linete. Aceste operaOii se executN cu aPezarea
arborilor 8ntre v7rfuri Pi se combinN cu prelucrarea Pi a altor suprafeOe.
"n anumite cazuri arborele intermediar se lustruieste sau se superfiniseazN.
6ustruirea se face cu bandN de .7rtie sau de p7nzN la maPini speciale.
3uperfinisarea se poate executa eu a*utorul unor dispozitive cu role sau cu bile. "n
#eneral pot fi propuse mai multe variante de succesiune a operatiilor in cazul de
fata criteriul ales a fost cel economic.
&.4 Ale#erea utila*elor si instalatiilor te.nolo#ice
5asinile-unelte si utila*ele utilizate pentru fiecare operatie in parte sunt
urmatoarele: a#re#at special pentru frezarea capetelor si centruire strun#
semiautomat pentru strun*irea fusurilor masina de rectificat rotunda pentru
rectificarea fusurilor sau numai a fusulului central in vederea asezarii masina de
frezat vertical pentru frezarea canalului de pana strun# semiautomat de copiat
multicutite pentru strun*irea si finisare masina de frezat pentru frezarea danturii
instalatie speciala de calire prin curenti de inductie pentru tratament c.imic cuptor
de detensionare aparat de control al duritatii presa de indreptat feroflux masina
de superfinisare dema#netizor instalatie de fosfatare de spalare si aparatura de
control pentru control final.
!relucrarea arborilor prin strun*irea pot urmari doua scopuri : obtinerea
piesei finite in conformitate cu cerintele desenului sau pre#atirea piesei in vederea
efectuarii unor lucrari de finisare.
!entru strun*irea arborilor se pot folosi strun#uri normale strun#uri
revolver strun#uri muticutite strun#uri automate /mono si multiaxe0 sau cu
comanda dupa pro#ram a#re#ate.
"n #eneral strun*irea se face in doua etape : de#rosare si finisare.
(elul prelucrari Treapta de precizie
economica
4u#ozitatea suprafetei
4
a
3trun*ire
-e#rosare
$4 - $% $,% G ,%

