RUPTURA MENISC

GENERALITATI - definitie, clasificare, date epidemiologice

Genunchiul este cea mai mare articulatie importanta a corpului. Prin pozitia sa, prin rolul
sau in biomecanica statica si dinamica a membrului inferior, ca si prin slaba sa acoperire cu tesuturi
moi, el este deosebit de predispus si vulnerabil atat la traumatismele directe, cit si la cele indirecte.
Genunchiul sufera si in cazul unor imobilizari impuse de tratamentul anumitor afectiuni sau
traumatisme.
Particularitatea recuperarii consta in strinsa interdependenta dintre functia articulara si
valoarea anatomo-functionala a musculaturii sale.
La genunchi ntlnim toate tipurile de traumatisme i lezri a tuturor tipurilor destructuri
articulare
!. Leziuni ale pr"ilor moi
#egumente i "esut celular subcutanat $contuzii, plgi, arsuri%&
#endoane i muchi $ntinderi, rupturi, sec"ionri, dezinser"ii%&
'ase i nervi $rupturi, sec"ionri%
(. Leziuni osoase $deran)amente trabeculare, fisuri, fracturi% ale
*pifizelor femurale, tibiale sau peronale&
+otulei.
,. Leziuni articulare
Plagi articulare&
+upturi ligamentare&
*ntorse&
Lu-atii&
Leziuni meniscale.
R!pt!ra de menisc este un accident survenit pe o meniscopatie pree-istenta care a creat o
degenerescenta, cu sau fara depunere de calcar. .e poate prezenta ca ruptura longitudinala completa
$care este caracteristica mai ales meniscului e-tern% sau ca ruptura oblica sau combinata cu
dezinsertie.
Genunchiul, prin pozitia sa de articulatie intermediara a membrului inferior are un dublu rol
- asigurarea statica in momentul de spri)in&
- asigurarea elevatiei piciorului in momentul balansului pentru orientarea piciorului in
functie de denivelarile de teren.
- Genunchiul )oaca un rol important in foarte multe momente si activitati uzuale si
profesionale.
ETI"PAT"GENIE # ca!$e, mecanisme, anatomie patologice
/actorii vulneranti care pot actiona asupra genunchiului sunt
a% /actori mecanici&
b% /actori fizici&
c% /actori biologici&
d% /actori chimici.
Anatomia patologica
#raumatismele fibrocartila)elor articulare sunt reprezentate doar de leziunile meniscale ale
articulatiei genunchiului. 0ceste leziuni pot fi singulare sau se pot asocia cu oricare alt tip de
leziune $entorse, lu-ati, fracturi%.
Leziunile meniscului compromit vascularizatia acestuia, ceea ce e-plica de ce tratamentul
conservator are putine sanse de reusita, indicatia terapeutica raminind cea chirurgicala.
Leziunile de menisc sunt formatiuni fibrocartilaginoase, vascularizate doar periferic in zona
fibroasa. 1eniscurile au rol de a creea o congruenta perfecta intre condilii femurali si platoul tibial,
de a creea o mai buna repartitie a presiunilor intraarticulare, de a permite o mai buna alunecare a
capetelor osoase articulare.
+uptura de menisc se poate prezenta ca
ruptura longitudinala $comple-a% caracteristica mai ales meniscului intern&
rupturi transversale, caracteristice meniscului e-tern,
ruptura oblica
combinata cu dezinsertia fie a coarnelor fie periferica.
1eniscurile sunt bine ancorate $in special cel intern% la structurile din )ur la femur , la tibie, la
rotula, ligamente incrucisate, capsule, ligamentul lateral si intern. 1eniscul intern este cel mai
e-pus traumatizarii $234 din leziunile meniscale%, datorita fi-itatii lui la structurilor din )ur $mai
ales la ligamentul lateral intern% ca si presiunilor mai mari ce se e-ercita asupra lui prin condilul
femural intern, prin care trece proiectia centrului de greutate a corpului.
*-ista trei mecanisme care ar produce rupturile meniscului
fle-ie urmata de o e-tensie puternica asociata cu o rotatie a genunchiului in timp ce tibia este
fi-ata, prin blocare la sol a piciorului. La sportivi blocarea piciorului la sol prin crampoanele
ghetelor este o cauza frecventa $56 4 din rupturile de menisc sunt intilnite la fotbalisti%.
0socierea concomitenta a unei fle-ii cu rotatie e-terna si vag fortat, ceea ce deschide interlinia
interna articulara si va incarcera meniscul, care va fi strivit la e-tensia urmatoare.
7n cadrul unor traumatisme comple-e ale genunchiului, soldate cu fracturi de platou sau cu
rupturi de ligamente, incrucisate sau laterale.
SIMPT"MAT"L"GIE SI CRITERII %E SUSTINERE A
%IAGN"STICULUI&
a' e(amen!l clinic # semne s!)iecti*e si o)iecti*e
)' in*estigatii paraclinice # e(+ radiologic, pro)e de la)orator
.imptomatologia clinica este relativ comuna.
La fracturi bolnavul prezinta
- durere intensa&
- tumefiere a genunchiului&
- hemartroza abundenta&
- impotenta functionala,
- echimoza, mai ales in spatiul popliteu.
La lu-atii bolnavul prezinta dureri spontane care se intensifica la incercarea de fle-ie a gambei.
Palparea arata relieful rotulian deplasat, iar in locul rotulei o depresiune in fundul careia se 8alpeaza
condilul si trohleea femurala. Genunchiul poate fi blocat in e-tensie sau in usoara fle-ie. Lu-atia
rotulei se reduce ortopedic, dupa care se pune un burlan de gips. 9neori se intervine chirurgical
e-ecutind o palectomie.
La ruptura de menisc, bolnavul prezinta o d!rere violenta, brusca insotita de impotenta functionala
imediata. 9neori apare bloca)ul articular, hidrartroza este aproape regulata, iar hemartroza este
destul de frecventa.
:riteriile pentru sustinerea diagnosticului sunt clinice, radiologice si paraclinice.
