 SCIENTIA = Cunoaştere; CON = Care

insoţeşte.
 SENSURI:
 FILOZOFIC: Functia de reflectare a realitatii; echivalenta
cu personalitatea sau cu existenta umana.
 individuală
 socială
 FIZIOLOGIC:
 Functia regiunilor corticale aflate in stare optima de
functionalitate.
 Organicitate- rolul FRAA, zona centrencefalică, c. Veghe
(corpi mamilari), c. Somn (HT ant)
 T. Organo- dinamică
 PSIHOLOGIC:
 Reflectarea propriului Eu si a lumii inconjuratoar
 Jean Delay (psa)-- funcţie complexă care e o ierarhizare a
unor funcţii care o creează în totalitate.
 Tipuri
 Elementară

 Operaţional-logică

 Axiologică
 DEFINIŢII:
 J.M.SUTTER: Sinteza realizata de ins la un moment dat al
activitatii psihice ale carei aspecte elementare sunt
integrate intr-un comportament dotat cu o structura
originala.
 K.JASPERS: Viata psihica la un moment dat; fiecărui
moment al insului îi corespunde o experienţă trăită în
corelaţie cu o ordine prestabilită; aici şi acum
 H.EY: A fi constient inseamna a trai particularitatile propriei
experiente transpunand-o in universalitatea constiintei;
adispune de un model al lumii; “fenomenul conştiinţei”
 Stare de veghe activă, de vigilenţă şi atenţie optim lucidă
 ESTE INSASI ORGANIZAREA LUI INTR-O EXISTENTA
CONCOMITENTA CA OBIECT SI SUBIECT
 CONSTIINTA NU ESTE O FUNCTIE A INSULUI
 Diferenţe
 VIGILENŢA (VEGHE)-receptare pasivă,
neutră a mediului înconjurător; atitudine
voluntară de observare atentă şi susţinută, de
supraveghere a mediului înconjurător
 CONŞTIENŢA (STARE DE
CONŞTIENŢĂ)- aptitudinea de a reflecta
subiactiv existenţa ( interioară şi exterioară) şi de
a-şi adapta comportamentul la reflectare
 FUNCŢII
 De orientare
 De integrare superioară
 De motivare
 De control
 Teorii
 Psihanalitică-
 Jean Delay
 Sigmund Freud- IC- modelul refulării
 Neuro-fiziologică
 Psihofiziologică
 Moruzzi- Magoun- Fraa
 Penfield- “zona centrencefalică”
 Corpi mamilari (veghe)/ HT ant (somn)
 Organo-dinamică-
 Morakov- Jackson
 Automatisme învăţate
 Reflexe condiţionate
 Conduite (conştiinţa deliberată)
 Ey- “câmpul conştiinţei” conţine percepşia, imaginaţia,
afectivitate, instinctele, activitatea, limbajul; sincrona/ diacronă-
totalitatea “clipelor” câmpului constiinţei constituie “organizarea
personalităţii”
 CIMPUL CONSTIINTEI
 INCONSTIENT = Totalitatea fenomenelor psihice care scapa
constiintei, nu au fost constientizate sau care nu se
constientizeaza.[ * perioade precedente formarii consiintei
individuale, automatisme, pulsiuni, stimulari subsenzoriale, din
per. de veghe, imagini, reprezentari din perioada viselor, trairi
psihice din perioade de tulburari ale constiintei.]
 SUBCONSTIENT = Totalitatea fenomenelor psihice care se
situeaza la un moment dat inafara cimpului constiintei, dar
care au fost anterior constientizate si pot oricand sa
reapara in campul constiintei.
 Fiecare om are CONSTIINTA PROPRIEI PERSOANE = Const. Eu-
lui si a legaturii cu alti oameni si CONSTIINTA ACTIVITATII SI
CONTINUITATII = Inlantuieste trecutul cu prezentul intr-un lant
neintrerupt.
 PSIHOPATOLOGIC: CONSTIENTA = LUCIDITATEA [ exprima
capacitatea si claritatea reflectarii ca si intelegerea realitatii
obiective in momentul respectiv.
 Proprietăţi
 Substrat material
 Nivel maxim odată cu limbajul
 Prezintă variaţii in timp şi ciclic
(somn/ veghe)
 Necesită integritatea tuturor sferelor
psihice (perc, atenţie, memorie,
gândire, afectivitate, etc. )
 Laturi
 Informaţional-  Reglatoare
cognitivă-  Motivaţia
 Identificarea  Formularea
obiectelor
comportamentelor
 Delimitarea real/
imaginar
 Asumarea
 Concepte,
responsabilităţilor
 simboluri
 Aplicarea deciziilor
 Legături logice,
 Raţionamente
 Tipuri de conştiinţă
 Morală
 Socială
 Grupului
 Profesională
 De clasă
 Naţională
 De sine!- individualizată
 FORME DE MANIFESTARE A
CONSTIINTEI
 I. SOMNUL = Perioada reparatorie a organismului in care functia de
veghe a constiintei este suspendata.
 Periodicitarea SOMN/VEGHE = exemplu de ritmicitate a proceselor
fiziologice.
 TIPURI DE SOMN:
 LENT –reprezinta aproximativ 60-70% din somnul comportamental
si e insotit de unde EEG lente.
 PARADOXAL – somnul cu activitate rapida comportamentala,
intrerupe periodic somnul lent si pare sa fie expresia activitatii
onirice; este somnul cu miscari rapide oculare [REM] sau
[PMO].Cuprinde fenomene somatice ( miscari oculare, mioza,
relaxarea membrelor), vegetative ( hipertensiune arter.,
bradicardie/tahicardie, modif. respiratorii, erectie peniana…)
 UNITATEA DE SOMN=O PERIOADA DE SOMN LENT[75-80%] + O
PERIOADA SOMN PARADOXAL[20-25%].
 4-6 UNITATI DE SOMN / Noapte.
 VISUL – 3-6 faze/noapte.
 Suprimarea fazei paradoxala a somnului – neliniste, iritabilitate.
 Durata limita a starii de veghe prelungita = 100 ore; peste-
tulb. de perceptie, stari confuzo-onirice, anxietate.
 FORME DE MANIFESTARE A
CONSTIINTEI
 II.STAREA DE VEGHE = cea mai simpla si
fundamantala stare de constiinta necesara
bunei functionari a psihicului.
 IMEDIATA – Se realizeaza fara efort si determina
incadrarea noastra corecta in timp si spatiu
(orientare allopsihica) si asupra propriei
persoane (orientare autopsihica).
 MEDIATA – Se realizeaza cu efort, presupune o

