Rnoveanu Liliana Mihaela

Student anul 2,
Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala
Universitatea Bucureti
FAMILIA CA FACTOR BIO-PSIHO-SOCIAL
REFERAT
Dezvoltare Umana
COORDONATOR:
Conf !n"v #r Han"$al D!m"tra%&!
Rnoveanu Liliana Mihaela
Student anul 2
0
Rnoveanu Liliana Mihaela
Student anul 2,
Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala
Universitatea Bucureti
'()*
FAMILIA CA FACTOR BIO-PSIHO-SOCIAL
A$%tar&t
Lucrarea de fa prezint in sinteza familia ca factor bio-psiho-social si problematica problematica
copilului determinate de modul in care familia se ocupa de dezvoltarea lui psihica si cognitive in
intregul sau.
Aa cum au artat numeroi autori familia este universal e!istentei unui copil parintii sunt cei care
e!ercita cea mai mare influenta pe parcursul dezvoltarii sale ca mai tarziu, in aceasta
dezvoltare sa intervina si grupul de prieteni, scoala, serviciul erc. Copilul are nevoie
sa fe pregatit sa fe competent social, sa se simta ocrotit si special in cadrul
grupurilor, sa se afrme sa reuseasca. "voluia familiei a avut loc n condiiile unei comple!e
mpletiri a factorilor biologici cu cei sociali.
Anal"za
#amilia a fost definit de $laude Levi-%trauss ca un grup av&nd la baz cstoria alctuit din so
soie i copii nscui n acest cadru pe care i unesc drepturi i obligaii morale 'uridice economice i
sociale.
"i au obligaii i aspiraii comune i se ocup de creterea copiilor crora le asigur nu numai
e!istena material ci i un climat favorabil afectiv i moral.
(n societatea modern familia este privit ca un nucleu social care influeneaz ntreaga evoluie de
via a omului i i pune amprenta pe ntreaga sa personalitate deoarece este o realitate cunoscut c
familia pune bazele educaiei copilului .
(n calitatea sa de celul de baz a societii familia ocup o poziie central n viaa copilului
fiind de fapt primul mediu social n care acesta se manifest ca fiin uman.
1
Rnoveanu Liliana Mihaela
Student anul 2,
Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala
Universitatea Bucureti
)efinete sistemul ca o grupare sau ca o organizare ierarhic de elemente indiferent de natura lor
av&nd o desfurare spaio-temporal i implic&nd legturi *i interaciuni+ substaniale energetice i
informaionale ntre elemente i ntr-o anumit msur cu mediul ambient.
,rin e!tensia termenului de sistem folosit cu mai larg popularitate pentru sistemele biologice sau
sociale se utilizeaz aceast denumire i atunci c&nd se fac referiri la familie.
Rolul familiei ca principal mediu de dezvoltare psihic a copilului este foarte important mai
cu seam n etapele timpurii ale dezvoltrii sale *dup cum menioneaz i ,.-sterriet sau .. $.
,arsons n lucrrile lor+.
#amilia se impune ca factor cu cea mai puternic influen asupra minorului prin continuitate
afectivitate i autoritate.
(ntr-un cuv&nt educaia constituie cea mai important funcie social a familiei care ncepe din
primele momente ale e!istenei copilului i continu p&n la deplina lui maturitate.
Afirmaia /Are sau nu are cei apte ani de acas nu vrea s e!prime nimic altceva dec&t c aceste
baze au fost bine sau greit puse .
$el cruia i se adreseaz aceast observaie cu semnnificaia ei negativ se simte tot at&t de lezat ca
i n cazul celei mai grave insulte.
At&t ca grup social omogen c&t i ca instituie social-'uridic fundamental familia reprezint
cadrul principal n interiorul cruia prin intermediul procesului de socializare indivizii i nsuesc
primele noiuni cu privire la datorie responsabilitate interdicie marc&nd dezvoltarea unei structuri
generalizate a contiinei morale i 'uridice.*!a"mond Boudoun, 2#$$%
Mai mult dec&t oricare ali factori sociali i culturali agenii socializatori care acioneaz n cadrul
familiei contribuie la stimularea integrrii sociale a minorului la nsuirea de ctre acesta a unui bogat
repertoriu de roluri sociale reglementat de interdiciii atitudini permisive limite de toleran.
