Intrarea Domnului in Ierusalim

http://www.crestinortodox.ro/paste/florii/intrarea-domnului-ierusalim-71044.html
Intrarea Domnului in Ierusalim
Pe cand Domnul Se gasea inca in etania! multi iudei! afland de pre"enta Sa in acel loc!
#enira sa-$ cercete"e! dupa cum relatea"a Sfantul %oan &#anghelistul '1(! )*. +cestia erau
doritori sa #ada atat pe %isus! cat si pe $a"ar! cel reintors de pe celalalt taram.
Printre pelerinii #eniti la %erusalim cu prile,ul sar-atorilor domnea din pricina $ui o mare
neliniste! toti intre-andu-se: ./e #i se pare0 1are nu #a #eni la sar-atoare0. '%oan 11! 23*.
4ristos Se afla deci in centrul atentiei! fiecare asteptand sa #ada daca Se #a incumeta sa
Se arate in cetatea sfanta.
5ariseii si arhiereii erau la curent cu aceasta stare de spirit! de aceea in#ersunarea lor
crestea pe masura ce isi dadeau seama cat de precumpanitoare de#enise influenta lui %isus
asupra multimilor. Sfantul %oan afirma ca acestia dadusera porunci sa-$ areste"e daca se
#a afla unde Se gaseste '11! 27*. &i nu isi inchipuiau ca Domnul #a intra in #a"ul tuturor
in cetatea sfanta si de aceea #oiau sa cunoasca toate miscarile Sale! spre a pune mana pe
&l atunci cand li se #a parea momentul cel mai potri#it. %isus a#ea insa sa de,oace
uneltirile lor.
+ doua "i dupa ce a#usese loc ungerea sa#arsita de 6aria! Domnul! impreuna cu ucenicii
si cu iudeii care #enisera la etania spre a-$ #edea! porni spre %erusalim. +,uns la
etfaghe! la poalele muntelui 6aslinilor! trimise doi ucenici in satul in#ecinat! spre a-%
aduce de acolo un .man" legat! pe care n-a se"ut pana acum nici un om. '6arcu 11!(*.
6arcu si $uca pomenesc numai de man"! pe cand! in #ersiunea lui 6atei! %isus ii trimite
pe ucenici sa aduca o asina impreuna cu man"ul ei! poruncindu-le sa spuna aceluia care li
s-ar impotri#i ca ii tre-uie Domnului '6atei (1!(-7*.
8cenicii indeplinira intocmai dorinta lui %isus! aducand cele doua do-itoace! pe care
ase"ara #esmintele lor. Domnul Se sui atunci pe man" si astfel isi continua drumul spre
%erusalim! urmat de multimea care il insotea.
6atei! preocupat continuu sa su-linie"e ca in Persoana lui %isus isi aflau implinirea toate
profetiile! citea"a urmatorul text: .Spuneti fiicei Sionului: %ata imparatul tau #ine la tine
-land si se"and pe asina! pe man"! fiul celei de su- ,ug. '6atei (1! 2*. +ceste cu#inte
pro#in din profetiile con,ugate ale proorocilor %saia si 9aharia.
%n interpretarea Sfintilor Parinti! asina preinchipuie sinagoga! in timp ce man"ul
prefigurea"a neamurile care urmau sa fie chemate la credinta. &ste o interpretare
sim-olica! ce nu anulea"a realitatea faptului. 6an"ul pe care nu mai se"use nici un om
sugerea"a neprihanirea Domnului! &l neputand sa Se atinga decat de acele fapturi ce nu
fusesera intinate su- nici o forma.
Pe masura ce %isus inainta! ceata ce-$ urma se preschim-a intr-un ade#arat alai! iar cand
a,unsera la locul de pe 6untele 6aslinilor! de unde incepea co-orasul spre paraul
/edronului! multimea ucenicilor incepu sa strige: .1sana 5iului lui Da#id: -inecu#antat
este /el ce #ine intru numele Domnului; 1sana intru cei de sus;. '6atei (1! )*.
$uca notea"a o aclamatie si mai semnificati#a: .inecu#antat este imparatul care #ine
intru numele Domnului; Pace in cer si sla#a intru cei de sus. '$uca 1)! 7<*.
