SCOALA POSTLICEALADIMITRIE CANTEMIR

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE ABSOLVIRE
INGRIJIREA PACIENTILOR CU ALERGII OCULARE
ABSOLVENT COORDONATOR
MADAC (HEGHEDUS) LUCIA DR.TARAN CAMELIA


2014
TARGU MURES
CUPRINSUL LUCRARI DE DIPLOMA
AN SCOLAR 2013-2014
CAP.I. DATE GENERALE DESPRE BOALA
ISTORIC..................................................................................................................................
ARGUMENT...........................................................................................................................
1.1. Prezentarea noiunilor de anatomie i fiziologie a aparatului afectat...............................
1.2. Prezentarea teoretic a bolii............................................................................................
1. Definitie...................................................................................................................
2. Etiologie...............................................................................................................
3. Patogenie..................................................................................................................
4. Diagnostic clinic.........................................................................................................
5. Diagnostic paraclinic...............................................................................................
. Diagnostic diferential.............................................................................................
!. E"olutie...............................................................................................................
#. $ratament a% igieno&dietetic b% medical ...................................................................
CAP.2 INGRIJIRI GENERALE
'upra"eg(erea pacientului din momentul internrii p)n la e*ternare i efectuarea te(nicilor impuse
de afeciune
2.1. +nternarea pacientului ,n spital................................................................................................
2.2. -sigurarea condiiilor de spitalizare......................................................................................
2.3. -sigurarea condiiilor igienice pacienilor internai......................................................
Pregtirea patului i accesoriilor lui.......................................................................
'c(imbarea len.eriei de pat............................................................................................
-sigurarea igienei personale/ corporale i "estimentare a pacientului................
Efectuarea toaletei generale i pe regiuni a pacientului imobilizat...................
0bser"area poziiei pacientului.............................................................................
'c(imbarea poziiei i imobilizarea pacientului........................................................
1aptarea eliminarilor...............................................................................................
2.4. 'upra"eg(erea funciilor "itale i "egetati"e...............................................................
2.5. -limentaia bolna"ului....................................................................................................
2.. -dministrarea medicamentelor i (idratarea organismului...........................................
2.!. 2ecoltarea produselor biologice i patologice ..................................................................
2.#. Pregtirea pacientului i efectuarea te(nicilor impuse de afeciune......................................
2.13. Educaie pentru sntate 4................................................................................................
Profila*ia bolii.................................................................................................................
2.11. E*ternarea pacientului................................................................................................
CAP III . INGRIJIRI SPECIFICE
Prezentarea cazurilor de boala
1azul 1 & Plan de ,ngri.ire .................................................................................................
1azul 2 & Plan de ,ngri.ire ..................................................................................................
1azul 3 & Plan de ,ngri.ire ................................................................................................
CAP. IV. CONCLUII
E"aluarea final.................................................................................................................
1oncluzii generale.............................................................................................................
5+56+072-8+E.............................................................................................................
90$$0:
;<ursingul este o art. <ecesit de"otament e*clusi"/ pregtire temeinic/ talent/ ca orice pictor sau
sculptor. 1e este mai mult=
' ai de&a face cu p)nza de pictur sau cu marmura sau s ai de&a face cu organismul "iu/ cu fiina
uman > templul du(ului lui D?9<E@E?AB
8lorence <ig(tingale > 1#3
+'$02+1
-feciunile oculare i&au preocupat pe oameni ,nc din antic(itate. 1el mai "ec(i document asupra
bolilor de oc(i C asirian% dateaz de pe "remea lui DamurabiCapro*imati" 1#33 ani%. 6a greci/
Dipocrate C43&3!!,.e.r.% amintete de unele afeciuni palpebrale sau oculare/ iar la romani pot fi
gsite referiri asupra bolilor de oc(i ,n lucrrile lui 1elsus/ 7alien/ etc. En e"ul mediu/ epoc ,n care
progresul tiinei a fost redus/ sunt menionate unele cunotine de oftalmologie mai ,nsemnate la
arabiF ,ntre acestea/ un rol important a aparinut lui -li&5en&+za Csecolul G+% al crui tratat a fost
tradus ,n latin i de asemenea lui -bu&-li&5en&+bn&'ina C-"icena% ,n cartea a +++&a din
;6egile artei medicaleB. 'ecolul al G+G&lea a constituit o epoc de ,nsemnat progres pentru
oftalmologie. ?n pas important s&a fcut prin descoperirea oftalmoscopului dectreDelm(oltzC1#51%
fapt care a permis studierea i cunoaterea afeciunilor fundului de oc(iF punerea la punct a
metodelor de tonometrizare prin indentaie de 'c(iHtz i apoi prin aplanaie de ctre 7oldmann a
reprezentat de asemenea o re"oluionare ametodologiei e*aminrii clinice a pacienilor cu boli
oftalmologice.
-27?9E<$
-t)t promo"area i meninerea sntii c)t i pre"enirea ,mboln"irilor sunt obiecti"e importante
,n actualul sistem de sntate.
9edicina zilelor noastre are un caracter profund profilactic/ iar de la dreptul de sntate s&a a.uns la
datoria de a pstra sntatea. -cest lucru se face prin optimizarea stilului de "ia i identificarea
persoanelor cu risc crescut. Pentru a a"ea un stil de "ia sntos este necesar s facem e*erci ii
fizice zilnic/ s renun m la fumat/ s ne controlm greutatea corporal/ s a"em o "ia ec(ilibrat
i un consum moderat de alcool.
Principala moti"a ie pentru alegerea acestei teme o constituie faptul c oc(ii sunt foarte importan i
prin rolul lor de indeplinire a functiei "izuale/fiind un element esential de informare.
?n alt moti" pentru care am ales aceast tem este faptul c pe timpul acti"it ii practice desfurate
,n timpul stagiului clinic ,n cei trei ani de coal/ am a"ut ocazia de a acorda ,ngri.iri specifice de
nursing mai multor pacieni care sufereau de afectiuni oculare. Empatia manifestat fa de ace ti
pacieni m&a a.utat s ,neleg mai bine aceste afectiuni/ fapt pentru careB -lergiile oculare ;m&i s&a
prut potri"it ca subiect al lucrri mele de diplom la absol"irea studiilor de specialitate sanitare.
-pr)nd la toate ")rstele/ de regul cu un diagnostic cu at)t mai se"er cu c)t se instaleaz la
o ")rst mai timpurie/ consecinele i rapiditatea instalrii complicaiilor acestei boli/ precum i
tendina frec"ent la recidi"e m&au impresionat foarte mult.
1a si in alte afectiuni cel mai important lucru pentru sntatea aparatului "izual ,l reprezint
pre"en ia. ;. $rebuie s&i con"ingem pe toi oamenii s&i asume rspunderea sntii lor.
pre"enirea s fie ,n mintea fiecruia.IC2ic(ard '. 'c(JlKir/ e*pert 09'%
Pornind de la aceast afirmaie/ am cutat s realizez o lucrare ec(ilibrat i c)t mai accesibil/ care
s sublinieze importana unei funcii "itale/ i anume "zul.
6ucrarea este structurat pe patru capitole. Primul capitol/ L-natomia i fiziologia aparatului
"izualM/ este structurat pe dou subcapitole. En primul dintre acestea am descris anatomia aparatului
"izual/ ,ncep)nd cu anatomia globului ocular si a ane*elor sale si continuand cu notiuni despre
patologia oculara in speta alergiile oculare.
En cel de&al doilea capitol am prezentat no iuni generale de teorie despre alergiile oculare si te(nicile
specifice in tratarea acestora/ subliniind faptul c dei ,n ultimii 23 de ani s&au realizat progrese
spectaculoase ,n diagnosticul i tratamentul afeciunilor oculare/ personalul medical ,n general
i oftalmologul ,n special/ trebuie s fie un bun clinician. En acest sens/ e*amenul clinic reprezint
baza indispensabil ,n formularea diagnosticului/ precede celelalte in"estigaii/ orienteaz
atitudinea terapeutic/ apreciaz eficacitatea tratamentului i realizeaz legtura psi(ologic cu
bolna"ul.
En capitolul +++ LPrezentarea cazurilor clinice i a planurilor de ,ngri.ireM/ prin cazurile i planurile
de ,ngri.ire ,ntocmite am ,ncercat s redau c)t mai detaliat principalele acti"it i i inter"en ii pe
care le&am acordat pacien ilor respecti"i de la prezentarea lor ,n cabinetul de oftalmologie i p)n la
rezol"area sau ameliorarea afectiunii respecti"e.
En capitolul .+N/ L 1oncluziiM am prezentat succinct impresiile personale rezultate ,n urma
,ngri.irilor pe care le&am acordat pacien ilor ,n sec ia de 0ftalmologie i am consemnat c)te"a
propuneri personale care au menirea de a fa"oriza o e"oluie mai bun a bolii pacien ilor pe l)ng
tratamentul medicamentos.
1on inutul lucrrii este ,ntregit de materialele prezentate ,n ane*e i de precizarea surselor
bibliografice pe care le&am folosit pentru ,ntocmirea acestei lucrri.
CAPITOLUL .I.
NOTIUNI GENERALE
1!1 ANATOMIA SI FIIOLOGIA APARATULUI VIUAL
1ea mai mare parte a informaiilor din mediul e*terior este recepionat prin "z. Nederea are
un rol esenial ,n adaptarea la mediu/orientarea spaial/ ,n meninerea ec(ilibrului i ,n acti"itile
specific umane. 'egmentul periferic este un organ perec(e format din globul ocular i organele
ane*e globului ocularF el este aezat ,n orbita i are o form mai mult sau mai puin sferic/ puin
turtit de sus ,n .os Cdiametrul "ertical este de cca 23 mm/ iar cel antero&posterior este de 25 mm%
acesta fiind numit i a*ul anatomic al oc(iului/ poate a"ea "ariaii mai mici sau mai mari i poate
influena funcionarea oc(iului Peretele globului ocular este format din trei tunici concentrice:
e*tern/ medie i intern > i din medii refrigerente.
1/ T"#$%& '()'*#+ 'ste format din sclerotica i cornee. 'clerotica se afla posterior iar cornee
anterior.
2. C,*#''& membrana transparent a oc(iului/ ce are doar 3/5 de mm grosime la centru i 1 mm
la .onciunea cu sclerotica C albul oc(iului %.'e afl ,n partea anterioar/ nu are "ase de s)nge/ este
transparent i este mai puin ,ntins fa de sclerotica C1O din tunica fibroas%. 1onine numeroase
fibre ner"oase. +ntr ,n sistemul optic al oc(iului. 1orneea are principalul rol optic de a permite
patrunderea radiatiilor luminoase i/ prin puterea ei de refracie de 43 de dioptrii/ de a de"ia
traiectoria luminii/ pentru a a.unge la retin
3. S%-'*,)$%& membrana e*terna/ numit sclerotica/ de culoare alb sidefie/ fibroas i rezistent/
ine*tensibil la adult/ dar uor e*tensibil ,n prima copilarie. 'e mai numetealbul oc(iului. 2olul
fiziologic al scleroticei este de a prote.a celelalte componente oculare.
4. T"#$%& .'/$' (u"eea% este situat ,nuntrul tunicii e*terne/ fibroase i prezint trei segmente
care/ dinspre posterior spre anterior/ sunt: coroida/ corpul ciliar i irisul
5. C,*,$/& ( u"eea posterioar % se afla posterior i prezint un orificiu prin care iese ner"ul optic
i care corespunde orificiului sclerei. Este asemuita cu un burete "ascular/ deoarece contine aproape
,n totalitate numai "ase de di&ferite marimi/ care au rolul de a (rani retina si celelalte componente
oculare.
.C,*0"- %$-$&* continu coroida anterior i este format din procesele ciliare i muc(iul ciliar.
Procesele ciliare sunt alctuite din aglomerri capilare i secret umoarea apoas.
