DICTIONAR TERMENI MANAGEMENTUL

CALITATII
A
Asigurarea calitatii
parte a managementului calitatii, concentrata pe furnizarea increderii ca cerintele referitoare la
calitate vor fi indeplinite. (SR EN ISO 9000:200!.
Asigurarea calitatii - acoperire
"#igurarea calitatii acopera toate genurile de activitati, de la de#ign, dezvoltare, implementare
#i pana la productie, in#talare, pre#tare #ervicii, etc.
Asigurarea calitatii - scop
"#igurarea calitatii actioneaza pe principiile $potrivit pentru #cop$ #i $realizeaza corect de
prima data$.
%rincipalul #cop al a#igurarii calitatii e#te acela de a a#igura faptul ca produ#ele indepline#c
#au c&iar depa#e#c a#teptarile clientilor.
Abatere
"'aterea reprezinta diferenta dintre o anumita valoare realizata la un moment dat #i valoarea
generala a #a de referinta (SR EN ISO 9000:200!.
Abatere de previziue
"'atere de previziune reprezinta o anumita intarziere, referitoare la o anumita data
#pecificata, calculata in raport cu previziunea initiala termenului de e(ecutie.
Abatere stadard
"'aterea #tandard reprezinta radacina patrata pozitiva referitoare la di#tri'utia varia'ilei
aleatorii.
Ac!izitor
"c&izitorul reprezinta acea #ocietate #au organizatie care ac&izitioneaza #au procura un
#i#tem, un produ#, un #oft)are #au un anumit #erviciu de la un furnizor.
Ac!izitie
"c&izitia reprezinta o delegare care con#ta in #ta'ilirea unei li#te cu furnizori #au
intreprinzatori* de a#emenea pre#upune con#ultarea ace#tora, compararea ofertele primite,
verificarea conformitatii cu cerintele con#ultantei precum #i redactarea #i realizarea clauzelor
te&nice, admini#tative #i comerciale ale comenzilor #i contractelor.
Ac!izitioare
"c&izitionarea reprezinta acel proce# de o'tinere al unui #i#tem, al unui produ#, a unui
#errviciu #au al unui produ#+#erviciu #oft)are.
De"iitie aaliza riscului
,eneric vor'ind, analiza ri#cului reprezinta #i poate fi a#ociata cu ma(imizarea valorii
#ocietatii prin minimizarea pierderii indu#e de ri#c (co#tul ri#cului!.
Aaliza riscului
"naliza ri#cului in#eamna utilizarea #i#tematica a informatiilor di#poni'ile pentru a identifica
pericolele #i pentru a e#tima ri#cul pentru indivizi #au populatie, 'unuri #au mediu.
Acceptare
"cceptarea reprezinta concluzia referitoare la un lot #au o anumita cantitate de produ#e #au
#ervicii care core#pund criteriilor de acceptare.
Acces la u siste# de certi"icare
"cce#ul la un #i#tem de certificare reprezinta po#i'ilitatea de a o'tine certificarea dupa
regulile #i#temului.
Accesibilitate a uui serviciu
Reprezinta acea capacitate unui #erviciu de a fi o'tinut cu tolerante proprii #i #pecifice #i in
anumite conditii, la cerer
Aaliza critica a esecului
"naliza critica a e#ecului reprezinta metoda inductiva de prevenire prin care e#te po#i'ila,
printr-un proce# de #imulare cantitativa, identificarea efectului unui mod de #la'iciune a#upra
rezultatului final, inainte de a fi realizat produ#ul.
Acord
"cordul reprezinta definirea acelor termeni #i conditii in care #e va de#fa#ura o relatie de
munca #au un alt fel de relatie.
Acord bilateral
"cordul 'ilateral reprezinta acel acord de recunoa#tere a rezultatelor de catre fiecare din cele
doua parti.
Acord de recuoastere
"cordul de recunoa#tere reprezinta acel acord care #e 'azeaza pe acceptarea de catre o parte
acelor rezultate prezentate de catre alta parte #i care pre#upune aplicarea unuia #au mai multor
elemente functionale de#emnate, ale unui #i#tem de evaluare a conformitatii.
Aaliza
"naliza reprezinta activitatea de conformitate a potrivirii, adecvantei #i eficientei referitoare
la indeplinirea o'iectivelor #ta'ilite.
Aaliza de"ectarii
"naliza defectarii reprezinta un e(amen logic #i in acela#i timp #i#tematic al unei entitati ca
urmare a unei defectari, in vederea identificarii #i analizei mecani#mului defectarii, a
motivelor #i con#ecintelor ace#teia.
Aaliza de"ectiuilor
"naliza defectiunilor e#te acel e(amen logic #i #i#tematic al unei entitati pentru identificarea
#i analiza pro'a'ilitatilor, motivelor #i con#ecintelor acelor defectiuni po#i'ile .
Aaliza icertitudiii
Reprezinta un proce# #i#tematic pentru #ta'ilirea #i cuantificarea incertitudinea introdu#a in
rezultatele unei analize a inventarului ciclului de viata, incertitudine datorata efectelor
cumulative ale incertitudinii intrarilor #i varia'ilitatii datelor.
Aaliza de icertitudie
Reprezinta acea procedura #i#tematica de #ta'ilire #i cuantificare a incertitudinii introdu#e in
rezultatele unei analize a inventarului ciclului de viata datorate efectelor cumulate ale
incertitudinii de intrare #i varia'ilitatii datelor.
Acreditare
"creditarea reprezinta procedura + proce#ul prin care un organi#m autorizat acorda
recunoa#terea ca organi#mul + #ocietatea in cauza e#te competent +a #a realizeze anumite
#arcini #pecifice (SR EN ISO 9000:200!.
Acreditare laborator de incercari
"creditare la'orator . recunoa#terea general oficiala referitoare la un la'orator de incercari
care e#te competent #a e(ecute anumite incercari #au anumite tipuri de incercari (SR EN ISO
900!.
Adosa#et
"ndo#amentul reprezinta apro'area #cri#a #i anume care implica o anumita adeziune
per#onala a #emnatarului #i in acela#i timp acceptarea a#umarii re#pon#a'ilitatii
core#punzatoare.
Adurata
"nduranta pre#upune capacitatea unei anume entitati de a rezi#ta la o actiune a factorilor de
im'atranire.
Ao#alie
"nomaliea reprezinta a'aterea fata de ceea ce era de a#teaptat* o anomalie /u#tifica o anumita
inve#tigatie care poate incepe printr-o anumita con#tatare a unei neconformitatii #au unui
anumit defect.
Acord de certificare
"cordul de certificare (aran/amentul de certificare! reprezinta actiunile care au ca #cop #a #a
faca accepta'ile, reciproc, #i#temele de certificare #au procedurile cone(e in vederea facilitarii
#c&im'urilor (SR EN ISO 9000:200!.
Activitate de supraveghere
"ctivitatea de #upraveg&ere reprezinta activitatea (#au, dupa caz, totalitatea activitatilor!
preluata + preluate de un organi#m de certificare + acreditare, in #copul monitorizarii
activitatilor organizatiilor acreditate.
Aprobare
"pro'area reprezinta acea declarate emi#a de un organi#m care are autoritatea nece#ara #i
dupa care un an#amlu de criterii pu'licate a fo#t #ati#facut.
Aprobarea privid capabilitatea
"pro'area privind capa'ilitatea reprezinta acordul dat unui fa'ricant cand #-a #ta'ilit ca
ace#ta acopera #i are capa'ilitatea ca procedeele de fa'ricatie #i metodele de control a calitatii
ce acopera o gama de componente, indepline#c cerintele #pecificatiei generale #au
intermediare aplica'ile componentei.
Arbore de #eteata
"r'orele de mentenanta reprezinta diagrama logica #i care reflecta diferitele #ucce#iuni
pertinente de operatii de 'aza pentru mentenanta, #u#cepti'ila a fi efectuate a#upra unei
entitati #i de a#emenea in conditiile alegerii lor.
Arbore de de"ectiue
"r'orele de defectiune reprezinta diagrama logica care prevede ce anume feluri de defectiuni
ale #u'entitatilor unei entitati comple(e, care anume evenimente interioare #au e(terioare #au
ce com'inatii ale ace#tora conduc la un anumit fel de defectiune dat al entitatii.