/and intrara in cetate! procesiunea de#eni triumfala: locuitorii %erusalimului isi asterneau
hainele pe unde a#ea sa calce Domnul! iar altii ase"au pe pamant ramuri tinere de fmic!
culese de prin gradinile orasului. $uca spune ca multimile il laudau pe %isus pentru toate
minunile pe care le #a"usera '1)! 77*! iar %oan adauga ca multi dadeau marturie despre
in#ierea lui $a"ar! la care fusesera martori '1(! 17*.
De fapt! minunea in#ierii lui $a"ar era cau"a careia i se datora! in cea mai mare masura!
aceasta primire insufletita. =iciodata %srael nu se aratase atat de -ine#oitor si de entu"iast
fata de %isus. Strigatele inaltate atunci do#edesc ca de data aceasta poporul recunostea in
&l pe 6esia si este semnificati# ca Domnul nu incearca sa opreasca aceasta i"-ucnire de
entu"iasm! -a chiar o incu#iintea"a. >atacirea norodului #a #eni insa de la intelegerea
gresita a misiunii lui 6esia! eroare pe care se #or grefa uneltirile preotilor si ale fariseilor.
6atei notea"a ca! in clipa cand Domnul a intrat in %erusalim! .toata cetatea s-a
cutremurat! "icand: /ine este +cesta0. '(1! 10*! iar multimile au raspuns: .+cesta este
%isus! proorocul din =a"aretul ?alileii. '(1! 11*. +re loc asadar o ade#arata explo"ie de
-ucurie! pe care fariseii! intelegand ca planurile lor s-au spul-erat! incearca sa o
domoleasca. Plini de manie! dar neputinciosi in fata acestui #al de entu"iasm! unii dintre
ei se adresea"a direct lui %isus! spunandu-%: .in#atatorule! cearta-@i ucenicii. '$uca 1)!
7)*! la care Domnul raspunde: .Daca #or tacea acestia! pietrele #or striga. '1)! 40*.
De"amagirea fariseilor ra"-ate si din cu#intele notate de %oan: .Aedeti ca nimic nu
folositi; %ata! lumea s-a dus dupa &l. '1(! 1)*. %n modul acesta ei isi exprimau
de"apro-area pentru atitudinea indulgenta adoptata pana in acel moment fata de %isus si!
indirect! indemnau la o schim-are de politica.
$uca este singurul e#anghelist care aminteste ca! in mi,locul acelei atmosfere pline de
insufletire! Domnul traieste o clipa de ,ale. Pri#ind cetatea ce se intindea la picioarele
Sale! &l incepu sa planga! spunand: .Daca ai fi cunoscut si tu! in "iua aceasta! cele ce sunt
spre pacea ta; Dar acum ascunse sunt de ochii tai. /aci #or #eni "ile peste tine! cand
dusmanii tai #or sapa sant in ,urul tau si te #or impresura si te #or stramtora din toate
partile. Si te #or face una cu pamantul! si pe fiii tai care sunt in tine! si nu #or lasa in tine
piatra pe piatra! pentru ca nu ai cunoscut #remea cercetarii tale. '$uca 1)! 4(-44*. De
remarcat in primul rand preci"ia cu care %isus descrie in mod anticipat apropiata
distrugere a %erusalimului.
&#anghelistii nu consemnea"a decat in doua randuri ca %isus ar fi plans: in fata
mormantului lui $a"ar si cand intra pentru ultima data in cetatea sfanta! al carui destin
tragic il intre#ede peste ani. %isus! legat prin mii de fi-re de acest popor! care il primeste
acum cu -ratele deschise! Se "-uciuma la gandul incercarilor ce-1 asteptau pe %srael. Desi
in acel moment toti il intampinau cu strigate de -ucurie! &l stie ca inima lor ramanea
inchisa! deoarece nu intelesesera sensul lucrarii Sale! menita sa-i impace pe oameni cu
Dumne"eu.
8na din componentele esentiale ale misiunii lui 6esia! pe care acum %isus o re#elea"a in
plenitudinea atri-utelor sale! #a consta tocmai in instaurarea pacii intre oameni si in
impacarea omului cu Dumne"eu. 5ormularea cu caracter de urare notata de $uca! identica
celei din noaptea sfanta a =asterii! .Pace in cer si sla#a intru cei de sus.! su-linia"a acest
aspect! precum si faptul ca in acel moment incepea sa se reali"e"e reunificarea creatiei
scindate prin pacat.