7nspectia stabileste
- tipul constitutional greutatea pacientului si aduc unele precizari privind ortostatismul si
mersul pacientilor cu sechele la membrele inferioare&
- pozitia sau atitudinea segmentului lezat&
- deformari articulare&
- aspectul tegumentului si al tesutului subcutanat&
- culoarea tegumentului care poate fi modificata de echimoze, staza venocapilara,
ischemie, hiperemie.
Palparea este unul dintre criteriile clinice care stabileste
- temperatura tegumentelor care indica procese inflamatorii in cazul tegumentelor calde
sau algoneurodistrofii in cazul tegumentelor reci&
- gradul de suplete al pielii si tesutului subcutanat urmare al starii de uscaciune sau
umiditate a pielii&
- punctele dureroase la presiune&
- pulsatia arteriala.
Prin palpare se mai poate stabili de asemenea, continuitatea osoasa, mobilitatea anormala,
articulara sau osoasa, crispatiile tesutului osos sau ale celui cartilaginos.
1asuratorile in afectiunile aparatului locomotor se fac comparativ $membrul sanatos ; membrul
afectat% si reprezinta alt criteriu clinic. 1asuram circumferinta articulara, circumferinta segmentului
$crescuta in edem si staza in atrofii% ca si in lungimea membrului sau a segmentului de membru
traumatizat.
<ilantul articular este de asemenea, un criteriu clinic si consta in masurarea unghiurilor de miscare
articulara $testing-ul articular%.
.tatica si mersul se studiaza prin aprecierea statica monopolara si bipolara a mersului care, ca
produs dinamic, permite evidentierea coordonarii si a mobilitatii articulare in cadrul unghiurilor
utile si tuturor fortelor musculare ale membrelor unferioare.
E,"LUTIE SI PR"GN"STIC

Prognosticul pentru genunchiul operat depide de felul si gravitatea leziunii, dar este de regula
favorabil, recuperarea genunchiului operat fiind totala daca tratamentul este bine ales si corect
aplicat. *-ceptie fac persoanele in virsta la care pot aparea procese de osteoporoza si osteoscleroza.
TRATAMENT
Tratament igieno-dietetic
#ratamentul igieno-dietetic in cadrul genunchiului operat nu este specific.
=aca bolnavul, are un surplus de strat adipos este bine sa nu consume lipide sau glucide
$piine, fainoase, zahar% deoarece articulatia si asa suferinda va fi ingreunata si mai mult de greutatea
provenita din consumul acestor alimente.
+ecomandam deci, bolnavului, in perioada spitalizarii consumul de proteine principale cum
ar fi carne, $slaba% fiarta, oua, lapte si brinzeturi.
:el mai important rol il au vitaminele prin
- vitamina 0, care a)uta la regenerarea celulelor din organism, la vindecarea ranilor,
cresterea rezistentei la infectie&
- vitamina > are actiune antihemoragica&
- vitamina : care asigura functionarea normala a vaselor sanguine&
7n general trebuie evitate eforturile profesionale si pozitia ortostatica prelungita.
Tratament!l profilactic consta in evitarea eforturilor mari si bruste, mai ales la sportivii de
performanta, la virstnici $care au un grad avansat de degenerare a elementelor articulare%, la copii.
Tratament medicamentos
1edicatie antalgica si antiinflamatoare este administrata cind durerea are intensitati mai
mari infiltratii cu -ilina cu?sau fara hidrocortizon $decit in cazul unor forme dureroase limitate, mai
ales la insertia tendoanelor la burse sau muschi%.
7nfiltratia intraarticulara se aplica doar in procesele articulare inflamatorii.
7n inflamatia articulara repausul si postura articulara rela-ata e prima atitudine a recuperatorului in
fata unei articulatii inflamate, cu sau fara lichid articular.
:rioterapia determina o hiperemie activa $dupa o prima si scurta faza de vasoconstrictie%,
scade viteza de conducere pe nerv, scade activarea receptorilor cutanati $efect antalgic% scade
spasmul muscular.
0lte proceduri cu rol antalgic si antiinflamator sunt parafina, ultrasunetele si undele scurte.
Tratament ortopedico # c-ir!rgical
#ratamentul ortopedic foloseste metode care vizeaza reducerea deformatiilor sau a fracturilor
prin manevre e-terne si mentinerea reducerii cu mi)loace e-terioare a segmentului afectat.
1obilizarea ortopedica se realizeaza cu a)utorul aparatului gipsat a tractiunii continue.
7mobilizarea gipsata se aplica atit la fracturi cit si in cazul unor afectiuni care necesita punerea in
repaus a unui segment. 7n situatii postoperatorii se poate folosi aparatul gipsat si pentru corectarea si
mentinerea corectiei unor deformari congenitale sau dobindite. 7n cazul esuarii tratamentului
ortopedic, se indica tratamentul chirurgical.
#ratamentul ortopedic prin imobilizare in aparat gipsat pe o perioada de ,-@ saptamini este
recomandat in fracturile de rotula, fractura supra si intercondiliana si fractua de platou tibial. 7n
fracturile cu deplasare se recomanda insa tratamentul chirurgical. 1ersul cu spri)in va incepe dupa
circa doua luni.
:hirurgia ortopedica s-a e-tins treptat depasind in prezent, indicatiile clasice din cadrul
traumatologiei.
7nterventiile chirurgicale ortopedice se pot clasifica astfel
- Aperatii care se adreseaza elementelor angrenate ale artrozei si care au un scop
simptomatic paleativ&
- Aperatii care inlocuiesc articulatia ; artroplastia totala&
Genunchiul poate fi operat pentru repararea unor leziuni traumatice ca
a% +upturi de menisc $foarte des intilnite%&
b% Leziuni ale genunchiului la-, post-traumatic&
c% fractura supra si intercondiliana&
d% /ractura de platou tibial&
e% Lu-atii ale genunchiului.
Pentru restabilirea miscarilor ale genunchiului se poate efectua o artroplastie a genunchiului,
operatie ce consta in inlocuirea pe cale chirurgicala a unei articulati cu o proteza metalica.
0rtroplastia este o operatie complicata, mai ales prin posibilitati multiple de infectii, embolii gazoase,
flebite, infundarea platourilor tibiale, paralizii ale sciaticului popliteu e-tern.
