Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Notiuni introductive
1.1. Notiuni de drept bancar
Istoricul notiunii de drept bancar. Premisele aparitiei notiunii de drept bancar
Pina la inceputul anilor '90, dreptul bancar exista numai la nivel conceptual, inglobind norme
juridice ce apartineau
dreptului civil acesta reglementa raporturile ba!ate pe egalitatea bancilor intre ele sau "ata de
clientela lor. Totalitatea acestor reguli "orma grupa #relatiilor de decontari si credit$ din cadrul
obiectului dreptului civil
%
. &upa cum se remarca in doctrina, aceasta reglementare atingea numai
supra"ata relatiilor in cau!a, lasind "ara atentie mecanismele importante ale relatiilor de decontari
si credit, ex. decontarile interbancare, sistemul conturilor de corespondent etc.
'
dreptului "inanciar acesta continea norme guvernind organi!area si activitatea bancii de stat
a U.(.).). si a bancilor speciali!ate de stat *Tlpo+,Tpo-.a-/, 0neui1/2-2+.a-/,
/n3icou.a-/ s.a.45 6 si "iresc, deoarece pina in %990 bancile operau in exclusivitate cu
mijloacele statului *cu exceptia bancii de economii de stat 5 ,.ep.an/4, ast"el incit bancile
e"ectuau mai curind deservirea de casa a clientilor, iar relatiile bancare din acea perioada puteau
"i "ara ec7ivoc numite relatii de drept public
1
.
,a e"ect, in doctrina juridica nu numai ca nu se utili!a termenul de #drept bancar$, existenta lui
era totalmente negata de teoria socialista a dreptului, iar sintagma #drept bancar$ era utili!ata
doar ca sinonom al legislatiei bancare 5 compartiment al legislatiei civile, sau, dupa ca!,
"inanciare
8
. &reptul bancar era considerat un institut "ie al dreptului civil, "ie al dreptului
"inanciar savantii rusi I.). 9urevici
:
si 6.;.(ovins<i
.
considerau
dreptul bancar o subramura a dreptului "inanciar, iar +.L./ogan era de parerea ca relatiile
juridice bancare sint de natura civila
=
.
Notiunea de drept bancar s5a a"irmat in limbajul curent
>
o data cu aparitia si de!voltarea
sistemului bancar al (epublicii +oldova, dupa adoptarea de catre Parlament a Legii nr. :995?II
din %% iunie %99% #,u privire la 0anca Nationala de )tat a +oldovei'$', si Legii nr. .0%5?II din
%' iunie %99% #,u privire la banci si activitatea bancara$
%0
. ;st"el, crearea unor banci noi si@sau
comerciali!area celor existente *%4 si "ormarea in consecinta a unui sistem bancar bi5nivelar *'4,
ceea ce a stimulat de!voltarea pietei serviciilor "inanciare si celei de capital *14, au condus la
aparitia termenului de drept bancar, ca notiune generica pentru a desemna initial normele ce
veneau sa complete!e prevederile normelor de drept civil si "inanciar, in materia activitatii
bancare. Totusi, dupa cum remarca unii autori, argumentul a"irmarii acestui termen in limbajul
curent nu este su"icient pentru a a"irma existenta dreptului bancar Acu acelasii succes se poate
vorbi despre dreptul editorial, dreptul acvatic, dreptul minier, dreptul atomic sau oricare alt "el de
drept$. ,ompartimentele urmatoare vin sa justi"ice notinea de drept bancar ca ramura de drept si
stiinta juridica.
Definitie
Notiunea de drept bancar este susceptibila de o dubla acceptiune ca ramura de drept
si ca stiinta juridica.
&octrina juridica a stabilit mai multe de"initii ale ramurii dreptului bancar. Unii autori
indica la sinonimia sintagmei #drept bancar$, in calitatea sa de ramura de drept, cu
#legislatie bancara$
%'
.
,7ristian 9avalda si 3ean )tou""let de"inesc dreptul bancar ca o totalitate de reguli
a4 ce "ixea!a statutul intreprinderilor din s"era #comertului cu bani$ si, b4 care sint
aplicabile activitatii lor. &upa cum mentionea!a autorii, dreptul bancar este un drept al
unei pro"esiuni
%1
.
)avantii americani Pollard, Passei<, 6llis si &ailB a"irma ca dreptul bancar constituie o
ramura de drept, ce stabileste nu numai principiile organi!arii si "unctionarii bancilor, ci
cuprinde si normele care reglementea!a conditiile de acordare a serviciilor "inanciare si
celor conexe lor
N
.
)avantul german (. /o7ls mentionea!a ca dreptul bancar #exista ca drept public si drept privat...
&reptul bancar public cuprinde supraveg7erea de stat asupra activitatilor bancare si organi!arii
%
acestora. &reptul bancar privat, este dreptul contractelor si tran!actiilor bancare$
%:
.
)avantul canadian 2. 2gilivie considera ca dreptul bancar cuprinde reglementarile activitatii
bancilor si altor institutii "inanciare, reglementari care sint stabilite prin lege si practica
judiciara
%.
.
&octrina juridica rusa cunoaste o elaborare mai succinta a notiunii de drept bancar. ;st"el, L.9.
6"imova de"ineste dreptul bancar drept o stiinta juridica, avind obiect de studiu totalitatea actelor
normative, ce reglementea!a modul de organi!are si activitate a institutiilor de credit, care sint de
regula banci, cit si de e"ectuare de catre ele a operatiunilor bancare$. 2.+. 2leini< a"irma ca
dreptul bancar este "ormat din totalitatea normelor si institutiilor juridice, ce reglementea!a prin
combinarea intereselor publice si private, relatiile sociale ce apar in procesul crearii sistemului
bancar *%4, cit si relatiile cu participarea bancilor avind obiect circulatia instrumentelor "inanciare
in calitatea lor de mijloc de sc7imb, etalon al valorii si mar"a *'4
%>
.
Totusi toate de"initiie in cau!a se racordea!a la un numitor comun recunoasterea dreptului
bancar ca totalitate de norme ce reglementea!a activitatatea bancara. in "unctie de scopul lor
speci"ic de reglementare *statutul juridic al bancilor, sau operatiunile des"asurate de ele4, aceste
norme au natura materiala sau procedurala *pentru detalii ve!i in"ra intrebarea 1 #I!voarele
reglementarii juridice a dreptului bancar$4. ,onsideram ca toate de"initiile sus5mentionate
re"lecta, cu o complexitate si ex7austivitate di"erita de la o notiune la alta, esenta dreptului
bancar - ramura a dreptului care inglobeaza totalitatea normelor juridice de natura
publica si privata, ce au ca obiect de reglementare organizarea si functionarea sistemului
bancar, statutul juridic al bancilor si regimul juridic al operatiunilor bancare.
Metoda reglementarii juridice a relatiilor bancare
+etoda unei ramuri de drept este de"inita ca #modul in care statul actionea!a asupra unor relatii
sociale$
%9
. Ciecare ramura de drept este caracteri!ata prin metoda sa proprie, particularitatile
careia se exprima intr5o maniera concentrata prin statutul juridic al subiectilor, temeiurile de
"ormare a raporturilor juridice, modurile de stabilire a continutului acestora, sanctiunile
juridice
'0
.
&upa cum s5a a"irmat in doctrina, metoda dreptului bancar combina metoda autoritara, ba!ata pe
subordonarea institutiilor bancare bancii centrale, cu metoda egalitatii juridice a bancilor in
relatiile lor cu clientela sau cu alte banci
'%
. In ceea ce priveste speci"icul metodei dreptului
bancar, acestea se caracteri!ea!a prin
existenta unui sistem elaborat de principii, pre!umptii si derogari *ex. norme cu privire la
su"icienta capitalului ponderat la risc, secretul bancar etc4D
utili!area "recventa a u!antelor in materie bancaraD
di""erentierea normelor juridice in "unctie de destinatarul lorD
existenta unor reguli speci"ice *ex. cele reglementind standardele de prudenta bancara, cele
procedurale etc4.
Locul dreptului bancar in sistemul de drept
2piniile exprimate in literatura de specialitate asupra locului dreptului bancar in sistemul
de drept, sint eterogene.
Unii autori neaga *mai corect, negau4 independenta dreptului bancar "ata de alte ramuri
de drept *ex. I.). 9urevici, 6.;. (ovins<ii si +.L. /ogan 5 pentru detalii ve!i supra
compartimentul #Istoricul notiunii de drept bancar$4.
;lti autori, declarind apartenenta normelor bancare la dreptul comercial, declara totusi
oportunitatea metodologica si sistemica a studierii separate a acestora in cadrul unui
curs aparte
''
.
2 alta pleiada de autori a"irma autonomia dreptului bancar ca ramura de drept ex. ve!i
supra notiunile dreptului bancar, date de savantii "rance!i ,7ristian 9avalda si 3ean
)tou""let
'1
si savantii americani Pollard, Passei<, 6llis si &ailB.
;l patrulea grup de autori se mentin pe po!itii mai putin categorice. Unii plasea!a
dreptul bancar la jonctiunea notiunilor de #ramura de drept$ si #subramura de drept$,
ex. ,abatova L.9, a"irma ca dreptul bancar nu este nici ramura, nici subramura a dreptului,
'
deoarece a4 relatiile reglementate de el nu poseda un asa grad de #speci"icitate$ care
sa le permita sa "orme!e obiectul unei ramuri de dreptD b4 metoda de reglementare a
activitatii bancare contine atit elemente dispo!itive, cit si imperative
'8
. ;ltii mentionea!a
ca dreptul bancar este o totalitate de norme, in curs de a deveni ramuraEa.cirepjului
':
.
In ceea ce ne priveste, ne raliem la parerea acelor autori care sustin autonomia dreptului
bancar ca ramura de drept. ;ceasta deoarece, dupa cum am indicat mai sus, dreptul
bancar poseda un obiect distinct si o metoda aparte de reglementare a raporturilor
juridice bancare. 2r, o ramura de drept se caracteri!ea!a prin doua elemente de ba!a, ce o
delimitea!a de alte ramuri obiectul propriu de reglementare si metoda speci"ica
'.
. ;cceptarea
apartenentei dreptului bancar la alte ramuri de drept 5 cum ar "i dreptul civil, dreptul comercial
sau dreptul "inanciar 5 ar ec7ivala cu identi"icarea obiectului si metodei dreptului bancar cu
obiectul si metoda acestor ramuri, ceea ce nu ar "i corect. La justi"icarea autonomiei dreptului
bancar ca ramura de drept este necesar de a tine cont de perspectiva evolutiva a acestuia. in acest
ca!, pot "i explicate po!itiile exponentilor doctrinei socialiste
'=
, care plasau dreptul bancar in
cadrul unor alte ramuri de drept, spre exemplu dreptul "inanciar 5 in conditiile unei economii
centrali!ate, in cadrul careia cvasitotalitatea bancilor operau cu mijloacele banesti ale statului, iar
insasi creditarea se e"ectua in mod plani"icat, dreptul bancar era nimic mai mult decit un
compartiment al dreptului "inanciar care reglementa gestiunea "inantelor publice, iar relatiile
juridice cu participarea bancilor erau, "ara ec7ivoc, de natura publica. Totusi este di"icil de a
identi"ica locul dreptului bancar in structura sistemului national de drept 5 adica de a5% plasa pe
acesta in grupul ramurilor de drept public sau privat. +ulti autori mentionea!a "aptul ca normele
bancare au o natura mixta 5 unele din ele sint de natura publica *ex. normele menite sa asigure
securitatea sistemului bancar prin stabilirea cerintelor prudentiale si de asigurare a depo!itelor4,
esenta celorlalte insa invederea!a apartenenta acestora la dreptul privat *ex. normele re"eritoare
la relatiile banca5client in cadrul raporturilor de constituire si gestionare a conturilor4
'>
.
Imixtiunea elementelor de drept public in cel privat este un simptom al interconexiunii dreptului
bancar cu alte ramuri de drept, si nu numai.
Pe de o parte, normele de drept bancar care stabilesc principiile organi!arii si "unctionarii
institutiilor "inanciare constituie o "orma de exprimare a politicii monetar5creditare a statului, in
acest sens, normele dreptului bancar au tangenta cu normele de drept statal si administrativ.
Totodata, este necesar de mentionat ca intelegerea principiilor dreptului bancar este legata
indispensabil de studierea domeniilor reglementate de normele acestei ramuri de drept teoria
"inantelor, creditului si contabilitatii
'9
.
,aracterele si tendintele dreptului bancar contemporan
Tendintele de!voltarii dreptului bancar la etapa contemporana, mentionate in doctrina, sint
urmatoarele
dinamismul evoluant al legislatiei bancare interne, cit si al instrumentelor materiale de drept
international uni"orm in domeniull bancarD
corporativitatea dreptului bancar. ;ceasta tendinta isi are "undamentul in particularitatea
dreptului bancar, indicata de 9avalda si )tou""let 5 #drept al pro"esiunii$. Pe cale de consecinta,
pentru dreptul bancar este caracteristica rata inalta a reglementarilor, elaborate de banca centrala
a statului, si nu de catre organul legislativ. in (epublica +oldova activitatea bancara este
reglementata aproape in totalitate de actele normative elaborate de 0anca Nationala a +oldovei,
numarul legilor, 7otaririlor Parlamentului si 9uvernului in acest domeniul "iind redus.
complexitatea si specificitatea normelor de drept bancar, continutul carora este puternic
in"luentat de legitatile economice si "inanciare ale activitatii bancare. ;ceasta este o consecinta,
totodata, a unor "enomene noi in activitatile bancare traditionale a4 importanta cresinda
decontarilor prin virament, in utili!area carora rationamentele legale incep a "i substituite prin
consideratiunile e"icientei si utilitatii *%4, in acelasii timp, sint tot mai "recvent utili!ate
modalitati principial noi de decontare *ex. platile electronice4 *'4D dematariali!area continua a
banilor si valorilor mobiliare, ce sc7imba "i!ionomia riscurilor a"erente circulatiei acestora *ex.
riscurile pierderii sau deposedarii sint substituite prin riscul in"latiei, "alimentului etc4D
1
implicarea te7nologiilor in"ormationale in operatiunile bancare, ceea ce conduce la aparitia
noilor institutii si norme *ex. )tandardele Internationale de Trans"er al &atelor prin
Teletransmisiune *UN,I&4, sistemul de clearing bancar electronic )FICTD aparitia #banilor
electronici$ etc4.
internationalizarea dreptului bancar, in sensul penetrarii tot mai vaste a reglementarilor
nationale in domeniull bancar de catre standardele internationale aprobate atit la nivel
interguvernamental, cit si neguvernamental *codi"icari ale u!antelor bancare4.
1.2. aporturile juridice bancare
Definitia si clasificarea
,on"orm opiniei majoritare exprimate in doctrina, raportul juridic se pre!inta ca o varietate a
raporturilor sociale, reglementata de norma juridica, participantii careia dispun de drepturi si
obligatii reciproce, pe care le reali!ea!a cu scopul satis"acerii intereselor si necesitatilor lor, intr5
un mod aparte, reglementat si garantat de stat in persoana organelor lui
1
$.
2biectul dreptului bancar se deduce din de"initia lui si determina locul acestuia in sistemul de
drept. ;st"el, de"initiile indicate mai sus denumesc in majoritatea lor obiectul dreptului bancar5
relatiile juridice bancare. Totusi doctrina e mai putin uni"orma la de"inirea notiunii de relatie
juridica bancara *sau raport juridic bancar4.
2.+. 2leini< a"irma ca totalitatea acestor raporturi constituie notiunea de #activitate bancara$,
de"inindu5le ca relatii sociale reglementate de normele de drept public si privat, care se "ormea!a
in procesul activitatii bancilor si altor institutii creditare
1%
. &upa 9avalda si )tou""let obiectul
dreptului bancar il constituie raporturile juridice legate de crearea, "unctionarea si lic7idarea
institutiilor bancare
1'
. 2 descriere mai incapatoare se contine in notiunea dreptului bancar,
pre!entata de Pollard, Passei<, 6llis si &ailB$ 5 acesteia includ in notiunea de drept bancar si
relatiile legate de acordarea serviciilor "inanciare si a altor servicii conexe.
L. 9. 6"imova considera ca dreptul bancar reglementea!a un cerc de relatii juridice, ce este
insu"icient pentru a5si justi"ica autonomia ca ramura de drept cele legate de activitatea bancilor
comericale si a bancii nationale, cit si de organi!area sistemului ereditar si acordarea de catre
banci a serviciilor clientelei sale. Ne raliem la po!itia autorilor rusi 2.+. 2leini< si L.9.
6"imova, agreind parerea ca relatiile juridice bancare ce se "ormea!a in procesul activitatii *si nu
simplu "unctionarii A ceea ce poate "i redus la activitatea interna a bancilor si altor institutii
creditare 5 n.n.4 bancilor comerciale "ac parte integranta din obiectul dreptului bancar.
(elatiile juridice bancare sint speci"ice prin subiectii lor 5 bancile sau institutiile "inanciare. &in
acest punct de vedere, acestea se clasi"ica in
relatiile intre Parlament si 0anca Nationala *ex. re"eritoare la raportarea asupra situatiei
monetare, aprobarea politicii monetar5creditare4D
relatiile intre 9uvern si 0anca Nationala *ex. re"eritoare la repre!entarea mutuala4D
relatiile intre 0anca Nationala si bancile comerciale *ex. re"eritoare la licentierea bancilor,
controlul si supraveg7erea lor4D
relatiile intre banci comerciale avind ca obiect e"ectuarea operatiilor bancare *ex. de
desc7idere a conturilor de corespondent, de e"ectuare a decontarilor interbancare4D
relatiile intre banci avind ca obiect crearea uniunilor, asociatiilor, caselor de clea5ring si altor
"ormatiuni colectiveD
relatiile intre banci si clientela *ex. cu privire la desc7iderea conturilor, e"ectuarea platilor,
obtinerea creditului4D
Un alt criteriu de clasi"icare ar "i natura activitatilor bancare, ce constituie unul din obiectul
relatiilor in cau!a. Utili!ind acest criteriu, deosebim relatiile juridice ce se "ormea!a cu privire la
$ operatiile bancare active *ex. acordarea creditelor, scontul cambiilor4D
operatiile bancare passive *ex. institutia juridica a contului bancar, emisiunea de catre banci a
valorilor mobiliare4D
operatiile bancare de intermediere *ex. relatiile de plati4D
operatiile bancare "acultative *ex. acordarea serviciilor de consultanta4, in "unctie de
continutul raporturilor juridice bancare, deosebim raporturile
8
patrimoniale *ex. legate de atragerea si amplasarea mijloacelor banesti4D
nepatrimoniale *ex. legate de protectia secretului bancar4.
in "unctie de speci"icul raporturilor juridice bancare, distingem cele
materiale *ex. re"eritoare la operatiunile bancare4D si
organi!ationale, sau procedurale *ex. cu privire la stabilirea structurii interioare a bancilor,
sau a sistemului bancar in general4.
in "unctie de i!vorul si sursa de reglementare a rapoartelor juridice bancare, acestea se
clasi"icam
relatii provenind din normele de drept, care la rindul lor pot "i
$ relatii provenind din normele continute in legi si alte acte normative *ex. cu
privire la "ormarea re!ervelor obligatorii ale bancilor comerciale4D
relatii provenind din acte administrative *ex. cu privire la eliberarea licentelor4D relatii
provenind din contracte *ex. cu privire la desc7iderea contului bancar4.
)tructura raportului juridic bancar
in teoria generala a dreptului e larg raspindita teoria care intelege prin structura raportului juridic
totalitatea elementelor acestuia, adica subiectele, obiectul si continutul raportului
18
.
!biectul
2biectul unui raport juridic este #conduita umana, ce se reali!ea!a de catre subiectii raportului
juridic ca urmare a exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor$
::
, ori, intr5o "ormula mai
simpla, ceea re"eritor la ce apare si exista raportul respectiv. &in de"initiile raportului juridic
bancar, pre!entate mai sus, conc7idem ca obiect al acestora este
lato sensu 5 activitatea bancaraD
stricto sensu - activitatea bancilor comericale si a 0ancii Nationale, cit si organi!area
sistemului ereditar si acordarea de banci a serviciilor catre clientela sa. &upa cum s5a mentionat
mai sus, obiectul raporturilor juridice bancare constituie unul din criteriile de clasi"icare a
acestora. Activitatea bancara, ca obiect al raporturilor juridice bancare, a constituit obiectul de
studiu al doctrinelor juridice si economice bancare, de"initiile ei "iind multiple. ,ele mai timpurii
de"initii le intilnim in doctrina economica a (usiei tariste )e""le de"inea activitatea bancara
drept #domeniul de comert, ce consta in transmiterea in "olosinta a capitalului mobil inlocuibil.
;cest capital prin intermediul creditului este directionat spre producerea si circuitul bunurilor,
sau spre rambursarea, prin intermediul platilor, a valorii banesti a acestor bunuri$D un alt
economist, Li"man, considera ca activitatea bancara este #acel domeniul al comertului,
care5si propune drept scop colectarea, pastrarea si acordarea in "olosinta a capitalului banesc.
intr5un cuvint, activitatea bancara consta in #comertul cu capital$D pe po!itii similare se mentinea
si economistul german din acea perioada ;dol" Geber
1.
.
"ubiectele
)ubiectii raportului juridic bancar sint, dupa cum s5a mentionat mai sus
clientela bancii.
&in ea pot "ace parte persoane "i!ice sau juridice, indi"erent de modul de organi!are si "orma de
proprietate, cit si intreprinderile cu investitii straine, persoanele "i!ice si juridice straine.
H bancile si alte institutii "inanciare, cit si "ormatiunile colective ale acestora. ;cestei categorii
ii apartin 0anca Nationala a +oldovei si bancile comerciale sau alte institutii "inanciare. Un loc
aparte il ocupa 0anca pentru &e!voltare si Investitii a +oldovei. +odul de organi!are, lic7idare
si activitate al acestor subiecti va constitui obiectul studiului continut in Titlul III.
organele puterii si administratiei de stat *Parlamentul, 9uvernul, organele administratiei
publice locale4.
#ontinutul
,ontinutul raportului juridic este "ormat din totalitatea drepturilor subiective si obligatiilor
juridice ale subiectilor acestei relatii. &reptul subiectiv deseori este de"init ca o masura a
comportamentului permis, liber si garantat de lege$. &repturile subiective ca element al
continutului raportului bancar poarta o amprenta a speci"icitatii, combinind in ele atit natura
contractuala, cit si cea legala *ex. raporturile legate de e"ectuarea platilor5 drepturile subiective
:
ale ordonatorului platii sint indicate in contractul inc7eiat cu banca, insa legislatia bancara
re"eritoare la decontari stabileste obligatiile bancii si procedura de e"ectuare a decontarilor.
;st"el, dreptul subiectiv evocat este asigurat printr5o totalitate a obligatiilor atit contractuale, cit
si legale, ale bancii4.
,ontinutul concret al drepturilor si obligatiilor subiectilor va "i examinat pe parcursul studierii
partii speciale a dreptului bancar, cu re"erinta la operatiile bancare speci"ice.
%.1. I!voarele reglementarii juridice a dreptului bancar
Teoria generala a dreptului de"ineste i!vorul dreptului ca act al creatiei de drept, obiectivi!at in
"orma documentara, care este sursa a normelor de drept respective si concomitent "orma a
existentei lor juridice
1>
. &esi in opinia unui grup de autori aceasta
este o notiune prea restrinsa, ne raliem la aceasta notiune considerind argumentele
oponentilor ei nejusti"icate
19
.
Particularitatile i!voarelor apartinind ramurii dreptului bancar sint
ponderea inalta a actelor subordonate legii *circa =0I din acestea constituind deci!iile
,onsiliului de ;dministratie ale 0ancii Nationale a +oldovei4D
dinamismul inalt al de!voltarii legislatiei bancare *ex. aproximativ '0I din actele 0ancii
Nationale a +oldovei, ce contin reglementari noi sau le substituie cele precedente, au "ost
aprobate in %99>4.
Legislatia bancara a epublicii Moldova
$azele constitutionale ale activitatii bancare
Normele cu privire la activitatea bancara, continute in ,onstitutia (epublicii +oldova din '9
iulie %998, sint de urmatoarele "eluri
norme ce se re"era nemijlocit la activitatea bancara art. %10 #)istemul "inanciar5de credit$.
;cest articol acorda monopolul emisiunii monedei nationale 5 leul *declarat moneda o"iciala4 5
0ancii Nationale a (epublicii +oldova, la deci!ia ParlamentuluiD
norme ce se re"era indirect la activitatea bancara. ;cestea sint a4 normele ce reglementea!a
drepturile si obligatiile cetatenilor *ex. art. 8. 5 dreptul la proprietate privata si garantiile lui4D b4
norme ce stabilesc competenta adoptarii actelor normative bancare *ex. art. .. 5 aprobarea legilor
de catre Parlament4.
Importanta principiilor constitutionale ale activitatii bancare consta in "aptul ca acestea servesc
drept cadru general pentru elaborarea si adoptarea legilor si actelor subordonate legii in acest
domeniul *cele contrare ,onstitutiei neavind "orta juridica 5 art. =4 *%4D totodata, aceste norme
stabilesc minimul de drepturi si garantii pentru subiectii tuturor raporturilor juridice, inclusiv
celor bancare *'4.
Legile generale si speciale in domeniul bancar
Totalitatea legilor organice si ordinare, ce au incidenta asupra sectorului bancar al republicii, se
grupea!a in doua categorii de ba!a legi generale *obiectul de reglementare al carora nu il
constituie activitatea bancara, insa unele norme din legile mentionate privesc anumite aspecte ale
activitatii bancare4, si legi speciale *care au "ost elaborate cu scopul reglementarii raporturilor
juridice bancare4. Legile generale, aplicabile activitatii bancare
Legea (epublicii )ovetice )ocialiste +oldovenesti #,u privire la aprobarea ,odului ,ivil
al(.).). +oldovenesti $,'..%'.%9.8D
Legea (epublicii +oldova #,u privire la proprietate$, nr. 8:95?%%,''.0%.%99%
8I
D
$ Legea (epublicii +oldova #,u privire la antreprenoriat si intreprinderi$, nr. >8:5
?II, 01.0%.%99'
8'
D $ Legea (epublicii +oldova #Privind limitarea activitatii monopoliste si
de!voltarea
concurentei$, nr. 90.5?II, '9.0'.%99'
81
D
Legea (epublicii +oldova #,u privire la secretul comercial$, nr. %=%5?III, 0..0=.%998
88
D
Legea (epublicii +oldova #,u privire la leasing$, =1% 5?III, %:.0'.%99.
8:
D
Legea (epublicii +oldova #,u privire la gaj$, >1>5?III, '1.0:.%99. s.a. ;ceste legi stabilesc
cerintele generale "ata de "ormele organi!ational5juridice ale activitatilor de antreprenoriat,
regulile generale cu privire la tran!actii si raspunderea contractuala etc.
.
in calitate de legi speciale bancare putem mentiona
Legea (epublicii +oldova #,u privire la indexarea veniturilor banesti ale populatiei$, nr.
>'85?II, '8.%'.%99%D
$ Legea (epublicii +oldova #,u privire la bani$, nr. %'1'5?II, %:.%'.%99'
8=
D
Legea cambiei, nr. %:'=5?II, ''.0..%991
8>
D
Legea (epubl icii +oldova #Privind 0anca Nationala a +oldovei$, nr. :8>5?III, '%.0=.%99:D
Legea institutiilor "inanciare, nr. ::05?UI, '%.0=.%99:
:0
D
' Legea (epublicii +oldova #Privind asociatiile de economii si imprumut ale cetatenilor$,
%:0:5?III, %>.0'.%99>
:%
D
Legea (epublicii +oldova #Privind 0anca pentru &e!voltare si Investitii a +oldovei$, %:::5
?III,':.0'.%99>
:'
, si altele.
;ceste legi stabilesc principiile de activitate in sectorul bancar, principii ce se vor aplica prioritar
cu titlu de lex specialis, in ca!ul in care continutul legii speciale di"era de regulile similare
preva!ute de legea generala.
%ctele normative ale $ancii Nationale a Moldovei
Nu ne propunem ca scop de a "ace o lista oricit de aproximativa a actelor normative emise de
0anca Nationala a +oldovei, dat "iind numarului lor enorm *numai cele mai importante sint mai
mult de =04, aceasta ar "i o problema di"icila. in cele ce urmea!a vom trece in revista numai
speci"icul acestor i!voare "ata de celelalte. ,on"orm art. %% al legii, 0anca Nationala emite
7otariri, regulamente, instructiuni si dispo!itii. ;cele din aceste acte, ce sint obligatorii pentru
bancile comerciale, alte persoane juridice si "i!ice, se publica in Monitorul Oficial al Republicii
Moldova" si intra in vigoare de la data publicarii sau de la data indicata in actul 0.N.+. *in acest
ultim ca! "iind obligatorie aducerea lui la cunostinta publicului4. ;rt. ' al legii de"ineste actele
sus5mentionate, dupa cum urmea!a
(egulament 5 norma obligatorie, emisa de 0anca Nationala in scopul executarii legii, pentru
una sau mai multe categorii de institutii "inanciare si alte persoane juridiceD
2rdonanta 5 norma obligatorie, emisa de 0anca Nationala in scopul executarii legii, cu
privire la una sau mai multe institutii "inanciare care constituie mai putin de o categorie de
institutii "inanciare.
$ (ecomandare 5 indrumare a 0ancii Nationale "ara putere obligatorie.
Legea nu da de"initiile instructiunii si 7otaririi 0.N.+..
Totusi practica arata ca regulamentele si instructiunile sint aprobate prin -otarirea
,onsiliului de ;dministratie al 0.N.+.. &in aceasta se poate conc7ide, ca 7otaririle
sint actele emise de ,onsiliul de ;dministratie al 0.N.+., si data "iind cerinta ca toate
actele indicate la art. %% sa "ie aprobate de el, acestea vor "i aprobate prin 7otaririle
consiliului. Totodata, aceste 7otariri pot avea si un caracter operativ, reglementind
probleme de ordin curent din activitatea 0.N.+.. ;ceasta conclu!ie este con"irmata de
redactia articolele '% si '. ale legii.
Pe masura examinarii unor compartimente aparte din cursul de "ata, va "i pre!entata
lista actelor normative ale 0.N.+. re"eritoare la tema in cau!a.
;ctele internationale de drept uni"orm
;ctele intermantionale in materie de drept bancar se clasi"ica in 1 grupe mari
#onventiile bi5 si multilaterale, ce actionea!a pe teritoriul statelor semnatare *ex. ,onventiile
de la 9eneva din %910 cu privire la cambie, legea uni"orma a cambiei si
ni&""ltle timbru in operatiile cambialeD ,onventiile de la 9eneva din %91% cu privire
la cec, legea uni"orma a cecutului si taxa de timbru in operatiile cu cecuri, etc.4 &zante
uniformizate, ce reglementea!a e"ectuarea unor operatiuni bancare *ex. Publicatia nr. :00 a
,.I.,, de la Paris #(eguli si u!ante uni"orme cu privire la acreditivul documentar$, intrata in
vigoare la 0%.0%.%998D Publicatia nr. :'' a ,.I.,. de la Paris #(eguli si u!ante uni"orme cu
privire la incasso documentar$, intrata in vigoare la 0%.0%.%99>D etc4. Particularitatea acestor acte
este aplicabilitatea lor "ata de operatiunile reglementat doar atunci cind partile prevad expres
aplicarea lor, prin inserarea clau!ei respective in contractul inc7eiat.
=
"tandardele internationale, ex. cele elaborate de 2rgani!atia Internationala de )tandardi!are
*I)2 5 engl. International Organization for Standartization. )tardardele in cau!a pre!inta
totalitatea de cerinte te7nice, agreate de I)2 pentru documentele bancare. (espectarea lor este
importanta deoarece la standardele I)2 s5au aliniat multe din tarile lumii. Un exemplu al acestor
standarde sint &irectoriile Natiunilor Unite pentru )c7imbul 6lectronic de &ate in domeniile
;dministratiei, ,omertului si Transportului, publicate de I)2 in %991 *United Na5tions
&irectories "or 6lectronic &ata Interc7ange "or ;dministration, ,ommerce and Transport5
UN@6&IC;,T&irectories J%991K4.
Unii autori indica si alte i!voare ale dreptului bancar, cum ar "i actele bancilor comerciale,
practica arbitrala, u!antele bancare
:1
.
TITLUL II. Notiuni generale despre banci si sistemul bancar
'.%. Istoricul aparitiei bancilor si pro"esiunii bancare. Provenienta termenului #banca$
in literatura de specialitate este discutabila problema aparitiei bancilor ca institutii
"inanc iar5creditare.
;st"el, unii autori a"irma ca bancile au aparut in conditiile capitalismului manu"acturier,
in "orma caselor bancare *care, spre deosebire de cele camataresti, acordau credit
capitalistilor industriali si comerciali pentru o dobinda moderata4, iar apoi in "orma
bincilor5societati pe actiuni. 0anc7erii si bancile 5 ca #"orme speciale ale intreprinderilor
capitaliste$
:8
A au aparut in primul rind in orasele italiene *Genetia, 9enova4 in sec.
?IG5?G
::
.
;lti autori arata ca bancile apar pentru prima data in perioada "eudala
:.
.
insa majoritatea autorilor considera ca bancile au aparut inca in epoca antic7itatii$.
>
;st"el, con"lictul doctrinal re"eritor le aparitia bancilor si activitatii bancare, cuprinde
nu o perioada de citeva decenii sau c7iar secole, ci de doua milenii.
6timologia cuvintului banca nu "acilitea!a citusi de putin identi"icarea originii istorice
a bancilor. &r. Urs 6mc7, &r. -ugo (en! si Cran! 0osc7 mentionea!a ca termenul de
banca provine de la cuvintul italian #banco$, dupa denumirea tejg7elei camatarilor
italieni, ce se ocupau cu sc7imbul banilor in pietele publice
:>
. &e aceeasi parere sint si
autorii v. % al monogra"iei !"aii#oec#uu nop$d%e.ib"
&'
. ;st"el, primele banci au aparut
in ba!a sc7imbului de monede
.0
.
Totusi, daca ar "i sa pornim de la notiunea de #banca$ la stabilirea momentului aparitiei
acestor institutii, vom vedea ca desi exista o legatura strinsa intre aparitia sc7imbului
de monede si aparitia bancilor, #comertul cu bani$ nu a "ost conditia sine (ua non
pentru aparitia societatilor bancare. ,u alte cuvinte, se poate a"irma ca aceasta activitate
legata de sc7imbul banilor a dus la aparitia pro"esiunii bancare dar nu in mod necesar si a
bancilor in general. &upa cum a"irma autorii monogra"iei !"aii#oec#uu nop$enb", existenta
relatiilor dintre creditor si debitor nu inseamna ca aceste relatii au natura bancara 5 exista o
di"erenta intre raporturile bancare si cele camataresti. ;ceasta deosebire consta in urmatoarele
creditarea bancara are in principiu ca scop satis"acerea intereselor economice ale debitorului,
si nu a necesitatilor de consumD
operatiile de credit ale bancii sint e"ectuate in mod sistematic, spre deosebire de cele
camatarestiD
ultimul speci"ic al relatiilor bancare este combinarea relatiilor de credit cu deservirea
contului clientului de catre banca
.%
.
;st"el, sarcina stabilirii momentului aparitiei bancilor este legata de stabilirea perioadei in care
au aparut institutiile care au inceput sa e"ectue!e operatiile sus5mentionate. in aceasta ordine de
idei, ne raliem la parerea acelor autori care a"irma ca #originea practicilor bancare se pierde in
negura timpurilor$
.'
. Primele probe ale existentei operatiunilor bancare le gasim in
6poca antica
,odul regelui babilonean -ammurabi, descoperit sub ruinele templului din )usa in anul %90% si
expus in +u!eul Luvru, ne vorbeste despre existenta in acea epoca a normelor ce reglementau
imprumuturile de cereale *cu o dobinda anuala de 11I4 si argint *cu o dobinda anuala care varia
intre %'I si '0I4, cerind ca toate contractele de imprumut sa "ie vi!ate la "unctionarii de stat.
2 alta dovada a existentei operatiunilor bancare in epoca antica o constituie tablele de
contabilitate, care au "ost descoperite sub ruinele templului Uruc din +esopotamia. ;ceste table
dovedesc ca templul din Uruc, care datea!a cu anii 180051'00 i.-r., prin activitatile sale de
inregistrare a operatiunilor e"ectuate cu depunerile banesti a"late la pastrarea lui si prin crearea
primelor "orme ale decontarilor pe cont *trans"erul de pe o tabla pe alta, sau #trans"erit$4, s5a
a"irmat ca unul din cele mai vec7i edi"icii bancare din istoria omenirii. &eci e"ectuarea
trans"erurilor de mijloace la cererea clientului isi are originea in Mesopotamia antica
'(
.
in 9recia antica, operatiunile bancare erau e"ectuate atit de persoane juridice, cit si "i!ice. in
templele grecesti din &elp7i, &elos, )amos, 6"es, se concentrau bogatiile acumulate pe parcursul
ra!boaielor duse de 9recia spre ex. in templul ;rtemidei din 6"es se acumula te!aurul de pe
tarmul asiatic al 9reciei, iar in templul lui ;pollo din &elp7i se concentrau bogatiile din partea
europeana a 9reciei. 2peratiunile de sc7imb erau practicate si de zarafi, numiti in 9recia
#trape!istii$ *de la #trape!a$ 5 denumirea
greaca a tejg7elelor camataresti, instalate in pietele publice 5 ;gora4. Pledoariile lui )ocrate si
&emostene invederea!a complexitatea, minutio!itatea si pro"esionalismul operatiunilor e"ectuate
de trape!isti.
in scopul evitarii in"luentei negative 5 dupa parerea criticilor
.8
politicilor camataresti din ;tena si
&elos 5 unele orase5cetati grecesti )polisuri au inceput a desc7ide, cu incepere din sec. IG,
primele banci publice care, pe linga e"ectuarea operatiunilor de imprumut si sc7imb de moneda,
si5au asumat si "unctia de stringere a impo!itelor si batere a monedei.
,olegi de breasla cu #trape!istii$ din 9recia antica au "ost mensarii *sau !collectarii" din oma
9
;ntica ),*nensae" erau denumite bancile publice create in (oma, colaboratori ai carora au "ost
mensarii, sau mensarienii4. Prin urmare, (oma a preluat traditia greaca a bancilor publice, menita
sa acorde imprumuturi "ara ca$ata, in interesele nevoiasilor. Institutiile bancare publice erau
dirijate de "unctionarii statului, activind in con"ormitate cu reglementarile regale. 0anc7erii
privati insa isi des"asurau activitatea in provincie, in birourile inc7iriate de stat, care se numeau
tabernae. )e motiva raspindirea acestor comercianti in provincii prin "aptul ca la peri"erie nivelul
dobin!ii era liberali!at, in perioada antica imprumutul banilor se "acea in conditiile unei dobin!i,
care uneori se ridica la 1.I anual.
&espre evolutia activitatilor bancare in Dacia traiana ne povestesc cele circa :0 de tablite
cerate, descoperite intre anii %=>. si %>:: in galeriile minelor de aur, construite de imperatorul
Traian pe teritoriile dacilor cuceriti. &oua!eci si cinci de tablite din acestea, ce s5au pastrat in
po"ida "ragilitatii sale *tablitele 5 tript+c,on 5 sint con"ectionate din lemn de brad, iar inscriptiile
pe ele sint "acute cu ciara4 mai mult de %. secole, au "ost publicate integral la 0erlin, de catre
istoricianul T7eodor +ommsen, in volumul III al operei sale -orpus Inscriptionu$ .atinaru$.
,ea dea 0ea tablita, reprodusa la pag. 91% a lucrarii mentionate, contine contractul pentru
constituirea unei societati bancare 5 Societas /anistariaef'
&
, redactat la '> martie anul %.=
.*i
. 2
alta etapa de de!voltarea a activitatilor bancare si a bancilor are loc in perioada numita
6vul +ediu
;ctivitatea bancara in epoca medievala a regresat in comparatie cu cea sclavagista. Una din
cau!ele de ba!a a "ost inter!icerea de catre biserica, prin 7otarirea ,onsiliului de la Niceea din
anul 1':, a imprumuturilor aducatoare de dobinda. ;ceasta masura a "ost inspirata de 0iblie,
care in 6vang7elia de la )"intul Luca spune #Iubiti5va dusmanul, "aceti numai bine si
imprumutati "ara a pretinde ceva$.
Totodata, bisericile din 0i!ant au cunoscut o de!voltare "urtunoasa, gratie "aptului ca in :'95:18
imparatul 3ustinian codi"ica u!urile romane in domeniul bancar, stabilind nivelul dobin!ii de .I
anual, cu exceptia creditelor maritime *%'I4 si bisericesti *1I4. 2ccidentul medieval insa exista
sub interdictia perceperii dobin!ilor pentru creditele acordate.
Pe de alta parte, tendinta de liberali!are a restrictiilor canonice impuse activitatilor camataresti in
aceasta perioada, nu s5a mani"estat cu aceeasi intensitate in 6uropa 2ccidentala 5 mai receptiv la
exigentele bisericii, regele ,7arlemagne in anul =>9 extinde interdictia dobin!ii, aplicabila
clerului, si asupra operatiunilor de imprumut ale laicilor5"enomen care este explicabil prin
usurinta relativa a aplicarii acestei masuri in conditiile economiei naturale, raspindita in 6uropa
2ccidentala, si mult mai putin in 0i!ant. )ecolul ?, care cunoaste cuceririle normande si
cruciadele, nu a sc7imbat totusi in mod substantial atitudinea bisericii "ata de activitatile bancare
5 c7iar dupa sc7isma dintre (oma si 0i!ant, ce a condus la separarea bisericii ortodoxe de cea
catolica, crestinismul si5a rea"irmat ostilitatea "ata de practicarea dobin!ii, la consiliul de la
Latran *%%=94 si cel de la Gienna *%1%%4.
Totusi aceste masuri nu au impiedicat clerul sa se a"irme in calitatea sa de banc7er creditele se
acordau cu conditia garantarii rambursarii creditului prin stabilirea ipotecii, biserica avind
dreptul de a valori!a "ructele ei pe durata acordarii creditului. 2 alta modalitate utili!ata de cler a
"ost participarea la veniturile reali!ate de debitor de pe urma valori"icarii imprumutului.
6ste necesar de mentionat ca atitudinea negatorie a bisericii nu a "ost unicul, si probabil nici
c7iar cel mai important, obstacol in de!voltarea relatiilor bancare in perioada medievala caderea
Imperiului (oman a aruncat civili!atia in 7aosul unor economii naturale separate una de alta, in
aceste circumstante so"isticarea institutelor elaborate de romani pierdindu5si relevanta. Pina la
epoca cruciadelor, 6uropa era cutreierata doar de camatari particularii, acestia "iind cu
preponderenta negustori veniti din 2rient. +obilitatea cruciadelor a revigorat necesitatea in
sc7imbul de moneda, constituind cau!a principala a inventarii ca$biei.
Tendintele mentionate nu se mani"estau in (usia din acea perioada 5 situatie datorata di"erentei
spectaculoase intre regimurile politice din tarile 6uropei 2ccidentale, si cel din (usia in
timpurile lui Iaroslav cel intelept dobinda era permisa desi a "ost stabilit pla"onul ei maxim 5
'0I anual, acest pla"on putea "i ridicat pina la 80I anual 5 in ca!urile imprumuturilor de scurta
%0
durata. 6rau pedepsiti doar camatarii, care luau pentru imprumut dobin!i mai mari de .0I.
Perioada (enasterii
Turbulenta secolelor ?IG5?G%, marcata prin importante evenimente istorico5politice *ex.
ra!boiul de %00 de ani4, stiinti"ice *ex. inventarea tiparului4, georga"ice *ex. descoperirea
;mericii4 etc, a in"luentat si activitatile bancare, probabil cel mai semni"icativ re!ultat al acestor
sc7imbari "iind reaparitia bancilor publice in )pania *0aula de -a$bi, %80%, 0arcelona4 si Italia
)-asa di Sari 1eorgio. Unii autori arata ca
aparitia bancii )an 9eorgio din 9enova in %80=5%80> a marcat crearea primei banci in sensul
contemporan al cuvintului
.=
.
Italia, orasele medievale ale careia *Genetia, Clorenta4 au devenit veritabile centre comerciale ale
intregii 6urope, continua sa explore!e avantajele po!itiei sale geopolitice *i.e. patrie a bisericii
catolice, unde se scurgeau impo!itele colectate de biserica4. ;nume aici se restabileste traditia
camatareasca, initial in cadrul clerului 5preotii "ranciscani se unesc sub egida municipalitatii intr5
o retea, denimita #+untele de Pietate$, ce are ca scop acordarea unor imprumuturi nevoiasilor.
&esi initial "ara dobinda, reteaua cu timpul incepe a percepe un modest comision de la debitori,
pentru acoperirea c7eltuielilor de "unctionare 5 tendinta ce se ampli"ica, pentru ca in anul %:%:
consiliul crestin de la Latran *(oma4 sa legitime!e dobin!ile percepute de aceste asociatii
bancare, incep sa se revitali!e!e si traditiile banc7erilor privati 5 primii care se "ac renumiti prin
pro"esionalismul lor, sint cei din nordul Italiei, din Lombardia *expressile contemporane, cum ar
"i #creditul lombard$, sau "aimoasa .o$bard Street in Londra, "iind probabil inspirate de traditia
bancara din Lombardia4.
2 trasatura speci"ica a secolului al ?GI5lea este deplasarea centrului comertului mondial din
regiunea mediteraneana spre tarile situate pe malul oceanul atlantic. &iminuarea constanta a
calitatii banilor5moneda si modi"icarile nenumarate ale etalonului monetar, cit si expansiunea
excessiva a creditului provoaca un lant de "alimente importante 5 ex. incetarea platilor de catre
casele regale din Cranta, )pania si Portugalia, in %::=D "alimentul unui numar impunator de banci
private. ,a reactie la aceste "enomene, au inceput a reapare bancile publice 5 in %:>= este creata
2anco di Rialto, urmata in %.%9 de 2anco di 1iro. 2anco di Sint A$brogio este "ondata in %:91
la +ilano, A$sterda$sc,e 3isselban4-la ;msterdam in %.09. Putin cite putin, italienii incep a
pierde po!itia monopolista pe piata serviciilor bancare.
&upa crearea in %:1% a primei burse de la ;nvers, incepe a"irmarea distinctiei intre pietele
"inanciare si banci 5 daca primele con"runta in mod direct cererea *debitorii4 si o"erta
*creditorii4de imprumut, bancile tratea!a in mod separat cu "iecare din cele doua categorii sus5
mentionate.
Perioada capitalista
)ecolele ?GII5?GIII se caracteri!ea!a prin #etati!area$ activitatilor bancareAimplicarea statului
in activitatea bancara, determinata de a4 exigenta controlului asupra bancilor comerciale, si b4
necesitatea reali!arii monopolului nou5aparut 5 emisiunea monetara, ca aparitie a banului57irtie.
Primul exemplu al acestor "enomene este 2anca din A$sterda$ *%.094, ce incepe a elibera
depunatorilor certi"icate negociabile 5 o "orma incipienta a monedei de cont, cotate "ata de
moneda o"iciala *"lorinul sau guldenul4. Totusi utili!area acestei prime "orme a monedei "iduciare
este impovarata de dobin!i si comisioane.
Urmea!a exemplul 2ancii 5enetiei *%.1=4 care, in a"ara de primirea depo!itelor la termen, incepe
sa elibere!e certi"icate de depo!it, ce se a"irma ca o "orma incipienta a monedei de banca desi
emise la scadenta, ele pot "i rambursate inainte de termen 5 insa in acest ultim ca!, nu la valoarea
nominala, ci la pret negociabil.
Pentru a evita inconventientele negociabilitatii rambursarii inainte de termen a certi"icatelor,
emise de bancile din ;msterdam si Genetia, comercialntul suede! Palmstruc7 "ondea!a in %.:.
2anca din Stoc,ol$, care emite, in ba!a depo!itelor constituite in acest sens, certi"icate bancare
care nu comporta costuri suplimentare la rambursarea lor *nici procentuale 5 dobin!i, nici "ixe 5
comisioane4. ,erti"icatele mentionate devin ast"el prima "orma istorica a bancnotelor, sau
$onedei fiduciare
6'
, ca o alternativa celei metalice. 0anca din )toc7olm a "ost si prima banca ce
%%
a inceput sa distribuie lic7iditate "ara atragerea prealabila a depo!itelor cu acest scop. 6xemplul
bancii din )toc7olm a "ost preluat de 2anca Angliei, "ondata in %.98 depunatorilor de numerar li
se o"erea alegerea intre desc7iderea unui cont purtator de dobinda, sau ridicarea ec7ivalentului
depo!itului constituit in bilete de banca ale bancii regale.
Traditia bancilor de emisiune a monedei "iduciare a "ost continuata de 2anca Statelor 7nite ale
A$ericii *%=9%4 si 2anca 8rantei, "ondata de generalul 0onaparte in %>00. &upa esecurile din
%>:. si %>.: de constituire a unei banci unice de emisiune, prin e"ectul legii din %= aprilie %>>0
este creata 2anca 9ationala a Ro$iniei *statutul careia este aprobat la '' mai %>>04.
Perioada moderna
)ecolul al ?i?5lea este semni"icativ prin extinderea etalonului metalic al valorii monedei
"iduciare. Prima banca ce a initiat ceea ce in terminologia bancara a "ost ulterior desemnat prin
termenul convertibilitate a "ost 0anca ;ngliei. &esi prin e"ectul #0an< (estric5tion ;ct$ din
%=9=, parlamentul engle! inter!ice rambursarea in numerar a biletelor emise de banca reginei,
stabilind asa5numitul curs fortat al lirei sterline *este necesar insa de mentionat ca imposibilitatea
convertirii banilor57irtie in aur a "ost #compensata$ cu neobligativitatea acceptarii acestora ca
mijloc de plata 5 deci, anularea cursului legal al banilor57irtie4, $oneda scriptica sau scripturala
britanica isi restabileste ec7ivalentul metalic 5 initial prin restabilirea traditiei bi$etalis$ului, ce
presupunea convertibilitatea lirei sterline scripturale in ec7ivalentul sau "ie in aur, "ie in argint.
Totusi, mentinerea ec7ivalentei valorice intre bancnote, pe de o parte, si aur sau argint, pe de alta
parte, implica si mentinerea raportului valoric intre aur si argint 5 iata de ce bi$etalis$ul este
abandonat in "avoarea etalonului aur, la inceptut de +area 0ritanie *%>%.4, apoi de Cranta *%>=>4
si de )tatele Unite *%9004.
in secolul ?? apare divi!iunea institutiilor bancare in banci, case bancare *sau banci private si
institutii parabancare. &aca primele e"ectuau toata gama de servicii bancare, a doua categorie nu
se ocupa nici de emisiunea monetara, nici de colectarea depo!itelor. Puterea caselor bancare se
ba!a pe notorietatea si averea personala a "ondatorilor 5exemple ale acestor banci "amiliale "iind
$erc,ant s ban4s in +area 0ritanie *precum banca "amiliei (ot7s7ild4. Institutiile parabancare,
la rindul lor, se clasi"icau in case de economii *ce colectau depo!ite, oricit de mici, cu scopul
plasamentului lor ulterior "ara risc 5 activitatea de aducea depunatorilor o dobinda modesta, dar
stabila4, cooperative de credit *asociatii ale persoanelor ce isi puneau in comun acumularile in
scopul creditarii reciproce, ba!ate mai mult pe increderea reciproca intre membrii acestor
asociatii inc7ise, decit pe garantii reale4.
Perioada socialista si re"orma bancara din anii '90
in perioada sovetica, activitatea bancara se a"la sub semnul monopolului statului, "iind dirijata in
mod centrali!at prin metode de comanda'
%
''. 2peratiunile bancare se reduceau la mentinerea
viabilitatii intreprinderilor socialiste prin distribuirea centrali!ata de "onduri sub "orma de credite
la o dobinda, stabilita tot de stat. insesi bancile erau entitati monopoliste cu capital integral de
stat, "iind doar citeva la numar trei banci de stat cele mai mari 5 Coc.a-/ ,,,P, ,rpo-.a-/
,,,P si 0neiiiTopr9aii/ ,,,P. (e"orma economica, inceputa de administratia primului *si
ultimului4 presedinte al U.(.).). +i7ail 9orbaciov *desemnata prin termenul #riepecrpo-/a$4 a
pus si inceputul re"ormei sistemului bancar, initiata prin doua 7otariri ale )ovietului +inistrilor
din U.(.).)., adoptate in %9>=. in literatura de specialitate aceasta perioada este considerata ca
pri$a etapa a refor$ei bancare sovietice
:
".
in con"ormitate cu 7otaririle mentionate, 0anca de )tat a U.(.).). 5 Coc9a-/ ,,,P5era lipsita
de monopolul sau si de capacitatea de a presta nemijlocit servicii "inanciare clientelei. Un alt
e"ect important al 7otaririlor sus5mentionate este crearea in ba!a retelei existente a celor 1 banci
mentionate mai sus, a cinci banci speciali!ate #ramurale$ 0anca pentru ;ctivitate 6conomica
6xterna *0neiu1/2-2+.a-/ ,,,P4, 0anca de ,onstructii si Industrie *npo+,Tpo"i.a-/
,,,P4, 0anca ,omplexului ;groindustrial *;rponpo+.a-/ ,,,P4, 0anca 9ospodariei
Locativ 5 ,omunale si &e!voltarii )ociale P/uncou9a-/ ,,,P4, si, in s"irsit, a unei banci, ce
concentra depunerile persoanelor "i!ice, si asigura gestiunea mijloacelor persoanelor "i!ice si a
platilor catre acestea 5 0anca de 6conomii *,.ep.aii/ ,,,P
=%
4. Totusi aceste actiuni re"ormiste
%'
s5au soldat cu un succes moderat 5 re"orma super"iciala a relatiilor bancare din U.(.).).,
e"ectuata prin vec7ile mijloace administrative de comanda, nu a sporit e"icienta bancilor
sovietice desi majorarea numarului bancilor le5a apropiat pe acestea
de clientela, nu s5a produs nici o sc7imbare in calitatea si diversitatea serviciilor "inanciare
prestate, s5a pastrat atit vec7ea ordine de distribuire a resurselor creditare de stat, cit si po!itia
monopolista a bancilor sovietice in raport cu clientela *care nu avea dreptul de a5si alege banca4.
,u alte cuvinte, re!ultatul sc7imbarilor cosmetice ale sistemului bancar sovietic in %9>= a "ost
substituirea monopolului celor trei banci initiale, cu oligopolia celor cinci banci nou5create.
A doua etapa a refor$ei siste$ului bancar sovietic, ce cuprinde anii %9>>5%9>9, este marcata de
subminarea po!itiei monopoliste a bancilor speciali!ate sovietice de catre bancile cooperatiste si
comerciale nou5create. in primavara anului %9>> )ovietul )uprem al U.(.).). a aprobat Legea cu
privire la cooperatie
='
, art. '1 al careia prevedea posibilitatea crearii bancilor cooperatiste 5
norma, ce a avut un e"ect enorm prima banca cooperatista a "ost inregistrata deja la '8 august
%9>>, iar catre data de 1 august %990 0anca de )tat a U.(.).) inregistrase deja 1:> *vs. : banci
monopoliste existente pina la aprobarea legii mentionateL4 banci comerciale si cooperatiste. in
aprilie %9>9 a "ost creata ;sociatia unionala a bancilor comerciale.
;st"el, al doilea val re"ormist a !druncinat de o maniera temeinica si ireversibila "undamentele
vec7iului sistem bancar sovietic. insa evolutia bancilor comerciale si cooperatiste continua sa "ie
"rinata de obstacolele, pe care le creau bancile de stat, desi un lucru era cert in U.(.).). incepuse
constituirea unui sistem bancar trinivelar *0anca de )tat, bancile de stat ramurale, si bancile
comerciale@ cooperatiste4. Problemele cu care s5a con"runtat sistemul socialist in cadrul etapei a
doua a re"ormei bancare au stimulat cautarea unor solutii noi pentru a "ace "ata noilor exigente 5
in decembrie %990 au "ost aprobate doua legi care au anuntat inceputul ultimei, cea de a treia
etapa a refor$ei bancare; legea cu privire la banca centrala a Cederatiei (use
=1
si legea cu privire
la banci si activitatea bancara
=8
.
)pre deosebire de celelalte doua etape precedente, etapa a treia a re"ormei a continuat deja in
mod individual pentru "iecare din tarile5membre ale U.(.).). in anii %9905%99%, ca re!ultat al
miscarilor nationale din "ostele republici ale imperiului socialist, multe din ele isi declarasera
suveranitatea si independenta "ata de +oscova. &in rindul lor "acea parte si tinarul stat (epublica
+oldova, care si5a declarat independenta la '= august %99%, prin e"ectul legii nr. .9%5?II
#Privind &eclaratia de independenta a (epublicii +oldova$
=:
. 6venimentele ulterioare, legate de
crearea si evolutia sistemului bancar al (epublicii +oldova, vor "i anali!ate la compartimentul
respectiv infra.
'.'. ;paratul si sistemul bancar ;paratul bancar
,on"orm de"initiei lui /iritescu, aparatul bancar constituie un ansamblu coerent al di"eritelor
categorii de banci, care "unctionea!a intr5o tara, raspun!ind cerintelor unui anumit mod de
productie si unei anumite etape de de!voltare socio5economica
=.
. &upa structura ierar7ica a
aparatelor bancare nationale, acestea pot "i bi5 sau polinivelare. in toate ca!urile insa, in vir"ul
#piramidei$ se a"la banca centrala a statului *in (+ 50anca Nationala a +oldovei4, ce reali!ea!a
politicile monetara, valutara si de credit ale statului in cau!a. in aparatele bancare bi5nivelare, al
doilea sistem este alcatuit din reteaua bancilor comerciale.
in unele state exista aparate bancare cu mai mult decit doua niveluri, ex. in "osta U.(.).). dupa
re"orma bancara din %9>= aparatul bancar era constituit din trei niveluri banca de stat a
U.(.).)., bancile de stat ramurale, bancile comerciale si cooperatiste.
)istemul bancar
)avantul romin Gictor 3inga de"ineste sistemul bancar ca #un ansamblu de banci di"erite,
organi!at in jurul si sub conducerea bancii centrale, in vederea coordonarii activitatii
de scont si reescont, de credite, de plasamente si de administrare a depo!itelor
bancare$
==
. ,ostin /iritescu de"ineste sistemul bancar #ca cuprin!ind inlantuirea logica
a operatiilor si tran!actiilor active si pasive e"ectuate de aparatul bancar$
=>
.
,u titlu de conclu!ie, daca aparatul bancar este termenul ce desemnea!a totalitatea
bancilor dintr5o tara, conceptul de siste$ bancar priveste aceasta totalitate intr5o
%1
prisma dinamica a interconexiunii.
Totusi in multe i!voare doctrinale nu se "ace inca distinctia intre aparatul bancar si
sistemul bancar, acestea utili!indu5se ca sinonime. ,onsideram ca elaborarea de catre
doctrina a unei opinii clare asupra notiunilor mentionate este o perspectiva inevitabila.
)istemele bancare ale tarilor capitaliste de!voltate
"istemul bancar al ).U.;.
)istemul bancar al ).U.;. este "ormat din doua niveluri
%. 0anca ,entrala a ).U.;., numita )istemul Cederal de (e!erva )S8R <8ederal Re-serve
S+ste$, care a "ost creata in %9%1. 6a este condusa de ,onsiliul 9uvernatorilor )2oard of
1overnors, "ormat din sapte persoane aprobate de )enat la propunerea Presedintelui, cu un
mandat de %8 ani. Cunctiile principale ale ,onsiliului sint controlul asupra activitatii bancilor5
membre ale )istemului Cederal de re!erva *%4 si stabilirea directiilor politicii monetar5creditare a
).U.;. *'4.
'. 0ancile comerciale )co$$ercial ban4s, in numar de circa %: 000, cit si institutiile bancare
speciali!ate. Pentru bancile nationale ale statelor <9ational ban4s calitatea de membru al ).C.(.
este obligatorie, spre deosebire de restul bancilor comerciale. in total in ).L3.;. mai putin de 80
la suta din bancile comerciale sint membre ale )C(. ;cest "apt este determinat de cerinta
mentinerii nivelului minim al capitalului de re!erva, care este pre!entata "ata de bancile5membreD
desi calitatea de membru al )istemului Cederal de (e!erva atribuie si unele privilegii bancilor
comerciale, adica posibilitatea participarii la sistemul de decontari centrali!at, cit si accesul la
re"mantarea centrali!ata din mijloacele )C(.
,lasi"icarea bancilor americane in comerciale *cele mai mari din care sint ,itBban<, ,7ase
+an7attan 0an< si 0an< o" ;merica4 si de investitii *repre!entate4 a "ost initiata prin legea
bancara din %911 *;ctul 9lass5)tigoll4, "iind determinata de dilema pe care a inaintat5o cri!a
economica din acei ani in "ata bancilor americane "ie a e"ectua numai operatiuni cu titluri de
valoare, "ie a e"ectua alte operatiuni bancare. Principiul specializarii, exempli"icat prin sistemul
bancar al ).U.;., este diametral opus principiului universalitatii, exempli"icat prin sistemul
bancar al 9ermaniei *ve!i in"ra4. ;cestea, doua principii constituie modelele de ba!a ale
reglementarii sistemului bancar. &in institutiile de gen bancar ale sistemului bancar al ).U.;. "ac
parte approximativ :00 de banci de economii mutuale *+utual )avings 0an<s4, asociatiile de
credite si economii *)avings and Loan ;ssociations4 in numar de circa 8:00, cit si aproape ''
000 de uniuni de credit *,redit Unions4. in timp ce "unctia de ba!a a primelor doua "orme
mentionate de institutii bancare este de a atrage mijloacele banesti temporar disponibile pentru a
e"ectua operatiuni de credit ipotecar, uniunile de credit sint "ormatiuni benevole ale membrilor
colectivelor de munca, sindicatelor etc. pentru acumularea mijloacelor banesti si acordarea
creditelor de consum membrilor acestor "ormatiuni.
"istemul bancar al )aponiei
Primele banci comerciale au aparut in 3aponia in anul %>=', numarul lor cresind care pina la
s"irsitul deceniului pina la %:0. ;ceste banci comerciale aveau "iliale in toata tara si erau
imputernicite de a emite monede. intrucit "iind "aptul ca aceste monede erau neconvertibile,
activitatea #"ructuoasa$ a bancilor japone!e nu ducea decit la sporirea in"latiei, ceea ce a
constituit "actorul determinant pentru crearea in anul %>>' al 0ancii 3aponiei. 6a a "ost in"iintata
pe un termen de trei!eci de ani, monopoli!ind activitatea de emisie in tara. in anul %9%'
mandatul de activitate a 0ancii 3aponiei a "ost prelungit cu 10 de ani, pentru ca prin legea din
%98' acestei banci sa5i "ie atribuit statutul de banca centrala a statului si un mandat nelimitat de
activitate. La momentul crearii sale 0anca 3aponiei a "ost instituita in "orma de societate pe
actiuni cu un capital de %00 mln Beni, ::I din care a "ost subscris de stat, iar restul, de persoane
particulare in conditiile unui dividend de 8I anual *care putea sa creasca pina la :I in anii in
care banca avea un pro"it deosebit de mare4. Pentru a conduce 0anca 3aponiei a "ost instituit
,onsiliul Politic, in componenta de = membri, din care primul este 9uvernatorul bancii, doi sint
numiti de guvern din partea +inisterului Cinantelor *acesti trei membri avind un mandat
nelimitat de activitate4, iar 8 sint recrutati pe un termen de 8 ani de guvern din repre!entantii
%8
monopoluri "inanciar5industriale ale tarii. 6ste notabil "aptul ca numai ultimii 8 repre!entanti ai
cercurilor de a"aceri ale 3aponiei au dreptul de vot la sedintele ,omitetului Politic al 0ancii
3aponiei.
)istemul bancar al 3aponiei nu este o exceptie de la regula generala a binivelismului sistemelor
bancare nationale, al doilea nivel dupa 0anca 3aponiei "iind "ormat de bancile comerciale si
institutiile creditare care indeplinesc "unctii parabancare. &atorita proceselor de concentrare a
sectorului comercial, care au avut loc in prima jumatate a secolului, sistemul actual al bancilor
comerciale japone!e este caracteri!at printr5o puternica centrali!are a "ortei "inanciare intr5un
numar mic de banci, numite banci orasenesti. ;cest "enomen exista in conditiile in care numarul
total de banci in 3aponia este de aproximativ %.0.
Totodata bancile orasenesti nu sint in pre!ent universale, in po"ida tendintelor de
internationali!are si universali!are a operatiunilor bancare pe piata "inanciara internationala, desi
prin legea bancara din %9>' bancilor din 3aponia li s5a acordat dreptul de a e"ectua, cu titlu de
operatii "acultative, comertul cu titlurile de valoare. 0ancile regionale, "iind organi!ate pe linga
organele puterii locale, nu au o pondere sensibila la activitatea bancara a tarii. in ceea ce priveste
bancile de creditare indelungata, actualmente in 3aponia sint trei institutii de acest "el Industrial
0an< o" 3apan, Long5term ,redit 0an< o" 3apan si Nippon ,reditban<, toate "iind instituite prin
legea din %9:'. in s"irsit, bancile de trust japone!e, = la numar, prestea!a servicii investitionale si
de gestionare de "onduri.