!. I*$1"- este situat ,n faa anterioar a cristalinului/ are rolul de diafragm la ni"elul oc(iului.
+risul regleaz cantitatea de lumin care a.unge la retina.
1entral/ irisul are un orificiu numit pupila. Pupila ,si poate micora sau mri diametrul ,n raport cu
lumina din mediul e*terior/ a")nd ,n mod refle* rolul de a doza cantitatea de lumina ce patrunde ,n
interiorul oc(iului p)n la retin.
#. T"#$%& $#)'*#+ este reprezentat de retin. En retin se gsesc celule fotosensibile/ care
recepteaz undele luminoase i le transform ,n influ* ner"os. 6a acest ni"el se face transformarea
radiaiei luminoase ,n energie electric/ care transmite mesa.ul "izual la scoara cerebral.
1onurile i bastonasele sunt neuronii cei mai importani/ care conin substanele fotosensibile i
anume iodopsina i rodopsina/ substane care au ,n compozitia lor ca element esential "itamina -.
1onurile sunt aezate ,n centrul fundului de oc(i ,n zona numita macula optica C pata optic %.
E*ist dou tipuri de celule cu rol de recepie la ni"elul retinei: celule cu bastonae > sunt celule
ner"oase modificate/ ,n numr de apro*imati" 125 milioane/ sunt mai numeroase la periferia retinei
optice i sunt adaptate pentru "ederea nocturn/ ,n lumina slabFcelule cu conuri > sunt celule
ner"oase modificate/ ,n numr de > ! milioane i sunt adaptate pentru "ederea diurn/ ,n lumin
intens/ colorat.9ediile refrigerente sunt reprezentate de: corneea transparent/ umoarea apoas/
cristalinul i corpul "itros. -ceste medii au rolul de a refracta razele de lumin.
-ne*ele oc(iului
'unt ogranele de micare i cele de protecie.0rganele de micare sau muc(ii globului ocular sunt
,n numr de ase: muc(iul drept superior/ drept inferior/ drept intern/ drept e*tern/ muc(iul oblic
mare i oblic mic.0rganele de protecie sunt prezentate ,n r)ndurile de mai .os.
1. S0*2#%'#'-' P forma unor proeminente arcuite i rotun.ite/ acoperite de peri. 2ol de a opri
scurgerea transpiraiei ,n oc(i.
2. P-',&0'-' P dup natere/ pleoapele se prezint sub forma unor pliuri musculocutanate situate
la baza orbiteiF cel mai important rol al pleoapelor este acela de a prote.a globul ocular. Pleoapele
prezint urmtoarele elemente anatomice > o fat anterioar Cacoperit cu piele% i o fat posterioara
Ctapetata de membrana con.uncti"al%F o margine orbitara/ i o margine liberF precum i/ dou
e*tremiti > una intern i una e*tern. Pielea ce acoper faa anterioar a pleoapei este foarte fin
> cel mai subire tegument din ,ntregul organismF de asemenea/ ea este elastic i deosebit de
mobilF ,n grosimea sa/ tegumentul fetei anterioare conine glande sebacee i glande sudoripare
mici.
3. C,#3"#%)$4& P membran cu rol de protecie/ care acoper faa anterioar a sclerei i fetele
posterioare ale celor dou pleoape. 1on.uncti"a este subire/ neted i transparentF ea are
capacitatea de a forma anumite secreii care "or lubrefia suprafaa corneei. 6a ni"elul globului
ocular/ con.uncti"a are rol de protecie Cprote.eaz ,mpotri"a infeciilor bacteriene% > rol ,ndeplinit
cu a.utorul enzimelor elaborate/ al mucusului/ dar i al florei saprofite de la acest ni"elF rol de
aprare > cu implicaii ,n apariia reaciilor alergice de contactF rol ,n formarea i meninerea
peliculei lacrimale.
4. A0&*&)"- -&%*$.&-P totalitate a organelor care secret i e*creta lacrimile i pelicula
lacrimal. 1uprinde:
& glanda lacrimal P care este situat ,n spatele marginii superioare a orbitei/ la ung(iul e*tern/ i
asigur secreia lacrimal refle* C lacrimi %.
& aparatul e*cretor Ccile lacrimale% P cuprinde punctele lacrimale/ mici orificii situate pe marginea
liber a pleoapelor/ la e*tremitatea intern a acestoraF canaliculele lacrimale care urmeaz acestora
se ,ndreapt spre interior/ ctre sacul lacrimal/ situat ,ntre ung(iul intern al oc(iului i peretele
nazal/ este legat de ca"itatea nazal prin canalul lacrimonazal.
8uncionare: lacrimile prote.eaz corneea aduc)ndu&i elementele indispensabile (rnirii sale i
eliminrii corpilor strini. 6ubrifiind corneea/ lacrimile ,mpiedica ulcerarea ei. 1lipirea din oc(i/
care etaleaz pelicula C filmul % lacrimala pe oc(i/ ,ntreine/ de asemenea/ lubrifierea con.uncti"elor.
5. M"5%6$$ ,%6$-,* P ,n numr de din care 4 drepi Csuperior/ inferior/ intern/ e*tern% i 2 oblici
Csuperior i inferior%. -cetia i trei ner"i oculomotori asigura mobilitatea fiecrui oc(i ,n interiorul
orbitei.
. O*7$)'-' P ca"iti ad)nci ce prote.eaz globul ocular ,mpotri"a diferitelor agresiuni e*terne.
Pe baza orbitei este aezat globul ocular/ iar ,n rest orbita conine cei muc(i e*trinseci care
determin micrile oc(iului/ "ase/ ner"i i esut adipos C grsos %.
Nezi imagine ane*a fig 1.1omponentele aparatului "izual
1!2 PREENTAREA CONJUNCTIVITEI OCULARE ALERGICE
Q Prezentare teoretica in con.uncti"ita alergica
D'8$#$)$'
1on.uncti"ita alergica este o inflamatie a mucoasei Cstrat de celule% ce acopera fata interna a
pleopelor si fata anterioara a oc(ilor si este declansata de o reactie alergica.
Nezi imagine ane*a fig.2.0c(i afectati de con.uncti"ita
$ipuri de con.uncti"ita alergica:
R C,#3"#%)$4$)& &-'*9$%& 1':,#$'*&
Este cea mai comuna forma de con.uncti"ita alergica/apare ca reactie la polenul plantelor si
mucegai. Este adesea o consecinta a rinitei alergice Cfebra fanului%.
R C,#3"#%)$4$)& &-'*9$%& 0'*'#&
Este o forma mai putin frec"enta de con.uncti"ita alergica/ in care simptomele sunt prezente pe tot
parcursul anului. Principalii alergeni implicati in con.uncti"ita alergica perena sunt parul animalelor/
praful si penele. Desi simptomele pot aparea pe tot parcursul anului si sunt mai putin se"ere decat
cele ale con.uncti"itei alergice sezoniere/ acestea se pot agra"a sezonier.
R C,#3"#%)$4$)& 4'*#&-&
Este o forma cronica de con.uncti"ita/ care apare cel mai frec"ent prima"ara si toamna. -ceasta
poate afecta permanent "ederea si apare mai frec"ent la barbati decat la femei/ in special la copii
sub 13 ani/ care au un istoric de alergii. +n general copiii se "indeca de aceasta afectiune pana a.ung
la maturitate.
R ;'*&),%,#3"#%)$4$)& &),0$%&
Este un tip de con.uncti"ita alergica/care este asociat cu dermatita atopica a pleoapelor si fetii.
'imptomele includ roseata/ mancarime/ arsuri/ lacrimare/ secretii "ascoase si umflarea pleopelor.
Narsta de debut este/ de obicei/ inainte de 23 de ani la pacientii cu istoric de alergii/ mai ales rinite
alergice si astm bronsic.
R C,#3"#%)$4$)& 0&0$-&*& 9$9&#)&
Este un tip de con.uncti"ita asociata cu purtarea lentilelor de contact. -cest tip de con.uncti"ita se
considera a fi o reactie alergica la proteinele din solutia ce realizeaza fi*area lentilelor. -sa cum
arata si numele/ papile gigante apar pe suprafata interioara a pleoapelor superioare.
<etratate/con.uncti"itele alergice sezoniere sau perene/ rareori duc la complicatii pe termen lung.
1u toate acestea/boala poate interesa si alte parti ale oc(ilor C pro"oaca inflamatia irisului%.
1on.uncti"ita "ernala si Keratocon.uncti"ita atopica au potential de deteriorare a "ederii
.E)$,-,9$'
1on.uncti"ita alergica este o reactie la anumite tipuri de alergeni. 1ei mai frec"enti alergeni care
declanseaza con.uncti"ita alergica sunt:
R 7ranulele mici de polen pot a.unge cu usurinta in aer. Polenul pro"ine de cele mai multe ori de
la pomi/plante leguminoase si buruieni.
R Praful este un amestec care contine acarieni/ mici particule de sol/ fragmente "egetale/ celule
moarte de pe piele umana si animala/ par/ fibre sintetice.
R 'cuamele sunt celulele moarte de la suprafata pielii care cad si a.ung in aer.
R 9ucegaiurile&sporii de ciuperci care formeaza mucegaiurile pot a.unge in aer. -cestea se gasesc
in special in lemnul putrezit si in case Cin special in zonele umede/ subsoluri si bai%.
R 1onser"antii continuti de picaturile pentru oc(i si solutiile pentru lentilele de contact uneori pot
determina aparitia unei reactii alergice la persoanele sensibile.
R 'ubstantele iritante precum fumul de tigara/ praful de creta si parfumurile pot declansa
con.uncti"ita alergica.
P&),9'#$'
-ceasta se intampla atunci cand oc(iul "ine in contact cu un alergen si reactioneaza prin eliberarea
de (istamina. Distamina determina dilatarea "aselor sanguine ale con.uncti"ei. Dilatarea "aselor de
sange este urmata rapid de simptome oculare/cum ar fi inrosirea oc(ilor/senzatie de 9ancarime la
ni"elul nasului. +n timp ce con.uncti"itele care nu sunt alergice afecteaza adesea doar un singur
oc(i/ con.uncti"ita alergica afecteaza ambii oc(i in acelasi timp. 1on.uncti"ita alergica tinde sa
apara mai frec"ent la persoanele care au alte tipuri de alergii/ in special rinite alergice. 'pre
deosebire de con.uncti"itele bacteriene si "irale / con.uncti"ita alergica nu este contagioasa.
D$&9#,1)$% %-$#$% (1$.0),.&),-,9$&)
1on.uncti"ita alergica afecteaza ambii oc(i in acelasi timp. 1on.uncti"ita alergica tinde/ de
asemenea/ sa afecteze ambii oc(i in aceeasi masura/ desi uneori un oc(i este mai gra" afectat decat
celelalt. Principalul simptom al con.uncti"itei alergice este pruritul Cmancarime% la ni"elul oc(ilor.
1on.uncti"a Cmucoasa care acopera albul oc(ilor si interiorul pleoapelor% de"ine tumefiata si rosie/
desi "ederea de obicei ramane intacta. Desi con.uncti"ita alergica poate sa apara singura/de obicei
este asociata cu rinita alergica.
'emnele si simptomele de con.uncti"ita alergica sunt:
R ?mflarea pleoapelor
R 9ancarime si senzatia de arsura la ni"elul oc(ilor
R 6acrimare e*cesi"a
R Dilatarea "aselor de sange de la ni"elul con.uncti"ei ceea ce "a duce la roseata con.uncti"ei
R 'curgeri oculare apoase sau mucoase
R 0c(i rosii
R 'ensibilitate la lumina Cfotofobie%
R Nedere neclara Cuneori%
R 1earcane Ccerc "anat care apare in .urul oc(ilor%
R $ulburari ale somnului Cinsomnie%
D$&9#,1)$% 0&*&%-$#$%
1on.uncti"ita alergica nu trebuie confundata cu alte forme de con.uncti"ita. 1on.uncti"ita non&
alergica este de cele mai multe ori produsa de "irusuri/dar pot fi cauzata de infectii bacteriene/
substante c(imice/ leziuni oculare si iritatii datorate utilizarii lentilelor de contact.
