Suport de Curs Lingvistica

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE LITERE
SPECIALIZAREA: ROMN / LIMB STRIN
INVATAMANT LA DISTANTA
SUPORT DE CURS
DISCIPLINA: Lingvistic gn!"#
Anul I Semestrul I
TITULARUL DISCIPLINEI: #ct$! %!& Nin" A'!$!" B#"n

I. PREZENTAREA CURSULUI
Cursul cuprinde 14 teme si reprezint ! intr!ducere in lin"#istic "enerl prin
prezentre c$t!r# dintre temele %undmentle &!rdte de cest disciplin
'$!igin" #i()"*'#'i+ ,!$cs'# % c$('nic"!+ s(n'# #ingvistic+ -'nctii# #i()ii+
(t$%$#$gi+ c#"si-ic"!" #i()i#$!+ ,!$g!s'# in #i()"(. Din necesitte restr$n"erii
impuse de durt cursului 'd!r un semestru() selectre temticii tinut c!nt de
criteriul utilittii imedite pentru studentii din nul I) ne%milirizti cu n!tiuni de
lin"#istic.
II CURSUL
.& ORI/INEA LIMBA0ULUI
Prin #!r&ire se intele"e pr!cesul prin cre !mul inceput s "ndesc si s*si
e+prime "ndurile prin lim&, rticult.
Desi c!nsidert de unii ! pr!&lem mi curnd %il!z!%iei 'S!ciette de lin"#istic
de l Pris) in%iintt in 1-..) inscris in sttutele ei interdicti de discut !ri"ine #!r&irii()
t!tusi lin"#istii u incerct s suplinesc di%iculttile si lips de mteril in cee ce pri#este
lim& primil!r !meni prin cercetre lim&il!r un!r tri&uri sl&tice ctule. Acest cle nu
p!te %i %!l!sit dect in mic msur) de!rece t!te lim&ile cre e+ist stzi u ! ist!rie
indelun"t si sunt %!rte deprte de stre initil.
1
Nu se p!te p!rni nici de l cu#intele ind!*eur!pene rec!nstituite cu ,ut!rul met!dei
c!mprti#*ist!rice) pentru c intre ep!c pritiei lim&,ului rticult si ind!*eur!pen este
! peri!d de sute de mii de ni pe cre nu ! cun!stem.
Alti cercett!ri u lut c &z de studiu lim&,ul c!piil!r) c!nsidernd c e#!luti
%elului de #!r&i l c!piil!r repr!duce in rezumt etpele prin cre trecut) de l priti lui)
lim&,ul !menesc/ cest este ! %irmtie intr*! !recre msur de#rt) cu cte#
mendmente: lim&,ul c!piil!r se dez#!lt in c!nditii specile: c!piii in#t de l cei din ,ur
! lim& "t %!rmt) pe cnd primii !meni creu sin"uri lim&,ul) ei nu &ene%iciu de !
e+perient indelun"t/ p!i) c!piii u de l nstere un prt #!cl cp&il de emite sunete
rticulte si un creier dez#!ltt) pe cnd prtul #!cl l primil!r !meni de*&i tunci se
deprinde treptt s rticuleze un sunet dup ltul) ir creierul l!r nu er tt de dez#!ltt.
T$!ii "s',!" $!iginii v$!)i!ii
P!p!rele u cret di%erite mituri despre lim& primil!r !meni.Lim& er c!nsidert
un dr l lui Dumnezeu su ! in#entie celui mi intelept !m.
O!igin" %ivin" " #i()"*'#'i. Dumnezeu cret in tcere) ir !mul numit p!i
t!te lucrurile crete de cest dt!rit inzestrrii di#ine cu p!si&ilitte de #!r&i
'c$(,tnt" #ingvistic"+ m zice stzi(.
T$!i" v$#'ti$nist") sustinut de deptii te!riei lui Dr0in) c!nsider c !mul si*
dez#!ltt lim&,ul in pr!cesul desprinderii din mimut dt!rit necesittil!r crete de munc
in "rup.
1ndit!rii ntici s*u interest tt de ntur lim&ii 'este un dar divin sau o creatie
omeneasca2/ limba este un fenomen individual sau social2() ct si de !ri"ine numel!r
!&iectel!r) de crcterul le"turii dintre nume si !&iectul denumit.
Rspunsurile dte l ceste intre&ri u re%lectt cele d!u c!nceptii %il!z!%ice
%undmentle: ce ("t!i"#ist" 'st!icii) de e+emplu c!nsideru c !menii u cret #!r&ire(
si ce i%"#ist" 'lim&,ul re un crcter di#in(.
In pri#int crcterului primel!r cu#inte s*u re%lectt de semene d!u c!nceptii:
Adeptii t$!ii n"t'!"# sustineu c numele !&iectel!r decur" din ntuir l!r) c
%iecre cu#nt este ! !"lindire) ! im"ine lucrului pe cre il denumeste 'printre ei se numr
1!"c#it pentru cre cu#intele sunt 3um&re3 le lucruril!r) im"ini le l!r) semnt!re cu
im"inile r&!ril!r si muntil!r re%lectte intr*un ru(.
T$!i" c$nt!"ct'"#" 'su c!n#entiei( sustine) dimp!tri#) c numele !&iectel!r u
%!st st&ilite de !meni printr*! c!n#entie. D($c!it 'sec. 4 i.5r.( dus imp!tri# ideii c
6
numele r %i dte de l ntur urmt!rele r"umente: unele lucruri de!se&ite intre ele sunt
numite cu celsi cu#nt '!m!nime() ir celsi !&iect p!te %i denumit prin cu#inte di%erite
'sin!nime(/ numele unui !&iect p!te %i inl!cuit dup un timp cu ltul) !r cest lucru nu r %i
p!si&il dc numele r %i determint de crcteristicile !&iectului.
Pentru Arist!tel cu#intele sunt sim&!luri) semne le lucruril!r. Dt!rit c!n#entiei
dintre !meni) cu#intele sunt) dup prere s) ec7i#lentele lucruril!r) im"inile l!r
e#!ct!re.
Cele d!u te!rii supr !ri"inii #!r&irii u %!st c!ntinute) cu unele #rinte) pn in
zilele n!stre.
In incercre de rspunde l intre&re "care au fost primele cuvinte cu care
oamenii au inceput sa vorbeasca") deptii te!riei nturle u ,uns l d!u c!ncluzii:
* primele cu#inte u %!st imittii le sunetel!r emise de %iinte si !&iecte) ir ceste
cu#inte imitti#e u rms c denumiri pentru %iintele si lucrurile respecti#e 't$!i"
$n$("t$,#$!(/
* primele cu#inte u prut pe &z un!r sunete emise in#!luntr) cre e+primu
di%erite stri su%letesti si impresii le !mului/ ulteri!r ceste stri"te in#!luntre u de#enit
denumiri le relittil!r cre u pr!#!ct strile su%letesti) impresiile etc. 't$!i"
int!*ctii#$!(.
8il!z!%ii u ridict si pr!&lem nturii s!cile lim&,ului. Ast%el) Di$%$! %in Sici#i"
'sec!lul I i.5r.( inteles !ri"in s!cil lim&ii) "sit e+plicti pritiei #!r&irii in
necesitte !menil!r de c!munic intre ei '3s*u strns in "rupuri de %ric %irel!r si u
in#tt s se ,ute unii pe ltii3(.
Pentru L'c!ti' 'Despre natura lucrurilor2 lim& prut in s!ciette/ cpcitte
nturl !menil!r de emite sunete rticulte %!st %!l!sit pentru stis%cere ne#!il!r de
c!municre.
Peri!d medie#l rei te!ri !ri"inii di#ine lim&,ului) %r duce ce# n!u.
In sec!lul l 94II*le se re%irm cele d!u teze %undmentle supr !ri"inii
#!r&irii: ce s!cil si ce indi#idul. De semene se #!r&este din n!u despre crcterul
imitti# su inter,ecti!nl l primel!r cu#inte.
8il!z!%ii mterilisti en"lezi 'T&1$))s si 0&L$c3( isi e+prim c!n#in"ere c numi
ne#!i de c!munic i* %cut pe !meni s #!r&esc.
In sec!lul 94III) :&0&R$'ss"' sustine !ri"ine #!r&irii in necesitte s!cil: !mul
primiti# p!sed un stri"t nturl) pr!dus l instinctului) de cre se ser#e in cz de
prime,die/ trecere l lim&,ul rticult s*r %i %cut pe &z 3c!ntrctului s!cil3.
;
< lt te!rie prut in sec!lul l 9I9*le sustine te!ri 3lim&ii3 mnule su
"esturil!r si numi dup ce ideile s*u inmultit s* simtit ne#!i s se in#enteze lte semne.
Lin"#istul dnez 0"s,!sn crede c !mul mi inti cntt si &i p!i inceput s
#!r&esc.
In ciud di%iculttii de st&ili !ri"ine #!r&irii si primel!r cu#inte r!stite de
!meni) putem %irm c lim& este pr!dusul dez#!ltrii ist!rice s!ciettii/ e prut)
impreun cu "esturile) in c!lecti#itte !menil!r primiti#i !dt cu "ndire) din necesitte
c!municrii recipr!ce.
BIBLIO/RAFIE OBLI/ATORIE:
= = = INTRODUCERE IN LIN/VISTICA > 1?@6) Aucuresti) p.6?*;..
BIBLIO/RAFIE FACULTATIVA:
/RAUR+ A#4"n%!' > 1?@1) Scrieri de ieri si de azi) Aucuresti.
L5ONS+ 0$6n > 1??B) Introducere in lingvistica teoretica) Aucuresti.
MARTINET+ An%!7 > 1?@C) Elemente de lingvistica generala) trducere si dptre l lim&
r!m$n de Pul Diclu) Aucuresti.
SAUSSURE+ F!%in"n% % > 6CCC) Curs de lingvistica generala) Cri!#.
VRACIU+ A!it$n > 1?-C) Lingvistica generala si comparata) Aucuresti.
8ALD+ L'ci"9 SLAVE+ E#n" > 1?.-) Ce limbi se vorbesc pe glob) Aucuresti.
8ALD+ L'ci" > 1?.?) Progresul in limba. Scurta istorie a limbajului) Aucuresti.
Intrebari de verificare.
- Cre sunt principlele te!rii prin cre se incerc s e+plice priti lim&,ului2
- In ce c!nst di%icultte de st&ili !ri"ine #!r&irii si primel!r cu#inte2
:& FUNCTIUNILE LIMBA0ULUI
1. Esentil este -'ncti'n" % (i*#$c % c$('nic"! intre mem&rii unei s!cietti. Acest
%unctiune este strns le"t de ntur s!cil lim&ii. Ne#!i de c!municre "u#ernez
priti) dez#!ltre si per%ecti!nre lim&,ului.
6. F'ncti'n" %n$(in"tiv". Pentru e+ercitre ei #!r&it!rii u l disp!zitie un in#entr de
semne. Aceste semne denumesc perceptiile "ndirii n!stre) perceptii cre ! dt ce
cpt nume de#in mi st&ile) "ndire putnd s le mne#reze cu mi mult usurint.
4
Lim& %uncti!nez sdr c inst!'(nt "# g"n%i!ii. Prin lim&, relitte isi p!te
prelun"i e+istent in "ndire) in c!nstiint n!str. Prin cu#nt) relitte e 3l
indemn3 medittiei) re%lectiei n!stre. Lim&,ul permite "ndirii s %i+eze dtele
cptte prin senztii si perceptii. De cee %unctiune den!minti# mi este numit si
c$nstit'tiv" su (nt"#".
;. < lt %unctiune lim&,ului este ce 4,!siv". Printr*un mes, !recre #!r&it!rul
c!munic nu numi ! idee) un "nd) ci si nume in%!rmtii cu pri#ire l pr!pri pers!n:
se+ul) #rst) stre su%letesc su c7ir titudine %t de mes,ul trnsmis. Di,l!cele
e+presi#ittii lin"#istice sunt %elurite. Cel mi intre&uintt mi,l!c este int!nti. Ale"ere
unui numit cu#nt din mi multe sin!nime este le"t de semene de pers!n
#!r&it!rului. Si pr!cedee m!r%!sintctice stu l disp!ziti e+presi#ittii lin"#istice 'de
e+. timpurile #er&le(. Dintre pr!cedeele sintctice !rdine cu#intel!r este ce mi le"t
de e+presi#itte.
4. F'ncti'n" ,$tic" nu tre&uie c!n%undt cu %unctiune e+presi#. Dt!rit %unctiunii
p!etice mes,ele lin"#istice p!t pr!#!c em!tii rtistice) lim&,ul de#enind %!rm de
e+presie rtei literre.
Acest!r %unctiuni #ingvist'# R$("n 0"3$)s$n le* du"t lte d!u:
B. F'ncti" -"tic" este %uncti prin cre #!r&it!rul se si"ur de c!ntctul pemnent cu
destintrul mes,ului. In numite m!mente cest le"tur p!te %i %ectt de z"!m!te)
!&!sel etc. Prin %unctiune %tic lim&,ul si"ur ! relure c!municrii.
.. Cnd !&iectul mes,ului este inssi lim&) %unctiune cre se utilizez p!rt denumire
de -'ncti (t"#ing'"#" su (t"#ingvistic". De e+emplu) un enunt de tipul 3elevul este
un su&stnti# rticult3 se c!nstituie intr*un metlim&, pentru c lim& este si
instrumentul mes,ului si !&iectul cestui.
R!mn :E!&s!n c!nsider c studiul %unctiunil!r lim&ii necesit ! scurt trecere in
re#ist %ct!ril!r c!nstituti#i in !rice ct de #!r&ire) in !rice c!municre #er&l. Cel cre
se dresez 't!"ns(it"t$!'#( trimite un mes, destintrului '!c,t$!'#(. Pentru c mes,ul
s*si indeplinesc %unctiune el re ne#!ie:
* de 'n c$nt4t l cre se re%er) pe cre destintrul s*l p!t pricepe si cre s %ie su
#er&l su cp&il de %i #er&lizt/
* de 'n c$% intru t!tul su cel putin prtil c!mun tt trnsmitt!rului ct si
destintrului/
B
* de 'n c$nt"ct cu destintrul) c!nduct mteril su le"tur psi7!l!"ic dintre cei d!i
cre le d p!si&ilitte s st&ilesc si s mentin c!municre.
It reprezentre unui pr!ces de c!municre 'ct #er&l( si %unctiunil!r
c!respunzt!re elementel!r lui c!nstituti#e in c!ncepti lui R!mn :E!&s!n:

C!nte+t '%. re%erentil(
Des, '%.p!etic(
Trnsmitt!r Destintr '%. c!nti#(
'%. em!ti#(
C!ntct '%. %tic(
C!d '%.metlin"ul
AIALI<1RA8IE <ALI1AT<RIE:
= = = TRATAT DE LIN/VISTICA /ENERALA * 1?@1) Aucuresti) p.1B*1?.
Intrebari de verificare:
* E+plicti %uncti den!minti# lim&,ului.
* E+plicti %uncti p!etric lim&,ului.
* Cre sunt %unctiile lim&,ului in ccepti lin"#istului R!mn :E!&s!n2
.
;& PROCESUL DE COMUNICARE
Relizre %unctiunii de c!municre lim&ii prut in %t "ndit!ril!r c un
%en!men de!se&it de interesnt.
Inc din ntic7itte "rec %il!z!%ii incdrti in di#erse curente u #zut destul de
&ine nu numi imp!rtnt c!municrii ci c7ir si mecnismul cestei.
Ast%el) st$icii u inteles r!lul creierului c !r"n de c!mnd si l ner#il!r cre
c!nduc cu#ntul pn l !r"nul #!r&irii.
E,ic'!ii %irm p!si&ilitte c!municrii &zt pe cun!stere lim&ii de intre"
s!ciette 'e recun!scut deci e+istent unui unic mi,l!c de intele"ere) ! lim& c!mun su un
dilect pentru t!ti mem&rii unei c!lecti#itti(/ de semene) in %il!z!%i epicureic se discut
c!nditiile pe cre tre&uie s le indeplinesc ! c!municre pentru c intele"ere s se p!t
reliz: sunetele) cu#intele se pr!p" in sptiu/ dc distnt de l #!r&it!r l dscultt!r e
mic) #!ce 'mes,ul( isi pstrez %!rm initil si sensul cu#ntului e lesne de inteles/ dc
ins distnt este mi mre) sunetul se tul&ur 'z"!m!t de %!nd m zice zi() #!r&ele se
mestec in drum) ir sensul de#ine c!n%uz 'Lucretiu) De rerum natura(.
Dtele stiinti%ice s*u cumult ins lent. Cun!stintele in d!meniul neur!%izi!l!"iei se
%undmentez &i in sec!lul l 9I9*le.
Prin ,!$c!s'# % c$('nic"! int#g( (it!" si ,!i(i!" % (s"* int!
(()!ii 'ni c$#ctivit"ti c"! -$#$ssc "c#"si (i*#$c % int#g! <!s,ctiv "c"si
#i()"2&
Aspectele pr!cesului de c!municre p!t %i $!"# su sc!is. Acti#itte de c!municre
!cup un l!c %!rte mre in #it %iecrui indi#id) t!t!dt mem&ru l s!ciettii/ @CF din
timp 'in stre de #e"7e( este tri&uit c!municrii lin"#istice) reprtizt in:
* 4BF udiere
* ;CF #!r&ire
* 1.F citire
* ?F scriere
Un r!l uris in e+plicre pr!cesului de c!municre l* ,uct el&!rre te!riei re%le+ului
c!nditi!nt. In cdrul cestei te!rii prut de%inire cu#ntului c" s(n"# "# s(n"##$! si
c element l celui de*l d!ile sist( % s(n"#i="! 'lim& si "ndire( * crcteristic d!r
@
!mului/ primul sistem de semnlizre) c!mun !mului si nimlel!r) se relizez prin
perceptii) senztii si reprezentri.
Ideile de &z le neur!%izi!l!"iei si neur!ci&erneticei sunt: neur!nul cu di%eritele lui
prelun"iri este cp&il s primesc in%!rmti) s ! st!c7eze) s ! prelucreze si s !
trnsmit. Pn l @C de ni un !m n!rml inre"istrez in mem!rie 1B milirde de milirde
de in%!rmtii. Neur!nul este t!t tt de c!mple+ c un clcult!r 'c!rte+ul re 1. milirde de
neur!ni(.
Pr!cesul de c!municre presupune %uncti!nre n!rml tt sc!rtei cere&rle ct si
prtului #!r&irii) prtului uditi#) prtului #izul. Numi c!nlucrre tutur!r cest!r
elemente si"ur tt emitere ct si receptre mes,el!r.
.& E(it!" (s"*'#'i
Pentru emite) v$!)it$!'# %is,'n % 'n n'("! -init % !g'#i c' c"! ,$"t ,!$%'c
si int#g 'n n'("! in-init % n'nt'!i/ este cee ce se c7em c$(,tnt" #ingvistic")
dt in linii mri prin ereditte si dez#!ltt) r%int) prin eductie.
C","cit"t" v$!)it$!i#$! % " ,!$%'c -ctiv 'n n'("! %"t % n'nt'!i se numeste
,!-$!("nt" #ingvistic".
Din punct de #edere lin"#istic !perti de emitere mes,ului insemn ! c!di%icre
elementel!r sle cre sunt ! su&multime din multime lctuit de c!dul lin"#istic. Acest se
prezint c un in#entr de elemente '%$n() ($!-(( im&inte c!n%!rm numit!r re"uli.
In urm unui stimul) #!r&it!rul selecti!nez din in#entr elementele c!respunzt!re
mes,ului pe cre #re s*l trnsmit. Pe ceste le !r"nizez intr*un enunt cre # %i
rticult in semnle succesi#e.