Av&nd o influen determinant asupra formrii minorului ca membru activ al societii pe deplin
contient de drepturile i ndatoririle ce-i revin n aceast calitate funcia socializatoare a familiei se
realizeaz n patru situaii specifice0
- situaiile de educaie moral av&nd la baz relaiile de autoritate prin intermediul crora i se
furnizeaz minorului regulile morale1
- situaiile de &nvare cognitiv prin care minorul depinde de sistemul de cunotine aptitudini i
obinuine necesare convieuirii n societate1
2
Rnoveanu Liliana Mihaela
Student anul 2,
Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala
Universitatea Bucureti
- situaiile a'ung&nd invenia i imaginaia prin intermediul crora se dezvolt capacitile creatoare
i g&ndirea participativ1
- situaiile de comunicare psi'ologic care dezvolt afectivitatea specific uman av&nd un rol
deosebit de important n echilibrul moral i psihologic al minorului.*(r.).Strc'inaru, 2##*+
$opilul are o lume interioara foarte bogata cu numeroase nuante socioafective calitati si trasaturi
de temperament.
2ocul si comunicarea empatica contribuie la satisfacerea asteptarilor copilului oferindu-i acestuia
corectarea greselilor valorificarea aptitudinilor si a calitatilor sale pozitive. *$uzneov 3445+
Arta educarii copilului nu consta in a impune, ci in al lasa sa consimta singur la cerintele culturii
inchipuindu-si ca o face de buna voie. +)umitrascu 6. 2#$,-2#$.%
Ma'oritatea studiilor inteprinse au scos n eviden urmtoarele tendine care caracterizeaz familia
n societatea modern0
/liminarea sau diminuarea funciei economice a familiei i implicit redistribuirea rolurilor ntre
membri.
Aceast tendin apare complementar cu o serie de schimbri n viaa familial0
- creterea laturii de consum n defavoarea economiei casnice1
- separarea locului de munc de domiciliu1
-inlturarea dependenei economice a unuia dintre parteneri n raport cu cellalt1
- modificarea diferenei ntre se!e n privina drepturilor i ndatoririlor1
- determinarea valorii minorului n funcie de prestigiul profesiona i nu de rolul familial1
- scderea timpului acordat educaiei minorului n familie.
(iminuarea funciei socializatoare a familiei i redistribuirea ei instituiilor sociale cu rol formativ
specializat *coalmass-media+.
Aceast tendin implic trecerea de la tipul afectiv de educaie la tipul instrumental ceea ce atrage
dup sine o serie de modificri n formarea personalitii i interiorizarea valorilor sociale.
Absena relativ ndelungat a ambilor prini din cmin pentru ndeplinirea sarcinilor profesionale
mpreun cu solicitrilor fizice i nervoase ale locului de munc au o influen negativ asupra
educaiei copiilor slbind coeziunea tradiional a vieii de familie.
3
Rnoveanu Liliana Mihaela
Student anul 2,
Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala
Universitatea Bucureti
$reterea tendinei de dezorganizare a famliei contemporane+ datorit numrului mare de divoruri i
amplorii unor fenomene de destrucie a cminului *prin decesul unuia dintre membri izolarea
preocuprilor partenerilor scderea rolului comunicrii multiplicarea relaiilor conflictuale+.
)elicvena 'uvenil apare ca un produs tipic al dezorganizrii familiei al descreterii rolului
socializrii pozitive i al creterii influenei socializrii negative prin intermediul antura'ului al
frustrrilor afective ale minorului al diminurii autoritii parentale. *Rdulescu %. M. ,iticaru. M.
3447+
8n randul adolescentilor crima este mai rara dese sunt cazurile de omor din negli'enta sau omor
accidental.)intre tulburarile de comportament cu cele mai grave consecinte este furtul.
%tudiile din domeniul psihologiei delicventei 'uvenile evidentiaza faptul ca la baza furturilor se afla
sentimentul de frustare cu note pronuntate de an!ietate.
9agabonda'ul constitue de asemenea o deteriorare grava de compoerament care poate fi dublata de
prostitutie si perversiuni se!uale.