0rtroplastia se prezinta sub doua forma proteza partiala sau totala .
Protezele prezinta si mari beneficii, ca refacerea functiei membrului inferior prin reducerea
durerii si recistigarea mobilitatii, cel putin partial si a capacitati de mers.
+uptura de menisc are indicatie operatorie ma)ora, deoarece instalarea procesului degenerativ
al genunchiului este accelerata. 1enisccectomia este o operatie intra-articulara prin care se realizeaza
curatirea genunchiului de o serie de elemente anatomice, inclusiv in indepartarea meniscului rupt.
1eniscul rupt poate fi indepartat in intregime sau numai fragmente rupte, in locul ramas liber
formindu-se un un nou menisc din tesut fibros. =upa operate, genunchiul este strins intr-un
pansament compresiv pentru a impiedica hemartroza si este imobilizat pe atela.
+eeducarea incepe a doua zi dupa operatie cind piciorul se afla pe atele. La inceput se e-ecuta
contractii izometrice pentru cvadriceps aflat in e-ces. :ontractiile cvadricepsului se vor repeta de 5-6
ori la fiecare ora, pina cind muschiul devine suficient de puternic. 7n acest moment se fac ridicari ale
membrului inferior cu atela cu tot. =aca tratamentul a fost bine efectuat, dupa !3-!5 zile se obtine o
musculatura buna si se poate trece la mers. 9ni autori recomanda inceperea mersului dupa @2 ore de
la operatie, mentinind atela.
7n e-ercitiile de mers se va urmari
- ca piciorul sa fie intins din genunchi, in faza de spri)in anterior&
- sa se corecteze tendinta de leganare laterala provocata de teama de a calca pe piciorul
operat&
- sa se corecteze inclinarea trunchiului tinind bratul din partea piciorului operat in sus pe
linga cap&
=upa ,3 zile de la operatie, mersul trebuie sa fie corectat, intirzierile fiind de multe ori provocate de
graba de a merge cu un picior insuficient pregatit si dureros.

PRINCIPIILE SI ".IECTI,ELE TRATAMENTULUI ./T
Abiectivele tratamentului balneofiziterapeutice sunt
a% reducerea durerii, care este factorul determinant in cadrul recuperarii deoarece gonalgia
ingreuneaza sau face imposibila aplicarea programului recuperator&
b% obtinerea stabilitatii, care este de fapt principala functie a genunchiului&
c% obtinerea mobilitatii&
d% coordonarea miscarii membrului inferior.
+emobilizarea articulara reprezinta obiectivul principal al recuperarii sechelelor articulare
posttraumatice si postoperatorii. 1obilitatea articulara se realizeaza prin miscari pasive si active.
+olul principal al mobilizarii articulare este ace@la de a dezvolta abilitatea miscarilor. .tabilitatea
articulara se obtine prin tonificarea musculaturii. Pentru tonifierea musculaturii se e-ecuta e-ercitii
izometrice, miscarii de rezistenta si se aplica diverse metode ortopedice.
.tabilitatea articulara inseamna de fapt
- o articulatie indolara&
- o articulatie fi-ata pe o musculatura puternica&
- o articulatie prote)ata de mobilitati anormale prin capsule si ligamente interne.
Prin programul de recuperare a genunchiului operat, se urmaresc patru obiective esentiale
a% 7ndoloritatea&
b% .tabilitatea&
c% 1obilitatea
d% :oordonarea&
a% 7ndoloritatea se obtine prin
- administrarea unei medicatii antiinflamatorii si si antialgice generale&
- crioterapia sau termoterapia $ dupa caz%&
- electroterapia&
- roentgenterapia&
- repaus articular&
- interventii chirurgicale.
b% .tabilitatea genunchiului are doua aspecte
- stabilitate pasiva ; stabilitate ortostatica&
- stabilitate activa ; stabilitate in mers&
.tabilitatea pasiva, mai ales in cazul genunchiului operat fara succes, poate fi obtinuta cel putin
partial prin
- tonifierea musculaturii stabilizatoare a genunchiului&
- cresterea rezistentei ligamentare&
- evitarea cauzelor care afecteaza genunchiul ca obezitatea, ortostatism si mers prelungit,
mers pe teren accidentat, fle-ie puternica, fle-ie ; e-tensie libera, in momentul trecerii
de la o pozitie de repaus la ortostatism, etc.
- aplicarea unor orteze care sa preia stabilitatea laterala sau posterioara a genunchiului
.tabilitatea activa se realizeaza prin tonifierea muschilor interesati, respectiv
- muschiul cvadriceps, care slabeste semnificativ chiar dupa o imobilizare de @2 de ore.
Pentru tonifierea cvadricepsului se e-ecuta contractii izometrice si e-ercitii cu
contrarezistenta
- muschiul tensor fascia lata se tonifica prin fle-ii si e-tensii ale soldului, din decubit
lateral.
c% 1obilitatea genunchiului operat, este limitata. Pentru redarea mobilitatii genunchiului operat se
urmareste reducerea fle-um-lui. .i cresterea amplitudinii fle-iei. 7n timpul imobilizarii
genunchiului dupa operatie, se pot face mobilizarii pasive constind dintr-un comple- de
procedee terapeutice, care se schimba alternativ, ca
- tractiuni continue sau e-tensii continue, utilizate pentru corectarea unei pozitii vicioase
articulare asociate cu caldura pentru a usura durerea rebela articulara pentru scaderea
presiunii interarticulara&
- tractiunii discontinue, care se aplica in timpul noptii sau in perioada de repaus&
- mobilizare pasiva asistata, care se e-ecuta in relac-are partiala sau totala de care
>inetoterapeut in toate sensurile, cu miscarii ample articulare&
- mobilizarii autopasive, care sunt o combinatie de e-ercitii pasive foarte des utilizate,
deoarece pacientul are posibilitatea sa le repete de mai multe ori pe zi&
- mobilizarea activa e-ecutata de pacient, care constituie baza >inetoteraoiei
recuperatorii pentru redorile articulare post-traumatice.