&#reii care participau la acea mare sar-atoare ignorau tocmai aceasta dimensiune a
lucrarii lui 4ristos. &i asteptau un conducator chemat sa modifice situatia politica in
folosul lor! si nu un Dumne"eu co-orat printre oameni! spre a-i i"-a#i de pacat.
Aina principala a poporului e#reu tre-uie cautata deci in neputinta lui de a de"lega taina
Dumne"eului inomenit si de a intelege propriul sau destin! ce se intemeia pe o alegere de
ordin supranatural. Si totusi! au existat multi iudei care s-au daruit Domnului! cre"and in
&l fara so#aiala. Dintre acestia fac parte apostolii! ucenicii si toti aceia care #or alcatui
prima comunitate crestina din %erusalim. Pentru ei si pentru atatia altii! nestiuti de nimeni!
Dumne"eu! /are nu-Si ia inapoi nici darurile si nici chemarea '>om. 11! ()*! #a mantui
pe %srael la sfarsitul #eacurilor. Sa nu se uite! de asemenea! ca pe drumul spre ?olgota
%isus #a fi urmat de multime mare de popor si de femei! care se #or -ate in piept
plangandu-$ cu lacrimi '$uca (7! (7*. =u toti e#reii se #or afla deci de partea calailor: si
de aceasta #a tine seama Dumne"eu la dreapta Sa ,udecata.
Potri#it cu#intelor Domnului! pare ca in clipa cand &l intra in cetatea sfanta era prea
tar"iu ca %srael sa se mai pocaiasca: .+cum ascunse sunt de ochii tai... &l prooroceste
daramarea %erusalimului! staruind din nou asupra responsa-ilitatii ce-i re#ine poporului:
.Pentru ca nu ai cunoscut #remea cercetarii tale. '$uca 1)! 44*. +sa cum s-a mai su-liniat
si cu prile,ul pildei smochinului neroditor! a fost! se pare! un moment in care poporul ales
ar fi putut intelege sensul propo#aduirii lui %isus! contri-uind astfel in deplina li-erate la
desa#arsirea si depasirea $egii #echi.
Desi misiunea lui 4ristos tre-uia sa culmine"e cu Bertfa Sa rascumparatoare! nu era totusi
necesar ca aceasta sa fie insotita de aposta"ia colecti#a a lui %srael. =u se pot face
afirmatii intr-un domeniu atat de sensi-il! dar din chiar cu#intele lui %isus ra"-ate regretul
amarnic pentru faptul ca e#reii au respins chemarea Sa. S-ar fi putut deci ca desfasurarea
istoriei lor sa ai-a alt curs.
8rmat de ucenici si de multimea care il insotea! Domnul Se indrepta spre incinta sacra a
templului. +ici se situea"a episodul alungarii negutatorilor din templu! episod asemanator
celui consemnat de %oan cu prile,ul primului Paste petrecut la %erusalim.
8nii exegeti s-au intre-at daca nu este #or-a de unul si acelasi fapt. /redem totusi ca
acelasi gest a capatat semnificatii deose-ite in functie de momentul cand a fost sa#arsit:
de aici repetarea lui in conditii diferite. $a inceputul propo#aduirii Sale! %isus urmarea sa
tre"easca poporul din amorteala spirituala in care se afla! pe cand acum! in ceasul al
doispre"ecelea! &l incearca sa-i dea un ultim semn! atragandu-i atentia asupra unuia din
pacatele sale de capetenie: preocuparea crescanda pentru #alorile de ordin material. Prin
acest act &l Se manifesta ca 6esia! care condamna manuirea -anilor facuta la adapostul
credintei. 1 data in plus Domnul #rea sa su-linie"e caracterul spiritual al imparatiei Sale!
din care #or fi exclusi toti inchinatorii lui mamona.