- serie de cercetari mentioneaza influentele negative e!ercitate asupra copilului si de perceperea de
catre acesta a relatiilor anormale dintre parinti.
$opilul poate fi tensionat si dereglat de atmosfera morala destramarea nefavorabila a familiei
decesul unuia dintre parinti sau al ambilor prezenta unui parinte vitreg alcoolismul parintilor abaterile
comportamentale ale parintilor manifestarea lor triviala s.a.
#enomenele respective pot fi provocate de o situatie biopsihologica sau de una economico-sociala
necorespunzatoare.
$omportamentele se!uale deviante au loc datorit maturizrii se!uale1 se manifest primae!perien
se!ual i apoi se structureaz conduita se!ual care poate lua forme aberante deviate subinfluene
nefaste sau sub influena agresivitii i opozabilitii0 violul *art. :75 $od penal+.
(n general infracionalismul i conduitele se!uale deviante sau aberante au la baz0
- tinerii care nu au avut modele se!uale *fr tat sau mam n familie+ cu care s se identificei ca
atare au conduitele se!uale needucate i un mai mare risc de a deveni inadecvai1
- incidente se!uale din copilria mare sau pubertate *de pild seducia de ctre un homose!ualmai
n v&rst incestul sau violul+1
4
Rnoveanu Liliana Mihaela
Student anul 2,
Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala
Universitatea Bucureti
- izolarea e!cesiv de ali copii i lipsa de educaie social general i educaie se!ual caurmare a
lipsei de sociabilitate general fapt ce constituie un risc mai mare pentru conduite
aberante*e!ibiionism viol+1
- teama e!cesiv an!ietatea i opozabilitatea din familie i coal creeaz o tensiune ce sedescarc
sub form de hiperaciuni se!uale *uneori+1
- teama de responsabilitate nsoit de imaturitate conduce la dependena de adult i creeazcondiii
mai prielnice pentru deviaii se!uale1
- viaa e!cesiv auster i privat de relaii sociale de distracii reale i de independen dininternate
colonii etc. poate favoriza unele deviaii se!uale.
8n ceea ce priveste delicventa ;oel Maillone ne prezinta doua tipuri de adolescenti delicventi.
<ipul adolescentului care savarseste infractiuni traind intens teama ca intr-o zi se va identifica cu
adevaratii delicventi acestia au impresia ca delictele lor sunt consecintele unor situatii speciale in care
sunt antrenati fara voia lor.
<ipul adolecentilor care au o atitudin'e antisociala ce le monopolizeaza intreaga conduita.
,ortretul psihic comportamental al delincventului nglobeaz urmtoarele trsturi0
e!istenmarginal inactivitate parazitism respingerea valorilor morale disociere ntre eul personal i
celsocial absena orizontului temporal e!istenial i resentimente contra societii. <oate aceste
trsturisunt generatoare de comportamente indezirabile disociale i antisociale.
#actorii i cauzele delincvenei n structura personalitii sunt mai puin generali ntotdeauna
concreii legai de condiiile i evenimentele e!isteniale de procesul educaional de modul specific n
careindividul interacioneaz cu colectivitatea.
=aremele care reliefeaz n mod cert aplecarea spre delincven a copiilor ar putea fi indicate ide
urmtoarele aspecte0
- absene frecvente de la coal1
- atitudine indiferent fa de coal1
- atitudine rebel fa de autoritile colare i reprezentanii ordinii1
- reacii disproporionate fa de diferite situaii i fa de colegi1
- tendina de asociere cu elemente depravate1
- utilizarea precoce a unui limba' trivial obscen i violent1
- negli'en privind vestimentaia aspectul e!terior al persoanei1
5
Rnoveanu Liliana Mihaela
Student anul 2,
Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala
Universitatea Bucureti
- minciuni i furturi frecvente chiar nainte de v&rsta de 7 ani1
- solicitri e!agerate a unor sume de bani de la cei apropiai1
- preocupri se!uale precoce1
- /consum> de literatur pornografic1
- vizionarea foarte frecvent a filmelor cu coninut necorespunztor din punct de vedereeducativ.