tensiune psihologica si vizeaza dirijarea activitatii

psihice spre ceva.
 Tulburările conştiinţei
I. Tulburările câmpului conştiinţei
 CANTITATIVE  CALITATIVE
(CLARITATE) (STRUCTURĂ)
 Obtuzia  Onirism
 Hebetudine  Oneroidie Mayer-
 Torpoare Gross
 Obnubilare  Stare amentivă
 Stupor Meyert
 Sopor  Stare crepusculară
 Coma- apsihism Guiraud  Automatism
 Subcoma ambulatoriu
 Vigilă  Fuga patologică
 carus crepusculară
 somnambulism
 Tulburările conştiinţei
II. Tulburările conştiinţei de sine
1. CORPORALITĂŢII (SOMATOGNOZIA)
• Tulb. Schemă corporală neurologice
• Sd. Gertsmann
• Sd. Anton Babinski
• Tulb. Schemă corporală psihice
• Cenestopatii
• Hipocondrii
• Sd. Cotard
• Desomatizare
• Dismorfofobia
• heautoscopia
 Tulburările conştiinţei
II. Tulburările conştiinţei de sine
2. REALITĂŢII OBIECTUALE
Derealizare
deja vu
deja connu
 Tulburările conştiinţei
II. Tulburările conştiinţei de sine
 3.CONŞTIINŢEI PROPRIEI PERSOANE
 Personalitate multiplă
 Depersonalizare
 Sd. Automatism mental Kandinski- Clerambault
 Senzaţii parazite
 Triplu automatism
 Motor
 Ideativ
 Ideo-verbal
 Dedublarea mecanică a gândirii
 Micul automatosm mental
 Tulburările conştiinţei
III. Tulburările ritmului nictemeral
 INSOMNII  VISUL
 De adormire  Coşmarul
 De trezire  Pavor nocturn
 HIPERSOMNII
 Bruxismul
 Enuresis nosturn
 Continue
 Automatisme
 Paroxistice
ambulatorii nocturne
 Sd. Pickwick
 Atac narcoleptic
 INVERSAREA RITMULUI
 Atac cataleptic NICTEMERAL
 Pseudohipersomnia  STAREA HIPNAGOGICĂ/
isterică HIPNAPOMPICĂ
 TULBURARILE CONSTIINTEI
 I. CANTITATIVE:
 OBTUZIA = cresterea pragului senzorial, scaderea receptiei,
cresterea latentei; dificultati in precizarea ideilor, asociatii
dificile.
 HEBETUDINEA = dezinsertia de realitate, aspect perplex,
dezorientare usoara, hipokinezie.
 TORPOAREA = scaderea tonusului volitiv, initiativei, apatie.
 OBNUBILAREA =cresterea pragului senzorial, scaderea
tonusului functiilor psihice: raspunsuri vagi, bradipsihie,
bradikinezie, orientare grea.
 STUPOAREA = activitatea psihomotorie pare suspendata,
reactioneaza doar la stimuli foarte puternici.
 SOPORUL = reactii extrem de diminuate, asemanatoare
somnolentei accentuate.
 COMA = pierderea constiintei (apsihism), conservarea
functiilor vegetative.
 TLBURARILE CONSTIINTEI
 II.CALITATIVE: Polarizarea, ingustarea cimpului
constiintei, contact defectuos cu realitatea,
 STAREA ONEIROIDA = infiltrarea constructiilor visului in gindirea
vigila ( H.EY); dezorientare, confuzie, reminiscenta de imagini
traite,
 STAREA AMENTIVA ( notiune controversata) = dezorientare
totala, incoerenta maxima, agitatie dezordonata.
 STAREA CREPUSCULARA = alterarea reflectarii
senzoriale,pastrarea automatismelor motorii; actele
comportamentale – coordonate dar neadecvate preocuparilor
anterioare; amnezie consecutiva. In:*epilepsie;*betia
patologica;*histerie;*tumori de lob frontal;*hipoglicemie.
 STAREA SECUNDA = dupa evenimente psihotraumatizante.