@ot aici in templu! potri#it marturiei lui 6atei! au #enit sa-$ caute diferiti -olna#i pe care
Domnul i-a facut sanatosi '(1! 14*. 8n amanunt semnificati#! consemnat de asemenea
numai de 6atei! este ca pruncii iudei $-au intampinat pe %isus in templu cu strigatul de
-iruinta: .1sana 5iului lui Da#id.... '(1! 12*! fapt ce a starnit mania fariseilor. &ste
graitor ca si copiii! care datorita ne#ino#atiei lor poseda o intuitie deose-ita! il recunosc
pe %isus drept 6esia.
4ristos #enise la %erusalim spre a-Si oferi #iata pret de rascumparare pentru pacatele
oamenilor! dar! inainte de plinirea Bertfei de pe ?olgota! &l #oia sa Se descopere su-
chipul lui 6esia cel #estit de profeti si sa consacre instaurarea imparatiei Sale. De aceea
#a tine sa plineasca in aceasta "i cate#a din profetiile pri#itoare la 6esia si totodata Se #a
manifesta su- chipul teandric propriu Dumne"eului intrupat.
%isus intra -land si smerit pe man"ul asinei! #estind impacarea dintre toate fapturile si
9iditorul lor! dar Se poarta ca un Dumne"eu! stapan al #ietii si al mortii. De altfel! toata
aceasta intrare sar-atoreasca este - dupa cum remarca onsir#en - o ade#arata para-ola in
actiune. %n "iua solemna care preceda cu putin rastignirea de pe ?olgota! Domnul #rea sa
infatise"e poporului! uimit si cuprins de un entu"iasm sacru! icoana anticipata a
imparatiei harului! pe care o #a intemeia. >amurile de finic si stalparile tinere smulse de
prin gradini! cadrul prima#aratic! pre"enta man-"ului imaculat si a copiilor care striga
.1sana. in templu! toate aceste elemente contri-uie la intregirea unei imagini: aceea a
lumii transfigurate! deoarece totul aici sugerea"a puritatea! insusire ce #a caracteri"a
intreaga "idire reinnoita prin har.
%ata prefigurarea imparatiei #isate de profeti! in care lupul #a paste alaturi de oaie si de
unde #a disparea orice suferinta si intinaciune. =u este! credem! intamplatoare pre"enta la
aceasta mare sar-atoare a fapturilor necu#antatoare - asina si man"ul ei -! ca si a
ramurilor inmugurite! care #estesc! ca si la nasterea Domnului! reunificarea creatiei!
readunarea si sfintirea a tot ce a fost "idit spre #iata. De aici decurge caracterul
sar-atoresc al acestei "ile! care a repre"entat o culme in #iata pamanteasca a
6antuitorului. Sfantul /hirii spune ca intrarea in %erusalim preinchipuie intrarea
neamurilor! calau"ite de 4ristos! in %erusalimul ceresc. Si el atri-uie deci e#enimentului
un caracter prefigurati#! legat de perioada eshatologica.
%nsa poporul care asista si participa la acea intrare triumfala #a fi interpretat in alt sens
ceea ce #edea. &l era prea legat de pamant si de realitate spre a nu astepta o -iruinta
imediata a lui %isus! care ar fi a#ut drept urmare schim-area conditiilor sale de #iata.
@otusi! strigatele profetice inaltate de multi - dintre care poate cel mai semnificati# este
cel notat de 6arcu: -inecu#antata este imparatia ce #ine a parintelui nostru Da#id;. '11!
10* - do#edesc ca! dincolo de or-irea lor! exista! cel putin la unii dintre martorii acestor
ceasuri! presimtirea #aga a unui mister si a unei realitati de alt ordin.
Duminica Stalparilor! asa cum este ea denumita in cartile ortodoxe de cult! pune de
asemenea in lumina destinul tragic si paradoxal al %erusalimului! locul unde 5iul lui
Dumne"eu #a fi rastignit! urmand insa ca tot aici sa in#ie! -iruind puterea mortii. +stfel
se explica ispasirea de care #a a#ea parte cetatea sfanta! dar si faptul ca! la sfarsitul
istoriei! ea se #a preface in parga a creatiei transfigurate! %erusalimul ceresc din #ersiunea
Sfantului %oan.