3trun*ire
3emifinisare
$, - $& +& G $,%
3trun*ire
(inisare
= - $0 &, G +&
-iferitele procedee de prelucrare a
arborilor prin strun*ire:
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
strun*irea frontala cu avans lon#itudinal
strun*irea frontala cu avans transversal
&.% Adoptarea sc.emelor de orientare /bazare0 si fixare a piesei
Ale#erea Pi prelucrarea bazelor de aPezare. Arborele intermediar se
prelucreazN cu prinderea 8ntre v7rfuri Pi spri*inire radialN suplimentarN. !entru
execuOia #Nurilor de centrare se utilizeazN maPini bilaterale de frezat Pi centruit
specializate.
-upN executarea #Nurilor de centrare se strun*esc Pi eventual se rectificN
arborii 8n vederea aPezNrii. Aceste operaOii se executN cu aPezarea arborilor 8ntre
v7rfuri Pi se combinN cu prelucrarea Pi a altor suprafeOe.
"n cadrul acestui capitol se foloseste notiunea de Ubaza de referintaV in sensul
de element #eometric component al unui produs .
!rin bazarea piesei se intele#e orientarea acesteia pe masina-unealta sau in
dispozitiv adica a suprafetei de prelucrat in raport cu traiectoria muc.iei
asc.ietoare tinand seama de conditiile impuse prelucrarii si de sistemul de referinta
al celor trei axe la care se raporteaza #radele de libertate ale piesei ce se prelucreaza
.
3emifabricatul de prelucrat fiind un corp ri#id in spatiu poseda sase #rade
de libertate in raport cu cele trei axe de coordonate perpendiculare intre ele.
3tabilirea pozitiei static determinate a piesei se realizeaza prin eliminarea tuturor
celor sase #rade de libertate cu a*utorul a sase puncte de reazam .
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
!entru prelucrarea arborilor asezarea si fixarea pe masina unealta se face
folosindu-se suprafata exterioara cand prinderea are loc in universal si varful
papusii mobil sau folosindu-se #aurile de centrare cand prinderea se face intre
varfurile masinii. Baza de referinta in aceste cazuri de prelucrare este axa de rotatie
a semifabricatului.
&.+. Ale#erea 3.-.<.-urilor
-in cataloa#e de scule standardizate sau speciale se adopta si se prezinta
sumar sculele utilizate la fiecare operatie definite prin :
- materialul propus pentru scula 2
- destinatia sculei 2
- forma dimensiunile si alte caracteristici specifice fiecarei scule prin
simbolizarea 3TA32
!entru discurile abrazive se vor mentiona pe lan#a dimensiuni si
caracteristicele: de material #ranulatie duritate liant.
Ale#erea caracteristicilor sculelor se face in concordanta cu materialul
formadimensiunile si conditiile te.nice de precizie si calitate ale suprafetei impuse
piesei de prelucrat avand in vedere criteriul economic.
!e lan#a dispozitivele de bazare si fixare mentionate se adopta celelalte
dipozitive si verificatoare recomandabil dintre cele standardizate. -ispozitivele
speciale se proiecteaza odata cu proiectarea te.nolo#iei de fabricatie.
6a ale#erea 3.-.<. - urilor trebuie avuta in vedere diferentierea in aceasta
privinta adiferitelor tipuri de productie:
- in productia de masa - #rad de utilizare cu 3.-.<. - uri ridicat dispozitive de
control automat si activ verificatoare speciale2
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
- in productia de serie - #rad mediu de utilizare cu 3.-.<.-uri cu tendinta de
utilizare a 3.-.<. -urilor compuse din elemente demontabile si utilizarea
verificatoarelor speciale2
- in productia individuala - #rad redus de utilizare cu 3.-.<. - uri si utilizarea
instrumentelor de masura universale.
"n constructia de masini un rol foarte important in executarea reperelor
componente ale unui produs in asamblarea si in verificarea lor il are pe lan#a
ale#erea unui proces te.nolo#ic corespunzator si stabilirea celor mai indicate scule
in functie de volumul productiei ce urmeaza a fi realizat.
"n complexul masina-scula-piesa notiunea de scula cuprinde la randul sau
un domeniu lar# de ec.ipamente te.nolo#ice care in ultima instanta determina
productivitatea muncii si calitatea pieselor prelucrate. Acest domeniu este impartit
in trei cate#orii:scule dispozitive si verificatoare denumite pe scurt 3.-.<.-uri.
9umarul de 3.-.<.-uri necesare prelucrarii unui produs se numeste #rad de
utilare. 9ecesitatea stabilirii #radului de utilare a unui produs are doua aspecte:
primul aspect consta in asi#urarea calitatii produsului si a productivitatii muncii cat
mai ridicate de unde rezulta un #rad de utilare mare2 al doilea aspect consta in
asi#urarea pretului de cost minim de unde rezulta un #rad de utilare mic. -e aceea
pentru determinarea #radului de utilare optim in conditiile seriei de fabricatie date
trebuie sa se tina seama de ambele aspecte.
-ispozitivele maresc productivitatea masinilor-unelte prin fixarea rapida a
piesei pe masina prelucrarea simultana a mai multor piese prelucrarea cu mai
multe scule simultan a unei sin#ure piese sau prin toate acestea la un loc.
Calitatea prelucrarii pieselor cu sculele si dispozitivele prevazute in
ec.ipamentul te.nolo#ic trebuie controlata cu verificatoare adecvate din punctul
de vedere al preciziei si al rapiditatii masuratorilor. "n acest scop in afara aparatelor
de control universale se prevad verificatoare specifice fiecarei dimensiuni
importante finale sau intermediare obtinute in procesul de prelucrare.
Cantitatea mare de verificatoare de care este nevoie necesita si in acest caz
o deosebita atentie asupra economicitatii folosirii lor asupra maririi durabilitatii de
functionare si a posibilitatilor de reconditionare a lor.
!relucrarea fusurilor si a suprafetelor frontale a acestora s-a facut prin
strun*ire si rectificare.
3culele utilizate sunt: cutite de strun# cu placute din carburi metalice tip !,0
cutitele avand sectiunea cozii de &,x&, mm
,
.!entru rectificare se vor folosi discuri
abrazive astfel:
-pentru rectificarea de de#rosare-disc abraziv cu diametrul -@&00 mm
latimea B@40 mm cu urmatoarele caracteristici:
-materialul discului abraziv Sn2
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
-#ranulatie %02
-duritate )2