Asigurarea conformitatii
"#igurarea conformitatii reprezinta toate activitatile al caror rezultat e#te o declaratie care #a
dea incredere ca un produ# #au un #erviciu e#te conform cu cerintele #pecificate. + ISO+0EI
22:991
Agent de mediu
"gentul de mediu reprezinta totalitatea proprietatilor c&imice, 'iologice #au fizice care
caracterizeaza un anumit factor de mediu (cum ar fi umiditatea, viteza, temperatura, pre#iunea
atmo#ferica, zapada, radiatiile #olare, ploaia, acceleratia, etc.!
(SR EN ISO 900 + 200!
Aprecierea co"or#itatii
"precierea conformitatii pre#upune orice activitate care #e deruleaza pentru determinarea
directa #au indirecta a faptului ca #unt re#pectate conditiile pertinente.
Aprecierea riscului
"precierea ri#cului reprezinta proce#ul glo'al pentru analiza ri#cului #i evaluarrea ri#cului.
Aparat de #asura cu a"isare $ idicator
E#te un aparat de ma#ura care afi#eaza o indicatie.
Aparat de #asura itegrator
E#te acel aparat de ma#ura care determina valoarea unui ma#urand integrand o marime in
functie de alta marime.
Aparat iregistrator
aparat de ma#ura care furnizeaza inregi#trarea indicatiei.
Aparat de #asura totalizator
aparat de ma#ura care determina valoarea unui ma#urand facand #uma valorilor partiale ale
ace#tuia o'tinute #imultan #au con#ecutiv de la una #au mai multe #ur#e.
Aparat aalogic
aparat de ma#ura pentru care #emnalul de ie#ire #au afi#a/ul e#te o functie continua a
ma#urandului #au a #emnalului de intrare.
Aparatura de incercare
paratura de incercare reprezinta an#am'lul aparatelor nece#are efectuarii unei incercari a#upra
unei pro'e.
Aplicarea unui standard
"plicarea unui #tandard reprezinta utilizarea unui anumit #tandard in productie, #ervicii,
comert, etc (SR EN ISO 900 + 200!.
Asigurarea "iabilitatii
"#igurarea fia'ilitatii pre#upune punerea in practica a unui #i#tem de actiuni ante-#ta'ilite #i
#i#tematice de#tinate #a dea incredere in #ati#facerea cerintelor de fia'ilitate ale unei entitati.
Asigurarea #eteabilitatii
"#igurarea mentena'ilitatii reprezinta in practica a unui #i#tem de actiuni pre-#ta'ilite
directionare in a da incredere ca #ati#facerea cerintelor de mentena'ilitate ale unei entitati.
Audit
"uditul e#te proce# #i#tematic, independent #i documentat 2n #copul o'tinerii de dovezi de
audit #i de evaluarea lor cu o'iectivitate pentru a determina ma#ura 2n care #unt 2ndeplinite
criteriile de audit (SR EN ISO 9000:200!.
Audit iter
"uditul intern pre#upune ela'orarea proiectului de audit intern, raportarea neconcordantelor
con#tatate, evaluarea conformitatii programelor #i proce#elor, raportari referitoare la procedee,
proce#e, produ#e, recomandari, analize, concluzii, etc.
Auditor
"uditor - per#oana care are competenta de a efectua un audit (SR EN ISO 9000:200!
Auditat
organizatie care e#te auditata. (SR EN ISO 9000:200!.
Actiune corectiva
actiune de eliminare a cauzei unei neconformitati detectate #au a altei #ituatii nedorite. (SR
EN ISO 9000:200!.
Actiune preventiva
actiune de eliminare a cauzei unei neconformitati potentiale #au a altei po#i'ile #ituatii
nedorite. (SR EN ISO 9000:200!.
%
Banca de date
3anca de date reprezinta acel an#am'lu de date relativ la un anumit domeniu de activitate pre-
definit de cuno#tinte #i care e#te organizat in #copul de a fi con#ultat de catre utilizatori.
Buget ISO
3ugetul reprezinta o referinta numerica, #ta'ilita cu #copul realizarii unei comparatii
ulterioare cu partea previzionala #au cu partea reala a co#turilor.
aza de date
3anca de date reprezinta acel an#am'lu de date care e#te #tructurat #i organizat in #copul
utilizarii #ale de catre #oft-uri #au programe care indepline#c cerintele unor aplicatii de #ine
#tatatoare #i intr-un a#a fel incat #a faciliteze evolutia independenta a datelor #i a programelor.
Bruiaj electromagnetic
3ruia/ electromagnetic . reprezinta acel deran/ament produ# in functionarea normala a unui
aparat, a unei cai de tran#mi#ie #au a unui #i#tem de catre o anumita pertur'atie
electromagnetica.
Bilant energetic
3ilantul energetic reprezinta o #c&ita a cantitatilor de #ervicii generale care vor fi utilizate in
cele mai importante parti ale unei lucrari.
Bilant de materiale
3ilantul de materiale reprezinta o #c&ita a cantitatilor de materiale (care pot fi: materii prime,
materii #ecundare, produ#e finite #au altele! #i care #unt utilizate intr-o lucrare, de la intrare
pana la ie#ire
C
Caiet de sarcini
0aiet de #arcini . reprezinta documentul care intrune#te acele o'ligatii #i elemente nece#are
definirii cerintelor, informatiilor, metodelor #i in#trumentelor de lucru, etc.
Catitate iesire
0antitate de ie#ire . acea cantitatea care reprezinta ma#urandul in evaluarea unei ma#urari.
Catitate itrare
0antitate intrare . o anumita cantitate de care depinde ma#urandul #i care e#te luata in
con#iderare in #i#temul de evaluare a rezultatelor unei anumite ma#urari.
Catitate iesire
0antitate de ie#ire . acea cantitatea care reprezinta ma#urandul in evaluarea unei ma#urari.
Catitate itrare
0antitate intrare . o anumita cantitate de care depinde ma#urandul #i care e#te luata in
con#iderare in #i#temul de evaluare a rezultatelor unei anumite ma#urari.
Calibrare
0ali'rarea reprezinta acel an#am'lu de proce#e care #ta'ile#c in anumite conditii #pecifice,
legatura dintre valorile indicate de un anumit aparat #au de catre un #i#tem de ma#ura #au
valorile date printr-o ma#urare materiala #i acele valori core#punzatoare cuno#cute ale unui
anumit #tandard de referinta.
Calibru
0ali'rul reprezinta un anumit interval al indicatiilor #i care #e o'tine pentru o anumita pozitie
data a comenzilor unui in#trument de ma#ura dat.
Capabilitate #asurare
0ea mai 'una capa'ilitate de ma#urare . reprezinta cea mai mica incertitudine referitoare la
ma#urarea pe care o poate o'tine un la'orator in domeniul #au de acreditare, in #ituatia cand
#e efectueaza etalonari de rutina ale #tandardelor in apropiere de ma#uratoarea ideala, cu
#copul de a defini, de a realiza, de a con#erva #au a reproduce o unitate a calitatii cu una #au
mai multe din valorile #ale, #au cand #e efectueaza etalonari de rutina ale in#trumentelor
aproape de ma#urarea ideala de#tinata ma#urarii acelei calitati.
Criterii de acreditare
0riteriile de acreditare reprezinta un an#am'lu de cerinte utilizate de un organi#m de
acreditare pe care un organi#m de evaluare a conformitatii e#te nece#ar a le indeplini pentru a
fi acreditat (SR EN ISO !.
Capabilitate
0apa'ilitate . reprezinta acea a'ilitate a unei firme #au organizatii, #i#tem #au proce#, etc. de
a realiza un anumit #erviciu #au produ# care #a indeplinea#ca cerintele produ#ului.
Capacitate
0apacitate reprezinta caracteri#tica unei anume entitati in conditii interne date de a ra#punde
unei anume cereri de #ervicii #i in acela#i timp avand anumite caracteri#tici cantitative
#pecificate.
Corectie
actiune 2ntreprin#a pentru a elimina o neconformitate con#tatata. (SR EN ISO 9000:200!.