Din &#anghelia dupa %oan re"ulta ca printre pelerinii aflati in cetate pentru a participa la
pra"nuirea Pastilor se aflau si elini. &ste #or-a fara indoiala de unii greci trecuti la
iudaism. +cestia doreau foarte mult sa-$ #ada pe %isus. De aceea! in dupa-amia"a
aceleiasi "ile ei se dusera la 5ilip! care! fiind din etsaida! cunostea pro-a-il elina! si il
rugara sa li-$ arate pe %isus. 5ilip insa il chema pe +ndrei - intre cei doi apostoli pare sa fi
fost o legatura mai stransa - si acesta se apropie de Domnul spre a-% impartasi dorinta
pro"elitilor elini.
+ndrei este primul ucenic care % s-a alaturat lui %isus la eta-ara! dupa cum tot el l-a adus
pe Petru la Domnul. +cum! acelasi apostol ii infatisea"a solii neamurilor! care in curand %
se #or inchina. Pre"enta lor la %erusalim confirma presupunerea ca in acea "i s-a intre"arit
chipul anticipat al imparatiei mesianice de la sfarsitul #eacurilor. =eamurile tre-uiau si
ele sa ia parte la aceasta mare sar-atoare cu caracter cosmic! laolalta cu toate fapturile lui
Dumne"eu.
6antuitorul nu Se adresea"a direct grecilor! dar! stiind ca acestia il asculta! rosteste catre
toti cei de fata cate#a cu#inte prin care profeti"ea"a indirect moartea Sa! ce a#ea sa
insemne totodata si inceputul preamaririi: .+ #enit ceasul ca sa fie preasla#it 5iul
1mului. +de#arat! ade#arat "ic #oua ca daca grauntele de grau! cand cade in pamant! nu
#a muri! ramane singur: iar daca #a muri! aduce multa roada. /el ce isi iu-este sufletul il
#a pierde: iar cel ce isi uraste sufletul in lumea aceasta il #a pastra pentru #iata #esnica.
'%oan 1(! (7-(2*.
Prin preasla#ire tre-uie sa se inteleaga ,ertfa Sa rascumparatoare! prin care toate
neamurile #or fi aduse la credinta cea ade#arata. %isus descopera aici o randuiala cu
caracter cosmic! ce se afla inscrisa la temelia existentei uni#ersale. Bertfa nu este un
accident in creatie! asa cum su-linia"a teologia mai noua! ci apare structural legata de
aceasta. De aceea ,ertfa lui 4ristos! forma perfecta a daruirii din dragoste! #a restaura in
har intreaga "idire. Pilda aleasa de &l pune din nou in lumina corespondenta tainica dintre
lumea sensi-ila si realitatile de ordin spiritual.
@re-uie remarcat de asemenea - si aceasta constituie un nou exemplu al faptului ca in
i-lie sim-olurile au semnificatii poli#alente - ca +cela care Se identificase cu
semanatorul ce raspandea samanta pe camp Se infatisea"a acum su- chipul -o-ului de
grau! si tot &l Se #a darui credinciosilor - de data aceasta in mod real! si nu sim-olic - ca
paine "armislitoare de #iata #esnica. Procesul tainic si aparent miraculos al incoltirii
semintei de grau are darul sa prefigure"e minunea in#ierii lui 4ristos.
+de#arata glorificare a lui %isus se #a implini deci numai dupa moarte. /onditia
preamaririi Sale #a fi asadar acceptarea mortii mucenicesti! care #a face posi-ila
con#ertirea tuturor neamurilor la &#anghelie si! mai mult chiar! inceputul reunificarii
intregii creatii in ,urul $ogosului! /are a "idit-o.
Pilda de mai sus a fost urmata de o marturisire unica in #iata Dumne"eului intrupat:
.+cum sufletul 6eu e tul-urat! si ce #oi "ice0 Parinte! i"-a#este-6a de ceasul acesta;
Dar pentru aceasta am #enit in ceasul acesta. Parinte! preasla#este-@i numele;. '%oan 1(!
(7-(<*. %isus! /are odinioara Se aratase nera-dator ca -ote"ul cu care tre-uia sa Se -ote"e
- adica moartea Sa - sa se indeplineasca '$uca 1(! 20*! are acum o clipa de so#aiala. in
pre"iua mortii &l este tul-urat la gandul chinurilor ce il asteapta si! mai mult poate! faptul
ca toti cei care asta"i il sar-atoresc se #or preface maine in calaii Sai.