1obilizarea activa se face in scopul cresterii treptate a amplitudinii, miscarii in toate planurile de
mobilitate a articulatiei. .e e-ecuta miscari ritmice de fle-ie ; e-tensie ale piciorului si e-ercitii
gestice uzuale pentru readucerea functionala a genunchiului. .e nai e-ecuta mecanoterapie si
scripetoterapia.
+ecuperarea integrala a bolnavilor operati de menisc se bazeaza pe un program recuperator bine
condus. Postoperator, genunchiul este mentinut in e-tensie !3 zile cu o atela gipsata.
+ecuperarea incepe a doua zi dupa interventie si consta in
- contractii izometrice cvadricepsului, din ora in ora&
- imobilizarii ale piciorului&
- ridicarii pasive ale piciorului cu genunchiul intins, incepind dupa ,-@ zile de la operatie&
- e-ercitii de fle-ie ale genunchiului la marginea patului, dupa scoaterea banda)elor&
- mers cu baston din a !3-a zi de la operatie.
+ecuperarea continua cu
- electroterapie antalgica si antiinflamatorie&
- tonifierea cvadricepsului&
- masa) coapsa-gamba, cu evitarea genunchiului&
- mobilizarea articulatiei&
- crioterapia&
=in saptamina a ,-a se incepe urcatul si coboritul scarilor.
Procedurile folosite pentru recuperarea genunchiului operat sunt urmatoarele
TRATAMENTUL PRIN 0I%R" - TERM"TERAPIE
1 te-nica, efecte'
0I%R"TERAPIE
.e intelege prin hidroterapie aplicarea in scop profilactic si curativ a unui numar variat de
proceduri, care au la baza apa la diferite temperaturi si sub diferite stari de agregatie, ca si unele
tehnici strans legate de aceasta.
-=usul cu aburi
=usul cu aburi consta in proectarea vaporilor supraancalziti asupra unor regiunii limitate.
#ehnicianul trebuie sa fie atent ca nu cumva sa stropeasca bolnavul cu picaturi de apa fierbinte
provenite din condensarea vaporilor pe furtun si pe portiunea metalica a dusului. *ste nevoie ca
instalatia pentru dusul cu aburi sa fie prevazuta cu dispozitive de separare a apei de condensare si cu
supraancalzitoare pentru aburi. 7nainte de a aplica )etul de vapori asupra bolnavului, tehnicianul si-l
proecteaza pe palma pentru a se asigura de lipsa picaturilor de apa fierbinte.
=urata dusului cu aburi este de ,-6 minute se poate sa fie dat ca procedura de sine statatoare, poate
sa preceada o baie generala sau se poate asocia cu masa).
La sfarsit se aplica o procedura de racire-spalare sau dus de !2-(3
3
.
1odul de actiune dusul cu aburi are o actiune puternica asupra circulatiei, provocand hieremie si
resorbtie locala.
-=usul-masa)
0cesta consta in aplicarea mat multor dusuri rozeta la temperatura de ,2-@3
3
,concomitent
aplicandu-se si masa)ul, conform tehnicii obisnuite. Pentru aplicarea lui e-ista instalatii speciale cu
@-6dusuri verticale, in rozeta, situate unul langa altul, care se pun simultan sau separat un functie. 7n
lipsa unei instalatii speciale, se poate efectua si cu un dus mobil, la capatul caruia se aplica o rozeta.
=urata masa)ului este de 2-!5 minute.
<olnavul este culcat dezbracat complet pe un pat special de lemn. .e deschid dusurile si in timp ce
apa curge pe corp, tehnicianul e-ecuta masa)ul conform tehnicii cunoscute.
1odul de actiune dusul-masa) provoaca o hiperemie importanta, mai ales in regiunea tratata& are
un important efect resorbant si tonifiant.
-<aia Binetoterapeutica
*ste baie calda, la care se asociaza miscari in toate articulatiile bolnavului. .e efectueaza intr-o
cada mai mare ca cele obisnuite, care se umple C cu apa la temperatura de ,6-,D
3 :
si mai rar ,2
3
.
<olnavul este invitat sa se urce in cada si, timp de 5minute, este lasat linistit. =upa aceasta,
tehnicianul e-ecuta $sub apa% la toate articulatiile, toate miscarile posibile. #ehnicianul sta la
dreapta bolnavului.
#oate aceste miscari se e-ecuta intr-o perioada de timp de 5minute. =upa aceea bolnavul sta in
repauz, dupa care este invitat sa repete singur miscarile imprimate de tehnician.
=urata baii este de (3-,3 minute, dupa care bolnavul este sters si lasat sa se odihneasca.
1obilizarea in apa este mai putin dureroasa din cauza rela-arii musculare care se produce sub
influenta apei calde si pierderii greutatii corpului conform legii lui 0rhimede.
-<aia cu masa)
7ntr-o baie umpluta apr.,?@ cu apa la temperatura de ,6-,E
3
: se e-ecuta masa)ul asupra regiunii
indicate, prin tehnica cunoscuta.
0ceasta si baia Binetoterapeutica este indicata in redorile articulare cu tendinte la anchiloza.
TERM"TERAPIE
-:ompresele cu aburi
0vem nevoie de doua bucati de flanela, o bucata panza simpla sau un prosop, o panza
inperneabila, o galeata cu apa, la temperatura de 63-D3F.
.e plaseaza pe regiunea interesata o flanela uscata peste care se aplica o bucata de panza sau
prosopul muiat in apa fierbinte si bine stors, iar peste aceasta se aplica cealalta flanela. #otul se
acopera cu bluza inperneabila sau se aplica un termofor.
=urata totala a procedurii este de minim (3 de minute si de ma-imum 63 de minute.
1odul de actiune resorbtiv, analgezic, antispastic.
-7npachetarea cu parafina
.e ia o cantitate potrivita $apro-imativ !53-(33 g% si se topeste intr-un vas la temperatura de 65-
D3F& in asa fel ca sa mai ramana cateva bucati netopite, in scopul evitarii supraincalzarii. :u a)utorul
unei pensule late de 2cm. se pensuleaza regiunea. Grosimea stratului este de 3,5-!cm. Peste stratul
de patafina se aplica bucati de vata sau flanela si apoi se acopera regiunea cu patura.