De pild) pentru rticul enuntul St'%nt'# vin #" -"c'#t"t #!r&it!rul selectez:
* st'%nt'#) cre este lut din cmpul cu#intel!r desemnnd pe 3cei ce in#t intr*!
institutie pu&lic 'student) ele# etc.(3/
* vin) selectt din cmpul #er&el!r cre rt 3! ctiune de deplsre3/
* #") les din "rupul prep!zitiil!r cre rt directi/
* -"c'#t"t) selectt din cmpul su&stnti#el!r cre indic 3l!clurile de in#tmnt
pu&lic3.
Prlel cu selectiile de mi sus) dic le"ere elementel!r cerute) se plic re"ulile de
determinre si de im&inre cest!r:
* st'%nt'# este rticult in n!minti#
-
* vin cpt mrc de pers!n III* sin"ulr si re prep!ziti #" cre) impreun cu
-"c'#t"t) lctuiesc c!mplementul circumstntil de l!c.
Enuntul cuprinde trei prti mri) c!respunzt!re cel!r trei unitti din mes,:
St'%nt'# / vin / #" -"c'#t"t.
8iecre prte c!mp!nent enuntului este lctuit din semne elementre:
* st'%nt>'#
* vin>
* #" -"c'#t"t>
T!te ceste semne sunt inzestrte cu semni%ictii 'ele sunt numite m!r%eme(.
:& T!"ns(it!" (s"*'#'i
In%!rmti cu ,ut!rul lim&,ului se p!te) deci) trnsmite !rl 'direct) prin tele%!n) rdi!
etc.( su in scris 'p!st) tipr) tele"r%) e*mil(.
<rice trnsmitere de in%!rmtii se relizez cu ,ut!rul semnlel!r s!n!re su "r%ice.
Aceste semnle sunt purtt!rele mterile le in%!rmtiei.
Str&tnd c"n"#'# % t!"ns(isi 'sptiul cupriuns intre emitt!r si recept!r) %ie cest
erul su %irul de tele%!n() semnlul p!te %i ltert) denturt. In m!d !&isnuit mes,ele scrise
sunt mi rezistente l pertur&ri. Des,ul s!n!r este cel mi suspus ctiunii mi mult su mi
putin n!ci#e pentru in%!rmtii z"!m!tel!r '!rice %el de lterri le mes,ului prute pe
cnlul de trnsmisie() %ie c distnt de l emitt!r l recept!r e pre mre) %ie c emitere s*
%cut pre sl&) %ie c semnlul este &ruit pe prcurs de lte surse s!n!re.
Denturri 'mi mri su mi mici( le mes,ului pr !ricum. Dr lim& isi ,!c si in
cest cz r!lul de mi,l!c de c!municre si mes,ul ,un"e l destintie 'lterre su
distru"ere #!clel!r nu %ce imp!si&il c!municre(. O!ic ,"!t " s(n"#'#'i c"! ,$"t
-i g6icit"+ !c$nstit'it" 's$! st !%'n%"nt"&
R%'n%"nt" reprezint) sdr) cpcitte de rec!nstituire unei prti lterte din
mes, si %uncti!nez in t!te lim&ile dr mni%estre di%er de l ! lim& l lt.
Redundnt nu %uncti!nez dect dc mi,l!cul de c!municre este &ine cun!scut.
In %r elementel!r %!nemtice) in pr!cesul de c!municre inter#in s*zisii ins!tit!ri
permnenti i #!r&irii/ unii lin"#istici 'int!nti) ccentul() ltii e+trlin"#istici '"esturile)
mimic(.
;& Rc,ti$n"!" (s"*'#'i
?
Des,ul ,uns l destintr. Pe cle senztiil!r uditi#e su #izule ner#ii trnsp!rt
in%lu+ul pn l c!rte+ unde nlizt!rii c!rticli intr in ctiune. Acum re l!c
desc!mpunere mes,ului primit) respecti# %c$%i-ic"!": in urm nlizei l cre e supus
mes,ul) se retine in%!rmti purtt de semnl) c!ntinutul cestui. A&i cum) pe &z
mem!riei) st!cului de cun!stinte #ec7i) in%!rmti n!u e ",!ci"t"+ sist("ti="t"+
i!"!6i="t"+ intr*un cu#nt ,!#'c!"t". In urm cestui pr!ces se p!te spune c mes,ul
recepti!nt %!st inteles.
= = = INTRODUCERE IN LIN/VISTICA > 1?@6) Aucuresti.
= = = TRATAT DE LIN/VISTICA /ENERALA * 1?@1) Aucuresti) p.1.@*1-;.
- Cre sunt principlele curente %il!s!%ice pri#it!re l des%surre pr!cesului de
c!municre2
* Cre sunt principlele cti#itti de c!municre2
* Ce este c$%'# #ingvistic si in ce c!nst emitere mes,ului2
* E+plicti termenii de c$(,tnt" #ingvistic" si ,!-$!("nt" #ingvistic"&
?& SEMNUL LIN/VISTIC
1C
Inc din ntic7itte cu#intele u %!st percepute c s(n) dr cel crui lin"#istic ii
dt!rez ! n!u &!rdre lim&,ului este lin"#istul el#etin F!%in"n% % S"'ss'!. In
cele&rul su C'!s % #ingvistic" gn!"#" cest dez#!lt te!ri semnului lin"#istic.
1. Acc,tii# s(n'#'i #ingvistic
( Semnul este numi c!mple+ul s!n!r l cu#intel!r 'similr semnel!r de circultie(.
Cu#intele su& %!rm l!r s!n!r su "r%ic sunt semne pentru intelesurile pe cre le
#ec7iculez. In cest cz semnul este 'ni#"t!"#.
Acest cceptie este sustinut in primul rnd de cei specilisti cre #d in lim&, un
pr!ces de semnlizre de "rdul II 'primul sistem de semnlizre este c!mun !mului si
nimlel!r si este lctuit din senztii) perceptii si reprezentri * c%. d!ctrinei lui I.P.P#l!#
pri#it!re l cele d!u sisteme de semnlizre(.
&( In nsm&lul l!r cu#intele sunt semne. Cu#ntul c semn re d!u lturi denumite cu
termeni specili) st&iliti de 8erdinnd de Sussure si de#eniti p!i cele&ri. Ltur custic
este numit 3signifiant3 s(ni-ic"nt) ir ltur de inteles) c!nceptul e numit 3signifi3
s(ni-ic"t.
De %pt) l Sussure semnul este reprezentt de reunire cest!r d!u lturi le
cu#ntului 'unittile lim&ii inzestrte cu inteles sunt semne din d!u lturi/ sunetele lute
iz!lt nu sunt semne(.
Semnul pr!priu structurii lim&ii este deci lctuit din d!u lturi. Se spune c el este
)i#"t!"#&
Crcterul &ilterl l semnului este lut in c!nsiderre si cercett mi les de
lin"#istii structurlisti eur!peni) cre sunt ne#!iti s i in c!nsiderre) din insesi necesittile
met!dei) m&ele lturi le semnului&
c( L un ni#el &strct de cercetre) semnul p!te %i c!nceput c ! simpl reltie
st&ilit intre semni%icnt si semni%ict. 8!rmul prin cre este redt cest cceptie este
urmt!re: 4R@ '4 este in reltie cu @( * unde +Gsemni%icntul) HGsemni%ictul) RGrelti
dintre cele d!u lturi. Aici nu interesez ce e+prim 4 su @) tre&uie st&ilit d!r c rp!rtul
dintre cele d!u elemente este ! reltie s(i$tic".
Acest cceptie) numit !#"ti$n"#") este pr!prie disciplinel!r %!rmle c mtemtic
si l!"ic sim&!lic si este pr!m!#t de cei cre isi c!nscr e%!rturile pr!cesului de
%!rmlizre lim&ii) %!l!sind in cest sc!p pr!cedeele l!"ice su mtemtice.
Cele trei cceptii le semnului lin"#istic nu se e+clud. Ele sunt !recum
c!mplementre.
11
C$nc#'=ii: Semnele lin"#istice sunt 'nit"ti s(ni-ic"tiv 'inzestrte cu inteles(
de!se&ite de %!neme cre sunt 'nit"ti %istinctiv.
C unitti de &z le lim&ii) semnele se mni%est in cdrul ,!i(i "!tic'#"!i) cee
c!n%!rm crei !rice %pt de e+perient) !rice ne#!i pe cre d!rim s le %cem cun!scute
ltui sunt nlizte intr*un sir de unitti inzestrte %iecre cu $ -$!(" v$c"#" si 'n int#s *
c!n%!rm lin"#istului An%!7 M"!tint. Unittile minimle sunt numite ($!-( '($n( l
A.Drtinet(. Ast%el) in enuntul:
N'/ (" /si(t/ )in/
numrul m!r%emel!r este e"l cu cel l cu#intel!r. Dr e+ist si semne c!mple+e in cre
numrul cu#intel!r este di%erit de cel l m!r%emel!r:
E#v/'# cit/st /!$("n/'#&
L rndul ei) %!rm #!cl este nlizt intr*un sir de unitti * -$n( * %iecre
c!ntri&uind l relizre distinctiil!r: )"! se de!se&este de ,"!) c"!) -"!) %"! prin %uncti de
di%erentiere relizt de %!nemele )) ,) c) -) respecti# %& In cest c!nst ce de* d!u
rticulre lim&,ului.
6. T!"s"t'!i# -'n%"(nt"# "# s(n'#'i #ingvistic
( Semnul lin"#istic este #in"!. Semnele lim&ii se des%s!r s'ccsiv in #!r&ire)
unittile din cdrul ceieli de* d!u rticulri nu se mni%est dect succesi#.
Dc semni%icntul cun!ste ! mni%estre strict liner) nu celsi lucru se p!te
spune despre semni%ict/ cest este neliner. E+ist deci ! simetrie cre crcterizez in
"enere rp!rtul dintre cele d!u lturi le lim&,ului: 4,!si" si c$ntin't'# 'c!respunzt!re
cel!r d!u lturi le semnului) s(ni-ic"nt si s(ni-ic"t(.
&( T!"s"t'!" in-$!("ti$n"#". Lim&,ul este lctuit din d!u lturi: 4,!si si
c$ntin't) din cre prim se#este l e+primre celei de* d!u. Cu#intele sunt semne) deci u
! ltur de s(ni-ic"nt si ! ltur de s(ni-ic"t numi pentru c ele u c sc!p trnsmitere
unui mes,. Acest c!municre se %ce prin mni%estre semnel!r su& %!rm de semnle
linere) custice su "r%ice.
c( Le"tur dintre cele d!u lturi le lim&,ului) e+presi si c!ntinutul) p!te %i pus
in lumin si de ! lt trstur semi!tic) de s numitul "!)it!"! "# s(n'#'i #ingvistic&
8!rm #!cl cu#intel!r este intmplt!re in rp!rt cu intelesul cest!r. Dr le"tur
dintre cele d!u lturi le lim&,ului re un crcter ncs"! si $)ictiv. Acest necesitte
ins se mni%est %ie prin s(n "!)it!"! <n($tiv"t2 * m,!ritre in !rice lim& * %ie
prin s(n c$(,#4+ ($tiv"t.
16
?& M$tiv"!" s(n'#'i #ingvistic
Intre semnul lin"#istic si c!ntinutul denumit de el e+ist ! le"tur necesr) unul nu
p!te e+ist %r ltul.
( M$tiv"!" ")s$#'t" cuprinde ce cte"!rie de cu#inte cr!r %!rm s!n!r
repr!duce unele trsturi le c!ntinutului denumit. Aici intr:
* int!*ctii#: A6A O6A V"iA sunt le"te in m!d sp!ntn de numite stri %ecti#e/
* $n$("t$,# repr!duc sunete si z"!m!te din mediul inc!n,urt!r: c'c'!ig'+ c'c'+
t!$sc+ =%!$nc/ ele u insusire de trezi im"ine c!ncret unui lucru su %en!men/
* c'vint# c' si()$#is( -$ntic c!ntin numi unele sunete cre mintesc de
crcteristicile !&iectului: " ing6iti+ " s'g6it"+ " (i$!#"i e#!c prtil %en!menele
denumite/ ele sunt mi %rec#ente dect inter,ectiile si !n!mt!peele si cuprind si cu#inte
ce u primit) din cuz un!r im&inri de sunete * <"2!#) <"2!t * c!nsiderte 3inestetice3
pentru #!r&it!rii de lim& r!mn) sensuri pei!rti#e: sc"-"!#i+ t$,"!#"n+ ("!t$"g" etc.
&( M$tiv"!" !#"tiv" nu cuprinde semne cre s e#!ce prin structur l!r %!netic
numite !&iecte su %en!mene. Este #!r& de cu#inte cr!r %!rm p!te %i e+plict prin lte
semne. Despre st%el de cu#inte cre mintesc prin structur l!r de lte cu#inte 'c spect
s!n!r su inteles( se spune c u %!rm intern. In cest cte"!rie intr:
* c'vint %!iv"t de l lte cu#inte cu ,ut!rul pre%i+el!r su su%i+el!r: g6i$c# B g6i$c
'#ezi si %r. ,!c>nig 3strpun"e zpd3) en"l. sn$C%!$, 3pictur de zpd3(/
* c'vint c$(,'s ce se &zez) de !&icei) pe ! c!mprtie su ! met%!r: ci')$tic">
c'c'#'i+ (i!">'!s'#'i+ en"l. %$>n$t6ing+ r!m. ,i!%>v"!" etc./ ceste cu#inte sunt
e+trem de numer!se in lim&i cre %!l!sesc curent c!mpunere) c "ermn) m"7ir
su rus.
= = = INTRODUCERE IN LIN/VISTICA > 1?@6) Aucuresti) p.4;*B1.
= = = TRATAT DE LIN/VISTICA /ENERALA * 1?@1) Aucuresti) p.1-;*611.
1;
= = ELEMENTE DE LIN/VISTICA STRUCTURALA > 1?.@) Aucuresti.
- Cre sunt cceptiile semnului lin"#istic2
* E+plicti ccepti &ilterl semnului lin"#istic.
* In ce c!nst d!u rticulre lim&,ului2
* Cre sunt trsturile %undmentle le semnului lin"#istic2 E+plicti r&itrriul semnului
lin"#istic.
* Dti e+emple de cu#inte m!ti#te &s!lut si de cu#inte m!ti#te relti#.
* Cre sunt cuzele pierderii m!ti#rii2
D& METODA COMPARATIVA>ISTORICA
1. Ist$!ic. Lin"#istic stiinti%ic pr!priu*zis %!st cret l inceputul sec!lului l
9I9*le. Cle spre crere lin"i#sticii %!st desc7is prin desc!perire de ctre %il!l!"ii
eur!peni lim&ii snscrite 'lim& literr #ec7il!r indieni cu te+te scrise in primul mileniu
i.5r.) dr cre circulu !rl/ ceste te+te sunt nteri!re te+tel!r "recesti din d!u ,umtte
celuis imileniu(.
Ast%el) in 1@@. 8i##i"( 0$ns sustine) intr*! c!muncre tinut l Clcutt) c
snscrit prezint ! semnre tt de mre cu ltin si "rec inct tre&uie s credem c ele
pr!#in dintr*un iz#!r c!mun) cre pr!&&il nu mi e+ist.
In 1-1. "ermnul F!"n= B$,, pu&lict prim lucrre de "rmtic c!mprti#
mi mult!r lim&i inrudite 'snscrit) "rec) ltin) lim&ile "ermnice(.
Dnezul R"s('s R"s3 si "ermnul 0"3$) /!i(( pun &zele ist!riei lim&il!r
"ermnice) ir rusul A#4"n%! 1!istt$-$!$vici V$st$3$v pune &zele ist!riei lim&il!r sl#e.
A&i in 1-;. "ermnul F!i%!ic6 Di= plict met!d l studiul lim&il!r r!mnice.
Det!d c!mprti#*ist!ric rms pn stzi principlul pr!cedeu de studiere
ist!riei lim&il!r.
6. Sc$,'# (t$%i
Det!d c!mprti#*ist!ric reprezint 'n "ns"()#' % ,!$c% c"! ,!(it c"+
,!in c$(,"!"!" v$#'tii 'n$! #i()i in!'%it+ s" s t!"g" c$nc#'=ii ,"!ivit$"! #"
,!i$"%# ,nt!' c"! n' 4ist" t4t.
14
Cu ,ut!rul cestei met!de se p!te rec!nstitui #i()">)"=" <lim& cre st l &z
unui "rup de lim&i inrudite() in czul in cre e nu %!st testt 'de e+emplu "ermn
c!mun) sl# c!mun su ind!*eur!pen( su se p!t rec!nstitui unele unitti le ei cre nu
s*u pstrt in te+te.
Det!d c!mprti#*ist!ric !%er dtele necesre relizrii unei clsi%icri
"enel!"ice.
;& P!inci,ii# (t$%i
Det!d c!mprti#*ist!ric re drept mteril lim&ile inrudite) pentru c numi in
czul lim&il!r pr!#enind din celsi iz#!r %!rmele sunt c!mpr&ile in detliile l!r) ir
semnrile u #l!re ist!ric.
F$!(" ("t!i"#" % ("ni-st"! " in!'%i!ii st "s("n"!") cu tt mi mre cu
ct lim&ile s*u desprins de mi putin #reme din lim&*&z. Nu este #!r& de ! semnre
"enerl) ci de semnri de detliu) in %!rm s!n!r si in sensul rdcinil!r si l %i+el!r.
Asemnre cu#intel!r si %!rmel!r "rmticle este un indiciu l !ri"inii c!mune
mi mult!r lim&i dt!rit unei trsturi speci%ice lim&ii) si nume c"!"ct!'# "!)it!"! "#
-$!(i s$n$! in !",$!t c' sns'# 4,!i("t. Este #!r& de %ptul c in lim&i di%erite) si
c7ir in ceesi lim&) celsi c!ncept p!te #e denumiri di%erite. Dc in lim& nu r
d!min cest principiu) t!te lim&ile s*r semn intre ele. In c!nditiile r&itrrului semnului
lin"#istic) cnd te!retic e p!si&il c lim&ile s di%ere un de lt) c!incidentele de %!rm si
sens se e+plic prin !ri"ine c!mun lim&il!r.
De e+emplu: semnre cu#ntului r!mnesc -$c cu it. -'$c$) sp.-'g$) %r. -' se
e+plic prin inrudire cest!r lim&i.
De l pr!cedeul c!mprrrii %!rmel!r semnt!re se e+cud int!*ctii#+
$n$("t$,#+ c'vint# in-"nti# 'ceste sunt cu#inte m!ti#te( si i(,!'('t'!i#.
Imp!rtnte sunt semnrile din nucleul %!ndului principl le+icl si l %!rmele
"rmticle. Cel mi imp!rtnt r"ument il reprezint semnre %!rmel!r nere"ulte '%!rte
#ec7i prin inssi nere"ulritte l!r( l cu#inte dintre cele mi uzule. Ast%el) nici 7zrdul)
nici imprumutul ci numi !ri"ine c!mun p!te e+plic prezent in lim&ile ind!*eur!pene
#ec7i un!r %!rme c:
sEr. 'snscrit( "sti) lt. st) "!t. '"!tic( ist) #.sl. '#ec7e sl#( isti 3este3
sEr. s"nti) lt. s'nt) "!t. sin%) #.sl. s"nt" 3sunt3
Pe &z semnril!r l cu#inte din %!ndul principl si l %i+e "rmticle se p!t
st&ili "rupele de lim&i inrudite. Acest este ! %z cre preced plicre met!dei
1B
c!mprti#*ist!rice. In etp urmt!re se delimitez %!ndul c!mun de elemente pr!#enite si
trnsmise din lim&*&z.