Se poate spune ca! intr-un fel! acum incepe agonia si lupta impotri#a ispitei! ce #a
culmina la ?hetsimani. Domnul isi pune intre-area cutremuratoare daca are dreptul sa
ceara inlaturarea acestei incercari si tot &l raspunde: daca ,ertfa ar fi e#itata! intruparea si
co-orarea Sa printre oameni ar ramane "adarnice. Dar aceasta indoiala de o clipa! aceasta
intre-are! respinsa indata ce a fost formulata! arunca inca o lumina asupra luptei din
sufletul Dumne"eului intrupat! asupra framantarii Sale! facand ca noi toti! cei #esnic
tul-urati si indoiti! sa-$ simtim si mai aproape. +cea "i plina de -ucurie este totusi
um-rita de o tristete apasatoare! pe care &l nu o poate alunga.
>ugaciunea inaltata catre @atal indata dupa ce a depasit clipa de cumpana: .Parinte!
preasla#este-@i numele;. exprima hotararea de a merge pana la capatul misiunii Sale.
Preasla#irea numelui @atalui se #a implini prin moartea li-er acceptata a 5iului si prin
in#ierea Sa. Sfantul /hiril spune ca Dumne"eu este preamarit in 5iul! intrucat 5iul este
icoana @atalui. +de#arata preamarire a lui 4ristos se #a reali"a numai prin ,ertfa Sa. De
aceea! dupa ce o clipa S-a cutremurat la gandul Patimilor! Domnul il roaga pe @atal sa
gra-easca sosirea ceasului pentru care a #enit in lume. Si raspunsul @atalui nu a intar"iat!
caci! potri#it marturiei Sfantului %oan! indata! intocmai ca la ote"! s-a au"it un glas din
cer graind: .Si $-am preasla#it si iarasi il #oi preasla#i. '1(! (<*.
6ultimea martora la aceasta epifanie! neintelegand totusi ce se intamplase! se intre-a
daca #a fi fost un tunet sau daca un inger le #or-ise. /a si in alte impre,urari! pre"enta
di#ina nu este decat #ag presimtita! -a chiar confundata cu fenomene naturale! iar
continutul mesa,ului Sau ramane neinteles. Si totusi! Domnul afirma: .=u pentru 6ine s-
a facut glasul acesta! ci pentru #oi. '1(! 70*.
%nainte ca %srael sa-$ renege pe %isus si sa-$ condamne la moarte! Dumne"eu #rea sa-i
mai dea un semn! sa-i arate ca 5iul Se -ucura de ocrotire din partea @atalui. &#anghelistii
mentionea"a! in cursul existentei terestre a lui 4ristos! doar trei momente cand @atal Si-a
facut cunoscuta pre"enta in mod solemn: la ote"! cand firea umana din %isus este unsa
de Duhul si se pun temeliile imparatiei! pe @a-or! cand apostolii contempla chipul Sau
preamarit - anticipare a sla#ei #esnice - si acum! in prea,ma Patimilor! cand 5iul Se
pregateste pentru ,ertfa suprema! descoperindu-Se totodata ca 6esia si prefigurand
imparatia ce #a sa #ie.
@atal Se manifesta deci in momentele cruciale din #iata 5iului! legate totodata si de
re#elarea imparatiei harului.
Dupa ce primeste aceasta intarire de Sus! Domnul #esteste: .+cum este ,udecata acestei
lumi: acum stapanitorul lumii acesteia #a fi aruncat afara. '1(! 71*! cu#inte greu de
talmacit pentru ascultatorii Sai.
Prin .,udecata lumii. se pare ca %isus intelege momentul suprem al Patimilor! e#eniment
ce #a determina infrangerea spiritului intunericului si punerea su- acu"atie a tuturor
incercarilor menite sa-l rupa pe om de Dumne"eu. insa a-ia la sfarsitul istoriei #a a#ea
loc! in forma sa definiti#a! ,udecata lumii! care #irtual incepe in clipa cand 4ristos #a fi
predat ,udecatorilor Sai. in acest sens! se poate spune ca ,udecata este! de la Patimi
incoace! coexistenta cu istoria! marcand astfel intrarea in perioada eshatologica.