 TULBURARILE SOMNULUI
 STAREA HIPNAGOGICA / HIPNOPOMPICA.
 INSOMNIILE: Cantitative ( initiale=de adormire;
terminale=de trezire). Calitative ( predormitionale;
dormitionale; postdormitionale). Falsa insomnie.
 HIPERSOMNIA = corespunde unui somn patologic care se
deosebeste de somnul normal doar prin profunzime,
durata, bruschetea aparitiei. In: leziuni de trunchi
cerebral, talamice, corticale, insuf. respiratorii, hepato-
renale.
 NARCOLEPSIA- nevoie subita de somn precedata sau nu de
halucinatii hipnagogice; sau: pierderea brusca a tonusului
muscular exprimata prin atacuri de catalepsie si paralizii de
somn. -
 Tulburarile Visului.
 COSMARUL = vis cu continut si caracter
terifiant. Caracteristici: * Angoasa; *
Senzatia de opresiune si greutate in piept; *
Senzatia de paralizie, incapacitatea
efectuarii celei mai mici miscari.
 AUTOMATISME AMBULATORII
NOCTURNE.
 PAVOR NOCTURN.
 ENUREZIS NOCTURN.
 BRUXISME.
 ANSAMBLUL INSUSIRILOR INASCUTE CARE
IMPRIMA INDIVIDULUI O AMPRENTA
PARTICULARA IN EXISTENTA SA.
 Componentă dinamico-energetică a
personalităţii constând într-un ansamblu de
însusiri constituţionale, fiziologice,
ereditare,, expresie a unei ractivităţi
particulare a sistemului neuro-endocrin
 DIRIJEAZA: promptitudinea, intensitatea si
durata raspunsurilor la solicitari.
 Este format din insusiri relativ stabile.
 Constituie nucleul primitiv pe care se
structureaza caracterul ( putand fi si el modelat
de caracter).
 TIPOLOGII- fiecare individ poate coexista la mai
multe categorii tipologice, în realitate există doar
tipologii intermediare sau mixte
 TIPOLOGII
1. MORFO-FIZIO-PSIHOLOGICE
2. PSIHO-FIZIOLOGICE
3. PSIHOLOGICE
4. PSIHO-SOCIOLOGIC
5. CLINICE
 Charakter =semn, mască, trasatura, particularitate
(gr.).
 TOTALITATEA TRASATURILOR ESENTIALE SI
STABILE ALE ADULTULUI REZULTATE DIN
INFLUENTA PERMANENTA SI CONTINUA A
MEDIULUI AMBIANT, TRASATURI CARE AU CA
OBIECTIV O ADAPTABILITATE OPTIMA A
PERSOANEI LA CERINTELE MEDIULUI AMBIANT
 Cea mai inaltă şi sintetică formaţiune a personalităţii
care rezultă din integrarea în anumite modalităţi de
comportament şi conduitp a întregii experienţe de viaţă
a omului
 Se formeaza in timp indelungat, progresiv
 Poate fi apreciat conform:
 atitudinii fata de sine
 atitudinii fata de alte persoane
 atitudinii fata de munca.
 Tipuri caracteriale
Heymans& Wiersme
1. Nervos
2. Sentimental
3. Coleric
4. Pasionat
5. Sanguin
6. Flegmatic
7. Amorf
8. Apatic
 ANSAMBLUL TUTUROR PROCESELOR PSIHICE IN
INTEGRAREA COMPLEXA, DINAMICA SI ARMONICA.
Ansamblul de trăiri morale şi intelectuale, de însuşiri şi
aptitudini sau defecte care caracterizează modul propriu
de a fi, individualitatea comparativ cu alte persoane
 Presupune jocul dintre aspecte ereditare/ dobândite
 Permanentă transformare, dezvoltare, autoconstrucţie
unică, irepetabilă, indivizibilă
 Aspecte constitutive a PS.
 Biosomatic
 Psihic
 Sociocultural
 Însuşiri definitorii
 Totalitatea
 Transformarea
 reglajul