(e"erindu5ne la institutiile "inanciare care prestea!a servicii bancare, merita atentie cele doua
mari institutii "inanciare de stat, care "inantea!a de!voltarea micului antreprenoriat si a
in"rastructurii, si anume 0anca 3apone!a de &e!voltare, care acorda credite cu pre"erinta
intreprinderilor de constructie a navelor maritime si intreprinderilor din sectorul energetic, cit si
0anca de 6xport5Import a 3aponiei, care deserveste operatiunile de comert exterior, marea
majoritate revenind operatiunilor de export de te7nica si utilaje. )peci"icul activitatii bancilor
japone!e consta in "aptul ca activitatea lor este "oarte putin reglementata de legi si c7iar de
regulamente ale 0ancii 3aponiei. &e "apt, "unctia de reglementare revine +inistrului Cinantelor,
care prin indicatiile sale orale, ce nu au putere de lege, conduce activitatea bancilor din tara.
"istemul bancar al *lvetiei
)istemul bancar elvetian se incadrea!a de asemenea in categoria sistemelor bancare "ormate din
doua niveluri. Primul nivel il "ormea!a banca centrala 5 #0anca Nationala 6lvetiana$ *germ.
Sc,=eizerisc,e 9ationalban4, creata in "orma de societate pe actiuni cu capital mixt, pac7etul
actiunilor de control apartinind statului. ;ctivitatea bancii este condusa de ,onsiliul bancii,
majoritatea membrilor caruia se numeste de 0undesrat, o mica parte din componenta sa "iind
"ormata din membrii numiti de ;dunarea generala a actionarilor bancii.
;l doilea nivel al sistemului bancar elvetian este "ormat din bancile comerciale. )peci"ic pentru
categori!area lor este "aptul ca la ba!a ei s5a pus criteriul capacitatii "inanciate a bancilor
comerciale. ;st"el, o categorie aparte a sistemului bancar elvetian o constituie asa5numitele
#grossban<$, adica cinci din cele mai mari banci elvetiene 5 7niunea 2ancilor "lvetiene *"r.
7nion de 2an(ue Suisse, germ. Sc,=eizerisc,e 2an4gesellsc,aft, Societatea 2ancilor "lvetiene
*"r. )ociete de 0anMue )uisse, germ. )c7Nei!erisc7e 0an<verein4, 2anca !-reditul "lvetian" *"r.
,redit )uisse, germ. )c7Nei!erisc7e /reditanstalt4, 2anca >opulara "lvetiana *germ.
)c7Nei!erisc7e Gol<sban<4 si 2anca .oi *germ. 0an< Leu4 *in germana denumirea acestei banci
inseamna 0anca #Leul$4, care si5au concentract activitatea in cele trei centre bancare ale tarii
5Oiiric7, 0asel si 9eneva. )imilar #grossbancilor$ germane, aceste cinci banci susmentionate sint
banci universale.
;lt speci"ic al sistemului bancar elvetian este "aptul ca o parte a lui este "ormata din banc7erii
privati *germ. >rivatban4iers si casele bancare private, in present numarind aproape 10 de
institutii de acest gen in toata tara.
Un rol important in activitatea bancara a 6lvetiei il joaca bancile cantonale *germ.
#antonalban4en 5 '9 la numar corespun!ator numarului de cantoane in Cederatia 6lvetiana.
Toate sint de stat, activitatea lor e"ectuindu5se de "unctionarii de stat cu participarea organelor
%:
administratiei locale. ;ctualmente si aceasta veriga a sistemului bancar operea!a calau!indu5se
de principiul universalitatii operatiunilor bancare e"ectuate.
;ceeasi universalitate este urmata de bancile regionale si casele de economii *germ. Spar4assen
und Regionalban4en, care constituie un grup "oarte eterogen de institutii bancare, unele din ele
"iind constituite din capital de stat, altele din capital mixt, celelalte din capital, imbracind cele
mai di"erite "orme organi!ationale. Totusi scopul lucrativ comun al activitatii lor este elementul
care le intruneste intr5o categorie aparte. ,ea mai numeroasa categorie a institutiilor "inanciare
din 6lvetia este "ormata din casele de credit *germ. /arle,ens4assen, in numar de circa %000 in
toata tara. 6le "unctionea!a pe ba!a principiului creditarii mutuale intre membrii acestor case de
credit.
"istemul bancar al Marii $ritanii
)istemul bancar engle! este binivelar, avind in "runtea sa 0anca ;ngliei * engl. 2an4 of "ngland
care in con"ormitate cu legea britanica din %988 a "ost imputernicita sa e"ectue!e emisiune de
bancnote in limitele ,ommonNealt75ului, e"ectuind si alte atribute ale bancii centrale a statului.
La conducerea bancii se a"la ,urtea de &irectori *engl. -ourt of /irectors, membrii careia sint
numiti de ,amera Lor!ilor la propunerea +inisterului Cinantelor al +arii 0ritanii. &esi "ormal
Tre!oreria de )tat *engl. 0reasur+ are dreptul de a emite ordonante obligatorii pentru 0anca
;ngliei, de "apt asemenea ca!uri sint doar exceptie de la regula generala a independentei 0ancii
;ngliei la stabilirea si la promovarea politicii monetar5creditare a statului.
Nivelul bancilor comerciale al sistemului bancar engle! este "oarte eterogen, "iind "ormat din
urmatoarele categorii de banci
2ancile depozitare *engl. /eposit 2an4s, care constituie o catogorie aparte a institutiilor bancare
datorita principiului strictei speciali!ari a activitatii institutiilor bancare din +area 0ritanie,
principiu care a guvernat mult timp activitatea bancilor comerciale din tara, a carui in"luenta se
simte si acum. ;st"el, era considerat ca activitatea de atragere a mijloacelor banesti de la public
este incompatibila cu operatiunile bancare cu titlurile de valoare, bancile "iind clasi"icate in
"unctie de genul de operatiuni e"ectuate. 6ste necesar de mentionat ca tipul bancilor depo!itare s5
a constituit istoric ca cea mai in"luenta si puternica categorie a institutiilor bancare engle!e.
;ceasta a"irmatie se re"era la cele sase banci care detin partea leului in activitatile pe piata
bancara engle!a, alcatuind grupul numit #London ,learing 0an<s$,din care patru banci sint de
banci cu un renume international 0ar<laBs 0an<, National Festminster 0an<, +idland 0an< si
LloBds 0an<. Initial, aceste banci se speciali!au in atragerea mijloacelor banesti cu scopul
plasarii lor pe termen scurt si mediu, actualmente activitatea lor insa include si operatiuni active
pe termen indelungat. &ispunind in total de circa %' 000 de sucursale in tot ,ommonNealt75ul,
bancile sus5mentionate concentre!a circa .0I din volumul total al depo!itelor in bancile
britanice.
2ancile co$erciale *engl. Merc,ant 2an4s, circa :0 la numar, care se speciali!ea!a in
activitatile de"inite generic in literatura de specialitate ca !ingeneering financiar", adica in
solutionarea problemelor "inanciare ale clientilor lor in mod individual. La aceasta categorie se
re"era in primul rind casele bancare private, cum sint -ill )amuel P ,o., -amros 0an<,
/leinNort 0enson, ).9. Farburg etc. ;ctivitataea de ba!a a unei parti din aceste institutii se axa
pe acordarea creditelor in "orma acceptarii cambiilor trase asupra lor de catre clientii acestor
banci, "apt care determina si denumirea lor de ,ase de ;cceptare *engl. Accepting ?ouses.
2ancile straine *engl. Overseas 2an4s, "ormate din circa '%1 banci ale statelor europene, ).U.;.
si 3aponiei, sint repre!entate pe piata bancara engle!a. ,ota parte a acestor banci in volumul total
al depo!itelor in bancile care "unctionea!a in tara, este impunatoare circa ::I din depo!itele in
valutele convertibile sint plasate in bancile straine. ;cest "apt se datorea!a probabil retelei vaste
a repre!entantelor acestor banci in toata lumea.
Totodata un grup distinct al institutiilor sus5numite il constituie bancile straine membre ale asa5
numitului grup al #altor banci britanice$ *engl. Ot,er 2ritis, 2an4s, adica bancile actualei +arii
0ritanii, care anterior "unctionau in coloniile Imperiului 0ritanic. 2ancile consortiale *engl.
-onsortiu$ 2an4s, adica "ormatiunile bancare internationale, cum sint +idland and
%.
International 0an<s Ltd., Festern ;merican 0an< 6urope Ltd., Industrial ,ommercial 0an< etc.
,asele de scont *engl. /iscount?ouses, care exercita "unctia de re"inantare a bancilor
comerciale engle!e *banca bancilor4. in total in +area 0ritanie sint %> institutii de acest "el care
creditea!a bancile comerciale din tara, desc7id acestor banci conturi de depo!it, participa
impreuna cu 0anca ;ngliei la plasarea obligatiilor de stat. 2ancile de econo$ii *engl. 0rustee
Savings 2an4s, in total %> la numar, care accepta depo!ite pe termen lung pentru anumite
scopuri, aceste depo!ite bucurindu5se de un
regim pre"erential *neimpo!itarea dobin!ilor pentru ele, garantia statului privind
rambursarea depo!itului si de plata a dobin!ii etc4.
)ocietatile de "inantare a constructiilor *engl. 2uilding Societies, care accepta depo!ite
de economii pentru "inantarea constuctiilor.
;lte institutii "inanciare, la care se re"era serviciul postal de stat *engl. 9ational 1iro,
care prestea!a servicii de decontari, cit si casele "inanciare *engl. 8inancial ?onses,
activitatea de ba!a a carora este acordarea creditelor de consum.
"istemul bancar al +ermaniei
)istemul bancar binivelar al 9ermaniei are in "runtea sabanca centrala a tarii 5 &eutsc7e
0undesban<, care indeplineste cumulativ "unctiile de banca de emisie, banca a bancilor
si banca a statului.
Nivelul bancilor comerciale este "ormat din doua categorii principale de banci 2ancile
universale *germ. 7niversalban4en, la care se re"era in primul rind bancile de credit *germ.
#reditban4en, cele mai mari "iind asa5numitele #grossban<en$ *bancile mari4 A con"orm
clasi"icarii &eutsc7e 0undesban< acestea sint &eutsc7e 0an<, &resdener 0an< si ,ommer!ban<.
,ategoria bancilor de credit include si o retea vasta de banc7eri particulari *germ.
>nvatban4iers, care exercita pro"esiunea bancara in nume propiu si pe contul si riscul lor.
6xemple ale caselor bancare particulare ramase si pina acum in 9ermania sint Trin<aus P
0ur<7ardt *&usseldor"56ssen4, )al. 2ppen7eim jr. P ,ie. *Cran<"urt pe +ain4, +erc<, Cinc< P
,o. *+iinc7en4 etc. Un alt component al structurii complexe a bancilor universale este "ormat
din reteaua caselor de stat de economii si a girocentralelor *germ. Spar4assen und
1irozentralen, structurate dupa regiunea de deservire in trei niveluri, in "runtea #subsistemului$
dat "iind &eutsc7e 9iro!entrale din Cran<"urt pe +ain.
2 structura similara centrali!ata este caracteristica si pentru sistemul intovarasirilor de credit, sau
bancilor cooperatiste *germ. #reditgenossensc,afteri, in "runte cu 0anca ,ooperatista a
9ermaniei sau &9 0an<. ;semenea institutii pre!inta o "orma intermediara intre cooperativele
de productie si cooperativele de credit, avind proportii mici si prestind servicii de creditare
membrilor sai.
in s"irsit, in grupul bancilor de credit intra si bancile regionale *germ. Regionalban4en,
activitatea carora se limitea!a la un anumit teritoriu, ca spre exemplu National50an< *6ssen4,
0aBerisc7e -Bpot7e<en und Fec7sel50an<, 0aBerisc7e Gereinsban< si Fest"alenban< *0o7um4
*%4, cit si bancile speciali!ate in deservirea unei categorii anume de clientela, cum ar "i banca
sindicala 0an< "ur 9emeinNirtsc7a"t. 2ancile specializate *germ. Spezialban4en, "ormate din
institutiile de credit real *germ. Real4reditinstitute, printre care enumeram bancile ipotecare
particulare *germ. ?+pot,e4enban4en, care de regula sint intreprinderi a"iliate ale
#grossbancilor$ *ex. Cran<"urter -Bpot7e<enban< este in proprietatea &eut7sc7e 0an< etc.4 *%4,
institutiile de credit "unciar de stat *germ. 1rund4reditanstalten *'4, si casele de stat sau
particulare de economii pentru constructii *germ. 2auspar4sseri, cum ar "i 0auspar<asse
)c7Nabisc7 -ali si altele. 0ancile creditului de consum *germ. 0eilza,lungs4re-
ditinstitute - o alta categorie a bancilor speciali!ate 5 o"era credite pentru necesitatile de consum
ale populatiei, rambursarea carora se reali!ea!a treptat. +ajoritatea institutiilor de acest gen sint
organi!ate in "orma de societati cu raspundere limitata sau societati in comandita. Ultima
categorie a bancilor speciali!ate include asa5numitele institutii creditare speciale *germ.
/reditinstitute mit )onderau"gaben4 5 institutiile creditare de stat sau particulare care exercita
"unctii bancare speci"ice, cum ar "i Industrie<reditban< ;9 5 &eutsc7e Industrieban< care
%=
"inantea!a prin credite pe termen lung intreprinderile industriale incapabile sa emita actiuni
proprii, ;us"u7r<redit59esellsc7a"t mb- *;/;4 ce creditea!a comertul exterior al 9ermaniei
etc.
"istemul bancar al ,rantei
)istemul bancar "rance! are un speci"ic aparte, care5% individuali!ea!a in raport cu sistemele
bancare ale altor tari straine. in primul rind, el se caracteri!ea!a printr5o centrali!are pronuntata
si un control aspru al activitatii bancilor comerciale. in al doilea rind, acest control este e"ectuat
nu de banca centrala a tarii, ci de +inisterul Cinantelor, care are in subordinea sa trei institutii
"inanciare centrale din republica 2anca 8rantei *"r. 2an(ue de 8rance creata in %>00. 0anca
Crantei ca banca centrala a statului este intr5un "el limitata in competenta sa traditionala, in
sensul ca imputernicirile ei ca banca a statului sint "oarte limitate, aceste "unctii "iind delegate
tre!oreriei de stat. Totusi 0anca Crantei si5a pastrat "unctiile sale de banca de emisie si banca a
bancilor.
-onsiliul 9atioanal de -redit *"r. -onseil 9ational du -redit. &esi o"icial acest organ stabileste
multe conditii ale activitatii bancilor comerciale in tara *ex. reservele minime ale lor in 0anca
Crantei4, de "apt aceste "unctii sint exercitate de 0anca Crantei, consiliul "iind in "ond un organ ce
supraveg7ea!a activitatea bancii centrale. -o$isia -ontrolului 2ancar *"r. -o$ission de
-ontrole des 2an(ues supraveg7ea!a respectarea de catre bancile comerciale a reglementarilor
emise de Parlament, +inisterul Cinantelor si 0anca Crantei.
)istemul bancar "rance! nu constituie o exceptie de la regula generala a binivelismului sistemelor
bancare nationale. Geriga bancilor comerciale "rance!e o putem conventional separa in doua
categorii distincte bancile si alte institutii "inanciare, capitalul carora este integral de stat, pe de
o parte, si bancile si institutiile "inanciare #comerciale$, pe de alta parte.
0ancile si alte institutii "inanciar5creditare de stat pot "i incluse in sistemul bancar al Crantei pur
nominal, deoarece ele sint in subordinea nu a 0ancii Crantei, ci a ministerelor si altor organe de
stat in parte *%4, exercitind "unctii bancare speci"ice *creditarea exportului de stat, a comen!ilor
de stat etc.4 *'4. )e alatura acestei grupe si bancile cu capital mixt de stat si privat, printre care
remarcam bancile populare *"r. ban(ues populaires, casele de credit agricol in "runtea carora se
a"la banca ,redit ;gricole, si intovarasirile de credit din sistemul uniunii ,redit +utuel. in
s"irsit, unele activitati bancare in Cranta sint e"ectuate de insusi statul, prin intermediul
Tre!oreriei de )tat *"r. 0resor >ublic, a ,asei Nationale Postale de 6conomii *"r. -aisse
9ationale
d'"pargne >ostale si a retelei caselor speciali!ate de economii in "runte cu ,asa de &epo!ite *"r.
-aisse des /epits et -onsignations.
,elelalte banci si institutii "inanciare din Cranta "ormea!a #sectorul privat$. ,ea mai puternica si
in"luenta parte a lui este "ormata din bancile de depo!ite *"r. 2an(ues de /epots, trei din ele
50anMue Nationale de Paris, ,redit LBonnais si )ociete 9enerale 5 "iind cele mai mari banci din
Cranta, iar 0anMue Nationale de Paris "iind cea mai mare banca a ,omunitatii 6uropene. Printre
celelalte componente ale partii comerciale a bancilor "rance!e vom mai mentiona bancile
regionale si locale, bancile de a"aceri *"r. ban(ues d'affaires si bancile de creditare pe teremen
lung si pe termen mediu *"r. ban(ues de credit a long et $o+en ter$e.
'.1. Notiunea si caracteristica generala a societatilor bancare &e"initia bancii
)arcina de"inirii termenului #banca$ este la "el de tentanta atit pentru doctrina, cit si pentru
jurisprudenta si, in s"irsit, pentru legislator. +ai mult decit atit, de"initia bancii va "i di"erita, in
"unctie de prisma anali!ei activitatilor bancare ast"el, de"initiile date bancilor in doctrina
economica se vor deosebi de cele pe care le gasim in literatura juridica de specialitate. ;st"el,
conc7idem ca de"initia bancii poate "i doctrinala si legala. La rindul sau, cea doctrinala poate "i
econo$ica sau %uridica. Tinind cont de "aptul ca obiectul pre!entului curs este anali!a juridica a
raporturilor bancare, ne vom limita la iefin@@u@e %uridice ale bancii, o"erite atit de savantii in
domeniull dreptului bancar, cit si de legislatorii din di"erite tari. Totusi, tinind cont de relatia
interdependenta intre normele de drept bancar si teoriile economice bancare, examinarea
aspectelor juridice ale activitatii bancilor va "i complementata, dupa necesitate, cu
%>
"undamentarea economica a activitatilor acestora.
&e"initiile bancii, "ormulate in legislatiile tarilor straine, se caracteri!ea!a printr5o varietate ce
uneori merge de la o extrema la alta. )inteti!ind de"initiile normative ale bancii, vom ajunge la
conclu!ia ca legislatorii utili!ea!a, aparte sau cumulat, urmatoarele criterii pentru a de"ini
institutiile "inanciare bancare *totodata delimitindu5le de la alte institutii "inanciare4
=9
$ criteriul licentierii. ,on"orm acestui criteriu, legislatorul recunoaste statutul de banca doar dupa
institutia "inanciara, care a primit permisul bancii centrale pentru a e"ectua operatiuni bancare. Pe
cit de "ormalist s5ar parea la prima vedere, criteriul acesta are menirea de a separa bancile de alte
institutii "inanciare numai cele licentiate sint considerate de legislator drept banci.
criteriul activitatilor. Legislatiile care utili!ea!a acest criteriu de"inesc banca dupa tipul
operatiunilor care aceasta le e"ectuea!a, "ara relevanta daca institutia in cau!a a respectat
"ormalitatile de licentiere sau nu. &e regula, legislatiile
nationale solicita intrunirea a trei "unctii pentru a cali"ica institutia "inanciara drept banca
con"orm criteriului anali!at acceptarea depo!itelor exigibile, asigurarea unui sistem
compensatoriu de decontari si acordarea creditelor. ;ceste trei "unctii sint in armonie si cu
de"initia institutiei "inanciare, continute in a doua &irectiva a ,onsiliului ,6 >9@.8.@,66 din %:
decembrie %9>9 *a doua directiva bancara a U64
>0
.
criteriul asigurarii depozitelor. Pentru cali"icarea institutiei "inanciare drept banca con"orm
acestui criteriu, este relevanta asigurarea depo!itelor acesteia la o agentie guvernamentala creata
prin e"ectul legii. Totodata, acest criteriu imbina morcovul cu biciul in eventualitatea in care o
institutie "inanciara care e"ectuea!a operatiuni proprii bancilor, isi propune obtinerea asigurarii
guvernamentale a depo!itelor constituite, institutia in cau!a va "i obligata sa se con"orme
exigentelor stabilite de lege pentru banci.
Legislatiile lumii sint eterogene din punctul de vedere al utili!arii unuia sau mai multor din
criteriile sus5mentionate, pentru de"inirea bancii. Totusi si aici divi!iunea traditionala a
sistemelor de drept in grupul celor de inspiratie anglo5saxona *sistemul co$$on la= si cel de
inspiratie continentala *sistemele civiliste de insiratie "ie "rance!a, "ie germana4 se "ace simtita
daca pentru legislatiile bancare din "amilia co$$on la= este caracteristica utili!area primului
criteriu, cumulat sau nu cu cel de5al doilea, legislatiile continentale acorda pre"erinta modelului
"rance! de de"inire a bancii reiesind din activitatile acesteia. Totusi aceasta tendinta nu este
lipsita de exceptii 5 acestea "iind datorate mai curind neconsecutivitatii legislatorilor din statele5
"oste membre ale ,.).I., unele din care au abandonat traditia "rance!a in domeniul respectiv. In
cele ce urmea!a vom exempli"ica putin a"irmatiile de mai sus. Legea bancara canadiana
utili!ea!a criteriul "ormalist al licentierii pentru de"inirea bancilor, cu alte cuvinte, legea
mentionata nu contine nici o de"initie a bancii, ci doar indicarea aplicabilitatii ei "ata de
institutiile "inanciare indicate in anexele nr. % si nr. ' a legii
>%
. ;celasii criteriu 5 intr5o "ormulare
putin di"erita 5 se contine in legislatiile bancare ale +arii 0ritanii
>'
, (epublicii /a!a<7stan
>1
si
9eorgiei
>8
. Legea bancara a (usiei utili!ea!a ambele criterii 5 al licentierii si al activitatilor 5
pentru
de"inirea bancii
>:
. Pe po!iti similare se situa si legislatia bancara americana
>.
5po!itie ce s5a
plasat in directia cumularii criteriului licentierii cu un alt criteriu 5 cel al asigurarii depo!itelor 5 o
data cu re"orma bancara din %9>'
>=
.
Legislatia bancara "rance!a utili!ea!a criteriul activitatilor pentru a de"ini banca
>>
. ;ceeasi
po!itie o au legislatorii elvetian
>9
, romin
90
, din republicile +oldova
9%
, 6stonia
9'
si ;!erbaidjan$.
>:
in con"ormitate cu art. %, banca este o intreprindere comerciala cu drept de persoana juridica,
careia in corespundere cu legea si in ba!a licentei *permisiunii4 eliberate de 0anca ,entrala a
Cederatiei (use, i s5a acordat dreptul de a atrage mijloacele banesti de la persoanele juridice si
"i!ice, si in nume propriu sa Ic imprumute in conditii de rambursabilitate, plata si scadentaD cit si
sa e"ectuie!e alte operatiuni bancare 5 vezi Legea Cederatiei (use ,,,u privire la banci si
activitatea bancara$ din 0'.%'.%990, nota =8 supra.
>*%
5ezi U) 0an< -olding ,ompanB ;ct,
%9:. *as ammcndcd4.
>=
5ezi 9arn5)t 9crmain &cpositorB Institutions ;ct o" %9>', in virtutea caruia s5a stabilit
%9
di"erenta intre asigurarea depo!itelor bancilor, pe de o parte, si a altor institutii "inanciare *in
ca!ul dat al ;sociatiilor de Imprumut si 6conomii4, pe de alta parte.
$
,on"orm legii, banca este institutia, care e"ectuea!a operatiuni bancare. ,on"orm art. % alin.',
operatiunile bancare includ receptia mijloacelor banesti de la public, operatiile de credit, cit si
punerea la dispo!itia clientelei ori gestiunea mijloacelor de plata. Totodata, aceasta lista nu arc
un caracter ex7austiv, "iind permisa e"ectuarea altor operatiuni considerate in mod "iresc
accesorii practicii bancare. ;ceasta autoritare re!ulta din prevederile art. : al legii *cx. operatiile
cu titlurile de valoare, servicii de consultanta, ctc.4 5 vezi Loi nQ >858. du '8 janvicr %9>8
relative i l'aclivitc ct au controlc des ctablisscmcnts de credit, Aournal OAficiel du ': janvicr
%9>8 cn vigucur le ': juillet %9>8. $' Legea "ederala elvetiana cu privire la banci si casele de
economii din 0>.%%.%918 nu o"era notiunea de banca, art. % stipulind numai ca legea actionea!a
in privinta bancilor, banc7erilor particulari *societatilor in nume colectiv si societatilor in
comandita, intreprinderilor individuale4, cit si asupra caselor de economii si tuluror
intreprinderilor intrunite sub titlul generic de #banca$. Totusi 2rdonanta cu privire la banci si
casele de economii *%9>94 a 0ancii Nationale 6lvetiene *0N) 5 0anMuc Nationale )uissc4
de"ineste ca sint considerate banci intreprinderile, activitatea de ba!a a carora se re"era la
sectorul "inanciar, si in particular la a4 acceptarea, cu titlu de pro"essiunc, a depo!itelor de la
public, sau atragerea mijloacelor de la public pentru "inantarea, din propriul cont, a unui numar
indeterminat de persoane "i!ice si juridice cu care acestea nu "ormea!a entitati economiceD b4
re"inantarca din contul altor banci, pentru a reali!a mai apoi creditarea unui numar indeterminat
de persoane, cu care nu "ormea!a entitati economice.
90
Legea bancara a (ominici din %918 in art. % de"inea banca in "elul urmator #Prin
intreprinderea bancara se intelege orice intreprindere comerciala a carui obiect principal este
acela de a savirst orice "el de operatiuni asupra sumelor de bani in mumerar, creditelor, asupra
e"ectelor de comert, asupra di"eritelor valori negociabile, precum si alte operatiuni in legatura cu
acestea$. &e"initia susmentionata a "ost substituita de cea continuta in art. 1 al Legii Nr. 11 din
'9.01.%99% privind activitatea bancara #)ocietatile comerciale bancare sint persoane juridice al
carui principal obiect de aclivitate il constituie atragerea de "onduri de la persoanele juridice si
"i!ice, sub "orma de depo!ite sau instrumente negociabile, platibilc la vedere sau la termen,
precum si acordarea creditelor$ 5 vezi Monitorul Oficial al Ro$iniei, nr. =0 din 01.08.%99%.
$ ;rticolul ' din legea (epublicii +oldova #,u privire la 0anca Nationala a +oldovei$, si
articolul 1 al Legii institutiilor "inanciare de"inesc banca drept o #institutie "inanciara care prin
activitatea sa accepta de la persoane "i!ice sau juridice depo!ite sau ec7ivalente ale acestora ce
sint trans"erabile prin di"erite instrumente de plata, si care utili!ea!a aceste mijloace total sau
partial pentru a acorda credite sau a "ace investitii pe propriul sau cont si risc$ A vezi notele 89
si :0 supra. 2 examinare nuantata a de"initiilor mentionate, se va contine in capitole ce urmea!a,
dedicate sistemului bancar al (epublicii +oldova.
n
5ezi R 8, 6stonian ,redit Institutions ;ct,
passed 9 CcbruarB %999 *(T % %999, '1, 1894.
1
5ezi art. % din 1a/2- ;aepoaCup/a-,/2-
PecnB.jiii/- #2 .an/ax - .an/20,/2ii aeaTeji+iocra 0 ;1ep.aiiiT4/a-,/o"i
PeciiB.ji-/e$, Ns %'15 %C 2T %8 -I2-- %99. r.
Unele legislatii bancare "ormulea!a intr5un mod extensiv criteriul activitatilor la de"initia banciiD
ast"el, art. % al legii bancare a Norvegiei de"ineste implicit bancile drept institutiile "inanciare,
care isi "inantea!a activi tatatile din contul atragerii depo!itelor de la un numar nedeterminat de
deponenti
%%8
.
in ceea ce priveste de"initia doctrinala a bancii, parerile exprimate in acest sens in literatura de
specialitate sint si mai diverse. 6ste notorie distinctia intre de"initiile bancii, continute in doctrina
dreptului bancar, si cele, o"erite de savantii 5 economisti daca primul grup al autorilor se axea!a
pe unul sau mai multe din criteriile utili!ate de legislatorii nationali pentru de"inirea bancii,
de"initiile o"erite de doctrina economica bancara se caracteri!ea!a printr5o varietate de opinii si
po!itii, ce "ace di"icila clasi"icarea lor.
Printre de"initiile o"erite de doctrina dreptului bancar, remarcam urmatoarele ,ostin +.
/iritescu in monogra"ia sa Moneda.Mica enciclopedie de"ineste banca drept o intreprindere de
'0
stat sau particulara, ale carei "unctii principale sint a4 atragerea mijloacelor temporar disponibile
ale clientilor in conturile desc7ise acestoraD b4 acordarea de credite pe di"erite termeneD c4
e"ectuarea de viramente intre conturile desc7ise la alte banciD d4 emiterea de instrumente de
credit si e"ectuarea de tran!actii cu asemenea instrumenteD e4 vin!area5cumpararea de valuta si
alte operatiuni valutare. 2 de"initie generala a bancii o gasim si in enciclopedia >etit .arousse;
banca este o institutie publica sau privata care "acilitea!a platile persoanelor "i!ice si juridice,
avansea!a mijloacele creditare, gestionea!a mijloacele de plata
9:
. +ircea N. ,ostin a"irma ca
banca comerciala este #banca speciali!ata in primirea de depuneri la vedere si in acordarea de
credite comerciale pe termen scurt. ;semenea banci "unctionea!a cu precadere in tarile cu
economie de piataD in Cranta ele sint denumite banci de depo!ite *"r. 2an(ues de depits'"'. in
s"irsit, dr. Urs 6mc7, dr. -ugo (en! si dr. Cran! 0osc7 mentionea!a ca banca este o institutie
care, cu titlu de posesiune, atrage mijloacele banesti in calitate de depo!it *operatiuni creditare
pasive4 si in acelasii timp "inantea!a din cont propriu un numar indeterminat de persoane
*operatiuni creditare active4
9=
. ,u titlu de comparatie, vom expune in rindurile ce urmea!a unele
din notiunile bancii, o"erite de savantii 5 economisti
+i7ai 9. 6mireanu considera ca banca este o #intreprindere care are drept scop sa inlesneasca si
sa mujloceasca circulatia monetara si a creditului$
9%%
. Pro"essorii 0. /ojiecii-/20 si Al. /pojii5
i/20eT,/aa de"inesc banca drept o organi!atie, in"iintata pentru atragerea mijloacelor banesti
si imprumutarea lor in nume propriu, in conditii de
rambursare, plata si scadenta. 6x5viceguvernatorul 0ancii Crantei 9outier a"irma ca banca
#repre!inta comertul care consta in a e"ectua pentru contul altora incasari si plati, a "ace
cumparari si vin!ari de monede, "ie de metale pretioase, "ie de e"ecte publice sau de comert$$
%0
.
Tae7o /im de"ineste banca drept un intermediar "inanciar, care o"era depo!ite exigibile si credite
comerciale, ambele in conditii speciale$
%%
.
Cunctiile bancii
,lasi"icarea "unctiibr bancii se e"ectuea!a in "unctie de perspectiva luata ca ba!a ast"el, in
literatura economica in calitate de "unctii principale ale bancii sint indicate a4 intermedierea in
creditarea activitatilor comerciale *ce se mani"esta d.p.d.v. macroeconomic in redistribuirea
mijloacelor "inanciare liber disponibile in ba!a cererii si o"ertei lor4D b4 stimularea acumularii de
capital in economia nationala *prin e"icienti!area maxima a utili!arii mijloacelor "inanciare
disponibile 5 unul din aspectele5c7eie in politica de atragere a mijloacelor banesti de catre banci.
;ceasta este imposibil "ara mentinerea increderii clientelei bancilor4D c4 intermedierea in
e"ectuarea platilor, ceea ce in cadrul unui sistem bancar descentrali!at se ba!ea!a pe legile pietei
serviciilor "inanciareD d4 intermedierea in operatiile cu valori mobiliare
%0'
. &at "iind "aptul ca
reglementarea juridica a activitatilor bancare reiese din natura economica a "unctiilor acestora,
clasi"icarea "unctiilor bancii este asemanatoare 5 ast"el, pro". Luc7ian ,. Ionescu indica 1 "unctii
principale ale bancii a4 atragerea depo!itelor banesti ale clientilorD b4 permiterea acordata
clientilor de a5si retrage banii si de a5i trans"era pe alte conturiD c4 acordarea imprumuturilor
clientilor care solicita credite
%01
.
6 lesne de observat ca "unctiile sus5mentionate corespund cu continutul criteriului activitatilor,
mentionat mai sus ca una din modalitatile utili!ate de legislatiile nationale pentru a de"ini
termenul de banca.
&upa cum vom observa mai departe, aceasta clasi"icare este identica clasi"icarii operatiunilor
bancare. Identitatea mentionata nu este de natura sa indice similitudinea intre "unctiile bancii si
operatiunile bancare, ci mai curind ideea ca clasi"icarea propusa de autorii romini corespunde
mai degraba operatiunilor bancare decit "unctiilor bancii. )intem de parerea ca "unctiunile bancii
trebuie anali!ate la general, avind ca punct de reper rolul bancii in sistemul monetar. &eaceea, ne
raliem la clasi"icarea propusa de 0.-. /onec--/20a si 3I.CI. /ponii/20eii/a"l. 2
perspectiva putin di"erita este utili!ata de Ion Turcu, care clasi"ica "unctiile bancilor
in doua categorii "unctii evidente si "unctii implicite. La prima categorie, pe care autorul o
examinea!a prin prisma dinamica, se re"era "unctia de agent de sc,i$b *ex. trape!istii in 9recia
antica4, ce evoluea!a initial la "unctia de banc,er *institutia ce acorda credit4, si apoi la ceea
'%
definanciar *carei asuma "inantarea a"acerilor4. in grupul "unctiilor implicite, anali!ate de
asemenea intr5un cadru evolutiv, autorul mentionea!a "unctia de organizator *bancile
organi!ea!a tra"icul de plati, stabilind ast"el ordinea in cadrul circuitului monetar4, ce se
trans"orma in "unctia de co$pensator *in spatiu A al activelor monetareD in timp 5 al cererii si
o"ertei de "onduri4, iar din aceastaD in "unctia de creator al $onedei aditionale *bancile ca
emitente ale unui volum excesiv, in comparattie cu marimea depo!itelor atrase, a titlurilor de
credit4
%08
. ,lasi"icarea propusa este in mod evident in"luentata de conceptiile economice ale
"unctiilor institutiilor de credit in cadrul unei economii de piata, anali!ind implicatiile "inanciare,
si mai putin cele legale, ale exercitarii de catre banci a celor trei "unctii mentionate la inceputul
pre!entului compartimentD ast"el, din reali!area de catre banci a "unctiei de organi!are a tra"icului
de plati autorul deduce "unctia co$pensatoare, din colectarea depo!itelor, "unctia creatoare de
$oneda scripturala, iar din acordarea creditelor, "unctia de creatie econo$ica. &esi consideram
in principiu corecta anali!a celor trei "unctii ale bancilor, intr5o perspectiva dinamica si tinind
cont de impactul reali!arii acestora asupra economiei in genere, consideram totusi ca acest studiu
tine mai putin de obiectul de examinare a dreptului bancar.
!peratiunile bancare
&e la bun inceput este necesar de delimitat operatiunile bancare de activitatile societatilor
bancare. ;ctivitatea bancara inglobea!a doar prima categorie 5 in ca! contrar, in perimetrul
dreptului bancar ar nimeri actiunile bancilor ce tin de speci"icul activitatii lor, avind deseori o
semni"icatie pur logistica, ex. procurarea imobilelor pentru sediile o"iciilor centrale, a
sucursalelor si "ilialelor, procurarea ec7ipamentelor in acelasii scop, contractarea cu angajatii
etc'$
:
.
Particularitatea problemei in cau!a consta in "aptul ca in majoritatea ca!urilor doctrina juridica
anali!ea!a esenta si clasi"icarea operatiunilor bancare, si mai putin insasi notiunea de #operatiune
bancara$. /ictionarul "xplicativ al .i$bii Ro$ine de"ineste #operatiunea$ drept e"ectuare a unei
tran!actii "inanciare sau comercialeD inscriere intr5un registru a unei tran!actii e"ectuate$
%0.
.
Printre putinele de"initii doctrinale remarcam notiunea &nei 2.+. 2nemi-/, con"orm careia
aceasta notiune include insasi "orma si ba!a legala a actiunilor e"ectuate de catre banci
*contractele bancare4, cit si actinile bancare propriu5!ise indreptate spre reali!area raporturilor
juridice bancare *intrunind raporturile bancare contractuale si cele i!vorind din reglementarile
legale4. Particularitatea acestor operatii consta in "aptul ca ele
sint savirsite cu titlu de meserie, in mod permanent, de catre banci
%0=
D
participantii la raporturile bancare se a"la in po!itii lipsite de ec7itateD
poarta o puternica amprenta de incredere "ata de banca *incepind cu alegerea ei si inc7eind cu
operatiunile "iduciare4D
se e"ectuea!a in ba!a unor reguli standardi!ate si uni"orme *apartinind atit ordinii juridice
nationale, cit si celei internationale4D
suporta impactul unei reglementari detaliate din partea statului *la nivel national4 sau a
comunitatii internationale *la nivel regional si international4
%0>
.
&upa cum se mentionea!a in literatura de specialitate, operatiunile e"ectuate de bancile
comerciale pot "i grupate in urmatoarele categorii
atragerea mijloacelor banesti temporar disponibile de la persoanele "i!ice si juridice
)operatiuni bancare pasiveB
plasarea mijloacelor banesti in "orma de credite acordate persoanelor "i!ice si juridice
)operatiunile bancare activeB
intermedierea in e"ectuarea decontarilor intre persoanele "i!ice si juridice )organizarea
traficului de plati'
C'
B
alte operatiuni in contul propriu sau al clientilor operatiunile cu valori mobiliareD gestionarea
"iduciara a "ondurilor clientilorD operatiunile valutareD depo!itul metalelor pretioase si pietrelor
scumpeD operatiuni creditare speci"ice *leasing5ul "inanciar, "actoringul, "or"etarea4 etc.
)tructura programului cursului se axea!a pe clasi"icarea respectiva a operatiunilor
bancilor.
''
Totalitatea acestor operatiuni "ormea!a notiunea de #activitate bancara$. ;ctiviatea
bancara este si ea o varietate a activitatii de antreprenoriat. Totusi unii autori pe buna
dreptate invederea!a speci"icul acestei activitati, de"inind5o ca sistema de actiuni
e"ectuate de subiecti speciali de drept, ca participanti ai sistemului bancar unic si
avind ca obiect banii, valorile mobiliare si valutare in calitatea lor de mijloace de plata, de
acumulare si de mar"a. Prin urmare, activitatea bancara se evidentia!a in raport cu alte activitati
de antreprenoriat, prin regumul juridic distinct, de acces la activitatea mentionata 5 licentierea
activitatii bancare. ;ceasta se e"ectuea!a in con"ormitate cu prinvipiile descrise in
compartimentul #;utori!area bancilor$ in"ra H inter!icerea e"ectuarii de catre banci a altor
activitati de productie, comert sau asigurareD existenta raspunderii pentru e"ectuarea
nelicentiata a activitatilor bancare. Particularitatile activitatii bancare ca activitate de
anterprenoriat, se perpetuea!a si pe plan "iscal impo!itarea veniturilor bancilor se e"ectuea!a
aproape pretutindeni intr5un mod distinct.
)e mai mentionea!a ca aceasta notiune economica este tratata pe plan juridic drept o totalitate de
operatiuni bancare de"inite de legislatie$
0
. Unii autori "ac distinctia intre activitatea bancara
stricto sensu *totalitate de operatii bancare pentru e"ectuarea carora este necesara organi!area
persoanei juridice in calitate de banca si primirea licentei respective de la banca centrala4 si lato
sensu *totalitatea operatiunilor bancare e"ectuate de institutiile "inanciare in genere4'$. Totusi,
tinind cont de "aptul capina si in sistemele de drept care cunosc clasi"icarea institutiilor
"inanciare in cele bancare si nebancare, aceasta divi!are presupune acordarea prerogativei de a
e"ectua anumite operatii bancare numai bancilor. &e regula, bancile monopoli!ea!a "unctia de
intermediere a decontarilor si organi!area tra"icului de plati, cit si unele operatiuni speci"ice
*cum ar "i, de exemplu, cele valutare4. ,onsideram ca se poate vorbi despre activitate bancara
numai in ca!ul in care bancile sint imputernicite de a a"ectua si operatiunile sus5mentionate.
;lt"el, operatiunile e"ectuate de entitati nebancare vor "i de"inite ca operatiuni "inanciare si nu
bancare.
&espre de"initia legislativa a activitatilor bancare in (epublica +oldova vom relata la
compartimentul > de mai jos #)istemul bancar al (epublicii +oldova$.
'.8. ,lasi"icarea societatilor bancare ,lasi"icarea in "unctie de apartenenta capitalului
In "unctie de apartenenta capitalului, bancile comerciale se clasi"ica in
$anci comerciale cu capital integral de stat.
In (epublica +oldova unica banca cu capital integral de stat este 0anca Nationala a
+oldovei. ,apitalul acesteia constituie :0 milioane lei. &etalii cu privire la modul de
constituire si modi"icare a capitalului 0.N.+. vezi mai jos compartimentul #)istemul
bancar al (epublicii +oldova$.
$anci comerciale cu capital mixt.
,apitalul bancilor in cau!a este partial detinut de catre stat si partial de catre privati 5
persoane "i!ice si juridice. La s"irsitul anului %99: in +oldova erau : banci cu capital
mixt 0,; #0anca de economii$, 0,; #+oldova5;groindban<$, 0,; #0anca sociala$, 0,;
#+oldindconban<$ si 0, #6ximban<$
%%'
. $anci comerciale cu capital privat.
,apitalul bancilor mentionate este integral de provenienta nestatala. ,ategoria respectiva de
banci poate "i clasi"icata in "unctie de provenienta capitalului banci cu investitii straine *care pot
"i de doua "eluri banci mixte si banci straine4 si banci locale. )tatutul juridic al bancilor cu
investitii straine este reglementat, in a"ara de legislatia bancara, si de legislatia cu privire la
investitii straine$
1
.
,lasi"icarea in "unctie de "orma organi!ational5juridica
in "unctie de acest criteriu, bancile comerciale pot "i *in practica bancara internationala4
constituite in orice "orma organi!ational5juridica. &in acest punct de vedere, bancile pot "i
constituite atit in "orma de societati de persoane *adica societate in nume colectiv, intreprindere
in comandita4, societati de persoane si de capital *adica societate in comandita pe actiuni4 sau
societati de capital *adica societate pe actiuni sau societate cu raspundere limitata4. +ai mult
decit atit, legislatiile unor tari permit c7iar "unctionarea caselor bancare *"orma aparuta in
'1
perioada medievala, care este asemanatoare cu intreprinderea individuala. Totusi casele bancare
au si un speci"ic aparte 5 ele pot "i si #"amiliale$ *pentru detalii ve!i compartimentul #)istemul
bancar contemporan. )istemele bancare ale tarilor capitaliste de!voltate$4.
In (epublica +oldova clasi"icarea data a evoluat de la permisiunea de constituire a bancilor in
orice "orma organi!ational juridica *permisiune continuta in vec7ea lege cu privire la banci si
activitatea bancara'
l8
4 la limitarea arealului de "orme organi!ational5juridice in care poate "i
constituita o banca locala, la numai una, cea a societatilor pe actiuni *con"orm actualei legi #,u
privire la institutiile "inanciare$$
:
4. Pentru detalii ve!i compartimentul #)istemul bancar al
(epublicii +oldova$.
,lasi"icarea in "unctie de genurile de activitate
in "unctie de acest criteriu, deosebim
0ancile comerciale universaleD
0ancile comerciale speciali!ate.
0ancile comerciale universale sint cele care sint imputernicite, prin permisiunea acordata
con"orm legislatiei statului de resedinta, de a e"ectua tot spectrul de activitati bancare preva!ute
de legislatia statului mentionat.
0ancile comerciale specializate sint acelea activitatea carora se locali!ea!a intr5un domeniul
distinct al activitatilor "inanciare. 6xista o tipologie aparte a bancilor speciali!ate, dupa cum
urmea!a
H banci ipotecare. &omeniul de speciali!are al acestor banci il constituie creditarea sub
garantia gajului imobiliarD
banci de lombard. &omeniul de speciali!are al acestor banci il constituie creditarea sub
garantia gajului mobiliarD
banci investitionale. ;ceasta categorie de banci se speciali!ea!a pe acordarea intregului
spectru de servicii investitionale *gestiunea "ondurilor, servicii de consultanta etc.4Detc.
)istemele bancare din lumea contemporana se clasi"ica dupa criteriul mentionat in cele ce permit
"unctionarea bancilor universale si cele care grupea!a bancile dupa speci"icul activitatii lor.
+odelul clasic al sistemului bancar national ba!at pe principiul universalitatii bancilor, este
sistemul bancar al 9ermaniei *ve!i supra4. ,a exemplu al sistemului bancar national, ce "ace
deosebire intre banci in "unctie de genul lor de activitate, este sistemul bancar al ).U.;.
*clasi"icarea bancilor in banci comerciale si banci de investitii, introdusa prin ;ctul 9lass5)tigoll
din %9114. )istemul bancar al (epublicii +oldova este permissiv, "iind costruit dupa modelul
german 5 legea locala nu limitea!a aria operatiunilor "inanciare ale bancilor in "unctie de tipul
lor bancile universale sint cele care au dreptul de a e"ectua toate activitatile "inanciare, indicate
in articolul '. al legii #,u privire la institutiile "inanciare$. Pentru a obtine acest drept, bancile
respective trebuie sa obtina de la 0anca Nationala a +oldovei autori!atie de tip #,$ 5 permis
care con"irma corespunderea bancii unor exigente de natura patrimoniala *existenta unui capital
social minim de o marime mai ridicata ca la celelalte banci4. ;ctualmente din doua!eci de banci
comerciale, autori!ate de 0anca Nationala a +oldovei, de acest tip de licenta dispun 9 banci$
.
.
Pentru detalii ve!i compartimentul #)istemul bancar al (epublicii +oldova$. ,elelalte banci,
care dispun de licente de tip ; sau 0, nu devin prin aceasta banci speciali!ate 5 limitarile impuse
de licentele mentionate, decurg nu din speciali!area bancilor in cau!a, "iind doar o masura
prudentiala, impusa de 0anca Nationala a +oldovei tinind cont de volumul mai mic de capital
minim al acestor banci.
'.:. Institutii "inanciar 5 monetare internationale Institutiile speciali!ate ale 2.N.U.
,ondul Monetar -nternationa. /,.M.-.0
6ngl. International +onetarB Cound *I+C4, "r. Cond International +onetaire *C.I.+.44 C.+.I. a
aparut in urma con"erintei monetare si "inanciare a 2.N.U. de la 0retton Foods din %988
%%=
,
devenind institutie speciali!ata a 2.N.U. din %98=. in con"ormitate cu )tatutul C.+.I., "unctiile de
ba!a ale lui sint urmatoarele
promovarea cooperarii monetare internationale in vederea asigurarii unui mecanism
permanent de consultare si colaborare in probleme monetare intre tarile5membreD
'8
"acilitarea expansiunii si a de!voltarii ec7ilibrate a comertului pe scara internationalaD
sprijinirea crearii unui sistem multilateral de plati pentru tran!actiile curente ale membrilor
C.+.I.D
minimali!area restrictiilor de ordin valutarD
$ creditarea tarilor5membre ale C.+.I., si reducerea in acest "el a duratei si e"ectelor
negative ale de!ec7ilibrului balantelor de plati externe ale tarilor mentionate. 2rganele de lucru
ale C.+.I. sint
%. ,onsiliul 9uvernator, care este organul suprem de conducere, inclu!ind repre!entantii tarilor5
membre *de regula, ministrii "inantelor sau guvernatorii bancilor centrale4. in "unctiile
,onsiliului intra aprobarea (aportului anual de activitate a C.+.I., primirea noilor membri in
C.+.I., revi!irea cotei de participare a membrilor C.+.I. sau a )tatutului C.+.I.
'. ,onsiliul de administratie, care dirijea!a activitatea C.+.I. in perioada intre sedintele
,onsiliului 9uvernator. ,onsiliul este compus din '' de directori executivi.
1. &irectorul general al C.+.I., care este cetatean european. &irectorul conduce activitatea
curenta a C.+.I., pregateste si convoaca sedintele ,onsiliilor de administratie, si guvernatorul,
care conduce lucrarile lor etc. &irectorul general este ales pe un termen de : ani de catre
,onsiliul de administratie.
C.+.I. este organi!at in "orma de societate pe actiuni, in care "iecare membru are dreptul de vot
ponderat in cadrul ,onsiliului guvernator *la intrarea in C.+.I., "iecare tara5membru primeste
dreptul la ':0 de voturi ex officio, plus cite un vot pentru "iecare %00 000 U)& *sau &.).T.4 din
cota sa de participare la capitalul C.+.I.4. Tarile5membre ale C.+.I. varsa cotele lor de participare
in capitalul C.+.I. in "elul urmator ':I din cota de participare se plateste in aur sau &.).T., si
=:I 5 in moneda nationala a tarii respective, care ramine insa Ia dispo!itia tarii5membre.
+arimea cotei de participare este di"erita de la tara la tara, stabilindu5se in "unctie de urmatorii
"actori nivelul de de!voltare a tarii *%4, volumul comertului exterior al ei *'4 si venutul national
al tarii in cau!a *14.
C.+.I acorda credite tarilor membre, "olosind in acest scop unitatea de plata a C.+.I 5#&reptul
)pecial de Tragere$ *&.).T.4 *engl. Special/ra=ing Rig,ts 5 ).&.(.4, valoarea caruia se stabileste
in ba!a cosului valutar ponderat, "ormat din cinci valute dolarul american, marca germana, lira
sterlina, Benul japone! si "rancul "rance!. &.).T. a "ost creat in ba!a unui credit suplimentar de .
mlrd. de dolari ).U. ;., pus la dispo!itia C.+.I. de catre principalii %0 membri ai lui, ce au
semnat in acest scop in anul %9.% #;cordul 9eneral de imprumut$.
(epublica +oldova a devenit membra a C.+.I. in ba!a -otaririi Parlamentului (epublicii
+oldova din '>.0=.%99' nr. %%0=5?II #,u privire la aderarea (epublicii +oldova la Condul
+onetar International, 0anca Internationala pentru (econstructie si &e!voltare si la organi!atiile
a"iliate$$
>
. (epublica este repre!entata in C.+.I. de guvernatorul 0.N.+., aceasta banca servind
in calitate de agent "iscal in relatiile cu C.+.I. si totodata gestionind platile si incasarile cu C.+.I.
)uma de subscriptie a republicii la C.+.I. initial constituia 90 mln. &.).T., "iind majorata in
octombrie %99> la %'1.' mln &.).T.
%
$.
"istemul $ancii Mondiale
)istemul 0ancii +ondiale este actualmente "ormat din : institutii speciali!ate 0anca
Internationala pentru (econstructie si &e!voltarea *0.I.(.&.4D
;sociatia Internationala pentru &e!voltare *;.I.&.4
)ocietatea Cinanciara Internationala *).C.I.4
;gentia +ultinationala pentru ;tragerea InvestitiilorD
,entrul International Pentru )olutionarea Litigiilor re"eritoare la Investitii. Tinind cont de
"aptul ca doar primele trei sint institutii "inanciar5monetare, in rindurile ce urmea!a ne vom re"eri
doar la ele.
2anca Internationala pentru Reconstructie si /ezvoltare
6ngl. International 0an< "or (econstruction and &evelopment 5 I0(&. ;ceasta institutie
"manciar5bancara a "ost creata, ca si C.+.I., in ba!a 7otaririlor adoptate la ,on"erinta monetara si
"inanciara a 2.N.U. de la 0retton Foods din %988
%'
$. 0.I.(.&., impreuna cu cele doua "iliale ale
':
sale 5 )ocietatea Cinanciara Internationala
%'%
si
;sociatia Internationala pentru &e!voltare *engl. International /evelop$ent Asso-ciation -
I&;4, "ormea!a 0anca +ondiala *engl. 3orld 2an4, "r. 2an(ue Mondiale. in con"ormitate cu
)tatutul sau, 0.I.(.&. are urmatoarele sarcini
sprijinirea reconstructiei si de!voltarii tarilor membre prin intermediul investitiilor de capitalD
creditarea in scopuri productive a statelor membre ale 0.I.(.&.D
sprij inirea de!voltarii comertului international si mentinerea ec7ilibrului balantelor de plati a
statelor membre.
;ceste sarcini sint implementate de 0.I.(.&. atit prin creditarea directa a tarilor5membre ale
acestei organi!atii, cit si prin operatiuni creditare indirecte *in "orma eliberarii garantiilor pentru
imprumuturile obtinute de statele membre pe piata "inanciara internationala4.
,apitalul 0.I.(.&. este "ormat din varsamintele membrilor ei si din "ondurile atrase de pe piata
"inanciara internationala, conditia de respectat "iind ca %0I din cota "iecarui stat participant sa
"ie depusa in aur sau dolari ).U.;., iar restul 90I, in moneda nationala a statului in cau!a,
raminind in posesia lui. ,uantumul participarii "inanciare a "iecarui membru al 0.I.(.&. la
"ormarea capitalului ei se stabileste in "unctie de posibilitatile lui, cit si cota lui de participare in
capitalul C.+.I. ;ctualmente %81 de state ale lumii sint membre ale 0.I.(.&.
%''
.
0.I.(.&. este organi!ata asemenea C.+.I., in "orma de societate pe actiuni, "iecare actiune avind
valoare nominala de %00 000 dolari ).U.;. Gotul statelor membre la ,onsiliul 9uvernatorilor
0.I.(.&. este ponderat, in "unctie de cota de participare a "iecarui stat. In ceea ce priveste
calitatea de membru al 0.I.(.&., orice stat membru al C.+.I. poate deveni membru ale 0.I.(.&.
2rganele de conducere a 0.I.(.&. sint
%. ,onsiliul 9uvernatorilor. ;cesta este organul suprem de conducere a 0.I.(.&., in "unctiile
caruia intra primirea noilor membri in 0.I.(.&., aprobarea )tatutului bancii, modi"icarea
marimii capitalului bancii si a statutului ei, aprobarea (apoartelor anuale de activitate a 0.I.(.&.,
pre!entate de ,onsiliul directorilor etc.
'. ,onsiliul &irectorilor, care conduce activitatea 0.I.(.&. in perioada intre sedintele ,onsiliului
9uvernatorilor. in literatura de specialitate poate "i intilnita si alta denumire a acestui organ de
conducere a 0.I.(.&. ,onsiliul de administratie. &in ,onsiliu "ac parte '% de directori executivi,
alesi de ,onsiliul 9uvernatorilor.
1. Presedintele 0.I.(.&., care conduce activitatea curenta a bancii. ,andidatura Presedintelui
este propusa de ,onsiliul &irectorilor si aprobata de ,onsiliul 9uvernatorilor. in con"ormitate cu
prevederile statutare ale 0.I.(.&., presedinte al ei poate "i numai un cetatean al ).U.;.
in activitatea sa, 0.I.(.&. acorda imprumuturi pe un termen pina la '0 de ani *termen care poate
"i prelungit maximum cu : ani4, cu respectarea urmatoarelor conditii
imprumutul se va acorda numai pentru un scop productiv *de regula, in ba!a unui proiect de
investitii4 *%4D proiectul "inantat trebuie sa pre!inte siguranta d.p.d.v. te7nic si economic *'4D
statul care solicita acordarea creditului poate dovedi lipsa posibilitatilor de a obtine imprumut pe
alte piete "inanciare in conditii mai convenabile decit cele propuse de 0.I.(.&. *14D statul
solicitant poate garanta rambursarea creditului acordat *84. ,reditul se acorda cu o dobinda,
marimea careia se stabileste in "unctie de marimea dobin!ilor existente pe piata "inanciara
internationala. &in luna iulie %9=., nivelul dobin!ii 0.I.(.&. se stabileste periodic in raport cu
dobinda medie ponderata pe care 0.I.(.&. a platit5o in %' luni precedente, plus 0,:I in calitate
de comision pentru deservirea operatiunii de credit. Totodata 0.I.(.&. nu percepe dobinda pentru
partea ne"olosita a imprumutului, ci numai un comision anual de 0,=:I din suma totala a
creditului. (epublica +oldova a devenit membra a 0.I.(.&. in ba!a -otaririi Parlamentului
(epublicii +oldova din '>.0=.%99' Nr. %%0=5?II
%'
'.
Asociatia Internationala pentru /ezvoltare )A.I./.
6ngl. International /evelop$ent Association- I/A. ;ceasta institutie a "ost in"iintata in %9.0 cu
acelasi sediu ca 0.I.(.&. 5 Fas7ington, ).U.;. ;sociatia a devenit institutie speciali!ata a
2.N.U. in %9.%, "iind un organ menit sa acorde credite tarilor in de!voltare
%'8
, pe un termen de
pina la :0 ani. ,onditiile de creditare stabilite de ;sociatie, in a"ara de durata lunga de acordare a
'.
creditului, prevad s
D
5 comerciantul, in vederea asigurarii primirii de catre acesta spre plata a cartelelor emise de
banca emitenta. in strinsa legatura cu acest acord se a"la si acordul cu
5 banca comerciantului, in vederea asigurarii ac7itarii catre comerciant a platilor pentru mar"urile
livrate sau serviciile prestate detinatorului cartelei, probate prin cecurile semnate de acesta din
urma. ,u alte cuvinte, in situatia in care comerciantul nu este client al bancii emitente *situatie in
care banca emitenta este in acelasi timp si banca comerciantului4, acordul cu banca
comerciantului se pre!inta ca o masura necesara pentru a intermedia platile intre comerciant si
banca emitenta, a"erente utili!arii de catre detinator a cartelei sale. &upa cum am mentionat,
acordul cu comerciantul si acordul cu banca comerciantului sint doua aranjamente ce se a"la intr5
o relatie de interdependenta unul "ata de altul "ara acordul cu banca comerciantului, acordul cu
comerciantul va "i imposibil de executat din lispa unui mecanism de intermediere a platilor intre
banca emitenta si comerciant. Pe de alta parte, acordul cu banca comerciantui nu ar avea nici un
sens "ara inc7eierea de catre banca emitenta a acordului cu comerciantul.
-ontractul de cartela bancara
inc7eierea contractului de cartela bancara intre banca emitenta si clientii sai care mani"esta
vointa de a bene"icia de serviciile de cartela bancara este un proces "ata de care se aplica
principiile de ba!a de "ormare a contractelor *ba!ate pe regulile generale ale acceptarii o"ertei4.
Totusi, speci"icul activitatilor bancare in genere, si a operatiunilor bancilor cu cartelele, in
particular, si5au pus amprenta asupra modalitatii de inc7eiere a contractelor de carte bancara.
;st"el, prima etapa a contractului este cererea clientului bancii, prin care acesta isi exprima
dorinta de a bene"icia de serviciile de plata prin cartela, o"erite de banca sa. Ciecare banca isi
stabileste de sine statator "ormularul cererii, in ba!a cerintelor legii
80'
. ,ererile pentru eliberarea
cartelelor bancare vor contine in"ormatii di"erite, in "unctie de tipul cartelei solicitate. &at "iind
"aptul ca in ca!ul cartelelor de debit solicitantul in prealabil va depo!ita suma pe contul de
cartela *banca emitenta avind ast"el posibilitatea pla"onarii valorii cartelei la nivelul depo!itului
constituit4, cererea pentru
eliberarea cartelei de debit va include doar in"ormatia necesara pentru identi"icarea detinatorului.
&aca detinatorul cartelei deja are desc7is in banca respectiva un cont, cererea va contine doar
numele solicitantului cartelei, si solicitarea de eliberare a cartelei de debit. )ituatia este
completamente di"erita in ca!ul cererii pentru eliberarea cartelei de credit 5 in acest ca! cererea
va contine nu numai in"ormatie despre solicitant *numele deplin, adresa4, ci si date despre
activitatea lui de munca *locul de munca, stagiul permanent de munca4, salariul *evolutia
acestuia in ultimii ani4, existenta patrimoniului in proprietate *ex. a imobilelor4, si alte date
personale pe care banca le considera relevante pentru a evalua credibilitatea solicitantului.
6xplicatia solicitarii de catre banci a unor in"ormatii mai detaliate, in cererea de eliberare a
cartelelor de credit, re!ida in esenta serviciilor solicitate 5 cererea de eliberare a cartelei de credit
este in esenta o cerere de desc7idere de credit, iar deci!ia de creditare este lasata la discretia
bancii *%4, si este luata doar daca banca are incredere in capacitatea solicitantului de a rambursa
'00
creditul *prin aceasta se mani"esta elementul intuitupersonae al contractului de cartela bancara4
*'4.
Urmatoare etapa este evaluarea cererii de catre banca emitenta. )i din nou, procesul de luare a
deci!iei re"eritoare la emiterea cartelei di"era in "unctie de tipul cartelei solicitate. in ca!ul
cartelelor de debit, deci!ia bancii este mai prompta si se ba!ea!a doar pe existenta provi!ionului
pe contul solicitantului, provi!ion care urmea!a a "i indreptat spre ac7itarea datoriilor pentru
platile prin cartela *%4, si care urmea!a deci a "i depo!itat pe un cont special *cont de cartela4
desc7is solicitantului la semnarea cu banca emitenta a contractului de cartela bancara *'4. +ai
mult decit atit, in unele ca!uri deci!ia respectiva nici nu este luata, cererea de eliberare a cartelei
"iind unicul document solicitat de banca emitenta pentru eliberarea cartelei de debit *c7iar "ara
semnarea contractului4, in eventualitatea existentei provi!ionului. 2 asemenea simplitate a
"ormalitatilor de acordare a cartelelor de debit re!ida in securitatea mecanismului de plata prin
cartelele de debit A procedura de autori!are a platii o"era securitatea platii catre comercianti
numai in ca!ul in care soldul pe contul detinatorului cartelei este su"icient pentru a ac7ita plata
solicitata.
;lt"el stau lucrurile in ca!ul evaluarii cererilor de eliberare a cartelelor de credit la aprobarea
sau re"u!area acestora bancile se conduc de anumite criterii, care in mod obisnuit se re"era la
marimea venitului mediu lunar sau anual, valoarea maxima agregata a datoriei, durata traiului in
localitatatea sau tara respectiva, detinerea cu titlu de proprietate a bunurilor imobile, "recventa
solicitarii creditelor la banca etc. &e obicei, bancile stabilesc anumite cerinte minime pentru
aprobarea cererii *precum venitul lunar minim4, iar standardele speci"ice di"era de la banca la
banca. Totusi trebuie de mentionat ca legislatiile bancare ale unor tari prevad ca bancile nu pot
stabili standarde care creea!a discriminare intre clienti, din punct de vedere al nationalitatii,
rasei, sexului, starii sociale etc.
Totusi, independent de speci"icul standardelor si criteriilor permisive stabilite de banci, exista o
regula "undamentala ce determina acordarea creditului experienta dovedeste ca totul se repeta, si
deci daca un client rambursa la timp creditele in trecut, exista
probabilitatea ca asemenea situatie va continua si in viitor. ,u alte cuvinte, standardele si
criteriile permisive au ca scop delimitarea solicitantilor #buni$ de cei #rai$, si, prin aceasta,
minimali!area riscului nerambursarii creditului a"erent eliberarii cartelei de credit. ;ceasta
minimali!are se e"ectuiea!a de banca prin #"iltrarea$ solicitantilor, in ba!a experientei bancii de
lucru cu clientii respectivi, cit si a in"ormatiei "urni!ate de acesteia in cererile pre!entate.
6valuarea cererilor de eliberare a cartelelor de credit *si, in paralel, a solvabilitatii solicitantilor4,
se e"ectuiea!i de catre banci prin utili!area a doua metode
-f,
a. metoda avi!elor de expertD
b. metoda de reitingD
D i,-
i
. Metoda avizelor de expert este una traditionala, in con"ormitate cu care "iecare cerere este
examinata de un angajat al departamentului de credit al bancii, sau de un specialist de creditare,
care in ba!a pregatirii sale pro"esionale incearca de a da o evaluare capacitatii clientului de a
rambursa pe viitor creditul solicitat. )copul evaluarii este anali!a nu numai a solvabilitatii
clientului, ci si a competentei evaluatorului "iecare "unctionar al bancii care e imputernicit de a
examina si a5si expune opinia vis5i5vis de cererile de eliberare a cartelelor de credit are codul sau
personal cu care marc7ea!a cererile anali!ate. ;st"el, banca in mod periodic poate sa con"runte
re!ultatele evaluarii initiale cu comportamentul de "apt al detinatorului cartelei. ,a e"ect,
evaluarea solicitantului devine in acelasi timp si o evaluare a evaluatorului.