St&ilire c!rect etim!l!"iei este ,utt de %ptul c m!di%icrile pr!duse in ltur
s!n!r lim&ii u crcter re"ult si p!t %i %!rmulte c #gi -$ntic. Acest principiu l
met!dei p!te %i enuntt st%el: dt!rit !g'#"!it"ti#$! sc6i()"!i#$! -$ntic) intr*un "rup
de lim&i inrudite cu#intele pr!#enite din celsi ti($n 'cu#ntul din lim&*&z( prezint
c!resp!ndente %!netice cre se repet l sunete identice. Urmt!rul e+emplu se &zez pe
elementul ltin din lim&ile r!mnice.
lt. $ct$ I r!m.$,t) it.$tt$) %r.6'it) sp.$c6$
#"ct I r!m.#",t) it.#"tt) %r.#"it) sp.#c6
n$ct I r!m.n$",t) it.n$tt) %r.n'it) sp.n$c6
C!n%!rm cestui e+emplu) putem st&ili ! serie de c$!s,$n%nt -$ntic intre "rupurile de
sunete pr!#enite din lt. ct: r!m. ,t ii c!respunde "rupul it. tt) %r. it) sp. c6.
Intruct le"ile %!netice sunt limitte in timp) elementele imprumutte nu mi su%er
in%luent cel!rsi trns%!rmri 'de e+emplu ne!l!"ismele n$ct'!n) #"ct"t) $ct"v" etc.
pstrez "rupul ct din ltin pentru c ele nu u %!st m!stenite) deci nu se supun le"ii
%!netice enuntte(.
?& Rc$nst!'cti"
Rc$nst!'cti" este ,!$c%'# ,!in c"! s ,$"t !c$nstit'i #i()">)"=" s"' 'nit"ti
"# i c"! n' s'nt "tst"t. Acest pr!cedeu d rezultte cu tt mi #l!r!se cu ct
peri!d de timp cre sepr ep!c di#ersi%icrii lim&ii c!mune de primele testri le
lim&il!r cre pr!#in din e este mi scurt.
Pentru rec!nstructi etim!nului din lim& &z se le" %!rmele cele mi #ec7i din
lim&ile inrudite/ se c!mpr in#elisurile %!netice * %!nem cu %!nem *) se tine sem de le"ile
%!netice le %iecrei lim&i precum si de unele le"i %!netice cu crcter mi "enerl.
E4(,#' % !c$nst!'cti " n'(!"#'#'i zece: sunt t!te m!ti#ele s se cred c
numerlele * mi les cele simple * reprezint in %iecre lim& unele din cele mi #ec7i %!rme
"rmticle. In celsi timp) mterilul de %!rme testte si semnt!re intre ele este
su%icient de &!"t. Ast%el) =c re urmt!rele %!rme in cte# dintre lim&ile ind!*eur!pene
#ec7i:
"r. %3") lt. %c() "!t. t"i6'n) sEr. %"s"
Se p!te st&ili c prim liter in cu#ntul ce desemn numerlului =c in ind!*eur!pen
er %+ tinndu*se c!nt de %ptul c in lim&ile "ermnice t pr!#ine din %/ l d!ile sunet este
1.
peste t!t '"i in "!tic se cite ) ir in snscrit " pr!#ene t!t din (/ urmt!rul sunet este 3
'in "!tic 6 pr!#ine din 3) ir in ltin se cite %3((. Pr!&leme mi mri pr in le"tur
cu ultimul sunet. Se stie din ist!ri %iecrei lim&i in prte c) in numite c!nte+te %!netice)
c!ns!n ( %#!rizez priti unei #!cle/ st%el) in snscrit si in "rec ( dez#!lt
#!cl ") in "!tic 'n) ir in ltin <(2. Stiind ceste s* presupus c ultimul sunet este (.
Rec!nstructi numerlului din ind!*eur!pen de#ine st%el =%3( 'steriscul tr"e tenti
c este #!r& de ! %!rm rec!nstruit(.
Pr!cedeul rec!nstructiei se %!l!seste de mi &ine de un sec!l/ rezulttele s*u c!rectt
mereu pe msur ce s*u el&!rt "rmtici ist!rice le %iecrei lim&i ind!*eur!pene) s*u
desc!perit te+te in lim&i ind!*eur!pene necun!scute 't!7ric) 7itit() s*u desci%rt te+tele
cretn!*miceniene) ir "e!"r%i lin"#istic permis ! cr!n!l!"ie mi e+ct %!rmel!r din
%iecre lim&.
Principl pr!&lem rec!nstructiei ! reprezint relitte %!rmel!r !&tinute. Se p!te
dmite c %!rm rec!nstruit pr!+imez in mi mre msur %!rm rel dc e s*
relizt pe &z unui mteril mi &!"t.
Cu mi mult e+ctitte p!te %i rec!nstruit sist('# -$ntic) de!rece ici se
!perez cu unitti m!n!plne) in numr redus 'cte# zeci( si cre s*u trns%!rmt in
%iecre lim& in m!d re"ult) dup numite le"i.
1reutti numer!se pr in determinre sns'!i#$! !"%"cini#$!. Nu se p!t st&ili
c!resp!ndente semntice stricte/ nu se p!t %!rmul le"i le e#!lutiei semntice) sensurile n!i
c!e+ist #reme indelun"t cu cele #ec7i. Se p!te crede c in multe czuri e#!luti
semntic s* pr!dus de l sensuri c!ncrete l sensuri mi &strcte. Putem s ne im"inm
lim& ind!*eur!pen) spune A. Deillet) c pe un idi!m in cre pred!min termenii cu sens
c!ncret si cre n!tu detlii le !&iectel!r uzule) dr src in termeni cu sens "eneric.
In cee ce pri#este ($!-$#$gi") cest este un sect!r st&il si %!rte putin penetr&il)
s inct !%er un mteril #l!r!s pentru st&ilire inrudirii. Dr in cursul ist!riei dispr
unele desinente su su%i+e) de cee m!r%!l!"i unei lim&i nu p!te %i rec!nstruit in t!te
detliile ei.
Cele mi mri "reutti pr in sint"4". In primul rnd mterilele sintctice nu sunt
de ,ut!r in st&ilire inrudirii dintre lim&i de!rece im&inre de cu#inte este m!ti#t l!"ic
si) c tre) %!rmtii sintctice identice p!t pre in m!d indepenedent.
Det!d c!mprti#*ist!ric nu p!te) prin urmre) rec!nstitui lim& ind!*eur!pen
s cum %!st e #!r&it/ e p!te st&ili numi un sistem de c!resp!ndente intre lim&ile cre
deri# din e.
1@
= = = INTRODUCERE IN LIN/VISTICA > 1?@6) Aucuresti) p.16*66.
= = = TRATAT DE LIN/VISTICA /ENERALA * 1?@1) Aucuresti) p.@;*1C6.
/RAUR+ A#4"n%!' > 1?@@) Scurt istoric al lingvisticii) Aucuresti.
= = ELEMENTE DE LIN/VISTICA STRUCTURALA > 1?.@) Aucuresti.
- Cre sunt %il!l!"ii cre u pus &zele met!dei c!mprti#*ist!rice2
* Cre sunt principiile met!dei2
* Ce este rec!nstructi2 Dti e+emple.
* Este p!si&il rec!nstructi unei lim&i 'de e+emplu lim& ind!*eur!pen(2 Cre sunt
limitele met!dei2
E& DIVERSITATEA LIMBILOR
Cee ce %rpez in primul rnd in studiul lim&il!r este di#ersitte l!r) di%erentele
lin"#istice cre pr de l ! tr l lt su c7ir de l ! re"iune l lte. Ast%el di#ersitte
"e!"r%ic %!st prim c!nsttre %cut in lin"#istic) e determint %!rm initil
cercetrii stiinti%ice #nd c !&iect lim& inc in 1reci ntic 'este de#rt ins c "recii s*
u limitt l #riette dilectel!r elenice(.
Delt%el) in ntic7itte %iecre p!p!r crede in superi!ritte pr!priului idi!m. Nu
intmplt!r "recii) de e+emplu) ii numeu pe !menii de lt lim& )"!)"!$s) indi#izi cre
3&!l&!r!sesc3.
1-
Dult #reme 'si situti cest nu disprut t!tl nici stzi( mem&rii unei
c!lecti#itti umne u trit cu impresi c numi lim& l!r mtern e 3n!rml3) celellte
%iind %!rme &ernte.
Recun!stere e"littii in drepturi tutur!r lim&il!r) indi%erent de tipul l!r structurl
si de ni#elul dez#!ltrii l!r) indreptt tenti lin"#istil!r in directi cercetrii %!rmel!r su&
cre se mni%est di#ersitte lim&il!r si cuzel!r cre i*u dt nstere.
Lim&ile se de!se&esc intre ele prin t!te lturilr l!r: %!netic) le+ic) "rmtic) c si
prin le"ile interne de e#!lutie. Se stie c) in %r un!r le"i cu t!tul "enerle decur"nd din
trsturile lim&,ului) le"ile lin"#istice di%er de l ! %milie l lt) de l lim& l lim& si
c7ir in cursul ist!riei celeisi lim&i. 8iecre lim& trns%!rm intr*un m!d pr!priu
mterilul trnsmis din lim&*&z.
1. 4riette ctul lim&il!r de pe "l!& se e+plic prin mi multi %ct!ri:
descendent din lim&i*&z di%erite) speci%icul dez#!ltrii ist!rice c!lecti#el!r de #!r&it!ri
etc. S* %!rmult ip!tez c lim&,ul prut pe "l!& intr*un sin"ur punct/ %ptul c
ntr!p!l!"ii u "sit urmele !mului primiti#) in di%erite etpe le e+istentei lui) in mi multe
re"iuni rt c pr!cesul %!rmrii lim&,ului durt ! #reme %!rte indelun"t.
Si in t!t cest timp "rupurile s*u scindt mereu. A%lte l mri distente intre ele)
c!lecti#ele umne si*u %urit mi,l!ce de c!municre s!n!re speci%ice.
In lun" peri!d c!munei primiti#e pr!cesele de di#ersi%icre u #ut ! de!se&it
intensitte. In cest ep!c u lut nstere mrile %milii de lim&i de pe "l!&.
<dt cu %!rmre sttel!r) di%erentiere lin"#istic scde in intensitte) %r incet
ins. Unele %milii de lim&i * c ce r!mnic * iu nstere in ep!c ist!ric) l s%rsitul
ntic7ittii. In s!ciettile tri&le seprre lim&il!r in dilecte si trns%!rmre cest!r in
idi!muri de sine sttt!re se pr!duc pn in ultimele sec!le) dup cum se c!nstt din
studiul lim&il!r merindiene.
6. Lim&ile cre pr!#in din celsi iz#!r u trsturi c!mune) dr e#!luez in directie
centri%u" dt!rit c!nditiil!r speci%ice le ist!riei l!r: sunt di%ertite) de l cz l cz)
su&strtul) superstrtul) !cuptiile #!r&it!ril!r etc.
In e+plicre speci%icului lin"#istic s* %cut dese pel l c!nditiile nturle si
spiritule de #it le c!lecti#ittil!r umne. Pr!&lem %!st pus in discutie inc din sec!lul
l 94II*le) cnd se intr!duce c!nceptul de gni' "# #i()ii) intele"ndu*se prin cest
%!rmul prte din "rmtic unei lim&i cre nu se incdr in sistemul l!"ic uni#ersl. In
sec!lul urmt!r cest pr!&lem %!st nlizt de C!ndillc) pentru cre # g7ni % #"
#"ng' insemn) intr*! interpretre mi lin"#istic) un sistem prticulr de reprezentre
1?
semntic rp!rturil!r l!"ice si "n!se!l!"ice dintre idei. 1eniul lim&ii este pentru el un
pr!dus l "eniului p!p!rului si se mni%est mi les in !r"nizre semntic: 3t!ute
c!n%irme d!nc Jue c7Jue ln"ue e+prime le crctKre du peuple Jui l prle3 'pud TL) n!t
B) p. 44@(.
In 1ermni) 5erder cut se e+plice di#ersitte %!netic lim&il!r prin c!nditiile
nturle de #it le p!p!rului) menti!nnd in%luent climei) 7rnei) &uturii supr !r"nel!r
rticult!rii.
8!rmul 3t7e "enius !% ln"u"e3 e intlnit si in lucrrile iluministil!r en"lezi: "eniul
su spiriul lim&ii c!respunde spiritului nti!nl. Acest prlelism dus pn l identi%icre
%!st prelut de intre" directie idelist*r!mntic in lin"#istic) dez#!ltt in specil in
1ermni. El !cup un l!c centrl in lucrrile lui Lil7elm #!n 5um&!ldt) cre rele#t
rp!rtul dintre lim&, * c %!rm "enerl de cti#itte umn * si #riette lim&il!r
c!ncrete) dintre unitte lturii de c!ntinut tutur!r lim&il!r 'mni%estre unei %!rte unice
indreptt spre celsi sc!p( si speci%icul lturii s!n!re si sensului 'pr!dus l spiritului
%iecrei ntiuni(.
C %!rme de mni%estre lim&,ului) lim&ile u %unctiuni si sc!puri c!mune) pe cre
ins le relizez in %!rme di%erite. Dultitudine lim&il!r rt m!dul #rit in cre %iecre
c!lecti#itte percepe celesi !&iecte le relittii.
Speci%icul nti!nl se mni%est) dup 5um&!ldt) in %!rm intern lim&ii) cre e
lctuit din nsm&lul sensuril!r le+icle si "rmticle. Di%erentele in %!rm intern se
e+plic) pe de ! prte) prin %ptul c %!rt cret!re lim&,ului se mni%est in "rde di%erite)
pe de lt prte) prin inter#enti sentimentel!r si %nteziei. Cu#intele nu reprezint im"ini
le !&iectel!r) ci impresiile pr!duse de !&iecte supr spiritului %iecrei c!lecti#itti. Dr) mi
mult dect prin ltur intern lim&ile se de!se&esc intre ele prin ltur l!r %!netic) ir ici
im&inrile s!n!re p!t #ri l in%init.
C!ncluzi lin"#istului "ermn er cee c) intruct di%erentele in %!rm intern nu
sunt destul de mri) ir cele din ltur s!n!r sunt pre mri) sin"urul criteriu p!tri#it pentru
clsi%icre lim&il!r rmne cel pr!pus de 8r. Sc7le"el * -#4i'n".
;. Di%erentele dintre lim&i se mni%est) dup cum m rtt) din ep!cile cele mi
#ec7i. Ele s*u ccentut in numite peri!de si s*u tenut in ltele. Ep!c m!dern se
crcterizez prin tendint spre uni%icre lin"#istic nu numi pe pln nti!nl) dr si
internti!nl. Este #izi&il pr!cesul de %!rmre unui #!c&ulr internti!nl dt!rit reltiil!r
t!t mi strnse intre p!p!re si rspndirii rpide * prin mi,l!cele de in%!rmre m!derne *
un!r n!tiuni si termenil!r c!respunzt!ri. Pstrnd in scris 'pr!pe( ceesi %!rm)
6C
semene cu#inte se identi%ic us!r si in #!r&ire) c7ir dc se pr!nunt di%erit de l !
c!lecti#itte l lt.
In cee ce pri#este m!r%!l!"i) s* semnlt tendint c!mun spre nlitism lim&il!r
ind!*eur!pene) rspndite stzi pe t!te c!ntinentele.
4. Dre #riette lim&il!r de pe "l!& scunde ins in sine ! du&l unitte * de
st!'ct'!" si de $!igin.
* Unitte de structur pentru c) indi%erent de "rdul l!r de dez#!ltre) lim&ile tre&uie
s indeplinesc celesi %unctiuni) s e+prime celesi pr!cese l!"ice le "ndirii. Tinnd
sem de %unctiunile lim&ii in s!ciette) E. Spir su&lini c) din punctul de #edere l
structurii) nu e+ist di%erente trnsnte intre ! lim& de ci#iliztie si ! lim& primiti#)
intruct si un si cellt p!sed insusirile esentile le lim&,ului: sistem %!netic) s!ciere
elementel!r s!n!re cu un c!ncept) cpcitte de e+prim %!rml rp!rturi.
Intr*de#r) se !&ser# c #riette lin"#istic c!mp!rt "rde di%erite) in %unctie de
ni#elul de &strctizre. E se mni%est cel mi mult l ni#elul #!r&iril!r indi#idule su l
uzului si mult mi putin l ni#elul &strct l sistemului.
* Unitte de !ri"ine pentru c e neind!ielnic c lim&ile ctule deri# dintr*un numr
redus de lim&i primre) prtinnd primel!r c!munitti umne.
<&ser#re semnril!r 'mi les din sec!lele 94II*94III( dus l primele "rupri
le lim&il!r) cre s*u trns%!rmt ulteri!r in principlele clsi%icri lin"#istice * ce
ti,$#$gic" 'm!r%!l!"ic( si ce gn"#$gic".

F& CLASIFICAREA LIMBILOR
4riette lim&il!r %!st un %pt c!nsttt din cele mi #ec7i timpuri) de l primele
c!ntcte intre c!lecti#ittile umne. Ast%el) !menii s*u l!#it de c!nsecintele prctice le
di#ersittii lin"#istice * imp!si&ilitte intele"erii prin lim&, s!n!r.
Dr) dup ce u !&ser#t c d!u idi!muri sunt di%erite) !menii u %!st tentti *
pr!pe instincti# * s desc!pere nl!"iile dintre ceste. Trnii isi c!mpr "riul cu cel
din stul #ecin/ pers!nele cre #!r&esc mi multe lim&i remrc trsturile c!mune cest!r.
Lucru curi!s) ins) stiint lst s trec un timp destul de indelun"t pn l utilizre
cest!r c!nsttri. 1recii) de e+emplu) desi !&ser#ser semnrile intre #!c&ulrul ltin si
#!c&ulrul lim&ii l!r mterne) nu u trs din ceste nici ! c!ncluzie lin"#istic.
C!mprre lim&il!r si clsi%icre l!r u pre!cupt pe in#tti l inceput in m!d
sp!rdic si intmplt!r. Acest se e+plic prin cee c numrul lim&il!r studite er) c7ir
61
cu numi cu cte# sec!le in urm) restrns) ir czurile in cre un si ceesi pers!n se
indeletnice cu cercetre mi mult!r lim&i eru e+trem de rre.
C!mprre lim&il!r presupune st&ilire tt elementel!r identice) ct si cel!r
di%erite * su& numite rp!rturi * din d!u su mi multe lim&i) pentru se pute tr"e
c!ncluzii cu pri#ire l "rdul de %initte l!r. Studiul c!mprti# lim&il!r * pre c !
c!ntinure %iresc si necesr cercetrii m!n!"r%ice %iecrei lim&i in prte.
E+ist d!u criterii principle cre p!t %i puse l &z c!mprrii lim&il!r: "-init"t"
gntic" <("t!i"#"2 si "-init"t" st!'ct'!"#" <-$!("#"2. Intruct dintre ceste primul er
mi us!r de sesizt) incercrile de cli%icre lim&il!r %cute ininte de sec!lul trecut se
&zez in "enerl pe inrudire mteril*"enetic lim&il!r) ir ut!rii cest!r p!t %i
c!nsiderti precurs!ri i lin"#isticii c!mprti#e*ist!rice.
A. CLASIFICAREA /ENEALO/ICA
Prim incercre mi ri"ur!s de st&ilire unui "rup de lim&i inrudite prut in
sec!lul l 94I*le/ cest prtine lui I. Scli"er cre) in lucrre Di"t!i)" %
E'!$,"$!'( #ing'is) rt c e+ist 11 lim&i de &z 'pud TL1) p. 4-C(.