+n scopul de a diagnostica cauza de con.uncti"ita/ medicul "a analiza aspectul oc(ilor si "a lua in
considerare simptomele pacientului. -tunci cand con.uncti"a de"ine iritata si congestionata apar
secretii la ni"elul oc(ilor. +n con.uncti"itele bacteriene/secretia oculara este/ de obicei/ groasa si
cremoasaF in con.uncti"itele alergice sau "irale secretia oculara este clara. +n formele non&alergice
de con.uncti"ita apare senzatia de nisip sau corp strain in oc(i/ spre deosebire de forma alergica in
care apare pruritul Cmancarimea% ocular.
+nflamatia si mancarimea la ni"elul pleoapelor sunt caracteristice pentru con.uncti"ita alergica. ?n
istoric de alergii este/ de asemenea/ important pentru stabilirea diagnosticului.
Dupa ce stabileste ca este "orba de con.uncti"ita alergica/ urmatorul pas este identificarea
alergenilor specifici la care pacientul este sensibil. 9etodele prin care se poate stabili alergenul
implicat sunt:
R $estele cutanate
+n timpul testelor cutanate/medicul "a introduce o cantitate mica din alergenul suspectat Cprin
zgariere sau in.ectare% la ni"elul pielii antebratului. 'e astepta timp de 13& 23 de minute pentru a
"edea daca apare o reactie. Dez"oltarea unei mici papule/ usor tumefiata/ de culoare rosie indica o
reactie poziti"a.
R $estele de sange
6a persoanele cu anumite afectiuni ale pielii testele cutanate nu pot fi efectuate. +n astfel de cazuri/
testele de sange sunt cel mai bun mod de a determina daca o persoana este sau nu alergica la o
anumita substanta Cde e*emplu: parul animalelor/polenul %. $estul consta in in.ectarea alergenului
suspectat si analiza sangelui pentru a determina cresterea anticorpilor +gE/ ceea ce indica prezenta
alergiei.
De asemenea/ medicul poate recolecta fragmente de con.uncti"a sau secretiile de la ni"elul oc(ilor
si e"aluarea prezentei eozinofilelor. Eozinofilele sunt un tip de leucocite Cglobule albe% care au rol
in special in apararea antiparazitara si in reactiile alergice. Determinarea prezentei eozinofilelor este
utila pentru determinarea tipului de con.uncti"ita alergica/ astfel eozinofilele se gasesc frec"ent in
caz de Keratocon.uncti"ita atopica si foarte rar in caz de con.uncti"ita "ernala
T*&)&.'#)
$ratamentul con.uncti"itei alergice consta in e"itarea alergenilor cunoscuti si ameliorarea
simptomelor. -meliorarea simptomelor se poate face prin comprese reci care reduc senzatia de
mancarime sau Mlacrimi artificialeM /solutii care lubrifiaza oc(ii si a.uta la indepartarea alergenilor.
Pacientii care poarta lentile de contact "or fi sfatuiti sa poarte oc(elari pana la disparitia
simptomelor.
$ratament medicamentos
9edicamente utilizate pentru a ameliora simptomele con.uncti"itei alergice sunt:
R 9edicamentele antiinflamatorii nesteroidiene C-+<'% sunt medicamente care reduc inflamatia
prin blocarea producerii de prostaglandine Csubstante c(imice care contribuie la aparitia inflamatiei
in timpul reactiilor alergice.
R -nti(istaminicele/ administrate sub forma de picaturi oculare/ sunt medicamente care bloc(eaza
efectele (istaminei C substanta c(imica eliberata in timpul reactiei alergice%. Ele pot reduce senzatia
de mancarime/ arsura si lacrimarea e*cesi"a asociate cu con.uncti"ita alergica. 1u toate acestea/ ele
nu ar trebui sa fie folosite mai mult de 4 ori pe zi/ iar unele contin conser"anti ce pot agra"a
simptomele. -nti(istaminicele administrate oral pot fi/ de asemenea/ recomandate.
R 'tabilizatorii de membrana celulara mastocitara sunt medicamente care pre"in degranularea
mastocitelor si eliberarea de (istamina cu declansarea simptomelor de alergie.
R 7lucocorticoizii/ administrati sub forma de picaturi oculare/ au efecte antiinflamatorii.
7lucocorticoizii pot fi folositi in tratamentul con.uncti"itei alergice/ dar cu prudenta si numai la
recomandarea unui medic. ?tilizarea pe termen lung poate duce la aparitia cataractei Copacifierea
partiala sau totala a cristalinului/ consecuti"a alterarii metabolismului fibrelor cristaliniene si
responsabila de o scadere progresi"a a "ederii%. 7lucocorticoizii pot/ de asemenea/ fa"oriza aparitia
glaucomului Cboala a oc(iului caracterizata printr&o crestere a presiunii intraoculare cu interesarea
ner"ului optic si cu alterarea campului "izual/ putand duce la orbire.
Desensibilizarea Cimunoterapia%
Desensibilizarea se "a face treptat/ pentru a obisnui organismul la alergen. Durata tratamentului
depinde de fiecare pacient. Este ne"oie de 3 la 5 ani pentru a obtine rezultate bune. -ceasta
perioada "a fi impartita in doua etape:
R 8aza initiala :se in.ecteaza doze crescande de alergeniFdureaza 13&14 saptamani pentru
tratamentul in.ectabil si 14 zile in cazul tratamentului oral
R 8aza de intretinere: nu depinde de modul de administrare si dureaza de la 3 la 5 ani.
Principalele efecte secundare sunt de natura alergica. Pacientii cu astm sau rinita au un raspuns
simptomatic. +n cazul tratamentul in.ectabil poate apare o reactie locala la locul intepaturii.in ceea
ce pri"este tratamentul oral pot apare simptome oro&faringiane Cmancarime/ furnicatura% si
simptome gastro&intestinale Cgreata/ dureri abdominale%. Desensibilizarea este utila in alergia la
praf/ polen/intepatura de albine. -cest tratament reduce sensibilitatea persoanelor care sufera de
rinite alergice.Desensibilizarea reduce sau elimina simptomele si in cele din urma/ reduce consumul
de medicamente.
M&1"*$ $9$'#$%' 1$ /' 0*,8$-&($'
1ea mai eficienta metoda de a pre"eni o reactie alergica este e"itarea alergenilor cunoscuti ce pot
declansa simptomele.
9asurile de pre"enirea a con.uncti"itei alergice sunt:
R Daca alergenul suspectat este polenul/ incercati sa stati in casa/ cu ferestrele inc(ise in timpul
perioadelor cand concentratia de polen este deosebit de mare Cde obicei dimineata/ in timpul
prima"erii si "erii%. Purtarea oc(elari de protectie si a mastilor in timp cosirii ierbii reduce
e*punerea la polen.
R -erul conditionat si filtrele de aer pot a.uta la pre"enirea aparitiei con.uncti"itei alergice la
persoanele alergice la praf. +n plus/ spalarea asternuturilor la cel putin 54 S 1elsius si folosirea
(uselor speciale pentru indepartarea alergenilor pot reduce e*punerea la praf.
R E"itarea contactului cu animalele poate pre"eni aparitia con.uncti"itei alergice declansata de
parul si scuamele animalor.
R Persoanele care sunt sensibile la mucegai trebuie sa e"ite zonele umede Cde e*emplu/
subsolurile%. ?tilizarea aerului conditionat si a umidificatoarelor poate a.uta la pre"enirea aparitiei
mucegaiului in interior casei.
R E"itati sa purtati lentile de contact/deoarece acestea cresc riscul de dez"oltare a unei reactii
alergice la ni"elul oc(ilor. <iciodata nu folositi lentilele de contact ale altei persoane.
R E"itati mac(ia.ul oc(ilor deoarece unele cosmetice contin alergeni sau substante iritante/ care
pot declansa o reactie alergica.
R E"itati picaturile oculare Ccu e*ceptia cazului in care acestea sunt recomandate de catre un
medic%. 1onser"antii continuti de acestea pot declansa o reactie alergica.
R 'palati frec"ent pe maini cu apa si sapun/ deoarece mainile "in in contact cu fata foarte des si
pot transfera alergenii la ni"elul oc(ilor/ determinand aparitia simptomelor.
R E"itati sa atingeti sau sa frecati zona oc(ilor/deoarece aceasta agra"eaza simptomele.
R E"itati substantele iritante/ cum ar fi fumul de tigara/ praful de creta si parfumurile.
CAPITOLUL .II.
NOTIUNI GENERALE DE INGRIJIRE A PACIENTILOR CU
AFECTIUNI OCULARE
2.1.I#)'*#&*'& 5$ 0*$.$*'& 7,-#&4$-,* <# 10$)&-
+nternarea este primul contact al bolna"ului cu spitalul. -cest prim contact este (otr)tor pentru
c)tigarea ,ncrederii lui/ factor indispensabil pentru asigurarea unei colaborri sincere ,ntre bolna"
i personalul de ,ngri.ire/ ,n "ederea rec)tigrii sntii celui internat
+nternarea ,n spital se face pe baza biletelor de internare emise de medicul de familie sau
medicul specialist. 'pitalul primete bolna"i i prin transfer de la alte uniti spitaliceti/ dac
bolna"ul aparine profilului su. 1azurile de urgen sunt primite i fr bilet de internare/ c(iar
dac nu sunt momentan locuri libere ,n spital.
5olna"ii internai sunt ,nscrii la biroul ser"iciului de primire in registrul de internriF tot aici se
completeaz foaia de obser"aie clinic i datele de identitate. +dentificarea si cunoaterea adresei
e*acte a bolna"ului sau a celui mai apropiat aparintor au o deosebit importan pentru a se putea
,ntiina membrii familiei ,n caz de agra"are a bolii .
5olna"ul care urmeaza a fi internat la spital "a fi dezbrcat i e*aminat ,n cabinetul de
consultaie al ser"iciului de primire. -cesta este ,nzestrat ,n aa fel/ ,nc)t s poat asigura
e*aminarea bolna"ului/ stabilirea diagnosticului de probabilitate/ precum si luarea primelor msuri
,n cazul ,n care se impune un tratament de urgen. -stfel/ camera de consultaie cuprinde
mobilierul obinuit/ mas de e*aminare/ dulap cu instrumente i aparatur de urgen/ ,n funcie de
specificul cabinetului de oftalmologie/ precum i medicamentele care ar putea fi folosite ,n caz de
urgen.
5olna"ii sunt e*aminai la internare de medicul oftalmolog. En acest scop/ acesta culege datele
anamnestice de la bolna" sau de la ,nsoitor/ date pe care le "a trece imediat ,n foaia de obser"aie .
5olna"ul este diri.at la secia indicat de ser"iciul de primire/ dup caracterul bolii de care
sufer.
5olna"ul este condus sau transportat apoi ,n salon/ unde "a primi patul lui.
2.2 A1$9"*&*'& %,#/$=$$-,* /' 10$)&-$:&*'
'copul spitalizrii bolna"ilor/ ,n ma.oritatea cazurilor este "indecarea. Pentru a realiza acest
lucru trebuie create condiii prielnice/ necesare ridicrii forei de aprare i regenerare a
organismului i scoaterii lui de sub e"entuale influene noci"e ale mediului ,ncon.urtor. -sistenta
din salon ,i "a indica patul/ ,i "a face cunotin cu ceilali bolna"i din salon/ ,l a.ut s&i aran.eze
obiectele personale ,n noptier/ ,l informeaz despre regulamentul de ordine interioar a seciei/ ,i
"a e*plica ce are de fcut ,n "ederea recoltrii produselor biologice i patologice e*amenele de
laborator i&l pregtete pentru in"estigaiile de specialitate. Dac bolna"a nu prezint semne de
oboseal/ ,l conduce pentru a&i arta secia/ prezent)ndu&i: sala de tratamente/ sala de mese/ grupul
sanitar.