Conformitate
- 2ndeplinirea unei cerinte. (SR EN ISO 9000:200!.
Criterii de audit
an#am'lu de politici, proceduri #au cerinte utilizate ca o referinta. (SR EN ISO 9000:200!.
Controlul calitatii
parte a managementului calitatii, concentrata pe indeplinirea cerintelor referitoare la calitate.
(SR EN ISO 9000:200!.
D
Data, datare
Datare - reprezinta actiunea #pecifica de a marca cu o data, un produ#, un document, etc.*
datarea #erve#te in #pecial la e#antionare in cadrul manangementul calitatii.
Data - reprezinta o notiune #au o in#tructiune care pot fi reprezentate #u' o forma
conventionala adecvata comunicarii, interpretarii #au prelucrarii manuale #au prin mi/loace
automate.
Data de e&ploatare
4ata de e(ploatare reprezinta un an#am'lu de valori #i caracteri#tici o'#ervate in timpul
e(ploatarii unei entitati.
Data de icercare
4ata de incercare reprezinta an#am'lul tuturor valorilor o'#ervate in timpul incercarilor.
Date de baza
4atele de 'aza reprezinta un document formalizat care e(plica #i de#criu ipotezele de la care
#e poate lan#a o noua faza a proiectului.
Declaratie de co"or#itate
4eclaratia conformitatii (declaratie de conformitate! reprezinta declaratia unui anumit
furnizor care e(prima pe propria ra#pundere ca un anume produ#, #erviciu #au proce# #e afla
in concordanta cu un #tandard #au cu un alt document normativ #pecificat.
Declaratie de #ediu
4eclaratia de mediu e#te pretentia care reprezinta anumite a#pecte de mediu ale unui anume
produ# #au #erviciu.
Declaratie e&plicativa
reprezinta orice e(plicatie care e#te nece#ara #au care e#te data pentru a intelege corect
anumite cerinte de mediu de catre un anume cumparator, un potential cumparator #au
utilizator al produ#ului.
Declaratia furnizorului,
declaratie comparativa si declaratie de activitati
Declaratia "urizorului
Reprezinta aceea declaratie prin care un furnizor de #ervicii #au produ#e emite o a#igurare
#cri#a precum ca un produ#, #erviciu #au proce# e#te conform cu conditiile #pecificat
Declaratie co#parativa
E#te o anumita declaratie de mediu referitoare la #uperioritatea #au referitoare la ec&ivalenta
unui anumit produ# fata de un alt produ# concurent #i care realizeaza aceea#i functie.
Declaratie de activitati
Reprezinta un anumit document care e#te folo#it de catre ac&izitor ca pe un mi/loc de
de#criere #i #pecificare a #arcinilor care urmeaza a fi efectuate in cadrul contractului.
Defect
4efectul reprezinta ne#ati#facerea e(igentelor de utilizare prevazute.
De"ect de "abricatie' de "uctioare si coceptie
4efectul de functionare reprezinta o modificare accidentala care afecteaza functionarea
normala.
4efect de conceptie . defectul unei entitati care #e datoreaza unei conceptii gre#ite.
4efect de fa'ricatie reprezinta defectul unei entitati care #e datoreaza unei fa'ricari
neconforme cu conceptia initiala a produ#ului #au cu procedeele #prcificate initial pentru
fa'ricatie.
De"ect critic' #a(or' #ior si ecritic
4efect critic - defect care e#te capa'il #a provoace raniri + vatamari ale unor per#oane, pagu'e
materiale importante #au alte con#ecinte grave #i inaccepta'ile.
4efect ma/or - reprezinta defectul care e#te capa'il #a provoace o defectiune #au #a reduca
ma/or po#i'ilitatea de utilizare a entitatii.
4efect minor e#te orice defect care nu core#punde definitiei defectului ma/or, de#cri# mai #u#.
4efect necritic - orice defect care nu core#punde definitiei defectului critic de#cri# anterior.
De"ectare )sau cadere*
Reprezinta incetarea capacitatii unui anumit element de a realiza functia pentru care ace#ta a
fo#t conceput.
De"ectare brusca )cadere totala*
Reprezinta aceea defectare care e#te neprevazuta #i care antreneaza incapacitatea totala de a
indeplini toate cerintele functionale a unei anumite entitati.
De"ectare co#pleta
Reprezinta defectarea care antreneaza incapacitatea totala a unei anumite entitati #a i#i
indeplinea#ca in totalitate cerintele de functionare.
Mecais# de de"ectare
E#te acel proce# fizic, c&imic #au de alta natura care provoaca o defectare (referitor la
managementul calitatii!.
De"ectare di coceptie
Reprezinta o defectare a unei anumite entitati #i care #e datoreaza unei conceptii inadecvate.
De"ectare di "abricatie
Reprezinta o defectare a unei entitati #i care #e datoreaza unei fa'ricari care e#te neconforma
cu conceptia #au cu procedeele de fa'ricatie care au fo#t #pecificate initial.
De"ectare "uctioala
E#te aceea defectare care are ca #i con#ecinta incetarea unei anumite entitati de a i#i indepliti
cel putin din una din functiile #pecificate.
De"ectuozitate
Reprezinta fragilitatea dintr-o anumita entitate care provoaca defectari precoce prin fragilitate.
De"ectuozitate idusa )provocata*
Reprezinta defectuozitatea dintr-o anumita entitate #i care poate fi legata de a#am'lare,
incercari #au alte diver#e manipulari ale entitatii dupa fa'ricarea #a individuala.
De"ectuozitate itriseca )proprie*
Reprezinta defectuozitatea dintr-o anume entitate #i care e#te in legatura cu te&nologia #a #i cu
proce#ul de fa'ricatie.
De"ectare progresiva
Reprezinta defectarea datorata evolutiei in timp a caracteri#ticilor unei entitati.
De"ectare secudara
E#te aceea defectare a unei entitati a carei cauza directa #au indirecta e#te defectarea #au
defectul unei alte entitati.
De"ectare siste#atica
Reprezinta aceea defectare care e#te corelata intr-un anume fel de o anumita cauza #i care nu
poate fi eliminata decat prin modificarea proiectului, a proce#ului de fa'ricatie, a modului de
utilizare, a documentatiei #au a altor factori importanti.
Dovezi de audit
inregi#trari, enuntarea faptelor #au alte informatii care #unt relevante 2n raport cu criteriile de
audit #i verifica'ile. (SR EN ISO 9000:200!.
E
Ec!ipa de audit - co#poeta si auditor se"
5n auditor din ec&ipa de audit e#te, in general, de#emnat ca auditor #ef.
Ec&ipa de audit poate include auditori in cur# de formare #i, daca e#te nece#ar, e(perti te&nici.
O'#ervatorii pot in#oti ec&ipa de audit, dar nu pot actiona ca parte din acea#ta.
Eficacitate
ma#ura 2n care activitatile planificate #unt realizate #i #unt o'tinute rezultatele planificate. (SR
EN ISO 9000:200!.
Eficienta
- relatie (raportul! intre rezultatul o'tinut #i re#ur#ele utilizate. (SR EN ISO 9000:200!.
Emitere, energie proces
E#itere
ma#ura 2n care activitatile planificate #unt realizate #i #unt o'tinute rezultatele planificate. (SR
EN ISO 9000:200!.
Eergie proces
Energia proce#ului reprezinta energia de intrare care e#te nece#ara unei anumite unitati a
proce#ului pentru o derulare a unui proce# #au actionari a ec&ipamentului proce#ului #topand
intrarile de energie pentru producerea #i livrarea ace#tei energii.
Evaluarea riscului
Evaluarea ri#cului reprezinta proce#ul in urma caruia #e #ta'ile#te caracterul tolera'il al
ri#cului, pe 'aza analizei ri#cului #i in acela#i timp tinand cont atat de factori #ocio-economici
cat #i de a#pecte de mediu.