Totusi metoda avi!elor de expert, in a"ara de avantajele sale incontestabile, cel mai important
"iind "aptul ca se tine cont de "actorul uman 5 "iecare solicitant este indreptatit pentru o
examinare separata si, in masura posibilitatilor, pertinenta, a cererii sale de catre un "unctionar al
bancii *deci se exclude aproximatia statistica 5 n.n.4 isi are si de!avantajele ei mentinerea unui
personal permanent responsabil de anaili!a cererilor ridica nu numai costurile acestei metode,
dar si sporeste timpul necesar pentru evaluarea cererilor. Iata de ce majoritatea bancilor mari, cu
'0%
un volum important de operatiuni cu cartele, a aderat la o metoda alternativa de evaluare a
cererilor de eliberare a cartelelor de credit, si anume
Metoda rating-ului. )pre deosebire de metoda avi!elor de expert, metoda rating5ului se ba!ea!a
doar pe manipularea statistica a in"ormatiilor continute in cerere, or, mai corect, pe anali!a
corespunderii clientului cerintelor minime ale bancii reiesind din #categoria$ atribuita lui ca
re!ultat al anali!ei statistice sus5mentionate. in multe legislatii bancare se cere ca te7nicile
bancare utili!ate pentru evaluarea cererilor con"orm metodei rating5ului sa "ie con"irmate d.p.d.v.
empiric si argumentate d.p.d.v. statistic. Primul pas in metoda rating5ului este stabilirea criteriilor
pentru de"inirea cererilor ca #bune$ sau, respectiv, #inacceptabile$, spre ex. cererile bune sint
cele ce emana de la clientii datoria carora "ata de banca nu a depasit nici o data .0 de !ile de la
scadenta, si ast"el de ca!uri s5au intimplat nu mai des de doua ori pe an. 2 alta te7nica este
#evaluarea$ anumitor caracteristici ale solicitantului *spre ex. existenta imobilului in proprietate
5%0 puncte, venitul lunar mai mare de '000 dolari )U; pe luna 5 %: puncte Jmai mic 5 %0 puncteK
etc.4, pentru ca in "inal sa se stabileasca daca suma de puncte acumulata este mai mica
sau mai mare de minimumul necesar pentru aprobarea cererii. ,u alte cuvinte, metoda rating5ului
poate "i numita si una #obiectiva$ , spre deosebire de cea a avi!elor de expert, care este una
#subiectiva$. +etoda rating5ului are si ea avantajele sale a. se minimi!ea!a c7eltuielile bancii,
legate de anali!a si evaluarea cererilor *%4, se aplica te7nici statistice de selectare a cererilor, in
ba!a unor parametri economici *'4. %probarea cererii conduce la semnarea contractului. &at
"iind ca contractul de cartela bancara se re"era la acordarea de catre banca emitenta titularului
cartelei a unei linii de credit reinnoibil )revolving, banca ia deci!ia de inc7eiere a contractului la
discretia sa. In acelasi context, dat "iind ca orice contract de credit implica pentru banca anumite
riscuri, contractul de cartela bancara este, ca si oricare alt contract de credit, un contract
intuitupersonae. ,ontinutul contractului determina obligatiile partilor in ceea ce priveste
utili!area cartelei, e"ectuarea platilor prin cartela, cit si in ca!ul pierderii sau utili!arii
"rauduloase a cartelei.
,ontractul de cartela bancara este, ca si majoritatea contractelor semnate cu bancile comerciale,
un contract de ade!iune, in care clientul are "acilitatea sa adere la conditiile5model propuse de
banca, sau sa re"u!e semnarea contractului. ;st"el, "ata de acest contract se aplica principiile
generale re"eritoare la contractele de ade!iune *in particular, norme speci"ice de aparare a
drepturilor consumatorului si re"eritoare la nulitatea contractelor4. Totusi contractele de cartela
bancara se caracteri!ea!a prin anumite probleme juridice la care s5a atentionat in literatura de
specialitate. ;ceste probleme sint
a. %sigurarea transparentei contractuale ;sigurarea transparentei mentionate include
urmatoarele
5 in"ormarea prealabila a clientului bancii emitente privind termenele si conditiile de deservire a
cartelelor. ;ceasta obligatie a bancii emitente este in strinsa legatura cu teoria libertatii
contractuale 5 se va putea a"irma ca clientul bancii si5a exprimat acordul privind inc7eierea
contractului de cartela bancara doar in situatia in care aceasta exprimare a "ost in deplina
cunostinta de cau!a. ;ceasta, la rindul sau, este posibil doar daca clientul a primit in"ormatii
depline inainte de a se exprima asupra inc7eierii contractului de cartela bancaraD
5 neadmiterea publicitatii inducatoare in eroare, privind cartelele bancareD
- obligatia bancii, la cererea titularului cartelei, de a elibera
i. in"ormatii privind orice tran!actie e"ectuata cu cartela emisa. in acest context, este necesar de
indicat volumul in"ormatiilor pe care banca este obligata sa le "urni!e!e titularului cartelei,
privind tran!actia e"ectuataD statutul juridic al acestei in"ormatii *si, in particular, posibilitatea
invocarii acestora ca proba in proces judiciar4D si ii. extrase periodice din contul titularului
cartelei. &aca prima obligatie de in"ormare este ad57oc*l4 si se reali!ea!a doar la cererea
clientului *'4D distribuirea periodica de extrase de pe cont este o obligatie regulata* %4 a bancii
emitente, care trebuie executata indi"erent de vointa clientului *'4D
5 transparenta comisioanelor si altor spe!e ale bancii emitente.
b. "olutionarea problemelor contractuale dintre emitentul si titularul cartelei ;cest aspect
'0'
implica in primul rind stabilirea raportului dintre libertatea contractuala si
termenele standard ale contractelor de cartela bancara *care sint, in esenta lor, contracte de
ade!iune4. ;cest raport trebuie sa "ie stabilit pornind de la principiile de ba!a ale protectiei
consumatorilor in contractele5model, printre care pot "i enumerate urmatoarele conditiile acestor
contracte trebuie sa "ie ec7itabile *adica sa asigure un ec7ilibru re!onabil intre interesele opuse
ale partilor4, in ca!ul dubiilor in privinta semni"icatiei clau!elor din contractele standard aceste
clau!e vor "i interpretate in interesul consumatorului a"iliat, conditiile declarate nere!onabile nu
trebuie sa "ie obligatorii pentru consumatorul a"iliat insa contractul isi va continua existenta daca
aceasta este posibil tinind cont de inaplicabilitatea conditiilor ire!onabile etcQ.
c. "tabilirea momentului de intrare in vigoare a contractului
in doctrina s5a remarcat ca exista 8 posibilitati de stabilire a momentului de intrare in
vigoare a contractului de cartela bancara
i. momentul de aprobare *consemnata prin semnatura "unctionarului bancii emitente4 a
cererii de emitere a carteleiD
ii. momentul de primire a cartelei de catre titularD
iii. momentul se semnare a cartelei de catre titularD
iv. momentul primei utili!ari a cartelei de catre titular
808
.
&octrina este divergenta in opinia sa re"eritoare la momentul din care contractul de
cartela bancara trebuie considerat ca avind e"ecte juridice pentru contractanti 5 unii se
pronunta in "avoarea optiunii ii4
80:
, pe in care altii considera ca contractul va avea
e"ecte din momentul in care titularul primeste noti"icarea din partea bancii emitente
re"eritoare la acceptarea cererii sale
80.
.
d. -revocabilitatea platii cu cartela
Problema in cau!a este strins legata de stabilirea $o$entului platii. &esi in unele tari a caror
legislatie bancara este mai avansata in ceea ce priveste nivelul de reglementare a platilor cu
cartele bancare, s5a acceptat irevocabilitatea platii cu cartele
80=
5 po!itie unnata si in legislatia
bancara a Uniunii 6uropene, insa cu o singura exceptie ordinul de plata al titularului cartelei
este revocabil cind la momentul emiterii ordinului nu s5a stipulat valoarea acestuia 5 sintem de
parerea ca irevocabilitatea ordinului de plata al
titularului cartelei trebuie sa "ie limitata de posibilitatile te7nice ale bancilor implicate in
mecanismul de executare a acestui ordin cu alte cuvinte, daca ordinul de revocare poate "i te7nic
executat "ara a cau!a c7eltuieli sau di"icultati ire!onabile bancilor participante, acesta trebuie sa
"ie posibil de revocat.
e. Distribuirea raspunderii in cazul defectului cartelei sau a fraudei in utilizarea acesteia
Problema in cau!a este un punct vulnerabil pentru ambele parti. ,a exemplu al solutionarii
acestei probleme poate "i adus modelul propus de ,omisia Uniunii 6uropene, care stabileste
principiul participarii titularului cartelei la daunele cau!ate prin "rauda la utili!area cartelei.
;ceasta inseamna ca se stabileste pla"onul responsabilitatii titularului *%:0 6U(24 pentru dauna
cau!ata5pla"on pentru raspundere care durea!a pina la momentul noti"icarii bancii emitente
despre iesirea din posesia cartelei. Principiul raspunderii limitate nu se aplica in ca!urile in care
noti"icarea se "ace cu intir!iere nere!onabila *%4 sau iesirea din posesie se datorea!a neglijentei
grave sau "raudei titularului *'4. Totusi in ca!ul daunelor cau!ate de dis"untionalitatea cartelei
bancile emitente de regula se degrevea!a, prin clau!ele contractului de cartela bancara, de orice
raspundere pentru daunele care ar putut "i provocate titularilor prin aceste de"ecte.
f. distribuirea poverii probelor
,
&upa cum a"irma un savant "rance!, #in mod paradoxal, durabilitatea uluitoare a sistemelor in
lucru mai curind ascunde decit descopera problemele consumatorilor in platile electronice...
;cestea sint atit de demne de incredere incit reactia intiala la o dis"unctiune declarata este cea de
suspiciune. ,el ce se plinge este imediat suspectat cel putin de greseala, cel mult de "rauda$
8
$
>
.
Coarte descriptiv in ceea ce priveste atitudinea generala "ata de plingerile titularilor de cartele,
acest citat totusi indica asupra "aptului ca in situatia de de"ect te7nic titularului cartelei ii va "i
'01
extrem de di"icil, daca nu imposibil, sa demonstre!e lipsa culpei sale in ceea ce s5a intimplat.
;ceasta e si "iresc 5 banca emitenta este cea care se a"la in posesia tuturor ec7ipamentelor de
inregistrate a utili!arii cartelei, deci a tuturor probelor potentiale. Iata de ce solutiile legislative
care plasea!a povara probarii, in eventualitatea litigiului re"eritor la utili!area cartelei, asupra
bancii emitente, ni se par corecte.
, v
g. legea aplicabila
&at "iind contextul international in care se plasea!a uneori relatiile contractuale intre banca
emitenta si titularul cartelei, si aproape intotdeauna intre societatea care gestionea!a sistemul de
plati prin cartela respectiva, si banca emitenta, clau!a legii aplicabile este una de importanta
majora, deoarece volumul protectiei la care este indreptatita o parte, poate varia spectaculos in
"unctie de legea aleasa pentru a guverna contractul. in contextul contractelor intre banca emitenta
si titularii cartelelor *care
sint, in aceasta situatie, consumatorii serviciilor de cartela bancara, o"erite de banca mentionata4,
consideram ca problema legii aplicabile va "i solutionata con"orm prevederilor articolului : din
,onventia de la (oma din %9>0 privind legea aplicabila obligatiunilor contractuale. ,on"orm
acestui articol, #in po"ida prevederilor articolului 1 *libertatea alegerii legii aplicabile 5 n.n.4,
alegerea legii aplicabile, "acuta de parti, nu poate re!ulta in privarea consumatorului de protectia
acordata acestuia de normele cu e"ect obligator din legislatia tarii in care acesta isi are domiciliu
obisnuit$
8
$''.
-ontractul-furnizor cu co$erciantii afiliati
,ontractul5"urni!or este, dupa cum a "ost indicat mai sus, strins legat de contractele de cartela
bancara inc7eiate de banca emitenta cu titularii cartelelor emise. Unii autori indica asupra naturii
intuitiipersonae a contractului5"urni!or cu comerciantii a"iliati
8%0
, po!itie la care ne raliem.
&eosebirile intre contractul de cartela bancara *care este in esenta un contract de credit4, si
contractul5"urnitor cu comerciantii a"iliati *ce nu contine elemente ale creditului4, aparent nu
justi"ica extinderea "ata de acest contract a regimului juridic al contractelor intuitu personae.
Totusi contractul5"urni!or cu comerciantii a"iliati presupune reali!area de catre banca emitenta a
unei investitii, care trebuie eventual sa se justi"ice prin perspectiva reala a recuperarii costului
ec7ipamententelor instalate, perspectiva ce poate "i apreciata pornind de la volumul de vin!ari
inregistrat la g7iseele comerciantului a"iliat. Tata de ce s5ar putea a"irma ca banca emitenta poate
la discretia sa sa re"u!e semnarea contractului cu comerciantii a"iliati, datorita "aptului ca in acest
contract sint pre!ente riscurile obisnuite contractelor de credit.
,ontractul contine obligatiile asumate de comercianti re"eritoare la
a. acceptarea de catre comerciant a cartelelor emise de banca emitenta si modalitatea de asigurare
a primirii platii de la banca emitentaD
'
'
b. conditiile de e"ectuare a platii *ex. procedura autori!arii4D
c. obligatia nediscriminarii titularilor cartelei, "ata de alti consumatori *ceea ce implica interdictia
aplicarii unor preturi di"erite la aceleasi mar"uri sau servicii, pentru detinatorii cartelelor4D
d. obligatia de plata a unui comision pentru dreptul de a primi spre plata cartelele emise de banca
emitenta. Tinind cont de obligatia mentionata in punctul c, comerciantii nu pot include
comisionul indicat in pretul de vin!are al mar"ii vindute sau serviciului prestat, deoarece aceasta
ar mari acest pret si ar duce la stabilirea unor preturi discriminatorii pentru titularii cartelelor
bancare *in incalcarea obligatiilor indicate mai sus4.
Plata comisionului este compensatia datorata de comerciant pentru "acilitatea de a accepta
cartelele emise de banca. Tinind cont de avantajele pe care le o"era acceptarea cartelelor bancare
comerciantilor a"iliati *pentru detalii vezi compartimentul .;vantajele
DREPT BANCAR
decontarilor cu utili!area cartelelor bancare$4, comerciantii merg la ac7itarea
comisionului respectiv, care este stabilit, de regula, in "orma procentuala "ata de valoarea
'08
cumparaturiiD
e. obligatiile de publicitate. ;cestea implica datoria comerciantului de a "ace publica
acceptarea de catre el a cartelelor respective, prin inc7leierea emblemei cartelei acceptate
pe vitrinele sau pe usile spatiilor de comert.
Acordul cu banca co$erciantului
;cordul cu banca comerciantului este ultimul element al in"rastructurii contractuale, necesare
pentru "unctionarea sistemului de plati cu cartele bancare. ;cest acord stabileste drepturile si
obligatiile reciproce ale bancilor, pentru asigurarea debitarii -creditarii conturilor clientilor lor, in
cadrul executarii ordinului de plata al titularului, cit si a compensarii conturilor reciproce in
aceasta situatie. ;spectele te7nice de executare a mandatelor clientilor lor sint reglementate de
acordurile de corespondent inc7eiate de bancile in cau!a.
%vantajele decontarilor cu utilizarea cartelelor bancare
&upa cum a "ost indicat mai sus, cartelele bancare au cunoscut o evolutie si o raspindire
spectaculoasa. ,are sint avantajele acestui nou mecanism de plata, datorita carora cartelele sint
in mod progresiv recunoscute si acceptate de catre bancile si comerciantii din toata lumeaU
La originea primelor sisteme de deservire a platilor prin cartele, "ondatorii acestor sisteme s5au
con"runtat cu dilema #gainii sau oului$ cu se ca inceapa promovarea cartelelor5 cu extinderea
numarului comerciantilor care le accepta *ast"el incit potentialii detinatori sa poata vedea ca
cartelele emise sint acceptate pe larg ca mod de plata4 sau invers 5 sa mareasca numarul
detinatorilor de cartele *care ar determina comerciantii sa le accepte ca mijloc de plata4.
+ajoritatea a mers pe ambele cai, insa accentul a "ost pus pe extinderea acceptarii cartelelor de
catre comercianti.
,are sint deci avantajele care le o"era cartelele bancare, "ata de alte modalitati de plataU ;cestea
sint di"erite, in "unctie de perspectiva anali!ata cartelele bancare satis"ac atit interese publice, cit
si interese private.
0ene"iciile publice, o"erite de utili!area cartelelor bancare, se re"era mai cu seama la micsorarea
c7eltuielilor de circulatie a bancnotelor si monedelor. ;cesta este un avantaj, importanta caruia
nu poate "i subesti mata 5 potrivit statisticilor, c7eltuielile suportate de stat pentru mentinerea in
circulatie a unei bancnote ating uneori pina la '0I din valoarea acesteia. ;cest rationament,
impreuna cu cel al necesitatii evidentei masei monetare a"late in circulatie, sint doua argumente
"undamentale care justi"ica "avori!area traditionala a platilor "ara numerar, de catre orice stat.
&upa cum va "i indicat mai jos, (epublica +oldova nu este o exceptie 5 legislatia +oldovei
prevede regula generala a decontarilor prin virament intre persoanele juridice, cu mici exceptii.
Totusi, daca rationamentele mentionate pot justi"ica interventia activa a statului in libertatea
"ormelor de decontare, in masura in care aceasta se re"era la decontarile intre persoane juridice,
332
DREPT BANCAR
ele nu ar putea justi"ica o politica similara de limitare a platilor numai la cele "ara numerar, in
privinta persoanelor "i!ice aceasta ar limita capacitatea juridica nelimitata a persoanelor "i!ice
*care nu este speciala 5 adica limitata de scopurile preva!ute in documentele statutare 5 ca cea a
persoanelor juridice4. Iata de ce cartelele bancare constitue o solutie convenabila, care contribuie
la satis"acerea celor doua interese publice mentionate mai sus micsorarea c7eltuielilor legate de
producerea, circulatia si scoaterea din circulatie a #banilor5g7eata$ *%4, si e"icienti!area
controlului asupra utili!arii lor *controlul masei monetare4 *'4.
0ene"iciul public, o"erit de mecanismul platilor prin cartele bancare, a atras atentia majoritatii
statelor, care ca re!ultat au luat o po!itie "avori!anta "ata de aceasta modalitate de plata. Pentru
detalii privind e"orturile 0ancii Nationale a +oldovei de a promova platile prin cartelele de plata
vezi compartimentul #,artelele bancare$ din capitolul :.>. #(eglementarea juridica a
decontarilor "ara numerar in (epublica +oldova$, in"ra. in a"ara de avantajele publice, platile cu
cartele satis"ac si importante interese private, anali!a carora insa trebuie "acuta tinind cont de
"aptul ca in mecanismul de plata cu cartele bancare sint implicate mai multe parti cu interese
di"erite si c7iar uneori opuse. ;st"el, vom examina avantajele private ale decontarilor cu
'0:
utili!area cartelelor bancare, din punctul de vedere al detinatorilor cartelelor *%4, al
comerciantilor care le accepta pentru ac7itarea mar"urilor livrate@ serviciilor prestate *'4, si, in
s"irsit, a bancilor implicate in mecanismul de plata *14. in plus, avantajele mentionate se vor
deosebi nu numai in "unctie de perspectiva aleasa *adica d.p.d.v. al detinatorului, comerciantului
sau bancii4, ci si din punctul de vedere al sc7emei de plata ast"el, spre exemplu, avantajele pe
care le pre!inta pentru detinator platile cu cartele de debit vor "i di"erite in comparatie cu cele
o"erite de cartelele de credit.
Pentru detinatori, cartelele bancare pre!inta conveniente la plata, prin "aptul ca ii scutesc pe
detinatori de necesitatea de a purta cu sine sume importante de bani *%4, cit si prin minimali!area,
ca e"ect, a riscurilor a"erente purtarii banilor in numerar 5 "urt, pierdere etc. *'4. ;ceste avantaje
se re"era atit la cartelele de debit, cit si la cele de credit. Totusi, in ca!ul cartelelor de credit, la
avantajele mentionate se adauga accesul mult mai relaxat la creditul bancar 5 cartela de credit
scuteste detinatorul nu numai de timpul si mijloacele pe care acesta le5ar c7eltui pentru
completarea procedurilor "ormale stabilite de banca pentru obtinerea creditelor obisnuite *%4, ci,
totodata, o"era o "orma de creditare care nu numai ca este mai rapida si simpli"icata, dar uneori
c7iar alternativa "ormelor traditionale de creditare bancara 5 ast"el, bancile nu se vor angaja in
credite marunte de consum 5 lacuna completata de cartelele de credit *'4. Pentru co$ercianti,
platile prin cartele bancare pre!inta de asemenea unele avantaje importante, cum ar "i
a. atragerea unui numar mai mare de clienti si marirea ca e"ect a circuitului de mar"uri si a ci"rei
de a"aceri *acesta este, de "apt, bene"iciul de ba!a, pentru care comerciantii si cad de acord de a
ac7ita bancilor emitente comisionul special, calculat in procente din valoarea cumparaturii, doar
pentru dreptul de a primi spre plata cartelele de un anumit tip4. ;cest avantaj este si mai evident
pentru micii vin!atori, pentru care primirea la 5
EE
plata a cartelelor de credit desc7ide posibilitatea vin!arilor cu plata aminata 5 care in situatie
contrara ar "i "ost imposibila, dat "iind "aptul ca ci"ra mica de a"aceri a acestor comercianti ar
determina imposibilitatea pentru ei de a acoperi riscurile a"erente vin!arilor in creditD
b. evitarea riscurilor a"erente platii, ca e"ect al "aptului ca platile sint "ara numerar *deci se
elimina riscul platii cu bancnote "alse4, si ca acestea sint insotite de procedura relativ simpla si
rapida de veri"icare a solvabilitatii detinatorului carteleiD
c. in s"irsit, marirea vin!arilor, ca re!ultat al speci"icului #psi7ologic$ al modalitatii de cumparare
cu ac7itarea prin cartela studiile au indicat ca consumatorii ce ac7ita cumparaturile lor cu cartele
cumpara mai mult, datorita sindromului #banilor usori$, in care, prin contrast cu banii din
portmoneu *diminuarea carora este vi!ibila, si ast"el, are un e"ect disciplinator4, c7eltuirea
banilor de pe cartela nu este evidenta *pentru a stabili soldul de pe cont, trebuie de "acut calcule
sumind valoarea tuturor recipiselor primite la e"ectuarea platilor prin cartela in cadrul lunii
curente4, si devine perceptibila doar la sosirea la s"irsitul lunii a extrasului de pe cont.
Pentru banci avantajele o"erite de platile prin cartele bancare sint de asemenea numeroase
a. posibilitatea acordarii unor linii reinnoibile )revolving de credit, ca un supliment important la
sc7ema traditionala a creditelor bancare, care se eliberea!a cu conditia respectarii unei proceduri
"ormale de aprobare a cererii de creditare *cerere 5 examinare si aprobare 5 contract de credit 5
constituirea gajului 5 eliberarea "ondurilor 5rambursarea creditului4. ;st"el cartelele bancare de
credit acorda bancilor posibilitatea de extindere a volumului operatiunilor sale activeD
b. posibilitatea maririi numarului clientelei, prin includerea in ea a clientilor din localitatile in
a"ara #ra!ei de activitate$ a bancii. Nu e secret ca majoritatea clientilor, mai ales societati
comerciale, la selectarea bancii se conduc de rationamentul amplasarii bancii in apropierea
nemijlocita. ;st"el din teritoriul de activitate al bancii sint exclusi clientii potentiali care sint
amplasati la o ast"el de departare care "ace neconvenabila pentru ei deservirea la banca
respectiva. ,artelelelor de plata nu le sint aplicabile restrictiile mentionate 5 deci o banca poate
recruta in calitatea de detinatori ai cartelelor emise de ea clienti din toate regiunile tarii, "ara
relevanta de departarea la care acesteia se a"laD
c. in plus, bancile bene"icia!a si de avantajele competitive "ata de alte banci 5 prin o"erirea unui
'0.
mecanism de decontari mai rapide si convenabile pentru clienti, bancile participante la sistemul
de plati cu cartele isi pot atrage un numar suplimentar de clienti #noi$, cit si pot #mentine$ pe cei
existentiD
d. bene"iciile mentionate constituie "undamentul pentru consolidarea po!itiei concurentiale a
bancilor, ce participa la un sistem de plati cu cartele, cit si pentru publicitatea si promovarea
bunului nume al bancii.
Platile in cadrul Internet
'
-zvoarele reglementarii juridice
6volutia exponentiala a retelei Internet, dupa apartia sa la inceputul anilor anii '.0, a s"idat in
multe aspecte conceptul de atunci al platilor electronice. Una din cele mai controversate
probleme aduse la realitate de aparitia Internetului a "ost cea a #banilor electronici$
8
$ . )istemele
de plati prin banii digitali evoluia!a impresionant
8%'
, iar cota lor in volumul tran!actiilor
electronice creste permanent, ceea ce a permis conclu!ia ca Internetul, care este o retea globala,
necesita o reglementare globala *ce initial are ca scop atingerea interoperabilitatii sistemelor de
plata cu bani digitali
8
$4. (egimul j uridic al platilor prin Internet este reglementat la etapa actuala
de a. actele de drept international uniform?
5 Legea model a ,.N.U.&.,.l. asupra comertului electronic, aprobata de ;dunarea 9enerala a
2NU la %. decembrie %99.
8%8
D
5 &irectiva %999@91@6, a Parlamentului 6uropean si a ,onsiliului Uniunii 6uropene, din %1
decembrie %999, privind regimul comunitar al semnaturilor electronice
8%:
.
b. codificarile de uzante internationale in materia platilor electronice?
5 U!ante generale privind comertul garantat cu mijloace digitale *9UI&6,4, Publicatia ,amerei
Internationale de ,omert de la Paris, 0..%%.%99=
8%.
D
5 (egulile uni"orme pentru sc7imbul de date comerciale prin teletransmitere *UN,I&4,
Publicatia ,.I.,.nr.8:'
8%=
.
c. standardele aprobate de organizatiile internationale de standardizare. Un rol de "runte in
elaborarea standardelor pentru tra"icul electronic de date comerciale il are 2rgani!atia
Internationala de )tandarti!are *I)24, care a elaborat urmatoarele standarde ce au stat la ba!a
elaborarii i!voarelor internationale de reglementare a platilor prin Internet *punctele a. si b. de
mai sus4
5 I)2 =1 ='#&irectoriul I)2 al 6lementelor &atelor ,omerciale$
8%>
. ;cestea sint identice
sectiunilor %,',1,8 si 9 ale &irectoriului 2NU al 6lementelor &atelor ,omerciale *UNT&6&
8%9
4.
6 si "iresc 5 UNT&6& este mentinut prin e"orturile comune ale ,66@ 2NU si I)2D
5 I)2 9=1: #)tandardele Internationale I)2$ ce reproduc (egulile de sintaxa din cadrul
UN@6&IC;,T
8'0
precum agreate de FP.8
8'%
D
5 I)2 '1>' #Gocabularul I)2 de procesare a datelor$
8''
.
&e asemenea, este importanta contributia ;sociatiei )tandardelor de )c7imb de &ate*&I);
8'1
4.
d. instrumentele internationale cu caracter de recomandare?
A &eclaratia 2rgani!atiei +ondiale a ,omertului *2+,4 asupra ,omertului 6lectronic 9lobal,
adoptata la '0 mai %99>D
5 (ecomandarile ,onsiliului 2rgani!atiei pentru &e!voltare si ,ooperare 6conomica *2,&64
privind directiile directoare de protectie a consumatorilor in contextul comertului electronic,
aprobate in %999
8'8
.
in a"ara de aceasta, regimul juridic al unor aspecte ale platilor electronice este reglementat de
legislatia interna a "iecarei tari in parte. Unele tari au adoptat deja reglementari in
acest domeniul *spre exemplu, 3aponia
8':
, 9ermania
8'.
, )ingapore
8'=
, ba c7iar si unele tari din
"ostul spatiu socialist, cum ar "i 6stonia
8'>
4. ;ltele au adoptat acte normative care stabilesc
regimul juridic al in"ormatiei in genere *spre exemplu, Cederatia (usa
8'
'45(epublica +oldova
inca nu a s5a asociat nici la prima, nici la a doua categorie, ast"el incit decontarile prin Internet
nu isi gasesc o reglementare adecvata in legislatia republicii noastre.
Cinalmente, deoarece anali!a regimului juridic al platilor prin Internet necesita o abordare
'0=
dinamica, trebuie de mentionat ca acest regim este intr5o evolutie permanenta. ;ceasta implica
conclu!ia ca intr5un viitor apropiat probabil vor ramine tot mai putine aspecte ale domeniullui
anali!at, care nu isi vor gasi solutie regulatorie la nivel international. ;bordarea dinamica mai
implica si necesitatea examinarii cadrului de reglementare a platilor prin Internet, nu numai in
starea in care acesta este acum, dar si tinind cont de activitatile curente ale organi!atiilor
internationale in vederea uni"ormi!arii acestui cadru juridic. in aceasta directie, vom mentiona ca
suplimentar la i!voarele susmentionate de reglementare a platilor prin Internet, pentru
intelegerea posibilei evolutii a regimului international al acestor plati sint relevante si
urmatoarele proiecte de acte de drept international uni"orm
5 Proiectul (egulilor Uni"orme ale ,.N.U.&.,.I. privind semnaturile electronice, aprobat la
sesiunea a trei!eci si sasea a ,NU&,I, care a avut loc la NeN ]or< la %85': "ebruarie '000
810
D
5 Proiectul conventiei internationale asupra tran!actiilor electronice, propus la ': mai %99> de
catre ).U.;. spre atentia ,NU&,I. ;cest proiect a "ost obiectul de!baterilor 9rupului de luciu al
,.N.U.&.,.I. asupra comertului electronic, la sedinta sa de la NeN ]or< din '9 iunie5%0 iulie
%99>
81
'.
-nstitutiile dreptului spatiului informational
&e la originea sa, Internetul era o retea corporativa, intial conceputa ca o retea in"ormationala a
"ortelor armate ale )tatelor Unite ale ;mericii. 9lobali!area galopanta a acestei retele,
mentionata mai sus, a ridicat un sir de probleme juridice complexe,
studiul carora a constituit obiectul unei noi ramuri de drept 5 dreptul spatiului in"ormational
*engl. la= ofc+berspace. Principalele institutii ale acestui drept sint
a. regimul juridic al sc2imbului de date prin -nternet. (eglementarile lui guvernea!a ast"el de
aspecte precum standardi!area si interoperabilitatea sc7imbului de in"ormatii intre calculatoare.
,a exemplu al actelor de drept international uni"orm, elaborate pentru a asigura o asemenea
interoperabilitate 5 conditie sine (ua non pentru de!voltarea sc7imburilor electronice de
in"ormatii, si ast"el a Internetului 5pot servi regulile UN56&IC;,T, elaborate sub egida 2NU in
anul %9>=
81'
. insa in a"ara de standardi!area mesageriei electronice, ce avea ca scop "acilitarea
sc7imbului de date prin interoperabilitatea standardelor utili!ate, o problema importanta a
retelelor desc7ise de in"ormatie s5a dovedit a "i asigurarea unei protectii su"iciente a
con"identialitatii datelor care "ac obiectul tra"icului in"ormational pe Internet. ;sigurarea
secretului in"ormatiei inglobea!a doua aspecte aspectul te7nic *elaborarea unor te7nici moderne
de ci"rare4 si aspectul legal *protectia in"ormatiilor con"identiale impotriva utili!arii lor abu!ive4.
;st"el, dreptul spatiului in"ormational s5a #imbogatit$ cu inca doua institute
b. reglementarea juridica a criptografiei, ca modalitate te7nica de ci"rare a in"ormatiilor
pentru a asigura con"identialitatea transmiterilor, si
c. protectia informatiei *engl. dataprotectiori, care este o institutie a dreptului spatiului
in"ormational ce contine norme menite sa regule!e manipularea in"ormatiilor cu caracter
personal, in reteaua Internet.
Platile electronice se caracteri!ea!a prin aceeasi arie de probleme, datorita mediului
in"ormational in care aceste plati se derulea!a A existenta lor in cadrul si limitele retelei Internet
determina valabilitatea c7estiunilor sus5mentionate, si "ata de platile electronice. Totusi platile
electronice se particulari!ea!a print5un numar de probleme proprii, ceea ce determina existenta
unor norme care reglementea!a doar aceasta latura a Internetului.
egimul juridic al sc2imbului de date prin -nternet
in doctrina de specialitate este exprimata opinia ca impactul computeri!arii este c7iar mai
important decit cel al revolutiei industriale. ,alculatoarele au patruns in toate domeniile
activitatii sociale, insa comertul international este un domeniul care isi pastrea!a inca re!erve
"ata de patrunderea te7nologiilor moderne de sc7imb electronic de date. Totodata, s5ar parea ca
exista argumente serioase in "avoarea substituirii mesageriei pe suport 7irtie, pe cea pe suport
magnetic A se estimea!a ca costul documentatiei si mesageriei pe suport 7irtie ajunge la %0I
din valoarea bunurilor care "ac obiectul tran!actiilor de comert international. Totusi exista
importante impedimente in calea trecerii de la trans"erul letric de in"ormatie la cel electronic,
'0>
printre care a. neadaptarea uzantelor si normelor de drept la transferul electronic de date.
;cestea d.p.d.v. istoric au "ost elaborate si de!voltate doar pentru trans"erul letric de in"ormatie.
Pe de alta parte, trans"erul electronic, spre deosebire de cel letric, ridica unele probleme
nereglementate de u!antele si normele de drept sus5mentionate, cum ar "i cine poarta povara
riscurilor re!ultate din intir!ierea sau transmiterea eronata a in"ormatiei *mai ales in situatia in
care trans"erul de in"ormatie este intermediat de terti 5 operatori ai retelelor in"ormationale
utili!ate pentru trans"erul electronic de date4U ,are sint modalitatile legale de asigurare a
primirii mesajului de catre destinatarD primirii acestui mesaj in "orma si continutul in care acesta
a "ost trimis, tranmisterii mesajului de catre persoana care se pre!inta ca emitent al mesajului
etc.UD
b. ponderea relativ mica a transferurilor electronice de informatie 5 consecinta a mai multor
"actori, inclusiv a tendintei "iresti a participantilor la relatiile de comert international de a se
proteja contra riscurilor ce le implica te7nologiile avansate *adica conservatismul traditional al
comerciantilor, impreuna cu dorinta de a utili!a doar modalitatile de trans"er, e"icienta si
siguranta carora sint demonstrate prin practica4D
c. lipsa unor standarde si norme acceptate de comunitatea internationala, in acest
domeniul.
Pe de alta parte, balanta intre lista neex7austiva a impedimentelor in aplicarea trans"erurilor
electronice de date si avantajele acestor trans"eruri a inceput sa se incline in directia aplicarii
trans"erurilor electronice de date. Pentru a "ace "ata exigentelor crescinde ale comunitatii
internationale a comerciantilor, intr5o modalitate alternativa de sc7imb de date comerciale, si
totodata pentru a raspunde la cerinta elaborarii principiilor regimului juridic al trans"erului
electronic de date comerciale, s5au intreprins la inceputul anilor =0 primele e"orturi de a
uni"ormi!a u!antele existene in acest domeniu. 6ste necesar de mentionat ca activitatea
normativa de elaborare, sistemati!are si uni"ormi!are a u!antelor, iar in lipsa acestora, de creare a
normelor si principiilor care sa guverne!e trans"erul electronic de date, a mers in paralel cu
crearea unui cadru institutional de organe si organisme internationale cu responsabilitati si "unctii
in acest domeniul ast"el, in anul %9.0 a "ost creat 9rupul de lucru pentru simpli"icarea si
standardi!area documentelor de comert exterior *in cadrul ,omitetului 6conomic pentru 6uropa
al 2rgani!atiei Natiunilor Unite A ,66@ 2NU4, care in %9=' a devenit 9rup de lucru pentru
Cacilitarea Procedurilor de ,omert International
811
, cu una din "unctiile principale de a elabora *i4
terminologia standard aplicabila trans"erului de date comerciale, si *ii4 un sistem uni"orm de
prelucrare automata si transmitere a acestor date. ;ctivitatea de coordonare a standardelor
internationale in domeniull sc7imbului
818
electronic de date a "ost continuata si de alte organisme
internationale repre!entative,
ex. Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor *ITU
8%:
4, ,omitetul International
,onsultativ pentru Tele"onie si Telegra"ie *,,ITTV4, ,omitetul speciali!at al I)2 T,
9=@), . #&ata ,ommunication$ etc. ;st"el #limbajul$ trans"erurilor electronice de date
a "ost elaborat in ba!a ;l"abetelor Internationale nr. ' si nr. : *I)2 .8.4.
Pornind de la experienta organismelor mentionate, 9rupul de lucru pentru Cacilitarea
Procedurilor de ,omert International, din cadrul ,66@2NU, a venit in %9>% cu propunerea
#(ecomandarilor pentru )c7imbul de &ate
8
$ ,omerciale$ *9T&I
8%)
4.
Urmatoarea "a!a de sistemati!are si uni"ormi!are a regulilor si u!antelor re"eritoare la
trans"erul electronic de date a avut loc in cadrul unui grup ad57oc comun 6uropean@
Nord5;merican, cunoscut ca UN536&I, care a "ost imputernicit de 9rupul de lucru
pentru Cacilitarea Procedurilor de ,omert International, de a uni"ica si armoni!a
standardele 9T&I, cu un set de standarde pentru sc7imbul electronic de date comerciale,
elaborat in )U;. (ecomandarile UN536&I, aprobate in 9rupul de lucru al ,66@ 2NU in
septembrie %9>., au constituit "undamentul pentru egulile !N& privind "c2imbul
*lectronic de Date pentru %dministratie, #omert si 1ransport /&N< *D-,%#10
5
9,
aprobate in %9>=.
;ctualmente (egulile UN@ 6&IC;,T constituie unul din i!voarele de ba!a pentru
'09
reglementarea trans"erului electronic de date. (egulile mentionate sint incluse in
;nexa nr. 8 a directoriului ,66@ 2NU, numit #&irectoriul pentru )c7imbul de &ate
,omerciale$ *UNTI&
880
4.
Un alt i!vor important, inclus in ;nexa nr. ' al UNTI&, sint egulile &niforme privind
sc2imbul de date comerciale prin teletransmisie /&N#-D0, Publicatia ,.I., nr. 8:',
Ianuarie %9>>
88%
. UN,I& si UN@6&IC;,T constituie la moment cadrul general pentru
operarea comertului digital, inclusiv pentru "unctionarea sistemelor de plata in cadrul
Internet.
in a"ara de acestea, in UNTI& mai intra si alte parti componente 5 structura UNTI&
este urmatoarea
Partea %. Introducerea
Partea '. (egulile Uni"orme privind sc7imbul de date comerciale prin teletransmisie
*UN,I&4, Publicatia ,.I., nr. 8:', Ianuarie %9>>D
Partea 1. Termeni si &e"initii
Partea 8. (egulile 2NU privind )c7imbul 6lectronic de &ate pentru ;dministratie, ,omert si
Transport *UN@6&IC;,T4
Partea :. &irectoriile UN@6&IC;,T
H1
Partea .. &irectoriile interactive UN@ 6&IC;,T
88'
.
:
>rincipii
&upa cum s5a indicat mai sus, evolutia te7nologica a conditionat recunoastea si aplicarea tot mai
larga a trans"erurilor electronice de date *6&I4. Totusi 6&I nu poate opera intr5o masura mai
exstinsa "ara anumite standarde comune internationale. )tandardele mentionate au o structura
similara
a. vocabularul 5 adica elementele comune ale datelor ce "ac obiectul trans"erului. Gocabularul
respectiv este stabilit tinind cont de standardele internationale in domeniu, spre exemplu de
standardul #)etul de caractere$ JI)2 9=1:K
88
'.
b. gramatica 5 adica regulile de sintaxa ale elementelor comune ale datelorD si
c. documentele5model 55 adica mesajele standard, care combina elementele datelor si sintaxa,
intr5un mesaj comercial structurat. ,a exemplu poate servi #+esajul standard 2NU'UN)+4
888
,
elaborat de catre FP.8 din cadrul ,66@ 2NU, si incorporat in UNTI&. Totalitatea regulilor din
aceste trei categorii 5 elementele comune ale datelor, sintaxa si mesajele standard 5 "ormea!a asa5
numitul #limbaj$ al teletransmisiei, agreat de parti si "ormulat in Protocolul executiv de sc7imb
de date comerciale *T&I5;P
88:
4. Totodata, in a"ara de principiile te2nologice ale trans"erului
electronic de date, normele in domeniu se ba!ea!a si pe anumite principii juridice.
+ajoritatea acestor principii re"lecta speci"icul 6&I in comparatie cu trans"erul letric de date
comerciale daca tran"erul letric este pe suport 7irtie *suport care este durabil, iar sc7imbarile si
completarile sint de obicei clar vi!ibile *particularitatile "i!ice4, si care drept consecinta are "orta
probanta *particularitatile juridice44, trans"erul electronic se e"ectuia!a pe suport magnetic, ale
carui calitati atit "i!ice cit si juridice sint cu totul deosebite.
Principiile juridice ale trans"erului electronic de date sint urmatoarele
a. normele de drept international uni"orm in materia data se re"era, de regula, doar la transferul
de date comerciale, si nu la continutul acestoraD
b. normele de drept international uni"orm in materia data se re"era, de regula, doar la datele
co$erciale, adica la datele necesare pentru inc7eierea sau executarea tran!actiilor comercialeD
c. normele de drept international uni"orm in materia data se aplica trans"erurilor reali!ate intre
partile care e"ectuea!a sc7imbul de date prin utili!area unui #limbaj$ electronic
agreat mutual *adica a unui T&I5;P sau altei te7nici similare4. ,u alte cuvinte,
reglementarile internationale ale trans"erului de date se aplica doar in masura in care
acest trans"er este incadrat intr5un cadru te7nologic anumeD
d. normele de drept international stabilesc urmatoarele cerinte fata de procedurile
'%0
te,nice de sc7imb de date, preva!ute de T&I5;P5ul utili!at
# . ,
i. asigurarea acuratetei si completitudinii trans"erurilor de dateD
ii. asigurarea securitatii trans"erurilor de dateD
iii. asigurarea posibilitatii te7nice de receptionare a trans"erurilor de dateD
iv. asigurarea, in ca!ul intermediarilor, a protectiei contra sc7imbarii neautori!ate a
datelor, sau accesului neautori!at la acestea, pe parcursul #tran!itului$ lorD
v. identi"icarea clara a expeditorului si recipientului mesajului si asigurarea posibilitatii
de stabilire a autenticitatii acestoraD
vi. identi"icarea clara, in ca!ul unui mesaj ce se re"era la mai multe tran!actii, a "iecarei
tran!actii in cau!aD
vii. obligativitatea con"irmarii primirii trans"erului de date, in eventualitatea in care
con"irmarea respectiva a "ost solicitata de expeditorD
viii. obligativitatea in"ormarii neintir!iate a expeditorului privind primirea trans"erului
cu neregularitatiD
ix. obligativitatea in"ormarii neintir!iate a expeditorului privind primirea unui mesaj
irelevant si a radierii subsecvente a acestuia din sistemul recipientuluiD
x. obligativitatea in"ormarii privind primirea trans"erului corect ca substantaD
xi. libertatea partilor de a alege modalitatile de asigurare a con"identialitatii trans"erului
de date, cu conditia ca orice trans"er subsecvent celui initial sa se e"ectue!e cel putin
la acelasi nivel de protectieD
xii. obligativitatea mentinerii, "ara sc7imbari si pe o durata stabilita de lege sau prin
acordul partilor, a registrului trans"erurilor, care ar permite evidenta cronologica a
primirii5transmiterii acestora, recuperarea datelor comerciale respective si pre!entarea
lor intr5o "orma li!ibila.
;st"el, cu exceptia principiilor indicate in punctele b. si d.*v45*x4 de mai sus, celelalte
re!ida in speci"icul trans"erurilor electronice de date comerciale.
Principiile juridice mentionate au "ost initial proclamate de (egulile uni"orme privind
sc7imbul de date comerciale prin teletransmisie *UN,%&4, Publicatia ,.l.,. nr. 8:',
aprobata de ,onsiliul executiv al ,.l.,. in septembrie %9>=.
#omertul electronic
Istoric si izvoare
6laborarea cadrului juridic al platilorprin Internet, prin stabilirea principiilor juridice aplicabile
sc7imbului electronic de date, a "ost doar primul pas pe calea elaborarii regimului juridic al
platilor prin Internet. )tabilirea normelor re"eritoare la sc7imbul electronic de date a o"erit
partilor interesate doar o calau!a in elaborarea acordurilor de organi!are a circuitului electronic
de date comerciale, sau, utili!ind limbajul
compartimentului de mai sus, a pus la dispo!itia comunitatii comerciantilor regulile #limbajului$
electronic de comunicare *evidentiind distinctia acestuia in raport cu cel letric4.
6voluarea reglementarii Internetului nu s5ar "i putut opri aici 5 dupa ce a "ost "acut primul pas de
elaborare a #regulilor de joc$, trans"erul de date comerciale prin Internet a capatat un nou impuls
A ceea ce a cau!at trecerea la o noua etapa calitativa de utili!are a Internetului de la $ediu
pentru trans"erul electronic de date comerciale, la $ediu pentru executarea operatiunilor de
co$ert electronic. ,u alte cuvinte, daca la prima etapa partenerii de a"aceri utili!au reteaua doar
ca o modalitate de reali!are a mesageriei *negocierilor etc4, cristali!area regulilor si u!antelor de
utili!are a Internetului a condus la trans"erul treptat al operatiunilor de comert international in
spatiul #virtual$.
Totusi, noile evolutii in modalitatile traditionale de organi!are a operatiunilor de comert
international 5 axate pe aplicarea tot mai "recventa a tran!actiilor #nu5pe5suport57irtie$ 5 erau
"rinate de existenta unor obstacole legale *ex. adaptarea normelor de drept, la modalitatile
traditionale *#pe 7irtie$4 de "ormali!are a relatiilor de comert international4, si de incertitudinea si
nesiguranta pe care acestea le creau. Iata de ce, pentru a "ace "ata noilor exigente ale comertului
'%%
in spatiul in"ormational, s5au intreprins un sir de e"orturi de uni"icare din partea organi!atiilor
internationale guvernamentale si neguvernamentale.
La moment, cea mai importanta incercare de codi"icare a u!antelor internationale in domeniull
comertului electronic ramine a "i Legea model a #.N.&.D.#.-. asupra comertului electronic,
1;;'
55'
. &esi aprobata doar cu patru ani in urma, pre!enta initiativa s5a bucurat in scurt timp de
recunoasterea multor state A "avoare care au cunoscut5o putine initiative de uni"ormi!are a
u!antelor de comert international catre august '000 legi interne ba!ate pe legea model a
,.N.U.&.,.I. au "ost aprobate de ;ustralia, insulele 0ermude, ,olumbia, Cranta, (egiunea
speciala administrativa c7ine!a -ong /ong, ,oreea, )ingapore, si 5 in )U; 5 statul Illinois.
Legislatia uni"orma ba!ata pe legea model a "ost adoptata in ,anada *Legea uni"orma privind
comertul electronic, adoptata in %999 de catre ,on"erinta canadiana de drept uni"orm4 si )U;
*Legea uni"orma privind tran!actiile electronice, adoptata in %999 de ,on"erinta nationala a
comisionarilor asupra dreptului uni"orm al statelor *engl. 9ational -onference of-o$-$issioners
on 7nifor$ State .a=
MH
.
;l doilea i!vor important de reglementare a comertului electronic 5 re!ultat al e"orturilor de
uni"icare a u!antelor in domeniu 5 sint &zantele generale privind comertul garantat cu
mijloace digitale /+&-D*#0, Publicatie a ,amerei Internationale de ,omert de la Paris, din
0..%%.%99=
%8>
. ;probarea acestor reguli de catre ,.l.,, care este o organi!atie
internationala neguvernamentala cu o competenta recunoscuta in domeniull uni"ormi!arii
u!antelor de drept al comertului international, este inca o dovada a vointei statelor de a5si uni
e"orturile in elaborarea unor reglementari globale care sa guverne!e un comert global. La
moment, aceste doua acte constituie i!voarele de ba!a ale regimului juridic international al
comertului electronic.
,D.
"
in a"ara de aceasta initativa A care, dupa cum a "ost indicat, si5a recrutat curind multi adepti din
rindurile legislatorilor nationali 5 exista si un numar de initiative de uni"ormi!are, succesul carora
este mai moderat, din di"erite considerente. Un exemplu al unei asemenea incercari de uni"icare
a u!antelor elaborate in materia comertului electronic este =roiectul conventiei internationale
asupra tranzactiilor electronice, propus la ': mai %99> de catre )U; spre atentia
,.N.U.&.,.I.
889
. In s"irsit, in a"ara de e"orturile comunitatii bancare internationale de a
uni"ormi!a regimul juridic al tran!actiilor in "orma electronica, trebuie de remarcat unele
instrumente de natura sa stabileasca principiile politicii statelor lumii in ceea ce priveste
promovarea comertului electronic 5 spre exemplu, Declaratia !M# asupra comertului
electronic global
563
aprobata la '0 mai %9>>
8:%
.
(eactia comunitatii internationale la aparitia noilor modalitati de reali!are a comertului
international, prin elaborarea actelor de drept international uni"orm, nu a "ost doar o masura
#"ortata$ de evolutiile in te7nologia comunicatiilor5 mai exista si a doua parte a monedei
uni"ormi!area a "ost conceputa si ca o masura #pro5activa$. ,u alte cuvinte, elaborarea regulilor
care ar "orma regimul international al comertului electronic a "ost in acelasi timp si un raspuns al
comunitatii internationale bancare la imper"ectiunile si conservatismul multor legislatii
nationale, normele carora aveau o po!itie discriminatorie "ata de comertul electronic *spre
exemplu, prin impunerea unor restrictii exprese sau implicite de genul obligativitatii "ormei
#scrise$, #semnate$ sau #in original$ a documentelor, ca conditie ad validitate*n. 6"ectele
po!itive ale uni"ormi!arii u!antelor internationale in materia comertului electronic nu se
limitea!a doar la latura #pro5activa$ in raport cu legislatiile nationale relevante ale statelor lumii.
in a"ara ce aceasta latura, uni"ormi!area contribuie la
a. promovarea comertului international in genere, a carui de!voltare are loc in conditiile in care o
parte tot mai mare de comunicatie intre partenerii de a"aceri se reali!ea!a pe cale electronicaD
b. interpretarea altor conventii si instrumente de drept international uni"orm, care creea!a
obstacole in de!voltarea comertului electronic *prin aceleasi cerinte ale "ormei #scrise$4.
Totusi, dupa cum se poate remarca din anali!a i!voarelor sus5mentionate, initiativele
comunitatii internationale de a #regulari!a$ raporturile intre comercianti din di"erite sisteme
'%'
nationale de drept, "ormate in cadrul e"ectuarii operatiunilor de comert in sistemul #virtual$, se
caracteri!ea!a prin asa5numita metoda a soft la=, adica prin abtinerea statelor de a impune sau
c7iar de a "ormula un set unic de norme, acceptat la nivel international. (eali!area acestei
metode este exempli"icata prin legea5model a ,.N.U.&.,.I. *legea5model "iind unul din doua
instrumente a"late la dispo!itia ,.N.U.&.,.I. in activitatea sa de uni"ormi!are a u!antelor de
drept al comertului international4 5 "aptul ca ,.N.U.&.,.I. nu a recurs la "ormularea unei
conventii in materia comertului electronic, care sa "ie ulterior propusa statelor pentru rati"icare,
ci a mers pe calea propunerii unui set #consultativ$ de reguli, care ar putea "i utile statelor5
membre ale ,.N.U.&.,.I. la elaborarea actelor legislative interne privind comertul electronic,
este sugestiv ca atare. ;ceeasi metoda a soft la= este pronuntata si in initiativa de uni"icare
initiata de ,.I.,. 5 aprobarea 9UI&6,.
/efinitie
in dreptul bancar international sintagma comert electronic ramine doar una de gen conceptual,
instrumentele de drept international uni"orm neo"erind o de"initie a ceea ce este comert
electronic. &i"erite i!voare reglementea!a in mod di"erit notiunea in cau!a, spre ex. legea5model
a ,.N.U.&.,.I. stipulea!a ca din categoria comertului electronic "ace parte atit transmisiunea de
date in "ormat standard intre computere *conceptia limitativa a 6&I4, cit si transmiterea
mesajelor electronice prin utili!area standardelor private sau publice, transmiterea textului liber5
"ormatat *inclusiv prin Internet4, si in unele ca!uri c7iar si ast"el de te7nici precum transmiterea
de date prin telex si "ax.
.egea $odel a -.9.7./.-.I. asupra co$ertului electronic
&upa cum a "ost indicat mai sus, in pre!ent unul din principalele i!voare de reglementare a
comertului electronic este Legea ,.N.U.&.,.I. asupra comertului electronic. Legea este
structurata in trei capitole si contine cincispre!ece articole. ;nali!a textului ei permite de a
a"irma existenta urmatoarelor principii pe care se ba!ea!a legea in cau!a a. principiile
re"eritoare la domeniull de aplicare
5 aplicarea legii "ata de comertul international reali!at prin mijloace electronice, in conceptia
extensiva a acestui comert *ve!i notiunea comertului electronic, supra4D 5adaptabilitatea
continutului legii pentru utili!area atit in cadrul te7nologiilor avansate, cit si pentru cele
neavansate. Principiul remarcat a "ost introdus pentru a re"lecta una din realitatile comertului
electronic 5 intersc7imbul intre "ormele de exteriori!are 5 pe suport 7irtie sau suport magnetic sau
suport unde etc. 5 a documentelor electronice, pe parcursul tra"icului acestora. ;st"el, criteriul de
ba!a utili!at pentru atribuirea cali"icativului #electronic$ al documentelor a devenit procesarea
lor pe computer.
5 non5ex7austivitatea legii, ce include doua aspecte
-iub i4 posibilitatea completarii ulterioare a legii, o data cu evolutia te7nologica *ex. a
compartimentului privind comertul electronic in anumite domenii de activitate4D
ii4 posibilitatea completarii legii prin regulamente si alte acte subordonate legii, elabo5
rate de statele aderente in vederea reglementarii aspectelor te7nice ale comertului electronic.
;,, oi'.'
b. principiul ec,ivalentului functional. ;cesta re!ulta din pre!ump"ia care a "ost pusa la ba!a
conceptului legii 5 obstacolele cele mai serioase in evolutia comertului electronic le constituie
cerintele "ormei #scrise$
8:'
, #originale$, #semnate$
8:1
etc. stabilite de legislatiile interne. Iata de
ce legea se ba!ea!a pe ideea eliminarii impedimentelor mentionate, prin extinderea de"initiei lor
in asa "el incit sa includa si comertul electronic *metoda preluata din articolul = a legii
,.N.U.&.,.I. asupra ;rtibrajului ,omercial International, sau articolul %1 din ,onventia
Natiunilor Unite asupra contractelor de vin!are internationala de mar"uri4. +etoda
#ec7ivalentului "unctional$ este avantajoasa prin "aptul, ca permite statelor aderente la conventie,
sa5si adapte!e legislatiile nationale la cerintele comertului electronic, "ara necesitatea de
revi!uire substantiala a cerintelor traditionale inaintate "ata de documentele #scrise$. Totodata,
metoda respectiva recunoaste existenta unor distinctii intre documentele scrise si cele
electronice, si isi reali!ea!a identitatea la jonctiunea acestor doua tipuri de documente noul
'%1
concept al legii, denumit si conceptul #ec7ivalentului "unctional$, se ba!ea!a pe anali!a
scopurilor si "unctiilor documentelor #7irtie$ pentru a veri"ica posibilitatea reali!arii acelorasi
scopuri si "unctii prin intermediul documentelor #electronice$. ;st"el, principiile legii re!ulta din
examinarea posibilitatii satis"acerii de catre documentele electronice a "unctiilor documentelor
#7irtie$ 5 asigurarea
a. legibilitatii documentelorD
b. integritatii documentului, adica a nealterarii acestuia in timpD
c. reproductibilitatii documentului, adica a posibilitatii copierii acestuia ast"el incat "iecare copie
sa contina aceleasi dateD
d. autenticitatii documentului, prin semnaturaD
e. "ormei documentului, acceptabila pentru autoritatile publice si pentru instante *"unctia
probanta a documentului4D
,u alte cuvinte, mesajul letric este totusi di"erit de cel electronic, ceea ce implica obiectiv
imposibilitatea ca "orma electronica sa "ie in stare de a satis"ace toate cerintele "ormei letrice 5
revolutionarismul legii model a ,.N.U.&.,.I. se exprima in solutia "lexibila
gasita pentru a #compara$ aceste doua "orme Aprincipiul #ec7ivalentului "unctional$. ,a
re!ultat, legea nu tentea!a de a de"ini vre5una din aceste "orme, ci enumera "unctiile de indeplinit
*similare celor ale documentelor letrice, indicate in pp. a5e de mai sus4 pentru documentele
electronice, pentru ca acestea sa se bucure de recunoastere legala, si prin urmare de aceiasi "orta
probanta si acelasi nivel de protectie juridica. (egulile stabilite de legea model a ,NU&,I, in
privinta comertului electronic, pot "i in general caracteri!ate ca reguli de neadmitere a
discriminarii "ata de datele in "orma electronica, in comparatie cu cele in "orma letrica
a. regula nediscriminarii, ce este o regula "undamentala pe care se axea!a regimul juridic al
datelor electronice 5 nediscriminarea datelor electronice "ata de cele letrice *articolul : a legii4.
Principiul nediscriminarii este exprimat si in
5 articolul 9 al legii, care inter!ice neadmiterea datelor electronice in calitate de proba, doar din
motivul ca acestea sint in "orma electronicaD
5 articolele %% si %', care inter!ic neadmiterea documentelor electronice pentru con"irmarea
acordului de vointa la inc7eierea contractelor, sau c7iar in calitate de contracte, doar din motivul
ca acestea sint in "orma electronica.
b. regula 8formei scrise9 a datelor electronice? in"ormatia in "orma electronica satis"ace
cerinta legala a "ormei scrise, in ca!ul in care este accesibila pentru a re"erinte ulterioareD
c. regula 8semnarii9 datelor electronice? in"ormatia in "orma electronica satis"ace cerinta
legala a #semnarii$, in ca!ul in care este utili!ata o metoda re!onabil de sigura *tinind cont de
scopul crearii sau comunicarii datelor, in lumina tuturor circumstantelor4 de identi"icare a
semnatarului si indicare a aprobarii de catre acesta a in"ormatiei continute in datele electronice
*articolul . a legii4D
d. regula 8originalului9 datelor electronice? in"ormatia in "orma electronica satis"ace cerinta
legala a pre!entarii #originalului$, in ca!ul in care exista o metoda re!onabil de sigura de a se
asigura de integritatea datelor respective din momentul generarii acestora in "orma "inala ca date
electronice, iar la cerere 5 sa "ie pre!entate persoanei solicitante *articolul > al legii4D
,.'
'
e. regula 8stocarii9 datelor electronice? in"ormatia in "orma electronica satis"ace cerinta legala
a pastrarii datelor *spre ex. pentru scopuri "iscale4, daca corespunde cerintelor pre!entate "ata de
datele pentru a "i considerate ec7ivalente celor #scrise$ *ve!i regula #"ormei scrise$ a datelor
electronice, supra4 *%4, datele au "ost pastrate in "orma in care acestea au "ost generate, trimise
sau primite, sau in "orma in care repre!inta corect in"ormatia generata, trimisa sau primita *'4, si
au "ost pastrate in asa "el incit poate "i identi"icata originea is destinatia mesajului, cit si data si
timpul primirii sau trimiterii acestuia *14.
Principiile sus5mentionate au "ost reiterate in Proiectul conventiei internationale asupra
tran!actiilor electronice, propus la ': mai %99> de catre )U; spre atentia ,NU&,I
8:8
, insa
'%8
propunerea mentionata, in a"ara de principiile legale specifice, a "ormulat patru principii generale
pentru tran!actiile electronice
a. regula autonomiei partilor 5 principiul lex voluntatis in contextul tran!actiilor electronice
semni"ica libertatea contractantilor de a stabili procedurile si metodele te7nologice si comerciale
de autenti"icare *asigurare4 a mesajeriei electronice, c7iar daca aceste proceduri si metode nu sint
reglementate de legislatia aplicabila nationala sau internationalaD
b. regula neutralitatii te2nologice 5 care indica ca nici o norma nu trebuie nici sa solicite nici
sa impiedice de!voltarea te7nologiilor de autenti"icare, adica mecanismele de reglementare
trebuie sa "ie #neutre$ "ata de de!voltarea te7nologiilor de autenti"icare.
c. regula neutralitatii implementarii 5 care indica ca nici o norma nu trebuie nici sa solicite nici
sa impiedice utili!area sau elaborarea programelor sau modelelor de implementare noi sau
renovate.
d. regula nediscriminarii 5 statele trebuie sa acorde prestatorilor si utili!atorilor de servicii de
autenti"icare resortisanti din alte state, un tratament nu mai putin "avorabil decit cel acordat
presatorilor si utili!atorilor de servicii de autenti"icare din statele ga!da.
;st"el, proiectul conventiei completea!a initiativa ,.N.U.&.,.I. *a carui scop a "ost asigurarea
acceptabilitatii semnaturii electronice pentru scopuri legale si comerciale4, cu un set de principii
calau!itoare pentru statele lumii, in ca!ul in care acestea vor proceda la elaborarea unor norme
legislative interne noi, sau completarea celor existente, pentru a "ace posibila recunoasterea
legala a semnaturilor electronice 5 pentru acest ca!, conventia prin intermediul principiilor
propuse intentionea!a de a asigura armoni!area legislatiilor nationale privind regimul
semnaturilor electronice.
Securitatea transferului de dale prin Internet
6volutia te7nologica de la tra"icul in"ormational in cadrul retelelor #inc7ise$ *corporative, sau
,,intranet$5uri4 catre tra"icul in cadrul unor reteje #desc7ise$ *cum ar "i Internet5ul4, ridica
problemele juridice proprii tran!actiilor cu pluralitate de participanti din. ambele parti ale
contractului. insa in a"ara de speci"icul legal al acestor tran!actii, derularea acestora intr5un
mediu in"ormational #desc7is$ ridica si o problema serioasa te7nica 5 asigurarea securitatii si
protectiei tra"icului de in"ormatii prin retelele desc7ise. 6xplicatia este evidenta spre deosebire
de #intranet$, care "unctionea!a intre un numar de subiecti identi"icati *%4, ale caror imputerniciri
sint delimitate clar 5 ca de alt"el si procedurile te7nice de "unctionare a sc7imbului de in"ormatii 5
in acordurile te7nologice care stau la ba!a "iecarui #intranet$ *'4, Internet5ul necesita mecanisme
e"iciente pentru prevenirea "raudei si accesului neautori!at la tra"icul de date. Problema
securitatii in"ormationale este legata de increderea participantilor la tra"icul in"ormational, in
siguranta retelelor #desc7ise$ care servesc ca mediu pentru tra"icul in"ormational mentionat.
)ecuritatea in"ormationala are doua aspecte te7nologic si legal. 6ste evident, ca al doilea aspect
nu "ace decit sa exprime exigentele si principiile elaborate la nivelul securitatii te7nologice 5
solutiile de securitate trebuie sa "ie propuse de industria in"ormationala, si sustinute de guvern
prin legislatia interna si acordurile internationale respective.
"e=
,
La moment, raspunsul te7nologiei la exigentele securi!arii tra"icului in"ormational prin retelele
desc7ise, este criptografia cu utilizarea c2eilor publice *engl. public 4e+ criptograp,+N
&S
.
,riptogra"ia o"era participantilor la sc7imbul de date electronice, doua avantaje importante
a4 siguranta tra"icului in"ormationalD
b4 autenti"icarea participantilor la tra"icul respectiv.
' ,riptogra"ia cu utili!area c7eilor publice, se reali!ea!a prin intermediul a doua c7ei 5una privata
*care o detine doar recipientul4 si alta publica *care recipientul o pune la dispo!itia tuturor4 5
ast"el incit un mesaj trimis de emitent, este codat cu utili!area c7eii publice, dar din acest
moment decodarea lui este posibila doar "acind u! de c7eia privata. Prin urmare, criptogra"ia
asigura protectia in"ormatiei contra oricarei persoane alta decit recipientul ei.
)iguranta tra"icului in"ormational este legata si de problema identi"icarii partilor participante la
acest tra"ic *sau problema autentificarii acestora 5 ce se reduce, de "apt, la con"irmarea prin
'%:
mijloace te7nice a "aptului ca mesajul a "ost primit de la persoana care pretinde a "i emitentul
imputernicit4. Iata de ce criptogra"ia cu utili!area c7eilor publice, a "ost pusa in legatura cu
!se$natura electronica" *sau semnatura digitala 5 engl. digital or electronic signature4.
)emnatura digitala este si ea o te7nica de codare a in"ormatiei, care se aplica de catre emitentul
in"ormatiei, pentru codarea mesajului sau initial, sau #semnarea$ acestuia cu utili!area c7eii sale
private 5 unui algoritm special care trans"orma mesajul initial intr5u set de de date mult mai
compact *%4, cu codarea ulterioara a acestui set utili!ind criptogra"ia cu c7ei publice *'4.
)emnatura electronica poate "i, pe de alta parte, #decodata$ de catre recipient numai daca acesta
are la dispo!itia sa c7eia publica potrivita. ,a re!ultat, intr5o tran!actie electronica emitentul
in"ormatiei criptea!a mesajul cu c7eia publica a recipientului, si #semnea!a$ electronic acest
mesaj *sau il #asigura$4 cu c7eia sa privata, iar recipientul utili!ea!a c7eia sa privata pentru
decriptarea mesajului, si c7eia publica a emitentului, pentru veri"icarea autenticitatii mesajului
*adica a "aptului ca acesta a "ost trimis de emitentul corespun!ator4. ;st"el, criptogra"ia si
#semnatura electronica$ se reali!ea!a ambele cu ajutorul c7eilor publice ale emitentului si
recipientului *acestea "acind sc7imb de ele4, ast"el incit c7eile publice sint utili!ate pentru
decriptarea sau autenti"icarea in"ormatiei, pe cind c7eile private sint utili!ate pentru criptarea sau
semnarea electronica a acesteia. Utili!area in conditii de siguranta a semnaturilor digitale, este
posibila doar cu conditia ca un tert de incredere sa certi"ice ca detinatorul c7eilor publice este de
"apt persoana autori!ata sa le detina. Cara aceasta participantii la tra"icul de in"ormatie prin
spatiul
virtual nu pot sa "ie sigure ca persoana care se pre!inta ca detinator legal al c7eilor publice, nu
este in realitate un impostor
8:.