%nainte de a fi prins! %isus #a spune: .Aine si stapanitorul acestei lumi. '%oan 14! 70*!
pre#enindu-i astfel pe ucenici ca actiunea satanei se #a intensifica in acele clipe! spre a
duce la indeplinire rastignirea 5iului lui Dumne"eu. /el rau #a fi insa -iruit de 4ristos!
fiind .aruncat afara.! si astfel omul si intreaga "idire #or fi scosi de su- inraurirea sa
funesta! desi in cuprinsul istoriei acesta #a continua sa-si exercite acti#itatea negati#a
pana la Budecata de +poi. %n adancurile sale! omul si intreaga creatie #or fi insa i"-a#iti
de aceasta dominatie! chiar daca pe planul temporal satana #a mai pune la cale unele
actiuni! extrem de spectaculoase. +cestea nu #or fi insa decat "#arcoliri neputincioase!
caci .timpul lui e scurt. '+poc. 1(! 1(* si #esnicia nu-i mai apartine.
Prin Bertfa si in#ierea Sa! Domnul il #a eli-era definiti# pe om de su- dominatia mortii si
a celui #iclean! facandu-l sa intre intr-o noua etapa existentiala. >amane insa de lamurit
expresia .stapanul lumii acesteia.! care i-a descumpanit pe exegeti. Se poate spune - se
putea spune chiar inainte de Bertfa mantuitoare a lui 4ristos - ca Dia#olul este stapanul
lumii0 S-a discutat mult pe marginea acestei afirmatii. 6aritain a limpe"it destul de -ine
lucrurile! -a"andu-se numai pe citate scripturistice . %n acest context! tre-uie sa se tina
permanent seama de am-i#alenta lumii! dupa cum su-linia"a filo"oful france". Daca!
potri#it marturiei date de Sfantul %oan ote"atorul! .Dumne"eu asa a iu-it lumea! incat pe
5iul Sau /el 8nul-=ascut $-a dat... ca sa se mantuiasca! prin &l! lumea. '%oan 7! 13-17*!
Sfantul %oan #a afirma totusi: .$umea intreaga "ace su- puterea celui rau. '% %oan 2! 1)*.
%ntre aceste doua afirmatii contradictorii! dar simultan #ala-ile! tre-uie sa se gaseasca
totusi o formula de conciliere. $umea! ca "idire a lui Dumne"eu! nu poate fi rea si nu
poate constitui domeniul celui rau.
/and %isus il numeste pe dia#ol .stapanul lumii acesteia.! &l are in #edere per#ertirea
creatiei in urma caderii. @ot ceea ce! in cuprinsul creatiei! s-a indepartat de Dumne"eu!
desprin"an-du-se de centrul ontologic al existentei si acceptand sa gra#ite"e in sfere
straine de har si supuse impulsurilor negati#e #enite de la duhurile intunericului!
constituie lumea supusa celui rau. +ceasta lume! structural potri#nica lui Dumne"eu! #a fi
infranta de 4ristos pe /ruce! dupa cum singur #a afirma! in a,unul Patimilor: .&u am
-iruit lumea. '%oan 13!77*.
@otusi! in actualul eon! lumea ostila lui Dumne"eu si sfasiata de tendinte contradictorii #a
continua sa existe! desi soarta ei este pecetluita din clipa in#ierii lui 4ristos. 5aptul ca
%isus #or-este de infrangerea dia#olului! ce are loc in pre"ent - .acum. -! constituie
do#ada ca din acea clipa lua fiinta imparatia 5iului! unul din semnele care indica aparitia
acesteia fiind! dupa cum s-a mai su-liniat! -iruinta o-tinuta de 4ristos impotri#a puterilor
intunericului.
5aptul ca moartea Sa pe /ruce #a insemna reunificarea intregii creatii in ,urul $ogosului!
care a "idit-o! implicand totodata si eliminarea acelor forte cu tendinte centrifuge! ce
urmareau sa o scoata din or-ita di#ina! este su-liniat de %isus atunci cand adauga: .%ar &u!
cand 6a #oi inalta de pe pamant! ii #oi trage pe toti la 6ine. '%oan 1(! 7(*.