T!t in sec!lul l 94III*le 'in d!u ,umtte() pr!&lem inrudirii lim&il!r ind!*
eur!pene se pr!pie in ce mi mre msur de de#rul stiinti%ic) cnd L. :!nes) studiind
mnuscrisele snscrite i c!mprndu*le cu lim&ile indiene c!ntemp!rne) rtt pr!piere
dintre s"nsc!it"+ g!"c"+ #"tin"+ #i()i# g!("nic+ c#tic+ i!"nin.
Dr numi in sec!lul l 9I9*le) prin el&!rre met!dei c!mprti#e*ist!rice) s*u
st&ilit reltiile de inrudire intre lim&ile eur!pene. Prim lucrre de "rmtic c!mprt
prtine "ermnului 8r. A!pp. Ap!i) independent unii de ltii) "ermnul :. 1rimm) dnezul R.
RsE si rusul A. 5. 4!st!E!# u pu&lict si ei lucrri imp!rtnte de "rmtic c!mprt.
< &un clsi%icre "enel!"ic nu este p!si&il %r c in prel&il s #em ! descriere
stiinti%ic lim&il!r lute in c!nsiderre. Lim&ile inrudite pr!#in dintr*un iz#!r c!mun) din
cre u m!stenit ! serie de trsturi in structur l!r "rmticl si in le+icul %undmentl)
%!l!sit l e+primre n!tiunil!r elementre. In nsm&lul l!r ceste lim&i lctuiesc ! -"(i#i.
Ele u prut in urm di%erentierii dilectel!r terit!rile le unei si celeisi lim&i) numite
#i()" c$('n"+ ,!$t$#i()"+ #i()" % $!igin+ #i()" ,!i("!" 'G ,!i(itiv"( su #i()">
)"=".
66
Di%erentiere lim&ii depinde in intre"ime de c!nditiile s!cile) ec!n!mice/ e este
rezulttul e+pnsiunii si iz!lrii un!r prti c!mp!nente le c!munittii cre #!r&este !
numit lim&. Dilectele) pirznd le"tur dintre ele si prcur"nd c!nditii s!cile di%erite)
in urm unui pr!ces de e#!lutie indelun"t si treptt) sunt supuse trns%!rmril!r) de#enind
cu #reme lim&i de sine sttt!re) dr inrudite intre ele.
8iecre %milie de lim&i se su&imprte in unitti mi mici numite g!','!i su
!"('!i) termeni imprumutti din stiintele nturii. It principlele -"(i#ii % #i()i si
!"('!i# cest!r.
I. Familia limbilor indo-europene
Acest este %mili cu numrul cel mi mre de #!r&it!ri din lume: pr!+imti#
,umtte din p!pulti "l!&ului. E cuprinde m,!ritte lim&il!r #!r&ite in Eur!p) multe
lim&i din Asi/ s* e+tins in Americ si Austrli.
Lim& c!mun este netestt si %!st numit c!n#enti!nl in%$>'!$,"n". Nu se
cun!ste nici ptri p!pultiil!r ind!*eur!pene si nici peri!d in cre din ind!*eur!pen s*
u %!rmt lim&ile e+istente in ep!c ist!ric. Tinnd sem c) l dt cel!r mi #ec7i
testri) lim&ile ind!*eur!pene sunt mult de!se&ite un de lt si stiind c m!di%icrile
lin"#istice se pr!duc %!rte lent) se p!te deduce c peri!d c!munittii ind!*eur!pene se
plsez in urm cu multe mii de ni) in c!mun primiti#.
Dilectele lim&ii ind!*eur!pene s*u rspndit pe un terit!riu %!rte #st si ulteri!r s*
u trns%!rmt in lim&i inrudite. Printre ceste unele prezint semnri mi mri si de cee
sunt "rupte in rmuri. Dimp!tri#) lte lim&i !cup ! p!zitie iz!lt.
1. Ramura limbilor indo-iraniene
.&. /!','# #i()i#$! in%in
Lim&ile indiene sunt testte in trei %ze le e#!lutiei l!r: indin #ec7e) indin
medie si lim&ile indiene m!derne.
In%i"n" vc6 este cun!scut su& d!u %!rme di%erite c timp si &z dilectl:
v%ic" si s"nsc!it"&
6;
V%ic" este lim& cel!r mi cun!scute te+te indiene) imnuril!r reli"i!se V%#
'v%" 3stiint3(.
S"nsc!it"+ lim& literr !perel!r cu crcter lic 's"(s3!t" 3prelucrt rtistic3(:
M"6")6"!"t"+ R"("@"n" si !perele lui GH#i%H&
In%i"n" (%i e reprezentt de lim&i c!mune cre s*u dez#!ltt prlel cu snscrit
literr. Aceste sunt denumite cu termenul de ,!H3!it ',!"3!t 3nturl3 3p!pulr3(.
In peri!d meie u e+istt si lim&i reli"i!se dintre cre cele&r este ,H#i) %!l!sit si
stzi in unele tri c lim& &udismului.
Lim&ile in%in ($%!n) %!rmte prin ,urul nului 1CCC e.n. sunt #!r&ite de
pr!+imti# 4CC de mili!ne 'in 1?.1(.
Ce mi rspndit lim& ne!indin este 6in%'st"n" cu d!u %!rme literre: 6in%i *
din 1?4@ lim& de stt Uniunii Indiene si '!%'.
Alte lim&i indiene m!derne: )ng"#i+ )i6"!i+ ,"n*")i+ "s"(i+ g'*$!"ti+ sin%6i+
3"s6(i!i.
T!t lim& indin este si lim& tig"n"sc" 'lim& r!mil!r( cre s* seprt de restul
lim&il!r indiene din sec!lul l 4*le.
.&:& /!','# #i()i#$! i!"nin 'persne(
Lim&ile irniene sunt %!rte pr!pite de cele indiene) indrepttind idee c ele s*u
%!rmt din dilectele unei lim&i unice * din ind!*irnin de &z.
Li()i# vc6i irniene sunt cun!scute din d!cumente iz!lte. Primele te+te de lim&
irnin sunt scrise in vc6" ,!s"n") cun!scut prin inscriptii cunei%!rme din #reme
re"il!r A7emenizi 'sec!lele .*4 i.e.n.(.
Avstic" este lim& un!r te+te le reli"iei mzdeice) cret de mrele re%!rmt!r
Zrt7ustr.
Li()i# i!"nin (%ii se e+tind pe peri!d dintre sec!lele 4*; i.e.n. si sec!lele -*?
e.n. si cuprind "rupul !ccidentl si "rupul !rientl. In "rupul !ccidentl intr s$g%i"n"+ s"3"+
6$!=(ic"& Din "rupul !rientl se cun!ste lim& ,"!t" si ,!s"n" (%i.
Li()i# i!"nin ($%!n 'din sec!lul ?(:
P!s"n" este ce mi imp!rtnt dintre lim&ile #!r&ite stzi/ este lim& !%icil in
Irn) dr %!l!sit c lim& mtern de 1C mili!ne de #!r&it!ri. Primele d!cumente de lim&
m!dern dtez din sec!lul l I9*le. In sec!lul l 9*le lim& literr este ilustrt prin
!per mrelui p!et 8irdusi) cre scris C"!t" !gi#$! si lui <mr M7Hm.
64
In sud*estul Irnului si in Aeluscistn se %!l!seste lim& )#'ci"n".
Alte lim&i irniene ctule: t"%*i3"+ "-g6"n"+ $st"+ 3'!%".
2. Ramura limbilor italice
Cuprinde d!u "rupuri: #"tin$>-"#isc si $sc$>'()!i"n.
Li()" #"tin") #!r&it l inceput pe un terit!iru restrns in ,urul R!mei) inlturt cu
#reme celellte lim&i de pe terit!irul Itliei '$sc"+ '()!i"n"+ -"#isc"+ t!'sc"( si s* e+tins
!dt cu crestere puterii r!mne) pe un terit!riu imens) c lim& !%icil Imperiului R!mn
si c mi,l!c internti!nl de intele"ere.
Cel mi #ec7i te+t ltin este ! scurt inscriptie pe ! %i&ul de ur de pe l nul .CC
i.e.n. Asupr peri!del!r ist!riei ltinei 'in c!reltie cu cele le literturii si le #ietii s!ci!*
p!litice( nu e+ist c!rd unnim. Se p!t pr!pune urmt!rele 'ELIR) p. 1@4*1@B(:
* #"tin" "!6"ic" 'sec. . i.e.n. * s%rsitul sec. ; i.e.n.(/
* #"tin" ,!c#"sic" 's%rsitul sec. ; i.e.n. * sec. 1 i.e.n.( crcterizt prin c!nstituire
lim&ii literre n!rmte/
* #"tin" c#"sic" 'mi,l!cul sec. 1 i.e.n. * sec. 1 e.n.() ep!c p!"eului lim&ii literre)
%t de cre lim& #!r&it cun!ste ! e#!lutie di#er"ent rpid/
* #"tin" ,!c#"sic" 'sec. 1. e.n. * cc 6CC e.n.() ep!c di%erentierii crescnde dintre
lim& literr si lim& #!r&it/
* #"tin" t"!=i 'cc 6CC/ pentru lim& scris pn in -CC/ pentru spectul #!r&it *
pn in .CC) dt cre mrc7ez c!n#enti!nl inceputul di#ersi%icrii r!mnice(/
crestinismul d nstere unei n!i #rinte) #"tin" c!stin") dez#!ltt prlel cu lim& literr
trditi!nl/
* #"tin" (%iv"#" dup -CC) pn in sec!lul 94 * &zt pe ! incercre de
re#i"!rre n!rmel!r ltinei clsice %!l!sit c lim& de cultur/
* n$>#"tin" * incepnd din Renstere) se dez#!lt prlel 'nu %r inter%erente( cu
prelun"irile ltinei medie#le.
3. Ramura limbilor romanice
Lim&ile r!mnice !cup ! mre intindere) din Peninsul I&eric pn l Dre
Ne"r. Ele sunt descendente din #"tin") %!rmte prin di#ersi%icre si e#!luti neintreupt
ltinei #!r&ite) s*numit #"tin" v'#g"!") in ce mi mre prte terit!riil!r pr!#incil!r
r!mnizte le Imperiului R!mn.
6B
In cdrul %miliei ind!*eur!pene) lim&ile r!mnice u) dt!rit e+tinderii l!r in
re"iunile din %r c!ntinentului eur!pen) cel mi mre numr de #!r&it!ri * cc -CC
mili!ne) c lim& mtern si secund.
Clsi%icre lim&il!r r!mnice c!nstituit si c!nstituie un dintre pre!cuprile
centrle le r!mnistil!r. Nu e+ist nici pn stzi ! clsi%icre unnim cceptt. Astzi
sunt "enerl recun!scute c lim&i r!mnice !$("n"+ %"#("t" '"rupul !rientl() it"#i"n"+
s"!%"+ $ccit"n"+ -!"nc="+ c"t"#"n"+ s,"ni$#"+ ,$!t'g6=+ !t$>!$("n" '"rupul
!ccidentl(.
Li()" !$("n") lim& r!mnic !rientl '"rupul &lcn!r!mnic * dup unii
cercett!ri "r. Apenin!*&lcnic) itl!*&lcnic) trc!*ilir!r!mnic(.
Este #!r&it de peste 6B mili!ne de #!r&it!ri 'c lim& mtern( in R!mni)
D!ld!#) Ucrin) Aul"ri) Iu"!sl#i) Un"ri) Al&ni) 1reci si) de ctre emi"rnti) in
Cnd) SUA) Americ Ltin) Austrli) Isrel) Turci etc. Este lim& !%icil in R!mni si
Repu&lic D!ld!#.
Prim testre d!cumentr dtez din 1B61. Are ptru dilecte: unul n!rd*dunren
'dc!*r!mn( cu cre se c!n%und lim& r!mn in sens restrns si trei sud*dunrene
'me"len!r!mn) istr!r!mn) r!r!mn(. r!mnizre %!st rpid si intens) in ciud durtei
mi mici stpnirii r!mne si p!zitiei peri%erice in R!mni. Ep!c de %!rmre su de
c!nstituire identittii r!mnice este c!ntr!#erst: sec!lele B*@N-. se dmite c punct de
reper inceputul in%luentei e%ecti#e lim&ii sl#e.
D"#("t") lim& r!mnic !rient disprut l s%rsitul sec!lului 1?) #!r&it pe
c!st Dlmtiei 'zi in Cr!ti) A!sni si 5erte"!#in(.
8!rmre dlmtei este c!nsecint lin"#istic cuceririi de ctre r!mni tri&uril!r
ind!*eur!pene le iliril!r cre l!cuiu re"iune din mileniul I i.e.n. Ultimul #!r&it!r) Tu!ne
Udin 'm!rt in 1-?-() reprezentt principl surs de cun!stere dlmtei.
It"#i"n"+ lim& r!mnic !ccidentl) "rupul itl!*r!mnic/ pr!+imti# .C mili!ne
de #!r&it!ri. Este lim& !%icil in Itli) Sn Drin!) 4ticn) El#eti. Lim& uzul in
8rnt 'C!rsic) Alpi) C!st Dlmt() D!nc!) Ar"entin) Arzili) Cnd) SUA) Eti!pi)
Li&i) S!mli. Este lim& de cultur in Dlt.
Are trei "rupuri dilectle mri: septentri!nl) t!scn si centr!*meridi!nl. Cel mi
#ec7i d!cument de lim& itlin dtez din ?.C. Dilectul t!scn este cel ce stt l &z
%!rmrii lim&ii itliene literre.
6.
S"!%") lim& r!mnic din "rupul itl!r!mnic/ pr!+imti# un mili!n de #!r&it!ri)
in ce mi mre prte &ilin"#i 'itlin(. Este #!r&it in Itli) in insul Srdini.
<cup ! p!zitie prte intre R!mni !rientl si R!mni !ccidentl. Se prezint
stzi su& %!rm unui c!n"l!mert de "riuri. Nu tins stdiul de lim& stndrd) este !
lim& p!pulr nescris/ unii ! c!nsider dilect itlin.
Occit"n" '#"ng' %I$c+ ,!$vns"#"() lim& r!mnic !ccidentl) "rupul
"l!r!mnic/ pr!+imti# - mili!ne #!r&it!ri 'dintre cre e#entul 1*6 mili!ne cti#i ins
#rstnici in z!ne rurle( * nici un m!n!lin"# 'm,!ritte %rncez(. Este #!r&it in sudul
8rntei 'G Didi) z!ne din D!nc!) N*E Spniei(. Are) dup unii cercett!ri p!zitie
intermedir intre "rupul "l!r!mnic si i&er!r!mnic.
F!"nc=") lim& r!mnic !ccidentl/ "rupul "l!r!mnic/ 11B mili!ne de
#!r&it!ri. Lim& !%icil in 8rnt) And!rr 'lturi de s,"ni$#" si c"t"#"n"() Ael"i 'lturi
de %lmnd() El#eti 'lturi de "ermn) it"#i"n"+ !t$>!$("n"() Itli 'pr!#inci 4lle
dOA!st * lturi de it"#i"n"() Lu+em&ur" 'lturi de lu+em&ur"7ez() Dre Aritnie 'in
Insulele N!rmnde * in insul :erseH lturi de en"lez) uzul in celellte() D!nc!.
In Americ: lim& !%icil in Cnd 'lturi de en"lez( si 5iti/ lim& uzul in
Ar&d!s si SUA. In A%ric: lim& !%icil in Aenin) AurEin * 8ss!) Aermude) Cmerun)
C!n"!) 1&!n) Dd"scr) Ni"er) Sene"l) T"!) Zir etc/ lim& uzul in Al"eri) Dr!c)
Tunisi.
In Asi: lim& uzul in L!s) Li&n. Este lim& !%icil l <NU.
Cel mi #ec7i te+t de lim& %rncez dtez din -46. Dilecte: n!rmnd) picrd)
#l!n) c7mpen!is) l!ren) p!te#in) "ll!) n"e#in.
In ist!ri lim&ii %rnceze se distin" mi multe etpe: %rncez #ec7e '-46 * sec. 14(/
%rncez medie 'sec. 14 * sec. 1.(/ %rncez m!dern '%rncez clsic * din sec. 1@ *
peri!d de %i+re structuril!r lin"#istice(.
Lim& %rncez literr s* %!rmt pe &z dilectului #!r&it in re"iune Plle de 8rnce
'cpitl Pris(.
C"t"#"n"+ lim& r!mnic !ccidentl) "rupul i&er!r!mnic/ pr!+. - mili!ne
#!r&it!ri din estul Spniei 'in Ctl!ni * cpitl l Arcel!n() in insulele Alere) in sudul
6@
8rntei. In Itli este lim& !%icil in And!rr 'lturi de -!"nc=" si s,"ni$#"(. 4!r&it de
pr!+. 6.F din p!pulti Spniei.
Primele te+te dtez din sec!lul 16. Este c!nsidert 3lim& punte3 intre "rupul
i&er!r!mnic si "l!r!mnic.
S,"ni$#"+ lim& r!mnic !ccidentl) "rupul i&er!r!mnic) pr!+. ;CC mili!nede
#!r&it!ri. Este lim& r!mnic ce mi &ine reprezentt din punctul de #edere l numrului
de #!r&it!ri si l e+pnsiunii terit!rile '!cup l!cul 4 in lume dup c6in="+ ng#="+ 6in%i(.
Lim& spni!l este lim& !%icil in Spni) And!rr) Ar"entin) A!li#i) C7ile)
C!lum&i) C!st Ric) Cu&) Ecud!r) 1uteml) 1uinee ecut!ril) 5!ndurs) De+ic)
Nicr"u) Pnm) Pr"uH) Peru) Repu&lic D!minicn) Sl#d!r) SUA 'sttele Ne0
De+ic! si Puert! Ric! * lturi de en"lez() Uru"uH) 4enezuel. Este lim& !%icil l
<NU.
Are trei dilecte primre ctule 'r"!nez) stur!le!nez) cstilin( si unul disprut
'm!zr&(. Cele mi #ec7i d!cumente de lim& spni!l 'printre cre p!emul epic Ci%'#(
dtez de pe l ,umtte sec!lului 16. lim& spni!l literr s* %!rmt pe &z dilectului
cstilin.
P$!t'g6="+ lim& r!mnic !ccidentl) "rupul i&er!r!mnic/ peste 1-. mili!ne
#!r&it!ri. Este lim& !%icil in p!rtu"li si in di%erite stte cre u %cut prte din %!stul
imperiu c!l!nil p!rtu"7ez: Arzili) An"!l) D!zm&ic) 1uinee*Aissu) Cpul 4erde etc.
se mi #!r&este in Spni si) de ctre emi"rnti) in SUA) Cnd) in %!ste c!l!nii p!rtu"7eze
din Asi.
Are d!u dilecte initile) dintre cre unul disprut. Primul d!cument de lim&
p!rtu"7ez dtez de l s%rsitul sec!lului 16. cel mi #estit m!nument literr de lim&
p!rtu"7ez * L'si"%# de Cm!ens.
Rt$>!$("n" * nume dt un!r "rupuri de dilecte r!mnice) cr!r unitte %!st
sustinut prim dt de 1. I. Asc!li) dr cre %!st si este dese c!ntestt de multi lin"#isti.
este #!r&it in El#eti) Itli 'in n!rd( de cc -;C CCC de #!r&it!ri.
Alte "rupuri de dilecte: !ccidentl '!$("ns"() centrl 'retic centrl( si !rientl
'%riuln(. Din 1?;- !$("ns" este recun!scut c lim& nti!nl in El#eti 'cnt!nul
1ru&Qnden(.