=urata inpachetarii este de (3-63 minute. 7nlaturarea parafinei se face cu usurinta din cauza
transpiratiei care are loc sub stratul de parafina. Procedura se termina cu o spalare la temperatura de
(3-((F.
1odul de actiune are o actiune locala si provoaca o incalzire profunda si uniforma a tesuturilor.
.uprafata pielii se incalzeste pana la ,2-@3F. La locul de aplicare se produce o hiperemie puternica
si transpiratie abundenta.
-9ngerile cu namol
<olnavul complet dezbracat sta cateva minute la soare pana i se incalzeste pielea, apoi se unge cu
namol proaspat complet sau partial. .e e-pune din nou timp de (3-63 minute, pana cand incepe
namolul sa se usuce. 7n acest interval de timp va purta o compresa rece la frunte iar capull ii va fi
aparat de soare cu o palarie sau umbrela.
=upa aceasta o scurta baie in lac sau in mare, se va sterge, se va imbraca si se va odihni la umbra
sau intr-o camera, apro-imativ o ora.
1odul de actiune ungerile cu namol isi bazeaza actiunea pe elementul termic alternant, rece la
inceput, apoi cald, datorita incalzirii namolului la soare si din nou rece, datorita baii din lac si
reactiei vasculare la aceasta& al doilea element este reprezentat de actiunea specifica a substantelor
resorbite in organism.
TRATAMENTUL PRIN ELECTR"TERAPIE 1te-nica, efect'
*lectroterapia este aceea parte a fizioterapiei, care studiaza utilizarea actiunii diverselor forme ale
energiei electrice asupra organismului, cu scop curativ sau profilactic.
0.:urentii de )oase frecventa

:urentii diadinamici
:urentii diadinamici utilizand aplicatia tranzversala a electrozilor $articulatia intre cei doi poli%
preferand formula
a% difazat fi-, care rezulta din suprapunerea a doi curenti monofazati cu un decala) de G
perioada. 'arfurile impulsurilor sunt asemanatoare insa ramanand la un anumit nivel, de
unde rezulta o curba asemanatoare cu aceea a unui curent continuu peste care se suprapun
!33 de impulsuri, de forma G sinusoidala.
b% perioada scurta, in care, la intervale regulate de ! secunde, se alterneaza brusc monofazatul
fi- de 53 de impulsuri pe secunda, cu difazatul fi- de !33 impulsuri pe secunda. =urata este
de un minut.
c% perioada lunga este o forma speciala de suprapunere a doi curenti de 53 impulsuri.
0lternanta dintre monofazat si difazat, in cazul perioadei lungi, se face intre , si !3 secunde.
=urata este de (minute.
0poi se face inversarea polilor cu repetarea formulei. .e fac !-, aplicatii pe zii.
:urentii #rabert
.unt curenti cu impulsuri de fregventa !@3 Hz, impuls ( ms, pauza 5 ms, la care tot catodul este
electrodul activ antalgic. =urata tratamentului este de !5-(3 minute, cu crestere treptata a
intensitatii. .e repeta de !-( ori pe zi.
0tat curentul diadinamic, cat si curentul #rabert determina o puternica senzatie, cu aspect vibrator,
o e-citatie a mecanoreceptorilor tesuturilor de sub electrozi. *fectele antalgice se e-plica tocmai
prin aceasta senzatie.
:urentul galvanic
Prin actiunea hiperemianta pe care o are este utilizat in fenomenele inflamatorii articulare. 0cest
efect vasodilatator nu este dependent de nici unul din cei doi poli, fiind prezent si la catod si la
anod. .e utilizeaza intensitati mici, la pragul de sensibilitate. 0socierea unor substante cu efecut
antiinflamator, sub forma ionoforezei, este obisnuita, dar fara a se putea face vreo apreciere asupra
substantei si mai ales a cantitatii acesteia.
La anod, se aseaza solutia de :l(:a, .A@1g& de hidrocortizon etc.& la catod, salicilatul de sodiu&
la ambii poli /enilbutazona. .e utilizeaza durate mari, (3-,3 minute pentru o sedinta.

<.:urentii de medie frecventa
*fectul analgetic al curentilor de medie frecventa se obtine utilizand mai ales frecventele de !3333
Hz si forma modulata de scurta perioada la (33 modulatii pe secunda, pe care eventual le reduce pe
parcursul sedintei.
:a forma particulara de aplicare a curentiilor de medie frecventa este interferenta in profunzimea
tesuturilor a doi curenti sinusoidali de medie frecventa care realizeaza prin interferenta un curent de
)oasa frecventa. .e incon)oara articulatia cu patru electrozi ai aparatului utilizandu-se in general, ca
formula antalgica manual !33?ps ;5 minute, spectru 3-!33?ps ;!3minute, manual !33?ps ;5
minute.
9tilizarea curentilor de medie frecventa ca procrdura antalgica apare mai ales in cazurile in care
pielea prezinta o sensibilitate deosebita nu ar suporta aplicarea curentilor de )oasa frecventa.
:. :urentii de inalta frecventa
:urentii de inalta frecventa sunt curenti alternativi, a caror frecventa este in medie mai mare de
533333 oscilatii pe secunda, a caror limita inferioara este de !33333 Hz, iar limita superioara de
,33333333 Hz.
.e utilizeaza in practica
a% 9ndele scurte
:u electrozi de sticla sau fle-ibili, cu doi electrozi sau cu un electrod $monod%, dozand dupa
dorinta intensitatea efectului caloric, de la senzatia de caldura puternica $doza 7'% la subsenzatia
termica $doza 7 sau dozele reci%, in functie de starea locala articulara. :u cat procesul inflamator
articular este mai intens, cu atat doza de ultrascurte va fi mai redusa $dozele 7-77%. =urata
tratamentului este variabila pana la !5-(3 minute.

b% 9ndele decimetrice si microundele
.unt emise de un dipol sub forma unui fascicul de unde electromagnetice $ca la radar% directionat
spre zona de tratat. .unt metode radiante cu care putem incalzi tesuturile pe profunzimi variabile in
functie de tipul emitatorului, de distanta acesruia de tegument, de doza), de durata tratamentului.