Evaluarea riscului co"or# Legii +,-$.--/
%roce#ul #tiintific format din patru etape #i anume:
- identificarea pericolului (&azardului!,
- caracterizarea pericolului,
- evaluarea e(punerii,
- caracterizarea ri#cului
F
0actor al "isei de cotrol
6actorul fi#ei de control reprezinta acel factor care in mod curent e#te varia'il in functie de
efectivul e#antionului, pentru modificarea (tran#formarea! #tati#ticilor #au a anumitor
parametri #pecificati, intr-o limita de control #au linie centrala care e#te core#punzatoare unei
fi#e de control.
0actor de #ediu
Reprezinta influenta 'iologica, fizica #au c&imica care, fie #ingura #au fiind com'inata cu alte
influente, produce o anumita conditie de mediu (de e(emplu umiditate, frig, caldura, radiatii,
pre#iune, precipitatii, vi'ratii etc.!
0actor de accelerare
Reprezinta acel raport intre acei timpi care #unt nece#ari pentru a o'tine aceea#i proportie data
de entitati defecte pentru 2 e#antioane a#emanatoare #i care #unt #upu#e la 2 an#am'le de
#olicitari, antrenand acela#i fel #i acela#i mecani#m de defectare.
0actor de acoperire
Reprezinta factorul numeric folo#it ca un multiplu al incertitudinii #tandard a ma#urarii pentru
o'tinerea unei incertitudini a ma#urarii mai mare.
0actor de i#batraire
6actorul de im'atranire reprezinta factorul de influenta care produce im'atranirea.
0actor de corectie
E#te acel factor numeric prin care #e multiplica rezultatul 'rut al ma#urarii pentru
compen#area erorii #i#tematice.
ara calitate
$6ara calitate$ reprezinta lip#a calitatii care e#te calculata in cifre (evaluata! in managementul
calitatii* prin procedee conta'ile #pecifice #e calculeaza co#turile non-calitatii, #i acea#ta in
fiecare moment al ciclului de productie (receptia ac&izitiilor - realizare - di#tri'uire!.
aza proiect
6aza reprezinta o #u'diviziune importanta #i #emnificativa a unui proiect care #e poate
reprezenta in general in trei mari etape.
"ce#tea #unt:
- definitia care pleaca de la ideea initiala #i duce pana la decizia de realizare* acea#ta apartine
in totalitate proprietarului*
- realizarea pleaca de la &otararea numirii conducerii proiectului #i pana la receptia
proiectului*
- darea in exploatare #i care reprezinta momentul doveditor al faptulului ca proiectul #i-a atin#
o'iectivele.
0abricabilitate
6a'rica'ilitatea reprezinta aceea aptitudine a unui produ# de a fi fa'ricat re#pectand proiectul,
avand un randament 'un #i in acela#i timp utilizand procedeele de fa'ricatie ale#e.
Utilizabilitate' "acilitatea de utilizare a uui serviciu
6acilitatea de utilizare a unui #erviciu #au utiliza'ilitatea reprezinta capacitatea unui anumit
#erviciu de a fi utilizat in mod #ati#facator #i cu u#urinta de catre un utilizator.
eedbac!
6eed'ac7-ul reprezinta acele informatii care #unt conforme cu realizarile #ta'ilite a#tfel incat
pe de o parte #a fie pu#e in paralel cu acele ipoteze initiale #i pe de alta parte #a #e poata a fi
depozitionate intr-o 'aza de date compara'ila.
0isa "uctiei
reprezinta documentul prin care #e de#criu functiile #pecifice ale unei anume per#oane #au ale
unui anumit material.
0isa de cotrol sau gra"ic de cotrol
reprezinta aceea fi#a pe care #unt evidentiate limitele de control #i anume limita de control
#uperioara #i+#au limita de control inferioara #i pe care #unt evidentiate acele valori ale
#tati#ticilor pentru o #erie de e#antioane #au de grupe #i+#au #u'grupe ordonate cronologic #au
dupa anumite numere de e#antion.
In mod frecvent, acea#ta prezinta o linie comuna care u#ureaza detectarea trend-ului de
orientare a valorilor reprezentate, #pre una dintre cele 2 limite de control.
0isa de #erit sau "isa petru scorul calitatii
"ce#tea reprezinta fi#a de control pentru evaluarea acelui proce# care utilizeaza #corul
calitatii, cum ar fi #uma ponderata a numarului de neconformitati relativ la diferite
#pecificatii.
0ializare
6inalizarea reprezinta finalul unei anumite actiuni #au al unei anumite activitati.
0isura
6i#ura reprezinta un orificiu mic, o porozitate #au o crapatura intr-un #trat #au untr-un perete
al unei anumite incinte prin care #e #curge un fluid dintr-o parte in cealalta #u' actiunea
pre#iunii #au #u' actiunea unei diferente de pre#iune e(i#tente.
0idelitate a uui istru#et de #asura
aptitudinea unui in#trument de ma#ura de a da indicatii foarte apropiate pentru aplicatii
repetate ale aceluia#i ma#urand in acelea#i conditii de ma#urare.
0idelitate statistica
una din calitatile unei ma#urari (#e e(prima fidelitatea unei incercari cu a/utorul coeficientilor
de con#tanta, ec&ivalenta #i omogenitate!.
iabilitate
0apacitatea unei entitati de a indeplini o cerinta functionala in conditii date, intr-un interval de
timp dat.
8arimea fia'ilitatii reprezinta pro'a'ilitatea ca o entitate #a poata indeplini o cerinta
functionala, in conditii date, in cur#ul unui interval de timp dat.
0iabilitate esti#ata
6ia'ilitate a unei entitati determinata de valoarea limita #au valorile limita ale intervalului de
incredere a#ociat unui nivel de incredere dat, #i 'azata pe acelea#i date ca fia'ilitatea
o'#ervata a entitatilor nominal identice.
0iabilitate e&trapolata
E(ten#ie prin e(trapolare #au interpolare a fia'ilitatii o'#ervate #au e#timate pentru durate
#i+#au conditii diferite de cele core#punzatoare fia'ilitatii o'#ervate #au e#timate.
0iabilitate observata
%entru entitati nereparate: %entru o perioada de timp data, raportul dintre numarul de entitati
care, la #far#itul perioadei, #i-au indeplinit functiile intr-un mod #ati#facator #i numarul total
de entitati e(i#tente in e#antion la inceputul perioadei. '! %entru entitati reparate: Raportul
dintre numarul de ocazii in care o entitate #au mai multe entitati #i-au indeplinit functiile intr-
un mod #ati#facator in cur#ul unei perioade de timp date #i numarul total de ocazii in care
entitatea #au entitatile #unt #olicitate #a functioneze in aceea#i durata de timp.
0iabilitate predictiva
%entru conditii date de utilizare #i tinand #eama de conceptia unei entitati, fia'ilitate calculata
pornind de la fia'ilitatile o'#ervate, e#timate #au e(trapolate ale componentelor #ale.
0iabilitate prevazuta
fia'ilitatea unei ec&ipament calculata pe 'aza co#ideratiilor a#upra proiectarii #i a fia'ilitatilor
componentelor #ale in conditii de utilizare prevazute.
0luctuatie de te#peratura
6luctuatiea de temperatura reprezinta o variatia in#tantanee de temperatura intr-un punct
oarecare al #patiului de lucru.
0lu& de eergie
intrare #au ie#ire dintr-o unitate de proce# #au #i#tem-produ#, e(primata in unitati de energie.
0lu& de re"erita
6lu(ul de referinta reprezinta aceea valoare a ie#irilor nece#are din anumite proce#e intr-un
anumit #i#tem - produ# #i care #unt impu#e de indeplinirea functiei e(primate de re#pectiva
unitatea functionala.
0lu& ele#etar
6lu(ul elementar reprezinta materialul #au energia care intra in #i#temul care #e afla in #tudiu
#i care a fo#t e(tra# din mediu fara #a #ufere vreo tran#formare umana anterioara, un material
#au energie care ie#e din #i#temul aflat in #tudiu, eli'erat in mediu fara aa #ufere vreo
tran#formare umana ulterioara.
"
"estiune
reprezinta acel an#am'lu al #arcinilor de pregatire a anumitor referinte, de control #i
re#pectare a ace#tora, de analiza a cauzelor a'aterilor #i de raportare a ace#tora, referitor la
una #au mai multe di#cipline care contri'uie la realizarea proiectului.