6-
4. Ramura limbilor celtice
Lim&ile celtice sunt #!r&ite in insulele din #estul Eur!pei de descendentii #ec7il!r
celti. In mileniul I i.e.n. cesti !cupu t!t centrul Eur!pei. Impinsi in prte de #est
c!ntinentului) p!i in insulele &rutnice) in cele din urm celtii u %!st &s!r&iti de r!mni.
Sin"ur lim& celtic de pe c!ntinent in #reme cuceririi r!mne 'sec!lul I i.e.n.( er g"#ic")
cu te+te dtnd din primele sec!le i.e.n. /"#ic" %!st prsit treptt !dt cu cucerire
1liei de ctre r!mni) lsnd urme in le+icul lim&ii %rnceze) mi les in t!p!nimie.
In prezent e+ist urmt!rele lim&i celtice:
I!#"n%=") #!r&it de cc 1 mili!n de !meni/ primele te+te sunt niste inscriptii din
sec!lele B si .. !cupre insulei de ctre en"lezi timp de - sec!le 'sec. 16*6C( dus l
inl!cuire trptt irlndezei cu en"lez. Astzi in Repu&lic Irlnd in#tre irlndezei
este !&li"t!rie.
Sc$ti"n" este #!r&it de pr!+. 1;C CCC de !meni) m,!ritte &ilin"#i. E este
lim& unei p!pultii irlndeze cre #enit in Sc!ti in sec!lul B e.n. E#!lund independent de
irlndez timp de cte# sec!le) lim& cptt ! %izi!n!mie prte/ nu e testt ins ininte
de sec!lul 1..
Li()" ("n4) pe cle de dispritie) e #!r&it de cte# sute de l!cuit!ri i insulei
Dn. E pre mi di%erit de irlndez dect sc!tin.
/"#=" #!r&it in Tr 1lil!r de circ @CC CCC de !meni. Este idi!mul celtic cel
mi &!"t si mi e#!lut. Primele m!numente literre dtez din sec!lul 16) dr c!mpunere
l!r %!st nteri!r.
B!t$n" e #!r&it de urmsii celtil!r cre) su& presiune n"l!*s+!nil!r) s*u instlt
in sec!lele B*@ in re"iune %rncez Aret"ne. Din cei pr!+imti# 1 BCC CCC de #!r&it!ri)
mre m,!ritte este &ilin"#) cun!scnd si %rncez.
5. Ramura limbilor ermanice
6?
Lim&ile "ermnice sunt rspndite in prte de pus si de n!rd c!ntinentului
eur!pen. Lim& "ermnic c!mun nu este testt in scris. Din ce mi #ec7e %z
cun!scut 'sec!lele ;*4 e.n.( lim&ile "ermnice %!rmez tei "rupuri distincte:
!.". #rupul de rasarit este reprezentt de g$tic") lim& un!r p!pultii #enite din
prtile 4istulei.
/$tic" este cun!scut prin cte# %r"mente din Ai&li trdus de misi!nrul crestin
Lul%il in sec!lul 4. Acest cret l%&etul "!tic lctuit din 6@ de litere) &zt pe cel "rec si
c!mplett cu semne imprumutte din l%&etul ltin si cel runic. Din lim& "!tic s*u pstrt
#re! -C de cu#inte.
!.$. #rupul de nord sau scandinav
Pn in sec!lul -) cnd in ist!ri p!p!rel!r n!rdice incepe peri!d cn!scut su&
numele de 3ep!c #iEin"il!r3 'sec. ?*11() in t!t Scndin#i se #!r&e ! lim& unic.
Primele te+te in cest lim&) numit vc6" n$!%ic" * ce mi #ec7e lim& "ermnic
testt * dtez din sec!lul ; e.n. si ele sunt reprezentte de inscriptii in crctere runice.
Unitte lim&ii #ec7i n!rdice tine pn in sec!lul ?) cnd di%erentierile dilectle se
ccentuez) %pt cre dus treptt l %!rmre cel!r ptru lim&i: l #est * is#"n%=" si
n$!vgi"n" si l est * %"n=" si s'%=".
Is#"n%=" re pr!+imti# 1BC CCC de #!r&it!ri. Este ce mi r7ic dintre lim&ile
scndin#e. 8iind iz!lt in insul 'Islnd %!st p!pult l s%rsitul sec!lului ? cu c!l!nisti
dusi din #estul N!r#e"iei() e s* mentinut %r sc7im&ri esentile pn stzi. In e#ul
mediu islndez s* &ucurt de cel mi mre presti"iu intre lim&ile literre. Litertur
islndez) incepnd cu sec!lul 1C) %!st reprezentt de !pere rtistice #l!r!se) cum este
c!lecti de le"ende E%%".
N$!vgi"n" este #!r&it de pr!+imti# 4 BCC CCC de !meni. Stpnire N!r#e"iei
de ctre Dnemrc timp de trei sec!le impus dnez c lim& !%icil/ n!r#e"in n* mi
e+istt c lim& literr ci d!r c un "rup de dilecte l!cle pn in sec!lul 1-. Dnez
literr din N!r#e"i) in%luentt de dilectele n!r#e"iene) de#enit cu #reme ! lim& n!u)
de!se&it de ce dnez. Acest %!st numit %"n$>n$!vgi"n" su) pur si simplu)
n$!vgi"n" si e %!l!sit pn zi c lim& !%icil.
D"n=" re B mili!ne de #!r&it!ri.
;C
Cele mi #ec7i d!cumente in dnez sunt inscriptii cu crctere runice) dtnd din
sec!lul l 9I*le. Primele te+te literre u crcter dilectl. In sec!lul l 94I*le)
rspndire crtil!r tiprite si Re%!rm u c!ntri&uit in mre msur l st&ilire n!rmel!r
lim&ii literre. Astzi) dnez este %!l!sit) in %r Dnemrcei) in reltiile !%icile in
Islnd) in insulele 8er!erne) in 1r!enlnd 'lturi de esc7im!s(.
S'%=" este ce mi rspndit lim& scndin#. E este #!r&it de circ ? mili!ne
de !meni. Primele d!cumente in lim& suedez) in l%&et ltin) sunt reprezentte de te+te de
le"i din sec!lul l 9I4*le.
!.% #rupul de vest
Este cel mi numer!s si) spre de!se&ire de cel &!rdic) si* pierdut unitte initil) s
inct stzi di%erentele intre lim&ile cre prtin cestui "rup sunt mult mi mri dect intre
lim&ile n!rdice.
Din cest "rup %c prte:
/!("n" % s's su g!("n" ,!$,!i'>=is") cu pr!+. 1CC mili!ne #!r&it!ri 'c
lim& mtern(. Este lim& !%icil in 1ermni) Austri) El#eti) Liec7tenstein. Se mi
#!r&este in 8rnt 'Alsci si L!ren() Itli Alt! Adi"e() Dnemrc) Lu+em&ur") Rusi) e+*
Iu"!sl#i) Ce7i) R!mni.
Unul dintre cele mi #ec7i d!cumente este p!emul er!ic C"ntc'# #'i 1i#%)!"n%
din sec!lul I9. Cel mi imp!rtnt m!nument de lim& de l inceputul peri!dei "ermne
m!derne este trducere Ai&liei de ctre Lut7er. Cun!ste mri di%erentieri dilectle de
cee #!r&it!rii de dilecte di%erite nu se p!t intele"e dect cu ,ut!rul lim&ii literre.
T!t de "ermn de sus tine lim& i%is) pr!#enit dintr*un dilect l "ermnei medii
#!r&it de ! pupultie e#reisc ne#!it s emi"reze din 1ermni in sec!lul 9I4. Numrul
#!r&it!ril!r de idis este nesi"ur si di%er de l ! susr l lt. Astzi) ci%r se estimez de l 1
mili!n 'c lim& mtern( l B mili!ne.
Din "ermn de ,!s s*u %!rmt $#"n%=" si -#"("n%" si #i()" "-!i3""ns 'Glim&
&uril!r(.
O#"n%=" re peste 11 mili!ne de #!r&it!ri. Din sec!lul l 94I*le se dez#!lt !
litertur &!"t si #rit.
;1
F#"("n%" este #!r&it de pr!+. 4 mili!ne de !meni in Ael"i si 6CC CCC in 8rnt.
Este pr!pit de !lndez si este lim& !%icil in Ael"i.
A-!i3""ns este lim& !lndez dus de ! p!pultie de !lndezi) 7u"7en!ti %rncezi si
"ermni in %ric in sec!lul l 94II*le. Este lim& !%icil 'lturi de en"lez( in repu&lic
Sud*A%ricn.
F!i=$n" re circ 4CC CCC de #!r&it!ri 'in <lnd) n!rd*#estul 1ermniei si ! prte
din Dnemrc(. Are trei "rupuri dilectle.
Eng#=" se &ucur de cel mi mre presti"iu intre lim&ile "ermnice. E "reu de
st&ilit numrul e+ct l #!r&it!ril!r de lim& en"lez/ intre 6BC*;CC mili!ne c lim&
m!dern) dr sttisticile en"leze du ! ci%r de @CC mili!ne de #!r&it!ri) inclusi# c lim&
secundr.
En"lez %!st dus pe terit!riul An"liei intre sec!lele 4*4I de ctre unele tri&uri din
n!rdul 1ermniei 'n"l!*s+!nii(. Ininte #enirii l!r) pe terit!riul An"liei se #!r&eu lim&i
celtice. Cele mi #ec7i te+te dtez din sec!lul 4II 'B$C'#-(. Lim& literr se &zez pe
dilectul l!nd!nez.
Este lim& !%icil su principl in: Dre Aritnie) Irlnd) SUA) Cnd) Austrli)
N!u Zeelnd) Indi) 8ilipine) :mic) lte z!ne din Asi si A%ric) este lim& !%icil l
<NU si !cup l!cul d!i in lume c numr de #!r&it!ri.
!.Ramura limbilor slave
In c!mprtie cu lim&ile "ermnice cele r!mnice) lim&ile sl#e u un crcter mi
r7ic) mi c!nser#t!r. Lim&ile sl#e u l &z ! lim& c!mun) numit c!n#enti!nl s#"v"
c$('n") netestt. Ce mi #ec7e %!rm testt este s#"v" vc6 'su sl# &isericesc()
lim& #ec7e literr sl#il!r) in cre clu"rii C7iril si Det!diu u trdus 'in sec. I9( te+te
reli"i!se din "receste) intr*un l%&et cret de ei pe &z celui "recesc. Lim&ile sl#e se
imprt in trei "rupuri:
&.". #rupul de est cuprinde !'s"+ 'c!"in"n"+ )i#$!'s"&
Cel mi imp!rtnt m!nument l lim&ii sl#e de rsrit este C"ntc'# %s,! $"st"
#'i Ig$! 'sec. 9II(. Cele trei rmi%ictii s*u c!nstituit c lim&i independente &i in sec!lul l
9I4*le su l 94*le.
;6
R's" este ce mi rspndit lim& sl# 'si din m!ti#e p!litice(. e este #!r&it de
16C mili!ne de !meni 'c lim& mtern() dr este cun!scut de peste 6.B mili!ne. Este
lim& !%icil l <NU.
Uc!"in"n" <!'t"n"2 re ;B*;@ mili!ne de #!r&it!ri 'surse di%erite(. Lim& literr
s* %!rmt in sec!lul l 94III*le.
Bi#$!'s" este #!r&it de -*1C mili!ne de !meni 'surse di%erite( in Aelrus si
P!l!ni. S* c!nstituit c lim& literr in sec!lul l 9I9*le.
&.$. #rupul de vest cuprinde ,$#$n"+ c6"+ s#$v"c") ,$#")" <disprut() s$!")"+
c"s')".
Lim&ile sl#e de #est sunt mi putin unitre dect cele de sud si est. Sunt testte din
sec!lul l 9II*le * ce7) sec!lul l 9III*le * p!l!n.
&.%. #rupul de sud: )'#g"!"+ ("c%$n"n"+ s"!)"+ c!$"t"+ s#$vn".
Are cele mi #ec7i te+te sl#e 'sec!lul I9(.
". Din limbile baltice 'cre sunt %!rte pr!pite de cele sl#e l %!netic) "rmtic)
deri#re si #!c&ulr( %c prte: #it'"ni"n" si #t$n") cu m!numente literre din sec. l 94I*
le. Ni s*u mi pstrt te+te din sec!lul l 94*le * l 94II*le in lim& ,!'si"n" vc6)
similt c!mplet) spre s%rsitul sec. 94II) de nemurile "ermnice. De!se&it de imp!rtnt
pentru "rmtic c!mprt lim&il!r ind!*eur!pene este litunin 'prin crcterul r7ic l
structurii m!r%!l!"ice si l %!neticii(.
Intre lim&ile sl#e) &ltice si "ermnice e+ist un numr destul de mre de %initti
lin"#istice 'in primul rnd) m!r%!l!"ice si le+icle(. Aceste reltii le intrec) su& rp!rt
cntitti# si clitti#) pe cele pr!prii lim&il!r &lt!*sl#e si ind!*irniene. De semene) in
sl#) &ltic si 7itit e+ist un numr de elemente c!mune 'in sistemul %!netic) in tipul de
%!rmre cu#intel!r si in le+ic() cre c!nstituie) dese!ri) is!"l!se speci%ice.
=
Pn cum m #!r&it despre rmurile %miliei ind!*eur!pene reprezentte prin mi
mult de ! lim&. E+ist ins si lte "rupuri ind!*eur!pene) c!nstituite) %iecre) din cte !
sin"ur lim&. Acest este czul lim&il!r g!"c"+ "!("n"+ "#)"n="+ 6itit" si t$6"!ic".
;;
#. $imba reaca
Lim& "rec #ec7e 'sec. l 9*le * l 4*le i.e.n.( er scindt intr*! multime de
dilecte) le"te) t!tusi) intre ele) %iecre #nd ! numit %!rm literr. 'Pn in sec. l I4*le
i.e.n. in 1reci nu e+istt ! lim& unic(. Dintre dilectele literre) cele mi imp!rtnte u
%!st dilectul i$nic) dilectul "tic) dilectul %$!ic si dilectul $#ic.
Dilectul i$nic se #!r&e in c!l!niile "recesti din n!rd*#estul Asiei Dici '16 !rse(. In
cest dilect u %!st lctuite ep!peile lui 5!mer 'I#i"%" si O%is"() p!emele lui 7esi!d si
!per ist!ricului 5er!d!t.
Dilectul "tic 'dilectul Atenei( er indepr!pe inrudit cu cel i!nic. In "enerl) lim&
tr"ediei este dilectul tic 'Esc7il) S!%!cle si Euripide() lim& c!mediil!r lui Arist!%n)
ist!ricil!r Tucidide si 9en!%!n) %il!z!%ului plt!n si renumitului !rt!r Dem!stene.
Din "rupul $#ic %c prte dilectele: ts"#ic+ )$tic si #s)ic 'pe insul Les&!s(. In
sec!lul l 4II*le * l 4I*le) in dilectul les&ic se creez ! &!"t litertur. In cest
dilect scriu p!etii Alceu si Spp7!. In !dele l!r se resimte ins si in%luent lim&ii p!emel!r
7!merice.
Dilectele din "rupul %$!ic eru rspndite l Epir/ L!crid) Lc!ni) C!rint) pe
insul Cret) in Sicili si Itli. In cest dilect u scris Acc7ilide) Pindr si T7e!crit. Si
pr!z Lui Ar7imede este redctt t!t in d!ric.
/!"c" ($%!n" <n$g!"c"2 c!ntinu g!"c" vc6 <#in"2. De!se&irile dintre ele
sunt ins %!rte mri.
Ist!ri lim&ii "recesti cun!ste trei peri!de. Prim) l cre ne*m re%erit si mi sus) !
%!rmez g!"c" vc6 . P!tri#it desc!periril!r recente) e dtez din d!u ,umtte
celui de*l II*le mileniu i.e.n. Este lim& culturii c!t$>(icnin 'su (in$ic() cun!scut
din inscriptii in linir A si A. Dup distru"ere cestei culturi 'sec. l 9II*le i.e.n.( urmez !
peri!d !&scur 'e tine pn in sec. l 4III*le i.e.n.(. In sec. l 4III*le incepe mre
c!l!nizre "recil!r) cre #e s creeze c!nditiile ce u dt nstere 1reciei clsice. In cte#
sec!le) lim& "rec se e+tinde in intre"ul &zin mediternen pn in 1i&rltr) ir in n!rd
pn l trmurile Drii Ne"re.
Dt!rit presti"iului p!litic si culturl l Atenei) in sec. l 4*le i.e.n. cest dilect
incepe s se impun si in lte z!ne. Su%erind ins ! puternic in%luent i!nic in le+ic.
Acest %!rm n!u dilectului tic p!rt numele de 3$in7 3lim& c!mun3. Apriti ei
;4
dus l ni#elre prticulrittil!r dilectle. Lim& "rec c!mun incepe s csti"e teren in
ep!c elenistic. E #e s e+iste pn in sec. l 4I*le i.e.n.) cnd incepe peri!d
&izntin) crcterizt pe pln lin"#istic prin d!u tendinte c!ntrre: un c!nser#tui#) cre
incerc s mentin trditiile lim&ii c!mune si le dilectului tic/ cest tendint de#ine
pred!minnt in litertur/ lt) p!pulr) cre dus l scindre lim&ii c!mune '3$in7(
#!r&ite in dilecte terit!rile. Am&ele tendinte se c!ntinu in peri!d n$g!"c"
'pr!+imti# din sec!lul l 9II*le e.n.(. Din 3$in7 pr!#ine si "rec m!dern. Pn in ultim
#reme) in d!meniul m!r%!l!"iei 'si prtil l sint+ei( lim&ii ne!"recesti) c7ir in te+tele
dintr*! sin"ur crte) in p"inile unei re#iste su zir se intlneu d!u stiluri di%erite *
6"t6"!v's" si %i($ti3i) numit si #i()" ,'!") er intre&uintt pentru e+punere stiinti%ic
su p!litic. L &z ei stt #ec7iul dilect tic de pe #remee lui Ale+ndru cel Dre ';B.*
;6; i.e.n.() er) de %pt) stilul r7ic) li#resc) ! pr!piere rti%icil lim&ii "recesti m!derne
de "rec #ec7e) s cum %usese e %i+t in pr!z tic. Mt7re#us nu er inteles de
pturile de ,!s le p!pultiei. In sc7im&) %i($ti3i re%lect lim& #!r&it zi in 1reci) lim&
inteles de cei multi. Recent '1??@() "u#ernul "rec declrt dim!tiEi) #!r&it si culti#t de
p!eti) c lim& !&li"t!rie in sc!li) uni#ersitti si institutii pu&lice.
%. $imba armeana
Cele mi #ec7i m!numente literre le cestei lim&i dtez din sec. l 4*le e.n.
Li()" "!("n" c#"sic" 'vc6() numit g!")"!) se de!se&este esentil de rmen
c!ntemp!rn) crei i se spune "s6"!")"!. Pe lim& l!r) rmenii isi zic 6"@I<3I2) ir
Armeniei * 1"@"st"n. Trsturile lim&ii rmene m!derne u inceput s se c!ntureze in sec.
l 9I*le. Dult #reme rmen %!st c!nsidert * in m!d "resit * c %cnd prte din
"rupul lim&il!r ind!*irniene. In relitte ins) rmen imprumutt d!r numer!se
cu#inte din prt si persn. L!cul lim&ii rmene in rndul cel!rllte lim&i ind!*eur!pene
%!st st&ilit pentru prim !r de 5. 5Q&sc7mnn) l s%rsitul sec. l 9I9*le 'mi precis) in
nul 1-@B(.