,osibile soluii n vederea eliminrii delincvenei
- implicarea cadrelor didactice n programe speciale de reeducare a elevilor care
prezintcaracteristicile enumerate mai sus1
- educarea persoanelor care doresc s devin prini i obligarea lor s urmeze cursuri prenatale de
psihologie infantil1
- implicarea guvernului prin spri'in financiar i acordarea unor faciliti celor care se ocup deastfel
de cazuri1
- o campanie de informare i implicare a societii n privina delincvenei.
Ma'oritatea persoanelor chestionate tiu ce este delincvena i consider c este o problemcare ar
trebui s preocupe societatea ?4@ consider&nd c aceast problem se poate rezolva dac i vafi
acordat atenia necesar.
)oar mpreun vom reui s construim o lume mai sigur dac m&ine ne vom trezi i ne
vomndruma copiii s respecte )repturile i libertile omului.
;imeni nu se g&ndete c un copil nu se nate ru c ceea ce devine el la un moment dat este
irezultatul mediului familial i social n care a trit al modului n care a fost iubit sau a fost lsat
siubeasc de ctre persoanele cele mai apropiate. $eea ce se nt&mpl n 'urul lor agresiuni
certurinegli'en i fac s simt c au pierdut cel mai important lucru pentru ei0 afeciunea prinilor.
-are nu e adevrat c cei mici i neleg mai bine pe cei mari dec&t inversA Aceast lips de nelegere a
adulilor poate face ca iubirea s se transforme n ur. Atunci copilul se va simi singur iar n momentul
n care va avea suficient energie i hotr&re i va lua destinul n propriile m&ini. $e va face ns un
copil care se simte puternic i n stare de orice atunci c&nd cei din 'urul lui consider c nu e n stare de
nimic bunA #oarte probabil lucruri rele.
- alta problema bio-psiho-sociala a familiei este violenta intrafamiliala.
)intr-o perspectiva psihologica acest gen de violenta poate deveni un cerc vicios in care victima se
transforma mai tarziu in agresor iar agresorul va lua rolul de victimei copiii care isi vad tatal
6
Rnoveanu Liliana Mihaela
Student anul 2,
Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala
Universitatea Bucureti
bruscandu-si sotia vor continua acest patern in propriile casnicii si de asemenea un copil abuzat poate
devenii la randul lui agresor.
)e foarte multe ori abuzul emotional poate avea consecinte mult mai grave decat abuzul fizic viata
traita in frica si teroare depresia an!ietatea generalizata si pierderea increderii in sine si in ceilalti
conduce la cresterea izolarii fizice si sociale cresterea consumului de medicamente alcool si chiar
droguri din cauza unui mediu ostil si neprimitor.
$ercetarile statistice ne arata ca tentativele de suicid sunt mult mai raspandite in cazul celor abuzati
si agresati.
)upa cum putem observa functia principal a familiei cresterea copiilor este distorsionata cu largi
si dramatice consecinte pe viitor.
8ntr-o familie /bantuita> de violenta copii cresc intr-o atmosfera in care nevoile de baza*nevoia de
siguranta de viata ordonata de dragoste+ sunt profund negli'ate.
$opii crescuti in astfel de familii dezvolta comportamente usor de recunoscut si prezinta probleme
fizice emotionale si mentale au o dezvoltare fizica mult mai lenta au sentimente de culpabilitate frica
de abandon neincredere in sine scaderea randamentului scolar comunicare dificila consum de droguri
si alcool si multe alte comportamente cognitive deviante.
St!#"! #e &az
Maria :B ani clasa a 988-a intr-o scoala speciala.
)in actele de la dosarul minorei rezulta ca aceasta prezinta urmatoarele diagnostic0
- chist parencefalic temporo-parietal stang1
- intarziere psihica usoara1
- hemipareza dreapta cu deficit motor1
- epilepsie partial dreapta in tratament specific.
)iagnosticul educational cu retard psiho-educational C dificultati de invatare.
,rezinta cerinte educative special pentru tipul de deficient psihica usoara.
)ezvoltare psihica- intarziere in dezvoltarea proceselor si activitatilor psihice bradipsihie
bradilalie imaturitate afectivo-sociala.