: % 9ltrasunetul
0plicarea indirecta a curentul de inalta frecventa prin transformarea acestuia in oscilatii mecanice
prin vibratiile unui ctistal piezoelectric. 9ltrasunetul determina efect caloric dar si o e-citatie
vibratorie, care actioneaza asupra proprioreceptotilor si curentii de )oasa frecventa. 9tilizam doza)e
reduse $3,@-3,2I?cm patrati%, in functie de zona tratata, asociind si efectul de sonoforeza $unguent
cu Hidrocortizon si eventual si alte antiinflamatorii%. =urata este intre ,-!3 minute.

=. +adiatia infrarosie
7n afara de lumina solara, care este deosebit de bogata in radiatii inflarosii si care este utilizata in
terapeutica sub forma asa ;numitei helioterapii.
0plicatiile de radiatii inflarosii in terapeutica se pot face in doua moduri in spatiul inchis, sub
forma asa-numitelor bai de lumina proceduri intense termoterapice sau in spatiu deschis, in aer
liber, sub forma asa-nummitelor aplicatii de sollu-.
7n baile de lumina se realizeaza o incalzire a aerului pana la temperaturi ridicate $63-D3-23F%.
7n functie de scopul urmarit, bolnavul va sta in baia de lumina intre 5-(3 minute. =upa e-pirarea
timpului prescris se aplica bolnavului o procedura de racire partiala.
*fectul radiatiilor infrarosii
+adiatiile infrarosii au actiune calorica. *le actioneaza asupra circulatiei din derm provocand o
vasodilatatie subcapilara, intensificarea schimburilor dintre celulele de cresterea fenomenelor
osmotice si cresterea debitului sangvin.
TRATAMENTUL PRIN MASA2
Prin notiunea de masa) se intelege o serie de manipulatii manuale variate, aplicate la suprafata
organismul in scop terapeutic sau igienic.
*ste important ca, inainte de a incepe masa)ul, sa se controleze starea tegumentului bolnavului
urmarindu-se in special , eventuale infectii ale pielii care contraindica masa)ul, precum si
eventualele echimoze.
=urata unei sedinte variaza intre 5-!3 minute iar frecventa este de obicei de o sedinta pe zi. =urata
tratamentului poate fi intre ( si @-6 saptamani, uneori chiar mai mare, ca in afectiunile ortopedice.
Efectele fi$iologice ale masa3!l!i s!nt&

- actiune sedativa asupra durerilor de tip musculare sau articulare&
- actiune hiperemianta locala, de inbunatatire a circulatiei locale care se manifesta prin
inrosirea tegumentului si incalzire&
- inlaturarea lichidelor de staza&
- stimularea functiilor aparatului circulator si respirator&
- efecte favorabile asupra starii generale a bolnavului, cu inbunatatirea somnului, indepartarea
oboselii musculare&
- cresterea metabolismului&
- cel mai important mecanism de actiune este cel refle-.

%escrierea anatomica a gen!nc-i!l!i
.uprafe"ele articulare ale articula"iei genunchiului apar"in epifizei inferioare a femurului,
epifizei superioare a tibiei si patelei./ibula nu ia parte la alctuirea acestei articula"ii.
.e observa ca
a% suprafa"a articulara a epifizei distale femurale, reprezentat prin cei doi condili, este curbat
napoi i de aceea partea sa cea mai mare este situat napoia a-ului osului&
b% fiecare condil este orientat oblic i a-ul su de nvrtire este oblic de sus n )os i din spa"iul
intercondilian nspre fa"a cutanat&
c% condilul medial este mai proeminent dect cel lateral&
d% condilul medial se afla pe un plan inferior celui lateral&
e% privind din profil se observa cum raza de curbura a celor doi condili descrete dinainte
napoi $in partea anterioara ea are apro-imativ @5 mm, iar in cea posterioara !6 mm%, ceea ce face
ca suprafa"a articulara a condililor sa apar nu ca un segment de cerc ci ca o curba spirala&
f% condilul medial e mai ngust si mai lung $apro-imativ !3 mm% dect cel lateral $apro-imativ
2 mm%&
g% cei doi condili diverg dinainte ; napoi, astfel c diametrul transversal al e-tremit"ii
inferioare femurale este mai mare n partea posterioar dect n cea anterioar. :ondilii femurali
sunt acoperi"i de un cartila) hialin, gros de (-,mm.
1eniscurile intraarticulare
.unt dou fibrocartila)e ce s-au dezvoltat la periferia fiecreia din fosile articulare tibiale. +olul
lor este de a contribui la o mai bun concordan" ntre suprafe"ele condiliene femurale i fosele
articulare ale tibiei, insuficient e-cavate. Pe sec"iune vertical, fiecare menisc prezint
- dou fe"e, dintre care una superioar, concav care rspunde condilului femural i alta
inferioar, plan, aplicat pe fosa articular corespunztoare tibiei&
- o baz $circumferin" lateral% ce rspunde capsulei articulare de care ader&
- o creast $circumferin" medial% cu mult mai sub"ire i ntins nspre centrul articula"iei,
de care rmne separat printr-o distan" de 6 ; 2 mm&
- cte dou e-tremit"i una anterioar i alta posterioar, numite coarne. 1eniscurile se
inser pe platoul tibial e-clusiv prin intermediul coarnelor. *le sunt mobile i alunec pe platoul
tibial n timpul micrilor&
a% 1eniscul lateral are forma unui cerc aproape complet& el este ntrerupt doar de o
mic ntindere la nivelul eminen"ei intercondiliene. .e inser prin cele dou
coarne la nivelul eminen"ei intercondiliene.
b% 1eniscul medial are forma unei semilune& are o ntrerupere medial mult mai
mare. Prezint inser"ii mai ndeprtate i anume prin cornul anterior pe marginea
anterioar a platoului tibial, iar prin cel posterior pe aria intercondilian
posterioar.