Armenii sunt inruditi cu trc!*%ri"ienii si u l!cuit cnd# 'de l inceputul celui de*l
II*le mileniu i.e.n. pn in sec. l 9II*le i.e.n.( in Peninsul Alcnic) de unde u mi"rt)
mi inti in Asi Dic) ir p!i in Armeni. Aici) "riul l!r su%erit in%luent lim&il!r s*
zise "n"t$#in 'lim&i de su&strt( '7itit 7ier!"li%ic si 7itit cunei%!rm(. In #!c&ulr)
rmen re mi multe semnri cu "rec) #ec7e indin) lim&ile "ermnice) &ltice)
sl#e) cu ltin) lim&ile irniene) cu celtic) l&nez) t!7ric) %i"in) trc) ilir si 7itit)
dect cu restul lim&il!r ind!*eur!pene.
;B
1&. $imba albaneza
Cele mi #ec7i te+te dtez din sec. l 94*le. Al&nez este imprtit in d!u
dilecte: de n!rd 'g6g( si de sud <el&sn() cre) ins) prin prticulrittile sle se de!se&este
pre putin de "7e". :udecnd dup terit!riul pe cre*l !cup) s*r pute %irm c l&nez
c!ntinu ilir) ip!tez sustinut de 1. DeHer) P. Mretsc7mer) 8. S!mmer) A. T7um&) <.
5!%%mnn) <. Densusinu) I. 4l!ri) Al. P7ilippide) EJ. R&e,) A. 4. DesicE, s..) dr
numite prticulritti %!netice #!r&esc in %#!re !ri"inii ei trce 'C. Puli) 5. 5irt) 1.
Lei"nd) 5. Pedersen( su dc!*m!esiene '4I. 1e!r"eie#(. Ip!tezele cete sunt imprtsite
de lin"#isti si stzi. in nul 1?B6) D. Dece# cutt s dem!nstreze c l&nez r c!ntinu
trc) nu ilir. Aut!rul ,un"e l cest c!ncluzie in urm nlizei m!di%icril!r pe cre le*u
si%erit cu#intele ltine in l&nez. Sc7im&rile sunt semnt!re cu cele din lim& r!mn)
cre s* %!rmt) c lim& r!mnic) pe su&strt trc!*dc*"et.
In e#ul mediu) c lim&i literre s*u %!l!sit) in Al&ni) ltin si "rec.
Dt!rit numer!sel!r trns%!rmri) sistemul %!netic si structur "rmticl lim&ii
l&neze u de#it mult 'in rp!rt cu lte idi!muri ind!*eur!pene(. Le+icul &und in
elemente r!mntice) "recesti si sl#e. Din m!mentul cuceririi Iliriei de ctre r!mni 'sec. l
II*le i.e.n.( dtez primele elemente ltinesti) urmte p!i de in%luent itlin 'inde!se&i
#enetin( si r!mn.
11. $imba to'arica
Acest termen r&itrr si ine+ct este %!l!sit pentru denumire d!u lim&i inrudite
intre ele. Te+tele t!7rice) scrise cu crctere indiene si dtnd din sec. l 4I*le * l 4II*le
e.n.) u %!st desc!perite l inceputul sec. l 99*le) in TurEestnul c7inez. Dup l!cul unde
u %!st "site te+tele) lim&ile se imprt in t'!-"n" 'su t!7ric A( si 3'c"n" 'su t!7ric
A() indepr!pe inrudite. Desc!perire te+tel!r t!7rice c!nstituit un e#eniment
e+tr!rdinr in lin"#istic c!mprti#*ist!ric. Lim&ile t!7rice u lctuit ! "rup ind!*
eur!pen n!u) despre cre nteri!r nu se sti nimic. Nu cun!stem nici timpul) nici cuzele
dispritiei cel!r d!u idi!muri.
Desi te+tele t!7rice test sc7im&ri esentile in lim& l!r '%t de ind!*eur!pen
c!mun() t!tusi ele u c!nser#t unele trsturi ind!*eur!pene r7ice.
Lim&ile t!7rice mni%est semnri cu "rupurile itlic) celtic) sl#) cu "rec)
rmen si %ri"in. Delt%el) de%inind p!zitie t!7ricei intre celellte lim&i ind!*eur!pene) A.
Deillet su&lini c e se situez intre itl!*celtic) pe de ! prte) sl# si rmern) pe de
;.
lt. A#nd in #edere c in t!7ric e+ist elemente de su&strt %in!*u"rin) se p!te dimite
c ptri primiti# #!r&it!ril!r ei s* %lt intre Nipru si Url. Nu este e+clus c) intr*!
ep!c %!rte indeprtt) strm!sii p!p!rel!r "ermnice) i &lt!*sl#il!r si t!7rienil!r s %i
lctuit "rupul ind!*eur!pen de n!rd) seprt destul de timpuriu de ind!*eur!pen. Di
trziu 'pr!&&il in mileniile l I4*le * l III*le i.e.n.() "rupul cest s* scindt in
"ermnic) &lt!sl# si t!7ric.
12. $imba 'itita (sau nesita)
1itit" %!st rspndit in Asi Dic si ne* pr#enit in te+te cunei%!rme incepnd cu
mileniul l II*le i.e.n. 'peste 1B CCC de t&lite de r"il(. D!numentele 7ititei cunei%!rme
sunt %!rte numer!se si #rite in cee ce pri#este c!ntinutul. Acest lim& %!st desci%rt
de siri!l!"ul ce7 A. 5r!znH in nul 1?1B. Desci%rre si interpretre te+tel!r 7itite u
c!ntri&uit intr*! lr" msur l re#izuire un!r pr!&leme de "rmtic c!mprt lim&il!r
ind!*eur!pene.
Tre&uie spus c te+tele 7itite nu re%lect inte"rl sistemul cestei lim&i) cci dese!ri
cu#intele pr!prii sunt inl!cuite prin c!resp!ndente ccdiene su redte prin ide!"rme)
cr!r pr!nuntre nu se cun!ste.
Imp!rtnt lim&ii 7itite pentru "rmtic c!mprt se e+plic nu numi prin
crcterul r7ic l te+tel!r) ci si prin prezent in sistemul %!n!l!"ic si "rmticl l 7ititei
un!r de!se&iri %t de restul lim&il!r ind!*eur!pene 'de e+emplu) e+istent lrin"lel!r)
d!u "enuri) in l!c de trei) &sent dulului) desinent c!mun pentru "enit. si dt. l!c. pl. si
"enit. s". etc.(. In unele m!numente 7itite s*u "sit interp!lri in lu#in si plit) lim&i
indepr!pe inrudite cu 7itit. In Siri de N!rd si in estul Asiei Dici) u %!st desc!perite si
inscriptii 7ier!"li%ice. Ele n!tez ! lim& pr!pit de 7itit cunei%!rm. Lim& l!r este
7itit 7ier!"li%ic. Impreun cu #@ci"n") #@%i"n" si c"!i"n") lim&ile ceste c!nstituie "rupul
"n"t$#i"n <6itit$>#'vi"n2.
In %r de ceste rmuri ind!*eur!pene) &ine cun!scute prin d!cumente) s*u pstrt
dte %r"mentre cu pri#ire l ! serie intre" de lim&i le un!r tri&uri si p!pultii cre u
l!cuit in #ec7ime in re"iunile din Eur!p de sud*est si mediternen. Anliz cest!r lim&i
ne permite s %irmm cu certitudine c prtin %miliei lin"#istice ind!*eur!pene. Este #!r&
despre: t!"c$>%"c"+ i#i!"+ -!igi"n" etc.
II. Familia limbilor fino-uriene
(sau uro-finice)
;@
8mili lim&il!r u"r!*%inice se imprte in d!u rmuri: rmur 'g!ic" si rmur
-inic". Din rmur 'g!ic" %c prte lim&ile ("g6i"!"+ ("nsi <!g'#"2 si 6"nti.
Din rmur %inic menti!nm lim&ile: -in#"n%=" <s'$(i2+ st$n"+ s"(" <#",$n"2+
v,s" si is'!i+ v$%" si #v$n") lim&ile 3$(i>,!(i"n" si 3$(i>si!i"n") lim&ile ($!%vin
<!s" si ($3s"2) lim& ("!i !"s"!it"n" % c"(,i+ ("!i % ('nt si '%('!t".
Rp!rturile dintre di%eritele "rupuri le lim&il!r %in!*u"riene sunt e+trem de
c!mple+e. Cu t!te succesele !&tinute in d!meniul "rmticii l!r c!mprte) multe
pr!&eleme le"te de %!rmre cest!r lim&i inrudite rmn t!tusi inc &erez!l#te. In prezent)
lim&ile u"r!*%inice se de!se&esc simtit!r in structur l!r %!netic) "rmticl si le+icl.
III. Familia limbilor turcice
Pr!&lem clsi%icrii "enel!"ice lim&il!r turcice nu %!st s!luti!nt de%initi#. Dr)
spre de!se&ire de %mili lim&il!r %in!*u"riene) lim&ile turcice semn mult un cu lt)
cee ce usurez studiul reltiil!r "enetice e+istente intre ele.
Din cest %milie %c prte: t'!c"+ t"t"!"+ "=!)"i%*"n"+ '=)3"+ t'!c(n"+
ci'v"s"+ )"s3i!"+ 'ig'!" si g"g"'=".
Din lim&ile turcice cre u disprut menti!nm: $!6$n" * lim& puternicului stt din
sec. l 4II*le * l 4III*le e.n. in D!n"!li de n!rd) pe rul <r7!n/ c'("n" * lim& unei
p!pultii n!mde de step 'sec. l 9I*le * l 9I4*le e.n.(/ lim& vc6 'ig'!" * lim&
mrelui stt din Asi centrl 'sec. l I9*le * l 9I*le e.n.( si lim& 6"="!".
I*. Familia limbilor ibero
(basco)-caucaziene
Termenul de lim&i cucziene re in #edere numi rspndire "e!"r%ic lim&il!r
cuprinse su& cest nume. Stiint nu dt inc un rspuns stis%ct!r intre&rii dc lim&ile
cucziene %!rmez su nu ! sin"ur %milie.
( /!'," $cci%nt"#" lim&il!r cucziene cuprinde ")6"="+ ")"="+ lim& "%ig6+
3")"!%in" si ')i6"/
;-
&( "rup vin"6" <)"t)i3$>3istin"2) din cre %c prte lim&ile ccn"+ ing's"+
)"t)i3" si 3istin"/ termenul vin"6 insemn 3p!p!rul n!stru3/
c( "rup c"'c"=i"n" % s'% <c"!tv#"2 include lim&ile g!'=in" 'numit si
g$!gi"n"() (ng!#"+ c"n"+ ="n"+ ir in Peninsul I&eric * )"sc".
*. Familia limbilor semito-'amitice
V&. R"('!" #i()i#$! s(it
Lim&ile semite se imprt in ; "rupuri: stic"+ n$!%ic" si s'%ic":
( 1rup estic e reprezentt de lim& m!rt sir!*&&il!nen) numit si
"cc"%i"n") cre se #!r&e in Asiri si A&il!n. D!numentele 'scrise cu crctere cunei%!rme(
dtez din nul 6BCC i.e.n. si mer" pn in sec. l 4*le e.n.
&( Rmur n$!%ic" cuprinde lim&ile #ec7i c"n"n"n"+ )!"ic"+ -nici"n"+ "!"(ic"+
($")it"+ ("n%ic" si lim& #ie "is$!". E)!"ic" este lim& cel!r mi #ec7i prti din Bi)#i.
E e+istt intre sec. l 9*le si l III*le i.e.n. L s%rsitul sec!lului trecut) se initiz !
cmpnie de rein#iere lim&ii e&rice) pentru pute %i utilizt in scris si in #!r&ire.
Scriere %!l!sit este ce #ec7e) ir #!c&ulrul cuprinde) pe de ! prte) termeni r7ici)
dptti l necesittile #ietii m!derne) pe de lt) imprumuturi din lim&ile eur!pene.
Lim& "!"(ic" este lim& un!r crti de cult) dr cre s* #!r&it in Siri) Asiri si
A&il!n din primul mileniu i.e.n. pn in cele dinti sec!le e.n. c lim& <rientului pr!pit
'pr!+imti# din sec!lul l III*le i.e.n. si pn in sec. l I4*le e.n.() ulteri!r rmeic %!st
inl!cuit treptt de r&/ stzi e e %!l!sit 3intr*! msur destul de restrns3.
Ais$!" este ! c!ntinure lim&ii rmeice.
c( Rmur sudic cuprinde "!")" si ti$,i"n".
Lim& "!")" dispune de ! &!"t litertur. Cele mi #ec7i te+te sunt reprezentte de
i!nscriptii) dintre cre: un din nul ;6- e.n.) lt * din B16 si) in %ine) ! trei * din B.-.
m,!ritte scrieril!r literre le #em incepnd din sec. l 4I*le si l 4II*le. In r& #ec7e
u %!st redctte numer!se !pere %il!z!%ice) mtemtice si %il!l!"ice. <dt cu rspndire
islmului) r!lul lim&ii r&e in <rient creste c!nsider&il. De %pt) in #it culturl
p!p!rel!r din <rientul Apr!pit r& ,uct celsi r!l c ltin in Eur!p de pus.
Inrudire dintre lim&ile semite %!st st&ilit de !rientlisti inc din sec. l 94II*le)
dic ininte de delimitre reltiil!r "enetice in cdrul lim&il!r ind!*eur!pene) cu lte
cu#inte) ininte de priti met!dei c!mprti#e*ist!rice. C!n%runtre cest!r lim&i %!st
;?
inlesnit si dus l rezultte p!ziti#e numi "rtie pr!pierii lim&il!r semite intre ele) lim&i
cre mentin pn zi numer!se trsturi c!mune.
V&:& R"('!" #i()i#$! 6"(it
Din cest rmur %c prte: vc6" gi,t"n"+ c$,t"+ lim&ile )!)! le ture"il!r
si E&ilil!r din A%ric de n!rd) lim&ile 3'sit 'in Eti!pi( si 3"'s" '#!r&it in Ni"eri) Sudn)
Aenin) T!"!) Cmerun etc.(.
Egi,t"n" vc6 este lim& inscriptiil!r 7ier!"li%ice cre ni s*u pstrt din mileniul
l I4*le i.e.n. pn in sec. l III*le e.n. D!numentele scrieri 7ier!"li%ice e"iptene u %!st
desci%rte de s#ntul %rncez 8rnS!is C7mp!lli!n in nul 1-66 pe &z unei inscriptii
trilin"#e.
Li()" c$,t" reprezint ! %z ulteri!r e"iptenei 'sec. l III*le) ep!c medie#l)
pn in sec. l 94II*le e.n.(. Scriere c!pt se &zez pe l%&etul "recesc.
Lin"#istic c!ntemp!rn recun!ste inrudire "enetic pr!pit dintre lim&ile
semite si cele 7mite. Acest c!munitte #ut l!c cu pr!+imti# BCCC de ni i.e.n.
*I. Familia limbilor bantu
Lim&ile &ntu sunt #!r&ite de p!p!rele cre l!cuiesc in A%ric centrl si
meridi!nl) l sud de Sudn. B"nt' este ! n!tiune pur lin"#istic 'nu ntr!p!l!"ic() t!te
lim&ile din cest %milie %!rmez ! unitte in cee ce pri#este structur "rmticl si
le+icl. Ele sunt %!rte pr!pite un de lt 'c rmur lim&il!r r!mnice !ri sl#e(. Un
dintre prticulrittile lim&il!r &ntu ! c!nstituie e+istent s*numitel!r c#"s s(in"#.
T!te su&stnti#ele u ici pre%i+e specile 'su&stnti#ele cre denumesc !meni) %iinte)
lucruri etc.(.
Lim&ile &ntu sunt #!r&ite de pr!+imti# BC de mili!ne de !meni. Dintre lim&ile
&ntu) ce mi imp!rtnt e s'"6i#i) #!r&it de - mili!ne de !meni si rspndit pe lit!rlul
<cenului Indin.
Litertur in lim& su7ili dtez din sec. l 9I4*le si c!ntine cr!nici ist!rice si
p!eme.
*II. Familia limbilor monolice
4C
Acest %milie cuprinde lim&ile: ($ng$#"+ )'!i"t>($ng$#"+ 6"#6"s"+ ci!"t" si
3"#(i3". <recum de!se&ite de ceste sunt lim&ile ($ng$#" 'in A%"nistn() %"g'!" 'in
Dnciuri( si ($ng'!" 'in Ti&et(.
*III. $imbile tunuso-manciuriene
Aceste se imprt in d!u su&"rupe: 1( n$!%ic" su t'ng's") cu lim&ile: vn3i+
vn"+ ng6i%"#" si s$#$n" si 6( s'%ic" su ("nci'!i"n") cu lim&ile: ("nci'!i"n"+
n"n"ic"+ '#cic" si $!$cn. Ele sunt rspndite in E+tremul <rient.
I+.$limbile paleosiberiene
Lim&ile ple!si&eriene se su&imprt in: 1( rmur de st <ci'3$t" su #'$!"vt#"n"+
sc6i($s"+ 3$!i"3"+ 3"(ci"%"#"+ i'3"g6i!"+ ci'v"nt" si g6i#i"3"( si 6( de vst 'lim&i
inisic: 3t" su $sti"3" %in Inisi+ "ss"n" si lim&ile disprute: "!in" * in sec. l 94III*
le) si 3$t" * in sec. l 9I9*le(.
+. $imbile samoede
Se #!r&esc in n!rdul indeprtt l %!stei U.R.S.S. Din ceste %c prte: i'!"3
<nntii2+ inisi <ntii2+ tvgi <ng"n"ss"n2 in "rupul de n!rd) s#3', si 3"("s in "rupul de
sud.
+I. Familia limbilor dravidiene
Lim&ile dr#idiene sunt rspndite pe un sptiu imens l sudul si sud*estul
5industnului si) prtil) in Indi centrl. Numrul #!r&it!ril!r se ridic l -C de mili!ne de
!meni. L &z clsi%icrii stiinti%ice lim&il!r dr#idiene u stt cercetrile %il!l!"il!r din
Indi medie#l.
41
Lim&ile dr#idiene se imprt in d!u "rupe: "n%6!" si %!"vi%". Din prim "rup %ce
prte lim& t#'g') ir din d!u: t"(i#"+ 3"n"!"+ ("#@"#"(+ 3$t!" si t'#'. N* %!st
st&ilit inc prtenent cel!rllte lim&i mi putin studite l nici un din "rupele
menti!nte: cest este czul lim&il!r: 3$%"g'+ t$%"+ )6i#+ $!"$n+ lim& )!"g'i s..
Su&strtul dr#idin #ut ! mre in%luent supr lim&ii indiene #ec7i) determinnd c!l!
priti c!ns!nel!r cere&rle. In pri#int structurii %!netice) lim&ile dr#idiene semn
intruct# cu cele din "rup ('n%" 'de e+emplu) lim& 36C"!i() #!r&ite t!t in Indi) c7ir
ininte cel!r dr#idiene.
+II. Familia limbilor malaio-polineziene
Se su&di#ide in: 1( !"('!" ("#"=" 'su in%$n=i"n"( si 6( !"('!" ,$#in=i"n".
Dintre ceste lim&i) cele mi studite sunt lim&ile din prim "rup) din cre %c prte:
in%$n=i"n" 'lim& de stt Repu&licii Ind!nezi() %*"C"n="+ s'n%"+ ("#"="+ )"#i+
("%'!"+ t$!"*"+ )'gi+ t"g"#$s+ ("#g"s" 'in Dd"scr( etc.
Din rmur p!linezin %c prte lim&ile 6"C"i"n"+ s"($"n"+ ("$!i s..