Gestiue a co"iguratiei
pre#upune acele #arcini ale managementului care #unt in legatura cu definirea configuratiei de
referinta #i de a#emenea cu punerea in practica a acelor metode #i in#trumente care permit
urmarirea evolutiei ace#tei configuratii.
Gestiue a diversitatii
reprezinta alegere a unui anumit numar optim de dimen#iuni #au alegerea altor caracteri#tici
#au tipuri de produ#, care #unt nece#are pentru #ati#facerea nevoile predominante.
"estiunea fiabilitatii si a mentenabilitatii
Reprezinta aceea ge#tiune a activitatilor #i acelor functii de#tinate definirii #i realizarii
o'iectivelor de fia'ilitate #i mentena'ilitate relative la o anumita entitate.
Gestiuea proiectului
,e#tiunea proiectului reprezinta o #arcina de previziune #i care incorporeaza o a'ordare
te&nica, comerciala #i contractuala a proiectului.
"estiunea mentenantei
,e#tiunea mentenantei introduce notiuni precum:
- dura'ilitate
- mentena'ilitate
- fia'ilitate
- di#poni'ilitate
- media timpului de 'una functionare (8936!
- media timpului de reparare (899R!.
Gestiue #eteata - suport
"cea#ta ge#tiune a imprevizivului e#te nece#ar a #e 'aza pe ge#tiunea riguroa#a a defectarilor
previzi'ile, acea#ta realizandu-#e plecand de la un numar cat mai mare de informatii rezultate
din toate actiunile intreprin#e.
"rad poluare
,radul de poluare e#te #pecificat de:
- #alinitatea a cetii #aline
- conductivitatea #uprafetei
- cantitatea de #are pe cm2.
Grade de si#ulare
Grad ridicat de si#ulare
conditii de incercare in care configuratia de mediu #i de functionare e#te atat de aproape de
cea po#i'il de intalnit de entitate in utilizarea reala
Grad scazut de si#ulare
conditii de incercare in care con#trangerile varia'ile de mediu #i de functionare #unt pe cat
po#i'il aproape de acelea intalnite in mediul #i configuratia de e(ploatare definite.
I
Inregistrare
document prin care #e declara rezultate o'tinute #au furnizeaza dovezi ale activitatilor
realizate. (SR EN ISO 9000:200!.
Imbunatatirea calitatii
parte a managementului calitatii, concentrata pe cre#terea a'ilitatii de a 2ndeplini cerinte ale
calitatii. (SR EN ISO 9000:200!
I#buatatirea calitatii - scop si proces
Im'unatatirea calitatii reprezinta #copul managementului calitatii* reprezinta un proce#
perpetuu de realizare a performantelor, activitatile #pecifice tinzand #pre o calitate totala
menita #a ra#punda pe deplin cerintelor clientilor #au utilizatorilor.
Imbunatatirea continua
activitate repetata pentru a cre#te a'ilitatea de a 2ndeplini cerintele. (SR EN ISO 9000:200!
Icertitudie
Incertitudinea reprezinta in#uficienta unor informatii din domeniul planificarii, cotatiei #au
definirii care poate angrena anumite ri#curi pentru proiect dar #i pentru oportunitati.
Icertitudie de #asurare
Incertitudinea de ma#urare reprezinta acel parametru care e#te a#ociat cu rezultatul unei
anumite ma#urari, care caracterizeaza di#per#ia valorilor care e#te po#i'il #a fi atri'uite
ma#urandului.
Icertitudie #arita
Incertitudinea marita reprezinta o cantitate care e#te definitorie unui anumit interval care are
legatura cu rezultatul unei ma#urari care poate fi evaluata #a cuprinda un anumit raport
comple( al di#tri'utiei valorilor care ar putea #a fie atri'uita in mod rezona'il ma#urandului.
Icertitudie relativa stadard a #asurarii
Reprezinta aceea incertitudine #tandard a unei anumite cantitati impartita la e#timarea acelei
cantitati.
Icertitudie stadard a #asurarii
Reprezinta incertitudinea ma#urarii care e#te evaluata #i e(primata precum a'aterea #tandard.
#
#ustete instrument de masura
:u#tetea unui in#trument de ma#ura reprezinta e(actitatea, precizia, aptitudinea unui anumit
in#trument de ma#ura de a da ra#pun#uri care #unt a#emanatoare + aproape de valoarea
adevarata.
1
$no% ho%
Reprezinta totalitatea cuno#tintelor practice care #unt nece#are pentru o 'una utilizare a
metodelor, ma#inilor #au di#pozitivelor.
&ariante !no%'ho%
;no) &o) - ul poate reprezenta:
- an#am'lul a tot ceea ce pre#upune controlul unei proceduri anumite indu#triale*
- o anumita procedura pentru fa'ricatie care nu poate fi 'revetata dar care in#eamna e(i#tenta
unei mari e(periente*
- totalul #umei platite de e(ecutant #au producator pentru folo#irea ace#tui 7no)-&o).
L
Laborator acreditat
reprezinta acel la'orator de incercari a o'tinut o acreditare (caruia i #-a acordat o acreditare!.
Laborator de icercari
<a'oratorul de incercari:
- etaloneaza
- incearca
- face ma#urari
- e(amineaza
- determina caracteri#tici #i performante ale materialelor #au ale produ#elor.
(egalizare
<egalizarea reprezinta monitorizarea la fata locului a performantei unei organizat
Lat de etaloare
Reprezinta lantul comparativ care #e 'azeaza pe documente #i care #ta'ile#te o legatura intre
precizia unui anumit in#trument de ma#urare cu alte in#trumente de ma#ura cu precizie
#uperioara #i intr-un final cu un anumit etalon.
Lat de #asurare
<antul de ma#urare reprezinta o #erie de anumite elemente ale unui aparat de ma#urare #au a
unui #i#tem de ma#urarare ce reprezinta drumul #emnalului de ma#ura de la intrare #i pana la
ie#ire.
(icenta certificare
<icenta pentru certificare e#te acel document care e#te emi# pe 'aza unor anumitor reguli ale
unui #i#tem de certificare, prin care un organi#m de certificare acorda unei anumite per#oane
fizice #au /uridice #au acorda unui organi#m dreptul de a utiliza marci de coformitate #au
certificate pentru #erviciile, produ#ele #au proce#ele #ale, in conformitate cu regulile #c&itei
aferente de certificare.
Logistica
reprezinta acel an#am'lu de decizii care #unt luate cu #copul de a a#igura de#fa#urarea corecta
a unui anumit proiect (cum ar fi aprovizionarea, etc.!.
Logistica de #eteata
Rreprezinta aceea capacitate a unei organizatii de mentenanta, de a furniza la cerere, in
anumite conditii date, mi/loacele nece#are intretinerii unei anumite entitati in conformitate cu
o politica de mentenanta data.
Logistica de serviciu
e#te capacitatea unei anumite organizatii #a a#igure un #erviciu #i #a faciliteze utilizarea
ace#tuia.
(ot
reprezinta acel an#am'lu de componente din care un anume e#antion va fi prelevat #i incercat
#a il confrunte cu criteriile de accepta'ilitate* an#am'lul de componente amintit poate diferi
de un an#am'lu de componente numit =lot> pentru alte #copuri.
Lot de e&peditie
"n#am'lul de materii #au materiale avand e(act acelea#i cla#a, dimen#iuni, culoare #au tip #i
care fac o'iectul acelea#i livrari.
Lot de ispectie
Reprezinta aceea cantitate definita dintr-un anumit #erviciu, material #au produ# care e#te
colectata la un loc cu #copul de a fi #upu#a e(aminarii.
Lot de productie
E#te aceea cantitate definita din orice #erviciu #au marfa care e#te produ#a la un moment dat #i
in anumite conditii pre#upu#e uniforme.
Lot izolat
E#te lotul #eparat de #ucce#iunea loturilor in care ace#ta a fo#t produ# #i care nu face parte din
#ucce#iunea curenta a loturilor de in#pectie.
Lot pilot
Reprezinta acel mic lot care e#te #upu# anumitor proce#e normale de fa'ricare inaintea
primului lot de productie #i a#ta in #copul de a o'tine anumite informatii #i o anumita
e(perienta.