De data aceasta! ascultatorii au inteles ca &l #or-ea de moartea Sa! facand poate legatura
si cu para-ola grauntelui de grau! dar tocmai de aceea s-au aratat surprinsi: .=oi am au"it
din $ege ca 4ristosul ramane in #eac: si cum "ici @u ca 5iul 1mului tre-uie sa fie inaltat0
/ine este acesta! 5iul 1mului0. '1(! 74*. Scriptura! pe care ei o cunosteau! spunea despre
6esia ca #a imparati pe tronul lui Da#id de acum si pana in #eac '%saia )! 3*! de aceea nu
puteau pricepe cum #a fi cu putinta ca pe 8nsul lui Dumne"eu sa-$ do-oare moartea.
%nterpretarea gresita a textelor profetice ii impiedica deci pe e#rei sa recunoasca in omul
%isus pe 6esia cel asteptat. in scopul de a le risipi nedumeririle si de a le orienta atentia in
sens spiritual! Domnul re#ine asupra unei descoperiri anterioare! pe care acum o
intregeste: .inca putina #reme $umina este cu #oi. 8m-lati cat a#eti $umina ca sa nu #a
prinda intunericul. /aci cel ce um-la in intuneric nu stie unde merge. '%oan 1(! 72*.
1dinioara! la sar-atoarea corturilor! &l spusese: .+tat cat sunt in lume! $umina a lumii
sunt. '%oan )! 2*. @inand seama de aceasta afirmatie! pot fi intelese mai usor si cu#intele
de mai sus. Pentru cei din imediata Sa apropiere! pre"enta $ui constituia o calau"a
spirituala! de care dupa moartea Sa #or fi lipsiti! desi! prin mi,locirea Sfantului Duh! &l #a
continua sa Se afle pururea in mi,locul credinciosilor. Prin moartea Sa insa! lumea #a fi!
intr-un anumit fel! frustrata de aceasta pre"enta di#ina! de aceasta legatura directa cu
Di#initatea: de aceea %isus ii sfatuieste pe cei din prea,ma $ui sa-si deschida sufletul
pentru primirea $uminii! atata timp cat o au printre ei.
Dupa ce a rostit cu#intele de mai sus! Domnul! potri#it marturiei e#anghelistului %oan! a
plecat din mi,locul multimii si S-a ascuns '1(! 73*. Pare ca! desi in aceasta impre,urare
poporul s-a aratat mai putin ostil decat in alte dati! %isus intelesese totusi ca ultimele Sale
cu#inte ramasesera "a#orate pentru cei mai multi si de aceea! fiind mahnit! simtise ne#oia
sa Se retraga departe de toti. in ciuda entu"iasmului cu care locuitorii %erusalimului il
intampinasera chiar in acea "i! inimile lor nu se deschisesera pentru primirea luminii! caci
dupa cum su-linia"a e#anghelistul: .Desi a facut atatea minuni inaintea lor! ei tot nu
credeau in &l. '1(! 77*.
@otusi! potri#it de asemenea marturiei Sfantului %oan! erau multi! chiar dintre capeteniile
poporului! care credeau in &l! dar acestia nu indra"neau sa-si exprime credinta in mod
pu-lic! deoarece se temeau de farisei.
/and se facu seara! %isus! dupa cum notea"a sinopticii! Se reintoarse impreuna cu ucenicii
la etania! unde a#ea sa petreaca noaptea. +stfel se incheia aceasta "i! in care a#usese loc
o ade#arata hristofanie! deoarece Domnul Se descoperise in chip de 5iu al lui Dumne"eu!
adica de 6esia! manifestandu-Se prin lucrari proprii atat firii di#ine! cat si celei umane.
&l S-a purtat ca un om cand S-a infatisat -land si smerit pe man"ul asi-nei! cand a plans
pentru suferintele #iitoare ale lui %srael! cand S-a cutremurat la gandul mortii apropiate si
cand S-a rugat cu credinta @atalui.
/a Dumne"eu! &l S-a descoperit mai solemn decat in alte impre,urari! alungandu-i cu
asprime pe negutatorii din templu! mustrandu-i pe farisei! primind fara sa Se
impotri#easca aclamatiile norodului! #indecan-du-i pe -olna#ii aflati in templu si
profetind con#ertirea neamurilor! precum si apropiata Sa preamarire.
Natalia Manoilescu Dinu