. ;st"el, tertul con"irmator al identitatii persoanelor care se pre!inta
ca detinatori ai c7eilor publice, este garantul sigurantei tran!actiilor electronice in cadrul
retelelor in"ormationale desc7ise *%4, iar activitatea acestuia se reduce de "apt la atribuirea c7eilor
publice unor persoane care devin ca e"ect detinatori legitimati ai c7eilor respective, si
pre!entarea la cerere a in"ormatiei privind c7eile publice atribuite, si detinatorii acestor c7ei *'4.
La rindul sau, "undamentul e"icientei activitatii comerciale a tertilor care prestea!a servicii de
certi"icare, consta in increderea
8:=
acordata acestor terti de catre participantii la comertul
electronic prin retele desc7ise. La moment, cea mai utili!ata modalitate de asigurare a increderii
mentionate, este ierar7ia tertilor care prestea!a servicii de certi"icare, in cadrul careia certi"icatul
emis de oricare tert certi"icator, este asigurat de inscriptia de certi"icare aplicata de autoritatea
ierar7ic superioara, ast"el incit certi"icatul se ba!ea!a de "apt pe asigurarea emisa de un lant al
sub5certi"icatorilor identi"icati. &in punct de vedere legal, problema consta in stabilirea unor
norme juridice clare care sa guverne!e raspunderea tertilor certi"icatori, in cadrul ierar7iei
mentionate. +ulte state au reactionat deja la exigenta legala mentionata, creind un set de reguli
in cadrul legislatiei nationale bancare, menite sa stabileasca principiile, procedurile aplicabile, si
limitele raspunderii tertilor certi"icatori
8:>
. Un al doilea pas a constat in elaborarea unor
instrumente de drept material uni"orm, care sa uni"ormi!e!e diversitatea normelor si u!antelor
nationale in privinta statutului juridic al certi"icatorilor autori!ati 5 pas dictat de cerinta unor
reglementari internationale pentru comertul global e"ectuat in cadrul retelelor in"ormationale
desc7ise.
Prima si cea mai ex7austiva uni"icare internationala a u!antelor si normelor materiale in materia
semnaturilor electronice, a "ost "acuta in Legea model a ,.N.U.&.,.I. asupra comertului
electronic *ve!i supra4. Totusi, legea stabileste principiul de ba!a aplicabil in acest domeniul, "ara
a reglementa aspectele legale a"erente aplicarii acestui principiu.
;st"el, desi ;rticolul . a legii spune ca in"ormatia in "orma electronica satis"ace cerinta legala a
#semnarii$, in ca!ul in care este utili!ata o metoda re!onabil de sigura *tinind cont de scopul
crearii sau comunicarii datelor, in lumina tuturor circumstantelor4 de identi"icare a semnatarului
si indicare a aprobarii de catre acesta a in"ormatiei continute in datele electronice *recunoscind
ast"el ca cerinta semnarii deriva din exigenta "undamentala a dreptului comercial si a politicii
publice, de a con"irma acordul de vointa a partilor4, norma mentionata omite sa indice care
metoda este cea #re!onabil de sigura, tinind cont de scopul crearii sau comunicarii datelor, in
'%.
lumina tuturor circumstantelor$. in plus, in ceea ce priveste valoarea probatorie a inscrisurilor
#semnate electronic$, legea indica in compartimentul re"eritor la cerinta #stocarii$ datelor
electronice ca acestea pot "i stocate de terti, atit timp cit stocarea are loc con"orm cerintelor
stabilite de legea model 5 insa legea nu contine norme suplimentare aplicabile in "unctie de
statutul *intermediar sau ne5intermediar4 al tertului *ex. se aplica oare principiile raspunderii
stabilite pentru tertii intermediari, si "ata de tertii ne5intermediariU etc.4 Pentru a completa
lacunele legii model a ,NU&,I, ,.I.,. a elaborat +&-D*#, care completea!a in mod avantajos
lacunele mentionate ale legii model. U!antele generale privind comertul garantat cu mijloace
digitale *9UI&6,4
8:9
a "ost elaborate de 9rupul de lucru asupra securitatii in"ormationale
8.0
a
,amerei Internationale de ,omert de la Paris, in %99=
8.%
.
)copul principal al 9UI&6, este de a stabili regimul iuridic pentru asigurarea
8.'
si certi"icarea
mesajelor electronice, intr5o maniera care sa combine traditiile sistemelor continental si anglo5
saxon de drept, cit si sa ia in consideratie principiile relevante ale dreptului international
8.1
. 6ste
important de subliniat, ca aceasta se reali!ea!a reiesind din pre!umptia aplicarii 9UI&6, de
catre participantii pro"esionisti la relatiile de comert international 5 9UI&6, nu contine principii
aplicabile relatiilor cu consumatorii. &e asemenea 9UI&6, nu se re"era la acele tran!actii
electronice, in ca!ul carora interesele de securitate nationala sau alte interese publice determina
exigente suplimentare de securitate, cum ar "i "orma speciala *ex. autenti"icata notarial4 etc. )pre
deosebire de alte publicatii ale ,.I.,, ce stabilesc anumite norme de drept material, 9UI&6,
este un g7id teoretico5practic, menit nu numai sa "acilite!e intelegerea noului mediu 5
in"ormational 5 de reali!are a operatiunilor de comert international
*inclusiv a platilor a"erente acestora4, ci si sa o"ere s"aturi practice obtinute in re!ultatul anali!ei
practicii de reali!are a comertului electronic. ;lt"el vorbind, 9UI&6, nu este o culegere de
reguli care sa uni"ormi!e!e u!antele din acest domeniu, ci mai curind un indrumar teoretico5
practic pentru comercianti. &e aici si "orma speci"ica a 9UI&6, 5 ea nu contine articole, puncte,
capitole etc. 9UI&6, reiese din premisa sigurantei relatiilor comerciale in spatiul in"ormational
ca "iind o consecinta necesara a #asigurarii$ identitatii partilor mentionate, de catre terti in care
au incredere partile 5 certi"icatorii. ,onceptul respectiv urmea!a modelul exigentelor "ormaliste
proprii sistemelor de drept continental in ceea ce priveste inc7eierea tran!actiilor cu participarea
notarilor 5 in comertul electronic, con"orm 9UI&6,, certi"icatorii 5 prin eliberarea certi"icatelor
con"irmatoare a detinerii legale de catre titular a c7eii publice sau private 5 con"irma, asemenea
notarilor, #identitatea partilor$ si ast"el "ac posibila utili!area c7eilor pentru transmiterea
mesageriei criptate si e"ectuarii semnaturii electronice. ' 9UI&6, contine citeva compartimente
%. Introducerea, care indica asupra necesitatii si anali!ea!a premisele elaborarii 9UI&6,,
descriind si gene!a acestui corp de u!ante, intr5un context general al initiativelor internationale
de uni"ormi!are a regimului juridic al comertului electronicD
E. >artea conceptuala, care de"ineste termenii de ba!a utili!ati pentru a "ormula practicile
recomandate de asigurare a comertului electronicD
1. >raetivile reco$andate de asigurare a certi"icarii mesajelor *adica con"irmarii remitentului
mesajului, si a nealterarii continutului acestui mesaj4, si a eliberarii certi"icatelor de catre
certi"icatori.
&estinatia principala a 9UI&6, este de a pune la dispo!itia participanti lor la comertul
electronic un set de principii si reguli cu caracter de indrumare, re"eritoare la certi"icarea, ori
#asigurarea$ mesageriei electronice, prin intermediul semnaturii electronice si codarii mesajului
*ambele varietati "iind de"inite prin termenul generic #asigurare$4. +esajul este considerat
asigurat, con"orm 9UI&6,, daca evidenta acceptabila indica asupra *a4 identitatii
certi"icatorului, si *b4 "aptului ca mesajul nu a "ost alterat din momentul asigurarii. ,u alte
cuvinte, asigurarea este un concept care include in sine asigurarea autenticitatii si integritatii
transmisiunii. &in momentul in care mesajul corespunde exigentelor in cau!a, orice persoana
recipienta a unui ast"el de mesaj, este in drept sa pre!ume!e asocierea mesajului cu emitentul
pretins al mesajului *certi"icatorul4. Totodata 9UI&6, nu se limitea!a doar la statutul juridic al
mesajului asugurat, si drepturile si obligatiile recipientului in acest context, ci stabileste si unele
'%=
reguli speci"ice pentru a "i respectate de persoanele care emit mesaje asigurate *certi"icatorii4
asigurarea trebuie sa "ie "acuta cu mijloace adecvate circumstantelor *asigurind ca e"ect o
siguranta re!onabila a transmisiunii4, cu indicarea clara a mesajului care este obiectul asigurarii
*%4, certi"icatorul este obligat sa asigure siguranta si integritatea ec7ipamentului utili!at pentru
asigurarea mesajelor *'4, etc.
eglementarea juridica a criptografiei
,riptogra"ia include principiile, mijloacele si metodele de tran"ormare a datelorpentru a ascunde
continutul in"ormational al acestora, a stabili autenticitatea lor, a preveni modi"icarea sau
distrugerea sau utili!area lor neautori!ata. in esenta, criptogra"ia sta la ba!a tuturor te7nologiilor
de trans"er a datelor prin retelele desc7ise de in"ormatie *Internet4, si constituie "undamentul
unor te7nici legate de securi!area acestui trans"er, precum semnatura electronica *digitala4.
&esi cadrul juridic al tran"erului de in"ormatii prin Internet, inclusiv a trans"erurilor de date
a"erente reali!arii platilor prin Internet, este "ormat dintr5un numar de i!voare de drept
international uni"orm, criptogra"ia ca atare a scapat din atentia initiativelor de uni"ormi!are ale
comunitatii comerciale si bancare internationale. 2 explicatie probabila este "aptul ca
criptogra"ia este un domeniul te7nologic so"isticat, care in plus se a"la intr5o dinamica
permanenta, ceea ce pune la indoiala necesitatea implicarii regulatorii in aceasta s"era. 2 alta
explicatie este reglementarea relativ inalta a produselor auxiliare ba!ate pe criptogra"ie 5 regimul
juridic al in"ormatiei in "orma electronica, si semnatura electronica *digitala4.
,are nu ar "i explicatia reala, situatia de "apt este urmatoarea actualmente regimul juridic al
criptogra"iei este delimitat doar la nivel de acte cu caracter de recomandare, principalul dintre
acestea "iind =rincipiile politicii in domeniull criptografiei, elaborate de 2rgani!atia pentru
,ooperare 6conomica si &e!voltare *2,6&4 in %99=
8.8
. &esi principiile sint destinate cu
precadere legislatorilor, in calitate de suport in"ormational si metodologic la elaborarea
politicilor publice de reglementare a criptogra"iei la nivel national, anali!a lor este utila pentru a
intelege ba!ele teoretice ale criptogra"iei, si pe aceasta ba!a de a explica rationamentele ce stau
la ba!a regimului juridic al criptogra"iei.
"emnaturile digitale /electonice0
La moment, unicul i!vor international de natura cutumiara, care stabileste regimul juridic al
semnaturilor elecronice, este proiectul Proiectul egulilor &niforme ale #.N.&.D.#.-. privind
semnaturile electronice
6
. in a"ara de el, unele "ormatiuni regionale am elaborat regimuri
uni"icate pentru semnaturile electronice, spre ex. pentru tarile membre ale Uniunii 6uropene a
"ost elaborata Directiva privind regimul comunitar al semnaturilor electronice
5
B
1'
aprobata de
,onsiliul U6 in comun cu Parlamentul U6, la %1 decembrie %999.
Un numar de i!voare de drept international uni"orm de"inesc semnatura electronica de ex.
9UI&6, intelege prin se$natura digitala #trans"ormarea mesajului prin utili!area unui
criptosistem asimetric
=
, ast"el incit o persoana in posesia mesajului certi"icat si
a c7eii publice a certi"icatorului, sa poata determina "ara gres *a4 daca trans"erarea s5a "acut prin
utili!area c7eii private care corespunde c7eii publice a semnatarului, si *b4 daca mesajul semnat a
"ost alterat din momentul e"ectuarii trans"ormarii$. &irectiva U6 "ace distinctie intre semnatura
electronica #simpla$, si cea #avansata$
8.>
. ,on"orm acesteia, semnatura electronica *#simpla$ 5
aut.4 este considerata in"ormatia in "orma electronica, care este anexata de, sau logic asociata cu,
alta in"ormatie in "orma electronica *%4 si care serveste ca metoda de autenti"icare a celei din
urma *'4. Pe de alta parte, semnatura electronica avansata inseamna semnatura electronica care
corespunde urmatoarelor cerinte *a4 este asociata in mod unical cu semnatarulD *b4 este de natura
sa identi"ice semnatarulD *c4 este creata prin utili!area mijloacele pe care semnatarul le poate
mentine sub controlul sau exclusivD *d4 este asociata cu mesajul in "orma electronica in asa
masura incit oricare modi"icari subsecvente ale mesajului ar "i evidente. &i"erencierea de"initiei
de semnatura electronica, utili!ata in directiva comunitara mentionata, este de natura sa exprime
o atitudine "lexibila in de"inirea conceptului de semnatura electronica, in "unctie de gradul de
securitate pe care il o"era. ;ceasta, la rindul sau, este o urmare logica a "lexibilitatii termenului
de #securitate$ sau #siguranta$ a semnaturii electronice, elaborate de ,.N.U.&.,.I. si exprimate
'%>
in legea model asupra comertului electronic *ve!i supra4 5 deoarece #siguranta$ este privita in
contextul circumstantelor si prin prisma criteriului re!onabilitatii, in di"erite ca!uri partile pot si
sint gata sa aleaga un nivel de siguranta optim *ca protectie, vite!a, grad de so"isticare, c7eltuieli
a"erente etc.4 pentru comunicarea intre ele 5 iata de ce este explicabila intentia elaboratorilor
directivei, de a di"erencia de"initia semnaturii electronice pentru a o acomoda cu conceptul
"lexibil al sigurantei acestei semnaturi. Principiile de ba!a stabilite de directiva, in privinta
emiterii si circulatiei certi"icatelor semnate prin semnatura electronica avansata, sint urmatoarele
a. circulatia libera a
*i4 serviciilor de certificare, cu conditia ca prestatorii acestor servicii sa "ie acreditati con"orm
legislatiei interne a statului ga!da pe linga autoritatea publica responsabila pentru acreditare *%4
in situatia in care corespund cerintelor indicate in anexa ' la &irectiva *'4D si a
*ii4 produselor de semnatura electronica *engl. electronic signature products4. Implementarea
principiului circulatiei libere in limitele pietei comune a U6, este asigurata prin
5 cerinta ca sistemul de acreditare nationala a prestatorilor de servicii de certi"icare, sa "ie
obiectiv, transparent, proportional si nediscriminatoriu *cu unica exceptie 5 cerintele de ordine
publica4D
5 recunoasterea atestarii con"ormitatii cu cerintele &irectivei "acute intr5un stat membru al U6, in
celelalte state comunitare. Totodata, recunoasterea certi"icatelor emise de prestatori de servicii5
resortisanti din statele5nemembre ale U6, de asemenea bene"icia!a de recunoastere in U6, daca
*i4 prestatorii de servicii, care sint resortisanti din statele5
nemembre ale U6, corespund cerintelor &irectivei, si sint acreditati de autoritatile respective din
statul ga!da din U6D sau *ii4 certi"icatele emise de prestatorii mentionati, sint garantate de un
prestator de servicii de certi"icare, cu resedinta in U6D sau *iii4 prestatorii mentionati sint
recunoscuti prin e"ectul unui tratat semnat intre U6 si tara de resedinta a prestatorului de servicii.
b. recunoasterea efectelor legale ale semnaturilor electronice avansate. Principiul respectiv
semni"ica ca semnaturile electronice avansate, care sint ba!ate pe un certi"icat cali"icat si create
printr5un dispo!itiv sigur de creare a semnaturilor
5 satis"ac cerintele legale ale semnaturii in raport cu in"ormatia in "orma electronica, in aceeasi
maniera precum semnatura "aximile satis"ace cerintele mentionate in raport cu in"ormatia in
"orma letrica *scrisa4D si
5 sint admise ca probe in procese judiciare.
c. raspunderea juridica a prestatorilor de servicii de certificare pentru daunele cau!ate
oricarei entitati sau persoane "i!ice care in mod re!onabil sa ba!ea!a pe certi"icatul primit in
partea care se re"era la *i4 corectitudinea in"ormatiei din certi"icat, la momentul emiterii luiD *ii4
existenta tuturor datelor prescrise de lege pentru a se contine in certi"icat *ii4D asigurarea ca
semnatarul identi"icat in certi"icat se a"la in posesia datelor pentru crearea semnaturii *engl.
signature creation data4 care corespund cu datele pentru veri"icarea semnaturii *engl. signature
veri"ication data4 a"late la dispo!itia recipientului *iii4.
2 atitudine similara "ata de de"inirea semnaturii electronice, este exprimata si in (egulile
uni"orme ale ,.N.U.&.,.I. privind semnaturile electronice, care categori!ea!a de"initia
semnaturii electronice in #semnatura electronica$ si #semnatura electronica inaintata$ semnatura
electronica constituie datele, continute in, sau anexate la, sau logic asociate cu, alte date
continute intr5un mesaj *%4, utili!ate pentru a identi"ica titularul semnaturi in raport cu mesajul
semnat, si a indica aprobarea de catre acesta a in"ormatiei continute in mesaj *'4.
(egulile uni"orme urmea!a principiile stabilite de Legea model a ,.N.U.&.,.I. privind comertul
electronic *in particular, re"eritor la satis"acerea cerintelor legale privind #semnarea$, #originalul$
etc. 5 pentru detalii ve!i supra, cit si unele principii enuntate in &irectiva U6 privind regimul
comunitar al semnaturilor electronice *ex. principiul recunoasterii certi"icatelor emise de
prestatorii de servicii de certi"icare, "ara relevanta in ceea ce priveste locul emiterii certi"icatelor
sau tara sediului comercial al prestatorului serviciilor de certi"icare4. Totusi, textul (egulilor
uni"orme articulea!a si un principiu suplimentar celor mentionate mai sus 5 principiul
neutralitatii te2nologice *supranumit si #principiul tratamentului egal al semnaturilor$4, in
'%9
con"ormitate cu care nimic in (eguli nu va "i utili!at pentru a exclude, limita sau priva de e"ecte
legale oricare metoda de semnatura electronica, atit timp cit aceasta metoda corespunde
cerintelor (egulilor uni"orme si pre!inta un nivel re!onabil de siguranta, tinind cont de scopul
semnaturii si alte circumstante relevante. ;cesta de "apt re"lecta ideea exprimata in proiectul
,onventiei internationale privind tran!actiile
electronice
8.9
re"eritor la comertul electronic in genere 5 cu doua deosebiri norma din conventia
internationala privind tran!actiile electronice, se re"era la comertul electronic in genere, si nu la
regimul juridic al semnaturilor electronice in particularD si in plus, conventia internationala
privind tran!actiile electronice este doar o initiativa particulara a )U; propusa ca concept spre
atentia ,NU&,I, pe cind (egulile uni"orme constituie deja o "orma mai avansata a uni"icarii
normelor de drept material, care exprima consensul statelor participante la elaborarea lor.
=rotectia datelor
Tra"icul de in"ormatie prin retelele desc7ise, in a"ara de problemele asigurarii securitatii
trans"erului de date si prevenirii accesului neautori!at la acestea, ridica si problema gestiunii
corecte a datelor personale de catre comerciantii a"lati in mod legal in posesia datelor respective
5 ceea ce a condus la elaborarea si "ormarea unui institut aparte al dreptului in"ormational,
denumit in majoritatea i!voarelor doctrinale #Protectia datelor$ *engl. &ata protection4. &e "apt,
normele re"eritoare la protectia datelor au menirea sa asigure utili!area datelor personale de catre
subiectii a"lati in posesia lor, "ara a aduce atingere drepturilor si intereselor legale ale subiectilor
acestor date. ;st"el, domeniul institutului de protectie a datelor este vast, incepind cu asigurarea
con"identialitatii in"ormatiei cu caracter privat, si terminind cu neadmiterea utili!arii comerciale
sau in alte scopuri a datelor personale.
(egulile de protectie a datelor pre!inta relevanta si pentru dreptul bancar, din momentul in care
platile prin Internet *atit prin intermediul cartelelor de plata, cit si prin utili!area #banilor
electronici$4 implica punerea la dispo!itia companiilor care asigura reali!area acestor plati, a
unor in"ormatii personale despre platitori si@sau bene"iciari ai platilor 5ceea ce conduce la
conclu!ia necesitatii stabilirii #regulilor de joc$ pentru companiile mentionate, in ceea ce priveste
prelucrarea si utili!area datelor personale ast"el obtinute. ;ctualmente regimul juridic al
protectiei datelor este "ormat din mai multe conventii internationale, majoritatea avind un
caracter regional
a. ,onventia ,onsiliului 6uropei pentru protectia persoanelor re"eritor la prelucrarea
automati!ata a datelor cu caracter personal, )trasbourg, '>.0%.%9>%
8=0
D
b. &irectiva nr. 9:@8.@6, a Parlamentului 6uropean si a ,onsiliului U6, privind protectia
particularilor in ceea ce priveste prelucrarea datelor personale, si privind libera circulatie a
acestor date, 0ruxelles, '8.%0.%99:
8=%
.
In a"ara de aceasta, in categoria de i!voare pot "i incluse si codi"icarile reali!ate de organi!atiile
internationale neguvernamentale in acest domeniul, ex. #lauzele model
de utilizare in contractele ce implica circuitul transfrontalier de date, aprobate de ,amera
Internationala de ,omert de la Paris la '1 septembrie %99>
8='
. Cinalmente, cu titlu de mentiune
trebuie de indicat unele acte cu caracter de recomandare, sau in curs de elaborare, ce pre!inta
relevanta pentru scopurile acestui capitol
a. ecomandarea nr. /;301;, si +emorandumul 6xplicativ al ,omitetului +inistrilor )tatelor5
membre ale ,onsiliului 6uropei, privind protectia datelor personale utilizate pentru
operatiuni de plata si alte operatiuni similare, aprobata la sedinta a 881ea din %1.09.%990VD
b. (ecomandarea nr. ( *994: al ,omitetului +inistrilor )tatelor5membre ale ,onsiliului 6uropei,
privind protectia datelor pe Internet 5 8+2idul protectiei particularilor in ceea ce priveste
colectarea si prelucrarea datelor personale pe magistralele informationale9, aprobat la
sedinta a ..0ea din '1.0'.%999
8=8
.
,onventia care pre!inta relevanta deosebita pentru studiul protectiei datelor in cadrul tra"icului
de in"ormatie electronica, este ,onventia ,onsiliului 6uropei, nr. %0> din '> ianuarie %9>% 5
aceasta deoarece (epublica +oldova, ca membru al ,onsiliului 6uropei
8=:
, a rati"icat conventia
mentionata in iulie %999
8=.
. )copul conventiei este de a contribui la protectia drepturilor omului
''0
si intereselor "undamentale, in particular dreptul la secretul in"ormatiei personale, prin obligarea
statelor5membre ale conventiei de a lua masurile necesare pentru a acorda e"ecte juridice
principiilor declarate in conventie, via operarea modi"icarilor respective in legislatiile nationale
ale statelor respective. Principiile de ba!a ale conventiei, se re"era la
a. calitatea prelucrarii
577
datelor cu caracter personal. ;cest principiu indica ca datele cu
caracter personal trebuie sa "ie
*i4 obtinute si prelucrate in mod cinstit si legalD -,.-. ... . , . , H
*ii4 stocate pentru scopuri speci"icate si legale, si neutili!ate in mod incompatibil cu
aceste scopuriD
*iii4 adecvate, relevante si ne5excesive in raport cu scopurile pentru care ele au "ost
colectateD
, D
*iv4 veridice, si daca e posibil, mentinute la !iD
*v4 pastrate intr5o "orma care permite identi"icarea subiectelor datelor respective, pe un
termen nu mai indelungat decat cerut de scopurile pentru care aceste date au "ost
colectate.
Totodata, principiile de ba!a "ata de calitatea prelucrarii datelor cu caracter personal,
nu se vor aplica "ata de categoriile speciale de date, publicarea carora ar "i deosebit de
vulnerabila pentru subiectii acestor date *ex. datele privind apartenenta nationala,
rasiala, orientarea sexuala, opiniile politice etc4.
b. securitatea datelor cu caracter personal 5 principiu care indica asupra obligatiei persoanelor
responsabile de prelucrarea si gestiunea acestor date, de a lua toate masurile necesare pentru a
preveni distrugerea, pierderea, accesul, alterarea sau disseminarea accidentala sau neautori!ata a
acestor date.
c. accesul subiectului datelor cu caracter personal la datele sale personale, si dreptul de a cere
sc7imbarea sau distrugerea acestor date in eventualitatea gestionarii lor contrar prevederilor
legislatiei nationale, care urmea!a principiile stabilite in conventie, iar in ca!ul in care drepturile
sale nu se respecta 5 sa valori"ice remediile juridice puse la dispo!itia sa prin e"ectul conventiei.
,
Totodata, statele membre pot deroga de la principiile sus5mentionate, daca aceasta derogare este
impusa de protectia unor interese publice majore, sau nu a"ectea!a in nici un "el dreptul la
secretul datelor cu caracter personal. in acelasi timp, conventia prevede express ca nici o norma a
sa nu poate "i interpretata ca limitind dreptul statelor5membre sa adopte reglementari nationale
care ar o"eri un nivel sporit de protectie a datelor cu caracter personal, in comparatie cu cel
preva!ut de conventie. Cinalmente, pentru implementarea prevederilor conventiei, se prevede nu
numai obligatii juridice ale statelor *aducerea legislatiilor lor nationale la calitatea compatibila cu
exigentele conventiei4, ci si crearea unui cadru institutional care ar asigura aplicarea conventiei,
ce include
a. crearea de catre "iecare stat, a unei autoritati publice responsabile de asigurarea protectiei
datelor cu caracter personal, care in acelasi timp sa serveasca si ca autoritate competenta sa o"ere
in"ormatii si asistenta la motiunile autoritatilor cu "unctii similare ale altor state5membre ale
conventiei *suport inter5institutional4 si ale subiectilor datelor cu caracter personal, ce sint
resortisanti ale statelor5membre ale conventiei *suport resortisantilor din alte state4.
b. constituirea unui organ permanent de lucru responsabil de monitori!area aplicarii conventiei 5
,omitetul consultativ.
&irectiva comunitara nr. 9:@8.@6, reproduce cu "idelitate principiile ,onventiei ,onsiliului
6uropei, cu ajustarile necesare pentru a re"lecta speci"icul regional al
aplicabilitatii directivei. &irectiva U6 privind regimul comunitar al semnaturilor electronice,
extinde aplicarea principiilor enuntate in &irectiva U6 privind protectia particularilor in ceea ce
priveste prelucrarea datelor personale, si privind libera circulatie a acestor date, "ata de
activitatea prestatorilor de servicii de certi"icare, si "ata de activitatea autoritatilor nationale de
acreditare, in contextul semnaturilor electronice *ve!i supra4, preci!ind totusi ca prestatorii de
''%
servicii de certi"icare pot colecta date peisoanale numai direct de la subiectul acestor date, sau cu
consimtamintul explicit al acestuia, si numai in masura necesara pentru emiterea si deservirea
certi"icatelor emise, in s"irsit, pentru a "ace "ata cerintei asigurarii unui nivel su"icient de
protectie a datelor personale, la exportul acestor date dintr5o tara cu legislatie de!voltata in
materia protectiei datelor, intr5o tara a carei legislatie ori nu reglementea!a ori o"era un nivel
insu"icient de protectie a datelor 5 atunci cind instrumentele internationale de drept uni"orm,
mentionate mai sus, nu isi gasesc aplicare 5 ,amera Internationala de ,omert de la Paris a
publicat #lauzele model de utilizare in contractele ce implica circuitul transfrontalier de
date. )copul acestora este de a pune la dispo!itia partilor *exportatorul de date, si importatorul
de date4 un set tipi!at de reguli care ar putea "i inserate in contractele ce implica trans"erul
trans"rontalier de date, in eventualitatea in care partile au la dispo!itia sa doar instrumente
contractuale pentru a asigura protectia datelor exportate. (olul principal in asigurarea acestei
protectii, este plasat de ,.I.,. pe seama exportatorului de date 5 parte a carei po!itie contractuala
"ace posibila asigurarea inainte de semnarea contractului a conditiilor necesare pentru a se pune
la adapost "ata de riscurile a"erente trans"erului de date intr5o jurisdictie cu un regim juridic
nesatis"acator in ceea ce priveste protectia datelor. ;st"el, clau!ele completea!a prevederile
conventiilor internationale re"eritoare la protectia datelor, in partea care se re"era la asigurarea
unui nivel su"icient de protectie in ca!urile in care conventiile mentionate nu5si gasesc aplicare
*mai ales in relatiile cu tarile care nu au in legislatia sa interna reguli de!voltate privind protectia
datelor4 5 ca exemplu, &irectiva U6 privind protectia particularilor in ceea ce priveste
prelucrarea datelor personale, si privind libera circulatie a acestor date *articolul ': al careia
prevede posibilitatea aplicarii complementare a clau!elor contractuale menite sa asigure protectia
datelor4. (egulile sint optime pentru aplicare de asemenea si in cadrul trans"erului de date in
limitele companiilor "acind parte dintr5o retea transnationala, sau e"ectuate de catre operatori cu
o reputatie comerciala internationala *ex. companiile aeriene, sau care prestea!a servicii de plata
prin cartele bancare4. ,on"orm acestora, partilor le este sugerata incorporarea prin re"erinta a
clau!elor model ale ,.I.,, prin inserarea in textul contractului a urmatoarei clau!e5model
# Partile contractante consimt incorporarea prin re"erinta in pre!entul contract a ,lau!elor model
ale ,.I.,. de utili!are in contractele
ce implica circuitul trans"rontalier de date, Publicatia ,.I.,. Nr.EEEEEEE*%99>4, ca si
cum acestea a" "i incluse integral in contract$. in a"ara de compartimentul #&e"initii$, clau!ele
contin 9 compartimente #9arantiile exportatorului de date$, #2bligatiile exportatorului de date
si solutionarea litigiilor cu subiectii datelor sau autoritatile de protectie a datelor$, #9arantiile
importatorului de date$, #2bligatiile importatorului
de date$, #)olutionarea litigiilor. Litigiile intre exportatorul si importatorul de date$,
#,ompensatii$, #incetarea e"ectelor$, #Prelucratorii datelor$, #Legea aplicabila$. in general,
clau!ele stabilesc garantiile pe care exportatorul si importatorul de date si le asima sa le respecte,
obligatiile reciproce ale partilor, si modalitatea de raspundere pentru incalcarea clau!elor, cit si
clau!a arbitrala *ce declara competenta ,urtea de ;rbitraj a ,.I.,. de la Paris4 si cea a legii
aplicabile *legea tarii de resedinta a exportatorului de date4.
,ele mentionate mai sus se re"era la asigurarea protectiei datelor in cadrul prelucrarii lor in
general, "ara relevanta in "unctie de mediul in care are loc prelucrarea datelor, sau statutul juridic
al persoanelor responsabile de gestiunea datelor. &upa cum poate "i remarcat, principiile indicate
mai sus, sint aplicabile si "ata de gestiunea datelor cu caracter personale in cadrul retelelor
desc7ise de in"ormatie *Internet4, cit si speci"ic in cadrul executarii platilor in Internet. Totusi,
aceasta nu implica lipsa unor i!voare, "ie c7iar cu caracter de recomandare, care sa se re"ere la
aspectele speci"ice sus5mentionate dupa cum s5a indicat mai sus, ,onsiliul 6uropei a aprobat in
aceste domenii doua recomandari importante
a. (ecomandarea nr. ( *904%9, si +emorandumul 6xplicativ, privind protectia datelor personale
utili!ate pentru operatiuni de plata si alte operatiuni similare, din %1.09.%990D si
b. (ecomandarea nr. ( *994:, privind protectia datelor pe Internet 5 #97idul protectiei
particularilor in ceea ce priveste colectarea si prelucrarea datelor personale pe magistralele
'''
in"ormationale$, din '1.0'.%999.
(ecomandarea din %1.09.%990 reiese din principiul "unctionalitatii colectarii si prelucrarii datelor
cu caracter personal 5 aceasta este limitata doar de scopul reali!arii operatiunilor de plata si altor
operatiuni similare, si este permisa doar persoanelor care asigura buna "unctionare a sistemelor
de plata respective. in rest (ecomandarea se "ondea!a pe principiile generale exprimate in
,onventia din '>.0%.%9>% 5 obligatia de mentinere a discretiei datelor respective, asigurarea
securitatii pastrarii acestor date, dreptul de access si de corectare a subiectului datelor cu caracter
personal *si punerea la dispo!itie a unor remedii juridice in ca!ul incalcarii acestor drepturi4 etc.
Totusi, recomandarea contine unele norme menite sa solutione!e aspectele nepreva!ute in
conventia din %9>%
a. utili!area in scopul reali!arii operatiunilor de plati, a in"ormatiei sensitive cu caracter personal
(ecomandarea indica ca in acest domeniu se va putea aplica doar in"ormatia re"eritoare la
antecedentele judiciare ale subiectului datelor cu caracter personal *cu conditia ca aceasta
in"ormatie sa "ie intr5adevar relevanta pentru asigurarea "unctionarii sistemului de plati, si ca
obtinerea in"ormatiei si utili!area ei sa "ie "acuta cu acordul subiectului datelor4.
b. utili!area datelor cu caracter personal, in scopuri publicitare si de mar<eting a serviciilor de
plata.
. . . .
c. in"ormarea subiectelor datelor cu caracter personal, despre colectarea si prelucrarea acestor
date, si despre drepturile si obligatiile subiectelor in acest sensD
d. conservarea datelor in ca!ul in care nu mai exista necesitatea in mentinerea si
prelucrarea lor. '.5. '
. ',,
' O-.'J
in ceea ce priveste (ecomandarea din '1.0'.%999, aceasta este un cod de conduita care
"ormulea!a intr5o maniera mai putin "ormalista unele reguli de comportament pentru utili!atorii
si pentu prestatorii de servicii acces la Internet. &in aceste considerente, (ecomandarea
mentionata nu pre!inta un interes deosebit pentru scopurile pre!entului capitol.
$anii electronici
)isteme sigure de reali!are a platilor prin Internet sint necesare pentru promovarea comertului
electronic.
2 modalitate de reali!are a platilor electronice este utili!area intr5o "orma modi"icata a
sistemului de plati prin cartele bancare *pentru detalii ve!i compartimentul #Platile prin cartelele
bancare$ supra4. ,riptogra"ia poate "i utili!ata pentru a asigura con"identialitatea mesajelor care
contin in"ormatii privind numarul cartelei bancare, si pentru a con"irma ca mesajul a "ost cu
certitudine trimis de titularul cartelei. &esi aceasta metoda de reali!are a platilor electronice este
cea mai "recvent utili!ata, ea este legata de vulnerabilitatea in"ormatiei privind numarul cartelei
bancare, dupa desci"rarea mesajului criptat. 2 alta te7nica de reali!are a platilor prin Internet cu
utili!area cartelelor bancare, implica aplicarea mecanismelor veri"icabile de securitate, care nu
sint ba!ate pe simplul sc7imb de in"ormatii privind numarul cartelei bancare 5 ex. con"irmarea
prin semnatura electronica. ,iteva sc7eme alternative de reali!are a platilor electronice prin
Internet sint actualmente in de!voltare, inclusiv citeva sisteme de plati prin bani electronici *engl.
digital moneB4. )istemele de plati prin bani electronici utili!ea!a te7nici criptogra"ice pentru a
crea o repre!entare electronica unica care este utili!ata pentru plata sau poate constitui mij loc
legal de plata ce poate "i stocat, trans"erat si este protejat contra "alsi"icarii. 2 tendinta de
evolutie a sistemelor de plata prin bani electronici, este cooperarea cu prestatorii de servicii de
plata cu cartele bancare 5 ast"el incit sa "aca posibila #convertirea$ de catre titularul cartelei
bancare, a unei sume de bani din contul sau de cartela in bani electronici, si invers
8=>
.
+ajoritatea acestor sisteme operea!a in mod similar celor ba!ate pe cartelele bancare, o"erind un
nivel di"erit de siguranta si anonimitateD unele insa operea!a similar monedei electronice, o"erind
ast"el o anonimitate completa precum in ca!ul platii cu bani g7eata. Totusi, desi capacitatea de a
reali!a plati electronice pe ba!e anonime si "ara #urme$ o"era avantaje deosebite in ceea ce
''1
priveste pastrarea con"identialitatii intr5un mediu virtual, aceasta situatie generea!a si unele
aspecte juridice complexe 5 de ex. legate de colectarea impo!itelor si spalarea banilor.
:.>. (eglementarea juridica a decontarilor "ara numerar in (epublica +oldova
Principiile si organi!area decontarilor in (epublica +oldova
;ctul normativ de ba!a ce reglementea!a decontarile "ara numerar in (epublica +oldova, este
egulamentul Nr. 26<11-32 privind decontarile fara numerar in epublica Moldova,
aprobat prin -otarirea ,onsiliului de ;dministratie a 0.N.+. nr. 11 din %' iulie %99.
8=9
.
,on"orm de"initiei continute in preambulul (egulamentului, decontarea fara nu$erar repre!inta
orice plata e"ectuata prin intermediul documentelor de decontare "ara a intrebuinta moneda in
"orma sa concreta *bilete de banca si moneda metalica4. Prin urmare, raportul juridic de
decontare constituie relatia in care o persoana juridica sau "i!ica numita platitor plateste
docu$entul de decontare din contul propriu sau din contul creditului bancar unei alte persoane
numite bene"iciar *persoana "i!ica sau juridica desemnata prin documentul de decontare in
vederea primirii unei anumite sume de bani4.
La rindul sau, docu$entul de decontare este de"init de (egulament ca #dispo!itia sau cererea
intreprinderii, intocmita pe suport material *"ormular de 7irtie sau suport de date4, data 0ancii cu
scopul executarii platii "ara numerar pentru livrarea mar"ii sau valorilor, executarea lucrarilor,
prestarea serviciilor, precum si altor plati.$. (elatia de plata prin virament nu se reali!ea!a direct
intre platitor si bene"iciar 5 ea este intermediata totdeauna de catre $ini$u$ o banca. Pentru
explicatii ve!i comentariul la principiul '4 de mai jos.
Titlul I al (egulamentului #&ispo!itii generale$ stabileste urmatoarele principii ale decontarilor
"ara numerar in (epublica +oldova
%4 7nicul mijloc de plata legal pe teritoriul (epublicii +oldova il constituie moneda nationala A
leul moldovenesc. Pre!entul principiu re"lecta regula generala, stabilita de art. %10*'4 a
,onstitutiei (epublicii +oldova, aprobata prin legea din '9 iulie %998 *%4 si art. 1 a Legii cu
privire la bani nr. %'1'5?%I din %: decembrie %99'D
'4 &econtarile intreprinderilor privind angajamentele lor cu alte intreprinderi se e"ectuea!aB'ra
nu$erar *p. %.4. (egula data re!ida din obligativitatea mentinerii de catre intreprinderi a tuturor
mijloacelor banesti pe conturile desc7ise in institutiile "inanciare, con"orm p. % al -9 nr. =.8 din
': noiembrie %99', 3Privind aprobarea Normelor pentru e"ectuarea operatiunilor de casa in
economia nationala a (epublicii +oldova$
8>0
,
si con"orm art. 1*14 al (egulamentului privind desc7iderea si inc7iderea conturilor la bancile din
(epublica +oldova
8>%
. Totusi, p. ' al 7otaririi respective contine o "ormulare mai relaxata a
obligativitatii decontarilor prin virament intre intreprinderi #decontarile dintre intreprinderi pe
angajamente se e"ectuea!a, de regula *evidentiat de autor5 G.0.4, prin virament la institutiile
"inanciare$. ,onsideram ca di"erenta de imperativitate exprimata, pe de o parte, in (egulamentul
decontarilor "ara numerar, iar pe de alta parte, in -9 nr. =.8, nu e de natura sa sugere!e o
contradictie de nereconciliat, ci doar o evolutie a regimului juridic al decontarilor intre
intreprinderi. in plus, credem ca in eventualitate de conlict pre"erinta de aplicare trebuie acordata
(egulamentului decontarilor "ara numerar, in calitate de lex specialis *%4 si de lexposteriori *'4.
2bligativitatea mentinerii mijloacelor la banca, stabilita de legislatie pentru agentii economici,
nu inseamna totusi ca societatile comerciale nu pot mentine o anumita re!erva de mijloace
banesti in casa proprie. Necesitatea acestor mijloace re!ida din permisiunea, acordata agentilor
economici, de a e"ectua unele plati in numerar catre persoanele "i!ice si juridice *ve!i in"ra4.
Pentru a asigura posibilitatea e"ectuarii acestor plati, societatile comerciale pot pastra o anumita
re!erva de mijloace banesti in numerar in casele sale, sau pe contul lor la banca comerciala. in
ultimul ca!, societatile comerciale bene"icia!a de dreptul de a pastra asa5numita rezerva pentru
necesitatile de nea$inat, in marime de :I din incasarea in medie pe !i a mijloacelor de la
comerciali!area productiei, lucrarilor indeplinite sau serviciilor prestate pentru luna precedenta,
inregistrate in contul de decontare. Procedura si conditiile de re!ervare de catre bancile
comerciale a sumelor respective in conturile societatilor comerciale, este reglementata de
egulamentul nr.25<11-32 privind modul de eliberare a mijloacelor pentru necesitatile de
''8
neaminat, aprobat prin A#% a $.N.M. din 12.37.1;;'
5:2
.
Totusi, aceasta limitare 5 in ceea ce priveste modalitatea de e"ectuare a platilor A se re"era in
exclusivitate la decontarile intre intreprinderi. Pe cale de conclu!ie, decontarile intreprinderilor
cu persoanele "i!ice sint per"ect posibile si in numerar. Receptionarea platilor in numerar de la
persoanele "i!ice se e"ectuea!a "ara nici o restrictie. "fectuarea platilor in numerar de catre
intreprinderi este supusa unor conditii si restrictii, stabilite prin -9 nr. =.8 indicata mai sus.
;st"el, con"orm p. : al acestei 7otariri, intreprinderile primesc de la institutiile "inanciare ale
republicii bani in numerar pentru
5retribuirea muncii,
@
5plata pensiilor si indemni!atiilor,
5 ac7i!itionarea productiei agricole,
D v
D
=
5 procurarea ambalajului si obiectelor de la populatie,
5 acoperirea c7eltuielilor de deplasare,
5alte scopuri preva!ute de Instructiunea 0ancii Nationale a +oldovei #,u privire la
modul intocmirii raportului statistic asupra volumului operatiunilor de casa la institutiile
"inanciare din (epublica +oldova$
8>1
.
14 &econtarile intreprinderilor privind angajamentele lor cu alte intreprinderi se e"ectuea!a prin
inter$ediul bancilor. ;ceasta re!ida din urmatoarele considerente
5 obligativitatea mentinerii de catre intreprinderi a mijloacelor banesti in conturile desc7ise in
institutiile "inanciare *ve!i principiul '4 de mai sus4D
5 "aptul ca monopolul asupra e"ectuarii platilor este prin Legea institutiilor "inanciare acordat
bancilor. Pre!enta conclu!ie se ba!ea!a atit pe de"initia bancii, care con"orm de"initiei sint
institutii "inanciare abilitate sa primeasca depo!ite #trans"erabile prin di"erite mijloace de plata$D
cit si pe prevederile p. d4 a articolului '. care indica ca bancile o"era servicii de decontari si
incasari in calitate de actitati "inanciare *art. %% indicind ca nici o persoana nu poate reali!a
activitati "inanciare "ara permisiunea 0ancii Nationale. Pre!enta permisiune se acorda bancilor
sub "orma autori!atiei de "unctionare *ve!i tema #Notiuni generale despre banci si sistemul
bancar$4.
84 intreprinderile gestionea!a mijloacele banesti consemnate in conturile lor desc7ise la banca
sau "ilialele ei, in confor$itate cu destinatia statutara a acestoraB
:4 9u se ad$ite ca o intreprindere sa e"ectue!e plati pentru ac,itarea anga%a$entelor *datoriilor,
altor obligatiuni4 altei intreprinderi "ata de o terta persoana. Principiul respectiv este strins legat
si re!ida din principiul 84 de mai sus. &e "apt, consideram ca principiul :4 ar putea "i considerat
ca "acind parte din principiul 84D
.4 inregistrarea mijloacelor banesti in contul bene"iciarului se e"ectuea!a nu$ai dupa trecerea
la'.scaderia acestor sume din contul platitorului. Pre!entul principiu este susceptibil de critica din
considerente de inconsecventa legislativa, cit si de lipsa de "undamentare teoretica.
,riticile d.p.d.v. a teoriei decontarilor se ba!ea!a pe argumentul, ca pre!entul principiu
ca $ini$u$ nu tine cont, iar ca $axi$u$ constituie o negare a ac7itarii obligatiilor
platitorului din contul creditului bancar.
,riticile d.p.d.v a inconsecventei continute in (egulament, sint placate pe "onul
contradictiei intre pre!entul principiu si notiunea platitorului *ve!i supra4, care permite
e"ectuarea decontarilor din contul creditului bancar.
Pe de alta parte, criticile respective se invederea!a lipsite de justi"icare, atunci cind
decontarile c7iar din contul creditului bancar o"erit platitorului, se e"ectuea!a numai
dupa plasarea mijloacelor avansate pe contul acestuia *ca conditie prealabila e"ectuarii
platii4.
=4 Trecerea la scaderi a mijloacelor banesti se e"ectuea!a in baza dispozitiei titularului,
pre!entata nemijlocit de catre titular sau de organi!atia de administrarea investitiilor, care
e"ectuea!a administrarea "iduciara a contului titularului, cu exceptia ca!urilor virarii
'':
incontestabile a mijloacelor banesti.
>4 (egulamentul privind decontarile "ara numerar are la ba!a principiul optiunii libere de catre
intreprinderi a for$elor de decontare si "ixarii acestora in contracte, care nu contravin
(egulamentului.
(egula data nu are un caracter absolut spre ex. in eventualitatea platilor pentru ac7itarea
datoriilor in Condul )ocila si la buget, acestea vor "i e"ectuate nu$ai prin intermediul
dispo!itiilor de plata tre!oreriale *ve!i compartimentul respectiv in"ra4. Un alt exemplu al
#libertatii ca necesitate constienta$ in alegerea "ormelor de decontare, este cel al ac7itarii cambiei
5 (egulamentul prevede posibilitatea platii cambiei doar prin dispo!itie de plata, cerere5
dispo!itie de plata, si cec din carnetul cu limita de cecuri. &e alt"el, "ormula #care nu contravin
pre!entului (egulament$ este, dupa parerea noastra, susceptibila de a indica relativitatea evocata.
94 (egulamentul privind decontarile "ara numerar se ba!ea!a si pe principiul nea$estecului
2ancii in relatiile contractuale dintre intreprinderiD
D5
%04 Primirea documentelor de decontare de la intreprinderi se e"ectuea!a de catre 0anca pe
parcursul zilei operationale. &ocumentele de decontare primite de catre 0anca de la intreprinderi
in !iua operationala se trec la bilant in aceeasi !i. ,.
%%4 &ocumentele de decontare se primesc de catre 0anca spre executare indiferent de su$a.
%'4 0anca platitoare primeste documentul de decontare spre executare nu$ai in cazul prezentei
disponibilului su"icient pentru trecerea la scaderi a sumei consemnate complete din contul
platitorului. &in regula evocata exista doua principii
5 exceptia absoluta din regula mentionata, se re"era la dispo!itia incaso si dispo!itia incaso
tre!oreriala, pe care banca platitoare le primeste si in lipsa disponibilului in contul platitorului. in
lipsa mijloacelor la contul platitorului "unctionarul bancii inregistrea!a dispo!itiile incaso si
dispo!itiile incaso tre!oreriale intr5un registru special. &ocumentele de decontare inregistrate in
registrul nominali!at se platesc de catre banca la aparitia mijloacelor banesi in contul platitorului
"ara acordul acestuia, con"orm ordinii inregistrarii, daca legislatia in vigoare nu prevede o alta
modalitate.
5 exceptia relativa de la principiul acoperirii documentelor de plata pre!entate spre executare
bancilor, se exprima in existenta asa5numitei #note de contabilitate$ care permite plata partiala a
documentelor intreprinderilor. &e"initia notei de contabilitate a "ost inserata in (egulament prin
modi"icarile operate in ba!a -,; a 0.N.+. nr. %:9 din ''.0..9>. Pe de alta parte, este necesar de
mentionat ca posibilitatea platilor partiale, desc7isa bancilor prin completarea mentionata, este si
ea relativa 5 ea nu se aplica in ca!urile in care (egulamentul prevede express obligativitatea
platii intregii sume a documentului de plata *ex. in ca!urile cererilor5dispo!itii de plata *p. '8 a
(egulamentului, dar ve!i p. 81@=, care totusi permite plata partiala a lor in ca!ul in care aceasta
se "ace in cadrul ac7itarii cambiei4 sau acreditivelor *p. 8: a (egulamentului44.
%14 /ocu$entele de decontare *dispo!itia de plata, cererea5dispo!itie de plata, cererea de
acreditiv4 pre!entate la 0anca platitoare si executate de aceasta nu pot fi retrase de catre platitor.
&e "apt, imposibilitatea revocarii, stabilita de (egulament, nu se limitea!a doar la ca!urile
expost, ci uneori si la ca!urile ex ante 5 ex. p. 8: al (egulamentului
stabileste obligativitatea irevocabilitatii *din momentul emiterii, "ara relevanta "ata de "aptul
executarii lor4 acreditivelor.
Pre!enta regula stabileste principiul irevocabilitatii platii dupa e"ectuarea acesteia 5 solutia
contrarie ar "i "ost nu numai di"icila pentru acceptare din punct de vedere juridic *semni"icind
lipsa certitudinii juridice pentru bene"iciarul platii, c7iar dupa receptionarea ei4, dar si extrem de
complicat de implementat din punct de vedere te7nic *plata odata "acuta neputind "i solicitata
inapoi decit via un trans"er interbancar de aceeasi valoare, in sens opus4.
%84 Succesiunea platilor din contul intreprinderii o deter$ina conducatorul intreprinderii, in
ca!ul in care nu exista o alta modalitate stipulata in legislatia in vigoare a (epublicii +oldova.
%:4 >ierderile suportate de catre platitor in ur$a indeplinirii cu intirziere a decontarilor de catre
''.
banca platitoare se co$penseaza de catre banca in con"ormitate cu prevederile acordului inc7eiat
intre parti.
in a"ara de aceste principii generale ale decontarilor prin virament pe teritoriul (epublicii
+oldova, (egulamentul mai stabileste si cerintele fata de documentele de decontari. ;ceste
cerinte pot "i separate in doua categorii
a4 cerintele "ata de "orma documentelor de decontariD
b4 cerintele "ata de continutul documentelor de decontari.
%. ,erintele re"eritoare lafor$a documentelor de decontari, sint urmatoarele
a. &ocumentele de decontare se intocmesc pe "ormulare5tip, care trebuie sa corespunda normelor
te7nice expuse in anexele la (egulament. ;baterile in plus sau in minus de la dimensiunile
standard stipulate in normele te7nice, nu pot depasi lmm.
b. &esemnarea, aranjarea si tiparirea tuturor elementelor componente ale standardelor de
continut ale documentelor se e"ectuea!a ori!ontal.
c. in scopul "acilitarii pre!entarii, "ata documentelor, cu exceptia cecurilor, este impartita in
cimpuri avind supra"ata de ': mm
'
"iecare. (e"eriri la di"erite elemente ale documentelor, se "ac
prin intermediul coordonatelor cimpurilor.
d. inscrisurile in limba moldoveneasca din "ormularele5tip sint insotite de ec7ivalentele lor in
limba rusa, executate cu majuscule de % mm inaltime si amplasate, dupa ca!, in continuare sau
desubt.
e. &ocumentele de decontare *in a"ara de cec4 se intocmesc cu "olosirea mijloacelor te7nice sub
indigo sau prin multiplicarea originalului in numarul de exemplare necesare partilor participante
la decontari. La virarea mijloacelor banesti de catre banca la 0anca Nationala prin reteaua de
legatura tele"onica sau pe suport magnetic in"ormatia din documentele de decontare trebuie sa "ie
identica cu cea din documentul de decontare primar pre!entat la banca de catre intreprindere, pe
suport de 7irtie.
". In documentele de decontare nu se admit corectari sau stersaturi.
'. ,erintele re"eritoare la continutul documentelor sint precum urmea!a
a. &ocumentele de decontare trebuie sa contina urmatoarele date
i. denumirea documentului de decontareD
ii. numarul documentului de decontare, data, luna, anul emiterii. &ata se indica in ci"re,
luna in litere, anul in ci"reD
iii. denumirea bancii platitoare si a bancii bene"iciare, codul bancii, sediul banciiD iv. denumirea
platitorului si a bene"iciarului *se admit abrevieri u!uale a denumirii platitorului si a
bene"iciarului4, numarul contului in bancaD
v. codul "iscal al intreprinderii care emite documentul de decontare, codul tipului documentului
con"orm anexei %= din (egulamentD
vi. suma platii, care contine in partea intreaga lei, iar in partea !ecimala bani, inscrisa cu litere si
cu ci"re, aliniata in spatiile destinate la stinga. in calitate de separator de ci"re !ecimale se
utili!ea!a cratima *54.
vii. destinatia platii *pentru ce, numarul, data si anul cambiei, numarul exemplarului cambiei,
numarul, data si anul contractului, numarul, data si anul documentului care con"irma expedierea
sau primirea mar"urilor, executarea lucrarilor sau prestarea serviciilor si temeiul e"ectuarii altor
plati, inclusiv a platii preventive, conditii suplimentare4, viii. semnaturile si amprenta stampilei
cu care se autenti"ica documentul de decontare se pun pe primul exemplar. )emnaturile trebuie
sa corespunda cu semnaturile si amprenta stampilei din ,artela cu specimene de semnaturi si
amprenta stampilei remisa 0ancii. &ocumentele de decontare intocmite de catre managerul
"ondului in procesul de administrare a contului de decontare a "ondului de investitii, se
autenti"ica pe "ata documentului cu semnatura si amprenta stampilei managerului "ondului, iar pe
verso cu semnatura si amprenta stampilei depo!itarului "ondului.
Pe cecul din carnetul de cecuri cu limita de suma se admite semnatura "unctionarului
imputernicit prin procura. in acest ca!, dupa semnatura pe cec se "ace mentiunea #prin procura$,
indicind numarul si data procurii, numele si prenumele persoanei imputernicite de catre
''=
intreprindere.
)emnaturile trebuie sa "ie autogra"e, manuscrise si puse cu cerneala sau cu pix de culoare
albastra sau neagra. )emnatura "aximila in documentele de decontare nu se admite.
(egulamentul indica "ara ec7ivoc asupra "ormalismului documentelor de decontare 5ambele
grupe de cerinte sus5mentionate sint ad validitate$, nerespectarea lor "iind sanctionata prin
nevalabilitatea documentului intocmit contrar cerintelor date, si respectiv neexecutarea lui.
Cormele decontarilor in (epublica +oldova
Punctul %: al (egulamentului indica ca decontarile "ara numerar in (epublica +oldova
se e"ectuea!a in ba!a
%,'4 dispo!itiilor de plata, dispo!itiilor de plata tre!orerialeD
, . ., , t
14 dispo!itiilor de plata acceptateD
84 cererii5dispo!itie de plataD
.
...
:4 cererii de acreditivD
. B..-. . D. B-.' UD.[i
l
. , . , :
.4 cecurilorD
=,>4 dispo!itiilor incaso, dispo!itiilor incaso tre!oreriale.
,. . , ,
(edactia punctului respectiv poate induce in eroare in ceea ce priveste ex7austivitatea ei. >ri$o,
modalitatea de enumerare a "ormelor de decontare nu este de natura sa
sugere!e existenta altor "orme decit cele indicate expres in punctul de mai sus *adica
(egulamentul nu contine indicatii gen #si alte "orme de decontare stabilite de legislatie$4.
Secundo, conclu!ia respectiva este sustinuta si de "aptul ca punctul % al (egulamentului, care
spune ca acesta #este un act normativ care reglementea!a decontarile "ara numerar in sistemul
national de plati al (epublicii +oldova, determina modalitatile generale de organi!are a
decontarilor si circulatia unica a documentelor la banci$.
Totusi, in po"ida celor spuse mai sus, legislatia (epublicii +oldova reglementea!a inca doua
"orme de decontari, con"orm unui cadrul legal "ormat din acte normative separate. ;ceste "orme
sint
94 cambia *tratta si biletul la ordin4. Pina nu demult (egulamentul nu reglementa in genere
cambia ca modalitate de plata, insa prin e"ectul modi"icarilor operate prin e"ectul -,; a 0.N.+.
nr. 8%. din 10.%'.%999 punctul %: de mai sus a "ost completat cu norma ce prevede modalitatea
de ac7itare a cambiei 5 #ac7itarea cambiei se e"ectuea!a prin dispo!itie de plata, cerere5dispo!itie
de plata sau prin cec din carnetul de cecuri cu limita de suma$. (eguli speciale de ac7itare a
cambiei au "ost indicate doar in ceea ce priveste cererea5dispo!itie de plata, ceea ce permite
conclu!ia ca in celelalte ca!uri *ac7itarea prin dispo!itie de plata si prin cecuri cu limita de suma4
se vor aplica regulile generale stabilite de (egulament "ata de mecanismul e"ectuarii platilor prin
utili!area acestor instrumente.
%04 cartile de plata. )pre deosebire de cambie, pentru care (egulamentul nu este unicul i!vor de
reglementare juridica, platile prin cirduri nu sint deloc reglementate de (egulament. (egimul
juridic al acestor decontari este guvernat de un cadru separat "ormat din 1 7otariri ale ,; al
0.N.+.
Cinalmente, este necesar de atentionat cititorul asupra distinctiei intre notiunile de #modalitate de
decontare$, pe de o parte, si 8document de decontare9? pentru reali!area platii con"orm unei
modalitati de decontare *ex. prin cec, prin cambie4 poate "i necesara "ormarea mai multor
documente de decontare *ex. pentru a asigura executarea platii prin dispo!itie de plata acceptata,
in a"ara de documentul de decontare tip 8% #&ispo!itie de plata acceptata$, este utili!at inca un
documente de decontare 5 documentul de decontare tip 8' #0orderoul dispo!itiilor de plata
acceptate$4 . in a"ara de aceasta, unele documente de decontare deservesc toate modalitatile de
plata stabilite de legislatie *ex. platapartiala, e"ectuata in cadrul mecanismelor de plata prin cec,
''>
cambie, acreditiv etc, se e"ectuia!a con"orm documentului de decontare tip . #Nota de
contabilitate$4. Lista completa a documentelor de decontare *'= la numar4 se contine in
Nomenclatorul tipurilor de documente de decontare si contabile utilizate la efectuarea
operatiunilor bancare, aprobat prin -,; a 0.N.+. nr. %.> din > iunie '000
8>8
. Prin e"ectul
acestei 7otariri, 0anca Nationala a abrogat ;nexa nr. %= la (egulamentul privind decontarile "ara
numerar in (epublica +oldova.
Trebuie de mentionat, ca nomenclatorul nu da de"initia termenilor de #document de decontare$ si
#document contabil$, si nici nu indica asupra deosebirilor dintre aceste doua categorii.
6numerarea intr5o lista mixta a acestor doua "eluri de documente, cit si lipsa de"initiilor
respective, este de natura sa produca con"u!ii in ceea ce priveste semni"icatia acestor doua tipuri
de documente. )intem de parerea, ca documentele de decontare sint doar documentele utili!ate in
exclusivitate pentru reali!area decontarilor in modalitatile enumerate in punctul %: al
(egulamentului privind decontarile "ara numerar, pe cind celelalte documente indicate in
nomenclator "ac parte din categoria documentelor contabi le.
in con"ormitate cu Nomenclatorul mentionat, in (epublica +oldova in pre!ent sint in aplicare
urmatoarele tipuri de documente de decontare si contabile *cele de decontare sint evidentiate 5
n.n.4
+ecanismul mentionat al tra"icului de documente in ca!ul decontarilor prin utili!area
documentelor pe suport 7irtie, este caracteristic pentru majoritatea modalitatilor de plata. 6a
poate "i re"lectata prin sc7ema ce urmea!a, in care
; 5 bancile participante, pe de o parte *care detin exemplarele % si '4, si partile de ba!a in relatia
de &P 5bene"iciarul si platitorul, pe de alta parte *care detin exemplarele 1 si 84D 0 5 partea
platitoare, adica platitorul si banca sa *care detin exemplarele % si 84D si partea bene"iciara, adica
bene"iciarul si banca sa *care detin exemplarele ' si 14. 2 asemenea sc7ema a tra"icului
exemplarelor documentului de decontare pe suport 7irtie, este propriu nu numai decontarilor prin
&P, ci si pentru alte modalitati de plata.
8igura EE. Tra"icul de exemplare in cadrul decontarilor prin &P pe suport 7irtie
La virarea mijloacelor banesti de catre banca la 0anca Nationala prin reteaua de legatura
tele"onica sau pe suport magnetic dispo!itia se per"ectea!a de catre platitor in con"ormitate cu p.
%>5'0 in doua exemplare. Primul exemplar serveste ca ba!a pentru trecerea la scaderi a
mijloacelor banesti din contul platitorului, si se coase in mapa 0ancii platitoare cu documentele
!ilei. ;l '5lea exemplar impreuna cu extrasul din cont se inminea!a platitorului.
6ste neclar cum in practica se va reali!a cerinta coaserii in mapa bancii platitoare a &P intocmite
pe suport magnetic. Pe de alta parte, nu este totalmente "undamentata regula inminarii celui de5al
doilea exemplar al &P pe suport magnetic, din momentul in care platitorul transmitind &P pe
suport magnetic, deja dispune de el in memoria calculatorului. ,onsideram ca regulile re"eritoare
la plata &P in "orma electronic ar trebui sa constituie obiectul unor reglementari mai nuantate *%4
care sa tina cont de speci"icul platilor date *'4.
Dispozitia de plata, dispozitia de plata trezoreriala
&e"initia dispo!itiei de plata si a dispo!itiei de plata tre!oreriale *numite in cele ce urmea!a &P
si respectiv &PT4 se contine in primul titlu al (egulamentului 5 #Notiuni principale$ &P *&PT4
este o dispo!itie data de catre platitor 0ancii care il deserveste, de a trans"era bene"iciarului o
anumitlsuma de bani. ,a "orma a platii, este cea mai simpla si constituie ec7ivalentul termenului
deD,plata$ aplicabil la decontarile "ara numerar. +ecanismul este in mare masura similar cu cel al
ordinului de plata *ve!i supra4, di"erenta constind in ceea ca prin intermediul &P pot "i e"ectuate
si alte decontari decit cele pentru mar"urile livrate, serviciile prestate sau lucrarile executate *p.
'%4. )int reglementate de Titlul III al (egulamentului.
/econtarile prin inter$ediul />
''9
&P se primeste la 0anca platitoare spre indeplinire in decurs de : zi de la data emiterii. Oiua
emiterii nu se ia in calcul. +ecanismul platii prin intermediul &P se pre!inta ca o succesiune de
etape, precum urmea!a
l.&Pse intoc$este de catre platitor pe "ormular tip *anexa nr. % la (egulament4 in G exe$plare.
)emnaturile si amprenta stampilei se aplica pe primul exemplar.
'. Primul exemplar al dispo!itiei serveste ca ba!a pentru trecerea la scaderi din contul
platitorului a sumei dispo!itiei si se coase in mapa cu documentele !ilei a 0ancii platitoare cu
documentele !ilei.
1. 6xemplarele al '5lea si al 15lea se remit prin intermediul 0ancii Nationale 0ancii bene"iciare,
unde
8. 6xemplarul al '5lea serveste drept ba!a pentru inregistrarea sumei dispo!itiei in contul
bene"iciarului si se coase in mapa 0ancii bene"iciare cu documentele !ilei, iar
:. 6xemplarul al 15lea impreuna cu extrasul din cont se inminea!a bene"iciarului.
.. in s"irsit, exemplarul al 85lea al dispo!itiei impreuna cu extrasul din cont se inminea!a
platitorului.
/econtarile prin inter$ediul />0 ' ' ' .'" 5 .....
&ispo!itia de plata tre!oreriala se "oloseste la decontarile privind acumularea veniturilor si
distribuirea c7eltuielilor bugetului de stat. Prin ea se e"ectuea!a plata impo!itelor si taxelor in
bugetul de stat, trans"erul pentru mar"urile livrate si serviciile prestate, precum si altor plati.
&ispo!itia de plata tre!oreriala se intocmeste de catre platitor pe "ormular tip *anexa nr.'04 in
numarul de exemplare necesare pirtilor participante la decontari. )emnaturile si amprenta
stampilei se aplica pe primul exemplar. Institutiile publice care se deservesc in Tre!oreria de )tat
aplica semnaturile si amprenta stampilei pe exemplarul '. Primul exemplar al dispo!itiei serveste
ca ba!a pentru trecerea la scaderi a sumei din contul platitorului si se coase in mapa bancii
platitoare cu documentele !ilei. 6xemplarele ' si 1 se remit prin intermediul 0ancii Nationale
bancii bene"iciare, unde exemplarul ' serveste drept ba!a pentru inregistrarea sumei aratate in
dispo!itia de plata tre!oreriala in contul bene"iciarului si se coase in mapa bancii bene"iciare cu
documentele !ilei. 6xemplarul 1, impreuna cu extrasul din cont se inminea!abene"iciarului.