8ntergrarea in colectivul clasei este lipsita de initiative asteapta sa fie solicitata este politicoasa
prefer sarcinile usoare prezinta irascibilitate uneori devenind chiar nervoasa.
7
Rnoveanu Liliana Mihaela
Student anul 2,
Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala
Universitatea Bucureti
Adaptarea scolara- e!ecuta sarcinile doar cu spri'in permanent din partea profesorului aratand un stil
de munca inegal.
"volutia comportamentala este satisfacatoare fara abateri comportamentale ma'ore uneori fiind
retrasa si deprimata.
$a progress scolar are un interes foarte scazut pentru invatare si un ritm lent al achizitiilor.
Ancheta sociala arata ca locuieste intr-un apartament cu 3 camere in =ucuresti utilat si mobilat
modest.
%tructura familiala0 mama C D7 ani ingri'itoare iar tatal C D7 ani lucreaza in domeniul constructiilor
ca muncitor necalificat mai ae o sora eleva la o scoala generala normal.
#etita a relatat in numeroase randuri ca atat ea cat si restul membrilor familiei sunt abuzati fizic si
emotional de tata acesta manifestandu-si agresivitatea in mod special fata de ea supunand-o la
tratamente e!treme de violente care au dus-o la crize de disperare avand chiar si o tentative de suicide.
<atal agresiv provine la randul lui dintr-o familie in care a fost abuzat este consummator de alcool
prezinta un comportament de respingere fata de copil cu atasament foarte redus. Mama minorei este
disperata nu are abilitatea de a solicita a'utorul are o imagine defavorabila fata de propria persoana
prezentand de asemenea trauma psihice datorate abuzului la care este supusa frecvent.
"fectele mediului violent in care minora traieste se vad in progresul scolar lent al acesteia in
evolutia ei comportamnetala si sociala si in activitatile scolare la care necesita permanent a'utor
supraveghere si indrumare.
8n acest caz de importanta ma'ora ar fi aplicarea unui plan de constientizare a victimizarii
emotionale a copilului in familie trebuie de asemenea tras un semnal de alarma cu privire la efectul pe
care scenele de violenta la care copilul asista si este supus in mod constant.
$opilul crescut intr-o astfel de familie are sanse mari sa dezvolte un comportament similar la varsta
adulta.
Con&l!z""
%tudiile efectuate in ultimii ani ne arata o crestere ingri'oratoare si o inrautatile marcanta a calitatii
vietii copiilor in Romania si in intreaga lume.
Se confrma aptul ca modul in care copilul interactioneaza cu amilia va f !enefc
sau ii va distruge viitorul de adult.
"
Rnoveanu Liliana Mihaela
Student anul 2,
Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala
Universitatea Bucureti
#e asemenea este evident aptul ca, de$a lungul istoriei, amilia a unctionat si
unctioneaza ca un sistem in care relatiile se pot sc%im!a, in unctie de modifcarile
nevoilor fecaruia dintre componentii sai de asemenea pot aparea transormari
semnifcative la nivelul intregii societati.
&
Rnoveanu Liliana Mihaela
Student anul 2,
Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala
Universitatea Bucureti
B"$l"o,raf"e
$uzneov L 0ocul 1opilului i 1ultura /ducaiei Familiale "d. E%M $hiinu 3445.
#umitrascu, '., Dezvoltarea Umana, Curs, (niversitatea )ucuresti, *acultatea de
Sociologie si +sistenta Sociala, 2013$2014.
.recu #. Radulescu %. (elicventa 0uvenila in Societatea 1ontemporana "d. Lumina Le! =ucuresti
344D.
Muntean. A. Familii si 1opii in (ificultate "d. Mirton <imisoara 344:.
,aunescu. $. Agresivitatea si 1onditia Umana "d. <ehnica =ucuresti 344:.
RaFmond =oudoun (ictionnaire criti2ue de la sociologie "d. ,resses Eniversitaires #rance 34::.
Rdulescu %. M. ,iticaru M. (eviana 1omportamenatal i Boala 3si'ic "d. Academiei
Romane =ucuresti :7?7.
%trchinaru 8. (evierile de conduit la copii4 Studiu psi'opedagogic "d. didactic i pedagogic s
=ucuresti :7G7.
10