:ele dou meniscuri sunt unite n partea anterioar printr-o JJJJ transversal, numit
Kligamentul transvers al genunchiuluiL. /ormula mnemotehnic pentru forma meniscurilor
intraarticulare este "e # Ci $A e-tern, : intern%.
Te-nica masa3!l!i
1asa)ul genunchiului operat se e-ecuta prin cumularea unei serii de manevre ce se adreseaza la
inceput musculaturii coapsei si gambei urmind incalzirea zonei prin cresterea circulatiei sanguine
locale.
9neori e-te necesar sa se insiste asupra acestor regiuni datorita procesului de hipotrofie musculara
ce poate apare in timpul imobilizarii post operator. 0supra acestor regiuni ce se aplica manevrele de
netezire si framintare, care au rol tonifiant ma)or, contribuind la recuperare. =upa aceea se trece la
masa)ul propriu-zis al articulatiei genunchiului. 1aseurul se va orienta asupra capsului ligamentare
care uneste cele trei oase femurul, tibia si rotul.
.e incepe cu manevrele de introducere tinind genunchiul bolnav in fle-ie si netezind de la
articulatia genunchiului in sus spre muschiul cvadriceps care in afectiunile articulare ale
genunchiului prezinta aproape intotdeauna o atrofie pronuntata. 7n continuare se trece la frictiune in
sus, in )os, lateral sau circular. .e procedeaza in felul urmator se aplica policele pe ambele margini
ale sacului capsularm cuprinzind cu celelalte degete fosa poplitee, intorcindu-se pe aceias drum,
pana la tuberozitatea tibiei. 7n parte inferioara se e-ecuta frictiunea mai mult in sens orizontal.
1asa)ul partii posterioare se face cu genunchiul flectat pentru a patrunde cu degetul mediu
si inde- linga tendoanele muschilor fle-ari in profunzime si frectionind orizontal, vertical si
circular. 1asa)ul se incepe cu netezirea, dupa care urmeaza >inetoterapia.
Mo)ili$area artic!latiilor 14inetoterapie'
In prima saptamana15 sedinte'
Mprima zi - contractii izometrice a le cvadricepsulului si fesierilor ,fle-i , e-tensii din articulatia
gleznei
-fle-ii din :/$@54% , cu genunchiul intins ,abductii din :/ $(34%cu genunchiul itins ,circumductii
din :/ cu genunchiulintins $, serii?5 saptamani%,miscarea este pasivo-activa.
Ma doua zi - aceleasi e-ercitii din culcat la care se adauga cele din stand $pacientul isi asigura
stabilitatea ,tinandu-se de scaun %
-fle-ii din :/ ,abductii din :/ ,e-tensii din :/ ,toate aceste miscari se e-ecuta cu genunchiul intins$,
serii?5 repetari%-miscari active.
Ma treia zi - acelesi e-ercitii ,acelesi pozitii,carora li se adauga
-din asezat la marginea patului ,>ineto mobilizeaza cu multa atentie articulatia genunchiului ,pana la
punctulin care apare durerea$se porneste de la o fle-ie de ,5% ;miscarea pasiva$, serii ?!3 repetari%,cu
pauza un minut intre ele
-din culcat costal pe partea sanatoasa ,abductii din :/, cu genunchiul intins
-din culcat dorsal fle-ia genunchiului cu alunecarea calcaiului pe planul patului.7n primele doua
zile,miscare pasiva &
-mers cu a)utorul unui baston :anadian
Ma apatra zi ; pacientul este dus la sala de gimnastica
-din culcat dorsal toate e-ercitiile invatate,cu mentiunea ca miscarile vor fi e-ecutatea activ,sub
atenta supravegherea a profesorului,crescand numarul de repetari Kpompa)eLpe o minge
-din culcat costal abductii din :/ cu genunchiul intins&
-din asezat fle-i ?e-tensii,alunecari inainte-inapoi a pe o patina&
-din stand la spalier ; toate miscarile din articulatia soldului cu genunchiul intins
ridicarea piciorului operat pe prima sipca,corpulramanand in spri)in pe membrul integru,si incercarea
de fle-i din articulatia genunchiului prin proiectia trunchiului spre inainte,ridicari pe varfuri,usor )oc
de glezne,mers cu ridicari pe varfuri la fiecare pas.
Ma cincia zi ; Pacientul a castigat mult la capitolul fota,prin urmare poate lucra cu un lest atasat pe
glezna$sac cu nisip de D53 grame%.

Ma sasea zi ; Pacientul este e-ternat.1asuratorile de final sunt
-fle-ii activa E3 ,pasiva !!3
-e-tensie Nu e-ista deficit
-fle-ie din :/ cu genunchiul intins 65
Gimnastica medicala
Genunchiul bolnav este introdus pentru doua saptamani intr-un aparat de sustentie gipsat, deoarece
a fost afectat cartila)ul articular. 7n perioada de contentie se e-ecuta program de recuperare
- =7N :9L:0# =A+.0L - contractii izometrice de cvadriceps si fesieri $,3miscari pe ora ;
contractie 6s?rela-are ,s%&
- fle-i?e-tensii din articulatia gleznei $patru serii a zece repetari%&
- fle-i si abductii din :/ $patru serii a zece repetari%.
.e efectueaza e-ercitii cu toate articulatiile membrului sanatos.
- =7N .#0N= .P+7O7N7# =* .P0#0+9L P0#9L97 miscare activo-pasiva de fle-i?abductii?
e-tensii? circumductii din :/ $din fiecare, doua serii a zece repetari%.
1ersul se e-ecuta cu a)utorul a doua bastoane canadiene, fara spri)in pe piciorul afectat.
=upa indepartarea gipsului pacientul va purta o fasa elastica numai la deplasare si noaptea, pentru a
stabiliza genunchiul si a il feri de miscari nedorite.
Programul de recuperare se intinde pe durata a patru saptamani
M7n prima saptamana sunt cinci sedinte
- =7N =*:9<7# =A+.0L - contractii izometrice de cvadriceps si fesieri&
- fle-i si abductii din :/ $miscare activa %&
- usoare fle-i ale articulatiei genunchiului. Profesorul introduce ambele
maini sub zona poplitee si e-ecuta cu multa atentie acesta miscare la circa
,3 , avand gri)a ca talpa pacientului sa ramana permanent pe planul
patului.