6xemplarul 8 al dispo!itiei, impreuna cu extrasul de cont se inminea!a platitorului. ;st"el,
tra"icul de exemplare ale &PT este similar celui indicat pentru &P )vezi Cigura '' supra4. in ca!ul
virarii mijloacelor banesti de catre banca la 0anea Nationala prin reteaua de legatura tele"onica
sau pe suport magnetic, dispo!itia de plata tre!oreriala se per"ectea!a de catre platitor in
con"ormitate cu punctele %>5'0 a (egulamentului, in doua exemplare. &ispo!itia de plata
tre!oreriala se primeste la 0anca platitoare spre indeplinire in decurs de % !ile de la data emiterii.
Oiua emiterii nu se ia in calcul.
Dispozitia de plata acceptata
,on"orm de"initiei din titlul introductiv al (egulamentului 5 #&e"initii principale$ 5constituie
dispo!itie de plata acceptata *denumita in continuare &P;4 dispo!itia de trans"er a unei sume de
bani, data de catre platitor 0ancii platitoare prin o"iciul postal pe numele unor cetateni aparte, cu
mijloace a"erente personal *pensii, pensii alimentare, salarii, c7eltuieli de deplasare, onorarii de
autor etc4.
Platile prin dispo!itie de plata acceptata sint reglementate de paragra"ul ' al titlului III al
(egulamentului. ,on"orm acestei reglementari, &P; se intocmeste de catre platitor pe
"ormularul &P; indicat in anexa nr. 1 la (egulament. (egulamentul stabileste urmatoarele
principii ale &P;
5 )uma totala de bani primita de intreprinderea de comunicatii spre trans"erarea &P; nu este
limitataD
5 &P; poate "i primita de banca platitoare spre executare numai in suma deplina si daca la contul
platitorului sint mijloace disponibile. Nu se admite primirea restului din suma &P; in numerar,
sau@si sc7imbul ei in bani in numerar.
5 La suma &P;, acceptata de banca, transmisa intreprinderii de comunicatii si intrebuintata de
ultima dupa destinatie nu pot "i aplicate sec7estru si sanctiunea privind pretentia catre platitorul
'10
care a emis dispo!itia acceptata.
5 0anca nu poarta raspundere de inscrierea "alsi"icata privind acceptul &P;. Totusi,
banca e obligata sa veri"ice autenticitatea documentului de identitate a destinatarului &P;.
Platitorul pre!inta la banca pentru acceptare &P; in trei exemplare. Primele doua exemplare ale
&P; se per"ectea!a cu semnaturile si amprenta stampilei platitorului. Pe primele doua exemplare
ale &P; primite spre executare la rubrica #+entiunile bancii$ se indica data, luna si anul
acceptarii, iar in partea de jos se plasea!a semnaturile a doi "unctionari ai bancii, imputerniciti de
a e"ectua acceptarea. Primul exemplar al &P; se autenti"ica cu amprenta stampilei bancii si se
inminea!a, contra semnatura pe exemplarul doi, persoanei imputernicite a platitorului, numele,
prenumele si specimenul de semnatura al careia este aratat in textul dispo!itiei acceptate. ;l '5
lea exemplar se coase in mapa cu documentele !ilei ale bancii platitoare, iar al 15lea se restituie
platitorului impreuna cu extrasul din cont.
Termenul pre!entarii &P; de catre platitor la intreprinderea de comunicatie este 1 !ile lucratoare
din !iua acceptarii acesteia de catre 0anca. &P; este primita la intreprinderea de comunicatii si
predata la banca bene"iciara pina la expirarea valabilitatii ei. Termenul de valabilitate a &P; e de
'0 !ile de la data acceptarii acesteia de catre 0anca, intreprinderea de comunicatii in ba!a
dispo!itiilor acceptate primite de la intreprinderi intocmeste pe "onnular5tip *indicat in anexa nr.
1 la (egulament4 borderoul dispo!itiilor de plata acceptate in 1 exemplare si5% preda impreuna
cu dispo!itiile acceptate la banca bene"iciara. in ca!ul in care conturile platitorilor se tin in
di"erite banci, intreprinderea de comunicatii intocmeste borderoul dispo!itiilor de plata acceptate
pentru "iecare banca platitoare aparte.
..5.,
0anca bene"iciara
a4 veri"ica corectitudinea completarii borderoului dispo!itiilor de plata acceptate si pre!enta
stampilei intreprinderii de comunicatii si datei primirii spre executare pe verso "iecarei dispo!itii
acceptateD
b4 inregistrea!a suma in contul intreprinderii de comunicatii in ba!a ex. % al borderoului, care
apoi este cusut in mapa cu documentele !ileiD
c4 remite bancii platitoare, prin intermediul 0ancii Nationale, ex. ' al borderoului, alaturat
impreuna cu dispo!itiile acceptate la cererea de plata centrali!atoare in doua exemplareD
d4 remite intreprinderii de comunicatii ex. 1 al borderoului impreuna cu extrasul din cont.
&aca dispo!itia acceptata n5a "ost primita spre executare de catre banca bene"iciara din cau!a
expirarii termenului acceptului, banca corectea!a suma borderoului si restituie un exemplar al
borderoului intreprinderii de comunicatii, anexind dispo!itia de plata acceptata. In ca!ul
nepre!entarii dispo!itiei acceptate catre plata dupa expirarea termenului valabilitatii ei, suma
acestei dispo!itii este restabilita de catre banca platitoare in contul platitorului.
In mod sc7ematic, derularea platii prin &P; arata precum indicat in "igura "igura '1 pe pag. =>8.
$ . . .
'
,
#ererea-dispozitie de plata
' '
H'$ '
Reguli generale
,on"orm de"initiei, cererea5dispo!itie de plata *in continuare ,&P4 este cererea bene"iciarului
catre platitor de a plati, in ba!a documentelor de expediere, remise lui in a"ara bancii, valoarea
productiei livrate, serviciilor prestate si alte plati con"orm contractului.
,&P se intocmeste de catre bene"iciar pe un "ormular5tip *con"orm modelului din anexa nr. 8 la
(egulament4 in 8 exemplare, remitindu5se impreuna cu documentele preva!ute in contract
nemijlocit platitorului pentru acceptare si plata. Platitorul per"ectea!a acceptarea prin aplicarea
pe primul si al '5lea exemplare ale cererii5dispo!itie de plata a semnaturilor persoanelor
autori!ate sa gestione!e contul si a amprentei stampilei. ,ererea5dispo!itie de plata se primeste
'1%
de catre banca platitoare spre plata numai in ca!ul mijloacelor disponibile su"iciente in contul
platitorului. 0anca platitoare, veri"icind corectitudinea per"ectarii cererii5dispo!itie de plata,
trece la scaderi mijloacele din contul platitorului si coase primul exemplar al cererii5dispo!itie de
plata in mapa bancii cu documentele !ilei. 6xemplarele al '5lea si al 15lea sint remise bancii
bene"iciare prin intermediul 0ancii Nationale, unde exemplarul al '5lea serveste drept ba!a de
inregistrare a sumei in contul bene"iciarului si se coase in mapa bancii bene"iciare cu
documentele !ilei, iar exemplarul al 15lea se remite bene"iciarului impreuna cu extrasul din cont.
6xemplarul al 85lea cu mentiunea bancii se remite platitorului impreuna cu extrasul din cont.
(emarcam, ca tra"icul exemplarelor ,&P este similar celui din cadrul &P )vezi Cigura '' supra.
La virarea mijloacelor banesti de catre banca la 0anca Nationala prin canalele de legatura
tele"onica sau pe suport magnetic cererea5dispo!itie de plata se pre!inta de catre platitor la banca
platitoare in doua exemplare, procedura de ve7iculare a lor "iind similara platii pe cale
electronica a &P, cu unica exceptie ca banca bene"iciara este obligata sa pre!inte bene"iciarului
un exemplar al documentului de decontare primar electronic tiparit pe suport 7irtie, pe care este
aplicata stampila bancii, impreuna cu extrasul de cont.
Termenul, pe parcursul caruia platitorul este obligat sa pre!inte la banca cererea5dispo!itie de
plata, e stabilit de catre parti in contract si nu se controlea!a de catre banca.
>articularitatile ac,itarii ca$biilor prin -/>
Prin e"ectul modi"icarilor la (egulament, operate prin -,; a 0.N.+. nr. 8%. din 10.%'.%999, a
"ost inclus un nou compartiment in capitolul III re"eritor la ac7itarea cererilor5dispo!itiilor de
plata. +ecanismul, stabilit de acest nou compartiment, pentru ac7itarea cambiei, este urmatorul
%. ,&P se intocmeste de catre bene"iciar *posesorul cambiei4 pe "ormular5tip in 8 exemplare si
se pre!inta impreuna cu cambia nemijlocit platitorului pentru plata.
'. Platitorul veri"ica autenticitatea cambiei si succesiunea girurilor con"orm prevederilor
actelor normative in vigoare, aplica pe primul si al '5lea exemplar al ,&P semnaturile
persoanelor autori!ate sa gestione!e contul si amprenta stampilei si inminea!a ,&P impreuna cu
cambia bene"iciarului.
1. 0ene"iciarul pre!inta cererea5dispo!itie de plata impreuna cu cambia bancii platitoare.
8. La primirea spre executare a ,&P banca platitoare veri"ica corectitudinea per"ectarii ei si
debitea!a contul platitorului cu suma cambiei, respectind principiile tra"icului exemplarelor
documentelor de plata indicate in Cigura '' supra.
in ca!ul in care pe contul platitorului lipsesc mijloace su"iciente pentru a plati suma cambiala,
banca aplica pe verso primului si celui de5al doilea exemplar al cererii5dispo!itie de plata
stampila cu mentiunea #lipsa de mijloace$ si inminea!a bene"iciarului toate exemplarele ,&P,
impreuna cu cambia pentru transmiterea cambiei neac7itate spre e"ectuarea protestului de catre
notar.
0ene"iciarul este in drept sa ceara de la banca platitoare ca ultima sa tina spre executare ,&P pe
parcursul a ' !ile de la data scadentei, re!ervindu5si timp pentru a nu intir!ia la intocmirea
protestului cambiei. &upa intocmirea de catre notar a actului despre protestul de neplata a
cambiei, bene"iciarul pre!inta ,&P neac7itata anterior impreuna cu cambia si actul despre
protestul de neplata a cambiei, la banca platitoare spre executare ca document de executare silita.
in lipsa mijloacelor banesti in contul platitorului banca platitoare plasea!a ,&P impreuna cu
cambia si actul de protest in #(egistrul documentelor de decontare percepute in mod
incontestabil$. Pentru e"ectuarea decontarilor platilor partiale ale ,&P se utili!ea!a nota de
contabilitate, dupa modelul din ;nexa ''. )istarea sau intreruperea perceperii mijloacelor banesti
din contul platitorului in ba!a ,&P se e"ectuea!a in urmatoarele ca!uri
a4 la cererea bene"iciaruluiD
D
'5'i
b4 la pre!entarea unei deci!ii a organelor judecatorestiD
D
c4 la dispo!itia organelor de anc7eta in legatura cu intentarea dosarului penal.
#ererea de acreditiv
'1'
(egulamentul de"ineste acreditivul drept un angajament al unei banci de a plati o suma
determinata bene"iciarului pentru mar"a livrata sau serviciile prestate contra remiterii
intr5un termen "ixat, la pre!entarea documentelor ce dovedesc ca mar"a a "ost expediata
sau serviciile prestate.
Pe teritoriul (epublicii +oldova se aplica numai acreditivul acoperit si irevocabil.
;creditivul acoperit se numeste acreditivul, la desc7iderea caruia banca platitoare
trans"era bancii bene"iciare mijloace banesti in contul de bilant separat #,reditori
privind decontari documentare$. ;creditivul irevocabil nu poate "i modi"icat sau
anulat "ara consimtamintul ambelor parti contractante.
Termenul de valabilitate al acreditivului se stabileste pina la ': de !ile. Termenul inc7iderii
acreditivului, desc7is din contul mijloacelor bugetare, nu poate depasi limita anului
bugetar, adica 1% decembrie.
;creditivul este destinat pentru decontari numai cu un singur bene"iciar si nu poate "i
readresat. Nu se admite ac7itarea acreditivului in numerar.
,ererea de acreditiv, dupa modelul indicat in anexa nr. : a (egulamentului, se pre!inta
bancii platitorului in 8 exemplare, soarta carora este explicata in Cigura '' supra. in
ca!ul ac7itarii acreditivului prin utili!area documentelor de plata pe suport magnetic,
cererea se pre!inta in doua exemplare, iar tra"icul acestor exemplare se incadrea!a in
sc7ema standard mentionata mai sus.
Totusi, plata prin acreditiv documentar se particulari!ea!a prin urmatoarele trasaturi
speci"ice
5 0anca platitoare remite un avi! bancii bene"iciare, din contul platitorului, despre trans"erul
mijloacelor de acreditiv cu indicarea denumirii bene"iciarului, sumei si termenului inc7iderii
acreditivului.
5 Pentru a primi mijloacele pe acreditiv bene"iciarul, expediind mar"a sau prestind serviciile,
pre!inta bancii bene"iciare borderoul de utili!are a acreditivului in trei exemplare *dupa modelul
indicat in anexa nr. . la (egulament4, alaturind documentele de expediere si alte documente
preva!ute in cererea de acreditiv. Primul exemplar al borderoului de utili!are a acreditivului
serveste ca ba!a a inregistrarii sumei acreditivului in contul bene"iciarului si se coase in mapa
0ancii bene"iciare cu documentele !ilei. ;l '5lea exemplar al borderoului cu documentele
pre!entate de bene"iciar se remite platitorului, iar al 15lea exemplar se restituie bene"iciarului
impreuna cu extrasul din cont.
inc7iderea sau suspendarea acreditivului in 0anca bene"iciara se e"ectuea!a
a4 la expirarea termenului acreditivuluiD
b4 la cererea partilor contractante privind re"u!ul de intrebuintare in continuare a acreditivului
pina la expirarea termenului de acreditiv luind in consideratie prevederile p.8: din pre!entul
(egulament.
in toate ca!urile 0anca bene"iciara, cel mai tir!iu in !iua ce urmea!a dupa !iua inc7iderii
acreditivului, trans"era suma acreditivului neutili!at bancii platitoare pentru a o restitui in contul
platitorului *conturile de decontare sau de imprumut4. 0ancile nu poarta nici o raspundere pentru
"orma, plenitudinea, exactitatea, autenticitatea si "alsi"icarea documentelor anexate de catre
bene"iciar la borderoul de utili!are al acreditivuluiD cit si pentru consecintele retinerii sau
pierderii in drum a unor documente.
&upa cum se poate conc7ide, unele principii ale regimului juridic al acreditivului sint speci"ice,
"iind stabilite ca exceptie de la regulile continute in U,P:00. ,a exemple pot servi
irevocabilitatea ;&, durata maxima a acestuia, imposibilitatea trans"erului acestuia sau a unei
parti a lui *"iind ast"el excluse din perimetrul (egulamentului ;& utili!ate de intermediari, cum
ar "i ;& cesionabile si cele trans"erabile4 etc.
#ecul
Izvoarele regle$entarii %uridice
L
(egimul juridic al decontarilor prin cecuri este distinct in "unctie de modalitatea de ac7itare a
cecului 5 prin virament sau in numerar.
'11
% &econtarile@ara nu$erar prin utili!area cecului, sint actualmente reglementate de
(egulamentul ':@%%50' privind decontarile "ara numerar
8>=
. ,apitolul G al acestui (egulament
#&econtari in ba!a cecurilor$ a substituit un domeniu pina atunci distinct a legislatiei bancare 5
actele normative ale 0.N.+. in materie de cecuri, categorie ce includea
a. Indicatiile provi!orii privind aplicarea cecului de decontari C..5cm
8li(
D
b. Instructia privind aplicarea carnetului de cecuri a 0ancii Nationale a +oldovei pe teritoriul
(epublicii +oldova
8>9
D
c. (egulile de decontare a cecurilor din carnetele de cecuri cu limita de suma, pe teritoriul
(epublicii +oldova
890
.
I Noul mecanism de reglementare a platilor prin virament prin utili!area cecurilor, a uni"icat
normele continute in actele mentionate, aceasta uni"icare constituind un avantaj evident al
(egulamentului.
Totusi, (egulamentul ':@%%50' reglementa doar platile prin cec in cadrul decontarilor "ara
numerar, cecurile in numerar ne"iind reglementate de actele normative ale 0.N.+. ;ceasta
lacuna a "ost eliminata in %999, prin aprobarea a doua acte normative ale 0.N.+. care au
constituit regimul juridic al platilor prin intermediul cecurilor in numerar
a. egulamentul privind utilizarea carnetului de cecuri in numerar, aprobat prin
-,;a0.N.+. nr. 1== din %..%'.%999
8
$D
b. A#% a $.N.M. nr. (7' din 1'.12.1;;; 8#u privire la aprobarea iBormularelor-tip9
5;2
.
-lasificarea
;ctele normative sus5mentionate stabiles normele aplicabile decontarilor prin urmatoarele
categorii de cecuri
a. cecul de decontari C.5cmD
b. cecul din carnetul de cecuriD
c. cecul din carnetul de cecuri cu limita de sumaD
d. cecul in numerarD
;st"el, actualmente in (epublica +oldova "unctionea!a patru tipuri de cecuri, aceasta pentru ca
con"orm (egulamentului ':@%% 50' decontarile prin cec e"ectuate de persoanele "i!ice se pot
e"ectua prin utili!area cecurilor mentionate in punctele a. si b., iar cele e"ectuate de persoanele
juridice 5 prin cecul indicat in punctul c. de mai sus *%4, iar -,; nr. 1 =. si 1== nu mentionea!a
nimic in ceea ce priveste raportul normelor pe care le contin, cu cele ale (egulamentului ':@%%
50' *'4. 2 asemenea sitiuatie permite conclu!ia
ca (egulamentul din %..%'.%999 a "ost intentionat de 0.N.+. nu pentru a se substitui normelor
relevante continute in (egulamentul ':@%%50', ci pentru a le completa. &atorita "aptului ca
primele trei categorii de cecuri sint preva!ute de (egulamentul ':@ %%50' privind decontarile@ara
nu$erar, iar a patra varietate 5 de (egulamentul privind utili!area carnetului de cecuri in
nu$erar, se poate conc7ide ca lista categoriilor de cecuri, mentionata mai sus, este totodata si o
clasi"icare a cecurilor dpdv a modalitatii de ac7itare a lor 5 primele trei "orme de cecuri pot "i
ac7itate doar in cont, si se aplica in cadrul decontarilor prin virament, pe in care a patra "orma a
cecurilor se "oloseste pentru decontarile in numerar. ,onclu!ia respectiva este con"irmata de p.
.. al (egulamentului ':@%%50', care inter!ice ac7itarea cecurilor reglementate de acest
regulament, in numerar, si doar posibilitatea platii restului *adica a di"erentei dintre valoarea
trans"erului si cea indicata in cec4 in numerar, daca suma ast"el platita nu depaseste ':I din
valoarea cecului. &eci,cecurile indicate in punctele a., b. si c. supra sint platite in principiu doar
prin virament.
in a"ara de criteriul ac7itarii cecului, lista sus5mentionata a varietatilor cecului mai contine o
clasi"icare A in "unctie de tragator con"orm p. .% al (egulamentului ':@%% 50', "ormele indicate
in punctele a. si b. sint re!ervate decontarilor prin cec e"ectuate de persoanele "i!ice, pe cind
cecul indicat in punctul c. 5 pentru decontarile e"ectuate de persoanele juridice. in s"irsit, "orma d.
este universala din acest punct de vedere. ,lasi"icarile aplicabile cecurilor, care au "ost indicate
mai sus, pot "i lamurite prin tabela ce urmea!a
Tabelul .. ,lasi"icarile aplicabile cecurilor con"orm legislatiei bancare a (+
'18
Totusi, nu este pe deplin clara necesitatea reglementarii unor "orme multiple de cec, unica
deosebire dintre acestea "iind in modalitatea de ac7itare si in statutul juridic al detinatorului
cecului.
&upa cum va "i indicat in"ra, aceasta con"u!ie re!ultata din perpetuarea de catre 0.N.+. a unor
"orme ale cecurilor ce existau in doctrina socialista a "ir antelor, a avut ca consecinta crearea unor
mecanisme exagerat de so"isticate si, ast"el, greoaie si ine"iciente de operare a platilor prin cec.
La rindul sau, e"ectul unei asemenea calitati a
reglementarilor anali!ate a "ost si continue sa "ie nivelul "oarte modest de raspindire a cecurilor
ca modalitate de plata.
in cele ce urmea!a, vom "ace o scurta anali!a a trasaturilor esentiale ale "ormelor susmentionate
de cecuri.
/efinitia
. .
Legislatia bancara curenta contine doua de"initii, in "unctie de scopul instrumentului de
reglementare in care se contine cecurile utili!ate pentru e"ectuarea platilor "ara numerar *adica
cele indicate in punctele a., b. si c. supra sint de"inite in (egulamentul ':@%% 50', pe cind
cecurile in numerar sint de"inite in (egulamentul din %..%'.%999.
a. (egulamentul ':@%%50' de"ineste cecul ca un document de decontare prin care emitatorul de
cec *adica persoana juridica sau "i!ica care este detinatorul cecului sau al carnetului de cecuri4 da
ordin bancii platitoare de a plati o anumita suma de bani la pre!entarea unui cec de catre
bene"iciarul de cec *persoana juridica care a primit cecul contra plata pentru mar"urile livrate sau
serviciile prestate4.
b. (egulamentul din %..%'.%999 de"ineste cecul din carnetul de cecuri de numerar ca un
instrument de plata prin care emitentul de cec da ordin bancii de a elibera la pre!entare o anumita
suma in numerar mandatarului indicat in cec, sau insusi emitentului. ;st"el, de"initiile
mentionate nu se deosebesc esential una de alta, axindu5se pe conceptul cecului ca ordin
neconditionat dat de tragator trasului de a ac7ita suma indicata in cec, la pre!entarea lui de catre
persoana indicata in cec *bene"iciarului4.
>artile '
r
'
;
"' $' ' ' ""' ' "' " '." ' '
' ' ' $' '
$ ""'''"
%. ,on"orm (egulamentului nr. ':@%%50', in relatia de plata prin cec sint implicate urmatoarele
parti
a. 6mitatorul de cec 5 persoana juridica sau "i!ica care este detinatorul cecului sau al carnetului
de cecuriD
b. 0ene"iciarul de cec 5 persoana juridica care a primit cecul contra plata pentru mar"urile livrate
sau serviciile prestateD
Partea de"initorie a (egulamentului nu o"era de"initii suplimentare ale partilor implicate. ;nali!a
generala a (egulamentului evidentiata corespunderea notiunii de emitator de cec, cu ce a
#platitorului$ *ast"el incit platitotorul in relatia de cec este numit emitator de cec4, si, a celei de
bene"iciar de cec, cu cea de #bene"iciar$. )e poate a"irma, deci, aplicabilitatea "ata de relatia de
plata prin cec, a notiunilor a inca doua parti implicate
c. 0anca platitoare 5 banca care e"ectuea!a trans"erul unei anumite sume de bani din contul
platitoruluiD si
$
d. 0anca bene"iciara 5 banca unde se deserveste bene"iciarul careia i se trans"era o anumita suma
de bani.
6ste neclara necesitatea #inventarii$ notiunilor de emitator de cec si a celei de bene"iciar de cec 5
notiuni ale caror continut corespunde ce cele ale platitorului, si, respectiv, bene"iciarului. 2
explicatie posibila ar "i in ca!ul notiunilor5#gemeni$ de #bene"iciar$ si #bene"iciar de cec$
ultima are un domeniul mai ingust, inclu!ind doar persoanele
juridice *ceea ce probabil si a determinat necesitatea elaborarii unei notiuni distincte pentru
bene"iciarii in mecanismul de plata prin cec4. Nu este pe deplin clara limitarea utili!abilitatii
'1:
cecului doar in "avoarea persoanelor juridice, c7iar tinind cont de plasarea acestei limitari in
contextul decontarilor "ara numerar. in a"ara de aceasta, insasi (egulamentul nu este consecvent
in promovarea acestei limitari desi notiunea de #bene"iciar de cec$ se autolimitea!a la
persoanele juridice, p. .1 al (egulamentului indica ca #cecurile eliberate persoanelor "i!ice
repre!inta un document nominal$. Cinalmente, consideram necesar de mentionat asupra
inutilitatii limitarii domeniullui de aplicare a cecurilor doar la scopul ac7itarii pentru livrarile de
mar"uri sau prestarile de servicii 5 existenta unei tran!actii, in executarea careia este emis cecul,
nu trebuie sa "ie o conditie ad validitate$ pentru valabilitatea acestuia.
'. ,on"orm (egulamentului privind utili!area carnetului de cecuri in numerar
8
'$, partile
mecanismului de plata a cecului in numerar sint
a. 6mitentul cecului 5 persoanajuridica sau "i!ica inregistrata in modul stabilit de lege titular de
cont bancar care a emis cecul de numerar.
b. +andatarul emitentului 5 persoana imputernicita de catre emitent de a pre!enta la banca cecul
de numerar si de a primi suma consemnata in cec. (egulamentul prevede ca mandatarul trebuie
sa "ie "unctionar al emitentului 5 restrictie ce reduce domeniull de aplicare a (egulamentului doar
la relatiile de ac7itare a salariilor sau altor plati de catre patron lucratorilor sai. 2 asemenea
limitare a domeniullui de aplicare a cecului in numerar este considerata nejusti"icata, si nu
corespunde "unctiei cecului ca instrument universal de plata 5 "unctie ce o are in cadrul unor
relatii de piata. ;semenea (egulamentului nr. ':@%%50', (egulamentul din %..%'.%999 nu
de"ineste explicit celelalte parti implicate in ac7itarea cecului in numerar 5 bancile. ;ceasta
deoarece conceptul decontarilor prin cecul in numerar se axea!a pe principiul eliberarii de catre
oricare banca comerciala a cecurilor in numerar, ce acorda dreptul bene"iciarului indicat in cec
de a primi plata de la banca comerciala care deserveste emitentul cecului.
-ecurile ac,itate prin vira$ent
,ecul se utili!ea!a de catre persoanele juridice si "i!ice la decontarile pentru mar"urile
livrate, serviciile prestate sau pentru alte plati.
>ersoanele, fizice e"ectuea!a decontarile in ba!a cecurilor prin intermediul cecului de
decontare C.5cm si cecului din carnetul de cecuri, iar persoanele%uridice prin intermediul
cecului din carnetul de cecuri cu limita de suma.
Plata prin cec de*catre persoanele fizice
,ecul, primit de catre bene"iciarul de cec nu poate "i girat decit la banca bene"iciara sau
banca platitoare.
,ecurile eliberate persoanelor "i!ice repre!inta un document banesc nominal. 6ste
neclara necesitatea limitarii "ormei cecurilor emise in "avoarea persoanelor "i!ice, doar
la cecurile nominative *exclu!ind ast"el alte "orme, spre exemplu cecurile la ordin4, mai
ales ca aceasta limitare este impusa in mod discriminatoriu doar asupra persoanelor
"i!ice *neaplicindu5se si celor juridice4. ,onsideram aceasta limitare nejusti"icata si
care impiedica libera circulatie a cecurilor ca titluri de valoare.
,ecurile se emit din contul mijloacelor banesti pastrate in contul de depuneri sau din
contul banilor depusi in numerar pe o suma
a4 pina la 99900 lei carnetul de cecuriD
,
b4pina la 99999 lei cecul C.5cm.
;st"el, (egulamentul stabileste obligativitatea emiterii cecurilor cu valoare acoperita,
ceea ce, pe de o parte, o"era garantii suplimentare bene"iciarilor de cec in privinta securitatii
platii, dar, pe de alta, limitea!a domeniul de aplicare a cecului *constituind si o contradictie
cu de"initia #platitorului$ precum descrisa supra4 5 sint inter!ise cecurile emise din contul
creditului o"erit de banca emitatorului de cec. intr5un "el, aceasta limitare explica de ce
autorii (egulamentului au dat o de"initie separata a #emitatorului de cec$, "ata de cea a
#platitorului$ *in care nu se regaseste limitarea modului de emitere a documentului de
plata, doar la ca!urile depunerii in avans a valorii acestui document4. Totusi, consideram
aceasta limitare drept o restrictie nejusti"icata in utili!area cecurilor.
'1.
1ermenul de valabilitate a documentelor de decontare din !iua emiterii de catre 0anca
platitoare este
a4 pentru cecul de decontare C.5cm 5 doua luniD
b4 pentru cecul din carnetul de cecuri *simplu sau cu limita de suma4 5 un an. ,arnetul de cecuri,
in care suma si cecurile din carnetele de cecuri n5au "ost utili!ate pe parcursul termenului stabilit,
poate sa5si prelungeasca valabilitatea inca pe un an, si limita lor poate "i completata.
1ermenul de prezentare al cecului din carnetul de cecuri cu limita de suma de catre
bene"iciarul de cec spre plata la 0anca este de %0 !ile, !iua eliberarii nu se ia in calcul.
,ecul pre!entat mai tir!iu de termenul stabilit nu se primeste spre executare.
La emiterea cecurilor din carnetele de cecuri este necesar de a respecta cu strictete
succesiunea numerelor de ordine.
,ecul din carnetul de cecuri completat de catre emitatorul de cec nu se decupea!a si se
pre!inta catre plata bene"iciarului de cec impreuna cu pasaportul, iar in unele ca!uri si
cu procura.
,ecul C.5cm, de asemenea se pre!inta catre plata impreuna cu pasaportul.
La pierderea cecului C.5cm sau carnetului de cecuri emitatorul de cec trebuie imediat sa
instiinte!e in scris 0anca platitoare despre pierderea cecului sau carnetului de cecuri
cu indicarea numarului, seriei si data emiterii cecului sau carnetului de cecuri.
(estituirea sumei cecului C.5cm pierdut se e"ectuea!a dupa expirarea ter$enului
de 6 luni din !iua emiterii lui. )uma cecului poate "i inregistrata la depunerile
emitatorului de cec sau poate "i eliberat un nou cec. (estituirea sumei din carnetul de
cecuri pierdut se e"ectuea!a dupa E luni din !iua expirarii termenului de valabilitate
al carnetului de cecuri. Prevederile respective ale (egulamentului constituie o
modalitate de acordare a bene"iciilor nejusti"icate bancilor comerciale, prin indreptatirea
lor de a retine valoarea cecului pierdut, pe un termen de pina la . luni, adica de de a
bene"icia de un depo!it gratuit *bancile neplatind dobinda pentru sumele retinute4.
(esponsabilitatea privind integritatea sumei cecului pierdut sau a carnetului de cecuri
o poarta emitatorul de cec.
Pentru a primi cecul C.5cm sau carnetul de cecuri persoana "i!ica pre!inta la 0anca
platitoare pasaportul, iar in ca!ul trecerii la scaderi din contul de depuneri pre!inta si
livretul de economii. La primirea carnetului de cecuri persoana "i!ica intocmeste cererea5
angajament.
La emiterea cecului de decontare C.5cm "unctionarul 0ancii
a4 per"ectea!a cotorul ceculuiD
b4 cere emitatorului de cec sa con"irme primirea cecului prin semnatura pe cotorD
c4 depo!itea!a suma cecului pe contul #,ecuri de decontare$ trein care la scaderi mijloacele din
contul sumei depuse in numerarD
d4 semnea!a cecul si cotorul, decupea!a cotorul de cec in scara numerica in asa mod ca ci"rele,
ramase la cec pe linia decuparii, sa corespunda sumei ceculuiD
e4 aplica pe cec amprenta clara a stampilei 0ancii, inregistrea!a in jurnalul de evidenta
extrasistem a cecurilor emise si utili!ate, transmite casierului livretul de economii, cecul si
pasaportulD
"4 casierul se convinge in identitatea emitatorului de cec, adaugator veri"ica corectitudinea
intocmirii cecului, semnea!a cecul, eliberea!a emitatorului de cec cecul si ii restituie pasaportul
si livretul de economii.
La emiterea carnetului de cecuri "unctionarul 0ancii
a4 veri"ica corectitudinea completarii cererii5angajament, con"runta datele pasaportului si
semnatura emitatorului de cec cu specimenul semnaturii indicate in cartela contului personal de
depuneriD
b4 depo!itea!a suma carnetului de cecuri pe contul #,ecuri de decontare$ trecind la scaderi
mijloacele din contul de depuneri sau din contul sumei depuse in numerarD
c4 completea!a versoul copertei carnetului de cecuri. La rubrica #)uma initiala$ se inscrie suma
'1=
in litere, cu majuscula si de la inceputul rindului. &upa indeplinirea rubricii date nu trebuie sa
ramina loc liber. ;utenti"ica inscrierile "acute cu semnatura sa si cu amprenta clara a stampilei
0ancii. in partea de sus a acestei pagini aplica stanta 0ancii, seria si numarul carnetului de
cecuri.
&aca in cartela contului personal al emitatorului de cec este inscris textul dispo!itiei5testament,
atunci pe versoul copertei carnetului de cecuri "aceinscriptia #Testament$. Pe "ata "iecarui cec se
aplica stanta 0ancii.
d4 Pe versoul cererii5angajament si in cartela contului personal indica seria si numarul carnetului
de cecuri emis, suma carnetului si termenul valabilitatii lui, data desc7iderii contului. in livretul
de economii re"lecta operatia de plataD
e4 inscrie in jurnalul de operatiuni numele si prenumele emitatorului de cec, seria si numarul
carnetului de cecuri, re"lecta suma lui la rubrica#(ulajul memorial inregistrat$. (emite casierului
livretul de economii, carnetul de cecuri, cererea5angajament si pasaportulD
"jcasierul ,
N ' L$$
' ' '.
L
5 se convinge in identitatea emitatorului de cec,
5 veri"ica inca o data corectitudinea intocmirii cererii5angajament si a carnetului de cecuri,
5 semnea!a cererea5angajament si carnetul de cecuri, si, in s"irsit
5 eliberea!a emitatorului de cec carnetul de cecul si ii restituie pasaportul si livretul de economii.
(egulamentul stabileste o procedura speciala de ac2itare a cecurilor. La primirea cecului pentru
mar"urile livrate sau serviciile prestate, bene"iciarul de cec este obligat
a4 sa veri"ice identitatea emitatorului de cec dupa pasaport, datele pasaportului cu inscrierea
corespun!atoare in cecD
b4 sa veri"ice termenul valabilitatii cecului, corectitudinea intocmirii ceculuiD
c4 pentru cecul C.5cm sa veri"ice identitatea sumei cecului inscrisa in litere cu scara numerica pe
linia decupariiD
d4 pentru cecul din carnetul de cecuri, sa veri"ice identitatea sumei inscrise la rubrica #&isponibil
inainte de emiterea cecului$ cu suma decupata pe scara numerica a cecului anterior, respectarea
succesiunii la utili!area cecurilor din carnetul de cecuriD
e4 primind cecul din carnetul de cecuri catre plata, sa5% inlature de cotor pe scara de ci"re,
decupind ci"rele corespun!atoare sumei soldului de mijloace dupa ridicarea acestui cecD
"4 sa aplice pe versoul cecului stanta cu denumirea bene"iciarului de cec si sa5% semne!eD j4 sa
aplice pe versoul cotorului cecului la rubrica #0ene"iciarul cecului$ stanta cu denumirea
bene"iciarului de cec, data, luna si anul primirii cecului catre plata. ,ecul nu se primeste de catre
bene"iciarul de cec pentru mar"urile livrate sau serviciile prestate in ca!urile, in care
a4 a "ost intocmit pe un "ormular nestandardD
,D . 5iD .
b4 lipseste amprenta stampilei si stanta 0ancii platitoare, semnaturile emitatorului de cec si a
0ancii platitoareD
c4 suma cecului inscrisa in litere nu corespunde cu suma ci"relor decupate pe scara numericaD
d4 contine corectari si stersaturiD .
$ ,
.D
e4 amprenta stampilei sau a stantei este neclaraD
,5, , '
"4 termenul de valabilitate a cecului a expirat.
(esponsabilitatea pentru paguba materiala cau!ata in ca!ul primirii cecului cu incalcarile
sus5mentionate o poarta beneficiarul de cec.
&aca la controlul e"ectuat ulterior la 0anca platitoare cecul se va dovedi neplatibil
din lipsa mijloacelor disponibile in contul #,ecuri de decontare$, paguba materiala
cau!ata o poarta 2anca platitoare, care a eliberat cecul sau carnetul de cecuri
'1>
neasigurat cu mijloace.
In ca!ul in care pe cotorul cecului din carnetul de cecuri, emis anterior, este inscriptia
#de"ectat$, dar cecul insusi lipseste, plata pentru mar"urile livrate sau serviciile prestate
nu se e"ectuea!a.
,ecurile primite catre plata pentru mar"urile livrate sau serviciile prestate se predau de
catre bene"iciarul de cec la 0anca impreuna cu incasarea in numerar prin intermediul
incasatorilor con"orm #Normelor privind operatiile de casa in unitatile bancare din (epublica
+oldova$ *proces5verbal nr.18 din '9.0=.%9984.
0anca, care incasea!a cecul, veri"ica pe versoul "iecarui cec incasat pre!enta amprentei stantei si
semnatura bene"iciarului de cec, care con"irma primirea cecului pentru mar"urile livrate sau
serviciile prestate. in ca!ul lipsei amprentei stantei si@sau semnaturii bene"iciarului de cec cecul
se depune de catre casierul 0ancii in geanta goala si se transmite serviciului de incasare pentru a5
% restitui bene"iciarului de cec. 0anca care a incasat cecul, inregistrea!a suma lui in contul
bene"iciarului si concomitent
a4 o trece la scaderi din contul bilantier #,ecuri de decontare,,, in ca!ul in care 0anca respectiva
este si 0anca platitoareD
b4 pre!inta la 0anca Nationala cererea de plata centrali!atoare pentru a trece la scaderi contul
corespondent al 0ancii platitoare suma data, in ca!ul in care emitatorul de cec se deserveste in
alta 0anca.
,ecul de decontare C.5cm neutilizat, din !iua emiterii caruia a trecut nu mai mult de trei ani, se
pre!inta de catre emitatorul de cec la 0anca platitoare, pentru inregistrarea sumei cecului in
contul de depuneri sau pentru ac7itarea cu bani in numerar. La utili!area cecului din carnetul de
cecuri sau la expirarea termenului valabilitatii acestuia si a dreptului de a5% prelungi, precum si
la cererea emitatorului de cec in pre!enta soldului de mijloace in contul #,ecuri de decontare$
suma poate "i
a4 inregistrata in contul de depuneriD
b4 inregistrata in contul #,ecuri de decontare$ desc7is din nou pentru emiterea unui carnet de
cecuri nouD
c4 eliberata cu bani in numerar.
Un nou carnet de cecuri se emite cu conditia, ca suma tuturor cecurilor platite este trecuta la
scaderi din contul #,ecuri de decontare$.
' ,arnetul de cecuri, in care au ramas cecuri neutili!ate, suma "iind consumata, poate "i completat
de emitatorul de cec cu orice suma depusa in numerar sau virata din contul de depuneri.
Prelungirea termenului valabilitatii carnetului de cecuri se per"ectea!a la 0anca platitoare, in
ca!ul neutili!arii unor cecuri si a pre!entei soldului de mijloace 0anca con"runta inscrierile din
contul personal cu inscrierile de pe cotoare si daca nu exista divergente, per"ectea!a prelungirea
termenului valabilitatii carnetului de cecuri. +entiunea privind prelungirea termenului de
valabilitate a carnetului de cecuri se "ace pe versoul copertei carnetului, precum si in contul
personal. Plata prin cec de*catre persoanele %uridice
,on"orm (egulamentului, persoanele juridice e"ectuea!a platile prin virament prin intermediul
cecului din carnetul de cecuri cu limita de suma.
Termenul general de valabilitate al carnetului de cecuri nu trebuie sa depaseasca doi ani. La
expirarea acestui termen decontarile cu emitatorul de cec trebuie "inali!ate. Pentru a primi
carnetul de cecuri cu limita de suma persoana juridica pre!inta la 0anca platitoare o cerere,
semnata de persoanele cu dreptul de a semna documentele de decontare, si cu amprenta
stampilei. 2data cu cererea persoana juridica pre!inta
dispo!itia de plata in vederea virarii mijloacelor din contul de decontare sau din contul de
imprumut intr5un cont bilantier separat #,ecuri de decontare$. ,7estiunea privind emiterea
carnetului de cecuri este solutionata de 0anca platitoare individual pentru "iecare persoana
juridica, tinind cont de situatia "inanciara a acestuia, respectarea disciplinei de decontari5plati.
6ste di"icil de a justi"ica discretia, acordata de catre (egulament bancilor comerciale, in ceea ce
priveste eliberarea carnetului de cecuri cu limita de suma, in situatia in care se stabileste
'19
obligativitatea ac7itarii in prealabil a valorii acestui carnet 5 ast"el, banca este pusa la adapost
"ata de posibilitatea emiterii unor cecuri neacoperite *de alt"el, aceasta siguranta este acordata si
bene"iciarilor de cec potentiali4. 2 explicatie posibila ar "i "aptul, ca depunerea prealabila a
sumei carnetului de cecuri poate "i e"ectuata nu numai din contul mijloacelor proprii ale
solicitantului, ci si de pe contul creditului bancar5 insa in acest ca! 0anca deja si5a exercitat
dreptul de discretie la luarea deci!iei de acordare a creditului, si din momentul luarii acestei
deci!ii mentinerea acestui drept de discretie o consideram nejusti"icata.
+ecanismul de emitere a cecului din carnetul de cecuri cu limita de suma este similar in
principiu cu cel al emiterii cecurilor din carnetul de cecuri )vezi supra, cu o particularitate
importanta emitatorului de cec i se inter!ice emiterea cecului in alb, sau transmiterea carnetului
de cecuri cu limita de suma catre bene"iciarul de cec. &e asemenea, nu exista proceduri speci"ice
aplicabile platii prin cecurile din carnetul cu limita de suma, sau compensarii valorii cecurilor
neutili!ate 5 principiile generale au "ost expuse supra. D
-ecurile ac,itate in nu$erar
&upa cum a "ost indicat supra, pina nu demult legislatia bancara a (epublicii +oldova nu
prevedea posibilitatea utili!arii cecului pentru e"ectuarea platilor in numerar, situtie ce a "ost
sc7imbata de (egulamentul aprobat prin -,; a 0.N.+. din %..%'.%999. Punctul %.1. prevede
domeniul de aplicare al (egulamentului 5 acesta se aplica "ata de
a. eliberarea carnetelor de cecuri de numerarD
b. eliberarea de catre 0.N.+. a numerarului in ba!a cecului de numerar bancilor comerciale in
scopul alimentarii caselor de circulatieD
c. eliberarea de catre bancile comerciale a numerarului, in ba!a cecului din carnetul de cecuri de
numerar, persoanelor "i!ice si juridice.
' (egulamentul prevede reguli speciale de emitere a cecului in numerar. Procedura de emitere
are loc in doua etape
a. ,umpararea de catre bancile comerciale a carnetelor djjjejeud#I&#n+niejar, de la 0.N.+..
;ceasta este determinata de "aptul, ca monopolia emiterii carnetelor de cecuri in numerar
apartine 0.N.+. 5 solutie ce o consideram ca una nu tocmai corespun!atoare "unctiei regulatorii a
0.N.+. )5ar parea mai corect ca 0.N.+. sa stabileasca doar principiile generale de tiparire a
cecurilor in numerar *adica cerintele te7nice *nivelurile de securitate a inscrisului, tipul 7irtiei
etc.4 si cele re"eritoare la continut *elementele obligatorii, poate c7iar prin decretarea unui model
de cec in numerar44 "ara a se obliga
sa asigure ea insasi tiparirea cecurilor. +onopolul mentionat are ca consecinta si procedura
anevoioasa de completare a carnetelor de cecuri de catre "unctionarii bancii, la emiterea acestora
clientilor sai 5 in loc ca bancilor comerciale sa le "ie acordat dreptul de tiparire a carnetelor de
cecuri care ar purta imprimate sigla si adresa comerciala a bancii, si poate c7iar si aceleasi
elemente pentru clientii5persoane juridice, "unctionarul bancii are obligatia sa le complete!e de
miina.
,umpararea de catre bancile comerciale a carnetelor de cecuri in numerar se e"ectuea!a in ba!a
"ormularelor tipi!ate +5', si in con"ormitate cu procedura descrisa in titlul ' al (egulamentului
#+odul de distribuire primara de catre 0.N.+. a carnetelor de cecuri in numerar bancilor
comerciale$.
b. &istribuirea carnetelor de cecuri de catre bancile comerciale clientilor sai. ;cest proces este
reglementat de titlul 1 al (egulamentului, si se e"ectuea!a de asemenea in ba!a cererii scrise a
clientului5titular de cont in banca de la care se solicita eliberarea carnetului de cecuri in numerar.
(egulamentul de"ineste cu belsug de detalii te7nice atit procedura de emitere a carnetului de
cecuri in numerar clientilor bancii, cit si procedura de completare a carnetului de cecuri de catre
emitent *adica a insasi "ormularului de cec, a cotorului cecului si a versoului cecului4, si de
primire a acestora pentru plata de catre "unctionarii bancii. &at "iind caracterul te7nic al acestor
prevederi, nu le vom anali!a in detalii.
,eea ce insa merita de indicat, sint regulile re"eritoare la valabilitatea cecului 5 p. 8.: al
(egulamentului stabileste ca aceasta este de %0 !ile, "ara !iua emiterii. 6liberarea banilor in
'80
numerar, in ba!a cecurilor emise, se e"ectuea!a in ba!a actelor normative ce guvernea!a
operatiunile de casa in economia nationala
898
.
Dispozitia incaso, dispozitia incaso trezoreriala
/ispozitia de incaso
,on"orm de"initiei, dispo!itia incaso *dispo!itia incaso tre!oreriala4 este dispo!itia
bene"iciarului privind virarea incontestabila a unei anumite sume de mijloace banesti
din contul platitorului "ara consimtamintul lui, in ba!a documentelor executorii sau a
altor acte legislative, care prevad dreptul virarii incontestabile.
Girarea incontestabila a mijloacelor banesti din contul platitorului se e"ectuea!a in ba!a
documentelor executorii si ec7ivalentelor lor, indicate mai jos, sau in alte ca!uri in care
legislatia in vigoare a (epublicii +oldova prevede virarea incontestabila a mijloacelor
banesti din contul platitorului.
&ocumentele executorii si documentele ec7ivalente acestora, in ba!a carora se
e"ectuea!a virarea incontestabila a mijloacelor sint
a4 titlurile executorii eliberate de instantele judecatorestiD
b4 inscriptiile executorii ale notaruluiD
c4 duplicatele documentelor executorii, eliberate de organele executorii *in ca!ul pierderii
originalului4D
d4 documentele ec7ivalente la perceperea restantelor in 0ugetul de stat si in Condul )ocial al
(epublicii +oldovaD
e4 deci!iile organelor, de a caror competenta tine examinarea cau!elor privind contraventiile
administrative si aplicarea sanctiunilor "inanciare.
Girarea mijloacelor banesti in mod incontestabil se e"ectuea!a in ba!a dispo!itiilor incaso *anexa
%:4. Termenul primirii de catre 0anca spre executare %0 !ile. Oiua emiterii nu se ia in calcul.
Girarea mijloacelor banesti privind restantele "ata de Condul )ocial al (epublicii +oldova se
e"ectuea!a de catre 0anca "ara documentele executorii. in dispo!itia incaso la rubrica #&estinatia
platii$ se arata #calculul contului personal al contribuabilului$. in celelalte ca!uri se "ace
trimitere la actul normativ, care prevede dreptul virarii incontestabile a mijloacelor banesti.
0ene"iciarul pre!inta dispo!itia incaso la 0anca bene"iciara impreuna cu documentele executorii
si documentele ec7ivalente acestora. 0anca bene"iciara veri"ica identitatea semnaturilor si
amprentei stampilei aplicate in dispo!itia incasso cu specimenele din ,artela cu specimene de
semnaturi si amprenta stampilei, inregistrea!a dispo!itia incasso intr5un jurnal special, aplica
stanta bancii pe verso primelor doua exemplare si remite toate exemplarele cu documentele
executorii si documentele ec7ivalente acestora 0ancii platitoare.
&ispo!itia incaso se intocmeste in 8 exemplare. Primul exemplar serveste drept ba!a pentru
trecerea la scaderi din contul platitorului, dupa aceasta se coase in mapa 0ancii platitoare cu
documentele !ilei. 6xemplarele al '5lea si al 15lea 0anca platitoare le remite 0ancii bene"iciare
prin intermediul 0ancii Nationale, unde exemplarul al '5lea serveste ca ba!a pentru inregistrarea
sumei in contul bene"iciarului si se coase in mapa 0ancii bene"iciare cu documentele !ilei, iar
exemplarul al 15lea impreuna cu extrasul din cont se inminea!a bene"iciarului. 6xemplarul al 85
lea cu mentiunea 0ancii platitoare impreuna cu extrasul din cont se remite platitorului.
La virarea mijloacelor de catre 0anca la 0anca Nationala prin canalele de legatura tele"onica sau
pe suport magnetic dispo!itia incaso se per"ectea!a in ' exemplare )vezi supra.
Pentru e"ectuarea decontarilor intrabancare si platilor partiale ale documentelor de decontare,
care nu sint legate de trans"erul mijloacelor in bugetul de stat se utili!ea!a nota de contabilitate
*tip.doc.. anexa nr. ''4, iar pentru e"ectuarea platilor partiale ale documentelor de decontare
legate de trans"erul mijloacelor in bugetul de stat si trans"erarea sumelor incasate in numerar sau
platite prin cird in venitul bugetului de stat, se utili!ea!a nota de contabilitate *tip.doc. %0 anexa
nr. ''4. 0anca indica numarul de ordine curent, tipul documentului notei de contabilitate
corespun!ator con"orm anexei nr. %=, in"ormatia deplina re"eritor la platitor si bene"iciar, si
sumei partiale care poate "i platita. in nota de contabilitate la e"ectuarea platii partiale dupa
inscrisul #&estinatia platii$ se indica obligatoriu mentiunea #Plata partiala a dispo!itiei incaso
'8%
*tre!oreriala4, tipul documentuluiEEnr. dinEEEEEEEEEEEEEEEE$. *data4
,
v
(esponsabilitatea privind perceperea corecta a mijloacelor banesti o poarta
beneficiarul. 0anca platitoare nu examinea!a, in principiu, protestele platitorului
re"eritor la virarea incontestabila a mijloacelor.
Perceperea, in ba!a documentelor executorii in "avoarea unor cetateni aparte se
e"ectuea!a numai prin intermediul executorului judecatoresc, in ra!a activitatii careia
se a"la 0anca platitoare.
)istarea sau intreruperea perceperii mijloacelor banesti se e"ectuea!a in urmatoarele
ca!uri
a4 la cererea bene"iciarului sau organelor, care au emis dispo!itia de virareD
b4 la pre!entarea unei deci!ii a organelor judecatorestiD
s.i" 3li '
c4 la dispo!itia organelor de anc7eta in legatura cu intentarea dosarului penal.
in dispo!itii, deci!ii sau cereri trebuie sa "ie indicata data, numarul documentului si suma,
perceperea caruia trebuie sa "ie sistata sau incetata. in !iua primirii unui ast"el de document
0anca platitoare "ace o mentiune despre restituirea dispo!itiei incaso si il coase in mapa 0ancii
cu documentele !ilei. 0anca platitoare, in !iua primirii documentului de sistare sau incetare a
perceperii, pe dispo!itia incaso "ace o mentiune indiin care
a4 data primirii documentului in 0ancaD
b4 suma incasata *in litere4, daca a "ost platita partial dispo!itia incasoD
c4 data eliberarii sau transmiterii documentului de catre 0anca bene"iciara sau "unctionarul
judecatoresc.
/ispozitia de incaso trezoreriala
;ceasta mentiune se semnea!a de doi "unctionari ai 0ancii, se aplica amprenta stampilei,
dupa aceasta dispo!itia incaso se remite bene"iciarului.
&ispo!itia incaso tre!oreriala se "oloseste la decontarile privind perceperea mijloacelor
banesti in mod incontestabil din contul contribuabilului sau Tre!oreriei de )tat, "ara
consimtamintul acestuia in ba!a documentelor executorii sau altor acte legislative care
prevad dreptul virarii incontestabile. Prin ele se e"ectuea!a perceperea in mod
incontestabil din contul contribuabilului "ara consimtamintul acestuia a platii privind
restantele impo!itelor si taxelor in bugetul de stat precum si altor plati in ba!a
documentelor executorii sau a altor acte legislative care prevad dreptul virarii
incontestabile.
La dispo!itia incaso tre!oreriala privind perceperea restantelor in bugetul de stat
documentele executorii nu se anexea!a daca legislatia in vigoare nu prevede o alta
modalitate, dar este obligatoriu ca la rubrica #&estinatia platii$ sa se "aca trimitere la
actul normativ, care permite perceperea platilor pe cale extrajudiciara indiin careu5se
denumirea prescurtata, data, luna si anul actului normativ si pentru ce se percepe
plata.
Girarea incontestabila a mijloacelor banesti in contul Tre!oreriei de )tat se e"ectuea!a
in ba!a dispo!itiei incaso tre!oreriale intocmita pe "ormular5tip *anexa nr.'%4. Termenul
primirii acesteia de catre 0anca spre executare este de %0 !ile. Oiua emiterii nu se ia in
,alcul. . .
$
*si
i
intocmirea si pre!entarea dispo!itiilor incaso tre!oreriale de catre bene"iciar se e"ectuea!a in
con"ormitate cu regulile aplicabile dispo!itiei incaso.
#ambia /tratta si biletul la ordin0
,adrul juridic de e"ectuare a platilor cu cambii in (epublica +oldova, acesta este "ormat din
urmatoarele acte
'8'
%. Legea #ambiei nr. 1627-F-- din 22 iunie 1;;(
5;6
@
2. A+ nr. '6; din 36 septembrie 1;;5 8=rivind masurile de introducere in circulatie a
cambiilor9
5
@
(. A#% a $.N.M. nr. 11 din 31.3(.1;;5 8=rivind aprobarea #onditiilor /model0 privind
emiterea, circulatia si ac2itarea cambiilor simple ale bancilor comerciale9
5;7
@
5. egulamentul Nr. 26<11-32 privind decontarile fara numerar in epublica Moldova,
aprobat prin Aotarirea #onsiliului de %dministratie a $.N.M. nr. (( din 12 iulie 1;;'
5
9
:
@
6. A#% a $.N.M. nr. 67 din 1; decembrie 1;;' 8#u privire la stabilirea amenzii pentru
neac2itarea cambiei9
5
B
;
.
'. A#% a $.N.M. nr.l 6' din 32.3'.2333 8#u privire la aprobarea egulamentului privind
modul de efectuare de catre banci a operatiunilor cu cambii9
56
9.
in po"ida mecanismului legal destul de detaliat de reglementare a platilor cu cambii, aceste
reglementari continua sa ramina in mare masura neimplementate. ,au!ele posibile de ordin
econo$ico-financiar ale unei asemenea stari de lucruri sint anali!ate mai jos. -auzde%uridice sint
si ele diverse, principala "iind inconsecventa in promovarea masurilor de implementare a legii.
)pre exemplu, con"orm art. 8 din -otarirea Parlamentului (epublicii +oldova nr. %:'>5?%% din
'' iunie %991 #Pentru aplicarea legii cambiei$, 0anca Nationala pina in toamna anului %991
trebuia sa asigure e"ectuarea masurilor necesare pentru punerea in aplicare a cambiilor *adica,
printre altele, punerea in aplicare a (egulamentului privind modul de di"u!are a blanc7etelor de
cambii si plata taxei pentru cambii *%4, stabilirea modului de e"ectuare de catre banci a
operatiilor cu cambii *'4, asigurarea in comun cu +inisterul Cinantelor, a cantitatii necesare de
blanc7ete de cambii *14. +asurile respective nu au "ost executate. Pentru a iesi din acest impas,
9uvernul a primit la 0: septembrie %99: 7otarirea nr. .:9, in care a pre!entat un program
complex de masuri menite sa "acilite!e introducerea in circulatie a acestui instrument de credit si
plata. ,u parere de rau, 7otarirea in cau!a a ramas in majoritatea absoluta a sa "ara executare.
Istoricul aparitiei cartelelor bancare in Republica Moldova
&at "iind "aptul, ca Legea cambiei se ba!ea!a pe modelul o"erit de conventiile de la 9eneva din
%910, principiile platilor prin cambii, stabilite de conventiile mentionate, sint pe deplin aplicabile
si decontarilor cu cambii precum reglementate de legislatia bancara a (epublicii +oldova.
Pentru anali!a acestor principii, ve!i compartimentul :.8. ,ambia supra.
... ., .,
#artelele bancare
&upa cum a "ost indicat in compartimentul #Platile prin cartelele bancare$ din capitolul :.=.
#Platile electronice$, supra, platile prin cartele pre!inta avantaje importante tuturor partilor
implicate in mecanismul de plata respectiv 5 datorita carora, de "apt, cartelele bancare au si avut
o evolutie surprin!atoare in ultimele decenii. )5a mentionat, totodata, ca o grupa a bene"iciilor
o"erite de platile prin cartelele bancare, se re"era la interesele publice.
Iata de ce, cu incepere din iulie %99., o grupa de experti "ormata de catre 0anca Nationala a
+oldovei, a inceput examinarea posibilitatilor de crearea a unui sistem national de plati cu
utili!area cartelelor bancare 5 sistem desc7is pentru participare tuturor bancilor si comerciantilor.
Izvoarele regle$entarii %uridice D
D
5'$ "5' D u' '
Platile prin utili!area cartelelor bancare *termen, ce sinonimea!a cu cel al #card5urilor bancare$
ast"el precum o"erit de legislatia bancara relevanta4 au aparut relativ recent in practica bancara a
(epublicii +oldova. 6ste necesar de subliniat ca practica e"ectuarii acestor plati este deocamdata
inaintea reglementarilor in domeniul, care sint ' la numar
a. egulamentul nr. 6:<11-32 privind organizarea de catre banci a platilor cu cirduri pe
teritoriul epublicii Moldova
631
@
b. egulamentului privind numerotarea cirdurilor emise de bancile autorizate de $anca
Nationala a Moldovei
632
.
&eocamdata 0.N.+. a autori!at doar o singura banca comercialaA0,; #Gictoriaban<$ 5 de a
emite cirduri re!identilor, din conturile mijloacelor acestora pe conturile valutare de tip #0$ si pe
conturile in lei moldovenesti
:01
.
'81
Platile cu cirduri se e"ectuea!a prin virament. in situatia in care detinatorul card5ului e"ectuea!a
plata in numerar, card5ul se "oloseste pentru obtinerea numerarului de la automatele bancare
*adica distribuitoarele bancare *engl. cas, dispenser ce permit
doar retragerea disponibilului de pe cont, sau g,iseele auto$ate de banca *engl. ;T+ 5
;utomatic Teller +as7ine4 ce permit si accesul la alte servicii ale bancii *in"ormationale,
gestiunea contului, acceptarea depo!itelor etc.44. Platile in numerar prin utili!area card5urilor
depasesc, deci, cadrul reglementarii decontarilor cu card5uri 5 aceasta deoarece cartela bancara in
aceste ca!uri este utili!ata doar pentru a retrage numerar de pe cont, plata ca atare cu utili!area
numerarului ast"el obtinut ne"iind in mod obligator legata de operatiunea de retragere anali!ata.
Iata de ce in rindurile ce urmea!a ne vom limita la anali!a regimului juridic al platilor prin
virament cu utili!area cartelelor bancare.
/efinitia si felurile cartelelor bancare
, r
,. .
inainte de a trece la anali!a normelor re"eritoare la decontarile prin cartelele bancare, este
necesar de de"init ce este cartela bancara ca atare. (egulamentul :>@%% 50' de"ineste cartela
bancara *ori, utili!ind terminologia (egulamentului 5 card5ul sau cartea de plata4 din punct de
vedere te7nic *sau, mai corect, te7nologic4 si nu juridic suport de in"ormatie standardi!at,
protejat si individuali!at, utili!at de detinator in modul preva!ut in obligatiile reciproce cu
emitentul cirdului, si acceptat de comerciant in calitate de instrument de plata la procurarea de
mar"uri, consumul de servicii, obtinerea de numerar si altor servicii de g7iseu.
;st"el, de"initia se ba!ea!a pe conceptul cartelei drept instrument de plata, modul de utili!are a
caruia este determinat prin acordul partilor *#... in modul preva!ut de obligatiile reciproce cu
emitentul cirdului$4 *aspectul juridic4, care totodata este un purtator standarti!at de in"ormatie
*aspectul te7nic4.
&e"initia sus5mentionata a cartelei bancare inglobea!a ambele varietati 5 cartelele de credit si
cele de debit.
in principiu, "ata de cartelele bancare emise si utili!ate pe teritoriul (epublicii +oldova, sint pe
deplin aplicabile criteriile de clasi"icare mentionate in compartimentul #Platile prin cartelele
bancare$ supra. Totusi, in a"ara de criteriile #traditionale$ de clasi"icare a cartelelor bancare,
mentionate mai sus, (egulamentul prevede un o clasi"icare suplimentara 5 in "unctie de #aria de
utili!are$ 5 a cartelelor bancare in cartele locale *ale caror arie de utili!are este teritoriul
(epublicii +oldova4 si cartele internationale.
Infrastructura contractuala a realizarii decontarilor prin cartele bancare. -ontractul de cartela
bancara
,on"orm articolului > al (egulamentului, in"rastructura contractuala necesara pentru buna
"unctionare a sistemului de plati prin cartele bancare, include doua componente %. componentul
contractual, ce include contractele semnate intre participanti la sistemul de plati cu cartele
bancare, adica intre
5 emitenti si detinatoriD
,
5 emitenti si bancile comerciantilorD
' 5bancile comerciantilor si comerciantiD . , E, , .' ,,
> G emitenti si procesori@
<
-
HiB6.B. ??,
5 bancile comerciantilor si procesori.
'. componentul regulatoriiK, ce include instructiuni sau regulamente aprobate in mod unilateral
de catre unul sau mai multi participanti la sistemul de plati prin cartela bancara, si respectate de
ceilalti participanti la sistemul mentionat. ;ceste component include regulamentele de
5 utili!are a automatelor bancare si altor dispo!itive de la punctele de comerciali!are si prestare a
'88
serviciilor comerciantilorD
5 utili!are a cartelelor bancareD
in relatiile bancilor cu clientii, documentul care determina drepturile si obligatiile emitentilor si
utili!atorilor cartelelor bancare este contractul de carte bancara. Procedura de inc7eiere a
contractului, stabilita de (egulament, include citeva etape
a. cererea persoanelor "i!ice sau juridice de emitere in "avoarea lor a cartelei bancare, pre!entate
bancii5emitent con"orm "ormei si conditiilor stabilite de aceasta banca *iar in ca!ul in care
solicitantul este persoana juridica, la cerere vor "i anexate cereri5anc7ete si procuri dupa numarul
angajatilor din personalul persoanei juridice, carora li se vor acorda cartele bancare4D
b. examinarea si veri"icarea cererilor primite, si aprobarea sau re"u!ul discretionar al bancii de a
satis"ace cererile respective. ,ererea aprobata de catre emitentul cartelei bancare, impreuna cu
(egulile de utili!are a cartelelor ale bancii emitente, constituie componentele contractului de
cartela bancara. ;st"el, contractul respectiv, dupa sensul (egulamentului, este un contract de
ade!iune, in care prin pre!entarea cererii catre banca emitenta solicitantul isi exprima acordul sau
cu conditiile bancii expuse in (egulile de utili!are a cartelelor, emise de aceasta. in calitatea de
contract de ade!iune, "ata de contractul de cartela bancara se aplica regulile si exceptiile stabilite
de legislatia privind protectia consumatorilor.
in legatura cu cele mentionate, (egulile de utili!are a cartelelor se pre!inta de "apt ca singurul
document care stabileste drepturile si obligatiile partilor in relatiile de utili!are a cartelelor
bancare. Iata de ce (egulamentul indica citeve obligatii ale bancilor in ceea ce priveste aceste
(eguli
a. obligatia de in"ormare a clientilor bancii, asupra (egulilor de utili!are a cartelelor, atit inainte
de pre!entarea cererii, cit si la eliberararea cartelei si a PIN5ului, si in egala masura dupa aceasta,
la cererea clientului, cit si noti"icarea in prealabil asupra modi"icarilor care urmea!a a "i operate
in (egulile de utili!are a cartelelorD
b. reglementarea stricta a continutului (egulelor 5 (egulamentul stabileste ca bancile vor indica
urmatoarele in"ormatii
5 obligatiunile si responsabilitatile detinatorului privind pastrarea in siguranta a cartelei,
pastrarea con"identialitatii PIN5lui si instiintarea despre evenimentele, care pot a"ecta activitatea
de plati cu cartelaD
5 taxa de emitere si utili!are a carteleiD
5 taxele speci"ice pe care detinatorul trebuie sa le plateasca emitentului pentru serviciile prestate
de acesta si metodele de calculare a lor, de exemplu taxa de "olosire a
automatului bancar, taxa pentru depunerea de numerar, taxa pentru retragerea numerarului, rata
dobin!ii etcD
5 taxe auxiliare aplicabile contului a"erent cartelei, de exemplu taxe pentru plati intir!iate, taxe
pentru extrase de cont suplimentareD
5 raspunderea detinatorului, in ca!urile in care cartela este pierduta, "urata sau deteriorataD
5 restrictiile si limitarile impuse de catre emitent la "olosirea cartelei *inclusiv suma limita pe
operatiune admisa4 si indicatia ca comerciantii pot impune restrictii aditionaleD
5 tipurile de plati si servicii de in"ormare accesibile prin "olosirea cartelei si locurile unde aceste
tran!actii pot "i e"ectuateD
5 comisionul total aplicat, daca este ca!ulD
5 momentul inscrierii tran!actiei in contul a"erent carteleiD
5 modalitatile de instiintare a emitentului despre pierderea, "urtul, deteriorarea sau alte
evenimente, care pot a"ecta activitatea de plati cu cartele *inclusiv numarul de tele"on pentru
instiintare in a"ara orelor de program despre cartelele pierdute sau "urate4D
5 modul de inaintare si examinare a reclamatiilor, inclusiv procedura de examinare a reclamatiei
re"eritoare la inregistrari litigioase incluse intr5un extras de cont. ,oncomitent cu aprobarea
cererii banca emitenta desc7ide titularului cartelei un cont de cartela bancara, pe care vor "i
re"lectate operatiunile e"ectuate de detinatorul cartelei. in ca!ul relatiilor contractuale cu
comercianul si@sau banca comerciantului, acestea sint reglementate de obligatiile reciproce
'8:
semnate de catre banca emitenta cu banca comerciantului, care la rindul sau semnea!a obligatii
reciproce cu comerciantii pe care ii deserveste, privind acceptarea la plata a cartelelor bancii
emitente. ;ceste doua tipuri de acorduri stabilesc drepturile si obligatiile partilor in ceea ce
priveste e"ectuarea compensarilor intre ei in cadrul primirii cartelelor bancare spre plata 5 ast"el,
comercianul aderent la sc7ema de plata prinr5o cartela bancara anumita, va avea garantia primirii
rambursarii de la banca sa *comerciantului4 numai in eventualitatea respectarii procedurilor *si in
primul rind procedurii autori!arii4 stabilite prin obligatiile reciproce inc7eiate de comerciant cu
banca saD la rindul sau, creditarea contului comerciantului indreptateste banca comerciantului de
a cere rambursarea de la banca emitenta.