Dintre lim&ile #!r&ite in Sumter ')"t$3+ #')'+ "c3+ g"v$+ in%$n=i"n" etc.() ce
mi insemnt este in%$n=i"n"+ c!ntinut!re) intr*un nume sens) lim&ii ("#"=
clsice. In mlez sunt numer!se imprumuturi din snscrit si) inde!se&i) r&. < numit
in%luent u e+ercitt*! si 7industn) persn) d,0nez si c7inez) ir dintre lim&ile
eur!pene: p!rtu"7ez) !lndez si en"lez. In sec. l 9I4*le) mlezii u d!ptt scriere
r&. In prezent) ind!nezienii %!l!secs l%&etul ltin. Primele inscriptii in lim& mlez u
%!st desc!perite in centrul :0ei 'dtte: -6@ si -;6(. Lim& ind!nezin ctul este
rezulttul e#!lutiei si %!rmrii rpide lim&ii mleze) im&!"tit pe sem mult!r lim&i si
dilecte ut!7t!ne. Din nul 1?4B mlez s* impus c lim& !%icil sttului si cptt
numele de ind!nezin '#"6"s" in%$nsi"(. De %pt) l 6- !ct!m&rie 1?6-) cu prile,ul unui
C!n"res l tineretului) cre s* tinut l :Ert) s* %!l!sit) pentru prim !r) termenul de
#i()" in%$n=i"n" > )"6"s" in%$nsi" * 3lim& ind!nezin m!dern3 * cre de#enit)
cu timpul) sim&!lul unittii nti!nle.
Desi in%$n=i"n" c!ntinu #i()" ("#"=") intre ele nu tre&uie s punem semnul
identittii. Lim& ind!nezin di%er de mlez prin unele trsturi) le"te de e#!luti ei in
ep!c m!dern 'intre ltele) prin prezent in #!c&ulr unui mre numr de cu#inte pentru
n!tiuni &strcte) imprumutte in specil din !lndez su %!rmte din elemente ut!7t!ne) c
46
si prin unele prticulritti m!r%!sintctice. Cu t!te ceste) cine cun!ste lim& ind!nezin
p!te lesne citi !pere literre in mlez clsic.
Nu putem s nu mintim si de lim& 3"Ci) #ec7e lim& literr d,0nezil!r) cre
e+istt de l inceputul erei n!stre si cre) in cee ce pri#este structur "rmticl) %ce
prte din cte"!ri lim&il!r mli!*p!lineziene. Le+icul ei este ins imprumutt mi les din
snscrit si &li) de!rece litertur in lim& E0i sunt trduceri si prelucrri) mi mult su
mi putin e+cte) le !perel!r literre 'epice si drmtice( su reli"i!se '&udiste( din Indi.
De %!rte mult #reme lim& E0i Htrs tenti s#ntil!r 'incepnd cu L. 4!n 5um&!ldt(
si este un dintre cele mi studite lim&i din cest prte lumii.
+III. $imbile c'ino-tibetane
Se imprt in d!u mri rmuri: 1( t6"i>c6in=" <c6in$>si"(="2) cre cuprinde lim&
c6in=" si "rupul lim&il!r t6"i 'lim& t6"i ,!$,!i'>=is" su t6"i>si"(=") p!i lim&ile #"$+
#'i+ 3'in+ vitn"(=") numit) nteri!r) "n"(it" s..( si 6( ti)t$>)i!("n" 'lim& ti)t"n"+
lim&ile 6i("#"ic ,!$n$(in"#i="t) lim&ile 6i("#"ic n,!$n$(in"#i="t) lim& )i!("n"
s..(.
+I*. $imbile indiene (amerindiene)
Se clsi%ic in trei mri "rupe: 1( lim&ile din Cnd si S.U.A. 'sc6i($s"+ "#'t"+
%mili "t6","sc" si "#g$nJ'in" etc.(/ 6( lim&ile din me+ic si din Americ centrl 'ce mi
imp!rtnt este) ici) ("@") lim& m!rt) #!r&it de indienii din TuctUn si n!rdul sttului
Cmpec7e(/ ;(lim&ile din Americ de Sud si Antile 'J'c6'"+ "@("!"+ t',i+ g'"!"ni etc.(.
Cu pri#ire l l!cul #i()ii c$!n in clsi%icre "enel!"ic u %!st emise d!u
ip!teze. Dup un dintre ele) c!reen r %!rm impreun cu lim&ile dr#idiene din sudul
Itliei ! %milie prte) e+plictie necceptt din lips de r"umente c!n#in"t!re. Dult mi
pluzi&il este cellt ip!tez) cre sustine inrudire dintre c!reen si lim&ile mnciurin
si m!n"!l. Dup prere lin"#istil!r cre u r"umentt cel de*l d!ile punct de #edere)
c!reen %ce prte din %mili lim&il!r ltice 'dic este inrudit cu lim&ile turcice)
m!n"!le si tun"us!*mnciuriene(.
4;
* Ce criterii stu l &z clsi%icrii "enel!"ice2
* Cre sunt principlele %milii de lim&i2
* Cre sunt principlele rmuri le %miliei ind!eur!pene2
* Enumerti lim&ile r!mnice.
A. CLASIFICAREA TIPOLO/ICA

Ist$!ic'# ,!$)#(i
Spre de!se&ire de clsi%icre "enel!"ic) clsi%icre tip!l!"ic lim&il!r) prut cm
in celsi timp 'dic l s%rsitul sec. l 94II*le si inceputul celui de*l 9I9*le() se
intemeiz pe lte principii. Intr*de#r) ici nu ne mi interesez inrudire m!r%emel!r si
nici) implicit) %iliti lin"#istic) ci tipul lim&ii) cu lte cu#inte) semnrile si de!se&irile ce
se mni%est in structur "rmticl lim&il!r) indi%erent de !ri"ine l!r.
Idee de se studi tipul lim&ii ! intlnim) pentru prim !r) l r!mntici) dup cre)
su%letul %iecrui p!p!r se mni%est in %!lcl!r) in rt) litertur si lim&. De ici c!ncluzi)
nturl) c prin lim& putem cun!ste spiritul etnic. C!ncepti cest ! "sim %!rmult in
cele&r lucrre lui 8riederic7 #!n Sc7le"el) se%ul r!mnticil!r "ermni) K)! %i s,!"c6
'n% 8is6it %! In%i!) menti!nt mi sus. Pe &z c!mprrii lim&il!r) intreprins inc
de en"lezul L. :!nes) 8r. Sc7le"el c!n%runt snscrit cu "rec) ltin) lim&ile turcice si
c!nc7ide c:
1( lim&ile p!t %i imprtite in d!u tipuri) si nume in #i()i -#4i$n"! 'cu %le+iune
intern( si #i()i c' "-i4 'cre dispun de pre%i+e si su%i+e(/
6( %iecre lim& se nste si rmne in celsi tip lin"#istic/
;( lim&ile %le+i!nre sunt mi &!"te) mi st&ile si mi dur&ile dect cel %i+le)
cre) dimp!tri#) r %i srce) rti%icile si nu s*r dez#!lt !r"nic. In lti termeni) 8r.
Sc7le"el c!nsider c lim&ile %le+i!nre r %i sin"urele idele si le !pune tutur!r cel!rllte.
Dup prere lui) reprezentnt clsic lim&il!r %le+i!nre ! c!nstituie snscrit.
Zece ni mi trziu) %rtele lui 8riederic7 Sc7le"el) Au"ust Lil7elm #!n Sc7le"el
'1@.@*1-4BC) in lucrre O)s!v"ti$ns s'! #" #"ng' t #" #itt7!"t'! %s t!$')"%$'!s
'1-1-() pr!pune clsi%icre tutur!r lim&il!r in trei tipuri principle:
44
1( #i()i in c"! c'vint# s'nt inv"!i")i#) ir rp!rturile dintre el/e p!t %i e+primte
numi prin t!pic/
6( #i()i c' "-i4) in cre rp!rturile "rmticle sunt desemnte cu ,ut!rul
pre%i+el!r) su%i+el!r si l desinentel!r/
;( #i()i -#4i$n"!) in cre) in %r de %ie) mi e+ist si %le+iune intern. L rndul
l!r) ceste p!t %i di#izte) pe &z criteriului sintctic) in #i()i sinttic si #i()i "n"#itic.
< n!u etp in e#!luti c!nceptiil!r pri#ind clsi%icre tip!l!"ic lim&il!r este
mrct de cercetrile lui Lil7elm #!n 5um&!ldt. Cee ce este n!u in clsi%icre pr!pus de
5um&!ldt c!nst in %ptul c el du" celei %cute de A. Sc7le"el l ptrule tip lin"#istic si
d denumire primel!r d!u.
1( Primul tip lin"#istic 'l lui A. Sc7le"el( 5um&!ldt il numeste i=$#"nt.
6(Al d!ile este denumit "g#'tin"nt/ lim&ile cre il c!mpun se crcterizez prin
%i+e) dr in structur l!r m!r%!l!"ic pre%i+ele) su%i+ele si desinentele nu sunt sudte cu
rdcin cu#ntului.
;(Al treile tip il c!nstituie #i()i# -#4i$n"!. Ele se crcterizez) spre de!se&ire
de cele "lutinnte) printr*! c!eziune per%ect tt intre %i+e) ct si intre ceste si rdcin.
Speci%ic cest!r lim&i este si -#4i'n" int!n".
4(Spre de!se&ire de in#ttii de pn l el) 5um&!ldt mi distin"e un tip lin"#istic) si
nume tipul #i()i#$! inc$!,$!"nt 'lim&ile un!r indieni din Americ de N!rd) precum si
unele din lim&ile din e+tremitte de n!rd*est Si&eriei/ ciuE!t su lu!r#etln(. In
!p!zitie cu idi!murile in cre e+ist prti secundre de pr!p!zitie dependente de #er&ul*
predict) in lim&ile inc!rp!rnte sunt utilizte) cu cest %unctiune) %i+ele) cre %c c!rp
c!mun cu #er&ul*predict. In lim&ile inc!rp!rnte) pr!p!zitie nu este ins lctuit numi
din #er&e V %i+e) ci si din #er&e si nume reduse %!netic.
Desi c!ncepti "enerl lui L. #!n 5um&!ldt c!ntine unele elemente dilectice)
t!tusi te!riile lui pri#it!re l e#!luti tipului lin"#istic sunt ideliste) in%luentte mult de
Mnt) Sc7ellin" si 8ic7te. Lin"#istul "ermn c!nsider c principlele tipuri m!r%!l!"ice r
reprezent etpe di%erite le unui pr!ces de e#!lutie unic) incepnd cu lim&ile iz!lnte. Cele
mi des#rsite sunt) dup el) lim&ile %le+i!nre) ir snscrit c!nstituie) desi"ur) tipul idel.
Au"ust Sc7leic7er re#ine l clsi%icre tip!l!"ic %rtil!r Sc7le"el) dr cu !
r"umentre si detlii n!i. C discip!l l lui 5e"el) Sc7leic7er er c!n#ins c t!t cee ce
e+ist trece prin trei etpe 'trid(: tez) ntitez si sintez. In c!nsecint) # tre&ui s
delimitm trei tipuri de lim&i in trei peri!de. Acest interpretre) d!"mtic si %!rml)
%il!z!%iei 7e"eliene %!st c!m&int de Sc7leic7er cu ideile lui C7. Dr0in despre e#!luti
4B
speciil!r &i!l!"ice. In m!d l!"ic) Sc7leic7er #e s ,un" l c!ncluzi c lim&) c !rice
!r"nism nturl) se nste) creste 'nu se dez#!lt( si m!re. Clsi%icre tip!l!"ic lui
Sc7leic7er nu pre#ede lim&ile inc!rp!rnte) ci indic trei tipuri lin"#istice in d!u #rinte:
#i()i sinttic si #i()i "n"#itic.
1. primul tip il c!nstituie #i()i# i=$#"nt:
( R * rdcin pur 'de e+emplu) c6in="(/
&( R V r * rdcin V cu#ntul u+ilir 'de e+emplu) )i!("n"(/
6. Li()i# "g#'tin"nt:
Ti,'# sinttic:
( R*tipul su%i+l 'de e+emplu) lim&ile t'!cic si -inic(/
&( R*tipul pre%i+l 'de e+emplu) lim&ile )"nt'(/
c( RN*tipul in%i+l 'de e+emplu) lim& )"t)i3"(
Ti,'# "n"#itic:
d( R 'R( V r G rdcin %i+t V cu#ntul u+ilir 'de e+emplu) lim&
ti)t"n"(/
;. Li()i -#4i$n"!
Ti,'# sinttic:
( R * %le+iune intern pur 'de e+emplu) lim&ile semite(/
&( RW 'RW( V r: rdcin %lectnt 'cu %le+iune( si %i+t V cu#ntul u+ilir
'de e+emplu) lim&ile !$("nic+ ng#="(.
Lim&ile iz!lnte su m!r%e sunt c!nsiderte de Sc7leic7er c specii r7ice) cele
"lutinnte) c specii intermedire) lim&ile %le+i!nre '#ec7i ind!*eur!pene( r c!incide cu
ep!c de in%l!rire) reprezentnd) deci) speciile cele mi e#!lute) in timp de lim&ile
%le+i!nre n!i 'nlitice( r prtine ep!cii de de"rdre. In #it lim&il!r) A. Sc7leic7er
distin"e) deci) d!u peri!de) dintre cre un s*zis ,!ist$!ic" su c!"t$"! si lt
ist$!ic" su % %g!"%"!. In cest peri!d nu se mi creez %!rme n!i) ci) dimp!tri#)
t!tul se dezinte"rez.
In celsi timp cu Sc7leic7er) el&!rt ! clsi%icre m!r%!l!"ic 5. Steint7l. El
p!rneste de l tezele principle le lui Le#!n 5um&!ldt) dr interpretez ideile cestui pe
pln psi7!l!"ic. T!te lim&ile sunt imprtite de Steint7l in #i()i c' -$!(" si #i()i -"!"
-$!(" <"($!-2. Prin -$!(" el intele"e tt %!rm cu#ntului) ct si %!rm pr!p!zitiei.
Lim&ile in cre %le+iune lipseste u %!st numite de Steint7l "g!g"t/ ele dse su&imprt in:
lim&i de tipul #ietnmezei 'cre este pr!pe t!tl lipsit de %!rme( si lim& c7inez 'cre nu
4.
este c!mplet m!r%: in c7inez e+ist nu numi %i+e le+icle) ci si %i+e "rmticle(/
lim&ile cu %le+iune) Steint7l le* numit lim&i v"!i")i#.
A& F"!" -$!(":
* cu ,ut!rul reduplicrii si l pre%i+el!r 'lim&ile ,$#in=in(/
* cu ,ut!rul su%i+el!r 'lim&ile t'!cic+ ($ng$# si -in$>'g!in(/
* prin intermediul inc!rp!rrii 'lim&ile "(!in%in(/
B& Li()i v"!i")i#+ c' -$!(" <$!g"ni="t2:
* prin du"re elementel!r 'gi,t"n"(/
* cu ,ut!rul %le+iunii interne 'lim&ile s(it(/
* cu ,ut!rul su%i+el!r #erit&ile 'lim&ile in%$>'!$,n(.
Acest clsi%icre) c) delt%el) si cele cre i*u %!rmt) ! c!mpletez cu mnunte
pe ce lui L. 4!n 5um&!ldt) in czul de %t cu ! intele"ere de!se&it n!tiunii de -$!(".
Clsi%icre lui 5. Steint7l %!st re#izuit de 8r. Disteli) cre re meritul de %i
delimitt #i()i# c" !"%"cini i=$#"nt 'c7inez( de cele cre i=$#"=" t(# 'de e+emplu)
mlez(.
N. 8incE pune l &z clsi%icrii) pe de ! prte) principiul de !r"nizre pr!p!zitiei
'3msi#itte3) c in lim&ile inc!rp!rnte) su 3crcterul se"mentrii su l %r"mentrii3) c
in lim&ile semite si ind!*eur!pene() ir pe de lt) crcterul reltiil!r dintre prtile
pr!p!zitiei) in specil tipul c!rdului. In %elul cest) ! lim& "lutinnt cu c!rd deplin 'de
e+emplu) su&i din "rupul zm&ezi l %miliei &ntu() ir lt) t!t "lutinnt) dr cu c!rd
prtil 'turc() !cup in clsi%icre lui 8incE) l!curi di%erite. Drept urmre) ut!rul distin"e -
tipuri m!r%!l!"ice: 1( tipul c7inez/ 6( tipul "r!enlndez/ ;( tipul su&i/ 4( tipul turc/ B( tipul
sm!n 'speci%ic si lt!r lim&i p!lineziene(/ .( tipul r& 'c!mun si cel!rllte lim&i semite(/
@( tipul "rec 'crcteristic si lt!r lim&i ind!*eur!pene( si -( tipul "ruzin.
In clsi%icre m!r%!l!"ic lui 8r. si A. Sc7le"el) L. #!n 5um&!ldt) A. Sc7leic7er)
5. Steint7l si 8r. Disteli) c) delt%el) in inssi c!ncepti l!r lin"#istic) lim&ile
ind!Ceur!pene reprezint tipul cel mi e#!lut si se crcterizez printr*! structur
"rmticl idel) puncte de #edere ce nu p!t %i ins cceptte.
Lin"#istul rus 8. 8. 8!rtunt!# '1-4-*1?14( rei) cu unele m!di%icri) sistemul de
clsi%icre l lui L. #!n 5um&!ldt) pe cre*l c!mpletez cu un tip ce !cup ! p!zitie
intermedir intre lim&ile "lutinnte si cele %le+i!nre. 8!rtunt!# denumeste cest tip
-#4i$n"!>"g#'tin"nt si include ici lim&ile semite) pe cre lin"#istii le c!nsideru %le+i!nre)
desi in structur l!r "rmticl ele se de!se&esc mult de lim&ile ind!*eur!pene. Clsi%icre
tip!l!"ic lui 8!rtunt!# este %!rte l!"ic) dr insu%icient in pri#int numrului lim&il!r.
4@
El i c punct de plecre structur %!rmei cu#ntului si c!relti dintre elementele
m!r%!l!"ice le cestui din urm. Azndu*se pe criteriile mintite) lin"#istul rus distin"e 4
tipuri de lim&i:
1( "g#'tin"nt 'turcice) %in!*u"rice m!n"!le() in cre %!rmele cu#intel!r se
!r"nizez prin seprre temel!r si %i+el!r/
6( -#4i$n"!>"g#'tin"nt 'lim&ile semite() in cre %!rmele cu#intel!r se !r"nizez
prin seprre temel!r) deci ici rp!rtul dintre tem si %i+ este identic cu cel din lim&ile
"lutinnte/
;( -#4i$n"! 'lim&ile ind!*eur!pene() in cre e+ist ! %le+iune temtic ' temel!r( in
%!rme !r"nizte de %i+e/
4( !"%ic"# 'c7inez) &irmn() in cre nu e+ist %!rme le cu#intel!r iz!lte)
dets&ile) rdcinile c!nstituind nu prti le cu#ntului) ci c7ir cu#inte.
Din clsi%icre lui 8!rtunt!# lipsesc lim&ile inc!rp!rnte) in e nu p!t %i incluse
"ruzin) "r!enlndez) lim&ile mli!*p!lineziene) dr %!rte su&til este ilustrt di%erent
dintre %!rmre cu#intel!r in lim&ile ind!*eur!pene si semite) !pertie pe cre nteri!r
lin"#istii de !&icei nu ! %ceu.