'alonul trebuie s fie ,nclzit/ pentru a se putea aerisi c)t mai frec"ent/ fr s se scad temperatura
aerului/ salonul trebuie s fie luminos/ curat/ s fie linite i e de preferat s e*iste c)te un grup
sanitar aferent fiecrui salon. ' aib sonerie fi*at la ,ndem)n/ prin care se solicit personalul
sanitar la ne"oie.'e "a respecta cu strictee programul de somn al pacientului.
Engri.irea bolna"ului este acti"itatea cea mai intens i const ,n aplicarea procedeelor
terapeutice si o serie de atribuii administrati"&gospodreti ca: alctuirea foilor de regim dietetic/
pregtirea condicii de medicamente/ ieirea bolna"ilor etc.
2!3 A1$9"*&'& %,#/$)$$-,* $9$'#$%' & 0&%$'#)"-"$
Pentru a realiza asigurarea condiiilor igienice ale pacienilor internai trebuie respectate
urmtoarele reguli cuprinse in g(idul de precauii uni"ersale emis prin 0rdinul 9inisterului
'ntii nr. T1O233 pri"ind aprobarea <ormelor de supra"eg(ere/pre"enire i control al
infeciilor nosocomiale ,n unitile sanitare C-ne*a 5% care definete conceptul de Lprecauiuni
uni"ersaleB i stabilete modalitatea de aplicare a acestora.
1onceptul de precauiuni uni"ersale se refer la s)nge i alte lic(ide organice Csecreii/e*creii/
drena.e% i la mucoase i tegument ca i cum ar fi infectate cu ageni patogeni.
$oate mane"rele de ,ngri.iri ale pacienilor trebuie efectuate ca i cum toi pacienii ar fi infectai
cu D+N/ D5N i ali ageni microbieni cu cale de transmitere sanguin.
+mplementarea precauiunilor uni"ersale se refer la utilizarea ec(ipamentului de protecie
adec"at/ complet/ corecta splare a m)inilor i a altor pri ale tegumentelor.
&)P*'9&)$*'& 0&)"-"$ 1$ &%%'1,*$$-' -"$
En condiiile spitalizrii patul reprezint pentru fiecare bolna" mobilierul cel mai important
din salon/ aici petrec)ndu&i ma.oritatea timpului de boal i con"alescen.
Patul trebuie s fie comod/ de dimensiuni potri"ite/ care s satisfac cerinele de confort i
s&i permit pacientei s se poat mica ,n "oie/ s nu&i limiteze micrile. Patul trebuie s
,ndeplineasc anumite condiii:
& 2 m lungime/ #3&T3 cm lime/ 3 cm ,nlime p)n la saltea/ pentru a satisface at)t cerinele de
odi(n ale bolna"ului/ c)t i pentru manipularea lui de ctre personalul de ,ngri.ire/
& patul trebuie s fie uor de manipulat i de curat/
& confecionat din tuburi uoare din metal C"opsite ,n alb%/
& aezate pe roile pre"zute cu cauciucuri i sistem de blocare/
& somiera & partea principal a patului/ confecionat din s)rm ino*idabil/ puternic/ elastic/ bine
,ntins pentru a nu ceda sub greutatea pacientului/
& paturi cu somiere confecionate din 2 buci/ partea cefalic put)nd fi ridicat pentru a asigura
bolna"ilor o poziie semiez)nd sau ez)nd. ?nele paturi ofer posibilitatea ederii ,n poziia
$rendelenburg.
-ccesoriile patului sunt:
& salteaua: poate fi confecionat dintr&o bucat sau mai multe buci/ din burete sau din material
plastic & se cur i se dezinfecteaz mai uorF
& pernele: ,n numr de dou/
& ptura: confecionat din l)n moale s se spele uorF
& len.eria: este bine s aib c)t mai puine custuri: dou cearafuri Csau un cearaf i un plic%/ dou
fee de pern/ o alez/ o muamaF
& utila.e au*iliare patului: masa adaptat la pat/ stati" pentru perfuzii.
En "ederea pregtirii patului se pregtesc cele necesare ,n apropierea patului pe un scaun
,ntotdeauna ,n ordinea utilizrii.
7.S%6$.7&*'& -'#3'*$'$ /' 0&)
-ceast mane"r se e*ecut dup plecarea pacientului sau la internare. Este de dorit ca dup
plecarea bolna"ului/ pernele/ pturile i salteaua s fie dezinfectate. 'c(imbarea len.eriei de pat are
ca scop asigurarea condiiilor igienice i de confort ale pacientului. 'c(imbarea len.eriei de pat se
face de obicei dimineaa/ ,nainte de curirea salonului/ dar dup msurarea funciilor "itale i
efectuarea toaletei. Dac ,ns ,n cursul zilei se murdrete/ sc(imbarea ei trebuie fcut imediat/
indiferent de orar i la ne"oie de mai multe ori pe zi.
& cearaful simplu se pune pe saltea la mi.locul patului/ cu o m)n se desface o parte a
cearafului spre cap/ iar cu cealalt se ,ntinde spre partea opus.
& se introduce cearaful ad)nc sub saltea la capul patului/ cu m)na de l)ng pat. 'e prinde
partea liber a cearafului la o distan de col egal cu lungimea marginii care at)rn i se ridic sus
l)ng saltea. En triung(iul format se introduce partea care depete salteaua. 'e las ,n .os partea
ridicat la marginea saltelei i se introduce sub saltea restul triung(iului ,mpreun cu partea lateral
a cearafului. Dac e ne"oie se aeaz muamaua i se acoper cu alez.'c(imbarea len.eriei de pat
se face dup te(nici diferite ,n funcie de stare general i de posibilitile de mobilizare a
bolna"ului. Pentru aceasta a"em ne"oie de len.erie curat i complet de pat/ o muama curat i
uscat/ o tra"ers/ co pentru rufe murdare. 1earaful "a fi ,ntins sub bolna" i se "a rula uniform/
,mpreun cu muamaua i aleza se aeaz trans"ersal pe cearaf. 5olna"ul "a fi aezat ,n decubit
lateral. Pentru aceasta dou asistente se "or aeza de o parte i de alta a patului. Pacientul este
,ntoars de pe dreapta pe st)nga ,n timp ce prin micri de rulare se "a scoate len.eria "ec(e i se "a
,ntinde cea nou.
A1$9"*&*'& $9$'#'$ 0'*1,#&-'!%,*0,*&-' 1$ 4'1)$.'#)&*' & 0&%$'#)"-"$
-sistenta medical are obligaia s asigure pacientului tegumentele i mucoasele curate i s aib
o "estimentaie adec"at.
6a internarea ,n spital/ bolna"ului i se d posibilitatea s fac o baie sau un du. Pacientii
mobilizati fac du zilnic iar cei imobilizati de cel puin 2 ori pe sptm)n. 1u aceast ocazie i se
"a sc(imba i len.eria de corp. 9eninerea tegumentelor ,ntr&o stare perfect de curenie este
necesar ,n "ederea pre"enirii unor complicaii cutanate/ pentru stimularea funciilor pielii care au
un rol important ,n aprarea organismului i pentru asigurarea strii de confort a bolna"ului.
6en.eria "a fi sc(imbat zilnic.
E8'%)"&*'& ),&-')'$ 9'#'*&-' 5$ 0' *'9$"#$ & 0&%$'#)"-"$ $.,7$-$:&)
'tarea de curenie corporal este obligatorie la orice bolna" nefiind numai o necesitate a
acestuia ci pentru c contribuie in mod efecti" la "indecarea sa/ fc)nd parte din ,ngri.irile debaz/
acordate de ctre asistenta medical. 'e apreciaz starea general a bolna"ului pentru a e"ita o
toalet prea lung si obositoare.
0biecti"ele bii pariale sunt: ,ndeprtarea de pe suprafaa pielii a stratului comos/ descuamat i
impregnat cu secreiile glandelor sebacee i sudoripare/ a resturilor de de.ecii i a altor substane
strine care ader la piele.
En cadrul efecturii toaletei se au ,n "edere urmtoarele:
& ferestrele i uile ,ncperii "or fi ,nc(ise
& temperatura ,ncperii de cca. 1#&23S1
& se "a prote.a patul pacientului cu un para"an/ materialele necesare se "or aeza
l)ng pat Cmnui de baie/ sa"onier cu spun/ len.erie de corp ,nclzit/ prosoape/ papuci%
& se "a respecta ordinea de splare a suprafeelor corporale: faa/ urec(ile/ g)tul/
membrele superioare/ faa anterioar a toracelui/ abdomenul/ suprafaa posterioar a
toracelui/ regiunea lombar/ membrele inferioare de sus in .os/ organele genitale i la urma
regiunea anal.
& bolna"a "a fi dezbrcat complet i acoperit de cearaf i se "a descoperi
progresi" numai partea care se "a spal
& se insist la pliuri/ sub s)ni/ ,n spaiile interdigitale/ la coate i a*ile se mobilizeaz
articulaiile i se maseaz zonele predispuse escarelor.
5olna"ul se ,mbrac ,n len.erie curat i se reface patul.
'palatura oculara la indicatia medicului.
Prin spalatura oculara se intelege introducerea unui lic(id in sacul con.uncti"al a"and scop
terapeutic in procesele inflamatoare ale con.uncti"ei /in prezenta unor secretii con.uncti"ale
abundente si pt. indepartarea corpilor staini.
9aterialele necesare
&de protectie&prosoapeF
&sterile &comprese/tampoane de "ata/undina C canita cu cioc % sau alt recipientF
& nesterile&ta"ita renalaF
&medicamente> -cid 5oric 3U/ ser fiziologic/ 0*iceanat de 9ercur 1O5333 si apa bicarbonatata.
Pregatirea pacientului
& psi(ic& se anunta pacientul si + se e*plica necesitatea si inofensi"itatea te(niciiF
& fizic& se aseaza pacientul in pozitie sezand / cu capul aplecat pe spate/cu pri"irea in susF
&se prote.eaza oc(iul sanatos cu o compresa sterilaF
&se prote.eaza cu un prosop in .urul gatuluiF
&se aseaza ta"ita renala lipita de gat/de partea oc(iului ce urmeaza a fi spalatF
&daca starea generala nu permite pozitia pacientului sezand / el "a sta in pozitia
decubit dorsal sau lateral cu capul aplecat inapoi.
E*ecutie > participa doua asistente &una supra"eg(eaza pacientul si&l mentine in pozitia
aleasaF
-cealalta efectueaza te(nica.
-sistentele/ se spala pe maini / se dezinfecteaza.
&"erifica temperatura lic(idului de splatura 3!Q1 C temperatura mai .oasa declanseaza refle*ul de
inc(idere a pleoapelor%F
&aseaza pe cele doua pleoape cate o compresa imbibata in sol. antiseptica de spalareF
&desc(ide fanta palpebrala cu degetele mainii stangi si toarna incet lic(idul din undina C sau alt
recipient % in sacul con.uncti"al e"itand cornea.
&solicita pacientului sa roteasca oc(iul in toate directiileF
&repeta te(nica/ la ne"oie si "erifica prezenta corpilor straini in lic(idul de spalatura C cand este
cazul %F
&indeparteaza ta"ita renala.
+ngri.irea ulterioara a pacientului
&usuca fata pacientuluiF
&aspira lic(idul ramas in ung(iul nazal al oc(iuluiF
&indeparteaza compresa de pe oc(iul prote.atF
&aseaza pacientul in pozitie comoda
DE '$+?$AAA
&ciocul undinei "a fi tinut la distanta de & !cm de oc(iul pacientului pt. ca e"entualele miscari
refle*e produse de acesta sau gesturile gresite ale asistentei sa nu traumatizeze oc(iul cu "arful
recipientului.