-liantul C2
-pentru rectificarea de finisare disc abraziv G cu diametrul -@400 mm
latimea B@40 mm cu urmatoarele caracteristici:
-materialul abraziv S2
-#ranulatia ,%2
-duritate "2
-liantul C.
6a calculul re#imurilor de asc.iere s-au stabilit durabilitatile sculelor
asc.ietoare astfel:
-durabilitatea cutitului de strun# la de#rosare:-
$
@ &0 min2
-durabilitatea cutitului de strun# la finisare:: -
,
@ &0 min2
-durabilitatea discului abraziv la rectificarea de de#rosare: -
&
@% min2
-durabilitatea discului abraziv la rectificarea de finisare: -
4
@ ,% min.
Timpul in care se strun*esc cele 4, de piese /de#rosare si finisare:0 este:
T
$
@48E/0='C08+,0@'' min.
Timpul in care se rectifica de de#rosare cele 48 de piese este:
T
&
@48E0$$4@4'8 min.
Timpul in care se rectifica de finisare cele 48 de piese:
T
4
@ 48E0$,$@%0, min.
-ispozitivele necesare pentru prelucrarea fusurilor sunt dispozitivele
specifice prelucrarii intre varfuri:
-doua varfuri rotative: unul fixat in axul principal al masinii iar celalalt in
papusa mobila2
-antrenorul cu a*utorul caruia miscarea de rotatie este transmisa de la axul
principal al masinii la piesa de prelucrat2
-lineta necesar spri*inirii suplimentare pentru evitarea incovoierii piesei sub
actiunea fortelor de asc.iere si a #reutatii arborelui si care descarca in acelasi timp
si varfurile masinii de aceste forte.
"n timpul procesului de fabricatie verificatoarele utilizate sunt de tipul
calibrelor de lucru. !entru controlul intermediar la prelucrare se vor utiliza calibre
limitative de tipul T4SCS - 9? T4SCSWW folosite de lucrator la postul respectiv
de lucru. Aceste calibre vor avea dimensiunile corespunzatoare dimensiunilor
intermediare calculate la adaosurile de prelucrare.
Celelalte verificatoare utilizate la controlul interfazic si la controlul de
receptie vor fi specificate in planul de operatii.
CAPITOLUL $
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
4.-eterminarea re#imurilor optime de lucru /de asc.iere0 si a normelor te.nice de
timp
4.$-eterminarea re#imurilor optime de asc.iere
3e ale#e in continuare o suprafata pentru care se calculeaza re#imurile
optime de asc.iere.
Slementele componente ale re#imului de asc.iere la strun*ire sunt:
-adancimea de asc.iere t care este definita ca marimea taisului principal aflat
in contact cu piesa de prelucrat masurata perpendicular pe planul de lucru2
-viteza de asc.iere v care este definita ca viteza la un moment dat in directia
miscarii de asc.iere a unui punct de asc.iere considerat pe taisul sculei2
-avansul s care este determinat de obicei in mm la o rotatie a piesei sau
sculei.
!entru calculul re#imurilor de asc.iere trebuiesc precizate cateva notiuni
care vor fi utilizate pe parcursul acestui calcul.
5aterialele utilizate pentru confectionarea partii utile a cutitelor de strun#
pot fi impartite in patru #rupe:
oteluri pentru scule2
placute din carburi metalice dure2
materiale mineralo-ceramice2
diamante industriale.
!ractica a aratat ca placutele din carburi metalice pot fi folosite pentru
confectionarea oricaror scule asc.ietoare si pentru prelucrarea unei mari varietati
de materiale.
"n timpul prelucrarilor mecanice suprafetele sculei asc.ietoare care vin in
contact cu piesa sau cu asc.ia care se de#a*a sunt supuse unui proces de uzura.
!erioada de functionare a sculei de la inceputul folosirii ei pana la atin#erea unei
uzuri e#ale cu limita de uzura se numeste durabilitate.
Ale#erea materialului partii active a cutitului pentru realizarea unei
prelucrari in conditii date se face in functie de natura si proprietatile fizico-
mecanice ale materialului semifabricatului.
3trun*irea de de#rosare a fusurilor se realizeaza pe un strun# semiautomat
multicutit. 3e poate constata ca toate sculele asc.ietoare vor lucra la o aceeasi
turatie a arborelui principal iar sculele dispese pe aceeasi sanie si aflate simultan in
lucru se vor deplasa cu o aceeasi viteza de avans.
a03tabilirea sc.emei de prelucrare
:peratia este o strun*ire lon#itudinala exterioara cu iesirea libera a cutitului
semifabricatul fiind instalat intre varfuri. !e sania lon#itudinala a strun#ului se vor
monta trei cutite cu a*utorul carora se vor prelucra suprafetele arborelui.
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
b0Ale#erea masinii unelte
!relucrarea va avea loc pe un strun# semiautomat monoax prevazut cu o
sanie multicutit cu posibilitatea obtinerii unor turatii cuprinse intre %+ si '$0
rot>min pentru o #ama de avansuri lon#itudinale de 0$,%I08 mm>rot.
c03tabilirea metodei de instalare a semifabricatului
!entru instalarea semifabricatului se va folosi un varf rotativ la capatul din dreapta
varf fix montat in arborele principal al strun#ului si inima la capatul din stan#a.
d03tabilirea sculelor asc.ietoare
-in analiza sc.emei de prelucrare se constata posibilitatea folosirii a trei
cutite cu placute din carburi metalice tip !,0. Toate cutitele au sectiunea cozii de
&,x&, mm
,
. 3ania strun#ului semiautomat trebuie sa fie prevazuta cu suporturi
speciale portscule avand locasuri pentru instalarea cutitelor fixarea acestora
efectuandu-se cu suruburi.
e03tabilirea adancimii de asc.iere
3e apreciaza a fi posibila inlaturarea adaosului de prelucrare intr-o sin#ura trecere
ceea ce presupune e#alitatea adancimilor de asc.iere cu marimea adaosului de
prelucrare:
mm2
f0<erificarea avansurilor
<erificarea corectitudinii stabilirii avansului de lucru se poate realiza
utilizand relatiile de la prelucrarile cu o sin#ura scula.
<erificarea avnsului din punct de vedere al rezistentei corpului cutitului
unde marimile au urmatoarea semnificatie:
c
4
@ coeficient functie de materialul de prelucrat
c
4
@ &%'2
t @ adancimea de asc.iere
t @ $4%2
x @ exponentul adncimii de asc.iere
x @ $2
XB @ duritatea materialului de prelucrat
XB @ ,0'2
n @ exponentul duritatii materialului de prelucrat
n @ 0&%2
T
$%
IT
$=
@ coeficienti de corectie
T
$%
@ $2 T
$+
@ $0$2 T
$'
@ 08'2 T
$8
@ 0=2 T
,0
@ 0=+2
4% $
,
= %$ 8 %4
=