< c!mpletre su&stntil sc7emei clsi%icrii tip!l!"ice trditi!nle ii prtine
lin"#istului mericn E. Spir. L &z clsi%icrii) cest pune trei criterii: 1( g!"%'# %
sint="/ 6( t6nic" sint=i/ ;( c"!"ct!'# c$nc,t#$! 'dic l semni%ictiil!r ce p!t %i
e+primte in cdrul cu#ntului(. Dup primul criteriu) lim&ile sunt di#izte in: "n"#itic
'c7inez) en"lez) %rncez() sinttic 'ltin) r&) %inlndez( si ,$#isinttic. In
c!n%!rmitte cu cel de*l d!ile criteriu) lim&ile se imprt in i=$#"nt+ "g#'tin"nt+
-'=i$n"nt si si()$#i="nt. In %ine) p!tri#it celui de*l treile criteriu) tipurile de n!tiuni
e+primte de lim& p!t %i: A. L4ic"# '1.c$nc,t #4ic"# L% )"="L si c$nc,t
L%!iv"tivL( si A. /!"("tic"# ';.c$nc,t !#"ti$n"# c$nc!t: de pild) "enul si
numrul/ 4.c$nc,t !#"ti$n"# ,'!: de e+.) cte"!ri "rmticl czului(.
C!nsiderte in nsm&lu) cercetrile c!nscrte clsi%icrii tip!l!"ice u sc!s l i#el
%ptul c in %iecre lim& pred!min numite pr!cedee de e+primre c!ntinutului
"rmticl) in sc7im&) ltele lipsesc su sunt %!l!site %!rte rr. In %!nd) s prut
clsi%icre tip!l!"ic. E se spri,in pe structur lim&ii si este de%init prin mi,l!cele
"remticle de e+presie) esentile in %iecre cz in prte. Ast%el) l e+primre rp!rturil!r
dintre cu#inte) lim& r!mn utilizez mi,l!ce ($!-$#$gic '%le+iune() sint"ctic
',!nctiune) ,u+tpunere) prt+) t!pic( si -$ntic 'int!nti) puz(. Dimp!tri#)
c7inez recur"e mi les l t!n) t!pic si cu#inte u+ilire.
4-
CLASIFICAREA TIPOLO/ICA TRADITIONALA
Lin"#istic "enerl ctul ccept) in principiu) clsi%icre tip!l!"ic lui
5um&!ldt si c!mpletrile %cute de lti in#tti tt in sec. l 9I9*le) ct si in ep!c n!str.
Se recun!ste) de %pt) e+istent ptru tipuri principle de lim&i) si nume: 1( tipul i=$#"nt
su "($!-/ 6( tipul "g#'tin"nt/ ;( tipul -#4i$n"!/ 4( tipul ,$#isinttic.
1. $imbile izolante sau amorfe 'li se mi spune si radicale(
Din cest cte"!rie %c prte: c7inez) #ietnmez) ti&etn) &irmn) simez) lim&ile
sudneze 'in prte) si en"lez(. Lim&ile p!menite se crcterizez prin urmt!rele trsturi
principle:
( in#ri&ilitte cu#intel!r. A%i+ele "rmticle) de !&icei lipsesc) cu#intele nu se
declin si nu se c!n,u". E+ist numi prticule) cre indeplinesc r!lul cu#intel!r u+ilire) si
%i+e le+icle. Lim&ile se numesc i=$#"nt) pentru c %!rmele cu#intel!r nu e+prim rp!rturi
sintctice in pr!p!zitie: %!rml cu#intele sunt 3iz!lte3. Ele p!t c!nst in unele lim&i numi
din rdcini) in timp ce in ltele 'cre iz!lez temele( "sim %i+e le+icle. Pr!p!ziti
reprezint) in lim&ile iz!lnte) un sir de rdcini su teme in#ri&ile.
&( In lim&ile m!r%e nu e+ist elemente %!rmle pentru di%erenti prtile de #!r&ire)
desi sensul l!r este perceput c tre si in pln m!r%!l!"ic. Cu#intHele ce desemnez
!&iecte) pr!prietti su ctiuni) din punct de #edere structurl nu se de!se&esc prin nimic
unele de ltele. Une!ri) unul si celsi cu#nt p!te indic si !&iectul) si pr!priette) si
ctiune 'cest depinde) &ineinteles) de c!nte+t(. De ici p!lisemi rdiclil!r su
temel!r. Acelesi rdcini u) dese!ri) intelesuri %!rte #rite 'de e+emplu) in c7inez(. Cu
lte cu#inte) in c7inez e+ist multi rdicli !m!nimici. De pild) t"$ p!te insemn: 3 rpi)
tin"e) c!peri) ste" '%lmur() "ru) duce) drum3/ #i' * 3 int!rce) crut) pitr
preti!s) r!u) &te %ierul) drum3. Aceste c!mple+e s!n!re) identice din punct de #edere
%!netic se"mentl) sunt di%erentite prin int!ntie '!rl( si prin ide!"rme 'in scris(.
c( Rp!rturile sintctice p!t %i e+primte prin t!pic) int!ntie si cu#inte*rdcini)
cre isi pierd in c!nte+t #l!re l!r de &z si cpt r!lul cu#intel!r u+ilire 'insrtumente
"rmticle prin e+celent: prep!zitii su c!n,unctii(. De e+emplu) su&iectul se %l
int!tdeun l inceputul pr!p!zitiei) !&iectul direct st su imedit dup cu#ntul cre
mrc7ez ctiune su este indict prin intermediul unui cu#nt*rdcin.31eniti#ul3 'cee
ce intele"em n!i prin cest cz( se e+prim in c7inez prin plsre cu#ntului ininte celui
cre tre&uie de%init: t"ni ts 3%iul cerului3 'se p!te spune ins si: t"ni>ti>ts(. In lim&
c7inez) in %r de cu#intele rdcini) cre p!rt ! numit #l!re le+icl) mi e+ist si
4?
cu#inte*rdcini cu %unctie u+ilir. 'Studiul cestei lim&i se reduce l stidiul rdiclil!r de
di%erite tiputi) precum si l t!picii(. Destinti cel!r d!u %eluri de rdcini %!st !&ser#t de
mult #reme de lin"#istii c7inezi) cre le*u imprtit in c'vint ,#in si c'vint g$"# <vi%2.
In c!nc!rdnt cu cest delimitre) se dde si de%initi "rmticii: rt %!rte util) cre
ne in#t s de!se&im cu#intele pline de cele "!le.
2. $imbile alutinante
In cest cte"!rie se incdrez m,!ritte lim&il!r din Asi) A%ric si <ceni: lim&ile
turcice) m!n"!lice) tun"us!*mnciuriene) sm!edice) &ntu) %in!*u"riene) dr#idiene)
"ruzin) ,p!nez) rmen de zi 'cre p!sed ins si unele trsturi) speci%ice tipului
%le+i!nr( s.. Ele se crcterizez prin %i+e le+icle si "rmticle) dr) spre de!se&ire de
tipul %le+i!nr) le"tur dintre m!r%eme nu prezint ! c!eziune per%ect) de unde si numele de
"g#'tin"nt.
( In ceste lim&i) structur m!r%!l!"ic cu#ntului este e+trem de clr.
&( Indi%erent de ntur l!r) m!r%emele se prezint su& celsi spect 'nu e+ist
%le+iune intern) lipsesc lternntele(. Rdcin cu#ntului nu se m!di%ic nici!dt. T!te
elementele sunt lipite) tste. De e+emplu) in turc: # 3mn3) #/i( 3in mn me3)
#/i(/% 3in mn me3 'l!c.() #/i(/%/3i/ 3cre se %l im mn me3) #/i(/%/3i/n '"en.
s"( 3 celui ' cee( ce se %l in mn me3/ plicre %i+ului l rdcin 'cre p!rt sensul
le+icl %undmentl( se %ce p!rnind de l elementul mi "enerl) mi &strct) spre cel mi
c!ncret) mi prticulr) dic mi inti se tsez %i+ul cre rt cte"!ri ce mi
cuprinzt!re) urmt de %i+ul cte"!riei mi restrnse/
c( A%i+ele cre e+prim di%erite #l!ri "rmticle se crcterizez prin d!u
trsturi %undmentle: %iecre %i+ indeplineste numi ! sin"ur %unctiune/ %iecre #l!re
"rmticl este e+primt int!tdeun prin unul si celsi %i+ '%i+e stndrd(. De e+emplu)
in turc: $%" 3cmer) !die3) $%"/%" 3in cmer3 'l!c.() $%"/#"! 'n!m.pl() ir $%"#"!/%"
'l!c. pl.(/ in ttr 3'# 3mn3 * n!minti#ul sin"ulr este mrct ici de %i+ul 'desinent(
zer!/ 3'#/#"! 3mini3 * %i+ul *lr e+prim numi plurlul) nu si n!minti#ul/ in lim&ile
%le+i!nre 'snscrit) "rec) ltin) r!mn) "ermn) rus etc.() ! desinent p!te indic 'si
indic( mi multe %unctiuni. Ast%el) in lt. 6$!ti+ >i mrc7ez in celsi timp si n!minti#ul
si plurlul/ in s,: desemnez d!u %unctiuni "rmticle: &lti#ul si sin"ulrul/
d( A!($ni" v$c"#" <sin"!($nis('#2 reprezint ! cerint de Xrm!nizY #!cl
%i+el!r cu #!cl din interi!rul! cu#ntului.
BC
e( Pe ln" %ptul c %i+ele indeplinesc ! sin"ur %unctiune "rmticl) lim&ile
"lutinnte se crcterizez) dup cum m mi remrct) printr*! sl& c!eziune
m!r%emel!r 'ceste se lipesc in m!d mecnic l rdcin su de lt %i+(/
%( Pr!cedeele m!r%!l!"ice cele mi rspndite sunt su%i+re si pre%i+re. In lim&ile
"lutinnte pred!min) de re"ul) unul dintre ele. Ast%el) in lim&ile turcice si %in!*u"riene
e+ist numi su%i+e) in timp ce in lim&ile &ntu) pred!min pre%i+ele.
3. $imbile fle,ionare
Aceste lim&i se crcterizez prin urmt!rele trsturi %undmentle:
( p!si&ilitte #ritiei %!nemtice structurii m!r%emel!r '-#4i'n int!n"2. Acest
m!di%icre ser#este l %!rmre de n!i cu#inte su di%erite %!rme le unui si celuisi cu#nt
'c%.en"l. s". -$$t 3pici!r3 * pl. -t9 "erm. 8"#% 3pdure3 * pl. 8"#%!/ 1"n%# 3ne"!t3 * pl.
1Mn%#9
"erm. F"ngn 3 prinde3) -Mngt 'prez.) pers. III* s".() -ing 'imper%.) pers. III* s".(/
&( %iecre %i+ p!te %i purtt!rul mi mult!r %unctiuni "rmticle/ c%. in rus/ desinent * v
<in %!NvO*vB%!Nv$ 3c!pc3) e+prim cte"!ri numrului 'pl.( "enului 'n.( si czului
'"en.(/
c( ! c!eziune per%ect m!r%emel!r '%uzi!nre l!r(.
Intr*de#r) in lim&ile %le+i!nre) %i+re di%er de %i+re din lim&ile "lutinnte prin
%ptul c su%i+ele si pre%i+ele sunt le"te !r"nic de rdcin su tem) dese!ri) e+ist
cu#inte cre nu p!t %i %!l!site %r su%i+ 'c%. in r. s(O/*"+ %!v/$() dup cum sunt si czuri
cnd su%i+ul este zer! 'c%. t!t in rus/ st$# LscunL P n!m. c. s".) st'# 3ms3 * n!m. c. s".)
s",$g 3"7et3* n!m. c. s". "en. pl.) s$#%"t * n!m. s".) "en. c. pl.(.
Lim&ile %le+i!nre se imprt) l rndul l!r) in lim&i sinttic si "n"#itic. Lim&i
sintetice prin e+celent: lim&ile ind!*eur!pene #ec7i 'snscrit) "rec) ltin) "!tic)
rmen #ec7e) sl# #ec7e si ltele( ir dintre lim&ile ind!*eur!pene ctule: litun)
"ermn) rus si unele lim&i sl#e 'ele u ins si elemente de nlitism(. Lim&i nlitice:
m,!ritte lim&il!r ind!*eur!pene c!ntemp!rne 'lim&ile r!mnice) ne!indiene) en"lez)
dnez) ne!"rec) &ul"r s../tre&uie spus ins c e#!luti lim&ii r!mne de l sintetism l
nlitism nu este unidirecti!nl si &s!lut) cci se !&ser#) in prte) si un %en!men in#ers)
de crere %!rmel!r sintetice(.
In #i()i# sinttic) cte"!riile si r!p!rturile "rmticle se e+prim in interi!rul
cu#ntului) in timp ce lim&ile nlitice recur" l mi,l!ce e+terne 'cu#inte u+ilire) t!pic)
int!ntie(. In lim&ile cu structur sintetic) cu#ntul isi mentine crcteristic s "rmticl)
c7ir dcl e+tr"em din pr!p!zitie. De e+emplu) lt. -i#i'( ne indic prin %!rm s c: (
B1
#em in %t un su&stnti#) &( l numrul sin"ulr) c( in czul cuzti#) d( cu %uncti sintetic
de c!mplement direct. In #i()i# "n"#itic ins) cu#ntul) sc!s din pr!p!zitie) re numi
#l!re le+icl) p!si&ilitte de numi '-'ncti" %n$(in"tiv"2. De e+emplu) in en"lez
!$'n% 3cerc3 ) c!nsidert in %r pr!p!zitiei) re numi #l!re le+icl) %r indictii de
ntur "rmticl.
Structur nlitic este mi rspndit in prdi"m numelui '#ezi) de e+emplu)
%rncez) en"lez) &ul"r) persn n!u etc.(. In sistemul #er&l) ins) lturi de c!nstructii
nlitice) "sim si ! &!"t #riette de %!rme sintetice) utilizte pentru desemnre
cte"!riil!r "rmticle pr!prii cestei prti de #!r&ire 'timpul) m!dul s..(. Elementele
sintetice pr si in cdrul deri#rii %!l!site in lim&ile nlitice.
1. $imbile polisintetice (incorporante).
Prticulrittile cestui tip m!r%!l!"ic c!nst in cee c di%eritele !&iecte le ctiunii
'direct) indirect( precum si circumstntilele nu sunt e+primte prin prti secundre de
pr!p!zitie ci prin di%erite %i+e cre intr in cp!mp!nent %!rmei #er&le ce ser#este de
predict in pr!p!zitie. Une!ri in c!mp!nent predictului se inlcude si su&iectul. Putem
spune) st%el) c in lim&ile p!lisintetice cu#ntul c!respunde unei intre"i pr!p!zitii din lte
lim&i.
Din lim&ile p!lisintetice %c prte multe #i()i "# in%ini#$! %in A(!ic") unele #i()i
"-!ic"n si lim&ile un!r p!p!re din Asi.
Pentru intele"e cum %uncti!nez ceste lim&i) prezentm un e+emplu dintr*! lim&
indin din Americ de N!rd) sttul <re"!n > #i()" c6in$$3. Pr!p!zitiei n!stre XAm #enit
sZ*i du ei stY ii c!respunde in c7in!!E ini"#'%"(& In cest pr!p!zitie sunt inc!rp!rte
!&iecte pr!n!minle: rdcin #er&ului X dY este reprezentt prin c!ns!n %) pre%i+ul i>
e+prim un trecut imedit/ n desemnez pers!n I s"./ l d!ile *i> !&iectul pr!n!minl
'XstY) XcestY) Xcest lucru3(/ *"> l d!ile !&iect pr!n!minl > XeiY > 'c!mplement
indirect(/ *#* %i+ cre indic #l!re de c!mplement indirect pr!numelui precedent/ *'*
rt c ctiune este indreptt spre e+teri!r si p!rneste de l su&iectul #!r&it!r 'dic Xel d
cui# ce# si nu i de l nimeni nimicY(/ in %ine >"( este un su%i+ cre e+prim ! n!tiune
suplimentr cu un numit sc!p.
Tipul p!lisintetic il determinm in primul r$nd dup criteriul sintctic. Este "resit s se
%irme c in lim&ile p!lisintetice nu e+ist cu#inte) ci numi cu#inte*pr!p!zitii. In lim&ile
p!lisintetice e+ist prlel si %!rme independente si %!rme inc!rp!rnte.
B6
= = = INTRODUCERE IN LIN/VISTICA > 1?@6) Aucuresti) p.66-*6.1.
= = = TRATAT DE LIN/VISTICA /ENERALA * 1?@1) Aucuresti) p.4B6*4?6.
= = LIMBILE LUMII 'Dic encicl!pedie( 'LL( > 1?-1) Aucuresti.
= = ENICLOPEDIA LIMBILOR ROMANICE 'ELIR( > 1?-?) Aucuresti.
* Cre sunt criteriile cre stu l &z clsi%icrii tip!l!"ice2
* Enumerti principlele tipuri de lim&i.
* Cre sunt de!se&irile dintre tipul "lutinnt si cel %le+i!nr2
* Dti e+emple de lim&i din %iecre cte"!rie tip!l!"ic 'iz!lnt) "lutinnt) %le+i!nr si
p!lisintetic(.
III. TESTE) 1RILE) E9ERCITII DE AUT<E4ALUARE 8INALA
- Cre sunt principlele te!rii prin cre se incerc s e+plice priti lim&,ului2
- In ce c!nst di%icultte de st&ili !ri"ine #!r&irii si primel!r cu#inte2
- E+plicti %uncti den!minti# lim&,ului.
- E+plicti %uncti p!etric lim&,ului.
- Cre sunt %unctiile lim&,ului in ccepti lin"#istului R!mn :E!&s!n2
- Cre sunt principlele curente %il!s!%ice pri#it!re l des%surre pr!cesului de
c!municre2
- Cre sunt principlele cti#itti de c!municre2
- Ce este c$%'# #ingvistic si in ce c!nst emitere mes,ului2
- Cre sunt cceptiile semnului lin"#istic2
- E+plicti ccepti &ilterl semnului lin"#istic.
- In ce c!nst d!u rticulre lim&,ului2
- Cre sunt trsturile %undmentle le semnului lin"#istic2 E+plicti r&itrriul semnului
lin"#istic.
- Dti e+emple de cu#inte m!ti#te &s!lut si de cu#inte m!ti#te relti#.
- Cre sunt cuzele pierderii m!ti#rii2
- Cre sunt %il!l!"ii cre u pus &zele met!dei c!mprti#*ist!rice2
- Cre sunt principiile met!dei2
B;
- Ce este rec!nstructi2 Dti e+emple.
- Este p!si&il rec!nstructi unei lim&i 'de e+emplu lim& ind!*eur!pen(2 Cre sunt
limitele met!dei2
* Cre sunt met!dele m!derne in lin"# istic2
* Ce este nliz in c!nstituenti imediti2
* Ce este c!mutre2
* Ce criterii stu l &z clsi%icrii "enel!"ice2
- Cre sunt principlele %milii de lim&i2
- Cre sunt principlele rmuri le %miliei ind!eur!pene2
- Enumerti lim&ile r!mnice.
* Cre sunt criteriile cre stu l &z clsi%icrii tip!l!"ice2
* Enumerti principlele tipuri de lim&i.
* Cre sunt de!se&irile dintre tipul "lutinnt si cel %le+i!nr2
* Dti e+emple de lim&i din %iecre cte"!rie tip!l!"ic 'iz!lnt) "lutinnt) %le+i!nr si
p!lisintetic(.
* Cre sunt elementele de pr!"res in lim& in %!netic) m!r%!l!"ie) sint+ si le+ic2
B4

Suport de Curs Lingvistica

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de Curs Lingvistica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

S-ar putea să vă placă și