&econtarile interbancare in (epublica +oldova
&octrina bancara *atit juridica, cit si economica4 deosebeste doua nivele ale mecanismului de
reali!are a platilor
a. 0anca 5 client. ;cest nivel se limitea!a la primirea de catre banci spre executare a ordinelor
clientilor sai *incasarea mijloacelor pe cont, virarea lor pe conturile altor persoane etc4. (egimul
juridic al acestor relatii este guvernat de legislatia bancara, cit si de contractul inc7eiat intre
banca si client.
b. 0anca 5 banca. ;cesta este nivelul decontarilor interbancare, care are ca "inalitate executarea
de catre banci a platilor in ba!a ordinelor, primite pe la nivelul a. supra, sau reali!area platilor
a"erente obligatiilor interbancare.
6xista mai multe conclu!ii care pot "i trase reesind din aceasta stare de "apt
a. Pe de o parte, vedem ca decontarile "ara numerar, precum expuse in compartimentul :.>.' de
mai sus, de "apt au "ost anali!ate nu in contextul deplin, ci doar sub prisma relatiilor client5banca
*desi o operatiune de decontari nu se inc7eie cu aceasta, ea este reali!ata de banca mai departe la
nivel interbancar 5 nivel insa in a"ara intereselor si preocuparilor clientului ce a dat ordinul4.
b. Pe de alta parte, se poate a"irma ca decontarile interbancare sint o parte inalienabila a relatiei
de plata, ori, alt"el spus, nivelul b. indicat mai sus, este totdeauna pre!ent intr5o sc7ema de plata
*"iind sau nu acompaniat de nivelul a. supra.
c. Cinalmente, exista si o deosebire intre decontarile banca5client, si banca5banca. ;ceasta
deosebire este numai una de "orma *precum ce re!ultind din speci"icul participantilor in relatia
de plata 5 spre deosebire de decontarile client5banca, in relatia banca5banca ambii participanti
sint banc7eri pro"esionisti, deci anumite reguli generale, cum ar "i pre!umtiile re!ultate din
legislatia re"eritoare la protectia consumatorilor, le sint inaplicabile4. 6le se re"era si la substanta
relatiilor de plata 5 spre deosebire de decontarile client5banca, cele interbancare sint totdeauna
prin vira$ent. (egimul juridic al decontarilor interbancare este actualmente reglementat de
urmatoarele acte normative
A#% a $.N.M. 8#u privire la aprobarea egulamentului Nr. 1233(-(; privind
decontarile interbancare pe teritoriul epublicii Moldova,,
635
@
A#% a $.N.M. 8eferitor -a aprobarea egulamentului privind modul calcularii si
decontarii platii pentru serviciile de decontare oferite de $anca Nationala a Moldovei9,
532,26.12.1;;:
636
.
Punctul 1.1. al (egulamentului privind decontarile interbancare, de"ineste aceste decontari ca un
sistem de reali!are si reglare a platilor "ara numerar con"orm obligatiunilor aparute in urma
a"acerilor dintre clientela bancilor sau nemijlocit intre banci. )ubiecte ale decontarilor
interbancare in (epublica +oldova sint
a. 0anca Nationala a +oldoveiD
b. bancile comerciale auto7toneD
c. "ilialele bancilor straine, care au primit autori!atia 0.N.+.
;cesti subiecti sint inregistrati in Indicatorul participantilor la decontarile interbancare si
interstatale, intretinut si actuali!at de 0.N.+. Ciecarui participant din sistemul de decontari
interbancare i se atribuie un cod din noua ci"re
:0.
, din care
a. ci"rele de ordinul %5. sint '>0%0%D
b. ci"rele de ordinul =59 sint numarul conventional al bancii *"ilialei bancii4. 6videnta
'8.
decontarilor interbancare in 0.N.+. se e"ectuea!a in con"ormitate cu Planul
de conturi al evidentei contabile a 0.N.+. din '= iunie %99: cu toate suplimentele si modi"icarile
ulterioare.
(elatiile reciproce in e"ectuarea decontarilor interbancare sint preva!ute in (egulament, cit si in
;cordul privind prestarea serviciilor in cadrul sistemului de plati electronice. ;ceste relatii se
ba!ea!a pe trans"erul reciproc de "onduri, in cadrul decontarilor interbancare, intre conturile
#Loro$
:0=
ale bancilor comerciale, desc7ise in con"ormitate cu (egulamentul privind decontarile
interbancare, si (egulamentul privind desc7iderea si inc7iderea conturilor in bancile din
(epublica +oldova
:0>
. Principul de "unctionare a sistemuui de decontari interbancare in
(epublica +oldova, este expus in punctul %.%0. (egulamentului aceste decontari se "ac prin
intermediul 0.N.+., operatiunile respective "iind inregistrate pe contul #Nostro$ al bancilor
comerciale respective, desc7is si gestionat de 0.N.+.
;N6?6
'5 I+5 .. i
Anexa 5.l. Legea uni"orma a tratei si biletului la ordin, 9eneva, %910
L696; UNIC2(+; ; T(;T6I )I 0IL6TULUI L; 2(&IN
:09
9eneva, 0=.0..%910, Liga Natiunilor
f
. ....
55.L..
;rticoleleI5?IJomiseK
', '
iL
$ '' '
TITLUL I. T(;T; ''$ $ @ 'lK '$@.' , '$$'
I ;.
-A>I0O.7.I. 6+IT6(6; )I C2(+; T(;T6I
Articolul :
,
t
Trata cuprinde
%. &enumirea #trata$ trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba in care acest titlu este
intocmitD
'. Propunerea simpla si neconditionata de a plati o suma determinataD
1. Numele persoanei care trebuie sa plateasca *tras4D
8. Indicarea scadenteiD
:. Indicarea locului unde trebuie "acuta plataD
.. Numele persoanei careia sau la ordinul careia trebuie "acuta plataD
=. Indicarea datei si a locului emiterii trateiD
,
>. )emnatura persoanei care emite trata *tragator4.
.....
Articolul E
Titlul in care lipseste una din conditiile enumerate in articolul precedent nu are valoarea
unei trate, cu exceptia ca!urilor indicate in alineatele ce urmea!a
Trata "ara indicarea scandentei este socotita platibila la vedereD
In lipsa unei mentiuni speciale, locul indicat linga numele trasului este considerat loc
de plata si concomitent domiciliu al platitoruluiD
Trata care nu indica locul unde a "ost emisa se considera semnata in locul indicat linga
numele tragatorului.
Articolul F
Trata poate "i la ordinul tragatorului insusi. 6a poate "i trasa asupra tragatorului insusi.
6a poate "i trasa pentru contul unui tert.
Articolul G
Trata poate "i platita la domiciliul unei persoane terte "ie din localitatea unde trasul
domicilia!a, "ie din alta localitate.
'8=
Articolul & J." .55
intr5o trata platibila la vedere sau la un anumit termen de la vedere, tragatorul poate
stipula ca suma va "i producatoare de dobinda. in orice alta trata aceasta stipulatie se
considera nescrisa.
(ata dobin!ii trebuie sa "ie indicata in trataD in lipsa acestei indicatii clau!a dobin!ii se
considera nescrisa.
&obinda se calculea!a de la data emiterii cambiei, daca o alta data nu este preva!uta.
Articolul 6
&aca intr5o trata suma de plata este scrisa in litere si in ci"re, in ca! de deosebire, suma
de plata este cea scrisa in litere.
&aca suma de plata este scrisa de mai multe ori, "ie in litere, "ie in ci"re, in ca! de
deosebire, suma de plata este suma cea mai mica.
Articolul H
&aca trata poarta semnaturi ale unor persoane incapabile de a se obliga prin trata, semnaturi "alse
sau ale unor persoane imaginare, ori semnaturi care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga
persoanele care au semnat trata, sau in numele carora ea a "ost semnata, obligatiile celorlalti
semnatari ramin totusi valabile.
Articolul I
'
,ine pune semnatura sa pe trata ca repre!entant al unei persoane pentru care nu avea
imputernicirea de a actiona, e tinut personal in temeiul tratei si, daca a platit, are aceleasi drepturi
pe care le5ar "i avut pretinsul repre!entant. ;ceeasi regula se aplica repre!entantului care a
depasit imputermciiea sa.
' '
Articolul '
Tragatorul raspunde de acceptare si de plata. 6l poate sa se descarce de raspunderea
pentru accept, orice clau!a prin care se descarca de raspunderea de plata se considera
nescrisa.
Articolul :C
'
&aca o trata, necompletata la emitere, a "ost completata "ara a se tine seama de
intelegerile intervenite, nerespectarea acestor intelegeri nu va putea "i opusa
posesorului, decit daca acesta a dobindit trata cu rea credinta, sau daca a mani"estat neglijenta
grava in dobindirea ei. ......
-A>I0O.7. II. 9I(UL
Articolul ::
i
Trata, c7iar daca nu a "ost expres trasa la ordin, este transmisibila prin gir.
&aca tragatorul a inscris in cambie cuvintele #nu la ordin # sau o expresie ec7ivalenta,
titlul este transmisibil numai in "orma si cu e"ectele unei cesiuni ordinare.
9irul poate "i "acut c7iar in "olosul trasului, indi"erent daca a acceptat sau nu, al
tragatorului sau al oricarui alt obligat. ;cestia pot sa gire!e din nou trata.
Articolul :E
9irul trebuie sa "ie neconditionat. 2rice conditie la care ar "i supus se considera nescrisa.
9irul partial este nul. 9irul #la purtator$ este ec7ivalent unui gir in alb.
Articolul :F ' '"
'.'
t
,ecul poate "i la ordinul tragatorului insusi.
6l poate "i tras pentru contul unui tert.
,ecul nu poate "i tras asupra tragatorului insusi, numai daca nu este tras de o sucursala
asupra altei sucursale ambele apartinind aceluiasi tragator.
Articolul H
2rice mentiune re"eritoare la dobinda, inserata in textul cecului, se considera nescrisa.
Articolul I
,ecul poate "i platit la domiciliul unei persoane terte "ie din localitatea unde trasul
domicilia!a, "ie din alta localitate, cu conditia ca persoana terta sa "ie banca.
Articolul '
&aca intr5un cec suma de plata este scrisa in litere si in ci"re, in ca! de deosebire, suma
de plata este cea scrisa in litere.
&aca suma de plata este scrisa de mai multe ori, "ie in litere, "ie in ci"re, in ca! de
deosebire, suma de plata este suma cea mai mica.
"rticolul (0
.-.,,
&aca cecul poarta semnaturi ale unor persoane incapabile de a se obliga prin cec, semnaturi "alse
sau ale unor persoane imaginare, ori semnaturi care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga
persoanele care au semnat cecul, sau in numele carora el a "ost semnat, obligatiile celorlalti
semnatari ramin totusi valabile.
"rticolul ((
:'
. ..-9- @..B-B..,II@....B I
88.?.
,ine pune semnatura sa pe cec ca repre!entant al unei persoane pentru care nu avea
imputernicirea de a actiona, e obligat personal in temeiul cecului si, daca a platit, are aceleasi
drepturi pe care le5ar "i avut pretinsul repre!entant. ;ceeasi regula se aplica repre!entantului care
a depasit imputernicirea sa.
, ..v5.iNN.5u. ,, U
Articolul :E
Tragatorul raspunde de plata. 2rice clau!a prin care acesta se descarca de raspunderea
de plata se considera nescrisa.
. i t i
.H
Articolul :F
'
&aca un cec, necompletat la emitere, a "ost completat "ara a se tine seama de intelegerile
intervenite, nerespectarea acestor intelegeri nu va putea "i opusa posesorului, decit daca acesta a
dobindit trata cu rea credinta, sau daca a mani"estat neglijenta grava in
dobindirea ei.
i,
-A>I0O.7. II. N692,I6(6;
Articolul :G
'.%
,ecul "acut platibil unei persoane, cu sau "ara mentiunea expresa #la ordin$, este
transmisibil prin gir.
,ecul "acut platibil unei persoane, in care au "ost inscrise cuvintele #nu la ordin # sau
o expresie ec7ivalenta, este transmisibil numai in "orma si cu e"ectele unei cesiuni
ordinare.
9irul poate "i "acut c7iar in "olosul tragatorului sau al oricarui alt obligat. ;cestia pot sa
gire!e din nou cecul.
,
Articolul :&
,
9irul trebuie sa "ie neconditionat. 2rice conditie la care ar "i supus se considera nescrisa. 9irul
partial este nul. 9irul "acut de tras este de asemenea nul.
A7
! .!!!,! ,,
D
,,# 9irul #la purtator$ este
ec7ivalent unui gir in alb.
.,
9irul in "olosul trasului are e"ectele unei simple recipise, numai daca trasul are mai multe
sucursale si girul este "acut in "olosul altei sucursale decit cea asupra careia a "ost tras cecul.
Articolul :6
9irul trebuie sa "ie scris pe cec sau pe "isa *"oaie de prelungire4 a acesteia *allonge4. 6l trebuie sa
"ie semnat de girant.
9irul este valabil c7iar daca bene"iciarul nu este aratat sau daca girantul a pus numai semnatura
*gir in alb4. In acest din urma ca! girul pentru a "i valabil trebuie sa "ie scris pe dosul cecului sau
pe allonge.
Articolul :H
9irul transmite toate drepturile i!vorite din cec.
&aca girul este in alb, posesorul poate
%. )a5% complete!e cu propriul sau nume sau cu numele altei persoaneD
.,.
'. )a gire!e cecul din nou in alb sau in ordinul unei anume persoaneD
5 ,
1. )a predea cecul unui tert "ara sa complete!e girul in alb si "ara sa5% gire!e.
Articolul :I
9irantul, daca nu s5a stipulat alt"el, raspunde de plata. 6l poate inter!ice un nou girD in
acest ca! el nu raspunde "ata de persoanele carora cecul a "ost ulterior girat.
Articolul :'
&etinatorul cecului este considerat posesor legitim, daca justi"ica dreptul sau printr5o serie
neintrerupta de giruri, c7iar daca ultimul gir este in alb. 9irurile sterse se considera, in aceasta
privinta, nescrise. &aca un gir in alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este socotit ca a
dobindit cecul prin e"ectul unui gir in alb.
Articolul EC
9irul la purtator a unui cec "ace girantul obligat in con"ormitate cu prevederile re"eritoare
la dreptul de regresD dar aceasta nu trans"orma titlul intr5un cec #la ordin$.
Articolul E:
. .
"D
'$$
&aca o persoana a pierdut, prin orice intimplare, posesiunea asupra cecului *"ie cec la purtator,
"ie cec, noul posesor al caruia justi"ica dreptul sau in modul indicat in articolul %94, detinatorul
cecului nu este obligat sa5% predea, a"ara numai daca %5a dobindit cu rea credinta, sau daca a
comis o neglijenta grava in dobindirea lui.
Articolul EE
Persoanele, impotriva carora s5a pornit actiune in ba!a cecului, nu pot opune posesorului
exceptiunile intemeiate pe raporturile lor personale cu tragatorul sau cu posesorii
anteriori, numai daca posesorul dobindind cecul nu a actionat cu stiinta in paguba
'.'
debitorului.
Articolul EF
; i .
&aca girul cuprinde mentiune #valoarea pentru acoperire$, #pentru incasare$, #pentru procura$,
sau orice alta mentiune care implica un simplu mandat, posesorul poate sa exercite toate
drepturile i!vorind din cec, dar nu il poate gira decit cu titlul de procura. in acest ca!, cei obligati
nu pot opune in acest ca! posesorului decit exceptiunile ce ar "i putut opune girantului.
+andatul cuprins intr5un gir de procura nu incetea!a prin moartea mandantului, prin
incapacitatea sau restringerea capacitatii acestuia.
Articolul EG
9irul posterior protestului sau altei declaratii ec7ivalente, sau "acut dupa trecerea termenului
pentru "acerea protestului, produce numai e"ectele unei cesiuni ordinare. 9irul Iara data este
considerat, pina la proba contrarie, ca "iind "acut inainte de trecerea termenului stabilit pentru
"acerea protestului sau altei declaratii ec7ivalente, sau inainte de trecerea termenului mentionat
in alineatul precedent.
-A>I0O.7.7I. ;G;LUL
`
.
Articolul E&
Plata cecului poate "i garantata printr5un aval pentru intreaga suma sau numai pentru
o parte din ea.
;ceasta garantie poate "i data de un tert sau c7iar de un semnatar al cecului.
Articolul E6
..,,,.
;valul se indica pe cec sau pe allonge.
6l se exprima prin cuvintele #pentru aval$ sau prin orice alta "ormula ec7ivalenta. 6l
este semnat de avalist.
;valul este considerat ca re!ulta din simpla semnatura a avalistului, pusa pe "ata tratei,
numai daca semnatura nu este a tragatorului.
;valul trebuie sa indice pentru cine este dat. in lipsa acestei indicatii el se considera
dat pentru tragator. , ,
,
Articolul EH
;valistul este obligat in acelasi mod ca acela pentru care a garantat.
2bligatiunea sa este valabila c7iar daca obligatiunea pe care a garantat5o ar "i nula din
orice alta cau!a decit un viciu de "orma.
in care avalistul plateste cecul, el dobindeste drepturile i!vorind din el impotriva celui
garantat, cum si impotriva acelora care sint obligati catre aceasta din urma, in temeiul
cecul.
-A>I0O.7. I5. P(6O6NT;(6; )I PL;T;
Articolul EI
,ecul este platibil la vedere. 2rice mentiune in sens contrar se considera nescrisa. ,ecul
pre!entat pentru plata inainte de data indicata ca data a emiterii, este platibil la !iua pre!entarii.
Articolul E'
,ecul platibil in tara in care el a "ost emis, trebuie sa "ie pre!entat pentru plata in opt
!ile.
,ecul platibil in alta tara decit tara in care el a "ost emis, trebuie sa "ie pre!entat pentru
plata in timp de doua!eci sau de sapte!eci de !ile, in "unctie de "aptul daca locul emiterii
si locul platii se a"ta pe acelasi continent sau, respectiv, pe continente di"erite.
Pentru scopul pre!entului articol cecurile emise intr5o tara a 6uropei si platibile intr5o
tara de pe tarmul +editeranean, sau vice5versa, se considera ca "iind emise si platibile
pe acelasi continent.
&ata de la care termenele sus5mentionate incep a curge, va "i data mentionata in cec ca
'.1
data a emiterii.
Articolul FC
in care cecul este emis intr5un loc si platibil in altul avind un calendar di"erit, data
emiterii va "i stabilita ca "iind data corespun!atoare din calendarul locului platii.
Articolul F:
Pre!entarea cecului la un o"iciu de compensatii ec7ivalea!a cu o pre!entarea spre
plata.
Articolul FE
(evocarea cecului este valabila doar dupa expirarea termenului pentru pre!entarea lui. &aca
cecul nu a "ost revocat, tragatorul poate e"ectua plata lui c7iar dupa expirarea termenului de
pre!entare.
Articolul FF
+oartea sau incapacitatea tragatorului survenite dupa emiterea cecului nu vor avea
e"ecte asupra valabilitatii cecului.
Articolul FG
Trasul care plateste cecul poate pretinde ca aceasta sa5i "ie predat cu mentiunea de
ac7itare scrisa de catre posesor.
Posesorul nu poate re"u!a o plata partiala.
in ca! de plata partiala trasul poate cere sa i se "aca pe cec o mentiune de aceasta plata
si sa i se dea o c7itanta.
Articolul F&
Trasul care plateste transmisibil prin gir, este dator sa veri"ice regulata succesiune a
girurilor, dar nu si autenticitatea semnaturilor girantilor.
D
Articolul F6
,ind un cec este platibil intr5o moneda, care nu are curs la locul platii, suma poate "i
platita, in cadrul termenului pentru pre!entarea cecului, in moneda tarii, dupa valoarea
ei la !iua platii. &aca plata nu a "ost e"ectuata la pre!entare, posesorul poate, la alegerea
sa, sa ceara ca suma sa "ie platita in moneda tarii, "ie la valoarea din !iua pre!entarii, "ie
la valoarea din !iua platii.
Galoarea monedei straine este determinata prin u!antele locului de plata. Tragatorul
poate totusi sa stipule!e ca suma de plata va "i calculata dupa un curs indicat in cec.
(egulile sus5mentionate nu se aplica in ca!ul in care tragatorul a stipulat ca plata va
trebui "acuta intr5o moneda anume speci"icata *clau!a de plata e"ectiv in moneda
straina4.
&aca suma este indicata intr5o moneda avind aceeati denumire, dar o valoare di"erita,
in tara emiterii, si in acea a platii, se presupune ca indicatia se re"era la moneda locului
de plata.
-A>I0O.7. 5. ,6,U(IL6 0;(;T6 )I ,6,U(IL6 &6 &6,2NT;(I
"
Articolul FH .
,[
D
,
Tragatorul sau posesorului cecului il poate bara cu e"ectele stipulate in pre!entul
articol.
0ararea se "ace prin aplicarea a doua linii paralele pe "ata cecului. 0ararea poate "i
generala sau speciala.
0ararea este generala daca consta din doua linii simple sau dava intre ele este inserat
termenul #banc7er$ sau alta mentiune ec7ivalentaD ea este speciala daca numele
banc7erului este indicat intre linii.
0ararea generala poate "i trans"ormata in barare speciala, insa bararea speciala nu
poate "i trans"ormata in barare generala.
'
'.8
)tergerea bararii sau a numelui banc7erului se considera nula.
Articolul FI
,ecul cu barare generala poate "i platit de tras doar catre un banc7er sau un client al
trasului.
,ecul cu barare speciala poate "i platit de tras doar catre banc7erul indicat, sau daca
cel din urma este insusi trasul, catre clientul sau. Totusi, banc7erul indicat poate
insarcina alt banc7er cu incasarea cecului.
0anc7erul nu poate primi un cec barat decit de la unul din clientii sai sau de la alt
banc7er. 6l nu il poate incasa in "avoarea altor persoane decit cele mentionate.
,ecul ce poarta citeva barari speciale nu poate "i platit de tras decit daca cecul poarta
doua barari speciale din care una a "ost "acuta pentru incasarea lui printr5un o"iciu de
compensatii.
Tragatorul sau banc7erul care nu respecta regulile sus5mentionate, este raspun!ator
pentru dauna re!ultata, pina la valoarea cecului.
Articolul F'
Tragatorul sau posesorul cecului poate inter!ice plata lui in numerar, prin operarea
unei inscriptii transversale pe "ata cecului cu continutul #platibil in cont$ sau a unei
expresii ec7ivalente *cec de decontari4.
In acest ca! cecl poate "i ac7itat de tras doar via unei inscrieri in cont *creditarea
contului, trans"erul de pe un cont pe altul, compensatiunea4. inscrierea pe cont
ec7ivalea!a cu plata.
2ricare stergere a expresiei #platibil in cont$ este nula.
Trasul care nu respecta regulile sus5mentionate, este raspun!ator pentru dauna
re!ultata, pina la valoarea cecului.
-A>I0O.7. 5I. (69(6)UL IN ,;O &6 N6PL;T;
Articolul GC
'
Posesorul poate exercita dreptul sau de regres impotriva girantilor, tragatorului si a celorlalti
obligati, daca cecul la pre!entarea lui in termenul cuvenit nu este platit, si daca re"u!ul de plata
este consemnat
*%4 Printr5un act autentic *protest4, sau
*'4 Printr5o declaratie datata si semnata de tras pe cec, indiin care data pre!entarii, sau
*14 Printr5o declaratie datata a o"iciului de compensatii, indiin care ca cecul a "ost pre!entat in
termenul cuvenit si nu a "ost platit.
Articolul G:
5
Protestul sau alta declaratie ec7ivalenta trebuie sa "ie "acut*a4 pina la expirarea termenului
stabilit pentru pre!entarea cecului.
&aca cecul este pre!entat in ultima !i a termenului, protestul sau alta declaratie ec7ivalenta poate
"i "ormat*a4 in prima !i lucratoare ce urmea!a
Articolul GE D
Posesorul trebuie sa noti"ice girantul sau si pe tragator despre neplata, in cele patru
!ile lucratoare ce urmea!a !ilei in care a "ost "acut protestul sau alta declaratie
ec7ivalenta, sau 5 in ca!ul stipulatiei #"ara c7eltuieli$ A !ilei pre!entarii. Ciecare girant
trebuie sa noti"ice, in cele doua !ile lucratoare ce urmea!a !ilei in care a primit noti"icarea,
sa aduca la cunostinta girantului sau noti"icarea primita, indicind numele si adresele
celora care au "acut noti"icarile precedenteD se va urma tot ast"el pina la tragator.
Termenele sus5mentionate curg de la primirea noti"icarii precedente.
;tunci cind, potrivit prevederilor alineatului precedent, o noti"icare este "acuta unui
semnatar al cecului, aceeasi incunostiintare trebuie sa "ie "acuta, in acelasi termen,
avalistului sau.
In ca!ul in care un girant n5a indicat adresa sa, sau a indicat5o intr5un mod ili!ibil,
'.:
noti"icarea "acuta girantului care il precede este su"icienta.
;cel care e dator sa "aca noti"icarea, poate sa o "aca in orice "orma, c7iar prin simpla
inapoiere a cecului.
6l trebuie sa probe!e ca a "acut noti"icarea in termenul prescris. ;cest termen va "i
socotit ca respectat, daca o scrisoare cuprin!ind noti"icarea a "ost predata postei in
termenul prescris.
;cel care nu "ace noti"icarea in termenul sus5mentionat, nu decade din drepturile sale.
6l este raspun!ator de paguba cau!ata prin culpa sa, daca va "i ca!ul, "ara insa ca
daunele interese sa poata intrece suma din trata.
Articolul GF
Tragatorul, girantul sau avalistul pot, prin stipulatia #"ara c7eltuieli$, #"ara protest$
sau orice alta expresie ec7ivalenta, scrisa pe cec si semnata, sa scuteasca pe posesor
de "acerea protestului sau declaratiei ec7ivalente, in scopul exercitarii dreptului de
regres al acestuia.
;ceasta prevedere nu scutette pe posesor de pre!entarea cecului la termenele stabilite,
nici de noti"icarile ce urmea!a a "i "acute. &ovada nerespectarii termenelor cade in
sarcina aceluia care o incriminea!a posesorului.
&aca stipulatia este inscrisa de tragator, ea produce e"ectele sale "ata de toti semnatariiD
daca ea este inscrisa de un girant sau un avalist, ea produce e"ectele sale numai "ata de
acesta. &aca, in po"ida stipulatiei insrise de tragator, posesorul "ace protestul sau alta
declaratie ec7ivalenta, c7eltuielile respective ramin in sarcina posesorului. &aca
stipulatia a "ost inscrisa de un girant sau de un avalist, c7eltuielile protestului sau
declaratiei ec7ivalente, daca au "ost "acute, pot "i cerute de la toti semnatarii.
Articolul GG
Toti tragatorii, acceptantii, girantii sau avalistii cecului sint obligati solidar "ata de posesor.
Posesorul are dreptul de urmarire impotriva tuturor acestor persoane, individual sau colectiv, "ara
a "i obligat sa respecte ordinea in care s5au obligat. ,,..,., ;celasi drept il are orice semnatar care
a platit cecul.
;ctiunea pornita impotriva unuia din obligati, nu impedica urmarirea celorlalti, c7iar daca sint
posteriori aceluia impotriva caruia s5a procedat mai intii.
Articolul G&
Posesorul poate sa5si recupere!e de la persoana "ata de care el exercita dreptul sau de regres
%. )uma cecului neplatitD
'. &obinda in marime de . procente, calculata de la !iua pre!entariiD
1. ,7eltuielile de protest sau declaratie ec7ivalenta, acelea ale noti"icarilor "acute, cit si alte
c7eltuieli justi"icate.
Articolul G6
;cel care a platit prin regres cecul poate cere de la girantii sai
l
%. intreaga suma platitaD
'. &obinda legala la aceasta suma, socotita la rata de . procente cu incepere de la !iua in care
plata a "ost "acutaD
1. ,7eltuielile pe care le5a "acut.
Articolul &H 5
2rice obligat impotriva caruia se exercita sau ar putea "i exercitat un drept de regres,
poate cere, in sc7imbul platii, predarea cecului cu protestul sau declaratia ec7ivalenta,
si un cont de intoarcere ac7itat.
2rice girant care a platit cecul poate sterge girul sau si pe acelea ale girantilor
urmatori.
Articolul GI '
.
,ind pre!entarea cecului sau "acerea protestului sau declaratiei ec7ivelente in termenele
prescrise este impiedicata de un obstacol de neinlaturat *prevedere legala a oricarui
'..
)tat sau alta "orta majora4, aceste termene sint prelungite.
Posesorul este dator sa aduca, "ara intir!iere, la cunostinta girantului sau ca!ul de "orta
majora si sa "aca pe cec sau pe allonge mentiune datata si semnata de el despre aceasta
incunostiintareD in alte privinte se aplica dispo!itiile articolului 8'.
&upa incetarea ca!ului de "orta majora posesorul trebuie "ara intir!iere sa pre!inte
cecul spre plata si daca este nevoie sa "aca protestul sau declaratia ec7ivalenta.
&aca ca!ul de "orta majora tine peste cincispre!ece !ile de la scadenta, drepturile de
regres pot "i exercitate "ara a "i nevoie de pre!entare si protest sau declaratie ec7ivalenta.
Nu se considera ca!uri de "oita majora "aptele pur personale ale posesorului sau ale
persoanei pe care acesta a insarcinat5o sa pre!inte cecul sau sa intocmeasca protestul
sau declaratia ec7ivalenta.
-A>I0O.7. 5I. PLU(;LIT;T6; 6?6+PL;(6L2(
Articolul G' D
,u exceptia cecurilor barate, oricare cec emis intr5o tara si platibil in alta sau in parti de peste
ocean ale aceleiasi tari, sau vice5versa, sau emis si platibil in aceiasi parte sau parti di"erite
separate prin ocean ale aceleiasi tari, trebuie trase intr5o pluralitate de exemplare ec7ivalente. in
care cecul "ace parte dintr5o asemenea pluralitate, "iecare exemplar trebuie sa "ie numerotat in
insusi textul titluluiD lipsind aceasta, "iecare din exemplare se considera ca un cec distinct.
"
Articolul &C
Plata unuia din exemplare este liberatorie, c7iar daca nu s5a stipulat ca o atare plata
anulea!a e"ectul celorlalte exemplare.
9irantul care a transmis exemplarele la di"erite persoane, cit si girantii urmatori, sint
obligati in temeiul tuturor exemplarelor purtind semnatura lor, care nu le5au "ost inapoiate.
-A>I0O.7. 5III. +2&ICI,;(IL6
5 4 "iHi
Articolul &:
In ca!ul modi"icarii textului unui cec, semnatarii posteriori modi"icarii sint obligati in
limitele textului modi"icatD semnatarii anteriori sint obligati potrivit textului original.
-A>:0O.7.ID. P(6),(IPTI;
i r
Articolul &E
;ctiunile de regres ale posesorului impotriva girantilor, tragatorului si altor persoane obligate
prin cec, se prescriu prin sase luni socotite de la expirarea termenului stabilit pentru pre!entarea
cecului.
;ctiunile de regres ale partilor obligate prin cec, unii impotriva altora, se prescriu prin sase luni
socotite din !iua din care partea obligata a platit cecul, sau din !iua in care actiunea de regres a
"ost pornita impotriva sa.
Articolul &F
)uspendarea curgerii prescriptiei este valabila doar pentru persoana pentru care
prescriptia a "ost suspendata.
.,.
5
D
"
-A>I0O.7.D. &I)P2OITII 96N6(;L6
3
Articolul &G
in pre!enta lege termenul #banc7er$ include orice persoana sau institutie asimilata
prin lege banc7erilor.
B
B
.
Articolul &&
-
t
,,
t
B
B
.@
'.=
Pre!entarea sau protestul cecului poate avea loc doar intr5o !i lucratoare, in care ultima !i a
termenului prescris de lege pentru e"ectuarea oricaror acte privitoare la cec, in special
pre!entarea sau "acerea protestului sau declaratiei ec7ivalente, este o !i de sarbatoare legala,
termenul este prelungit pina in prima !i lucratoare ce urmea!a. Oilele de sarbatoare legala
intermediare intra in calculul termenului.
Articolul &6
in termenele preva!ute de pre!enta lege nu se include !iua de la care ele incep sa curga.
Articolul &H
v
Nu sint admise termene de gratie nici legale, nici judecatoresti.
'
*84 Noti"icarea ce urmea!a a "i "acuta con"orm articolelor >*84 si *:4 sau %0*'4, *14 sau *84, va "i
"acuta in sau inaintea !ilei bancare urmatoare dupa expirarea perioadei de executare.
*:4 0anca recipienta care primeste ordinul de plata dupa expirarea timpului din !iua bancara in
care se executa ast"el de ordine de plata, va trata ordinul ca "iind primit in a !iua urmatoare in
care banca executa asa "el de ordine.
*.4 &aca banca recipienta este solicitata sa execute o actiune in !iua in care ea nu executa asa "el
'='
de actiuni, ea trebuie sa execute actiunea in !iua urmatoare in care ea executa asa "el de actiuni.
*=4 Pentru scopurile pre!entului articol, "ilialele si o"iciile separate ale bancii, c7iar daca sint
amplasate in acelasi stat, se considera banci separate.
.iis,i."
Articolul :E. (evocarea
*%4 Un ordin de plata nu poate "i revocat de ordonator decit daca ordinul de revocare este primit
de banca recipienta alta decit banca bene"iciarului, in timpul si modul su"icient pentru a acorda
bancii recipiente oportunitatea re!onabila de a actiona inainte de ultimul din momentele timpului
e"ectiv de executare, si inceputului !ile in care ordinul de plata trebuia sa "ie executat con"orm
paragra"elor *a4 si *b4 a articolului %%*%4.
*'4 Un ordin de plata nu poate "i revocat de ordonator decit daca ordinul de revocare este primit
de banca recipienta alta decit banca bene"iciarului, in timpul si modul su"icient pentru a acorda
bancii recipiente oportunitatea re!onabila de a actiona inainte de ultimul din momentele
executarii trans"erului de credit, si inceputului !ile in "ondurile trebuie sa "ie puse la dispo!itia
bene"iciarului.
*14 in po"ida prevederilor paragra"elor *%4 si *'4, ordonatorul si banca recipienta pot conveni ca
ordinele de plata emise de ordonator catre banca recipienta sa "ie irevocabile, ori ca ordinul de
revocare sa "ie valabil doar daca este primit inainte de timpul indicat in paragra"ele *%4 ori *'4.
*84 2rdinul de revocare trebuie sa "ie autenti"icat.
*:4 0anca recipienta alta decit banca bene"iciarului, care executa sau accepta ordinul de plata, in
privinta caruia un ordin de revocare a "ost sau este ulterior primit, nu are dreptul la plata pentru
acest ordin de plata. &aca trans"erul de credit este inc7eiat, banca va rambursa orice plata primita
de ea.
*.4 &aca recipientul rambursarii nu este initiatorul trans"erului de credit, el va trans"era
rambursarea ordonatorului sau.
*=4 0anca care este obligata sa e"ectuie!e o rambursare catre ordonatorul sau, este eliberata de
aceasta obligatie in masura in care ea e"ectuea!a rambursarea direct catre ordonatorul anterior.
2rice banca urmatoare dupa acest ordonator anterior sint eliberate de obligatie in aceleasi
conditii.
*>4 Initiatorul care are dreptul la rambursare con"orm pre!entului articol, poate sa o recupere!e
de la orice banca obligata sa e"ectuie!e rambursare, in masura in care aceata obligatie nu a "ost
executata. 0anca care este obligata sa e"ectuie!e rambursarea, este eliberata de aceasta obligatie
in masura in care ea e"ectuea!a rambursarea direct catre initiator. 2rice alta banca obligata este
eliberata de obligatie in aceleasi conditii.
*94 Paragra"ele *>4 si *94 nu se aplica "ata de banca daca ele ar a"ecta drepturile si obligatiile
bancii in ba!a oricarui acord ori oricarei reguli a unui sistem de trans"er de "onduri.
*%04 &aca trans"erul de credit este inc7eiat insa banca recipienta executa ordinul de plata in
privinta caruia un ordin de revocare a "ost sau este ulterior primit, banca recipienta are acele
drepturi de recuperare de la bene"iciar a valorii trans"erului de credit, care pot "i in alt mod
preva!ute de lege.
*%%4 +oartea, insolvabilitatea, "alimentul sau incapacitatea ordonatorului sau initiatorului nu
operea!a automat revocarea ordinului de plata sau incetarea autoritatii ordonatorului.
*%'4 Principiile continute in pre!entul articol se aplica "ata de modi"icarea ordinului de
plata. .,5
,
,, ,,, # ,$'
*%14 Pentru scopurile pre!entului articol, "ilialele si o"iciile separate ale bancii, c7iar daca sint
amplasate in acelasi stat, se considera banci separate.
-A>I0O.7. I7. ,2N)6,INT6L6 T(;N)C6(U(IL2( &6 ,(6&IT N66C6,TU;T6,
9(6)IT6 );U INTI(OI;T6
.,.? B B . iiit'::i')12- : .';. .'.-. :ih
Articolul :F. ;sistenta
'=1
Pina la inc7eierea trans"erului de credit, "iecare banca recipienta va asista initiatorul si "iecare
banca ordonatoare subsecventa, si va solicita asistenta de la urmatoarea banca recipienta, in
executarea procedurilor bancare a trans"erului de credit.
Articolul :G. (ambursarea
*%4 &aca trans"erul de credit nu este inc7eiat, banca initiatorului este obligata sa ramburse!e
initiatorului orice plata primita de la el, cu dobinda acumulata din !iua platii pina in !iua
rambursarii. 0anca initiatorului si "iecare banca recipienta urmatoare au dreptul la recuperarea
oricaror "onduri platite catre banca lor recipienta, cu dobinda acumulata din !iua platii pina la
!iua recuperarii.
*'4 Prevederile paragra"ului *%4 nu pot "i modi"icate prin acordul partilor, numai daca o banca
prudenta a initiatorului nu ar "i alt"el acceptat un anume ordin de plata din cau!a unui risc sporit
al trans"erului de credit.
*14 0anca recipienta nu va "i obligata sa "aca rambursarea con"orm paragra"ului *%4 daca ea nu
poate sa obtina rambursarea deoarece banca intermediara prin care ea a "ost solicitata sa
e"ectuie!e trans"erul de credit, a suspendat platile sau ii este inter!is prin lege sa e"ectue!e
rambursarea.
0anca recipienta nu se considera ca a "ost solicitata sa utili!e!e banca intermediara decit daca
aduce dovada "aptului ca nu solicita sistematic asemenea instructiuni in ca!uri similare.
2rdonatorul care primul a speci"icat utili!area bancii intermediare respective, are dreptul sa
primeasca rambursarea de la banca intermediara.
*84 0anca care este obligata sa "aca rambursarea catre ordonator, este eliberata de aceasta
obligatie in masura in care ea e"ectuea!a rambursarea direct catre ordonatorul anterior. 2rice
banca urmatoare dupa acest ordonator anterior sint eliberate de obligatie in aceleasi conditii.
, .,..5..,
*:4 Initiatorul care are dreptul la rambursare con"orm pre!entului articol, poate sa o recupere!e
de la orice banca obligata sa e"ectuie!e rambursare, in masura in care aceata obligatie nu a "ost
executata. 0anca care este obligata sa e"ectuie!e rambursarea, este eliberata de aceasta obligatie
in masura in care ea e"ectuea!a rambursarea direct catre initiator. 2rice alta banca obligata este
eliberata de obligatie in aceleasi conditii.
*.4 Paragra"ele *84 si *:4 nu se aplica "ata de banca daca ele ar a"ecta drepturile si obligatiile
bancii in ba!a oricarui acord ori oricarei reguli a unui sistem de trans"er de fonduri.
, ,,,.,............,,.@.,..,.-..., ,,. ,.@.. ,-,, ... .?8 - ,,,, ..,8...-..,.,-,,.,,
@
...-.
Articolul :&. ,orectarea platii insu"iciente
&aca valoarea ordinului de plata executat de banca recipienta este mai mica decit valoarea
ordinului de plata care %5a acceptat, din motive altele decit deducerea comisioanelor, ea este
obligata sa emita un ordin de plata pentru valoarea di"erentei.
Articolul :6. (estituirea platii
Di
.D ,
&aca trans"erul de credit este inc7eiat, insa valoarea ordinului de plata executat de banca
recipienta este mai mare decit valoarea ordinului de plata pe care %5a acceptat, banca recipienta
are acele drepturi de recuperare de la bene"iciar a valorii trans"erului de credit, care pot "i in alt
mod preva!ute de lege. ,D ,
Articolul :=. 2bligatia de a plati dobinda
*%4 0anca recipienta care incalca obligatiile sale mentionate in articolul >*'4, este responsabila
"ata de bene"iciar daca trans"erul de credit este inc7eiat. 2bligatia bancii recipiente este de a plati
dobinda la valoarea ordinului de plata, pe durata intir!ierii cau!ate de incalcarea bancii
recipiente. &aca intir!ierea se re"era doar la o parte din valoarea ordinului de plata, obligatia se
va re!uma la plata dobin!ii pentru valoarea care a "ost retinuta.
*'4 0anca recipienta poate "i eliberata de obligatia preva!uta in paragra"ul *%4 prin plata "acuta
bancii sale recipiente sau prin plata directa bene"iciarului. &aca banca recipienta primeste o
asemenea plata insa nu este bene"iciar al ordinului de plata, ea va trans"era bene"iciul dobin!ii la
urmatoarea banca recipienta sau, daca este banca bene"iciarului, la bene"iciar.
'=8
*14 Initiatorul este in drept sa5si recupere!e dobinda la care ar "i avut dreptul bene"iciarul dar
care nu a "ost primita de acesta con"orm paragra"elor *%4 si *'4, in masura in care initiatorul a
ac7itat dobinda bene"iciarului pentru intir!ierea executarii trans"erului de credit. 0anca
initiatorului si oricare banca ordonatoare subsecventa care nu este banca responsabila con"orm
paragra"ului *%4, poate sa5si recupere!e dovinda platita catre ordonatorul sau, de la banca sa
ordonatoare sau de la banca responsabila con"orm paragra"ului *%4.
*84 0anca recipienta care nu e"ectuea!a noti"icarea ceruta prin articolele >*84 si *:4, va plati
dobinda catre ordonator, din orice plata care a "ost primita de la ordonator in ba!a articolului
:*.4, pentru perioada retinerii platii.
*:4 0anca bene"iciarului care nu e"ectuea!a noti"icarea ceruta prin articolele %0*'4, *14 si *84, va
plati dobinda catre ordonator, din orice plata care a "ost primita de la ordonator in ba!a
articolului :*.4, pentru perioada din !iua platii pina in !iua noti"icarii.
*.4 0anca bene"iciarului este responsabila "ata de bene"iciar in masura preva!uta de legea ce
guvernea!a relatiile intre bene"iciar si banca in ca!ul neiexecutarii uneia din obligatiile preva!ute
in articolul %0*%4 sau *:4.
*=4 Prevederile pre!entului articol pot "i modi"icate prin acordul partilor, in masura in care
raspunderea unei banci "ata de alta este redusa sau majorata. Un asa acord re"eritor la reducerea
raspunderii poate "i inclus in conditiile standard de activitate a
bancii. 0anca poate consimti majorarea raspunderii sale "ata de initiator sau de bene"iciarul care
nu este banca, insa nu poate diminua raspunderea sa "ata de un asemenea initiator sau bene"iciar.
in particular, ea nu poate diminua raspunderea sa print5un acord ce stabileste o rata "ixa a
dobin!ii.
Articolul :I. 6xclusivitatea remediilor
(emediile mentionate in articolul %= sint exclusive, si nici un alt remediu o"erit in ba!a altor legi
nu va "i disponibil in ca!ul nerespectarii articolelor > sau %0, cu exceptia oricarui remediu care ar
putea exista pentru neexecutarea sau executarea necon"orma de catre banca a unui ordin de plata,
in conditii in care aceasta incalcare *a4 invederea!a intentia de a cau!a daune, sau *b4 e comisa in
mod neglijent si in cunostinta probabilitatii cau!arii daunei.
-A>I0O.7.I5. IN,-6I6(6; T(;N)C6(ULUI &6 ,(6&IT
Articolul :'. inc7eierea trans"erului de credit
*%4 Un trans"er de credit este inc7eiat in momentul in care banca bene"iciarului accepta ordinul
de plata in bene"iciul bene"iciarului. La inc7eierea trans"erului de credit, banca bene"iciarului
devine debitoare "ata de bene"iciar in limita valorii ordinului de plata acceptat de ea. inc7eierea
nu a"ectea!a in nici un alt mod relatiile intre bene"iciar si banca bene"iciarului.
*'4 Trans"erul de credit este inc7eiat c7iar daca valoarea ordinului de plata acceptat de banca
bene"iciarului este mai mica decit valoarea ordinului de plata a initiatorului, ca re!ultat al
deducerii de catre bancile recipiente a comisioanelor lor. inc7eierea trans"erului de credit nu va
prejudicia drepturile bene"iciarului in ba!a legii aplicabile ce guvernea!a obligatia subiacenta de
recuperare a valorii acestor comisioane de la initiator.
Anexa 5.G. ;ranjamentul privind serviciul cecurilor postale, )eoul, %998
;(;N3;+6NTUL P(IGIN& )6(GI,IUL ,6,U(IL2( P2)T;L6
:%%
'
inc7eiat la )eoul la %8.09.%998
In vigoare pentru (epublica +oldova din 1 iulie %99=
)ubsemnatii, plenipotentiari ai guvernelor tarilor membre ale Uniunii, in ba!a prevederilor art.
'' paragra"ul 8 al ,onstitutiei Uniunii Postale Universale, adoptata la Giena la %0 iulie %9.8, de
comun acord si sub re!erva art. ': paragra"ul 8 al sus5numitei ,onstitutii, au 7otarit urmatorul
aranjament
-A>I0O.7.*. &I)P2OITII P(6LI+IN;(6 ,p= i.'..5 N
Articolul :. 2biectul aranjamentului
%. Pre!entul aranjament reglementea!a ansamblul prestatiilor pe care serviciul de cecuri postale
este in masura sa il o"ere utili!atorilor de conturi curente postale si pe care tarile contractante
'=:
convin sa il instituie in relatiile lor reciproce.
'. 2rganismele nonpostale pot sa participe, prin intermediul serviciului de cecuri postale, la
sc7imbul reglementat prin dispo!itiile pre!entului aranjament. ;cestor organisme le revine
sarcina de a se intelege cu administratia postala a tarii lor pentru a asigura executarea completa a
tuturor clau!elor aranjamentului si, in cadrul acestei intelegeri, sa5si exercite drepturile si sa
indeplineasca obligatiile, ca organisme postale de"inite prin pre!entul aranjament.
;dministratia postala le serveste ca intermediar in relatiile lor cu administratiile postale ale
celorlalte tari contractante si cu 0iroul international.
Articolul E. &i"erite categorii de prestatii o"erite prin serviciul de cecuri postale
%. Giramentul
%.%. Titularul unui cont curent postal solicita, prin debitarea din contul sau, inscrierea unei sume
in creditul contului curent postal al bene"iciarului sau, con"orm unui acord inc7eiat intre
administratiile respective, in creditul altor tipuri de conturi.
%.'. Giramentul simplu este transmis pe cale postala.
%.1. Giramentul telegra"ic este transmis prin sistem de telecomunicatii.
'. Garsamintul intr5un cont curent postal
'.%. 6xpeditorul depune "onduri la g7iseul unui birou postal si solicita inscrierea sumei in
creditul contului curent postal al bene"iciarului sau, con"orm unui acord inc7eiat intre
administratiile respective, in creditul altor tipuri de conturi.
'.'. Garsamintul simplu este transmis pe cale postala.
'.1. Garsamintul telegra"ic este transmis prin sistem de telecomunicatii.
1. Plata prin mandat sau prin cec de asignare
1.%. Titularul unui cont curent postal solicita, prin debitarea contului sau, plata unui mandat in
numerar catre bene"iciar.
1.'. Plata simpla utili!ea!a calea postala.
1.1. Plata telegra"ica utili!ea!a sistemul de telecomunicatii.
8. Postcecul
8.%. Postcecul este un titlu international, care poate "i livrat titularilor de conturi curente postale
si platibil la vedere in birourile postale ale tarilor participante la serviciu.
8.'. Postcecul poate, de asemenea, "i remis cu plata la terti, dupa o intelegere intre
administratiile contractante.
:. (etragerea din reteaua de distribuitori automati de bancnote P2)TN6T
:.%. Institutiile "inanciare postale, care adera prin conventie la reteaua P2)TN6T, pot o"eri
detinatorilor lor de carti posibilitatea de a retrage banii de la distribuitorii automati de bancnote
din reteaua P2)TN6T.
.. ;lte prestatii
;dministratiile postale pot conveni, in relatiile lor bilaterale sau multilaterale, sa instituie alte
prestatii, ale caror modalitati urmea!a sa "ie stabilite intre administratiile interesate.
-A>I0O.7.II. GI(;+6NTUL
. ,
.,
Articolul F. ,onditii de admitere si executare a ordinelor de virament
%. in a"ara unei intelegeri speciale, suma viramentelor este exprimata in moneda tarii de
destinatie.
'. ;dministratia de origine "ixea!a taxa de convertire din moneda sa in aceea a tarii de destinatie.
1. ;dministratia de emitere determina taxa pe care ea o cere de la solicitantul unui virament
postal si pe care ea o pastrea!a in intregime. . i .
8. ;dministratia de destinatie are posibilitatea de a determina taxa pe care o percepe pentru
inscrierea unui virament postal in creditul unui cont curent postal.
:. )int scutite de orice taxe viramentele re"eritoare la serviciul postal, sc7imbate in conditiile
preva!ute la art. = *paragra"ul ' si pct. 1.%.51.1.4 din ,onventie.
.. ;vi!ele de virament simplu sint trimise "ara c7eltuieli bene"iciarilor, dupa inscrierea sumelor
'=.
virate, in creditul conturilor lor. ,ind ele nu comporta nici o comunicare speciala, ele pot "i
inlocuite printr5o mentiune pe releveul de cont, care sa permita bene"iciarului sa5% identi"ice pe
ordonator.
=. Giramentele telegra"ice sint supuse dispo!itiilor regulamentului telecomunicatiilor. In plus "ata
de taxa preva!uta la paragra"ul 1 de mai sus, ordonatorul unui virament telegra"ic plateste taxa
preva!uta pentru transmitere prin sistem de telecomunicatii, inclusiv, eventual, taxa unei
comunicari speciale destinate bene"iciarului. Pentru "iecare virament telegra"ic, biroul de cecuri
postale destinatar intocmeste un avi! de sosire sau un avi! de virament din serviciul intern sau
international si il adresea!a "ara c7eltuieli bene"iciarului. ,ind viramentul telegra"ic nu comporta
nici o comunicare speciala, avi!ul de sosire sau avi!ul de virament poate "i inlocuit cu o
mentiune pe releveul de cont, care permite bene"iciarului sa il identi"ice pe ordonator.
Articolul G. (esponsabilitatea
%. Principiul si intinderea responsabilitatii
%.%. ;dministratiile sint responsabile de sumele operate in debitului contului ordonatorului, pina
in momentul in care viramentul a "ost reglementar executat.
%.'. ;dministratiile sint responsabile de indicatiile eronate "urni!ate de catre serviciul
lor pe listele de viramente simple sau pe viramentele telegra"ice. (esponsabilitatea se re"era la
erori de convertire si la erori de transmitere.
%.1. ;dministratiile nu isi asuma nici o responsabilitate pentru intir!ierile care pot sa se produca
in transmiterea si executarea viramentelor.
%.8. ;dministratiile pot, de asemenea, sa convina intre ele ca sa "ie aplicate conditii mai extinse
de responsabilitate, adaptate necesitatilor din serviciile lor interne.
%.:. ;dministratiile sint absolvite de orice responsabilitate
a4 cind, drept urmare a distrugerii documentelor de serviciu ca re!ultat al unui ca! de "orta
majora, ele nu pot sa dea detalii despre executarea unui virament, cel putin daca proba
responsabilitatii lor nu a "ost administrataD
b4 cind ordonatorul nu a "ormulat nici o reclamatie in termenul preva!ut la art. 10 paragra"ul % al
,onventiei.
'. &eterminarea responsabilitatii
)ub re!erva prevederilor art. 9 pct. 1.'.51.:. din ;ranjamentul privind mandatele postale,
responsabilitatea revine administratiei tarii in care s5a produs eroarea.
1. Plata sumelor datorate. (ecursul
1.%. 2bligatia de a5% despagubi pe reclamant revine administratiei sesi!ate prin reclamatie.
1.'. Indi"erent care ar "i cau!a rambursarii, suma de rambursat ordonatorului unui virament nu
poate depasi suma inscrisa in debitul contului sau.
1.1. ;dministratia care a despagubit pe reclamant are dreptul la recurs impotriva administratiei
responsabile.
1.8. ;dministratia care a suportat, in ultima instanta, paguba are un drept de recurs, pina la
concurenta sumei platite, impotriva persoanei care a bene"iciat de aceasta eroare.
8. Termenul de plata
8.%. Garsarea sumelor datorate reclamantului trebuie sa aiba loc de indata ce responsabilitatea
serviciului a "ost stabilita, intr5un termen limita de . luni incepind cu a doua !i dupa reclamatie.
8.'. &aca administratia presupusa ca responsabila, sesi!ata in mod reglementar, a lasat sa se
scurga : luni "ara sa dea o solutie de"initiva unei reclamatii, administratia pe linga care a "ost
pre!entata reclamatia este autori!ata sa despagubeasca reclamantul in contul celeilalte
administratii.
:. (ambursarea catre administratia care intervine
:.%. ;dministratia responsabila este obligata sa despagubeasca administratia care a restituit
suma reclamantului, intr5un termen de 8 luni incepind din !iua noti"icarii rambursarii.
:.'. La expirarea acestui termen, suma datorata administratiei care a despagubit reclamantul
devine producatoare de dobin!i moratorii, respectiv .I pe an.
C"P+,-././+. >%"%M-N1&L
'==
.
v , $5
Articolul &. Garsamintul
D
%. ;dministratiile convin sa adopte pentru sc7imbul de varsamint pe cale postala tipul de
"ormular si reglementarea care se adaptea!a cel mai bine organi!arii serviciului lor.
'. Garsamintul prin mandate de varsamint
)ub re!erva dispo!itiilor speciale ale art. (6 :0% si (e :0', varsamintul prin mandate de
varsamint se e"ectuea!a con"orm dispo!itiilor ;ranjamentului privind mandatele postale.
1. Garsamintul prin avi! de varsamint ' ' ' '
.
1.%. )ub re!erva dispo!itiilor speciale de mai jos, tot ceea ce este in mod expres preva!ut pentru
viramente se aplica si varsamintelor.
1.'. ;dministratia de emitere determina taxa pe care o solicita de la expeditorul unui varsamint si
pe care o pastrea!a in intregime. ;ceasta taxa nu poate "i superioara aceleia care este perceputa
pentru emiterea unui mandat simplu.
1.1. in mod gratuit, se eliberea!a o recipisa deponentului, in momentul varsamintului de "onduri.
C"P+,-./.+!. =L%1% =-N M%ND%1
D
Articolul 6. +odalitati de executare a platilor prin mandat
%. Platile internationale, e"ectuate prin debitarea conturilor curente postale, pot "i e"ectuate prin
intermediul mandatelor simple.
'. +andatele simple, emise ca repre!entare a sumelor debitate din conturile curente postale, sint
supuse dispo!itiilor ;ranjamentului privind mandatele postale.
-A>I0O.7. 5. PL;T; =-N ,6, &6 ;)I9N;(6
Articolul H. 6miterea cecurilor de asignare
%. Platile internationale, e"ectuate prin debitarea conturilor curente postale, pot "i e"ectuate prin
intermediul unui cec de asignare.
'. Paragra"ele % si ' ale art. 1 se aplica cecurilor de asignare.
1. ;dministratia de origine determina taxa pe care ea o solicita tragatorului unui cec de asignare.
8. ,ecurile de asignare pot "i transmise pe cale de telecomunicatii, "ie intre biroul de sc7imb al
administratiei de origine si biroul de sc7imb al administratiei de plata, "ie intre biroul de sc7imb
al administratiei de origine si biroul postal insarcinat cu plata, atunci in care administratiile
convin sa utili!e!e acest mod de transmitere.
:. ;rt. 1 din aranjament si art. (6 80' din (egulamentul privind mandatele postale se aplica
cecurilor de asignare telegra"ice.
Articolul I. Plata cecurilor de asignare
..,, 5 .
%. ;dministratiile convin sa adopte pentru serviciul platilor reglementarea care se adaptea!a cel
mai bine organi!arii serviciului lor. 6le pot utili!a "ormulare din serviciul lor intern ca
repre!entare a cecurilor de asignare care le sint adresate.
'. ;dministratia de plata nu este obligata sa asigure plata la domiciliu a cecurilor de asignare a
caror valoare depaseste valoarea mandatelor simple platite in mod obisnuit la domiciliu.
1. in ceea ce priveste durata validitatii, vi!a pentru data, regulile generale de plata, predarea prin
extras, taxele percepute, eventual, de la bene"iciar, dispo!itiile speciale ale platii telegra"ice,
cecurilor de asignare li se aplicaart. 8 paragra"ele : si . din aranjament, art. (e .08 paragra"ele
'58 si art. (6 .0. din (egulamentul privind mandatele postale, cu conditia ca regulile serviciului
intern sa nu se opuna acestui lucru.
Articolul '. (esponsabilitatea .5.,
, ,D..,5,., ,D ,
%. ;dministratiile sint raspun!atoare de sumele inscrise in debitul contului tragatorului, pina in
momentul in care cecul de asignare a "ost in mod regulamentar platit.
'=>
'. ;dministratiile sint responsabile de indicatiile eronate, "urni!ate de catre serviciul lor pe listele
de cecuri de asignare sau pe cecurile de asignare telegra"ice. (esponsabilitatea se intinde asupra
erorilor de convertire si erorilor de transmitere.
1. ;dministratiile nu isi asuma nici o responsabilitate pentru intir!ierile care se pot produce in
transmiterea sau plata cecurilor de asignare.
8. ;dministratiile pot conveni intre ele sa aplice si conditii de responsabilitate mai extinse,
adaptate nevoilor in serviciile lor interne.
:. ;rt. 9 al ;ranjamentului privind mandatele postale se aplica si cecurilor de asignare.
Articolul :C. (emuneratia administratiei de plata 5
%. ;dministratia de emitere atribuie administratiei de plata pentru "iecare cec de asignare o
remuneratie a carei valoare este "ixata, in "unctie de valoarea medie a cecurilor de asignare
cuprinse in scrisorile de inaintare adresate in cursul "iecarei luni, la
5 0,:9 &)T 5pina la .:,18 &)TD
5 0,=' &)T 5 peste .:,18 &)T pina la %10,.> &)TD
5 0,>> &)T 5 peste %10,.> &)T pina la %9.,0% &)TD
5l
s
0>&)T5pestel9.,0%&)Tpinala'.%,1:&)TD i
s
5PLH5'' 5
D
5l,1%&)T5
peste'.%,1:&)Tpinala1'.,.9&)TD
r
5%,:= &)T5peste 1'.,.9 &)T.
'. in locul taxelor preva!ute in paragra"ul %, administratiile pot, totusi, sa convina atribuirea unei
remuneratii uni"orme, in &)T sau in moneda tarii de plata, independenta de valoarea cecurilor de
asignare.
1. (emuneratia datorata administratiei de plata este stabilita in "iecare luna in modul urmator
55........D55 .
5.........
a4 taxa de remuneratie in &)T de aplicat pentru "iecare cec de asignare este determinata dupa
convertirea in &)T a valorii medii a cecurilor de asignare, pe ba!a valorii medii a &)T in
moneda tarii de plata, asa cum este ea de"inita in regulamentul de aplicare a ,onventiei
*6c7ivalenti4D
b4 suma totala in &)T, obtinuta pentru remunerarea re"eritoare la "iecare cec, este convertita in
moneda tarii de plata pe ba!a valorii reale a &)T, in vigoare in ultima !i a lunii la care se
raportea!a contulD
c4 in care remuneratia uni"orma, preva!uta la paragra"ul ', este "ixata in &)T, convertirea sa in
moneda tarii de plata este e"ectuata asa cum se mentionea!a la alin. b4.
-A>I0O.7. 5I. ;LT6 +2&U(I &6 ),-I+0 ;L PL;TIL2(
Articolul ::. ;lte moduri de sc7imb al platilor
D
%. Platile internationale de asigurat prin debitarea conturilor curente postale pot "i e"ectuate si cu
ajutorul ben!ilor magnetice sau prin oricare alt suport convenit intre administratii.
' "' ''
'. ;dministratiile de destinatie pot sa utili!e!e "ormularele din regimul lor intern pentru
repre!entarea ordinelor de plata care le sint ast"el adresate. ,onditiile sc7imbului sint, in acest
ca!, "ixate prin conventii speciale, adoptate de catre administratiile respective.
-A>I0O.7. 5I. P2)T,6,UL
Articolul :E. 6liberarea postcecurilor
%. Ciecare administratie poate elibera postcecul titularilor sai de conturi curente postale.
'. Titularilor de conturi curente postale, carora li se eliberea!a postcecuri, li se eliberea!a si o
carte de garantie postcec, care trebuie sa "ie pre!entata in momentul platii.
1. Galoarea maxima garantata este imprimata pe versoul "iecarui cec postal sau pe o anexa, in
moneda convenita intre tarile contractante.
8. in a"ara unui acord special cu administratia de plata, administratia de emitere "ixea!a taxa de
convertire a monedei sale in moneda tarii de plata.
'=9
:. ;dministratia de emitere poate percepe o taxa de la tragatorul unui cec postal.
.. 6ventual, durata de validitate a cecurilor postale este "ixata de catre administratia de emitere.
6a este indicata pe postcec prin imprimarea ultimei date de validitate. in absenta unei ast"el de
indicatii, validitatea postcecului este nelimitata.
Articolul :F. Plata
'
%. Galoarea postcecului este varsata bene"iciarului in moneda legala a tarii de plata, la g7iseele
birourilor de posta.
'. Galoarea maxima care poate "i platita prin intermediul unui postcec este "ixata de comun acord
de catre tarile contractante.
Articolul :G. (esponsabilitatea , , ,@'u-; ,$ $, @ i,.
%. ;dministratia de plata este descarcata de orice responsabilitate, atunci in care ea poate stabili
ca plata a "ost e"ectuata in conditiile "ixate la art. (6 %10% si (e %10'.
'. ;dministratia emitenta nu este obligata sa onore!e postcecurile "alsi"icate sau contra"acute,
care ii sint returate dupa termenul preva!ut la art. (6 %. 101 paragra"ul 8.
Articolul :&. (emunerarea administratiei de plata
;dministratiile care convin sa participe la serviciul de postcecuri "ixea!a de comun acord
valoarea remuneratiei care este atribuita administratiei de plata.
-A>I0O.7. 5III. (6T6;U; P2)TN6T
3U
)
,
Articolul :6. ,onditii de aderare si participare
%. ;derarea necesita semnarea ,onventiei P2)TN6T si ac7itarea dreptului de intrare.
'. ,onditiile de aderare si de participare la serviciu sint de"inite in ,onventia P2)TN6T.
-A>I0O.7. ID. &I)P2OITII &IG6()6
Articolul :H. &ispo!itii diverse
%. ,ererea de desc7idere a unui cont curent postal in strainatate
%.%. in ca! de cerere de desc7idere a unui cont curent postal intr5o tara cu care tara de re!identa a
solicitantului sc7imba viramente postale, administratia acestei tari este obligata, pentru
veri"icarea solicitarii, sa dea tot concursul administratiei insarcinate cu tinerea contului.
%.'. ;dministratiile se angajea!a sa e"ectue!e aceasta veri"icare cu toata grija si cu toata atentia
necesare, "ara ca, totusi, sa isi asume vreo responsabilitate in acest sens.
%.1. La cererea administratiei care tine contul, administratia tarii de re!identa intervine, de
asemenea, pe cit este posibil, in veri"icarea in"ormatiilor privind orice modi"icare a capacitatii
juridice a a"iliatului.
'. Crancarea postala
'.%. Plicurile continind extrase de cont, adresate birourilor de cecuri postale ale titularilor de
conturi, sint expediate pe calea cea mai rapida *aeriana sau de supra"ata4 si sint predate, cu
scutire de taxa, in orice tara a Uniunii.