Lot uic
<ot care e#te produ# in anumite conditii unice pentru ace#ta #i care nu face parte din
#ucce#iunea productiei curente.
Lot cosecutiv
E#te acel lot o'tinut dintr-o productie a'#olut continua #i care e#te #upu#a #ucce#iv acceptarii.
)
)arca
8arca reprezinta o marca comerciala care e#te legal inregi#trata #au un alt #im'ol prote/at
care e#te emi# conform unor reguli ale unui organi#m de certificare #au ale unui organi#m de
acreditare #au inregi#trare care evidentiaza faptul ca increderea in #i#temele operate de
organi#m #au ca produ#ele relevante #au unicatele core#pund cu cerintele unui #tandard
#pecificat.
)anualul managementului calitatii
document care de#crie #i#temul de management al calitatii al unei organizatii. (SR EN ISO
9000:200 !.
Maage#etul calitatii - directii si "uctii
In general orientarea #i controlul calitatii includ #ta'ilirea unei politici referitoare la calitate,
o'iectivele calitatii, planificarea calitatii, controlului calitatii, a#igurarea calitatii #i
im'unatatirea calitatii.
0uctii #aage#etul calitatii
0u alte cuvinte, managementul calitatii, conform ISO ?@02 (ulterior inlocuit de #tandardul
ISO 900! #e poate #pune ca reprezinta an#am'lul tuturor activitatilor functiilor generale ale
managementului care determina, prin diver#e mi/loace, politica calitatii, o'iectivele ace#teia #i
re#pon#a'ilitatile, pe care le implementeaza cu a/utorul mi/loacelor precum planificarea #i
tinerea #u' control, precum #i prin a#igurarea #i im'unatatirea calitatii.
)anagementul calitatii
reprezita activitati coordoate petru a orieta si
cotrola o orgaizatie i ceea ce priveste calitatea )2R EN
I2O 3---4.--+*5 Maage#etul calitatii - directii si "uctii
In general orientarea #i controlul calitatii includ #ta'ilirea unei politici referitoare la calitate,
o'iectivele calitatii, planificarea calitatii, controlului calitatii, a#igurarea calitatii #i
im'unatatirea calitatii.
0uctii #aage#etul calitatii
0u alte cuvinte, managementul calitatii, conform ISO ?@02 (ulterior inlocuit de #tandardul
ISO 900! #e poate #pune ca reprezinta an#am'lul tuturor activitatilor functiilor generale ale
managementului care determina, prin diver#e mi/loace, politica calitatii, o'iectivele ace#teia #i
re#pon#a'ilitatile, pe care le implementeaza cu a/utorul mi/loacelor precum planificarea #i
tinerea #u' control, precum #i prin a#igurarea #i im'unatatirea calitatii.
*
*eacceptare
Neacceptarea reprezinta concluzia ca un anumit lot #au o anumita cantitate de #ervicii #au de
produ#e nu core#punde anumitor criterii #pecifice de acceptare.
Neco"or#itate
reprezinta neindeplinirea unei cerinte. (SR EN ISO 9000:200!* a'aterea unei caracteri#tici a
unui produ# #au #erviciu fata de cerinta #pecificata.
Neco"or#itati pe uitate
reprezinta numarul total al neconformitatilor pe o unitate dintr-o anumita cantitate precizata
de produ#e #i reprezinta numarul neconformitatilor totale impartit la numarul unitatilor de
produ#.
O
Obiectul auditului
reprezinta evenimentul, activitatea, conditia #au #i#temul de management #i informatiile
aferente ace#tora.
Obiect de 6cercare
O'iectul de 2ncercare reprezinta o mo#tra cu anumite caracteri#tici care #unt neevidentiate #i
care va fi incercata de acel la'orator a carui competenta intr-un domeniu #pecific va fi
evaluata.
Obiectivul calitatii
ceea ce #e urmare#te #au e#te avut in vedere referitor la calitate. (SR EN ISO 9000:200!
Obiectivele calitatii - directii 7 de"iitie
O'iectivul calitatii (#au o'iectivele calitatii! pre#upune (pre#upun! definirea unor o'iective
cuantifica'ile ale calitatii referitoare la proce#ele #i practicile #pecifice proce#elor realizate de
#ocietate: reducerea intreruperilor in productie datorate defectelor, im'unatatirea
performantei, etc.
Organism de acreditare
Organi#m de acreditare - organi#m care conduce #i gireaza un #i#tem de acreditare #i care
acorda acreditarea (SR EN ISO 9000!.
Orgais# de certi"icare
Reprezinta organi#mul care efectueaza certificarea conformitatii.
"lte definitii:
Organism de acreditare a laboratoarelor - organi#m care conduce #i admini#treaza un #i#tem
de acreditare a la'oratoarelor #i acorda acreditarea.
Organism de inspectie - organi#m care efectueaza in#pectia.
Organism de ecoetichetare - organi#m de terta parte #i in acela#i timp de reprezentanti ai
ace#teia, care coordoneaza un program de ecoetic&etare.
+
+lanificarea calitatii
parte a managementului calitatii, concentrata pe #ta'ilirea o'iectivelor calitatii #i care
#pecifica proce#ele operationale #i re#ur#ele aferente nece#are pentru a 2ndeplini o'iectivele
calitatii. (SR EN ISO 9000:200!.
+lanificarea calitatii
parte a managementului calitatii, concentrata pe #ta'ilirea o'iectivelor calitatii #i care
#pecifica proce#ele operationale #i re#ur#ele aferente nece#are pentru a 2ndeplini o'iectivele
calitatii. (SR EN ISO 9000:200!.
+lanul calitatii
document care #pecifica ce proceduri #i re#ur#e a#ociate tre'uie aplicate, de cine #i cAnd
pentru un anumit proiect, produ#, proce# #au contract. (SR EN ISO 9000!.
8laul calitatii - re"erire
"de#eori un plan al calitatii face referire la parti din manualul calitatii #au la proceduri.
%lanul calitatii reprezinta, cu alte cuvinte, documentul care #pecifica anumite practici,
mi/loace #i particularitati referitoare la calitate, a#ociate unui anume produ#, #erviciu #au unei
alt fel de pre#tatii, unui anume proiect #au document.
+olitica calitatii
%olitica calitatii reprezinta intentii #i orientari generale ale unei organizatii referitoare la
calitate a#a cum #unt e(primate oficial de managementul de la cel mai 2nalt nivel SR EN ISO
9000:200!.
8olitica calitatii' politica de calitate
In general politica referitoare la calitate e#te con#ecventa cu politica glo'ala a organizatiei #i
furnizeaza un cadru pentru #ta'ilirea o'iectivelor calitatii+indicatorilor de performanta
+rocedura
mod #pecificat de de#fa#urare a unei activitati #au a unui proce# (SR EN ISO 9000:200!.
+roces
an#am'lu de activitati corelate #au in interactiune care tran#forma intrari in ie#iri (SR EN ISO
9000:200!
+rodus
rezultat al unui proce# #au #erviciu (SR EN ISO 9000:200!.
Serviciul e#te rezultatul cel putin al unei activitati nece#are a fi realizate interfata dintre
furnizor #i client .
R
Raport de discri#iare
Reprezinta acel raport care caracterizeaza un anumit plan de e#antionare prin capa'ilitatea #a
de a di#tinge o ma#ura accepta'ila a dependa'ilitatii de o anumita ma#ura care e#te
neaccepta'ila.
Raport de icercare
Raportul de incercare reprezinta acel document #au con#tatare care evidentiaza rezultatele
anumitor incercari #i alte informatii importante pentru incercare.
Rata de de"ectare
Reprezinta aceea limita a raportului de pro'a'ilitate conditionala ca momentul 9 al defectarii
unei anumite entitati #a #e produca in intervalul e#timat de timp dat (t, t B dt!, #trict pe durata
ace#tui anume interval dt #i anume atunci cand dt e#te aproape zero, #tiind faptul ca entitatea
re#pectiva e#te functiona'ila inca de la inceputul intervalului de timp.
Rata de de"ectare esti#ata
Reprezinta acea rata a defectiunii unei anumite entitati #i care e#te determinata prin valoarea
#au valorile limita ale acelui interval de incredere a#ociat cu nivelul de incredere dat #i care #e
'azeaza pe acelea#i date ca #i rata defectarii care e#te o'#ervata a entitatilor identice nominal.