 PERSONA = MASCA ACTORULUI.

 Ofera insului supletea adaptativa.
 Lazarus si Opton: Personalitatea inseamna tot ce credem despre
un om si ne face sa-l iubim sau uram.
 Teorii
 Neobehavioriste – obiectiviste- Dellard-
Miller, Watson, Thorndicke
 Psihodinamice- psihanalitice- Freud, Jung
 Sociale- Kardiner
 Bio-psiho-sociale
 Culturaliste- Horney, Fromm, Adler,
Erickson
 Ierarhice - Allport
 Componente ale personalităţii
 Intelectual- cognitivă
 Dinamic- energetică – (temeprament,
afectivitate, motivaţie)
 Proiectivă-(necesităţi, tendinţe, aspiraţii,
idealuri)
 Efectorie (aptitudini, capacităţi,
deprinderi)
 Relaţională (caracter interpersonal)
 Constituţia biopsihologică
 Personalităţi “accentuate”
Leonhard
 Demonstrative
 Hiperexacte- anancaste
 hiperperseverente.- paranoide
 Impulsive
 Anxioase
 Emotive
 Distimice- subdepresive
 Hipertimice- hipomaniacale
 Labil afective- ciclotime
 Exaltate
 Introverte
 extroverte
 TULBURARI DE PERSONALITATE.

 NEDEZVOLTAREA : Oligofrenii.
 REGRESIA: Demente; psihoze cronice
 PUERILISM:isterie, schizofrenie, ologofrenie, demenţe
 TRANZITIVISM WERNICKE: pierderea diferentei intre ceea ce este
exterior si interior individului.In: schizofrenie, histerie.
 DEPERSONALIZAREA: definita de P.Janet ca o stare. In:schizofrenie;
psihastenie; depresii ( pe fondul constiintei clare),surmenaj
 DEREALIZAREA
 DESOMATIZARE
 DESANIMARE
 DEDUBLAREA PERSONALITATII: In: histerie, epilepsie, stari confuzo-
onirice, schizofrenie
TIPUL DE PERSONALITATE DA O COLORATURA
APARTE SIMPTOMELOR CARACTERISTICE
ORICĂREI BOLI.