'.'. (eexpedierea acestor plicuri in orice tara a Uniunii nu le ridica, in nici un ca!, bene"iciul
scutirii de "rancare.
-A>I0O.7.D. &I)P2OITII CIN;L6
@n5--@-.
Articolul :I. &ispo!itii "inale
%. ,onventia, ;ranjamentul privind mandatele postale, precum si regulamentul sau de aplicare
sint aplicabile, eventual, prin analogie, in tot ceea ce nu este in mod expres reglementat prin
pre!entul aranjament.
'. ;rt. 8 al ,onstitutiei Uniunii Postale Universale nu este aplicabil pre!entului aranjament.
,
1. ,onditii de aprobare a propunerilor privind pre!entul aranjament.
1.%. Pentru a deveni executorii, propunerile supuse congresului si re"eritoare la pre!entul
aranjament si la regulamentul sau trebuie sa "ie aprobat de catre majoritatea tarilor membre
'>0
pre!ente si care votea!a si care sint parti la aranjament. ,el putin jumatate din numarul acestor
tari membre repre!entate in congres trebuie sa "ie pre!ente in momentul votului.
1.'. Pentru a deveni executorii, propunerile re"eritoare la regulament, care au "ost trimise de
catre congres ,onsiliului de exploatare postala, pentru deci!ie, sau care sint introduse intre doua
congrese, trebuie sa "ie aprobate de catre majoritatea membrilor ,onsiliului de exploatare postala
care sint parti la aranjament.
1.1. Pentru a deveni executorii, propunerile introduse intre doua congrese si re"eritoare la
pre!entul aranjament trebuie sa reuneasca
1.1.%. doua treimi din su"ragii, cel putin jumatate dintre tarile membre parti la aranjament, care
au raspuns consultarii, daca este vorba despre dispo!itii noiD
1.1.'. majoritatea su"ragiilor, cel putin jumatate dintre tarile membre parti la aranjament, care au
raspuns consultarii, daca este vorba despre modi"icari la dispo!itiile pre!entului aranjamentD
1.1.1. majoritatea su"ragiilor, daca este vorba despre interpretarea dispo!itiilor pre!entului
aranjament.
1.8. in po"ida dispo!itiilor preva!ute la pct. 1.1.%., orice tara membra, a carei legislatie nationala
este inca incompatibila cu adaugarea propusa, are posibilitatea sa "aca o declaratie catre
directorul general al 0iroului international, in care sa indice ca nu este posibil sa accepte aceasta
adaugare, in termen de 90 de !ile incepind de la data noti"icarii acesteia.'
, DD. 'i-i'$@n M
8. Pre!entul aranjament va intra in aplicare la data de % ianuarie %99. si va ramine in vigoare
pina la punerea in aplicare a actelor viitorului congres.
&rept pentru care, plenipotentiarii guvernelor tarilor contractante au semnat pre!entul aranjament
intr5un exemplar care este depus pe linga directorul general al 0iroului international. 2 copie de
pe aranjament va "i predata "iecarei parti de catre guvernul tarii ga!da a congresului.
5,
Anexa 5. :. (eguli si u!ante uni"orme privind acreditivele documentare *U,P :004, %991
(69ULI )I UO;NT6 UNIC2(+6 P(IGIN& ;,(6&ITIG6L6 &2,U+6NT;(6
PU0LI,;TI;N(. :00,%991
;. &I)P2OITII 96N6(;L6 )I &6CINITII
@ 5 5 . ,
Articolul :. ;plicarea regulilor si u!antelor uni"orme
(egulile uni"orme si practica privind acreditivele, revi!uite in %991, publicatia ,,I Nr.
:00, se vor aplica tuturor acreditivelor documentare *inclusiv, in masura in care pot "i
aplicabile, si scrisorilor de credit 5 L@, #stand5bB$4, acolo unde sint incluse in textul
acreditivului.
6le sint obligatorii pentru toate partile, daca nu s5a convenit alt"el, in mod expres, in
acreditiv.
ArticolulE. &e"inirea acreditivului
in spiritul acestor articole, expresiile #acreditiv*e4$ </ocu$entar+ -redit)s si #scrisori
de credit stand5bB$ )Standb+ .etter)s of -redit *numite in continuare #acreditive$
<-redits inseamna orice aranjament, oricum ar "i denumit sau descris, prin care o
banca *banca emitenta4 )Issuing 2an4, actionind la cererea si dupa instructiunile
unui client *ordonator4 )Aplicant sau in numele sau propriu
i. e"ectuea!a o plata catre un tert sau la ordinul acestuia *bene"iciarul4 )2enefeciar+
sau accepta si plateste e"ecte de comert *cambii4 )/rafl)s trase de catre bene"iciarD
ii. autori!ea!a alta banca sa e"ectue!e o asemenea plata sau sa accepte si sa plateasca
asemenea cambii *dra"t*s44D
sau
BB
. "
iii. autori!ea!a o alta banca sa negocie!e, contra documentelor preci!ate cu conditia ca
acestea sa "ie con"orme cu termenii si conditiile acreditivului.
'>%
in spiritul acestor articole, sucursalele bancilor din alte tari sint considerate alte banci.
Articolul F. ;creditive contra contracte
a. ;creditivele, prin natura lor, sint tran!actii separate de contractele de vin!ari sau alte contracte
care pot sta la ba!a lor iar, bancile nu sint in nici un "el obligate sau implicate prin asemenea
contract*e4, c7iar daca vreo re"erire la asemenea contract*e4 este inclusa in acreditiv. &rept
urmare, angajamentul unei banci de a plati, accepta si plati cambii sau a negocia si@sau de a5si
indeplini orice alta obligatie in cadrul acreditivului, nu poate constitui subiectul unei pretentii sau
renuntari, "ormulate de ordonator, ca re!ultat al relatiilor sale cu banca emitenta sau cu
bene"iciarul.
b. Un bene"iciar nu se poate prevala in nici un ca! de relatiile contractuale existente intre banci
sau intre ordonator si banca emitenta.
Articolul G. &ocumente contra mar"uri@servicii@prestatii
"
in operatiunile pe ba!a de acreditiv toate partile implicate tratea!a cu documente si nu cu
mar"uri, servicii si@sau alte prestatii la care documentele pot sa se re"ere.
Articolul &. Instructiuni de emitere@modi"icare a acreditivului
a. Instructiunile pentru emiterea acreditivului, acreditivul insusi, instructiunile de modi"icare si
modi"icarea insasi, trebuie sa "ie complete si precise.
Bi
;
,u scopul de a se evita con"u!ia si gresita intelegere, bancile vor descuraja orice incercare
i. de a include detalii excesive in acreditiv sau in orice modi"icare la acestaD ii. de a da
instructiuni de emitere, avi!are sau con"irmare a unui acreditiv prin re"erirea la un acreditiv emis
anterior *acreditiv similar4, care a "ost subiectul unui amendament*e4 acceptat*e4 si@sau
amendament*e4 neacceptat*e4.
b. toate instructiunile de emitere a acreditivului, acreditivul insusi si, in care este ca!ul, toate
instructiunile suplimentare de modi"icare insasi, trebuie sa preci!e!e clar documentul*ele4 contra
carora se va "ace plata, acceptarea sau negocierea.
0. C2(+; )I N2TICI,;(6; ;,(6&ITIG6L2(
Articolul 6. ;creditive revocabile si irevocabile
a. ;creditivele pot "i sau
i. revocabile@ ''.. 3.''.' '4 -B
I
B ':,' ,B B 8?.B?B .
sau
ii. irevocabileD
b. Prin urmare, acreditivele trebuie sa indice clar daca sint revocabile sau irevocabile.
c. in lipsa unei asemenea preci!ari acreditivul va "i considerat irevocabil.
Articolul =. 2bligatiile bancii avi!atoare
a. Un acreditiv poate "i avi!at unui bene"iciar prin alta banca *banca avi!atoare4 )Advis-ing
2an4 "ara angajament din partea acesteia, dar acea banca, daca decide sa avi!e!e acreditivul, va
avea o grija re!onabila pentru veri"icarea autenticitatii aparente a acreditivului pe care il
avi!ea!a. &aca banca decide sa nu avi!e!e acreditivul, trebuie si in"orme!e banca emitenta, "ira
intir!iere.
b. &aca banca avi!atoare nu poate stabili aparenta autenticitate trebuie sa in"orme!e neintir!iat
banca de la care a primit instructiunile, ca este in imposibilitatea de a stabili autenticitatea
acreditivului si, daca totusi, se decide sa avi!e!e acreditivul, trebuie sa in"orme!e bene"iciarul ca
este in imposibilitatea de a stabili autenticitatea acreditivului.
Articolul I. (evocarea acreditivului
.. ' .' 32 i .
L
i."5@*D.' .D,D DDD
a. Un acreditiv revocabil poate "i modi"icat sau anulat de banca emitenta in orice moment "ara o
avi!are prealabila a bene"iciarului.
b. Totusi, banca emitenta trebuie
i. sa ramburse!e cealalta banca, prin care a "ost "acut utili!abil acreditivul, pentru plata
la vedere, prin acceptare sau negociere A pentru orice plata, acceptare sau negociere
"acuta de o ast"el de banca 5 inaintea primirii de catre acestea a avi!arii modi"icarii sau
'>'
anularii, contra documentelor care apar a "i in con"ormitate cu termenii si conditiile
acreditivuluiD
ii. sa ramburse!e alta banca prin care a "ost "icut utili!abil un acreditiv revocabil cu
plata la termen, daca o ast"el de banca, inaintea primirii modi"icarii sau anularii, a
acceptat documentele care apar a "i in con"ormitate cu termenii si conditiile acreditivuluiD
Articolul '. 2bligatiile bancilor remitente si con"irmatoare
a. Un acreditiv irevocabil constituie un angajament "erm al bancii emitente, cu conditia
ca documentele stipulate sa "ie pre!entate bancii desemnate )9o$inated 2an4 sau
bancii emitente si sa "ie in con"ormitate cu termenii si conditiile acreditivului si
i. daca acreditivul prevede plata la vedere 5 sa plateasca la vedereD
ii. daca acreditivul prevede plata aminata )deferredpa+$ent M sa plateasca la data*ele4
scadentei, determinabile in con"ormitate cu prevederile acreditivuluiD
iii. daca acreditivul prevede acceptarea
a. de catre banca emitenta 5 sa accepte cambii tras*e4 de catre bene"iciar asupra bancii emitente si
sa le plateasca la scadentaD
sau
,
b. de catre o alta banca tras )/ra=ee 2an4 - sa accepte si sa plateasca la scadenta cambiile trase
de catre bene"iciar asupra bancii emitente, in ca!ul in care banca tras stipulea!a in acreditiv ca nu
accepta cambiile trase asupra ei, sau sa plateasca cambiile acceptate, dar neplatite la scadenta de
catre o ast"el de banca trasD
iv. daca acreditivul prevede negocierea 5 sa plateasca, "ara drept de recurs impotriva tragatorilor
si@sau detinatorilor de buna credinta, cambiile trase de catre bene"iciar si@ sau documentul*ele4
pre!entate in cadrul acreditivului. Un acreditiv nu va "i emis, utili!abil prin cambii trase asupra
ordonatorului. &aca totusi, acreditivul cere cambii trase asupra ordonatorului, bancile vor
considera asemenea cambii ca acte aditionale, b. ,on"irmarea unui acreditiv irevocabil de catre o
alta banca *banca con"irmatoare4 )-onfir$ing 2an4 pe ba!a autori!arii sau la cererea bancii
emitente, constituie un angajament "erm al bancii con"irmatoare, adaugat la cel al bancii
emitente, cu conditia ca documentele stipulate sa "ie pre!entate bancii con"irmatoare sau unei
alte banci desemnate, si ca documentele sa "ie con"orme cu termenii si conditiile acreditivului si
i. daca acreditivul prevede plata la vedere 5 sa plateasca la vedereD ii. daca acreditivul prevede
plata aminata 5 sa plateasca la data*ele4 scadentei determinabile in con"onmtate cu preci!arile din
acreditivD iii. daca acreditivul prevede acceptarea
a. de catre banca con"irmatoare 5 sa accepte si sa plateasca la scadenta cambiile trase de catre
bene"iciar asupra bancii con"irmatoareD
"a&
..- .2i-::--.-:l
b. de catre alta banca tras 5 sa accepte si sa plateasca la scadenta cambiile trase de
catre bene"iciar asupra bancii con"irmatoare, in ca!ul in care banca tras stipulea!a in
acreditiv neacceptarea cambiilor trase asupra ei, sau sa plateasca la scadenta cambiile
acceptate dar neplatite de catre o asemenea banca trasD
iv. daca acreditivul prevede negocierea A sa negocie!e "ara drept de recurs impotriva
tragatorului si@sau detinatorilor de buna credinta, cambiile trase de catre bene"iciar si@
sau documentele pre!entate in cadrul acreditivului. Un acreditiv nu va "i valabil emis,
utili!abil prin cambii trase asupra ordonatorului. &aca acreditivul, totusi, preci!ea!a
cambii trase asupra ordonatorului, bancile vor considera ast"el de cambii ca documente
aditionale.
ci. &aca alta banca este autori!ata sau solicitata de catre banca emitenta sa adauge
con"irmarea ei pentru acreditiv, dar nu este pregatita sa "aca acest lucru, ea trebuie sa
in"orme!e neintir!iat banca emitentaD
ii. in a"ara ca!ului in care banca emitenta speci"ica alt"el in autori!atia sau in cererea
ei de a adauga con"irmarea, banca avi!atoare poate avi!a acreditivul bene"iciarului,
'>1
"ara sa adauge con"irmarea sa.
d. i. 6xceptind prevederile articolului 8>, un acreditiv irevocabil nu poate "i modi"icat
sau anulat "ara acordul bancii emitente, a bancii con"irmatoare, daca exista, si a
bene"iciaruluiD
ii. 0anca 6mitenta vi "i irevocabil obligata la modi"icarea acreditivului emis de ea, din
momentul emiterii unei ast"el de modi"icari. 2 banca con"irmatoare isi poate extinde
con"irmarea si asupra modi"icarii si va "i obligata irevocabil din momentul avi!arii
modi"icarii. 2 banca con"irmatoare poate totusi alege sa avi!e!e o modi"icare catre
bene"iciar, "ara a5si extinde con"irmarea, si in acest ca! trebuie sa in"orme!e neintir!iat
banca emitenta si pe bene"iciarD
iii. termenii acreditivului original *sau unui amendament la un acreditiv anterior acceptat4
vor ramine valabili pentru bene"iciar pina in care bene"iciarul va comunica acceptarea
amendamentului bancii care %5a avi!at de acest amendament. 0ene"iciarul trebuie sa
noti"ice acceptarea sau re"u!ul modi"icarilor. &aca bene"iciarul nu da o ast"el de
noti"icare, pre!entarea documentelor la banca desemnata sau banca emitenta, con"orme
cu acreditivul, dar ne"iind acceptate modi"icarile, va "i considerata ca o noti"icare de
acceptare de catre bene"iciar a respectivei modi"icari si din acel moment acreditivul va
"i modi"icatD
iv. acceptarea partiala a modi"icarilor continute in unul si acelasi avi! de noti"icare nu
este permisa si, in consecinta, nu va avea nici un e"ect.
Articolul :C. Tipuri de acreditive
a. Toate acreditivele trebuie sa indice clar daca sint utili!abile prin plata la vedere, prin
plata aminata, prin acceptare sau negociere.
b.i. in a"ara de ca!ul in care acreditivul stipulea!a ca este utili!abil numai de banca
emitenta, toate acreditivele trebuie sa desemne!e banca *banca desemnata4 care este
autori!ata sa plateasca, sa5si asume un angajament de plata aminat, sa accepte cambiile
sau sa negocie!e. in ca!ul unui acreditiv liber negociabil, orice banca este banca
desemnata.
Pre!entarea documentelor trebuie "acuta bancii emitente sau bancii con"irmatoare,
daca exista, sau oricarei alte banci desemnateD
ii. Negocierea inseamna cumpararea cambiilor si@sau documentelor de catre banca
autori!ata sa negocie!e. )impla examinare a documentelor, "ara a le cumpara nu constituie
negociere.
c. In a"ara de ca!ul in care banca desemnata este c7iar con"irmatoare, desemnarea de catre banca
emitenta nu constituie nici un angajament pentru banca desemnata sa plateasca, sa isi asume
angajamente de plata aminata, sa accepte cambiile, sau sa negocie!e.
v,
D
.D,D.D D '
6xceptind acordul expres al bancii desemnate comunicat bene"iciarului, primirea de catre banca
desemnata si@sau examinarea si@sau expedierea documentelor nu obliga banca sa plateasca, sa5si
asume un angajament de plata aminata, sa accepte cambii sau sa negocie!e.
d. &esemnind alta banca, sau permitind altei banci sa negocie!e, sau autori!ind sau cerindu5i
altei banci sa adauge con"irmarea sa, banca emitenta autori!ea!a o ast"el de banca sa plateasca,
sa accepte cambiile sau sa negocie!e, dupa ca!, contra documentelor care apar a "i in
con"ormitate cu termenii si conditiile acreditivului si se obliga sa ramburse!e aceasta banca in
con"ormitate cu prevederile acestor articole.
Articolul ::. ;creditive teletransmise si preavi!ate
, , , 5.
a.i. ,ind o banca emitenta da instructiuni unei banci avi!atoare printr5o teletransmitere
autenti"icata sa avi!e!e un acreditiv sau o modi"icare la un acreditiv, transmiterea se va considera
ca este un instrument operativ al acreditivului si@sau modi"icarii operative, si nici o alta
con"irmare prin posta *letrica4 nu va "i trimisa. &aca totusi se va trimite o con"irmare letrica
aceasta nu va avea nici un e"ect, si banca avi!atoare nu va avea nici o obligatie sa con"runte o
'>8
asemenea con"irmare cu instrumentul operativ al acreditivului sau cu modi"icarea operativa
primita prin teletransmitereD
ii. &aca teletransmiterea preci!ea!a #urmea!a detalii complete$ *#"ull details to "olloN$4 *sau
cuvinte cu inteles similar4, sau speci"ica "aptul ca instrumentul operativ al acreditivului sau al
modi"icarii operative este con"irmarea letrica, atunci teletransmisia nu se va considera a "i
instrument operativ al acreditivului sau al modi"icarii. 0anca emitenta trebuie sa expedie!e
instrumentul operativ al acreditivului sau a modi"icarii operative unei ast"el de banci avi!atoare,
"ara intir!iere.
b. &aca o banca utili!ea!a serviciile unei banci avi!atoare pentru avi!area acreditivului catre
bene"iciar, trebuie, de asemenea, sa utili!e!e serviciile aceleasi banci pentru avi!area unei
modi"icari.
c. 2 preavi!are privind emiterea sau modi"icarea unui acreditiv irevocabil *preavi!are4, va "i data
numai la banca emitenta, daca o asemenea banca este pregatita sa emita instrumentul operativ al
acreditivului sau modi"icarea operativa. in a"ara ca!ului in care se prevede alt"el intr5un
asemenea preavi! de catre banca emitenta, banca emitenta
care da un ast"el de preavi! va "i irevocabil obligata sa emita sau sa modi"ice acreditivul "ara
intir!iere in termeni care sa nu "ie in contradictie cu cele pre!entate in preavi!.
Articolul :E. Instructiuni incomplete sau neclare
&aca sint primite pentru avi!area, con"irmarea sau modi"icarea unui acreditiv instructiuni
incomplete sau neclare, banca careia i s5a cerut sa actione!e in ba!a unor asemenea
instructiuni poate da o noti"icare preliminara bene"iciarului, doar pentru in"ormare, si
"ara nici o responsabilitate din partea sa. ;ceasta noti"icare preliminara va preci!a clar
ca este data doar pentru in"ormare si "ara responsabilitatea bancii avi!atoare. In orice
ca!, banca avi!atoare trebuie sa in"orme!e banca emitenta despre actiunea intreprinsa
si sa solicite "urni!area in"ormatiilor necesare.
0anca emitenta trebuie sa "urni!e!e in"ormatiile necesare, "ara intir!iere. ;creditivul va
"i avi!at, con"irmat sau modi"icat numai in care au "ost primite instructiuni clare si
complete si daca banca avi!atoare este gata sa actione!e con"orm instructiunilor.
,. 20LI9;TII )I (;)PUN&6(I
v
+-l- ,
Articolul :F. )tandarde pentru examinarea documentelor
a. 0ancile trebuie sa examine!e toate documentele preci!ate in acreditiv cu o grija re!onabila
pentru a se asigura daca apar a "i sau nu in concordanta cu termenii si conditiile acreditivului.
,oncordanta documentelor preci!ate cu termenii si conditiile acreditivului va "i determinata prin
practicile bancare internationale re"lectate in aceste articole. &ocumentele care apar a "i
neconcordante intre ele, vor "i considerate de banci ca necon"orme cu termenii si conditiile
acreditivului.
b. 0anca emitenta, banca con"irmatoare, daca exista, sau banca desemnata, actionind in numele
lor, vor avea "iecare un timp re!onabil, care sa nu depaseasca sapte !ile bancare din !iua
urmatoare primirii documentelor, pentru ca sa examine!e documentele sa stabileasca daca le
accepta sau re"u!a, si sa in"orme!e, in consecinta, partea de la care a primit documentele.
c. &aca acreditivul contine conditii "ara sa mentione!e documentele ce trebuie pre!entate in
con"ormitate cu acestea, bancile vor considera aceste conditii ca ne"iind preci!ate si le vor
ignora.
Articolul :G. &ocumente cu discrepante si Noti"icarea
a. ,ind banca emitenta autori!ea!a o alta banca sa plateasca, sa5si asume un angajament de plata
aminata, sa accepte cambiile, sau sa negocie!e contra documentelor care apar a "i in con"ormitate
cu termenii si conditiile acreditivului, banca emitenta si banca con"irmatoare, daca exista, sint
obligate
i. sa ramburse!e banca desemnata care a platit, sau si5a asumat obligatia de plata aminata, sau a
acceptat cambii, sau a negociatD ii. sa accepte documentele.
b. &upa primirea documentelor banca emitenta si@sau banca con"irmatoare, daca exista,
'>:
sau banca desemnata, actionind in nume propriu, trebuie sa determine numai pe ba!a
documentelor, daca ele apar a "i sau nu in con"ormitate cu termenii si conditiile
acreditivului. &aca documentele nu apar a "i in concordanta cu termenii si conditiile
acreditivului, bancile pot re"u!a sa accepte documentele.
c. &aca banca emitenta stabileste ca documentele nu sint con"orme cu termenii si
conditiile acreditivului, ea poate, din initiativa proprie, sa se adrese!e ordonatorului
pentru aprobarea discrepantelor. ;cesta nu extinde totusi peridada mentionata in
articolul %1 *b4.
d.i. &aca banca emitenta si@sau banca con"irmatoare, daca exista, sau o banca desemnata,
actionind in nume propriu, decide sa re"u!e documentele, trebuie sa anunte acest lucru
prin telecomunicare sau, daca aceasta nu este posibil, prin alte mijloace de comunicare
rapide, "ara intir!iere, dar nu mai tir!iu decit cele = !ile bancare urmatoare !ilei primirii
documentelor. ;semenea noti"icare va "i adresata bancii de la care s5au primit
documentele sau bene"iciarului, daca s5au primit documentele direct de la elD
ii. 2 asemenea noti"icare trebuie sa preci!e!e toate neconcordantele pe ba!a carora
banca re"u!a documentele si trebuie, de asemenea, sa preci!e!e daca banca pastrea!a
documentele la dispo!itia pre!entatorului sau i le returnea!a.
iii. 0anca emitenta si@sau banca con"irmatoare, daca exista, vor "i apoi indreptatite sa
solicite de la banca remitenta *(emitting 0an<4, rambursarea, cu dobinda, a oricaror
plati care au "ost "acute de catre acea banca.
e. &aca banca emitenta si@sau banca con"irmatoare, daca exista, omite sa actione!e in
concordanta cu prevederile acestui articol si@sau omite sa tina documentele la dispo!itia
pre!entatorului sau sa i le retume!e, banca emitenta si@sau banca con"irmatoare, daca exista, va "i
privata de dreptul de a reclama documentele ca ne"iind in concordanta cu termenii si conditiile
acreditivului.
". &aca banca remitenta atrage atentia bancii emitente si@sau bancii con"irmatoare, daca exista,
asupra oricaror discrepante in documente sau avi!ea!a asemenea banci ca a platit, si5a asumat
angajamentul de plata aminata, a acceptat cambiile sau a negociat sub re!erva sau contra unei
garantii privitoare la asemenea discrepanteD banca emitenta sau banca con"irmatoare, daca exista,
nu vor "i ast"el scutite de nici una din obligatiile lor provenind din prevederile acestui articol.
;semenea re!erva sau garantie vi!ea!a numai relatiile dintre banca remitenta si partea "ata de
care a existat re!erva sau de la care, ori in contul careia, a "ost obtinuta garantia.
Articolul :&. Neasumarea raspunderii autenticitatii documentelor 0ancile nu5si asuma nici o
obligatie sau responsabilitate pentru "orma, su"icienta, acuratetea, autenticitatea, "alsi"icarea sau
e"ectul legal ale oricarui*or4 document*e4 sau pentru conditiile generale si@sau speci"ice, stipulate
in document*e4 sau supraadaugate pe acesteaD de asemenea, ele nu5si asuma nici o obligatie sau
responsabilitate pentru descrierea, cantitatea, greutatea, calitatea, conditia, ambalarea, livrarea,
valoarea sau existenta mar"urilor repre!entate prin document*e4 sau pentru buna credinta sau
actele si@sau omisiunile, solvabilitatea, indeplinirea obligatiilor sau
reputatia expeditorilor, carausilor, transportatorilor, destinatarilor sau asiguratorilor mar"urilor,
sau oricarei alte persoane, oricare ar "i ea.
Articolul :6. Neasumarea raspunderii pentru transmiterea mesajelor
0ancile nu5si asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru consecintele care decurg din
intir!ierea si@sau pierderea pe parcursul transportului a oricarui*or4 mesaj*e4, scrisoare*i4 sau
document*e4 sau pentru intir!ierea, mutilarea sau alta eroare*ori4 intervenita*e4 in transmiterea
oricarei telecomunicari. 0ancile nu5si asuma nici o obligatie sau raspundere pentru erori in
traducerea si@sau interpretarea termenilor te7nici si isi re!erva dreptul de a transmite termenii si
conditiile acreditivului "ara sa5i traduca.
Articolul :=. Corta majora
0ancile nu5si asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru consecintele ivite din
intreruperea activitatilor datorita circumstantelor de "orta majora, calamitati naturale, revolte,
miscari civile, insurectii, ra!boaie sau alte cau!e in a"ara controlului lor, sau cele provocate de
'>.
greve sau blocari de activitate *#loc<5out$4. in a"ara de ca!ul in care sint special autori!ate,
bancile, pina la reluarea activitatii lor, nu vor plati, nu5si vor asuma angajamentul de plata
aminata, nu vor accepta cambiile, nu vor negocia acreditivele care au expirat in timpul unor
asemenea intreruperi ale activitatilor lor.
Articolul :I. Neasumarea raspunderii pentru actiunile unei alte parti instructate
a. 0ancile care utili!ea!a serviciile unei alte banci sau ale altor banci cu scopul de a da curs
instructiunilor ordonatorului, "ac aceasta pe contul si pe riscul ordonatorului.
b. 0ancile nu5si asuma nici o obligatie sau raspundere daca instructiunile pe care le transmit nu
sint indeplinite, c7iar daca ele au luat initiativa in alegerea acelei sau acelor alte banci.
ci. 2 parte care da instructiuni altei parti sa preste!e servicii este obligata sa5i plateasca
acesteia toate c7eltuielile, inclusiv comisioane, taxe, spe!e, costuri sau c7eltuieli
e"ectuate de catre partea instructata pentru executarea instructiunilor primite.
ii. in ca!ul in care acreditivul preci!ea!a ca asemenea c7eltuieli sint in contul unei terte
parti, alta decit cea care da instructiunile, iar c7eltuielile nu pot "i recuperate, partea
care a dat instructiunile va "i in "inal obligata sa le plateasca.
d. 2rdonatorul acreditivului va "i raspun!ator si va "i dator sa asigure *#indemni"B$4
bancile contra tuturor obligatiilor si responsabilitatilor impuse de legile si u!antele
existente in tarile straine.
Articolul :'. ;ranjamentele de rambursare interbancara
a. &aca o 0anca 6mitenta intentionea!a ca rambursarea, la care este indreptatita o banca
platitoare, acceptatoare sau negociatoare, sa "ie obtinuta de catre banca *banca solicitatoare4
*#,laiming 0an<$4 de la o alta banca *banca rambursatoare4 *#(eimburs5ing 0an<$4, banca
emitenta va trebui sa transmita in timp util bancii rambursatoare instructiunile corespun!atoare
sau autori!area de a onora ast"el de cereri de rambursare.
b. 0ancile emitente nu vor cere bancii solicitatoare sa pre!inte bancii rambursatoare un certi"icat
de con"ormitate cu termenii si conditiile acreditivului.
c. 2 0anca 6mitenta nu va "i eliberata de nici una din obligatiile sale de a asigura rambursarea
daca si atunci cind rambursarea nu a "ost primita de 0anca )olicitatoare de la 0anca
(ambrusatoare.
d. 0anca 6mitenta va "i raspun!atoare "ata de 0anca )olicitatoare pentru orice pierdere de
dobinda, daca rambursarea nu a "ost asigurata la prima cerere de catre banca rambursatoare, sau
in alt mod speci"icat in acreditiv, sau, dupa ca!, con"orm unei intelegeri mutuale.
e. ,7eltuielile 0ancii (ambursatoare vor "i in contul 0ancii 6mitente. Totusi, in ca!urile in care
c7eltuielile sint in contul unei terte parti, este responsabilitatea 0ancii 6mitente sa speci"ice acest
lucru in acreditivul original si in autori!area de rambursare. In ca!urile in care c7eltuielile 0ancii
(ambursatoare sint in contul unei terte parti, ele trebuie colectate, de la 0anca )olicitatoare,
atunci cind acreditivul a "ost utili!at la ea. in ca!ul in care acreditivul nu este utili!at, c7eltuielile
0ancii (ambursatoare ramin in sarcina 0ancii 6mitente.
'
&. &2,U+6NT6L6
B.B- '5 Jir, B
Articolul EC. ;mbiguitatea privind emitentii documentelor
a. ;sa termeni ca #de prima clasa$ *#"irst class$4, #binecunoscut$ *#Nell <noNn$4, #cali"icat$
)(ualified, #independent$ )independent, #o"icial$ )official, #competent$ )co$petent, #local$
)local si altii similari, nu vor "i "olositi pentru a descrie emitentii oricaror documente
pre!entabile intr5un acreditiv. &aca asemenea termeni sint inclusi in acreditiv, bancile vor
accepta documentele asa cum au "ost pre!entate, cu conditia ca ele sa apara a "i in concordanta
cu ceilalti termeni si conditii ale acreditivului si sa nu "i "ost emise de catre bene"iciar.
b. &aca nu e preci!at alt"el in acreditiv, bancile vor accepta, de asemenea, ca document*e4
original*e4, documentul*ele4 intocmit*e4 sau care apar*e4 sa "ie intocmit*e4
i. prin sisteme de reproducere gra"ica, automata sau computeri!ata, ii. prin copie la indigo,
cu conditia ca sa "ie marcat*e4 ca original si unde este necesar, sa "ie semnat*e4. Un document
'>=
poate "i semnat de mina, prin "acsimil, prin semnatura per"orata, prin simbol sau prin orice alta
metoda de autenti"icare mecanica sau electronica, ci. &aca nu s5a preci!at alt"el in acreditiv,
bancile vor accepta drept copie*i4, documentul*ele4 marcat*e4 ca copii sau nemarcate a "i
originale 5 copia*ile4 nu este necesar sa "ie semnata*e4D
ii. &aca acreditivul care preci!ea!a pre!entarea mai multor documente, cum ar "i #duplicate$
)duplicate, #doua copii$ )t=o copies sau expresii similare, cerinta se considera satis"acuta prin
pre!entarea unui original si restului de copii, exceptind ca!ul in care documentul insusi
preci!ea!a alt"el, d. in a"ara ca!ului in care acreditivul preci!ea!a alt"el, conditia din acreditiv
prin care
cere ca un document sa "ie autenti"icat, validat, legali!at, vi!at, certi"icat sau indicind care o
cerere similara, va "i satis"icuta prin orice semnatura, marcare, timbru sau etic7eta pe acel
document care pare sa satis"aca conditiile de mai sus.
i
Articolul E:. Nepreci!area emitentului si continutului documentelor ,ind alte documente, decit
cele de transport, de asigurare si "acturile comerciale, sint cerute a "i pre!entate, acreditivul
trebuie sa stipule!e de catre cine sa "ie emise aceste documente si modul lor de redactare sau ce
date trebuie sa contina. &aca acreditivul nu contine preci!ari in acest sens, bancile vor accepta
asemenea documente asa cum sint pre!entate cu conditia ca datele pe care le contin, sa nu "ie
incompatibile cu toate celelalte documente preci!ate ce trebuie pre!entate.
Articolul EE. &ata emiterii documentelor "ata de data acreditivului
&aca nu s5a preci!at alt"el in acreditiv, bancile vor accepta un document care are ca
data de emitere o data anterioara datei desc7iderii acredivitului, cu conditia ca
acest document sa "ie pre!entat in limitele de timp stabilite in acreditiv si in aceste
;rticole.
Articolul EF. ,onosamentul maritim@oceanic
'
L D
a. &aca prin acreditiv se solicita un conosament acoperind un transport #port5la5port$ )port-to-
port, bancile, daca nu este preci!at alt"el in acreditiv, vor accepta un document, oricum ar "i
numit, care
G
i. indica aparent in textul sau numele carausului, si apare a "i semnat sau autenti"icat de catre
5 caraus sau un agent desemnat de, sau actionind in numele carausului, sau '
5 capitan sau un agent desemnat de, sau actionind in numele capitanului.
2rice semnatura sau autenti"icare a carausului sau a capitanului trebuie sa "ie identi"icata ca
apartinind carausului sau, respectiv, capitanului. Un agent care semnea!a sau autenti"ica pentru
caraus sau capitan, trebuie, de asemenea, sa indice numele si calitatea partii respective, respectiv
caraus sau capitan, in numele caruia actionea!a acest agentD )i
ii. indica "aptul ca mar"urile au "ost incarcate la bord sau expediate cu o nava numita, incarcarea
la bord sau expedierea cu o nava numita poate "i indicata pnn cuvinte pre5imprimatepe
carosament, ca mar"urile au "ost incarcate la bordul vasului sau transportate cu nava, in care ca!,
data emiterii conosamentului va "i considerata data incarcarii la bord si data livrarii.
in toate celelalte ca!uri incarcarea la bordul navei numite trebuie sa "ie evidentiata printr5o
notatie pe conosament, care sa mentione!e data la care mar"urile au "ost incarcate la bord, ca! in
care data notatiei #la bord$ va "i considerata data livrarii. &aca conosamentul contine indicatia
#vas preva!ut$ )intended vessel sau alta preci!are similara in legatura cu vasul, incarcarea la
bordul vasului numit trebuie sa "ie evidentiata prin adnotarea #la bord$ )On board pe
conosament, data la care mar"urile au "ost
incalcate la bord, si numele vasului pe care mar"urile au "ost incarcate, c7iar daca au "ost
incarcate pe vasul indicat ca #vas preva!ut$.
&aca conosamentul indica un loc de receptie sau de preluare spre incarcare, di"erit de portul de
incarcare, adnotarea #La bord$ trebuie sa includa si portul de incarcare preci!at in acreditiv si
'>>
numele vasului pe care mar"urile au "ost incarcate, c7iar daca ele au "ost incarcate pe vasul numit
in conosament. ;ceasta prevedere se aplica, de asemenea, ori de cite ori incarcarea la bordul
vasului este indicata prin pretiparire pe conosamentD
,
, ,. ,i ..... ,J
)i
iii. indica portul de incarcare si portul de descarcare preci!ate in acreditiv, c7iar daca
a. indica port de incarcare di"erit de portul de descarcare, si@sau un loc de destinatie "inala di"erit
de portul de descarcare,
si<sau
-..f-, . . .> -,@BI
,
b. contine indicatia #desemnat$ sau o preci!are similara, in legatura cu portul de incarcare si@sau
portul de descarcare, atita timp cit documentul preci!ea!a, de asemenea, porturile de incarcare
si@sau de descarcare, preci!ate in acreditiv
)i
iv. consta dintr5un singur original al conosamentului sau, daca este emis in mai multe
exemplare decit un original, intregul set ast"el emisD
.
)i
v. apare sa contina toti termenii si conditiile de transport sau o parte din asemenea
termeni si conditii prin re"erire la o sursa sau un document altul decit conosamentul
*"orma scurta@conosament cu versoul in alb4D bancile nu vor examina continutul unor
asemenea termeni si conditiiD
vi. nu contine nici o indicatie ca este subiect al unui contract c,arter-part+ si@sau
indicatii ca vasul caraus este propulsat numai cu pin!eD
)i
vii. in orice alte privinta respecta preci!arile din acreditiv.
b. In spiritul acestui articol, transbordarea inseamna descarcarea si reincarcarea, de pe un vas pe
alt vas, in timpul transportului pe ocean de la portul de incarcare la portul de descarcare preci!ate
in acreditiv.
c. in a"ara ca!ului in care transbordarea e inter!isa prin acreditiv, bancile vor accepta un
conosament care indica "aptul ca mar"urile vor "i transbordate, cu conditia ca intregul transport
oceanic sa "ie acoperit de unul si acelasi conosament.
d. ,7iar daca acreditivul inter!ice transbordarea, bancile vor accepta un conosament care
i. indica "aptul ca transbordarea va avea loc atita timp cit incarcatura este transportata
in container*e4, trailer*e4 si@sau barja*e4 #L;)-$ si este ast"el evidentiata prin
conosament, cu conditia ca intregul transport oceanic sa "ie acoperit de unul si acelasi
conosamentD
ii. cuprinde clau!e care stabilesc ca transportorul isi re!erva dreptul de a transborda.
Articolul EG. ,onosamentul maritim nenegociabil *#Non5negociable )ea FaBbill$4 ., a. &aca in
acreditiv se cere conosament maritim nenegociabil acoperind o livrare #port5la5port$, si daca nu
se stipulea!a ast"el in acreditiv, bancile vor accepta un document, oricum s5ar numi el, care i.a.
pare sa indice numele carausului, semnat sau alt"el autenti"icat de catre
5 caraus sau un agent desemnat care actionea!a in numele carausului, sau
5 capitan sau un agent numit care actionea!a in numele si pentru capitan.
2rice semnatura sau autenti"icare a carausului sau capitanului trebuie sa "ie identi"icabila
ca apartinind carausului sau, respectiv, capitanului. Un agent care semnea!a sau
autenti"ica in numele carausului sau capitanului trebuie sa indice, de asemenea, numele
si calitatea partii, respectiv caraus sau capitan, in numele caruia agentul respectiv
actionea!a.
si
'>9
.
..' B?? -. -';'. -.. ... B ,.i:.,
:
,m-:n ,.,.:,;, K. ; ....r, ? . ./
ii. indica "aptul ca mar"urile au "ost incarcate la bord sau transportate pe un vas.
Incarcarea la bord sau preluarea spre incarcare pe vasul desemnat poate "i indicata
prin intermediul unor cuvinte pre5tiparite pe conosamentul vasului maritim nenegociabil,
atestind ca mar"urile au "ost incarcate la bordul vasului desemnat sau preluate spre
incarcare pe vasul desemnat, ca! in care data emiterii conosamentului maritim
nenegociabil va "i data incarcarii la bord si data expedierii.
in toate celelalte ca!uri incarcarea la bordul vasului desemnat trebuie evidentiata de o
adnotare pe conosamentul maritim nenegociabil, re"eritoare la data la care mar"urile au
"ost incarcate la bord, ca! in care data adnotarii #La bord$ va "i considerata ca data a
livrarii.
&aca conosamentul maritim nenegociabil contine indicatia #vas preva!ut$ sau preci!ari
similare in legatura cu vasul, incarcarea la bordul vasului desemnat trebuie evidentiata
de o adnotare #La bord$ pe conosamentul maritim nenegociabil care, adaugata datei la
care mar"urile au "ost incarcate la bord, include numele vasului pe care mar"urile au "ost
incarcate, c7iar daca ele au "ost incarcate pe vasul numit #vasul preva!ut$.
&aca conosamentul maritim nenegociabil indica un loc de receptie sau preluare di"erit
de portul de incarcare, adnotarea #La bord$ trebuie, de asemenea, sa includa portul de
incarcare preci!at in acreditiv si numele vasului pe care mar"urile au "ost incarcate,
c7iar daca ele au "ost incarcate pe vasul desemnat in conosamentul maritim nenegociabil.
;ceasta prevedere se aplica, de asemenea, ori de cite ori incarcarea #la bord$ este
indicata prin tiparire pe conosamentul maritim nenegociabilD
)i
iii. indica portul de incarcare si portul de descarcare preci!ate in acreditiv, c7iar daca
a. indica un loc de preluare di"erit de portul de incarcare, si@sau un loc de destinatie "inala di"erit
de portul de descarcare,
si@sau
GL +.sH-L,..'DDDD*
t
,
b. contine indicatia #desemnat$ sau preci!ari similare in legatura cu portul de incarcare si@sau
portul de descarcare, atita timp cit documentul mentionea!a, de asemenea, porturile de incarcare
si@sau descarcare preci!ate de acreditivD
)i
iv. contine un singur original al conosamentului maritim nenegociabil sau, daca este
emis in mai multe exemplare, intregul set ast"el emisD
)i
v.a. pare sa contina toti termenii si conditiile de transport, sau o parte din acesti termeni si
conditii cu re"erire la o sursa sau alte documente, altele decit conosamentul maritim nenegociabil
*"orma scurta@ conosamentul maritim nenegociabil cu versoul alb4D bancile nu vor examina
continutul unor asemenea termeni si conditiiD
si , .D' .5 D D
aiiflii '
/
vi. nu contine nici o indicatie ca este subiect de contract c,arter-part+ si@sau indicatii
ca vasul este propulsat numai de pin!eD
si
,.:- ..::.. .
. .
;v
,fe
vii. in orice alte privinte respecta toate preci!arile din acreditiv.
b. in spiritul acestui articol, transbordarea inseamna descarcarea si reincarcarea, de pe un vas pe
alt vas, in timpul cursei transportului pe ocean de la portul de incarcare la portul de descarcare
'90
preci!at in acreditiv.
c. Numai daca transbordarea nu este inter!isa prin termenii acreditivului, bancile vor accepta un
conosament maritim care indica "aptul ca mar"urile vor "i transbordate, cu conditia ca intregul
transport oceanic sa "ie acoperit de unul si acelasi conosament maritim nenegociabil.
d. ,7iar daca acreditivul inter!ice transbordarea, bancile vor accepta conosamentul maritim
nenegociabil care
i. indica "aptul ca transbordarea va avea loc atita timp cit incarcatura principala este
transportata in containere, trailere si@sau barje #L;)-$, si este ast"el mentionat pe
conosamentul maritim nenegociabil, cu conditia ca intregul transport oceanic sa "ie
acoperit de unul si acelasi conosamentul maritim nenegociabilD
si@sau
ii. cuprinde clau!e prin care se preci!ea!a ca transportatorul isi re!erva dreptul de a
transborda.
Articolul E&. ,onosamentul c,arter-part+
a. &aca un acreditiv preci!ea!a sau permite un conosament c,arter-part+, bancile, daca nu
este ast"el preci!at in acreditiv, vor accepta un document, oricum s5ar numi el, care
i. contine orice indicatie ca acesta este obiectul unui contract c,arter-part+B
ii. apare a "i semnat sau autenti"icat de catre
A capitan sau un agent desemnat actionind pentru sau in numele capitanuluiD sau
5 proprietarul sau un agent desemnat actionind pentru sau in numele proprietarului. 2rice
semnatura sau autenti"icare a capitanului sau proprietarului trebuie sa "ie identi"icabila ca "iind a
capitanului sau proprietarului, dupa ca!. Un agent semnind sau autenti"icind in numele
capitanului sau proprietaralui, trebuie, de asemenea, sa indice numele si calitatea partii, respectiv,
capitan sau proprietar, in numele caruia actionea!a
agentul.
.JM.-s.vfi.B.E., i.-?? @?.iiri8MN .BI--vi.I.. ,t
t
"i
.-..@ .rE.
-./,
iii. indica sau nu indica numele carausuluiD
Gi
si
.:
iv. "aptul ca mar"urile au "ost incarcate la bord sau imbarcate pe vasul desemnat, incarcarea la
bord sau preluarea spre incarcare pe vasul desemnat poate "i indicata prin pre5tiparire pe
conosament ca mar"urile au "ost incarMate la bordul vasului desemnat sau preluate spre incarcare
pe vasul desemnat, ca! in care data emiterii conosamentulni se considera a "i data incarcarii la
bord si data livrarii transportului, in toate celelalte ca!uri incarcarea la bord pe un vas desemnat
trebuie evidentiata printr5o notatie pe conosament, care indica data la care mar"urile au "ost
incarcate la bord, in care ca! data adnotarii #La bord$ se va considera a "i data transportului.si v.
indica portul de incarcare si portul de descarcare preci!ate in acreditivD
,D
)i
vi. consta dintr5un singur original al conosamentului sau, daca a "ost emis in mai multe
exemplare decit un original, intregul set ast"el emisD ,.,, # ,-, ..D
%
=% ,D , :
)'
vii. nu contine nici o indicatie ca vasul este propulsat numai de pin!eD
"i
; -....fi...@.-
viii. in orice alte privinte toate preci!arile din acreditiv.
b. ,7iar daca acreditivul cere pre!entarea contractului c,arter-part+ care a stat la ba!a
'9%
conosamentului c,arter-part+, bancile nu vor examina un asemenea contract c,arter-part+, si vor
trece peste el "ara nid o responsabilitate din partea lor.
Articolul E6. &ocumentul de transport combinat *multimodal4 a. &aca acreditivul stipulea!a un
document de transport care acopera cel putin doua tipuri di"erite de transport *transport
combinat4 )$ulti$odal transport, bancile, daca acreditivul nu preci!ea!a alt"el, vor accepta
documentul, oricum s5ar numi el, daca i. pare sa indice numele carausului sau al operatorului de
transport combinat si "aptul ca este semnat sau autenti"icat in alt mod de catre
5 caraus sau operatorul de transport combinat sau agent numit care actionea!a in numele
carausului sau al operatorului de transport combinatD
D
sau D
5 capitanul sau agentul numit actionind pentru sau in numele capitanului.
2rice semnatura sau autenti"icare a carausului, a operatorului de transport combinat sau a
capitanului trebuie sa "ie identi"icabila ca "iind a carausului, operatorului de transport combinat
sau capitanului, dupa ca!. Un agent ce semnea!a sau autenti"ica pentru caraus, operatorul de
transport combinat sau capitan, trebuie, de asemenea, sa indice numele si calitatea partii,
respectiv, caraus, operator de transport combinat sau capitan in numele caruia actionea!a ca
agent. ,
,
)i
ii. indica "aptul ca mar"urile au "ost expediate, preluate spre incarcare sau incarcate la
bord. . ,, ,
1@
,-,,,,B,.t .j-L.0B, ..B.-..B>inB @.-,, .ncw usu1.,.,. i'.i.,;,-) r, :,um:;
6xpedierea, preluarea spre incarcare sau incarcarea la bord poate "i indicata prin cuvinte cu acest
sens pe documentul de transport combinat si data emiteni acestuia va "i considerata a "i data
expedierii, preluarii sau incarcarii la bord si ca data a livrarii. Totusi, daca documentul indica
printr5o stampila sau alt"el o data a expedieri, preluarii sau incarcarii la bord, o asemenea data va
"i considerata a "i data livrarii.
)i
iii.a. indica locul preluarii spre incarcare, preci!at in acreditiv, care poate "i di"erit de
portul, aeroportul sau locul incarcariiD si locul destinatiei "inale, preci!at in acreditiv,
care poate "i di"erit de portul, aeroportul sau locul de descarcare,si@sau
b. contine indicatia #desemnat$ )intended sau cuvinte cu inteles similar in legatura cu
vasul si@sau portul de descarcareD
iv. consta dintr5un singur original al documentului de transport combinat sau, daca
este emis in mai multe exemplare, setul complet ast"el emisD
v. apare sa contina toti termenii si conditiile de livrare sau o parte din acesti termeni si
conditii cu re"erire la o sursa sau un document, altul decit documentul de transport
combinat *"orma scurta@ documentul de transport combinat cu versoul in alb4D bancile
nu vor examina continutul unor asemenea termeni si conditiiD
,
"i
.:.::: '.' I@<@
vi. nu contine indicatia ca e subiect de c,arter-part+ si@sau indicatia ca vasul este
propulsat numai de pin!eD
si
B.@ 9B.B .? -' -6-?.v ;-k7m4
vii. in orice alte privinte respecta toate preci!arile din acreditiv.
b. ,7iar daca acreditivul inter!ice, transbordarea poate sau va avea loc, cu conditia ca
intregul transport sa "ie acoperit de unul si acelasii document de transport combinat.
Articolul EH. &ocumente de transport aerian
a. &aca acreditivul cere un document de transport aerian, bancile, daca acreditivul nu
stipulea!a ast"el, vor accepta un document, oricum s5ar numi, care
i. apare sa indice numele carausului si sa "ie semnat sau autenti"icat de catre
'9'
G caraus, sau
@?
BB B BIBB..,B.@. @-.. B 9 ' ?@. :,i1.
:
- ,E-
A un agent numit care actionea!a pentru sau in numele carausului.
2rice semnatura sau autenti"icare a carausului trebuie sa poata "i identi"icabila ca "iind a
carausului. Un agent semnind sau autenti"icind pentru caraus, trebuie, de asemenea, sa indice
numele si calitatea partii, respectiv, transportator, in numele caruia actionea!aD
)i
ii. indica "aptul ca mar"urile au "ost acceptate pentru transportD
)i
iii. cind acreditivul cere data reala a expedierii, indicata printr5o notatie expresa a unei
ast"el de date, data expedierii ast"el indicata pe documentul de transport aerian va "i
considerata ca data a livrarii.
in spiritul acestui articol, in"ormatiile care sint trecute intr5o sectiune pe documentul
de transport *marcata #Numai pentru u!ul transportatorului$ )8or -urrier 7se Onl+
sau expresii similare4 re"eritoare la numarul si data !borului, nu vor "i considerate ca notatii
speci"ice pentru a preci!a data expedierii.
in toate celelalte ca!uri data emiterii documentului de transport aerian va "i considerata a fi data
livrarii@
9-B B B B
?, @
si
-'
iv. indica aeroportul de plecare si aeroportul de destinatie mentionate in acreditivD
)i
v. apare sa "ie originalul pentru expeditor@incarcator c7iar daca acreditivul stipulea!a
intregul set de originale, sau expresii similareD
)i
vi. apare sa contina toti termenii si conditiile de livrare sau numai o parte din asemenea
termeni sau conditii, "acindu5se re"erire la o sursa sau un alt document altul decit documentul de
transport aerianD bancile nu vor examina continutul unor ast"el de
termeni sau conditiiD
si
8. i&
,,
,, .,.-.8@ ,j?
vii. in orice alte privinte respecta toate preci!arile din acreditiv.
b. in spiritul acestui articol, transbordarea inseamna descarcarea si reincarcarea dintr5un avion in
alt avion, in timpul cursei transportului de la aeroport de plecare la cel de destinatie preci!ate in
acreditiv.
c. ,7iar daca acreditivul inter!ice transbordarea, bancile vor accepta un document de transport
care indica "aptul ca o transbordare va "i sau va avea loc cu conditia ca transportul sa "ie acoperit
de unul si acelasi document de transport.
..,.,5
Articolul EI. &ocumente de "ransport rutier, "eroviar sau transport "luvial intern M a. &aca prin
acreditiv se cere un document de transport rutier, "eroviar sau pe apele "luviale interne, bancile,
daca nu se preci!ea!a alt"el in acreditiv, vor accepta un document de tipul celui cerut, oricum ar
"i numit el, care
'5' i. apare sa indice numele carausului sau un agent care actionea!a in numele sau pentru caraus
si@sau poarta stampila de receptie sau alta indicatie de primire de catre caraus sau de catre un
agent numit care actionea!a pentru si in numele carausului. 2rice semnatura, autenti"icare,
stampila sau alta indicatie a primirii de catre caraus trebuie sa "ie autenti"icata ca "iind a
carausului. Un agent semnind sau autenti"icind pentru caraus trebuie, de asemenea, sa indice
numele si calitatea partii, respectiv caraus, in numele caruia acel agent actionea!aD
'91
)i
ii. indica "aptul ca mar"urile au "ost primite pentru incarcare, expediere sau transport sau
"ormulari cu acest e"ect. &ata emiterii va "i considerata ca data a transportului, numai daca
documentul de transport nu contine o stampila de receptie, iar daca contine, data stampilei de
receptie va "i considerata ca data a livrariiD
. .@
D
si
%,
iii. indica locul de incarcare si locul de destinatie preva!ute in acreditivD si '5,'.''
iv. in toate celelalte privinte, respecta conditiile din acreditiv.
b. in absenta oricarei indicatii pe documentul*ele4 de transport in ce priveste numarul de
documente emise, banca va accepta documentul*ele4 de transport pre!entat*e4 ca "iind intregul
set completat. 0ancile vor accepta ca original*e4 documentul*ele4 de transport marcat*e4 sau nu
ca original*e4.
c. in spiritul acestui articol, transbordarea inseamna descarcarea si reincarcarea de pe un mijloc
de transport pe altul, prin di"erite moduri de transport, in timpul cursei transportului de la locul
de incarcare la locul de destinatie preci!ate in acreditiv.
d. ,7iar daca acreditivul inter!ice transbordarea, bancile vor acceptca un document de transport
rutier, "eroviar sau pe apele "luviale interne, care indica "aptul ca transbordarea poate sau va avea
loc, cu conditia ca intregul transport sa "ie acoperit de unul si acelasi document de transport si cu
acelasii mod de transport.
Articolul E'. (ecipise postale si de curier
a. &aca acreditivul cere recipisa postala sau certi"icatul de expediere prin posta, bancile, daca
acreditivul nu preci!ea!a alt"el, vor accepta o recipisa postala sau un certi"icat de expediere prin
posta, care
i. apare sa "i "ost stampilat sau alt"el autenti"icat si datat la locul stipulat in acreditiv ca
"iind locul de expediere a mar"urilor, si o asemenea data se va considera a "i data
transportului sau expedieriiD
si
ii. in toate celelalte privinte respecta stipularile din acreditiv.
b. &aca acreditivul cere un document emis de catre un curier sau expediat prin serviciul de
expeditie, evidentiind primirea mar"urilor pentru livrare, bancile, daca acreditivul nu stipulea!a
alt"el, vor accepta un document, oricum s5ar numi el, care
i. apare sa indice numele curierului@serviciului si sa "ie stampilat, semnat sau alt"el autenti"icat de
catre curier@serviciu *numai daca acreditivul nu solicita in mod special un document emis de
catre un curier@serviciu desemnat, bancile vor accepta un document emis de orice
curier@serviciu4D )i
ii. indica o data a preluarii sau a receptiei sau expresii cu acelasi e"ect, data respectiva "iind
considerata a "i data livrarii sau expedieriiD si iii. in toate celelalte privinte respecta preci!arile
din acreditiv.
Articolul FC. &ocumente de transport emise de catre agentiile de expeditie
&aca in acreditiv nu este preva!ut alt"el, bancile vor accepta un document de transport
emis de catre o agentie de expeditie numai daca apare sa indice
i. numele carausului sau operatorului de transport combinat, si semnatura sau alta
autenti"icare aplicata de catre agentul de expeditie, ca agent numit sa actione!e in
numele carausului sau operatorului de transport combinat *multimodal4.
Articolul F:. #Pe punte$, #9reutatea si numarul declarate de expeditor$ si #Numele
expeditorului$
&aca in acreditiv nu se preci!ea!a alt"el, bancile vor accepta un document de transport care
i. nu indica, in ca!ul transportului maritim sau prin mai multe mijloace de transport, inclu!ind
transportul maritim, "aptul ca mar"urile sint sau vor "i incarcate pe punte. Totusi, bancile vor
accepta un document de transport care contine o prevedere con"orm careia mar"urile pot "i
'98
incarcate pe punte, cu conditia sa nu "ie expres mentionat ca ele sint sau vor "i incarcate pe
punteD si@sau
ii. includ o clau!a precum #greutatea si numarul declarate de expeditor$ )s,iper 's load and
count sau *#declarat de expeditor sa contina$4 )said b+ s,iper to contain sau cuvinte cu e"ect
similar.
si@sau
'
......
iii. indica ca expeditor al mar"urilor o parte alta decit bene"iciarul acreditivului.
Articolul FE. &ocumente de transport curate
a. Un document de transport curat este acela care nu poarta nici o clau!a sau notatie care sa
declare expres o deteriorare a mar"urilor si@sau a ambalajului.
b. 0ancile nu vor accepta un document de transport care poarta asemenea clau!e sau notatii, in
a"ara ca!ului in care acreditivul preci!ea!a in mod expres clau!e sau notatii care pot "i acceptate.
c. 0ancile vor considera ca "iind respectata conditia ceruta de un acreditiv ca un document de
transport sa poarte clau!a #curat la bord$ )clean on board, daca documentul de transport
indeplineste conditiile cerute de acest articol si de articolele '1,'8,':,'.,'=,'> sau 10.
Articolul FF. &ocumentele de transport cu navlu platibil@platit in avans
a. &aca in acreditiv nu se stipulea!a alt"el, sau daca nu sint in contradictie cu vreunul din
documentele pre!entate in acreditiv, bancile vor accepta documentele de transport care prevad ca
navlul sau c7eltuielile de transport *numite in continuare #navlu$ )feig,t urmea!a sa "ie platite
*navlu platibil4.
b. &aca acreditivul preci!ea!a ca documentul de transport trebuie sa indice ca navlu a "ost platit,
sau platit in avans, bancile vor accepta un document de transport pe care apar marcate cuvinte
indicind clar plata sau plata in avans a navlului, prin stampilare sau alt"el, sau pe care mentiunea
clara privind plata sau plata in avans a navlului este indicata prin alte mijloace. &aca acreditivul
cere ca taxele de curier sa "ie platite sau platite in avans, bancile vor accepta, de asemenea, un
document de transport emis de catre un curier sau un serviciu de expeditie evidentiind ca taxele
de curier sint in contul unei parti alta decit destinatarul.
c. &aca termenii #navlu platibil in avans$ )freig,tprepa+able sau #navlu care urmea!a sa "ie
platit in avans$ )freig,t to be prepaid sau cuvinte cu inteles similar apar pe
documentul de transport, nu vor "i acceptate ca "iind o dovada a platii navlului, d. 0ancile vor
accepta documente de transport purtind o mentiune prin stampilare sau in alt mod, cu privire la
costurile aditionale navlului, cum ar "i costuri sau plati legate de incarcarea, descarcarea sau cu
operatii similare, daca prin acreditiv nu se inter!ic in mod expres asemenea mentiuni.
Articolul FG. &ocumentele de asigurare
a. &ocumentele de asigurare trebuie sa apara ca "iind emise de catre companii de asigurare sau
alti asiguratori )under=riters sau agentii acestora.
b. &aca documentul de asigurare indica "aptul ca a "ost emis in mai multe originale, toate
originalele trebuie pre!entate, daca nu se preci!ea!a alt"el in acreditiv.
c. Notele de acoperire, emise de bro<eri, nu vor "i acceptate daca nu se prevede special in
acreditiv.
d. &aca nu se preci!ea!a alt"el in acreditiv, bancile vor accepta un certi"icat de asigurare sau o
declaratie sub acoperire desc7isa, pre5semnata de companiile de asigurare, alti asiguratori
)under=riters sau agentii lor. &aca un acreditiv cere, in mod special, un certi"icat de asigurare
sau o declaratie de acoperire desc7isa, bancile vor accepta, in locul acestora, o polita de
asigurare.
e. &aca in acreditiv nu se prevede alt"el sau daca nu apare pe documentul de asigurare ca
acoperirea este e"ectiva cel mai tir!iu la data incarcarii la bord, sau expedieri i, sau preluarii spre
incarcare a mar"urilor, bancile nu vor accepta un document de asigurare care poarta o data de
asigurare posterioiara datei incarcarii la bord sau expedierii sau preluarii spre incarcare asa cum
este indicata aceasta intr5un asemenea document de transport.
'9:
"i. daca nu se preci!ea!a alt"el in acreditiv, documentul de asigurare trebuie sa "ie exprimat in
aceeasi moneda ca si acreditivulD
ii. daca nu este alt"el preva!ut in acreditiv, suma minima de asigurare care trebuie "a "ie indicata
in documentul de asigurare, este valoarea ,.I.C. *cost asigurare si navlu port de destinatie numit4
si au ,LP. *transport si asigurare platite pina la loc de destinatie numit4 a miri"urilor, in "unctie
de ca!, plus %0I, dar numai atunci cind valoarea ,.I.C. sau ,.I.P. poate "i determinata din
documente. ;lt"el, bancile vor accepta ca suma minima %%0I din suma preci!ata prin acreditiv
ca urmata sa "ie platita, acceptata sau negociata, sau %%0I. din valoarea totala a "acturii, oricare
dintre ele este mai mare.
Articolul F&. Tipuri de asigurari
a. ;creditivul trebuie sa preci!e!e tipul asigurarii cerut, si, daca este ca!ul, riscurile suplimentare
care trebuie sa "ie acoperite. Termeni imprecisi, precum #riscuri obisnuite$ )i$tal ris4s sau
#riscuri curente$ )custo$ar+ ris4s nu vor "i utili!atiD daca totusi sint utili!ati bancile vor accepta
documente de asiguraret asa cum sint pre!entate, "ara nici o responsabilitate pentru riscurile care
nu au "ost acoperite.
b. in lipsa unor preci!ari speciale in acreditiv, bancile vor accepta documentele de asigurare asa
cum sint pre!entate, "ara nici o responsabilitate pentru orice risc in care nu au "ost acoperite.
'
c. &aca acreditivul nu preci!ea!a alt"el, bancile vor accepta un document de asigurare care indica
"aptul ca acoperirea este subiect al "ransi!ei sau a unei "ransi!e deductibile.
Articolul F6. ;sigurarea contra tuturor riscurilor
.5
iD
in care acreditivul preci!ea!a #asigurarea impotriva tuturor riscurilor$ )insurance against all
ris4s, bancile vor accepta un document de asigurare care contine orice adnotatie sau clau!a
#toate riscurile$ )all ris4s, indi"erent de "aptul daca poarta sau nu titlu #toate riscurile$, c7iar
daca documentul de asigurare indica ca anumite riscuri sint excluseD si nu5si vor asuma nici o
responsabilitate pentru vre5un risc neacoperit.
ArticolulFH. Cacturi comerciale
. i5"
.
a. &aca acreditul nu mentionea!a alt"el, "acturile comerciale
i. trebuie sa apara ca "iind emise de catre bene"iciarul numit in acreditiv *exceptind
prevederile articolului 8>4D
ii. trebuie emise pe numele ordonatorului *exceptind prevederile articolului 8>*744D
si
. @@.-O -vi? ? .@ ..? .,<,. ,, ' ,4
iii. nu trebuie sa "ie semnate.
b. &aca acreditivul nu mentionea!a alt"el, bancile pot re"u!a "acturile comerciale emise pentru
sume mai mari decit sumele permise prin acreditiv. Totusi, daca o banca autori!ata sa plateasca,
sa5si asume un angajament de plata aminata, sa accepte cambii sau sa negocie!e un acreditiv,
accepta asemenea "acturi, deci!ia ei va angaja toate partile, cu conditia ca aceasta banca sa nu "i
platit, sa nu5si "i asumat un angajament de plata aminata, sa nu "i acceptat cambii sau sa "i
negociat pentru o suma mai mare valorii permise de acreditiv.
c. &escrierea mar"urilor in "actura comerciala trebuie sa corespunda cu descrierea din acreditive.
in toate celelalte documente mar"urile trebuie descrise in termeni generali care sa nu "ie in
discordanta cu descrierea din acreditiv a mar"urilor.
Articolul FI. ;lte documente
&aca acreditivul cere o atestare sau certi"icare a greutatii in ca!ul altui mod de transport decit pe
mare, bancile vor accepta o speci"icare a greutatii sau o declarare a greutatii care pare sa "ie
indicata pe documentul de transport de catre caraus sau agentul sau, numai daca acreditivul nu
preci!ea!a in mod speci"ic ca atestarea sau certi"icarea greutatii trebuie sa "ie "acuta prin
intermediul unui document separat.
'9.
;tr 6.P(6G6&6(I &IG6()6
@. ,
Articolul F'. ;bateri de la valoarea, cantitatea, si pretul unitar din acreditiv
,,
a. ;sa termeni ca #injur de$ )about, #aproximativ$ )aproxi$atel+, #circa$ )circa sau cu inteles
similar, utili!ate in legatura cu valoarea acreditivului sau cantitatea sau pretul unitar, stabilite in
acreditiv sint interpretate ca permitind o di"erenta care sa nu depaseasca %0I, plus sau minus
"ata de suma sau cantitatea sau pretul unitar la care se re"era.
b. &aca un acreditiv nu preci!ea!a expres interdictia de depasire sau reducere a cantitatii
mar"urilor, se admite o toleranta de :I in plus sau in minus, dar totdeauna cu conditia ca suma
tragerilor sa nu depaseasca valoarea acreditivului.