Rata de de"ectare e&trapolata
Rata e(trapolata a defectarii reprezinta acea e(tinderea prin e(trapolare #au prin interpolare ca
definitie a ratei de defectare e#timata #au o'#ervata, la durata #au conditiile diferite de acelea
care core#punzand intocmai ratei de defectare, o'#ervata #au e#timata.
Rata de de"ectare prevazuta
Reprezinta, pentru anumite #ituatii date de utilizare #i in acela#i timp tinandu-#e #eama de
proiectul #au de conceptia entitatii, rata defectarii calculata tinand cont de acele rate de
defectare o'#ervate, e(trapolate #au e#timate ale componentelor.
Rata succesului
Reprezinta o pro'a'ilitate ca o anumita entitate #a indeplinea#ca o functie #au caracteri#tica
#pecificata #au ca o incercare #a fie #ati#facatoare in anumite conditii #pecificate anterior.
S
Sarcina
Sarcina reprezinta aceea actiune comple(a #i limitata la ceea ce core#punde unei anumite
diviziuni a activitatii care apartine unei anumite profe#ii #au me#erii date #i care, datorita
caracteri#ticilor #pecifice cantitative (durata, co#t #au altele!, pot face o'iectul unor anumite
#erii #tati#tice #i a#tfel #a dea na#tere unui calcul al pro'a'ilitatilor.
Satisfactia clientului
perceptie a clientului de#pre ma#ura in care cerintele clientului au fo#t indeplinite (SR EN ISO
9000!.
2atis"actia clietului - cerite si recla#atii
Reclamatiile clientului con#tituie un indicator o'i#nuit al #ati#factiei #cazute a clientului, dar
a'#enta ace#tora nu implica in mod nece#ar o #ati#factie inalta a clientului.
0&iar daca cerintele clientului au fo#t #ta'ilite cu ace#ta #i au fo#t indeplinite, acea#ta nu
a#igura 2n mod nece#ar o #ati#factie inalta a clientului.
2ecuritatea i e&ploatare
Reprezinta #ecuritatea in timpul duratei in care ec&ipamentul e#te in functiune #i in care
prezenta per#onalului de e(ploatare #i+#au a oricaror ocupanti e#te po#i'ila.
2ecuritatea "uctioarii si "iabilitatii
Reprezinta con#truirea unui produ# a#tfel incat #a e(i#te certitudinea #ecuritatii #i fia'ilitatii,
#a #e evite aparitia unor ri#curi #i #a #e garanteze precum ca:
- produ#ul #uporta o anumita folo#inta normala #i in conditii am'iante previzi'ile*
- produ#ul poate #uporta o utilizare necore#punzatoare dar care e#te previzi'ila*
- ca erorile logice nu pot provoaca ri#curi.
2igurata "uctioarii
Reprezinta acel an#am'lu de caracteri#tici #i proprietati care de#criu di#poni'ilitatea #i in
acela#i timp de#criu factorii care il conditioneaza: fia'ilitate, mentena'ilitate #i logi#tica
mentenantei.
2igurata i "uctioare
Reprezinta aptitudinea unui #i#tem de control ca#nic prin care ace#ta realizeaza toate actiunile
nece#are in #copul de a o'tine #i de a mentine un anumit nivel core#punzator de #iguranta
(#ecuritate! atat in conditii o'i#nuite de lucru cat #i in caz de defectare #au in caz de ri#c.
2iste# de acreditare a laboaratoarelor
Reprezinta acel #i#tem care are reguli proprii #pecifice ale procedurilor #i ale managementului
pentru acreditarea unui la'orator (la'orator de incercari!.
2iste# de certi"icare
E#te #i#temul care are propriile #ale reguli de procedura #i reguli de conducere in #copul
certificarii conformitatii.
2iste# de cotrol al #asurarii
Si#temul de control al ma#urarii reprezinta un an#am'lu de elemente care #unt nece#are in
legatura unul cu altul #au care interactioneaza in #copul realizarii confirmarii metrologice #i
controlului continuu al unui anumit proce# de ma#urare.
2iste# de cotrol casic
Reprezinta un an#am'lu compu# din reteaua ca#nica #i in acela#i timp compu# din toate
di#pozitivele au legatura #au care #unt ata#ate ace#tuia, inclu#iv regulile privind ge#tiunea,
comanda #i comunicarea dintre proce#ele de aplicare.
Sistem de management
Reprezinta un #i#tem prin care #e #ta'ile#c politica #i o'iectivele #i prin care #e realizeaza
acele o'iective. (SR EN ISO 9000:200!.
2iste# de #aage#et - co#poeta
5n #i#tem de management al unei organizatii poate #a include diferite #i#teme de management
cum ar fi: un #i#tem de management al calitatii, un #i#tem de management financiar, un #i#tem
de management de mediu.
Sistemul de management al calitatii
#i#temul de management prin care #e orienteaza #i #e controleaza o organizatie 2n ceea ce
prive#te calitatea. (SR EN ISO 9000:200!.
2iste# de esatioare
Reprezinta un grup de grafice de e#antionare, fiecare in parte avand propriile reguli pentru
#c&im'area planurilor #i in acela#i timp cu criteriile de alegere a #c&emelor care #unt
core#punzatoare.
2iste# de evaluare
5n #i#tem de evaluare reprezinta acel #i#tem care implica un anumit anga/at #au per#oana care
e#te competenta #a evalueze #peciali#tii te&nici #au alte per#oane.
2iste# de gestiuea proiectului
Reprezinta acel an#am'lu al anumite proce#e, regulil #i al mi/loacelor nece#are in #copul
a#igurarii prelucrarii #i modificarii datelor de ge#tiune, nece#are interpretarii lor, a luarii
deciziilor #i a e(ecutarii procedurilor de ge#tiune.
2pecialist
Speciali#tul e#te acea per#oana #au acel grup care realizeaza o evaluare a unui ciclului de
viata.
2pecialist te!ic
Organi#mele de certificare (#au acreditare! apeleaza de#eori la #peciali#ti te&nici pentru ca un
mem'ru al ec&ipei lor de evaluare #a furnizeze anumite cuno#tinte #pecifice #au pentru ca
e(pertiza relativa la un anumit #u'iect te&nic #pecific evaluat.
Speciali#tii te&nici #e diferentiaza in anumite #ituatii prin faptul ca ei nu au e(perienta,
calificarea #au in#truirea a#e#orilor.
Speciali#tii te&nici nu #unt nevoiti #a ai'a cuno#tinte de profunzime referitoare la anumite
te&nicile de evaluare.
Speciali#tii te&nici nu vor conduce activitati de evaluare in cazul in care #unt nein#otiti de un
a#e#or dar, in cele mai multe cazuri, a#e#orii #unt cei care conduc #i cei care i#i vor a#uma
ra#punderea pentru #emnalarea oricaror neconformitati.
,
,endinta
9endinta poate reprezenta tendinta de cre#tere #i tendinta de #cadere, dupa o eliminare a erorii
aleatorii #i eliminarea efectelor ciclice, cand valorile o'#ervate #unt prezentate in ordinea
o'#ervatiilor o'tinute.
Ti#pul de #eteata )de itretiere*
Reprezinta intervalul (parioada! de timp in care #e realizeaza automat #au manual o operatie
de mentenanta a#upra unei anumite entitati #i care include toate intarzierile te&nice #i toate
intarzierile logi#tice.
Ti#p de #eteata corectiva
9impul de mentenanta corectica reprezinta aceea parte a timpului de mentenanta in care
anume mentenanta corectiva e#te aplicata a#upra unei anumite entitati #i care in acela#i timp
include intarzierile logi#tice #i intarzierile te&nice care #unt inerente mentenantei corective.
Ti#p de #eteata prevetiva
9impul de mentenanta preventiva reprezinta aceea parte a timpului de mentenanta in care
mentenanta preventiva #e aplica a#upra unei anumite entitati #i care include intarzierile
logi#tice #i intarzierile te&nice care #unt inerente mentenantei preventive.