DE EN+$-$AAA
&infectarea oc(iului sanatos prin lic(idul de spalatura de la oc(iul bolna".
&se noteaza te(nica si numele persoanei care a efectuat&o si aspectul lic(idului de spalatura.
O71'*4&*'& 0,:$=$'$ 0&%$'#)"-"$
En funcie de starea sa general i de afeciunea sa bolna"ul poate adopta di"erse poziii:
& acti"
& pasi"
Poziia acti" este caracteristic bolna"ilor ,n stare mai bun/ poziia lor ,n pat fiind identic cu
cea a unei persoane sntoase. Ele se mic singure/ nea")nd ne"oie de a.utor. Deci ,n cazuri
necomplicate pacientul "a a"ea o poziie acti".
2.4. S"0*&4'96'*'& 8"#%=$$-,* 4$)&-' 5$ 4'9')&)$4'
0 importan deosebit ,n supra"eg(erea bolna"ilor o are monitorizarea funciilor "itale i
"egetati"e ale organismului i de a le nota ,n foaia de temperatur/ cci modificrile lor reflect ,n
mare msur starea general a bolna"ului i e"oluia bolii.
8unciile "itale
T'.0'*&)"*& reprezint rezultatul proceselor o*idati"e din organism/ generatoare de
cldur prin dezintegrarea alimentelor energetice.
$ermoreglarea este funcia organismului care menine ec(ilibrul ,ntre producerea cldurii
Ctermogeneza% i pierderea cldurii Ctermoliza%. Ec(ilibrul dintre termogeneza i termoliza se
numete (omeotermie. 'copul msurrii temperaturii este descoperirea unor modificri patologice
ale "alorii temperaturii corpului. 6ocul de msurare este: a*il C13 minute%/ plicaing(inal/ ca"itatea
bucal C5 minute%/ rect C3 minute%/ "aginF i se msoar cu a.utorul termometrului ma*imal
indi"idual. 9ateriale necesare: termometru ma*imal indi"idual/ casolet cu tampoane de "at/
pa(ar cu soluie dezinfectant Ccloramin 1U%/ t"i medical/ ceas/ lubrifiant Cunguent%/ pi* de
culoare albastr/ foaie de temperatur.
$emperatura
normal
'ubfebrilitate 8ebr
moderat
8ebr
ridicat
Diperpire*ie
3S1&3!S1 3!S1&3#S1 3#S1&3TS1 3TS1&43S1 Peste 43S1
$emperatura trebuie msurat de dou ori pe zi/ iar la indicaia medicului de mai multe ori
pe zi. Naloarea obinut se noteaz ,n foaia de temperatur/ spaiul dintre dou linii orizontale
corespunde la dou di"iziuni de grade/ se unete cu "aloare anterioar pentru obinerea curbei
termice. 'e noteaz cu pi* de culoare albastr. En caz de modificri se anun medicul. 1reterea
temperaturi peste 3!V1 poate arta o infecie. 'e controleaz plaga i la ne"oie se recolteaz pentru
,nsm)nare.
P"-1"- reprezint e*pansiunea ritmic a arterelor i se percepe c)nd se comprim artera pe
un plan osos. Pulsul este sincron cu sistola "entricular. Palparea pulsului se face cu ")rful
degetelor inde*/ mediu i inelar de la m)na dreapt.'copul msurrii pulsului este e"aluarea funciei
cardio&"asculare. Elementele care se apreciaz ,n msurarea pulsului sunt: ritmicitatea/ frec"ena/
celeritatea/ amplitudinea.6ocul de msurare este orice arter accesibil palprii i care poate fi
comprimat pe un plan osos: radial/ femural/ (umeral/ carotid/ temporal superficial/ pedioas.
Nalorile normale sunt 3&#3 btiOmin la aduli.
9odificrile frec"enei pulsului:
& ta(icardie Ccreterea frec"enei pulsului peste "aloarea normal%
& bradicardie Cscderea frec"enei pulsului sub "aloarea normal%.
Pulsul se caracterizeaz prin: frec"ena/ ritmicitate Caritmic/ dicrot%/ amplitudine/ "olum
Cpuls filiform/ puls asimetric%
$e(nica msurrii pulsului la ni"elul arterei radiale i notarea grafic:
9ateriale necesare: ceas cu secundar/ creion sau pi* de culoare roie/ foaie de temperatur.
Etapele: pregtirea fizic i psi(ic a pacientei. + se asigur repausul fizic 13&15 minute.
Dup splarea pe m)ini degetele palpatoare se fi*eaz pe traiectul arterei e*ercit)ndu&se o presiune
asupra peretelui arterial/ iar cu ")rful degetelor numr)ndu&se pulsaiile timp de 1 minut. <otarea ,n
foaie de temperatur se face cu pi* de culoare roie. 1 linie orizontal W 4 pulsaii. Pulsul se "a
msura de mai multe ori pe zi. Datorit pierderii de s)nge frec"ena pulsului crete i de"ine slab
btut acesta re"enind la normal dup inter"enia c(irurgical. 9odificrile mari de puls semnaleaz
apariia complicaiilor.
T'#1$"#'& &*)'*$&-+ C$-% reprezint presiunea e*ercitat de s)ngele circulant asupra
pereilor arteriali/ ,n cursul contraciei cardiace. $- "ariaz ,n funcie cu ")rsta precum i cu orarul
acti"itilor ,n cursul zilei.
'copul msurrii este e"aluarea funciei cardio"asculare.
'e msoar cu a.utorul tensiometrului i al stetoscopului pe braul bolna"ului.
9ateriale necesare:
& aparat pentru msurarea $.-. Ctensiometru cu coloan de mercur > 2i"a&2occi%
& stetoscop
& alcool/ tampoane de "at
& pi* de culoare roie.
$e(nica:
9etoda asculttorie:
Etape: & pregtirea fizic i psi(ic a pacientei
& splarea pe m)ini a asistentului medical
& se aplic maneta tensiometrului pe braul pacientei spri.init ,n e*tensie
& se fi*eaz membrana stetoscopului pe artera umeral/ sub marginea inferioar a maetei
& cu a.utorul parei de cauciuc se pompeaz aer p)n la dispariia pulsaiilor
& se desc(ide supapa/ iar ,n momentul c)nd se percepe primul zgomot arterial/ se
,nregistreaz tensiunea arterial sistolic/ iar "aloarea ei se reine.
& se continu decomprimarea/ iar dispariia ultimului zgomot reprezint tensiunea arterial
diastolic.
& notarea ,n foaia de temperatur se face cu o linie orizontal de culoare roie astfel: 1 linie
orizontal W 1 unitate coloan de mercur/ apoi se unesc liniile "erticale i se (aureaz suprafaa
cuprins ,ntre ele
& se dezinfecteaz oli"ele i membrana stetoscopului cu alcool.
9etoda palpatorie:
- ,n acest caz nu se folosete stetoscopul
& determinarea se face prin palparea arterei radiale
& etapele sunt identice ca i la metoda anterioar/ doar ca apare un deza"anta. deoarece se obin
"alori mai mici dec)t realitatea i se determin numai tensiunea arterial sistolic.
Nalorile normale la aduli sunt:
tensiunea sistolic 115&143mmDg
tensiunea diastolic !5&T3mmDg
'e noteaz ,n foaia de obser"aie cu pi* de culoare roie/ grafic sau cifric. Nalorile tensionale
pot s creasc datorit dureriiF postoperator/ o cretere a "alorilor tensionale la bolna"ii cu $-
normal/ indic printre altele i creterea intensitii dureri.
R'10$*&=$& reprezint necesitatea fiecrui indi"id de a capta 0
2
din mediul ,ncon.urtor/
necesar proceselor de o*idare din organism de a elimina 10
2
rezultat din arderile
celulare.9surarea are ca scop e"aluarea funciei respiratorii a pacientei fiind un indiciu al e"oluiei
bolii i al apariiei unor complicaii.
9surarea respiraiei: pacienta se aeaz ,n decubit dorsal/ fr a&i e*plica te(nica ce
urmeaz a fi efectuat. 9surarea se face prin plasarea m)inii cu faa palmar pe suprafaa toracelui
i numrarea respiraiilor timp de un minut. Nalorile normale sunt 1&1# btiOmin la adult. 'e
urmrete frec"ena/ amplitudinea micrilor respiratorii/ ritmul respiraiei. Naloarea obinut se
noteaz ,n foaia de temperatur/ spaiul dintre dou linii orizontale corespunde la dou respiraii pe
minut/ se noteaz cu pi* de culoare "erde.
1urba respiraiei se modific odat cu curba temperaturii i a pulsului/ astfel c ,n timpul
strilor febrile numrul inspiraiilor pe minut crete. 1ea mai mic modificare "a fi semnalat
medicului .
2!> A-$.'#)&)$& 7,-#&4"-"$

+n cazul pacientilor alergici cel mai important aspect in alimentatia acestora il constituie
e"itarea de ingerare a alimentelor care sa contina alergenul pro"ocator al bolii de aceea atentia
asistentei trebuie sa cada in primul rand pe acest aspect.
X se culeg date despre regim/ orarul meselor/ repartizarea pe mese/ posibilit ile de
mobilizare/ capacitatea pacientului de a& i folosi membrele superioareF
X se ob in informa ii despre restric ii legate de efectuarea unor e*amene/ administrarea unor
medicamente ,n func ie de orarul meselorF
X se ob in informa ii despre preferin ele alimentare ale pacientului.
-limentarea acti"
9asa poate fi ser"it la sala de mese/ ,n salon la mas/ ,n salon la pat ,n pozi ie ez)nd/ sau ,n
decubit lateral.
Dac este cazul/ se prote.eaz len.eria cu un prosop.
-limentele sunt ser"ite ,n condi ii igienice pe o ta"/ mas portabil/ acoperite.
Pacientul este a.utat s , i por ioneze alimentele.
'e obser" consumul de alimente de ctre pacient/ respingerea unor alimente.
En decubit lateral:
X se ridic u or capul pacientului/ se prote.eaz patulF
X alimentele se a eaz l)ng pacientF
X pacientul este a ezat cu partea sntoas accesibilF
X se asigur administrarea lic(idelor cu paiul sau din cni cu cioc.
-limentarea pasi"
'e practic pentru pacien ii care nu se pot alimenta singuri.
X ,n func ie de starea generala/ pacientul este a ezat ,n pozi ie ez)nd/ sau cu capul ridicatF
X se prote.eaz len.eria de pat i cea de corpF
X se plaseaz ta"a l)ng pacient ,n a a fel ,nc)t s "ad alimenteleF
X se "erific temperatura alimentelorF
X se administreaz cantit i mici/ "erific)ndu&se dac a ,ng(i it cantitatea de alimente dat
anteriorF
X alimentele se taie buc i mici/ nu se ating cu m)naF
X resturile de alimente se ,ndeprteaz din salon. mirosul sau "ederea lor poate declan a
refle* de "omF
0bser"a ii
> dac masa se ser"e te ,n salon/ acesta trebuie aerisit ,nainteF
> se ,ndeprteaz plo tile urinareF
> nu se asociaz ora mesei cu ora de tratamentF
> pacien ii ar i/ cu boli de piele/ cu aspect neplcut/ sunt acoperi i i izola i
> se identific moti"ele pentru care pacientul refuz alimenta ia sau anumite alimenteF
> se consemneaza toate acuzele din timpul meseiF
> pacientul inapetent trebuie stimulat cu tact s accepte (ranaF
> pacien ii cu tulburri de deglu ie sunt atent obser"a i.
> se folosesc alimente semisolide dac pacientul are tulburri de deglu ie
2!? A/.$#$1)*&*'& .'/$%&.'#)'-,*
9edicamentele sunt produse de origine mineral/ "egetal/ animal sau c(imic/ transformate
,ntr&o form de administrare prescris de medic. 1alea de administrare este aleas de medic/ ,n
funcie de scopul urmrit. Prescrierea este fcut de medic ,n foaia de obser"aie ,n rubrica special.