= = =
drt centr stg
t t t
$= $8 $' $+ $% 4
0 / & &&
k k k k k HB t c
L
h
b h
s
n x
adm


=
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
Cu aceste valori se obtine:
mm>rot2
3e observa ca aceasta valoare admisibila este mai mare decat avansul ales.
<erificarea avansului din punct de vedere al rezistentei placutei din carburi
mecanice
Tinand cont ca rezistenta la rupere a materialului 4m H +00 A9>mm
,
D verificarea se
face cu formula
unde semnificatia marimilor si unitatile de masura sunt urmatoarele:
C @ #rosimea placutei din carburi metalice in mm
C @ 82
4
m
@ rezistenta de rupere la tractiune a materialului de prelucrat in da9>mm
,
4
m
@ '02
Cu aceste valori se obtine:
mm>rot.
3e observa ca aceata valoare admisibila este mai mare decat avansul ales.
#0Calculul lun#imilor curselor de lucru
!entru un anumit interval de timp in cadrul unui ciclu de lucru sculele se
pot afla intr-una din urmatoarele stari:
4epaos daca scula nu efectueaza nici un fel de miscare2
5iscare de apropiere sau de retra#ere in raport cu semifabricatul efectuata
cu o viteza suficient de mare corespunzatoare avansului rapid2
5iscare de lucru cu o viteza corespunzatoare avansului de lucru cand
sculele se deplaseaza relativ lent asi#urand indepartarea adaosului de prelucrare.
6un#imea cursei de lucru este deci marimea distantei parcurse de scula cu
viteza adecvata avansului de lucru.
"n cazul #eneral expresia lun#imii cursei de lucru la o faza oarecare i este de
forma:

l
si
@lun#imea distantei de si#uranta pentru evitarea ciocnirii sculei de semifabricat
la la sfarsitul miscarii de apropiere cu avans rapid2
l
pi
@ lun#imea de patrundere corespunzatoare acelei distante parcurse de muc.ia
asc.ietoare a sculei dupa o anumita directie cu o vviteza e#ala cu viteza de avans
de lucru din momentul contactului efectiv intre muc.ia asc.ietoare si semifabricat
si pana in momentul in care muc.ia asc.ietoare a sculei efectueaza prelucrarea cu
intrea#a adncime de asc.iere2
8$=, $ =
adm
s
m
adm
R t
C
s

=
& 0
8 $
& 8
%8& $ =
adm
s
di ai pi si ci
l l l l l + + + =
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
l
ai
@ lun#imea distantei de asc.iere efectiva /dupa desenul piesei02
l
di
@ lun#imea distantei de depasire.
mm2
mm2
mm.
.0Calculul lun#imii cursei de asc.iere
6un#imea cursei de asc.iere l
ca
se obtine prin insumarea lun#imii de
patrundere l
p
si a lun#imii de asc.iere l
a
.
$$ 4$ &' $$& 4 = + = + =
astg pstg castg
l l l
mm2
$$ &+ &, $$& 4 = + = + =
acentr pcentr cacentr
l l l
mm2
$$ &0 ,+ $$& 4 = + = + =
adrt pdrt cadrt
l l l
mm2
i0Calculul numarului de rotatii ale arborelui principal pentru cursele de lucru
9umarul de rotatii ale arborelui pArincipal se determina ca raport intre
lun#imea l
c
a cursei de lucru si marimea avansului de calcul s :
$&,
&' 0
4=
= = =
stg
cstg
rstg
s
l
N
rot2
$$=
&' 0
44
= = =
centr
ccentr
rcentr
s
l
N
rot2
$0&
&' 0
&8
= = =
drt
cdrt
rdrt
s
l
N
rot.
*0Calculul numarului de rotatii ale arborelui principal pentru cursele de
asc.iere
"n acest caz numarul de rotatii ale arborelui principal se determina prin
luarea in considerare a lun#imii l
ca
a cursei de asc.iere si a marimii avansului s:
$$$
&' 0
$$ 4$
= =
s
l
Nasstg
castg
rot2
=8
&' 0
$$ &+
= =
s
l
Nascentr
cacentr
rot2
8,
&' 0
$$ &0
= =
s
l
Nasdrt
cadrt
rot.
4= 0 % ... $ / &' '0 % $ 0 , ... % 0 / + + + = + + + =

ctg l l l l l
dstg astg pstg sstg cstg
&8 0 % ... $ / ,+ '0 % $ 0 , ... % 0 / + + + = + + + =

ctg l l l l drt
ddrt adrt pdrt sdrt
44 0 % ... $ / &, '0 % $ 0 , ... % 0 / + + + = + + + =

ctg l l l l l
dcentr acentr pcentr scentr ccentr
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
T0Calculul coeficientilor timpilor de asc.iere
Coeficientii timpilor de asc.iere Y
"
se determina folosind relatiile:
84$ 0
$&,
$$$
max
= = =
r
asstg
stg
N
N