- =7N =*:9<7# :A.#0L miscare activ-pasiva de abductie din :/ cu genunchiul intins $trei serii a
zece repetari%.
- =7N .#0N= L0 .P0L7*+ miscari active din :/ cu genunchiul intins $trei serii a opt repetari% cu
spatele ; fle-i& lateral ; abductii& cu fata ; e-tensii.
M7n a doua saptamana sunt cinci sedinte. #oate miscarile devin active, lucrandu-se incontinuare pentru
tonifierea cvadricepsului, a tendonuluiPP.si a fesierilor. 7n ultima sedinta pacientul va contacta solul
cu planta piciorului operat cu spri)in de ,34.
- =7N =*:9<7# =A+.0L - Kpompa)eL pe minge, fara a forta fle-ia&
- fle-ia gambei pe coapsa $in lant cinetic inchis%&
- fle-i si abductii din :/ $, serii a !( repetari%.
- =7N 0.*Q0# L0 10+G7N*0 <0N:H*#*7 fle-ia gambei pe coapsa, miscare condusa si
controlata de profesor.
#imp de doua luni sunt interzise e-ercitiile ce implica un lant cinetic deschis.
- =7N .#0N= L0 P0L7*+ la e-ercitiile cunoscute se adauga
- ridicari pe varfuri, cu spri)in mai mare pe piciorul sanatos&
- ridicarea piciorului pe prima sipca si fle-ia gambei pe coapsa cu usoara
presiune pe talpa $( serii a !3 repetari, lucrand fara durere%.
1ersul se face cu spri)in usor $circa,34%pe piciorul operat.
M7n a treia saptamana sunt cinci sedinte . toate e-ercitiile devin active, iar pentru miscarile din :/ se
introduce lestul de 533g.
- =7N =*:9<7# =A+.0L - contractii izometrice de cvadriceps, fesieri si ischiogambieri&
- fle-i? e-tensii ale articulatiilor gleznei si degetelor $metatarsiene,
falangiene si interfalangiene%&
- fle-ia gambei pe coapsa prin alunecare $@ serii a !5 repetari%&
- fle-i? abductii? circumductii din :/ cu genunchiul intins $miscare
activ-rezistiva cu lest%.
- =7N =*:9<7# L0#*+0L miscare activa libera de abductie din :/ a membrului operat $, serii
a !3 repetari%.
- =7N 0.*Q0# L0 10+G7N*0 <0N:H*#*7 - fle-ia si e-tensia gambei pe coapsa $, serii a
!5 repetari% &
- fle-ia si e-tensia articulatiei genunchiului cu a)utorul unei patine pe care
este asezata planta membrului operat.
- =7N .#0N= L0 .P0L7*+ - , serii a !3 repetari pentru fiecare miscare din :/ activ-rezistiva
cu last de 533g &
- ridicari pe varfuri, piciorul operat in spri)in 634 &
- )oc de glezna cu spri)in circa 634 &
- ridicarea piciorului pe prima sipca si fle-ia gambei pe coapsa prin
e-ercitarea unei usoare presiuni pe suprafata plantara.
M7n a patra saptamana sunt cinci sedinte in care continua e-ercitiile mai sus mentionate, la care
se adauga
- =7N =*:9<7# '*N#+0L $cu un rulou sub treimea inferioara a fetei anterioare a coapsei%
miscarea activa de fle-ie a gambei pe coapsa, cu tensiuni finale realizate de catre profesor.
1iscarile din asezat ale articulatiei genunchiului devin rezistive prin introducerea lestului.
La sfarsitul acestei saptamani pacientul se spri)ina aproape in totalitate pe piciorul operat.
TERAPIA "CUPATI"NALA
9rmareste prelungirea e-ercitiilor de Bicetoterapie pentru mobilizare articulara si?sau tonifierea
musculara, utilizand o serie de activitati comple-e distractive sau capaciteaza atentia si rabdarea
pacientului pentru o perioada mai lunga de timp. 7n general, aceste activitati se e-ecuta cu mainile
dar forta motrica este realizata de membrele inferioare prin diverse tipuri de mobilizare
- pedala) de bicicleta&
- alunecarea piciorului intr-un )gheab rotund&
- miscare laterala $abductie-adductie%&
- mers pe plan ascendent&
- mers pe banda sau pe scara rulanta.
TRATAMENTUL .ALNE"L"GIC 1 ape minerale, namol!ri'
7ntrucat sechelele posttraumatice ale genunchiului include de regula deficite functionale
determinate de leziuni produse la nivelul structurii osteoarticulare, periarticulare si musculare carora
li se adauga efectele negative de mobilizare in faza ortopedica, chirurgicala in afectiunile
posttraumatice.
Abiectivele si continutul curelor balneo-climaterice vor fi in totalitate de recuperare imediata, ele
avand rolul de refacere a functiei diminuate din cauza traumatismelor.
.unt indicate urmatoarele statiuni 0mara, <azna, *forie Nord, 1angalia si #echirghiol.
.echelele post-traumatice ale membrelor intreseaza structuri foarte variate
$ oase, muschi, articulatii% si dau complicatii vasculotrofice si psihice. +ecuperarea acestor sechele
prin metodologia comple-a fizico-balneara are o importanta si o eficienta cu totul deosebita.
+ecuperarea bolnavilor in statiuni balneoclimaterice se face in etapa a 77-a, care succede etapa de
recuperare si care are loc in servicii de traumatologie in sectiile de ortopedie sau sau in sectiile de
recuperare spitalicesti.Nu se vor trata in statiuni fracturile si lu-atiile medulare si nici fracturile cu
focare de osteomielita.
:ontraindicatii pentru recuperare la statiuni au si pseudoartrozele, artritele septice post-traumatice,
precum si leziunile de nervi periferici cu sectiunea nesuturata.
:ele mai bune rezultate se obtin in sechele dupa traumatisme si operatii de mambrem dupa ce s-a
terminat perioada de imobilizare si dupa ce s-a cicatrizat plaga.