Prescrierea cuprinde: numele medicamentului/ doza/ cantitatea i concentraia/ calea de
administrare/ durata tratamentului.2egulile de administrare a medicamentelor. -sistenta: respect
medicaia prescris de medic/ "erific calitatea medicamentelor/ respect cile de administrare/
respect orarul i ritmul de administrare/ respect doza de medicament/ e"it incompatibilitile
medicamentoase datorate asocierii unor soluii medicamentoase ,n aceeai sering/ respect
msurile.$ratamentul medicamentos administrat la indicaia medicului cuprinde urmtoarele grupe
de medicamente: antiinflamatoare/ antialgice/ tranc(ilizante/ somnifere/
antibiotice/anti(istaminice/glucocorticoizi/etc./administrate fie oral prin ing(itire / fie prin instilare
de picaturi oculare.sau aplicare de unguente pe zona afectata.
+naintea oricarui tratament se e*ecuta toaleta oc(iului descrisa la capitolul igiena pacientului.
A/.$#$1)*&*'& .'/$%&.'#)'-,* 0*$# 0$%&)"*$ ,%"-&*'@'e pregatesc urmatoarele:
medicatia prescrisa/sticluta picuratoare/porttampon/bag(eta de sticla latita
&manusi
&apa calda sau solutie normala salina
&comprese sterile
&pansamente oculare
&se "a "erifica daca medicatia este pentru aministrare oculara si data e*pirarii
&se noteaza data primei folosiri a flaconului Cdupa desc(idere se "a folosi cel mult 2 saptamani
pentru a e"ita contaminarea%
&se "erifica ca solutia medicamentoasa oftalmica sa nu fie decolorata/ precipitata etc Cse "a a"ea in
"edere ca ma.oritatea solutiilor oftalmice sunt suspensii si au un aspect tulbure%. <u se "or folosi
solutiile care par anormale ca aspect
&daca capatul tubului cu unguent oftalmic a facut crusta/ aceasta se "a elimina intr&o compresa
sterila
$e(nica de aplicare a instilatiilor oculare
Nezi imagine ane*a.fig3.-plicarea picaturilorF fig.4.-plicarea unguentelor
A/.$#$1)*&*'& .'/$%&.'#)'-,* 0' %&-' ,*&-+
'cop
+ntroducerea ,n organism/ pe cale oral/ prin ,ng(iire sau sublingual/ a unei cantiti de
medicament care s acioneze general sau local.
Principii generale
& administrarea medicamentelor pe cale oral se face prin ,ng(iire/ sublingual i
translingualF
& necesit o bun cunoatere/ de ctre asistenta medical/ a tratamentelor prescrise de medic/
a efectelor terapeutice i a reaciilor ad"erseF
& administrarea medicamentelor trebuie s rspund e*igenelor de calitate i de securitate
& asistentul medical are responsabilitate ,n acest caz.
Pregtirea materialelor
& prescripia medicalF
& crucior cu medicamenteF
& flacon cu soluie (idroalcoolicF
& o perec(e de foarfeceF
& pa(are de unic folosinOrecipiente speciale pentru medicamente.
Pregtirea pacientului
& se identific capacitile pacientului de a&i administra tratamentul i de a&l supra"eg(eaF
& se e*plic pacientului importana lurii medicamentelor conform prescripiei medicaleF
& se adapteaz demersul educati" la ni"elul de instruire al pacientului pentru a asigura
securitatea i calitatea administrrii tratamentuluiF
& se instaleaz pacientul confortabilF
& se acord a.utor pacientului aflat ,n dificultate.F
Efectuarea procedurii&condiii preliminare
& medicamentele pot fi pregtite dinainte utiliz)nd o list ce "a conine/ ,n mod obligatoriu/
medicamentele identificate prin:
& numele i prenumele pacientuluiF
& dozaOorarul de administrareF
& data prescrieriiF
& pregtirea tratamentului necesit controlul riguros al calitii fiecrui medicament de ctre
asistenta medical Cculoare/ aspect /integritate%F
& se aplic e*act posologia prescris de medic i se respect regulile generale de administrare
a medicamentelor.
-dministrarea propriu&zis a medicamentului
& se identific pacientulF
& se "erific ,nc o data prescripia medical la patul pacientului/in momentul administrriiF
& se realizeaz o friciune (idroalcoolic a m)inilor sau se face un la"a. simplu ,nainte de
fiecare distribuireF
& se pstreaz medicamentele ,n blisterele sau formele de condiionare proprii/ p)n c)nd
sunt luateF
& se decupeaz blisterul cu foarfeca dac medicamentul nu este condiionat ,ntr&o al"eol
indi"idualF
& se pun medicamentele pentru ora prescris intr&un p(rel cu ,ntrebuinare unic/ ,nainte de
a le da pacientuluiF
& se e*plic pacientului modalitile de luare a medicamentelor:
& pe nem)ncate CY .eun%/ ,n timpul mesei sau dup masF
& cu un pa(ar cu ap/ pentru capsule/ tablete/ comprimateF
& se aplic demersul educati" de autonomizare a pacientului i de cretere a complianei la
tratament.
A/.$#$1)*&*'& .'/$%&.'#)'-,* 0*$# $#3'%=$$
'cop
+ntroducerea ,n organism a unor medicamente/ substane acti"e/ cu a.utorul unor seringi i ace
sterile/ ocolind tubul digesti".
$ipuri de in.ecii
+n.eciile se pot face:
& fie ,n esuturile organismului: intramuscular/ subcutanat/ intradermicF
& fie direct ,n circulaia sanguin: in.ecia intra"enoas.
+ndicaii:
& aplicarea tratamentelor medicamentoase in.ectabileF
& realizarea unui monotest sau intradermoreaciiF
& teste de sensibilizare sau cure de desensibilizareF
& in.ectarea de produse necesare realizrii unor e*amene de in"estigare Cproduse radioopace/
radioacti"e/ izotopi%.
Pregtirea materialelor
& seringi sterile adaptate "olumului de in.ectatF
& ace sterile: pentru aspirarea medicamentului de in.ectat/ pentru realizarea in.ecieiF
& medicamentele prescriseF
& comprese sterileF
& soluii antisepticeF
& un garou C,n caz de in.ecie i.".%F
& o ta" medical curatF
& un container pentru aceF
Pregtirea pacientului
& se ofer informaii despre procedur i despre modul de administrareF
& se e*plic natura produselor in.ectate i a utilitii lorF
& se realizeaz instalarea confortabil i fr risc a pacientului pentru c in.ectarea s se fac
,n cele mai bune condiii.
Efectuarea procedurii
& se "erific prescripia medical/ data prescripiei produsului/ integritatea ambala.elor
,nainte de a ,ncepe proceduraF
& prepararea medicamentului de in.ectat este ,n funcie de condiionarea substanei acti"e:
fiol cu doz unic/ flacon cu doze multiple/ flacon cu pulbere de dizol"at.
En cazul fiolei O flaconului cu doz unic:
& se pune o compres ,mbibat ,n soluie antiseptic ,n .urul g)tului fiolei i se dezinfecteaz
timp de 33 de secunde Ctimp de contact recomandat de precau iile uni"ersale%F
& se rupe g)tul fioleiF
& se monteaz acul de aspiraie Cmai gros% la amboul seringiiF fiola inut ,ntre inde*ul i
degetul mare al m)inii nedominante este poziionat cu desc(iderea ,n .os pentru a aspira
coninutul suF
& se aspir numai cantitatea prescris de medicF
& se arunc fiolaF
& se tapoteaz uor seringa i se elimin bulele de aerF
& se ,ndeprteaz acul de aspiraie i se arunc ,n containerF
& se adapteaz la sering acul pentru in.ectare i se repune seringa ,n ambala.F protecia
acului "a fi lsat pe loc p)n ,n momentul in.eciei.
En cazul unui flacon cu doze multiple
& se "erific data desc(iderii flaconului i modul de conser"are: ca regul general/ un flacon
desc(is de mai mult de # ore/ nu mai este utilizatF
En cazul flaconului cu pulbere de dizol"at
& se aspir ,n sering sol"entul Clic(idul% pentru dizol"areF
& se dezinfecteaz dopul de cauciucF
& se in.ecteaz ,n flaconul cu pulbere sol"entulF
& se asigur flaconul p)n la dizol"area complet a pulberii/ fr s se retrag acul cu
seringF
& se aspir medicamentul diluat ,n sering i se elimin bulele de aerF
& se ,ndeprteaz acul cu care s&a aspirat/ se arunc ,n container i se adapteaz acul pentru
in.ecie ls)ndu&l ,n teaca protectoare.
& cantitatea de soluie administrat pe cale i.m. "ariaz ,n funcie de medicamentF ,n mod
normal/ nu se administreaz mai mult de 5 ml. ,n acelai locF
& alternarea locurilor in.ectrii este important pentru confortul pacientului/ pentru
pre"enirea traumelor asupra esutului i facilitarea absorbieiF
& locurile de elecie includ: cadranul supero&e*tern fesier/ treimea medie a feei e*terne a
coapsei/ muc(iul deltoidF
& se "or e"ita zonele contractate sau care prezint noduliF
& poziia pacientului "a fi de siguran/ rela*at i compatibil cu condiia fizic a
pacientului ,nc)t s ofere o e*punere adec"at a locului pentru in.ecie Cdecubit "entral/
decubit lateral/ poziie ez)nd/ ortostatism%F
& mrimea acului i a seringii depind de "olumul soluiei de in.ectat/ ")scozitatea soluiei/
constituia pacientului/ muc(iul selectat pentru in.ecieF
& ,nainte de administrarea oricrui medicament nou se e"alueaz riscul de alergie al
pacientului prin anamnezF
& se testeaz pacientul s nu fie alergic/ ,n special ,naintea administrrii primei doze de
antibiotic.
Pregtirea pacientului
& se asigur intimitatea pacientuluiF
& se stabilete locul pentru in.ecie dup inspectarea zonelor de elecieF
& se poziioneaz pacientul ,n funcie locul ales i de starea sa general.
Efectuarea procedurii
& se spal m)inileF
& se monteaz acul la sering folosind te(nica asepticF
& se ,ndeprteaz capacul acului prin traciuneF
& se scoate aerulF
& se dezinfecteaz locul alesF
& se ,ntinde pielea folosind m)na nedominantF
& se introduce rapid acul ,n esut ,n ung(i de T3S in)nd seringa ,n m)na dominant ,ntre
police i celelalte degeteF
& se fi*eaz amboul seringii ,ntre policele i inde*ul m)inii nedominanteF
& se aspir ,ncet trg)nd pistonul ,napoi cu m)na dominant pentru a "erifica poziia aculuiF
& se sc(imb poziia acului dac se aspir s)ngeF
& se in.ecteaz lent soluia ,n esutul muscular/ c)te 13 secunde pentru fiecare ml soluieF
& se e*trage rapid acul adaptat la sering fi*)nd amboulF
& se arunc acul necapionat ,n containerF
& se maseaz locul in.eciei cu un tampon cu alcool e*ercit)nd o uoar presiuneF
& se a.ut pacientul s se ,mbrace/ s adopte o poziie comodF
& se e"alueaz locul in.eciei dup 2&4 ore de la administrare/ dac este posibilF
& se reorganizeaz locul de muncF
& se spal m)inileF
& se noteaz procedura ,n 8ia de proceduri Cnume. data i ora administrrii/ tipul soluiei/
doza%.
A/.$#$1)*&*'& .'/$%&.'#)'-,* 0*$# $#3'%=$& $#)*&/'*.$%+ (I.D)
'cop
& in.ectarea de alergeni ,n piele ca metod de diagnostic pentru aprecierea reaciei la
alergeniF
& testarea unor medicamente cu potenial de sensibilizare a organismului Cantibiotice/
anestezice%.