'4, 0
$&,
=8
max
= = =
r
ascentr
centr
N
N

84$ 0
$&,
$$$
max
= = =
r
asstg
stg
N
N

l03tabilirea durabilitatilor conventional-economice

<alorile medii ale durabilitatilor conventional-economice pentru sculele
asc.ietoare utilizate se stabilesc pe baza datelor :
&0 = =
conv
T T
min
m0Calculul duarabilitatilor sculelor exprimate in timpi efectivi de asc.iere
-urabilitatile exprimate prin timpi efectivi de asc.iere ale fiecarei scule se
determina cu relatiile:
,& ,% &0 84$ 0 = = =
conv stg stg
T T
min2
,+ ,, &0 '4, 0 = = =
conv centr centr
T T
min2
+& $8 &0 +,$ 0 = = =
conv drt drt
T T
min.
n03tabilirea diametrelor de calcul
-iametrele de calcul coincid cu diametrele semifabricatului la nivelul
sectiunilor respective:
% %4 =
cstg

mm2
%4 =
ccentr

mm2
% %& =
cdrt

mm.
o0-eterminarea vitezei de asc.iere
<iteza de asc.iere se determina cu relatia folosita la prelucrarea cu o sin#ura scula:
= 8 ' + % 4 & , $
0
,00
/
k k k k k k k k k
HB
s t T
C
v
n ! x m
v

=
unde:
C
v
@ coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucreaza si
ale materialului sculei asc.ietoare
C
v
@ ,%'2
T @ durabilitatea sculei asc.ietoare AminD
T @ &02
m @ exponentul durabilitatii
m @ 0,%2
t @ adancimea de asc.iere
t @ $4%2
s @ avansul de asc.iere Amm>rotD
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
s @ 0&'2
XB @ duritatea materialului de prelucrat
XB @ ,0'2
x1 @ exponentii adncimii si avansului de4 asc.iere
x @ 0$82 1 @ 0,02
T
$
IT
=
@ diferiti coeficienti ce tin cont de conditiile de lucru
3e obtine:
4=$ =$ = v
m>min.
p03tabilirea turatiilor conventional economice
<alorile turatiilor conventional economice se determina luand in considerare
diametrele de calcul si vitezele de asc.iere calculate anterior:
+,= %&4
% %4 $4 &
4=$ =$ $000 $000
=

=
cstg
convstg

v
n

rot>min2
%'= %&=
%4 $4 &
4=$ =$ $000 $000
=

=
ccentr
convcentr

v
n

rot>min2
+,, %44
% %& $4 &
4=$ =$ $000 $000
=

=
cdrt
convdrt

v
n

rot>min.
Z0Calculul coeficientului exponential al vitezelor relative
Coeficientul exponential al vitezelor de asc.iere va fi:
4
,% 0
$ $
= = =
m
z
"ntrucat turatiile conventional economice sunt apropiate marimile auxiliare
nu se mai calculeaza.
r0-eterminarea turatiei principale a arborelui principal
3e ale#e ca turatie reala turatia n@480 rot>min.
s0Calculul vitezelor efective de asc.iere
3e determina vitezele maxime de asc.iere pentru fiecare din cele trei cutite:
4$ =,
$000
=

=
n
v
cstg
e"stg

rot>min2
%+, =$
$000
=

=
n
v
ccentr
e"centr

rot>min2
'$% =0
$000
=

=
n
v
cdrt
e"drt

rot>min.
t0Calculul puterii
<alorile puterilor de asc.iere corespunzatoare fiecarui cutit vor fi:
+000
0 /
$= $8 $' $+ $% e"stg
n ! x
Fz
astg
v k k k k k HB s t C
N

=
%,' $
+000
4$ =, =+ 0 = 0 8' 0 0$ $ $ ,00 &' 0 4% $ %' &
'% 0 '% 0 $
=

=
astg
N T[2
Analo# se obtin:
%$& $ =
acentr
N
T[2
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
4== $ =
adrt
N
T[.
!uterea totala absorbita 9
at
se determina prin insumarea valorilor puterilor de
asc.iere corespunzatoare fiecareia dintre scule:
%&= 4 = + + =
adrt acentr astg at
N N N N
T[2
u0Calculul raportului dintre turatia efectiva a arborelui principal si turatia
conventional-economica
3e calculeaza acest raport pentru fiecare din cele trei cutite:
8=8 0
+,= %&4
480
= = =
convstg
vstg
n
n
k
2
Analo#:
8= 0 =
vcentr
k
2
88$ 0 =
vdrt
k
.
v0-eterminarea valorilor coeficientilor de corectie a durabilitatii economice
<alorile coeficientilor de corectie ai durabilitatilor economice se stabilesc pe
baza datelor:
-pentru T
vst#
@08=8 T
Tst#
@$+02
-pentru T
vcentr
@08= T
Tst#
@$+02
-pentru T
vdrt
@088 T
Tst#
@$80.
x0-urabilitatile de calcul ale sculelor asc.ietoare
"n scopul evaluarii duratei de utilizare a fiecarei scule asc.ietoare si al
estimarii consumului de scule este necesara determinarea asa-numitelor durabilitati
de calcul T
calc
. "n acest scop se vor folosi relatiile:
48 &0 +0 $ = = =
convstg Tstg calcstg
T k T
min2
Analo#:
48 =
calccentr
T
min2
%4 =
calcdrt
T
min.
10Calculul rapoartelor T
d
intre durabilitatea unei scule oarecare si
durabilitatea sculei limitative
4apoartele T
d
vor fi:
$
48
48
min
= = =
calc
calcstg
dstg
T
T
k
2
Analo# se obtin:
$ =
dcentr
k
2
$,% $ =
ddrt
k
.
4.,. -eterminarea normelor te.nice de timp
9orma te.nicN de timp este durata necesarN pentru executarea unei operaOii
8n condiOii te.nico-or#anizatorice determinate Pi cu folosirea cea mai raOioanalN a
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
tuturor mi*loacelor de producOie. \n norma te.nicN de timp intrN o sumN de timpi
astfel:
n
T
T T T T T
pi
d on a b n
+ + + + = AminD in care:
T
n
@ timpul necesar pentru operaOie AminD2
T
b
@ timpul de bazN /te.nolo#ic de masina0 AminD2
T
a
@ timpul auxiliar /a*utator0 AminD2
T
on
@ timpul de odi.nN Pi necesitNOi firePti AminD2
T
d
@ timpul de deservire te.nicN Pi or#anizatoricN AminD2
T
pt
@ timpul de pre#Ntire-8nc.eiere AminD2
n @ lotul optim de piese care se prelucreazN la aceiaPi maPinN 8n mod continuu.
Timpul de baza este timpul in cursul caruia un executant efectueaza -cu
a*utorul masinii unelte si al 3-<-urilor corespunzatoare- sau suprave#.eaza lucrari
necesare pentru modificarea nemi*locita a dimensiunilor formei proprietatilor
starii obiectului muncii.
3uma dintre timpul de bazN Pi timpul auxiliar se numePte timp efectiv sau
operativ."n continuare se vor calcula normele de timp pentru prelucrarea fusurilor
/strun*ire de de#rosarestrun*ire de finisare rectificare de de#rosare si rectificare de
finisare0. 9ormarea te.nica pentru strun*irea de de#rosare.
Timpul de baza se va calcula conform sc.emei:
i
n s
l l l
T
b