Ti#p de de"ectiue
Reprezinta acel interval de timp in care o anumita entitate e#te intr-o #tare + #ituatie de
indi#poni'ilitate in urma unei anumite defectiuni
Ti#p de corectare a de"ectiuii
Reprezinta aceea parte #pecifica timpului de mentenanta corectiva activa #i in decur#ul caruia
#e efectueaza o anumita corectare a defectiunii.
Ti#p de diagosticare a de"ectiuii
9impul de diagno#ticare a defectiunii reprezinta acel interval de timp in care #e realizeaza o
diagno#ticarea #peficica a defectiunii
Ti#p de de"ectiue lateta
E#te aceea perioada intre o anumita defectare #i detectarea defectiunii care #-a intamplat.
Ti#p de icapacitate
Reprezinta acel interval de timp in care o anumita entitate #e afla in #tare de incapacitate de a-
#i indeplini #pecificatiile.
Ti#p de icapacitate e&tera
9impul de incapacitate e(terna reprezinta perioada in care un anumit produ#, o anumita
entitate #e afla in #tare de incapacitate e(terna.
Ti#p de idispoibilitate
Reprezinta intervalul de timp in care o anumita entitate #e afla intr-o #tare de indi#poni'ilitate.
Test #argial
9e#tul marginal reprezinta aceea te&nica a mentenantei prin care, datorita unor variatiuni ale
unor parametri de functionare in raport cu o anumita valoare a lor nominala, #a #e detecteaze
#au #a #e localizeze eventualele defectiuni.
Test statistic
9e#tul #tati#tic reprezinta procedura #tati#tica prin intermediul careia #e ia decizia daca ipoteza
nula poate fi re#pin#a #au nu poate fi re#pin#a, in favoarea unei ipoteze care e#te alternativa.
Testul studet
9e#tul #tudent reprezinta te#tul #tati#tic prin care, daca o anume ipoteza nula e#te con#iderata
adevarata, atunci #e poate pre#upune ca #tati#tica te#tului re#pectiv are o repartitie #tudent.
Testabilitate
9e#ta'ilitatea reprezinta acel grad in care poate #e poate a fi proiectat un te#t o'iectiv #i care
e#te nece#a a fi feza'il, pentru a determina daca o anumita cerinta e#te #a nu #ati#facuta.
Testare regresiva
9e#tarea regre#iva reprezinta aceea te#tare facuta cu #copul de a determina daca modificarile
facute cu #copul de a corecta defectele nu pre#upun defecte #uplimentare.
-
-ngere, intretinere
5ngere #au gre#area #i intretinere reprezinta orice operatie de ungere + operatie de gre#are #au
intretinere curenta #i care are ca #cop final mentinerea capacitatilor intrin#eci de proiectare.
Uitate de ilocuit
5nitate de inlocuit direct - reprezinta acel nivel care e#te recomandat cel in acela#i timl mai
#cazut al a#am'larii, #u'a#am'larii #au al unei anumite component care poate fi inlocuit in
timpul mentenantei pentru a #e realiza o reparatie la un anume nivel de reparatie determinat.
Uitate de esatioare
5nitatea de e#antionare de produ#e, de #ervicii #au de materiale care alcatuie#te o unitate
coerenta #i care e#te prelevata dintr-un anumit loc #i la un moment determinat, pentru a
con#titui o parte a e#antionului analizat.
Uitate de proces
5nitatea de proce# reprezinta cea mai mica parte a unui anumit produ# #au #i#tem #i pentru
care #unt colectate date in momentul cand #e efectueaza o anume evaluare a ciclului de viata
al prodului.
Uitate "uctioala
5nitatea functionala reprezinta performanta care e#te ma#urata a unui anumit #i#tem-produ#
pentru utilizarea lui ca #i unitate de comparatie in #tudiul de evaluare a ciclului #au de viata.
-nitate de masura
5nitatea de ma#ura reprezinta o marime + ma#ura particulara, care e#te definita #i adoptata
printr-o conventie, #i cu care #e compara alte marimi de aceea#i natura pentru a le e(prima pe
ace#tea cantitativ, in raport cu acea#ta marime.
Uitate de #asura "uda#etala
5nitatea fundamentala reprezinta o unitate de ma#ura a unei marimi fundamentale intr-un
#i#tem de referinta (dat! de marimi.
&
&alidare
Calidarea reprezinta o confirmare, prin evidentierea de dovezi care #unt o'iective #i prin care
au fo#t indeplinite cerintele referitoare la o anumita utilizare #au o anumita aplicare
intentionate.
9ariabila aleatorie
Caria'ila aleatorie reprezinta o varia'ila care poate lua oricare dintre valorile caracteri#tice ale
unui #et de#emnat de valori #i cu care e#te a#ociata o anume di#tri'utie a pro'a'ilitatii.
9ariabilitate iereta
Caria'ilitatea inerenta reprezinta aceea varia'ilitate care e#te inerenta proce#ului #au e#te
inerenta produ#elor proce#ate, cand ace#tea #e de#fa#oara intr-o #tare de control #tati#tic.
&izita de supraveghere
Cizita de #upraveg&ere reprezinta vizita facuta la fata locului in organizatiile acreditate
anterior #i care #unt intreprin#e de un organi#m de certificare (organi#m de acreditare! in orice
moment, cu #copul de a #e a#igura ca ace#te organizatii functioneaza in conformitate cu
cerintele de acreditare In mod general, vizitele de #upraveg&ere ale organi#melor de acreditare
#unt mai putin comple(e #i cuprinzatoare decit vizita initiala de evaluare.
9izita de cotrol
reprezinta verificarea #tarii actuale a unui ec&ipament.
.
.ero / management calitate
Dero + referitor la managementul calitatii, reprezinta un termen ce concretizeaza unul dintre
conceptele fundamentale ale managementului calitatii #i care e#te uzitat pentru a caracteriza
e(celenta produ#elor in cadrul unor anumite caracteri#tici #ta'ilite.
5 zero rezuma urmatoarele criterii:
- zero defecte
- zero intarzieri
- zero opriri #au zero intreruperi
- zero &artii
- zero #toc #au zero #toc nul.
Lista abrevieri
AMEC - "#ociatia Europeana pentru 0oordonarea
Reprezentarii 0on#umatorilor in "ctivitatile de Standardizare
A#d - "mendament
%2I - In#titutul 3ritanic de Standardizare
CE - 0onformitate Europeana (marca 0E!
C2 - Secretariatul 0entral ISO
CA2CO - 0omitetul ISO pentru conformitate
CO8OLCO - 0omitetul ISO pentru politica con#umatorului
C:;C - 0ontrolul 0alitatii la Nivelul Intreprinderilor
E&t. E E(tra#
Ed5 - Editie
ET2I - In#titutul European de Standarde in 9elecomunicatii
EN - Standard european
IC2 - 0la#ificarea Internationala pentru Standarde
IEC - 0omi#ia Electrote&nica Internationala
IEEE E In#titutul inginerilor in electrica #i electronica
I2ONET - Reteaua de informare ISO
I28 - %rofil international #tandardizat
I2NN - Standard international #erial num'er
IL - In#tructiune de lucru
I2O - Organizatia Internationala pentru Standardizare
I2%N E Standard international pentru nr.de carte
IT2TC E 0omitetul 4irector al 9e&nologiei Informatiei
MC - 8anualul 8anagementului 0alitatii
OETC - Organizatia Europeana pentru 9e#tare #i 0ertificare
8G - %rocedura ,enerala
82 - %rocedura #i#tem
;I8 - %roce#ele de Im'unatatire a 0alitatii
RMC - Re#pon#a'il 8anagementul 0alitatii
RN E Raport de neconformitate
R - Recomandare
2A - Si#tem armonizat
2C - Su'comitet
2ITC - 0la#ificarea 9ip pentru 0omertul International
2R - Standard roman
2MC - Si#tem de 8anagement al 0alitatii
TC - 0omitetul te&nic
T;A - "#igurarea 0alitatii 9otale
T;C - 0ontrolul 0alitatii 9otale
T;M - 8anagementul 9otal al 0alitatii
TR - Raport te&nic
T2 E Specificatii te&nice
:G E ,rup de lucru