6inii directoare
& ,nainte de administrare se culeg informaii despre aciunea medicamentului/ scopul
in.eciei/ doza.ulOdiluia normal i locul de administrareF
& nu se "or folosi/ indiferent de scop/ soluii antiseptice care coloreaz pielea i masc(eaz
reacia localF
& pentru efectuarea in.eciei se "or respecta locurile de elecie: regiunea "entral a
antebraului/ faa e*tern a braului i a coapseiF se e"it zonele pigmentate/ proase sau
intens Keratinizate C,ngroate%/ infectateF
& se inter"ie"eaz pacientul pentru a identifica profilul alergologic al acestuia precum i
e*periena legat de testareF
& se efectueaz diluia necesar i se stabilete doza corect conform procedurii standard
acolo unde este cazul Ce*emplu: diluie 1O13333 ?.+. pentru testarea la Penicilin/ 2 ?.+.
PPD pentru +D2 la tuberculin%.
9ateriale necesare
& seringi sterile de 1 ml.Osering pentru tuberculinF
& ace sterile de 1&1/5 cm lungimeF
& comprese sterileOtampoane de "atF
& soluii antisepticeF
& soluia medicamentoas corect dozat.
Pregtirea pacientului
& se informeaz pacientul/ se e*plic proceduraF
& se obine consimm)ntul informat i colaborarea pacientuluiF
& se alge locul pentru in.ecie.
Efectuarea procedurii
& se spal m)inileF
& se ,mbrac mnui de unic folosinF
& se identific pacientulF
& se "erific prescripia medicalF
& se efectueaz diluia i se stabilete doza e*act conform procedurii standardF
& se aspir soluia ,n sering respect)nd proceduraF
& se dezinfecteaz zona aleasF
& se ,ndeprteaz capacul de la ac prin traciuneF
& se ,ntinde pielea din zona aleas folosind policele m)inii nedominanteF
& se poziioneaz seringa aproape tangent cu pielea pacientului i cu bizoul ,n susF #3
& se introduce acul apro*imati" 4 mm astfel ,nc)t ")rful s fie "izibil prin pieleF
& se in.ecteaz lent soluia ,mping)nd pistonul fr s se aspireF
& se obser" formarea la locul inoculrii a unei papule albe cu diametrul de 5& mm.F
& se retrage acul fr s se maseze loculF
& se arunc acul cu seringa ,n containere specialeF
& se ,ndeprteaz mnuile/ se spal m)inile Cse terg cu alcool%F
& se supra"eg(eaz atent pacientul i reacia localF
& se citete reacia local dup 23&33 mm sau !2 ore C,n cazul +D2 la tuberculin%F
& se reorganizeaz locul de muncF
& se noteaz procedura ,n 8ia cu proceduri a pacientului Csubstana administrat/ data/ ora
inoculrii/ ora citirii reaciei locale precum i caracteristicile%F
+ncidenteO-ccidente
& lipotimie/ "tmare corporal dac pacientul nu este supra"eg(eat i nu rm)ne ,n repaus la
patF
& reacie anafilactic sau oc anafilactic care amenin "iaa dac nu se respect diluia Odoza
la un pacient cu profil alergologic neidentificat.
A/.$#$1)*&*'& .'/$%&.'#)'-,* 0' ."%,&1& %,#3"%)$4&-+
'cop
+nstilarea medicamentelor Ccoliruri/ unguente% pe suprafaa oc(iului/ cu efect terapeutic
Canestezic/ midriatic sau de str)ngere pupilar/ antialgic/ antiinflamator%.
6inii directoare
& ,nainte de administrarea oricrui medicament/ asistentul medical trebuie s se documenteze
despre aciunea acestuia/ scopul pentru care se administreaz/ doza.ul normal/
incompatibiliti/ contraindicaii i reacii ad"erseF
& toate mane"rele de aplicare a medicamentelor pe suprafaa oc(iului se "or face cu
bl)ndee/ ,n siguran/ ,ntruc)t oc(iul i ,n special corneea este o zon foarte sensibil
& te(nica aseptic "a fi utilizat ori de c)te ori se trateaz oc(iul i ea se aplic separat pentru
fiecare oc(i ,n parteF
& nu se aplic niciodat picturi sau unguente direct pe corneeF
& ,naintea de administrarea oricrui medicament nou/ se "a identifica prin inter"iu un
e"entual istoric de alergie medicamentoasF
& ,n cazul administrrii de soluii cu absorbie sistemic Catropina% se "a presa bl)nd cu
degetul pe ung(iul intern al oc(iului/ timp de 1&2 minute dup instilare ,n timp ce pacientul
ine oc(iul ,nc(isF aceast mane"r "a ,mpiedica medicamentul s a.ung ,n canalul
lacrimalF
& ,n cazul ,n care pacientul are prescrise i picturi i unguente/ picturile se "or administra
primele.
Pregtirea materialelor
& se "or pregti pe cruciorul de lucru:
& medicamentele prescrise: soluii/ unguente/ discuri oculareF
& mnui de unica folosinF
& comprese sterileF
& ser fiziologic sterilF
& pansamente oculareObanda.eF
& se "erific termenul de "alabilitate al medicamentelor: culoarea aspectul soluiilor oculare/
s nu fie precipitate/ tulburiF
& dac orificiul tubului cu unguent oftalmic a fcut crust se ,ndeprteaz cu o compres
sterilF
& se noteaz data primei folosiri a flaconului cu soluie ocular Cdup desc(idere/ acesta nu
"a fi folosit mai mult de 2&3 sptm)ni pentru a e"ita contaminarea%.
Efectuarea procedurii
2eguli generale:
& se "erific prescripia medicalF
& se identific pacientul i oc(iul care trebuie tratat Cmedicul poate prescrie medicamente i
doze diferite pentru cei doi oc(i%F
& se e*plic procedura pacientului i se instruiete s rm)n nemicat ,n timpul proceduriiF
& se spal m)inile i se ,mbrac mnuile de unic folosinF
& se ,ndeprteaz pansamentul O banda.ul dac e*istF
& se spal m)inileF
& se ,ndeprteaz secreiile oculare cu comprese sterile ,mbibate ,n ser fiziologicF
& se cur secreiile prin micri dinspre ung(iul e*tern spre cel intern utiliz)nd comprese
diferite pentru fiecare oc(iF
& pentru ,ndeprtarea crustelor se aplic comprese umede sterile deasupra pleoapei
superioare/ se las 1&2 minute dup care se ,ndeprteaz uor crustele ,nmuiateF
& se repet operaia p)n c)nd crustele sunt ,ndeprtate cu uurin.
-dministrarea medicamentelor prin instilaii oculare
& se aeaz pacientul ,n poziie semiez)nd cu capul deflectat/ spri.init pe sptarul scaunului
oftalmologic sau culcat cu capul ,nclinat pe partea cu oc(iul afectatF
& se cere pacientului s pri"easc ,n sus i ,n deprtare i s e"ite clipitulF
& se ,ndeprteaz capacul flaconului pre"zut cu picurtor/ ,n mod asepticF
& se spri.in m)na cu flaconul picurtor pe fruntea pacientului/ iar cu cealalt se trage ,n .os/
cu bl)ndee pleoapa inferioar pentru a mri fanta palpebralF
& se instileaz 1&2 picturi pe mucoasa con.uncti"al/ spre ung(iul inter al oc(iuluiF
& se elibereaz pleoapa inferioar/ se cere pacientului s clipeasc pentru distribuirea
uniform a soluieiF
& se ,ndeprteaz e*cesul de soluie cu o compres steril.
A/.$#$1)*&*'& "#9"'#)"-"$ ,8)&-.$%
& dac pacientul are prescris i unguent oftalmic/ se ateapt cel puin 5 minute dup
instilareF
& se aplic unguentul direct din tub/ sau cu o bag(et/ ,n strat subire de&a lungul pleoapei
inferioare/ sau sub pleoapa superioarF
& se solicit pacientului s ,nc(id oc(iul i s&i mite globul ocular pentru a uniformiza
medicamentulF
& se informeaz pacientul c senzaia de corp strin "a disprea dup topirea i distribuirea
uniform a unguentului pe suprafaa oc(iuluiF
& se spal m)inile i se repet procedura i pentru cellalt oc(i dac este indicatF
& dac sunt prescrise mai multe unguente oftalmice/ se "a face o pauz de cel puin 13
minute ,ntre aplicri.
A0-$%&*'& /$1%"*$-,* ,%"-&*'
-specte generale
& Discurile oculare sunt forme de condiionare a unor medicamente care acioneaz la ni"elul
oc(iului. 'unt formate din trei straturi: dou e*terioare i unul la mi.loc care conine
medicamentul.
& +ntrodus sub pleoape/ discul este umectat de lic(idele oc(iului/ eliber)nd medicamentul pe
care ,l conine c(iar i o sptm)n de la aplicare Caa cum sunt discurile cu pilocarpin
folosite ,n tratamentul glaucomului%.
& ?tilizarea discurilor oculare/ este contraindicat ,n: con.uncti"ite/ Keratite/ dezlipire de
retin/ afeciuni ,n care constricia pupilar trebuie e"itat.
9od de aplicare:
& se spal m)inile i se ,mbrac mnui sterileF
& se scoate un disc din pac(etF
& se introduce discul orizontal sub pleoapa superioar i apoi se preseaz cu bl)ndee
deasupra pleoapei superioare pentru ca discul s se fi*eze c)t mai bineF se poate aplica i
sub pleoapa inferioarF
& se a"ertizeaz pacientul s nu se frece la oc(i pentru a nu&i produce leziuniF
& se ,n"a pacientul s&i pun singur discurile oculare/ respect)nd te(nica asepticF
& se e*plic pacientului s&i aplice Cacas% discurile seara/ ,nainte de culcare pentru a
minimaliza efectele i disconfortul determinat de ,nceoarea "ederii ce apar de obicei dup
administrareF
& se a"ertizeaz pacientul despre efectele ad"erse ale utilizrii discurilor oculare/ ,n special
cele cu pilocarpin: senzaie de corp strin/ roeaa oc(iului/ prurit/ edem/ lcrimare/ dureri
de capF
& dac aceste simptome nu dispar dup 4&5 sptm)n/ pacientul "a fi instruit s anune
medicul.
9od de ,ndeprtare:
& se spal m)inile i se ,mbrac mnuile sterileF
& se deprim pleoapa inferioar cu o m)n pentru a e"idenia disculF
& cu cealalt m)n se trage discul/ prin alunecare/ ,nafara sacului con.uncti"al/ se prinde cu 2
degete i se ,ndeprteazF
& dac discul este sub pleoapa superioar/ se aplic micri circulare bl)nde pe pleoapa
,nc(is/ diri.)nd discul spre ung(iul intern i spre pleoapa inferioar de unde se "a
,ndeprta cu m)na.
2.A P*'9&)$*'& 0&%$'#)"-"$ 1$ '8'%)"&*'& )'6#$%$-,* $.0"1' /' &8'%)$"#'
T'1)'-' &-'*9,-,9$%' presupun testarea la ni"elul pielii Ccutanat% sau testarea (ematologica
Csanguina% pentru a descoperi daca o substanta sau un alergen declanseaza o reactie alergica la
pacientul respecti". $estele alergologice cutanate sunt preferate celor sanguine deoarece se fac mai
repede si sunt mai concludente.
$estele alergologice cutanate sunt folosite pentru identificarea substantelor care cauzeaza reactii
alergice. De obicei sunt realizate prin aplicarea alergenului direct pe piele sau prin grata.ul sau
inteparea pielii pentru a permite o mai buna e*punere/ e"aluandu&se apoi reactia cutanata. De
asemenea/ se mai poate face si prin in.ectarea alergenului subcutanat sau prin aplicarea unui
plasture care este purtat pe piele pentru o anumita perioada de timp. $estele cutanate sunt rapide/
simple si relati" sigure. -cestea pot fi de mare a.utor in identificarea e*acta a cauzelor alergiilor.