+ +
=
, $
AminD unde:
l@&, mm2
% & 0 , /
$
+ =
tg
t
l
mm2
%
,
= l
mm.
4ezulta timpul de baza:
,8 0
480 E &' 0
% % & &,

+ +
=
b
T
min2
Timpul de pre#atire-inc.eiere /timpul pentru primirea si studierea
documentelor comenzii cu indicatiile respective examinarea materialului sculelor
dispozitivelor si aparatelor de masurat0:
+ =
pi
T
min2
Timpul a*utator pentru prinderea si desprinderea piesei:
+4 0 =
d p
T
min2
Timpul a*utator pentru comanda masinii unelte:
0+ 0 =
c
T
min2
Timpul de deservire a locului de munca:

0' 0
$00
% ,
E ,8 0 = =
d
t
min2
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
:bs: 6a ale#erea acestui timp s-a tinut cont ca ascutirea cutitelor se va face
centralizat si nu de catre strun#ar.Aceasta presupune existenta unei ascutitorii care
deserveste sectia si a unui personal specializat incadrat la aceasta ascutitorie.
Timpul de deservire or#anizatorica:

'=, 0
$00
, $
E ++ 0 = =
do
t
min2
Timpul de odi.na si necesitati firesti se ale#e din tab. $,.,' /+0:
,= 0
$00
% 4
E ,8 + = =
on
T
min2
Astfel rezulta timpul normat pentru strun*irea de de#rosare:
0'% ,
80
+
0+ 0 +& 0 ,= 0 8 0 ,8 0 = + + + + + =
n
T
min
9ormarea te.nica pentru strun*irea de finisare.
"ntrucat strun*irea de finisare se face din aceeasi prindere ca strun*irea de
de#rosare[ in relatia de calcul a timpului normat nu va mai apare timpul de
prindere-desprindere a piesei care a fost luat in calcul la timpul normat pentru
strun*irea de de#rosare.
Timpul de baza:
,$, 0
=%% E , 0
% % & &,
=
+ +
=
b
T
min2
Timpii a*utatori se ale# din normative:
- timpul a*utator pentru comanda masinii:

$0 0
$
=
a
t
min2
- timpul a*utator pentru masuratori de control:

%% 0
,
=
a
t
min2
4ezulta:
+% 0 =
a
T
min.
Timpul de deservire te.nica:
004 0
$00
,
E ,$, 0
$00
,
E = = =
b dt
T t
min2
Timpul de deservire or#anizatorica:
008 0
$00
$
E 0 / = + =
a b do
T T t
min2
Timpul de odi.na si necesitati firesti:
0&= 0
$00
% 4
E 0 / = + =
a b on
T T t
min.
4ezulta timpul unitar pentru strun*irea de finisare:
=$& 0 0&= 0 0$, 0 +% 0 ,$, 0 = + + + =
#
T
min.
Timpul normat pentru strun*irea de finisare:
=8 0
80
+
=$& 0
80
= + = + =
pi
# n
T
T T min.
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
4ezulta ca timpul normat pentru operatia de strun*ire /de#rosare si finisare0
este:
0%% & =8 0 0'% , = + =
ntot
T
min.
9ormarea te.nica pentru rectificarea de de#rosare.
"n acest caz timpul de baza se calculeaza cu relatia/conf. tab. $,.'% /+00:
k
v
h
T
sp
b
E =
AminD unde:
.@adaosul de prelucrare pe raza
.@0$&8 AmmD2
v
sp
@ avansul de patrundere
v
sp
@$%8 Amm>minD2
T@coeficient de corectie a timpului de baza:
T@$&2
Cu aceste valori se obtine un timp de baza:
T
b
@0$$4 AminD.
Timpul auxiliar pentru prinderea si desprinderea piesei:
t
a$
@0$+ AminD2
Timpul auxiliar pentru marimile de masurare la rectificare:
t
a,
@00%% AminD2
Timpul auxiliar in le#atura cu faza:
t
a&
@0$4 AminD2
Timpul auxiliar in le#atura cu masuratorile de proba:
t
a4
@04= AminD2
Timpul auxiliar total:
T
a
@084% AminD.
Timpul de odi.na si necesitati firesti:
04& 0
$00
% 4
E 0 84% 0 $$4 0 /
$00
% 4
E 0 / = + = + =
a b on
T T T
AminD.
Timpul de deservire:
- timpul de deservire te.nica: t
dt
@$& AminD2
- timpul de deservire or#anizatorica:
0$4 0
$00
% $
E 0 / = + =
a b do
T T t
AminD2
4ezulta timpul de deservire a locului de munca:
T
d
@$&$4 AminD.
Timpul de pre#atire inc.eiere:
T
pi
@%% AminD.
4ezulta timpul normat pentru rectificarea de de#rosare:
&8% ,
80
% %
&$4 $ 04& 0 84% 0 $$4 0 = + + + + =
n
T
AminD.
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
3-a considerat ca lotul care se prelucreaza in mod continuu la aceeasi masina
de rectificat este de 48 piese.
9ormarea te.nica pentru rectificarea de finisare:
k
v
h
T
sp
b
E =
AminD unde:
.@0$$4 AmmD2
v
sp
@$,, Amm>minD2
T@$&2
Cu aceste valori se obtine un timp de baza:
T
b
@0$,$ AminD.
Timpul auxiliar pentru prinderea si desprinderea piesei:
t
a$
@0$+ AminD2
Timpul auxiliar pentru marimile de masurare la rectificare:
t
a,
@00+% AminD2
Timpul auxiliar in le#atura cu faza:
t
a&
@0$4 AminD2
Timpul auxiliar in le#atura cu masuratorile de proba:
t
a4
@0%8 AminD2
Timpul auxiliar total:
T
a
@0=4% AminD.
Timpul de odi.na si necesitati firesti:
048 0
$00
% 4
E 0 =4% 0 $,$ 0 /
$00
% 4
E 0 / = + = + =
a b on
T T T
AminD.
Timpul de deservire:
- timpul de deservire te.nica: t
dt
@$& AminD2
- timpul de deservire or#anizatorica:
0$+ 0
$00
% $
E 0 / = + =
a b do
T T t
AminD2
4ezulta timpul de deservire a locului de munca:
T
d
@$&$+ AminD.
Timpul de pre#atire inc.eiere:
T
pi
@%% AminD.
4ezulta timpul normat pentru rectificarea de finisare:
4== ,
80
% %
&$+ $ 048 0 =4% 0 $,$ 0 = + + + + =
n
T
AminD.
3-a considerat ca lotul care se prelucreaza in mod continuu la aceeasi masina
de rectificat este de 48 piese.
CAPITOLUL 0
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
%. Calculul necesarului de forta de munca utila*e 3-<-uri si materiale
%.$. -eterminarea volumului anual de lucrari
Controlul de receptie reprezinta totalitatea operatiilor de control efectuate de
beneficiar la furnizori dupa terminarea de catre furnizori a operatiilor de productie.
Controlul final se se executa in locuri special amena*ate amplasate la finele
fluxului te.nolo#ic. !entru inlaturarea fenomenului de slabire a atentieiWW este
necesara asi#urarea unor conditii er#onomice de lucru. !unctele de control final
vor fi dotate cu aparate de masura si control dispozitive standuri platforme
conform cerintelor. !unctele de control final pot fi dotate /in afara mi*loacelor de
masurare necesare si a documentatiei te.nice0 cu seturi de mostre cu colectii de
mostre si cu colectii de neconformante /pentru controlul vizual 0. Sfectuarea
operatiilor de inspectie finala de catre personal cu pre#atire corespunzatoare
constituie o conditie de a acorda incredere deciziilor luate pe aceasta linie.
!entru strun*ire avem:
< @ 9
pp
.
t
n
>+0 @ $$',% AoreD
<
s
@ 9
pp
..
t
b
>+0 @ $'%8'% AoreD
<
-<
@ 9
pp
.
t
-<
>+0 @ 4&=+8 AoreD
!entru frezare avem:
< @ 9
pp
.
t
n
>+0 @ $,'0, AoreD
<
s
@ 9
pp
..
t
b
>+0 @ $=%4$ AoreD
<
-<
@ 9
pp
.
t
-<
>+0 @ ='' AoreD
Controlul statistic al calitatii loturilor de produse presupune executarea
urmatorilor pasi:
prelevarea unui esantion din lot2
verificarea calitatii esantionului2
aprecierea calitatii lotului pe baza criteriilor prestabilite.
\n cadrul controlului statistic eficacitatea controlului se determinN prin curbele
operative Pi reprezintN probabilitatea de a acepta loturi av7nd procentul de piese
defectuoase peste cel stabilit sau de a respin#e loturi av7nd procentul de piese
defectuoase sub cel stabilit. Avanta*ul folosirii controlului statistic sunt
operativitatea eficienta si supletea in aplicare.
Analizand tipurile de planuri de control statistic se observa cate#oriile:
planuri de control statistic de receptie2
planuri de control statistic al proceselor de fabricatie.
!entru ambele cate#orii in functie de modul de exprimare a caracteristicii de
calitate se pot defini urmatoarele tipuri de control statistic:
-prin masurare2
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
-prin atribute2
-prin numar de defecte.
Controlul prin atribute stabileste in ce masura caracteristicile efective sunt
realizate sau nu la nivelul prescriptiilor produsele fiind apreciate in functie de acest
criteriu drept corespunzatoareWW sau necorespunzatoareWW. Controlul prin masurare
are ca obiect stabilirea valorii numerice a caracteristicilor de calitate aZle
produselor si incadrarea lor in limitele de toleranta prevazute in specificatii.
%.,. Calculul necesarului de forta de munca.
(
m
@AB
c
G /B
d
C B
s
C B
o
0D
.
t
s
.
T
m
AoreD
unde B
c
B
d
B
s
si t
s
au semnificatia din para#raful $.&.$.
B
o
G durata medie /zile0 a concediului anual de odi.na a unui muncitor /B
o
@
,0 zile0
F
m
G coeficient ce tine seama de intarzieri absente s.a.2 T
m
@ 0=+
(
m
@ $8048 AoreD
(
u
@ AB
c
G /B
d
C B
s
C B
r
0D
.
n
s
.
t
s
.
T
u
AoreD
B
r
G numarul zilelor de imobilizare a utila*ului pentru reparatii
B
r
@ &I8J din fondul de timp nominal @ %J
.
&=$+8 @ $=%84 AoreD
T
m
G coeficient de folosire a utila*ului @ 08%
(
u
@ &&%=, AoreD
%.& Calculul necesarului de 3.-.<.-uri
%.&.$ Calculul necesarului de scule
reprezinta norma de consum anual de scule.
unde:
- coeficient care tine seama de distru#erile accidentale ale
sculei
- numarul de reascutiri posibile unde:
- - marimea stratului de material al sculei ce se poate indeparta
prin reascutiri
- - marimea stratului indepartat la o reascutire
%.&., Calculul necesarului de dispozitive si verificatoare
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
reprezinta necesarul anual de dispozitive si verificatoare
unde:
- coeficient care tine seama de distru#erile accidentale ale
sculei
- durabilitatea
G marimea uzurii acceptabile pentru verificatorul respectiv
- numarul de masuratori efectuate pentru o piesa cu verificatorul
respectiv
%.4 Calculul necesarului de materiale
<olumul semifabricatului cat si al piesei finite se determina pe baza
desenului de executie prin sume si diferente de cilindrii.
<olumul semifabricatului:
5asa semifabricatului:
<olumul piesei finite:
5asa piesei finite:
5asa de material recuperabil:
5asa de material necesara productiei pentru un an de zile:
5asa de material recuperabila intr-un an de zile:
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
CAPITOLUL 1
+. Calculul costului de fabricatie a piesei
+.$ 3tructura #enerala a costului de fabricatie unitar
Costul de fabricatie unitar este calculat cu relatia:
unde:
- reprezinta c.eltuielile cu materialele2
- reprezinta c.eltuielile cu manopera directa2
- reprezinta c.eltuielile cu intretinerea si functionarea utila*ului2
- reprezinta c.eltuielile #enerale ale sectiei2
- reprezinta c.eltuielile #enerale ale intreprinderii.
+., C.eltuieli directe
+.,.$ C.eltuieli cu materii prime si materiale directe
Costul materialului se determina cu relatia:
unde:

+.,., C.eltuieli cu manopera directa

Costul manoperei se determina cu relatia:
unde:
- cota de asi#urari sociale2
- a*utor de soma*2
- salariul orar2
- norma de timp.
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
+.& C.eltuieli indirecte
+.&.$ C.eltuieli cu intretinerea si functionarea utila*elor
Aceste c.eltuieli cuprind: amortizarea utila*elor si mi*loacelor sectiei
c.eltuieli pentru reparatie c.eltuieli cu ener#ia c.eltuieli cu sculele si
dispozitivele2 se calculeaza cu formula:
unde:
- coeficient de repartitie a c.eltuielilor cu intretinerea si
reparatia utila*elor2
+.&., C.eltuieli #enerale ale sectiei
Aceste c.eltuieli reprezinta c.eltuielile personalului amortizarea cladirilor si
mi*loacelor fixe aferente sectiei c.eltuielile administrative. 3e calculeaza cu
formula:
unde:
- coeficient de repartitie2
+.&.& C.eltuieli #enerale ale intreprinderii
Aceste c.eltuieli reprezinta c.eltuielile privind salariile personalului de
conducere te.nic amortizarea mi*loacelor fixe de interes #eenral2 se calculeaza cu
formula:
unde:
- coeficient de repartitie
+.4 Calculul pretului piesei
!retul de productie al piesei se calculeaza cu formula:
Tripovici Catalin
Grupa: 8404.B
unde:
- beneficiul net al intreprinderii
!retul de livrare al piesei se calculeaza cu formula:
unde:

!retul de vanzare cu amanuntul al piesei se calculeaza cu formula:

unde:
- reprezinta adaosul comercial