E*ista trei tipuri de teste cutanate pentru identificare alergenilor: testul pricK/ testul intradermic si
testul patc( Ccu plasture%.
$estele alergologice sanguine cauta si identifica in sangele pacientului sunstante denumite
anticorpi si sunt recomandate pacientilor care/ din diferite moti"e/ nu pot face testele cutanate. 1el
mai utilizat test alergologic sanguin este cel de titrare imunoenzimatica/ prescurtat E6+'- Cdin
engleza/ enzZme&linKed immunosorbent assaZ%. -cest test masoara ni"elul din sange a unui tip de
anticorpi denumiti imunoglobuline E C+gE%/ care sunt produsi de organism ca raspuns la di"ersi
antigeni/ pro"ocand reactia alergica. Persoanele care au un ni"el crescut de imunoglobuline E sunt
de obicei alergice sau sufera de astm.
D' %' 1' 8&%' )'1)"-B
$estele alergologice cutanate sunt folosite pentru identificarea substantelor care cauzeaza reactii
alergice precum: alergenii in(alatori Cacarienii/ polenul/ tutunul/ parul de animale%/ alergenii
alimentari Calunele/ nucile/ ouale/ laptele/ stridiile/ pestele% sau alergiile la un medicament sau la
"eninul insectelor.
$estele alergologice sanguine se fac in cazul in care pacientul nu poate face testul cutanat. Printre
aceste situatii se numara:
& pacientul sufera de urticarie sau eczema/ acest lucru impiedicand e"aluarea reactiei cutanateF
& pacientul nu poate intrerupe tratamentul cu anti(istaminice sau antidepresi"e triciclice/ acestea
putand reduce reactia alergicaF
& e*ista riscul ca pacientul sa faca soc anafilactic.
P*'9&)$*' 0&%$'#)
Pacientul trebuie sa informeze medicul care ii "a face testul alergologic despre toate medicamentele
pe care le ia/ inclusi" cele fara reteta. Deoarece medicamentele antialergice/ inclusi"
anti(istaminicele care se elibereaza fara reteta au un efect bun impotri"a reactiilor alergice/ trebuie
sa intrerupeti administrarea acestora cu cate"a zile inaintea testului respectand recomandarile
medicului.
C". 1' 8&%' )'1)"-B
$estul pricK > medicul sau asistenta "a e*amina tegumentul de pe antebrat si il "a curata cu alcool
Cuneori/ testul se face pe o anumita zona a spatelui%. @onele respecti"e sunt apoi marcate pentru a
identifica ce alergen este testat pe acea zona. +n cadrul testului pricK pot fi testati mai multi alergeni
precum polenul/ parul de animale sau "eninul insectelor. 0 picatura din fiecare alergen este pusa pe
piele. -poi cu un ac de unica folosinta se inteapa pielea permitand e*tractului de alergen sa intre in
zona superficiala a pielii numita epiderma.
$estul intradermic > dupa e*aminarea si dezinfectarea pielii/ o cantitate mica de alergen este
in.ectata subcutanat. 9edicul inspecteaza zona in.ectata dupa 12&15 minute/ in cazul in care aceasta
este tumefiata si rosie pacientul este alergic la substanta respecti"a.
$estul patc( > un plasture care contine un alegen este aplicat pe piele. -cest test se efectueaza
pentru a identifica factorul care declanseaza dermatita alergica de contact. Daca e*ista anticorpi
pentru respecti"ii antigeni/ tegumentul din acea zona "a fi iritat si "eti suferi mancarimi
asemenatoare cu cele cauzate de o intepatura de tantar. -ceasta reactie indica faptul ca sunteti
alergic la acea substanta.
$estul sanguin & este asemanator oricarei alte analize de sange. -sistenta "a lega un garou in .urul
bratului pentru e"identierea "enei din care se "a lua proba de sange. @ona in care "a fi introdus acul
"a fi stearsa in prealabil cu un lic(id antiseptic pentru a e"ita riscul unei infectii. Dupa ce se "a
colecta destul sange pentru analiza/ asistenta "a dezlega garoul si "a pansa zona in care a fost
introdus acul. 9ostra de sange este apoi trimisa la laborator pentru a determina prezenta
anticorpilor specifici anumitor alergeni.
Nezi imagine ane*a.8ig.5 $est alergologic
C". 1' 1$.)'B
-tat in cazul testului pricK cat si in cazul testului intradermal se pot produce senzatii usoare de
intepare cand este prele"ata fiecare proba. Daca se manifesta/ reactia alergica s&ar putea manifesta
prin prurit/ sensibilitate si tumefiere a zonei cutanate la ni"elul careia au fost aplicate solutiile
alergenice. Dupa efectuarea testarii/ se "a aplica pe piele un material racoros sau o crema care
contine corticosteroizi pentru diminuarea pruritului sau tumefierii. Daca se realizeaza un test
cutanat utilizand plasturi si apare prurit intens si durere sub oricare dintre plasturi/ pacientul trebuie
sa indeparteaze plasturii si sa anunte urgent medicul.
+n timpul prele"arii probei de sange pacientul "a simti doar o intepatura mica si o usoara senzatie
de disconfort. E*ista totusi persoane care pot simti o durere acuta si prelungita si pot manifesta
c(iar stari de amenteala sau lesin.
R$1%"*$
?nul dintre cele mai se"ere riscuri la care este e*pus un pacient atat in cazul testului pricK/ cat si
in cazul testului intradermal este reprezentat de socul anafilactic. 'ocul anafilactic este o reactie
alergice se"ere manifestata prin prurit/ J(eezing Crespiratir suieratoare%/ tumefierea fetei si a
corpului si (ipotermieCscaderea temperaturii corpului sub media normala%. 'pecialistii sustin totusi
ca incidenta acestei manifestari este destul de scazuta. Daca se realizeaza un test cutanat utilizand
plasturi si apare mancarime intensa si durere sub oricare dintre plasturi/ pacientul trebuie sa
indeparteaze plasturii si sa anunte urgent medicul.
2iscurile efectuarii testului alergologic sanguin sunt minime/ totusi pacientul poate lesina sau
ameti in momentul introducerii acului in "ena. De asemenea/ locul in care a fost introdus acul poate
sangera abundent iar ulterior se poate forma o acumulare de sange/ un (ematom/ care "a e"olua
intr&o ec(imoza.
R':"-)&)'
+nterpretarea rezultatelor testelor alergologice cutanate este urmatoarea:
<ormal Cnegati"% > <ici o portiune de piele unde a fost aplicata substanta alergena nu si&a
modificat culoarea Cinrosirea pielii%F
-normal Cpoziti"% > inflamarea zonei unde a fost aplicata substanta alergenica si ridicarea acesteia
cu cel putin 3 mm. 7radul de inflamare a pielii este direct proportional cu gradul de alergie al
persoanei testate.
2ezultatul testelor de sange sunt disponibile intr&un inter"al de ma*im ! zile. -cestea pot fi:
<ormal Cnegati"% > "alorile imunoglobulinelor E C+gE% sunt asemanatoare unei persoane care nu se
confrunta cu nici un fel de alergiiF
-normal Cpoziti"% > "alorile de imunoglobuline E C+gE% specifice unei anumite substante
alergenice sunt de patru ori mai mari decat cele normale.
C' 0,&)' &8'%)& )'1)"-B
$estele alergologice pot fi influentate de:
& efectuarea e*ercitiilor fizice care cauzeaza transpiratie abundentaF
& udarea unuia dintre plasturii atasati la ni"elul pieliiF
& administrarea unor medicamente precum anti(istamine sau antidepresi"e triciclice.
2.10 E/"%&)$' 0'#)*" 1&#&)&)'. P*,8$-&($& 7,-$$
BE*punerea la ecrane/ adic lucrul la calculator/ laptop/ telefoane/ determin fenomene de
oboseal ocular/ sindrom de oc(i uscat/ dar i fenomene e*traoculare: dureri de cap/ gat spate
datorit pozi iei pe care o a"em ore ,n ir in fa a unui astfel de ecran. Ecranul ,n sine nu determin o
boal ocular dar efortul "izual pe care ,l face o persoan care are o munc de #&13 ore ,n fa a unui
calculator scoate ,n e"ident un "iciu de refrac ie necorectat anterior/ de e*emplu. Pe de alt parte/
oc(ii ro ii care apar dup o zi de lucru la calculator sunt determina i de uscciunea ocular datorat
scderii ratei clipitului sau apari iei unei alergii oculare la particulele de praf sau al i alergeni care
sunt atrase de c)mpul electrostatic din .urul ecranului. 1unosc)nd aceste lucruri/ ne putem prote.a
prin folosirea de lacrimi artificiale sau tergerea periodic a ecranului calculatorului de particulele
care se depun pe el.B C inter"iul dat de Dr.dorina Popa la 'ibiu %
Pentru e"itarea aparitiei con.uncti"itei alergice/ se recomanda e"itarea alergenilor Caspirarea si
stergerea prafului din casa/ aerisirea camerelor%.
'e "or lua masuri igienice elementare Ccuratenie/ spalarea mainilor/utilizarea indi"iduala a
prosopului/ pernei/ cearsafului%.
2educerea e*punerii la alergeni reprezinta prima etapa in tratamentul acestei boli.
Pacientii trebuie sa stie ca nu numai polenul ci si praful din casa este un penumoalergenic
puternic. -stfel incat orice masura de igiena a dormitorului si a intregii case este bine"enita. +n plus
specialistii recomanda:
& imbracarea completa a pernelor/ plapumii/ cu"erturii si saltelei/ cu (use etanse din materiale
speciale neto*ice/ impermeabile la alergene/ dar permeabile la "aporii de apa
& spalarea saptamanala a intregii len.erii de pat la peste 55&3S 1 ceea ce distruge acarienii si
contribuie la mentinerea ni"elurilor scazute de alergeni
& indepartarea co"oarelor sau moc(etelor Cin special din dormitor% si inlocuirea cu parc(et lacuit/
gresie/ linoleum din "inil la"abil
& indepartarea obiectelor si plantelor care constituie rezer"or de praf
& minimalizarea mobilierului tapisat/ inlocuirea cu mobilier din lemn/ e"entual capitonat cu piele
sau "inil/
& indepartarea perdelelor/ draperiilor si inlocuirea lor cu .aluzele din plastic usor la"abile.
& inlocuirea .ucariilor din plus cu altele din material plastic neto*ic/ spalarea la peste 55S 1 ori
ing(etarea saptamanala timp de 24 de ore
& aspirarea integrala saptamanala a prafului cu aspiratoare cu filtre DEP- Cfiltre de inalta eficienta
pentru retinerea particulelor aeropurtate%. Purtarea de masti si parasirea camerei timp de douazeci de
minute dupa curatenie sunt atitudini profilactice importante
& reducerea umiditatii relati"e in interior sub 53U
& substantele c(imice acaricide sunt mai putin utilizate si trebuie luate in consideratie profilul lor de
siguranta/ eficacitatea ingredientului acti" si de forma de administrare
9asura profilactica cea mai eficienta pentru reducerea e*punerii la alegenele animalelor de
companie o reprezinta oferirea unui alt camin e"entualului animal e*istent.
9asurile profilactice pentru reducerea e*punerii la mucegaiuri cuprind:
& reducerea infiltrarii sporilor si atenuarea e*punerii fungice cu instalatii de aer conditionat si filtre
DEP-F
& scaderea umezelii in locuinta Cdispoziti"e de deumidifiere/ "entilarea corespunzatoare a
bucatariilor si a bailor/ solutionarea problemelor legate de scurgerile de apa din te"i/ conducte etc/
pentru e"itarea acumularilor de apa/ reducerea numarului plantelor de interior/ care necesita a fi
udate%
& curatarea si inlaturarea materialelor contaminate cu mucegaiuri Cde persoane nealergice% si
utilizarea de fungicide/ pentru fungii de interior.