;ceasta toleranta nu se aplica in ca!ul in care in acreditiv cantitatea este stabilita intr5un numar
speci"icat de pac7ete sau articole individuali!ate.
c. &aca un acreditiv, care inter!ice expedierile partiale, nu stipulea!a alt"el, sau in ca!ul in care
punctul *b4 de mai sus nu este aplicabil, o toleranta de :I in minus la suma tragerii va "i permisa
cu conditia ca in acreditivul, care prevede cantitatea mar"urilor, aceasta cantitate sa "ie expediata
in intregime, si daca acreditivul stipulea!a un pret unitar, acest pret sa nu "ie redus. ;ceasta
prevedere nu se aplica cind expresii din punctul *a4 de mai sus sint utili!ate in acreditiv.
ArticolulGC. 6xpedieri@trageri partiale
l
'; "'
D
iL a;i D@ u,
a. Tragerile *platile4 partiale si@sau expedierile partiale sint permise, daca acreditivul nu prevede
alt"el.
b. &ocumentele de transport care apar a indica "aptul ca transportul a "ost "acut cu acelasi mijloc
de transport si pe aceeasi ruta preva!uta, cu conditia sa indice aceeasi destinatie, nu vor "i
considerate ca acoperind livrari partiale, c7iar daca documentele de transport indica date di"erite
de livrare si@sau porturi de incarcare, locuri de preluare sau expeditie sau expediere di"erite.
c. 6xpedierea "acuta prin posta sau prin curier nu vor "i considerate ca livrari partiale daca
recipisa postala, certi"icatul de expediere sau recipisa curierului sau nota de expediere par a "i
"ost stampilate, semnate sau alt"el autenti"icate in locul de unde acreditivul prevede ca mar"urile
sint expediate si la aceeasi data.
Articolul G:. 6xpedieri@trageri in transe
&aca in acreditiv sint preva!ute expedieri si plati in transe, in cadrul unor perioade date
*preci!ate4, si o transa nu este trasa *platita4 si@sau expediata in cadrul perioadei permise pentru
transa respectiva, acreditivul incetea!a sa mai "ie utili!abil pentru acea transa si pentru orice
transa ulterioara, daca nu se mentionea!a alt"el in acreditiv.
Articolul GE. &ata valabilitatii si locul pre!entarii documentelor
a. Toate acreditivele trebuie sa prevada o data la care expira valabilitatea, si un loc pentru
pre!entarea documentelor pentru plata, sau, cu exceptia acreditivului liber negociabil, un loc
pentru pre!entarea documentelor pentru negociere.
2 data de expirare )expir+ date mentionata pentru plata, acceptare sau negociere, va "i
interpretata ca exprimind data la care expira intervalul de pre!entare a documentelor.
b. ,u exceptia prevederilor articolului 88*a4, documentele trebuie pre!entate la sau inainte de
data de expirare a valabilitatii.
c. &aca o banca emitenta stipulea!a ca acreditivul este utili!abil #pentru o luna$ )for one $ont,,
#pentru . luni$ )for six $ont, sau alti termeni asemanatori, dar nu speci"ica data de la care curge
timpul, data emiterii acreditivului de catre banca
emitenta va "i considerata a "i prima !i de la care asemenea timp curge. 0ancile trebuie sa
descuraje!e indicarea datei la care expira valabilitatea intr5un asemenea mod.
Articolul GF. Limitarea datelor la care expira valabilitatea
-
a. ;laturi de stipularea unei date la care expira valabilitatea pentru pre!entarea documentelor,
orice acreditiv care cere document de transport trebuie sa preci!e!e, de asemenea, o anumita
perioada de timp dupa data livrarii, in timpul careia pre!entarea documentelor trebuie "acuta in
'9=
concordanta cu termenii si conditiile acreditivului.
b. in ca!urile cind se aplica sub5articolul 80*b4, data livrarii va "i considerata ultima data *cea
mai tir!ie4 din oricare dintre documentele de transport pre!entate.
Articolul GG. 6xtinderea datei la care expira valabilitatea
a. &aca data la care expira valabilitatea acreditivului, si@sau ultima !i a perioadei de timp pentru
pre!entarea documentelor, preci!ata in acreditiv sau aplicabila in virtutea articolului 81, cade
intr5o !i in care banca la care se "ace pre!entarea documentelor este inc7isa pentru alte motive
decit cele preva!ute in articolul %=, data de valabilitate preci!ata si@sau ultima !i a perioadei de
timp dupa data livrarii pentru pre!entarea documentelor, dupa ca!, va "i extinsa pina in
urmatoarea !i in care o banca e desc7isa.
b. Ultima data a expedierii nu va "i prelungita datorita extinderii datei la care expira valabilitatea
si@sau perioadei de timp dupa data livrarii in cadrul careia trebuie pre!entate documentelor in
con"ormitate cu punctul *a4 de mai sus. &aca in acreditiv si in amendamentele la acreditiv nu se
stipulea!a o asemenea data limita de livrare, bancile vor re"u!a documentele de transport care
indica o data a livrarii posterioara datei la care expira valabilitatea preci!ata in acreditiv.
c. 0anca la care se pre!inta documentele in prima !i lucratoare urmatoare, trebuie sa certi"ice ca
documentele au "ost pre!entate in cadrul termenelor prelungite, in con"ormitate cu articolul 88*a4
din (eguli si U!ante Uni"orme privind ;credititele &ocumentare, %991, (evi!uite, Publicatia
,.I.,. nr. :00.
Articolul G&. 2rele de pre!entare
0ancile nu au obligatia sa accepte pre!entarea documentelor in a"ara orelor de lucru.
Articolul G6. 6xpresii generale re"eritor la date
a. &aca acreditivul nu stipulea!a alt"el, expresia #expediere$ )s,ip$ent utili!ata pentru a
mentiona data cea mai apropiata si@sau data limita de expediere, va "i inteleasa ca inclu!ind
expresii cum sint #incarcare la bord$ )loading on board, #expediat$ )dis-patc,, #acceptare
pentru transport$ )acceptedfor carriage, #data recipisei postale$ )date of post receipt, #data
ridicarii$ )date ofpic4-up si altele similare, iar in ca!ul in care acreditivul cere un document de
transport combinat, expresia #preluare spre incarcare$ )ta4ing in c,arge.
b. 6xpresii ca #prompt$ )pro$pt, #imediat$ )i$$ediatel+, #cit de curind posibil$ )as
soon aspossible si altele asemanatoare nu vor "i utili!ate. &aca sint utili!ate, bancile
nu le vor lua in consideratie.
c. &aca expresia #pe sau injur de$ )on or about sau expresii similare sint utili!ate,
bancile le vor interpreta ca o preci!are potrivit careia livrarea urmea!a sa "ie "acuta in
timpul perioadei de : !ile inainte si : !ile dupa data speci"icata, ambele !ile extreme
indusiv.
Articolul GH. Terminologia re"eritoare la perioada de livrare
a. ,uvintele #la$ )to, #pina la$ )until, #de la$ )fro$ si cuvintele cu semni"icatie similara,
asociate oricarei date sau perioade din acreditiv re"eritoare la livrare se vor intelege ca inclu!ind
data mentionata.
b. ,uvintul #dupa$ )after va "i inteles ca exclu!ind data mentionata.
c. Termenii #prima jumatate$ )first,alf, #a doua jumatate$ )second ,alf a lunii vor "i interpretati
respectiv de la % la %: inclusiv si de la %. pina in ultima !i a unei asemenea luni, inclusiv.
d. Termenii #inceputul$ )beginning, #mijlocul$ )$iddle, #s"irsitul$ )end lunii vor "i interpretati
respectiv, ca de la % la %0 inclusiv, de la %% la '0 inclusiv, si de la '% pina in ultima !i a lunii,
inclusiv.
C. ;,(6&ITIGUL T(;N)C6(;0IL
Articolul GI. ;creditivul trans"erabil
a. Un acreditiv trans"erabil este un acreditiv, in virtutea caruia bene"iciarul *primul bene"icar4
)8irst 2eneficar+ poate cere bancii autori!ate sa plateasca, sa5si asume un angajament de plata
aminata, sa acceptate sau sa negocie!e *banca trans"eratoare4 )0ransfering 2an4 sau, in ca!ul
unei negocieri libere, sa "aca acreditivul utili!abil in totalitate sau partial, pentru unul sau mai
multi bene"iciari *bene"iciari secundari4 )Second 2eneficiar+)ies.
'9>
b. Un acreditiv poate "i trans"erat numai daca in mod expres este desemnat ca #trans"erabil$
)transferable de catre banca emitenta. Termenii ca #divi!ibil$ )divis-ible, #"ractionabil$
)fractionable, #cesionabil$ )assignable si #transmisibil$ )trans-$issible nu exprima un
acreditiv trans"erabil. &aca sint "olositi asemenea termeni nu vor "i luati in consideratie.
c. 0anca trans"eratoare nu va avea nici o obligatie sa e"ectue!e un asemenea trans"er, decit in
limita si modul expres in care o ast"el de banca a consimtit.
d. in momentul cererii de trans"er si inainte de a trans"era acreditivul, primul bene"iciar trebuie sa
instruiasca irevocabil banca trans"eratoare sa avi!e!e amendamentele catre bene"iciarul secund.
&aca banca trans"eratoare consimte trans"erul in aceste conditii, trebuie ca in momentul
trans"erului sa avi!e!e bene"iciarul*ii4 secund*!i4 de instructiunile cu privire la amendamente al
primului bene"iciar.
e. &aca acreditivul este trans"erat catre mai mult decit un bene"iciar secund, re"u!ul unei
modi"icari de catre unul sau mai multi bene"iciari secun!i nu a"ectea!a acceptarea
de catre celalalt bene"iciar secund "ata de care acreditivul va "i modi"icat corespun!ator, in ceea
ce priveste celalalt bene"iciar, care a respins modi"icarea, acreditivul va ramine nemodi"icat.
". Platile catre banca trans"eratoare in legatura cu trans"erurile, inclu!ind comisioane, taxe, spe!e
sau alte c7eltuieli, sint platibile de primul bene"iciar, daca nu s5a preva!ut alt"el. &aca banca
trans"eratoare este de acord sa trans"ere acreditivul, nu va "i obligata sa e"ectue!e trans"erul pina
in care asemenea comisioane nu sint platite.
g. &aca nu se prevede alt"el in acreditiv, un acreditiv trans"erabil poate "i trans"erat doar o
singura data. Prin urmare, acreditivul nu poate "i trans"erat la cererea bene"iciarului secund, catre
un alt oricare bene"iciar tert )t,ird beneficiar+. in spiritul acestui articol, un trans"er catre primul
bene"iciar nu constituie un trans"er inter!is.
Cractiunile unui acreditiv trans"erabil *care sa nu depaseasca in total suma acreditivului4 pot "i
trans"erate separat, cu conditia ca livrari partiale sa nu "ie inter!ise si totalul unor asemenea
trans"eruri va "i considerat ca "iind doar un singur trans"er, 7. ;creditivul poate "i trans"erat doar
in termenii si conditiile speci"icate in acreditivul original, cu exceptia
t,
5 sumei acreditivului,
5 pretului unitar preci!at,
X S
,
- datei cind expira valabilitatea,
5ultimei date de pre!entare a documentelor in con"ormitate cu articolul 81, '
''
5 perioadei de livrare,
oricare sau toate acestea "iind posibil de a "i micsorate sau scurtate.
Procentul pentru care asigurarea trebuie sa "ie e"ectuata, poate sa "ie marit intr5un
asemenea mod, ca sa asigure suma de acoperit preci!ata in acreditivul original sau in
aceste articole.
in plus, numele primului bene"iciar poate "i inlocuit cu cel al ordonatoruluiD dar daca
numele ordonatorului este cerut in mod expres prin acreditivul original, acesta trebuie
sa apara in orice document*e4 altul decit "acturaD o asemenea cerere trebuie sa "ie
indeplinita.
i. Primul bene"iciar are dreptul de a inlocui propria sa "actura*i4 si cambii cu aceea a
bene"iciarului*lor4 secundar*i4, pentru sume nu mai mari decit suma originala preci!ata
in acreditiv, si pentru preturile unitare originale daca sint preci!ate in acreditiv, si in
ba!a acestei inlocuiri a "acturii*lor4 si cambiei*lor4 primul bene"iciar poate "ace trageri
asupra acreditivului pentru di"erenta, daca exista, intre "actura*ile4 lui si "actura*ile4
bene"iciarului*Ior4 secundar*i4.
,ind acreditivul a "ost trans"erat, si primul bene"iciar urmea!a sa "urni!e!e propria sa
"actura*i4 si cambie*i4 in sc7imbul "actorii*lor4 si cambiei*lor4 bene"iciarului*lor4
secundar*i4, dar nu o "ace la prima cerere, banca trans"eratoare are dreptul sa elibere!e
'99
catre banca emitenta documentele primite in cadrul acreditivului trans"erat, inclusiv
"actura*ile4 si cambia*ele4 bene"iciarului*lor4 secundar*i4, "ara nici o responsabilitate
"ata de primul bene"iciar.
j. Primul bene"iciar poate cere ca plata sau negocierea sa "ie e"ectuata catre bene"iciarul*ii4
secundar*i4 la locul in care acreditivul a "ost trans"erat pina la si inclu!ind datele de valabilitate
ale acredivitului, daca in acreditivul original nu speci"ica in mod expres ca nu poate "i utili!abil
pentru plata sau negocierea in alt loc decit cel preci!at in acreditiv. ;ceasta se "ace "ara nici un
prejudiciu adus dreptului primului bene"iciar de a inlocui in continuare propria sa "actura*i4 si
cambie*i4 prin cele ale bene"iciarului*lor4 secundar*i4 si de a cere orice di"erenta datorata lui.
9. ,6)I2N;(6; )U+6L2(
Articolul G'. ,esionarea sumelor
Captul ca in acreditiv nu se preci!ea!a ca este trans"erabil nu a"ectea!a dreptul bene"iciarului de
a cesiona orice suma la care este sau ar "i indreptatit in ba!a acreditivului, in con"ormitate cu
prevederile legii aplicabile. ;cest articol se re"era doar la cesionarea sumelor si nu la cesionarea
dreptului de a utili!a acreditivul insusi.
Anexa 5.6. (egulile &2,&6?, Paris, %99=
(69ULIL6 &2,&6? ;L6 ,,I, P;(I), 0%.%0.%99=
:%'
,LP.L. )olutionarea litigiilor
provenite din acreditivele documentare
Articolul :. )erviciul de solutionare a litigiilor
%.%. Pre!entele (eguli se re"era la serviciul numit #6xperti!a litigiilor provenite din acreditivele
documentare$ *&2,&6?
:%1
4 care este pus la dispo!itie in legatura cu oricare litigiu legat de
a. un acreditiv documentar "acind re"erinta la (egulile si U!antele Uni"orme privind acreditivele
documentare *U,P
:%8
4D
b. aplicarea U,P si a (egulilor Uni"orme pentru (ambursarile Interbancare in cadrul
;creditivelor &ocumentare *U((
:%:
4.
2biectivul lor este de a asigura o deci!ie de expert independenta, impartiala si prompta *&eci!ie
&2,&6?4 re"eritor la modul cind litigiul trebuie solutionat in ba!a termenilor si conditiilor
acreditivului documentar si a U,P si@sau U(( in exclusivitate.
%.'. &2,&6? este pus la dispo!itie de ,amera de ,omert International *,,I4 prin intermediul
,entrului International de 6xperti!a *,entrul4 sub auspiciile ,omisiei ,,I pentru Te7nica si
U!ante 0ancare *,omisia 0ancara4.
%.1. in ca!ul in care un litigiu este pre!entat ,entrului in con"ormitate cu pre!entele (eguli,
,entrul va numi trei experti din lista expertilor mentinuta de ,omisia 0ancara.
;cesti trei experti *6xperti &esemnati4 vor lua o deci!ie care, dupa consultatia cu 6xpertul
Te7nic al ,omisiei 0ancare, va "i cali"icata de catre ,entru drept &eci!ie &2,&6? in
con"ormitate cu pre!entele (eguli. &eci!ia &2,&6? nu isi propune sa "ie con"orma cu oricare
cerinte legale stabilite pentru deci!ia arbitrala.
%.8. &aca nu s5a preva!ut alt"el, &eci!ia &2,&6? nu va "i obligatorie pentru parti.
%.:. in procedura &2,&6? comunicarea cu ,entrul va "i e"ectuata in exclusivitate in scris, adica
prin comunicare primita in "orma care asigura inregistrarea completa a in"ormatiei, via
teletransmisie sau alte mijloace cuvenite.
"rticolul#. #ererea '!''87.2-.'.-n ' /-' !'-'t'u..@- <.-r. .B,.
c
'.% Initiatorul va solicita o &eci!ie &2,&6? prin pre!entarea unei cereri *,ererea4. Initiatorul
poate "i una din partile implicate in litigiu, ce solicita in mod individual, sau mai multe sau toate
partile la litigiu, care pre!inta in comun o ,erere unica. ,ererea, inclusiv toate documentele
anexate la ea, va "i pre!entata ,entrului in Paris, Cranta, in patru exemplare.
'.'. ,ererea va "i concisa si va contine toata in"ormatia necesara, pre!entata intr5o maniera
clara, si in particular
'.'.%. numele deplin si adresa Initiatorului, cu indicatia clara a "unctiilor Initiatorului in cadrul
acreditivului documentarD
'.'.'. numele deplin si adresa oricarei alte parti la litigiu *(eclamat4, cu indicatia clara a
100
"unctiilor Initiatorului in cadrul acreditivului documentar, in ca!ul in care ,ererea nu este
pre!entata in comun de toate partile la litigiuD
'.'.1. declaratia Initiatorului privind solicitarea "ormala a &eci!iei &2,&6? in con"ormitate cu
(egulile ,,I privind experti!a in litigiile provenite din acreditivele documentareD
.
E.E A. descrierea sumara a litigiului si a pretentiilor Initiatorului, cu identi"icarea clara a tuturor
c7estiunilor re"eritoare la acreditivul documentar si a U,P si@sau U((, care urmea!a a "i
determinateD
D
'.'.:. copiile acreditivului documentar disputat, a tuturor amendamentelor la el, si a tuturor
documentelor considerate necesare pentru stabilirea circumstantelor relevanteD
'.'... declaratia Initiatorului precum ca copia ,ererii, inclusiv a tuturor documentelor anexate la
ea, a "ost trimisa "iecarui (eclamat indicat in ,erere.
'.1. ,ererea trebuie sa "ie insotita de plata 2norariului standard in con"ormitate cu ;nexa de
mai jos.
i
Articolul F. (eplica
'
1.%. (eclamatul poate pre!enta o (eplica la ,ererea Initiatorului. (eclamatul poate "i una din
partile implicate in litigiu indicate in ,erere ca (eclamat, ce pre!inta (eplica in mod individual,
sau in comun o (eplica unica. (eplica trebuie sa "ie primita de ,entru nu mai tir!iu de perioada
stipulata in Nota de receptie a ,ererii *ve!i ;rticolul :4, emisa de ,entru. (eplica, inclusiv toate
documentele anexate la ea, va "i pre!entata ,entrului in Paris, Cranta, in patru exemplare.
Uta
1.'. (eplica va "i concisa si va contine toata in"ormatia necesara, pre!entata intr5o maniera clara,
si in particular
1.'.%. numele si adresa InitiatoruluiD
5
1.'.'. data ,ererii relevanteD
1.'.1. declaratia (eclamatului privind solicitarea "ormala a &eci!iei &2,&6? in con"ormitate
cu (egulile ,,I privind experti!a in litigiile provenite din acreditivele documentareD
1.'.8. descrierea sumara a pretentiilor (eclamatului, cu identi"icarea clara a tuturor c7estiunilor
re"eritoare la acreditivul documentar si a U,P si@sau U((, care urmea!a a "i determinateD
1.'.:. copiile tuturor documentelor suplimentare considerate necesare pentru stabilirea
circumstantelor relevanteD
1.'... declaratia (eclamatului precum ca copia (eplicii, inclusiv a tuturor documentelor anexate
la ea, a "ost trimisa in scris Initiatorului si altor (eclamati indicat in ,erere.
1.1. &aca (eclamatul nu pre!inta declaratia in con"ormitate cu ;rticolul 1.'.1., &eci!ia "inala
&2,&6? nu va "i pusa la dispo!itia lui.
...
ArticolulG. )uplementele
,
.. , DD5 D ,,$u;
8.% ,ererea, (eplicile si )uplementele vor "i de"initive dupa receptionarea lor.
8.'. ,entrul poate cere Initiatorului si (eclamatului prin ,itatie sa pre!inte anumite in"ormatii
suplimentare, inclusiv copii ale documentelor, relevante pentru &eci!ia &2,&6? *)uplemente4.
8.1. )uplementele trebuie sa "ie primite de ,entru in patru exemplare in termenul stipulat in
,itatie. )uplementul va "i concis si va contine toata in"ormatia necesara, pre!entata intr5o
maniera clara, si va include copiile documentelor relevante. 6l de asemenea va contine
8.1.%. datasi numarul de re"erinta precum indicat in ,itatieD
8.1.'. numele si adresa emitentului ,itatieiD
8.1.1. declaratia emitentului ,itatiei precum ca o copie a )uplementului, inclusiv a tuturor
10%
documentelor anexate la el, a "ost trimisa Initiatorului si (eclamatului.
8.8. )uplementele vor "i pre!entate ,entrului numai la si in con"ormitate cu ,itatia emisa de
,entru.
Articolul &. (eceptia si re"u!ul
:.%. ,entrul va con"irma receptia ,ererilor, (eplicilor si )uplementelor Initiatorului si
(eclamatului *Nota de receptie4.
:.'. ,entrul va prevede un termen re!onabil in cadrul caruia "iecare (eplica sau )uplement
trebuie sa "ie receptionat de ,entru. Termenul respectiv nu trebuie sa depaseasca 10 de !ile de la
data Notei de receptie a ,ererii, sau %8 !ile de la data ,itatiei de a pre!enta un )uplement.
:.1. 2rice (eplica sau )uplement primit de ,entru dupa expirarea termenului indicat in Nota de
receptie sau ,itatia relevanta, sau orice comunicare nesolicitata de ,entru, nu va "i luata in
consideratie.
D ..D.DD' ,,-,. ....5.
:.8. La cererea Initiatorului sau (eclamatului, ,entrul poate re"u!a in orice timp, pina sau dupa
Nota sa de receptie, orice ,erere, (eplica sau )uplement, in intregime sau in parte
:.8.%. cind ,entrul sau 6xpertii &esemnati considera orice c7estie care urmea!a a "i determinata,
ca tara relevanta "ata de acreditivul documentar sau U,P si@sau U((D
:.8.'. care in alte privinte, in particular "orma si@sau continutul, nu corespunde cerintelor
pre!entelor (eguliD
:.8.1. in privinta carora 2norariul standard nu a "ost primit de ,entru in termen de %8 !ile de la
data ,ererii.
:.:. Termenii indicati in pre!entele (eguli ori in orice Nota de receptie sau ,itatie ce indica !ile,
vor "i considerate ca "acind care re"erinta la !ile calendaristice si incepind sa curga din !iua
urmatoare !ilei de emitere indicate in Nota de receptie sau ,itatia relevanta. &aca ultima din
termenul relevanta este, sau orice data "ixa cade pe, o !i nelucratoare in Paris, Cranta, atunci
termenul va expira la s"irsitul urmatoarei !ile lucratoare in Paris.
Articolul 6. &esemnarea expertilor
..%. ,omisia bancara va mentine o lista interna a expertilor cu experienta vasta si cunostinte in
materia acreditivelor documentare si a U,P si@sau U((.
..'. La receptionarea ,ererii, ,entrul va numi trei experti independenti din lista. Ciecare 6xpert
&esemnat va declara independenta sa partilor mentionate in ,erere. ,entrul va numi unul din cei
trei 6xperti &esemnati sa actione!e ca conducator.
..1. Un 6xpert &esemnat va pastra in orice timp con"identialitatea stricta a tuturor in"ormatiilor
si documentelor re"eritoare la ca!ul &2,&6?.
..8. in ca!ul in care un 6xpert &esemnat considera ca se a"la in imposibilitatea exercitarii
"unctiilor sale, el va trimite imediat o noti"icare de retragere ,entrului. in ca!ul in care ,entrul
considera ca 6xpertul &esemnat se a"la in imposibilitatea exercitarii "unctiilor lui, el va trimite o
noti"icare de retragere acestui 6xpert &esemnat. in ambele ca!uri, acest 6xpert &esemnat va
intoarce imediat ,entrului ,ererea, (eplica*(eplicile4 si )uplementul *)uplementele4 primite,
inclusiv toate documentele anexate la ele, iar ,entrul va in"orma alti 6xperti &esemnati privitor
la retragerea in cau!a.
..:. ,entrul va substitui, "ara intir!iere, 6xpertul &esemnat a carui numire este retrasa inainte de
termen con"orm ;rticolului ..8. a pre!entelor (eguli, si va in"orma in acest sens alti 6xperti
&esemnati.
.@ Articolul =. Procedura expertilor desemnati
=.%. La primirea 2norariului standard, ,entrul va pre!enta 6xpertilor &esemnati ,ererea,
(eplica *(eplicile4 si )uplementul *)uplementele4 primite in legatura cu ea.
=.'. 6xpertii &esemnati vor exercita "unctiile sale in mod impartial si in exclusivitate in ba!a
,ererii, (eplicii *(eplicilor4 si )uplementului *)uplementelor4 primite in legatura cu ea,
acreditivului documentar, a U,P si@sau U((.
=.1. ,ind un 6xpert &esemnat considera de cuviinta, conducatorul lor poate cere
10'
,entrului citarea Initiatorului si (eclamatului, con"orm ;rticolului 8 a pre!entelor (eguli, pentru
a asigura in"ormatie aditionala si@sau copii ale documentelor.
=.8. in timp de 10 de !ile dupa primirea tuturor in"ormatiilor si documentelor considerate
necesare si su"iciente pentru stabilirea circumstantelor, 6xpertii &esemnati vor elabora un proiect
de deci!ie pe care conducatorul il va pre!enta ,entrului pentru a decide asupra ei.
=.:. Nici Initiatorul nici (eclamatul nu vor
o
s i.itsFx
A solicita o audienta in "ata 6xpertilor &esemnatiD
A cere de la ,,I sa anunte numele 6xpertului &esemnatD
A intreprinde masuri pentru a cita un 6xpert &esemant sau un angajat al ,omisiei bancare, in
calitate de martor, expert sau in orice alta "unctie similara, in "ata unui tribunal sau instanta de
drept ce examinea!a un litigiu in legatura cu acest 6xpert &esemnat sau, respectiv, angajat al
,omisiei 0ancare, care a participat la luarea &eci!iei &2,&6?.
Articolul I. &eci!ia &2,&6?
>.%. La receptionarea deci!iei 6xpertilor &esemnati, ,entrul va consulta 6xpertul Te7nic al
,omisiei 0ancare, sau repre!entantul nomitat al acestuia, pentru a determina daca &eci!ia
&2,&6? este con"orma cu U,P si@sau U(( si implementarea acestora de ,omisia 0ancara.
;mendamentele propuse de 6xpertul Te7nic *sau repre!entantul acestuia4 vor trebui sa "ie
aprobate de majoritatea 6xpertilor &esemnati.
>.'. ,u conditia respectarii prevederilor ;rticolului %0.'. a pre!entelor (eguli, ,entrul va emite
si pune la dispo!itie &eci!ia &2,&6? "ara intir!iere
>.'.%. InitiatoruluiD
>.'.'. (eclamatului care a solicitat, in con"ormitate cu ;rticolul 1.'.1., &eci!ia &2,&6? emisa
con"orm (egulilor ,,I de 6xperti!a in Litigiile re"eritoare la ;creditivele &ocumentareD
>.1. &eci!ia &2,&6? va "i emisa de ,entru in limba engle!a, numai daca 6xpertii &esemnati
nu decid alt"el, si va contine printre altele urmatoarele
>.1.%. numele Initiatorului si (eclamatuluiD
>.1.'. sumarele pre!entarilor relevante c7estiunilor ce sint determinateD
>.1.1. determinarea c7estiunilor si deci!iilor luate, cu argumentarea succinta a lorD
>.1.8. data emiterii si semnatura pentru si in numele ,entrului.
>.8. &eci!ia &2,&6? se va considera emisa in Paris, Cranta, la data emiterii ei de catre ,entru.
Articolul '. &epo!itarea si publicarea deci!iei &2,&6?
9.%. 2riginaul "iecarei &eci!ii &2,&6? va "i depo!itat la ,entru si va "i pastrat la el timp de %0
ani.
9.'. ,,I poate publica orice &eci!ie &2,&6?, cu conditia ca in toate ca!urile identitatea
partilor sa nu "ie data publicitatii.
Articolul :C. ,osturile &2,&6?
%0.%. ,osturile serviciului &2,&6? va "i 2norariul standard precum indicat in ;nexa.
2norariul standard nu este recuperabil. in circumstante exceptionale, un ,omision )uplimentar
poate "i platibil in marimea stabilita de ,entru la discretia sa, tinind cont de complexitatea spetei,
si cu conditia nedepasirii pla"onului stabilit in ;nexa la compartimentul #,omisionul
)uplimentar$. ;cest ,omision )uplimentar va "i "acturat catre Initiator intr5un termen re!onabil,
dar nu mai tir!iu de 8: de !ile de la data Noti"icarii de receptionare a ,ererii. Nici un ,omision
)uplimentar nu va "i solicitat atunci cind valoarea acreditivului documentar disputat nu depaseste
minimumul stabilit in ;nexa.
%0.'. &eci!ia &2,&6? nu va "i pusa la dispo!itie pina cind ,entrul nu primeste 2norariul
standard si, in ca!ul in care este "acturat, orice ,omision )uplimentar.
T D,D
Articolul ::. 9eneralitati
, ,.
%%.%. in toate privintele nepreva!ute in pre!entele (eguli, ,entrul, expertii, 6xpertii &esemnati,
101
angajatii, o"icialii si lucratorii ,,I vor mentine stricta con"identialitaeta si vor actiona in spiritul
pre!entelor (eguli.
%%.'. 6xpertii &esemnati, angajatii, o"icialii si lucratorii ,,I nu isi asuma nici o raspundere sau
responsabilitatea pentru consecintele intir!ierii si@sau pierderii in tran!it a oricarui*ror4 mesaj*e4,
mesaj*e4, scrisoare*ori4 sau document*e4, sau pentru intir!ierea, deteriorarea sau alta*e4
eroare*ori4 intervenite la transmiterea oricarei telecomunicatii, sau pentru erorile in traducerea
si@sau interpretarea termenilor te7nici.
%%.1. 6xpertii &esemnati, angajatii, o"icialii si lucratorii ,,I, nu isi asuma nici o raspundere sau
responsabilitate pentru descarcarea sau pre!umabila descarcare de "unctiile lor in legatura cu
orice &eci!ie &2,&6?, numai daca actiunea sau omisiunea se dovedeste a "i nu cu buna
credinta.
;N6?; L; (69ULIL6 ,,I &6 6?P6(TIO; IN LITI9IIL6 (6C6(IT2;(6 L;
;,(6&ITIG6L6&2,U+6NT;(6
%. 2norariul standard .5'
2norariul standard, care include c7eltuielile administrative si onorariul expertilor, este de :000
dolari )U;.
E, , .
'. ,omision )uplimentar . i..,5
In con"ormitate cu articolul %0.% a pre!entelor (eguli, ,entru poate, daca valoarea acreditivului
depaseste %00.000 dolari )U;, sa solicite plata unui ,omision suplimentar in valoare de pina la
%00I din 2norariul standard.
1. Plata
2rice plata "acuta in vederea ac7itarii sumelor sus5mentionate, va "i "icuta in dolari )U; catre
,amera de ,omert International de la Paris, prin trans"er de credit pe contul nr. ... desc7is la ...,
sau prin cec platibil ,amerei de ,omert International, sau prin cartela GI); cu indicatia
valabilitatii cartelei, numarului ei, numelui detinatorului, si !ilei semnarii.
.'5$''
'.
8.Transmiterea
'
'
.. ,@i ' o i,urt
2rice ast"el de plata trebuie insotita de un ordin scris adresat catre
International ,7amber o" ,ommerce
International ,entre "or 6xpertise
-Af 5$ U' "
1>,,ours;lbertler
C5=:00> Paris
Crance D
D
.5 ' +.5
. ,'. , ,, ' ; .
'I?T5A
Tele"axZ11 %89:1'> :9
cu indicarea urmatoarelor date
'
. s t 5 svj
Numele
&enumirea de "irma
,ompania
D
D
,aU
,5 ,,#H
;dresa
108
,odul@,odul postal
&ata ,ererii
'
:. 9eneralitati
;ceasta ;nexa poate "i modi"icata "ara noti"icare. Ultima versiune a pre!entei ;nexe
poate "i obtinuta la cerere de la ,amera de ,omert International.
Pentru in"ormatii suplimentare re"eritoare la sistemul &2,&6?, contactati ,entrul
International de 6xperti!a a ,,I
tel.*11 %489 :1 '> 1>
"ax*11 %489:1 '911
. ,
65mail &ocdexbiccNbo.org
..'D'L ,,.
Anexa 5.H. (eguli Uni"orme pentru Incaso *U(,:''4, %99:
(69ULI UNIC2(+6 P6NT(U IN,;)2
Publicatia ,,I Nn :'' ''' '$5 D.
'5''$
U
;. &I)P2OITII 96N6(;L6 )I &6CINITII
Articolul :. ;plicarea (UI:''
a. (egulile uni"orme pentru incaso se aplica tuturor incasourilor asa cum sint de"inite in ;rticolul
', unde pre!entele (eguli sint incorporate in textul #instructiunii de incaso$ mentionate in
;rticolul 8, si sint obligatorii pentru toate partile implicate, cu exceptia ca!ului in care s5a
convenit alt"el in mod expres, sau in ca!ul in care acestea contravin prevederilor legislatiei si@sau
reglementarilor nationale, ale unui stat sau locale, de la care nu se poate deroga.
b. 0ancile nu au nici o obligatie sa dea curs unui incaso sau oricaror instructiuni pentru incaso
sau instructiuni subsecvente unui incaso.
uBr
c. &aca o banca a 7otarit, pentru orice motiv, sa nu dea curs unui incaso sau instructiunilor
a"erente primite, trebuie sa avi!e!e partea de la care a primit incasoul sau instructiunile
respective, prin una din caile de telecomunicare sau, daca nu este posibil, prin alt mijloc de
comunicare, "ara intir!iere.
Articolul E. &e"initia incaso5ului Pentru scopul acestor articole
a. #Incaso$ 5 inseamna manipulare de documente de catre banci, dupa cum se mentionea!a in
;rticolul '*b4, in con"ormitate cu instructiunile primite, cu scopul de a i. obtine plata si@sau
acceptarea,
'
sau
ii. elibera documente contra platii si@sau contra acceptare,
'
sau
iii. elibera documente in alte conditii.
b. #&ocumente$ 5 inseamna documente "inanciare si@sau documente comerciale.
i. #&ocumente "inanciare$5inseamna cambii )bills ofexc,ange, bilete la ordin )pro$-
issor+ notes, cecuri )c,e(ues sau alte instrumente similare utili!ate pentru obtinerea
platii.
ii. #&ocumente comerciale$ 5 inseamna "acturi, documente de transport, documente
de valoare sau alte documente similare, sau orice alte documente care nu sint documente
"inanciare.
c. #Incaso simplu )clean collection" - inseamna incasoul in cadrul caruia documentele "inanciare
nu sint insotite de documente comerciale.
d. #Incaso documentar$ 5 inseamna incasoul in cadrul caruia i. documente "inanciare sint insotite
10:
de documente comercialeD
ii. documente comerciale nu sint insotite de documente "inanciare.
@
Articolul F. Partile implicate intr5un incaso
a. Pentru scopul acestor articole parti implicate sint
i. 6mitentul@ordonatorul@tragatorul *#principal$4 este partea care incredintea!a
operatiunea de incaso unei banci.
ii. 0anca remitenta )re$itting ban4 este banca careia emitentul@ordonatorul@tragatorul
i5a incredintat operatiunea de incaso.
iii. 0anca insarcinata cu incasarea *#collecting ban<$4 este orice banca, alta decit
banca remitenta, implicata in operatiunile asociate incasoului.
iv. 0anca pre!entatoare )presenting ban4 este banca insarcinata cu incasarea, care
e"ectuea!a pre!entarea documentelor trasului.
b. Trasul )dra=ee este partea careia trebuie sa i se "aca pre!entarea documentelor con"orm
instructiunilor de incaso.
Articolul G. Instructiunea de incaso
,
a. i. Toate documentele trimise la incaso trebuie sa "ie insotite de instructiunea de incasare, cu
mentiunea ca incaso5ul este supus (egulilor Uni"orme pentru Incaso *(UI :''4 *#Uni"orm (ules
"or ,ollections A U(, :''4, cu instructiuni complete si precise. 0ancile nu sint autori!ate sa
actione!e decit in con"ormitate cu aceste instructiuni si cu pre!entele reguli.
ii. 0ancile nu vor examina documentele pentru a obtine instructiuni, iii. 0ancile nu vor lua in
considerare nici o instructiune primita de la orice alta parte@ banca, alta decit cea de la care a
primit incasoul, cu exceptia ca!urilor autori!ate prin instructiunile de incaso.
b. Instructiunile de incaso trebuie sa contina urmatoarele in"ormatii
i. &etalii despre banca de la care s5a primit incasoul numele intreg, cod )FICT, adresa, telex,
tele"on, "ax si in"ormatia de re"erinta.
ii. &etalii despre emitent@ordonator@tragator inclu!ind numele intreg, adresa, telex, tele"on, "ax.
1. &etalii despre tras inclu!ind numele intreg, adresa sau domiciliul la care trebuie sa "ie "acuta
pre!entarea, telex, tele"on, "ax.
8. &etalii despre banca pre!entatoare, daca exista, inclu!ind numele intreg, adresa, cod )FICT,
telex, tele"on, "ax.
:. )uma si valuta incasoului.
.. Lista documentelor anexate si numarul de ordine al "iecarui document.
=. a. Termenele si conditiile re"eritoare la modalitatea de obtinere a platii si@sau acceptarii, b.
,onditii de eliberare a documentelor contra
%4 plata si@sau acceptare
'4 alte termene si@sau conditii.
6ste responsabilitatea partii care emite instructiunile de incaso sa se asigure ca termenele
de eliberare a documentelor sint clare si lipsite de ambiguitatiD in ca! contrar bancile nu
vor "i raspun!atoare pentru orice consecinte ce decurg din aceasta.
viii. )pe!ele care trebuie suportate indicind careu5se daca se renunta sau nu la ele.
ix. &obinda, daca este ca!ul, indicind careu5se daca se poate renunta la ea sau nu,
inclu!ind
a. rata dobm!iiD
b. perioadaD
c. ba!a de calcul *ex. 1.0 ori 1.: !ile intr5un an4 aplicabila, x. +etoda de plata si "orma avi!ului
de plata.
xi. Instructiuni in ca! de neplata, neacceptare si@sau necon"ormitate cu alte instructiuni, c. i.
Instructiunile de incaso trebuie sa contina adresa completa a trasului ori a domiciliului la care
trebuie sa se "aca pre!entarea. &aca adresa este incompleta sau incorecta, banca insarcinata cu
incasarea, "ara nici o responsabilii ate din partea sa, poate incerca sa a"le adresa corecta. ,
10.
.,
ii. 0anca insarcinata cu incasarea nu este obligata sau nu este tinuta raspun!atoare pentru nici o
intir!iere ce decurge din "urni!area unei adrese incomplete sau incorecte.
,. C2(+; P(6O6NT;(II
B ,.. . - ,.i
t
Articolul &. Pre!entarea
a. Pentru scopul acestui articol #pre!entarea$ este procedura prin care banca pre!entatoare pune
documentele la dispo!itia trasului con"orm instructiunilor.
b. Instructiunile de incaso trebuie sa preci!e!e perioada de timp exacta, in care trasul trebuie sa ia
o deci!ie.
6xpresii precum #prima$ )first, #prompta$ )pro$pt, #imediata$ )i$$ediate sa altele similare,
nu trebuie "olosite in legatura cu pre!entarea, sau cu re"erire la o perioada de timp in care
documentele trebuie preluate de tras, sau pentru oricare alta deci!ie ce trebuie luata de tras. &aca
asemenea termene sint "olosite, bancile nu le vor lua in considerare.
c. &ocumentele trebuie pre!entate trasului in "orma in care au "ost primite, exceptind ca!ul in
care bancile sint autori!ate sa aplice timbrele@stampilele necesare, pe c7eltuiala partii de la care
s5a primit incasoul, numai daca nu se prevede ast"el, si sa "aca orice andosari necesare, sau sa
aplice orice stampile sau elementele de identi"icare ori simboluri obisnuite pentru, sau cerute de,
operatiunile de incaso.
d. ,u scopul de a da curs instructiunilor emitentului@ordonatorului@tragatorului, banca remitenti
va utili!a banca nominali!ata de acesta in calitate de banca insarcinata cu incasarea. in absenta
unei ast"el de nominali!ari, banca remitenta va utili!a orice banca aleasa din proprie initiativa,
sau aleasa de alta banca din tara unde are loc plata sau acceptarea, sau din tara in care trebuie
indeplinite alte termene si conditii.
e. &ocumentele si instructiunile de incaso pot "i trimise direct de banca remitenta catre banca
insarcinata cu incasarea sau prin intermediul altei banci intermediare.
". &aca banca remitenta nu mentionea!a o anumita banca pre!entatoare, banca insarcinata cu
incasarea poate utili!a o banca pre!entatoare la alegerea sa.
Articolul 6. &ocumente la vedere@pentru acceptare
in ca!ul documentelor platibile la vedere, banca pre!entatoare trebuie sa e"ectue!e pre!entarea la
plata "ara intir!iere. in ca!ul documentelor platibile la termen, banca pre!entatoare trebuie, daca
este ceruta acceptarea, sa e"ectue!e neintir!iat pre!entarea pentru acceptare, si, daca este ceruta
plata, sa pre!inte documentele pentru plata nu mai tir!iu decit data scadentei respective.
A rticolul =. 6liberarea documentelor comerciale
'
&ocumente contra acceptare *&@;4 versus &ocumente contra plata *&@P4
a. Incasourile nu trebuie sa contina cambii platibile la o data ulterioara cu instructiuni ca
documentele comerciale sa "ie eliberate contra plata.
b. &aca incasoul contine o cambie platibila la o data ulterioara, instructiunile de incaso
trebuie sa preci!e!e daca documentele comerciale vor "i eliberate trasului contra
acceptare *&@;4 sau contra plata *&@P4.
in lipsa unei asemenea preci!ari, documentele comerciale vor "i eliberate numai contra
plata, si banca insarcinata cu incasarea nu va "i raspun!atoare de nici o consecinta ce
decurge din intir!ierea in eliberarea documentelor.
c. &aca incasoul contine o cambie platibila la o data ulterioara si instructiunea de
incaso indica ca documentele comerciale vor "i eliberate contra plata, documentele vor
"i eliberate numai contra acestei plati si banca insarcinata cu incasarea nu va "i
raspun!atoare de nici o consecinta ce decurge din intir!ierea in eliberarea documentelor.
Articolul I. 6miterea de documente
&aca instructiunile bancii remitente prevad ca, "ie banca insarcinata cu incasarea, "ie trasul sa
intocmeasca@emita documente *cambie, bilet la ordin, certi"icat de depo!it, scrisori de
10=
angajament sau alte documente4 care nu au "ost incluse in incaso, "orma si exprimarea unor
asemenea documente trebuie sa "ie "urni!ate de banca remitentaD in ca! contrar banca insarcinata
cu incasarea nu va "i raspun!atoare de "orma si exprimarea unor asemenea documente.
&. 20LI9;TII )I (6)P2N);0ILIT;TI
Articolul '. 0una credinta si grija re!onabila
0ancile trebuie sa actione!e de buna credinta si sa exercite o grija re!onabila.
Articolul :C. &ocumente versus mar"uri @ servici @ executare de lucrari
a. +ar"urile nu trebuie sa "ie livrate direct pe adresa unei banci sau la ordinul acesteia "ara
acordul prealabil din partea acestei banci.
Totusi, in eventualitatea ca mar"urile sint livrate sau expediate pe adresa bancii sau la ordinul
acesteia pentru a "i eliberate trasului contra plata sau acceptare sau con"orm altor termene si
conditii, "ara acordul prealabil al acesteia, aceasta banca nu va avea nici o obligatie sa preia
mar"a, care ramine pe riscul si responsabilitatea partii expeditoare a mar"ii.
b. 0ancile nu au nici o obligatie sa ia masuri in legatura cu mar"urile la care se re"era incasoul,
inclu!ind depo!itarea si asigurarea mar"urilor c7iar daca sint date instructiuni speciale in acest
sens. 0ancile vor actiona ast"el numai daca si in masura in care sint de acord sa actione!e ast"el,
in "iecare ca! in parte. ,u toate acestea, prevederile % *c4 ale acestor (eguli se aplica bancii
insarcinate cu incasarea c7iar in lipsa unei instructiuni speci"ice in acest sens.
c. Totusi, daca bancile iau masuri pentru protectia mar"urilor, indi"erent daca au primit
instructiuni sau nu, ele nu5si asuma responsabilitatea in ceea ce priveste soarta si@sau starea
mar"urilor si@sau masurile, si@sau omisiunile tertilor insarcinati cu pastrarea si@ sau protectia
mar"urilor. Totusi, banca insarcinata cu incasarea trebuie sa avi!e!e "ara intir!iere banca de la
care a primit instructiunile de incaso asupra oricaror masuri luate.
d. 2rice comisioane si@sau spe!e oca!ionate la banci in legatura cu actiunile destinate protectiei
mariurilor, sint in sarcina partii de la care s5a primit incasoul.
e. i. Totusi, con"orm prevederilor ;rticolului %0 *a4, daca mar"urile sint expediate la ordinul
bancii insarcinate cu incasarea, si trasul a onorat incasoul prin plata@acceptare sau con"orm altor
termene si conditii, iar banca insarcinata cu incasarea a aranjat eliberarea mar"urilor, trebuie
considerat ca banca remitenta a autori!at banca insarcinata cu incasarea sa actione!e ast"el.
ii. in ca!ul in care banca insarcinata cu incasarea, pe ba!a instructiunilor bancii remitente sau in
ba!a termenilor ;rticolului %0 *e4 *i4 de mai sus, aranjea!a eliberarea mar"urilor, banca remitenta
va trebui sa ramburse!e banca insarcinata cu incasarea pentru toate daunele si c7eltuielile
oca!ionate cu acest prilej.
Articolul ::. Neasumarea raspunderii pentru actiuni ale partilor instructate
a. 0ancile care apelea!a la serviciile unei alte banci sau altor banci, in scopul de a da curs
instructiunilor emitentului@ordonatorului@tragatorului, o "ac in contul si pe riscul acestuia.
b. 0ancile nu isi asuma nici o obligatie sau responsabilitate daca instructiunile pe care le5au
transmis nu au "ost indeplinite, c7iar daca ele au avut initiativa alegerii bancii insarcinate cu
incasarea.
c. 2 parte ce instructea!a o alta parte sa preste!e servicii, va "i obligata si va raspunde pentru
despagubirea partii instruite pentru toate obligatiile si responsabilitatile impuse de legile si
u!antele straine.
Articolul :E. Neasumarea raspunderii pentru documentele primite
a. 0ancile trebuie sa determine daca documentele primite apar a "i con"orm celor enumerate in
instructiunea de incaso, si trebuie sa avi!e!e prin mijloacele de telecomunicare, sau daca nu este
posibil, prin alte mijloace de expediere, "ara intir!iere, partea de la care au primit instructiunea
de incaso, daca lipsesc documente sau sint pre!entate altele decit cele enumerate.
0ancile nu au nici o obligatie ulterioara in aceasta privinta.
b. &aca documentele nu apar sa "ie enumerate, bancii remitente nu i se va permite sa discute
tipul si numarul de documente primite de catre banca insarcinata cu incasarea.
c. in ba!a ;rticolului : *c4 si ;rticolului %' *a4 si %' *b4 supra, bancile vor pre!enta documentele
asa cum au "ost primite, "ara o examinare ulterioara.
10>
, . . D Di
Articolul :F. Neasumarea raspunderii pentru autenticitatea documentelor 0ancile nu isi asuma
nici o obligatie ori responsabilitate pentru "orma, su"icienta, acuratetea, veridicitatea, "alsi"icarea
sau e"ectele legale ale oricarui document, sau pentru conditiile generale si@sau particulare
stipulate in documente sau impuse acestoraD de asemenea, nu isi asuma obligatia sau
responsabilitatea pentru descrierea, cantitatea, greutatea, calitatea, starea, ambalarea, livrarea,
valoarea sau existenta mar"urilor repre!entate prin documente, sau pentru buna credinta sau
actele si@sau omisiunile, solvabilitatea, executarea sau reputatia expeditorilor, carausilor,
transportatorilor, destinatarilor sau asiguratorilor mar"urilor sau a oricarei persoane, oricare ar "i
ea.
Articolul :G. Neasumarea raspunderii pentru intir!ieri, pierderi pe timpul transportului sau
traducerii
;B.
a. 0ancile nu isi asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru consecintele, care decurg din
intir!ieri si@sau pierderi in transmiterea oricarui*ror4 mesaj*e4, scrisoare*ri4 sau document*e4, sau
pentru intir!ieri, mutilari sau alte erori intervenite in transmiterea prin telecomunicatie, sau
pentru eroare*ori4 de traducere si@sau interpretare a termenilor te7nici.
b. 0ancile nu vor "i obligate sau tinute raspun!atoare pentru nici o intir!iere re!ultata din
necesitatea de a obtine clari"icari cu privire la instructiunile primite.
"rticolul (9. ,orta majora @-..... B ' . '-, .. 0ancile nu isi asuma nici o obligatie
sau responsabilitate pentru consecintele care decurg din intreruperea activitatii lor, provocata de
miina lui &umne!eu, revolutii, tulburari civile, insurectii, ra!boaie sau orice alte cau!e ce se
situea!a in a"ara controlului lor, sau datorita grevelor sau blocajelor )loc4outs.
6. PL;T;
.
Articolul :6. Plata "ara intir!iere
a. )umele incasate *mai putin comisioane si@sau reduceri si@sau c7eltuieli, acolo unde este ca!ul4
trebuie sa "ie puse "ara intir!iere la dispo!itia partii de la care s5a primit instructiunea de incasare,
in con"ormitate cu termenii si conditiile acestei instructiuni.
b. in po"ida ;rticolului % *c4, si daca nu s5a stabilit alt"el, banca insarcinata cu incasarea va
e"ectua plata sumelor datorate numai in "avoarea bancii remitente.
Articolul :H. Plata in moneda locala
in ca!ul documentelor platibile in moneda tarii de plata *moneda locala4, banca pre!entatoare
trebuie, daca nu a "ost alt"el instructata prin instructiunea de incaso, sa elibere!e documentele
catre tras contra platii in moneda locala, numai daca aceasta moneda este imediat disponibila
pentru utili!are in maniera speci"icata in instructiunile de incaso.
Articolul :I. Plata in valuta
in ca!ul in care documentele sint platibile in alta moneda decit a tarii de plata, banca
pre!entatoare trebuie, daca nu a "ost alt"el instructata prin instructiunea de incaso, sa elibere!e
documentele catre tras contra plata in valuta desemnata, numai daca asemenea valuta poate "i
remisa imediat in concordanta cu instructiunile de incaso.
Articolul :'. Plati partiale
a. in ca!ul unui incaso simplu )clean collection, platile partiale pot "i acceptate, daca si in
masura si in conditiile in care asemenea plati partiale sint autori!ate de legislatia in vigoare in
locul de plata. &ocumentul*ele4 "manciar*e4 nu va*or4 "i remise trasului decit dupa e"ectuarea
integrala a platii.
D
L
b. in ca!ul unui incaso documentar platile partiale vor "i acceptate numai daca se speci"ica ast"el
in instructiunea de incaso. Totusi, daca nu s5a stabilit alt"el, banca pre!entatoare va elibera
documentele trasului numai dupa plata integrala, si nu va "i responsabila pentru consecintele
aparute datorita intir!ierii in eliberarea documentelor.
c. in toate ca!urile, platile partiale vor "i acceptate numai daca sint respectate dispo!itiile
109
;rticolului %=, sau, respectiv, ;rticolului %>.
Plata partiala, daca este acceptata, va "i e"ectuata con"orm dispo!itiilor ;rticolului %..
C. &20INOI, ,2+I)I2;N6 )l ,-6LTU6ILI
Articolul EC. &obinda
a. &aca instructiunile de incaso prevad incasarea dobin!ii, si trasul re"u!a sa plateasca aceasta
dobinda, banca pre!entatoare poate sa elibere!e documentele contra plata sau acceptare sau in
alte termene sau conditii, dupa ca!, "ara a percepe aceasta dobinda, in a"ara de ca!ul in care se
aplica ;rticolul '0 *c4.
b. in ca!ul in care asemenea dobinda trebuie incasata, instructiunea de incaso trebuie sa speci"ice
rata dobin!ii, perioada si ba!a de calcul.
c. in ca!ul in care instructiunea de incaso preci!ea!a clar ca plata dobin!ii nu poate "i renuntata,
si trasul re"u!a sa plateasca aceasta dobinda, banca pre!entatoare nu va elibera documentele si nu
va "i responsabila de nici o consecinta aparuta din cau!a oricarei intir!ieri in eliberarea
documentelor. in care plata uobin!ii a "ost re"u!ata, banca pre!entatoare trebuie sa comunice prin
mijloace de telecomunicare, sau, daca acest lucru nu este posibil, prin alte mijloace de expediere,
"ara intir!iere, banca de la care a primit instructiunea de incasare.
Articolul E:. ,omisioane si c7eltuieli
a. &aca instructiunile de incaso speci"ica ca spe!ele si@sau comisioanele pentru incaso vor "i
suportate de catre tras, si trasul re"u!a sa le plateasca, banca pre!entatoare poate elibera
documentele contra plata sau acceptare, sau in alte termene si conditii, dupa ca!, "ara a le
percepe, in a"ara de ca!ul in care se aplica prevederile ;rticolului '% *b4. 2ri de cite ori spe!ele
si@sau comisioanele vor "i ast"el renuntate la incasare, acestea vor "i in contul partii care a trimis
instructiunea de incaso, si pot "i retinute din sumele incasate.
b. in care instructiunea de incaso preci!ea!a clar ca aceste spe!e si@sau comisioane nu pot "i
re"u!ate la incasare, si trasul re"u!a sa le plateasca, banca pre!entatoare nu va elibera
documentele si nu este responsabila de nici o consecinta ce decurge din orice intir!iere in
eliberarea documentelor.
in care plata spe!elor si@sau a comisioanelor de incaso a "ost re"u!ata, banca pre!entatoare
trebuie sa comunice prin mijloace de telecomunicare, iar daca acest lucru nu este posibil, prin
alte mijloace de expediere, "ara intir!iere, banca de la care a primit instructiunea de incasare, c in
toate ca!urile unde in con"ormitate cu instructiunea de incaso sau cu aceste
(eguli plata comisioanelor si@sau spe!elor si@sau c7eltuielilor trebuie suportata de
emitent@ordonator@tragator, banca insarcinata cu incasarea are dreptul sa5si recupere!e rapid
valoarea comisioanelor, spe!elor si c7eltuielilor de la banca de la care a primit instructiunea de
incaso, iar banca remitenta are dreptul sa recupere!e de la emitent@ principal orice sume ast"el
platite, impreuna cu comisioanele, spe!ele si c7eltuielile sale indi"erent de soarta incasoului.
d. 0ancile isi re!erva dreptul sa solicite plata c7eltuielilor si@sau spe!elor in avans din partea
partii de la care au primit instructiunea de incaso, pentru acoperirea costurilor ce decurg din
incercarea de indeplinire a instructiunilor, si in "unctie de primirea acestei plati, isi vor re!erva
dreptul sa nu dea curs instructiunii primite.
D
9. ;LT6 P(6G6&6(I
Articolul EE. ;cceptarea
0anca pre!entatoare este obligata sa veri"ice daca "orma in care a "ost acceptata cambia apare a "i
completa si corecta, dar nu este responsabila pentru autenticitatea semnaturilor sau pentru dreptul
de semnatura al celor care accepta cambia.
Articolul EF. 0ilete la ordin si alte instrumente
0anca pre!entatoare nu este responsabila pentru autenticitatea semnaturilor sau pentru
dreptul de semnatura al celor care semnea!a biletele la ordin, c7itante sau alte
instrumente.
Articolul EG. Protestul
Instructiunea de incaso trebuie sa prevada indicatii speciale privind protestul *sau alt
1%0
proces legal4, in ca! de neplata sau neacceptare.
in absenta acestor indicatii speciale, bancile implicate in incaso nu au nici o obligatie
de obtinere a protestului *sau altui proces legal4 in privinta documentului*elor4, in
eventualitatea neplatii sau neacceptarii.
2rice comisioane si@sau c7eltuieli suportate de banci in legatura cu protestul, sau alt
proces legal, vor "i pe contul partii de la care a "ost primita instructiunea de incaso.
Articolul E&. ,a!5de5necesitate
,
'
&aca emitentul@ordonatorul@tragatorul desemnea!a un repre!entant care sa actione!e drept ca!5
de5necesitate in eventualitatea neplatii si@sau neacceptarii, instructiunea de incaso trebuie sa
speci"ice clar si precis atributiile acestui ca!5de5necesitate. in absenta unei indicatii in acest sens,
bancile nu vor accepta nici o instructiune din partea repre!entantului emitentului.
Articolul E6. ;vi!ari
0ancile insarcinate cu incasarea trebuie sa avi!e!e soarta incasoului in concordanta
cu urmatoarele reguli
' $.......= '
' '$'$
$ '
a. C2(+; ;GIO;(II
..
s
.. 5.
,i# Toate avi!arile sau in"ormatiile trimise de banca insarcinata cu incasarea catre banca de la
care s5a primit instructiunea de incaso, trebuie sa contina detalii corespun!atoare, inclu!ind in
toate ca!urile in"ormatia de re"erinta a bancii remitente, preci!ata in instructiunea de incaso.
b. +6T2&; ;GIO;(II
'
6ste responsabilitatea bancii remitente sa instructe!e banca insarcinata cu incasarea
cu privire la metoda prin care avi!arile detaliate in punctele *c4i, *c4ii si *c4iii sa "ie date.
in absenta unor asemenea instructiuni, banca insarcinata cu incasarea va trimite avi!arile
printr5o metoda aleasa de ea, pe c7eltuiala bancii de la care a primit instructiunea de
incaso.
.
ci. ;GIOUL &6 PL;T;
0anca insarcinata cu incasarea trebuie sa trimita "ara intir!iere avi!ul de plata bancii de
la care a primit instructiunea de incaso, ce contine detalii asupra sumei sau sumelor
incasate, comisioanelor si@sau reducerilor si@sau c7eltuielilor deduse, unde este ca!ul,
si metodei prin care se e"ectuea!a plata.
ii. ;GIOUL &6 ;,,6PT;(6
0anca insarcinata cu incasarea trebuie sa trimita "ara intir!iere avi!ul de acceptare
bancii de la care a primit instructiunea de incaso.
iii. ;GIOUL &6 N6PL;T; )I@);U N6;,,6PT;(6
0anca pre!entatoare trebuie sa depuna e"orturi pentru a a"la care sint motivele de
neplata si@sau neacceptare, si sa avi!e!e corespun!ator, "ara intir!iere, banca de la care
a primit instructiunea de incaso.
0anca pre!entatoare trebuie sa trimita "ara intir!iere avi!ul de neplata si@sau neacceptare
bancii de la care a primit instructiunea de incaso.
La primirea unei asemenea avi!ari, banca remitenta trebuie sa dea instructiuni
corespun!atoare in privinta utili!arii ulterioare a documentelor. &aca banca
pre!entatoare nu primeste asemenea instructiuni in termen de .0 de !ile de la avi!ul sau
de neplata si@sau neacceptare, documentele pot "i returnate bancii de la care au "ost
primita instructiunea de incaso, "ara nici o alta responsabilitate din partea bancii
pre!entatoare.
1%%
r
,
Anexa 5.I. (eguli uni"orme pentru rambursarile interbancare in cadrul acreditivelor documentare
*U((:':4, %99:
(69ULI UNIC2(+6 P6NT(U (;+0U();(IL6 INT6(0;N,;(6 IN ,;&(UL
;,(6&ITIG6L2( &2,U+6NT;(6 *U(( :':4
Publicatia N(. :':,%99:, a ,amerei de ,omert International de la Paris c I,, Uni"orm (ules
"or0an<5to50an< (eimbursements under &ocumentarB ,redits *U(( :':4, I,, Publication .Ne
:':, November %99:. In "orce as o" 3ulB 0%, %99.. c Traducere neo"iciala in limba romina de
Gictor 0urac
,UGINT IN;INT6
,amera Internationala de ,omert *,I,4 este de mult timp activa in "acilitarea comertului, in
acest sens, regulile si de"initiile preva!ute de (egulile si U!antele Uni"orme pentru ;creditivele
&ocumentare 5 cunoscute celor din comertul international ca U,P 5 sint universal acceptate ca
modalitati de a o"eri partilor comerciale siguranta platii in tran!actiile lor, sub auspiciul
sistemului bancar.
(evi!uirea in %9=8 a U,P, ce a moderni!at versiunea din %9.', re"lecta importanta crescind
carea a comertului international, si pentru prima data a "acut re"erinta speciala la implicarea unei
#banci terte$ in manipularea creantelor de (ambursare a platii "acute in ba!a acreditivelor
documentare.
&e"initia "unctiilor bancii (ambursatoare a "ost ulterior de!voltata in revi!uirea din %9>1 a U,P,
si moderni!ata in veriunea curenta U,P:00. ; devenit evident ca, desi U,P era un standard
international pentru operatiunile cu acreditivele documentare, cresterea enorma a volumului
(ambursarilor monetare interbancare raminea in mare masura guvernata de u!antele locale
acceptate in centrele "inanciare majore, cu unica exceptie in )tatele Unite ale ;mericii, unde
bancile au "ormulat regulile lor proprii de operare.
Pentru a "ace "ata cerintei in standarde internationale in acest domeniul, si pentru a "acilita
comertul, ,omisia 0ancara a ,.I.,. in %991 a creat un 9rup de lucru pentru elaborarea unui
cadru juridic adecvat pentru noul set de reguli. ;ceasta publicatie, (eguli Uni"orme pentru
(ambursarile Interbancare in cadrul ;creditivelor &ocumentare, este re!ultatul e"orturilor
grupului mentinat.
Noile (eguli re"lecta aportul considerabil a tuturor membrilor ,.I.,. implicati in acest proces, si
e"orturile precedente ale practicienilor americani ale caror regul au servit ca un punct util de
pornire pentru acest proiect. .5
..,....,.,........
3ean5,7arles (ou7er
)ecretar 9eneral al ,I,
' . . ,.
=*,%1%
''
&in %911, ,.I.,. promovea!a aderenta la u!antele si cutumele in domeniul creditelor
documentare. ;ceste practici s5au sc7imbat si au evoluat in timp, si noi u!ante si5au "acut
aparitia.
Pe parcursul ultimilor 10 de ani, u!ante speci"ice au "ost elaborate in domeniull
(ambursarearilor interbancare in cadrul acreditivelor documentare. ;semenea u!ante, desi
guvernate de (eguli si U!ante privind ;creditivele &ocumentare *U,P4, au evoluat intr5o
procedura mai so"isticata, urmata de banci care nu sint parti in mecanismul de acreditiv, si care
prevede (ambursarearea platilor "acute in ba!a acreditivelor altor banci, permitind ast"el
reali!area prompta a platilor catre bene"iciari. U!antele mentionate, totusi, au #depasit$ ceea ce
se contine in U,P la acest subiect, in %991, ,omisia 0ancara a ,.I.,. a autori!at 9rupul de lucru
sa elabore!e reguli speci"ice procesului de (ambursareare interbancara. Pre!enta publicatie este
re!ultatul acestui proces. )arcina crearii unor noi reguli iste deseori di"icila. )pre deosebire de
1%'
revi!uirea publicatiilor precedente, crearea unor noi reguli cere o anali!a adincita a u!antelor si
procedurilor bancilor din toate partile lumii, care sint implicate in tran!actie. 9ratie
comentariilor compre7ensive ale ,omitetelor nationale ale ,I,, si organi!atiilor bancare din
toata lumea, 9rupul de lucru ce a elaborat aceste (eguli, a avut la dispo!itia sa un volum enorm
de in"ormatie pentru anali!a.
,oncilierea po!itiilor di"erite este deseori di"icila. +isiunea 9rupului de lucru era de a "ixa
u!antele curente, de a anali!a po!itiile di"erite, si, oca!ional, de a alege u!antele cele mai reusite.
&in "ericire, 9rupul de lucru includea banc7eri experimentati care si5au devotat timpul si
cunostintele sale acestui proces. Cara dedicatia acestor persoane si suportul organi!atiilor lor ce
contribuiau la intelegerea si standarti!area procesului de (ambursareare, executarea sarcinii
incredintate ar "i "ost imposibila. +embrii 9rupului de lucru au "ost
%
L6IC;N&6()2N
)<andinavis<a 6ns<ilda 0an<en, )uedia
C.6.,-;G;NN6)
. +eesPierson,
2landa
9;(],2LL]6(
+idland 0an<, +area 0ritanie
)I;,-66-2N9
2verseas Union 0an<, )ingapore
Pro". );LG;T2(6 +;,,;(2N6 +accarone P ;ssociates, Italia
2L6 +;L+T GI)T
&en &ans<e 0an<, &anemarca .....
&I6T6(+6U(6(
Festdeutsc7e Landesban< 9iro!entrale, 9ermania
C6(&IN;N& +ULL6(
&eutsc7e 0an<, 9ermania
,;(L2)G6L6O(29(I9U6O International ,7amber o" ,ommerce, Cranta i L.].
FI,/(6+6(;TN6
T7e -ong<ong and )7angai 0an<ing ,orpora5
tion, +area 0ritanie
;ceste (eguli au intrat in vigoare la % iulie %99.. 9rupul de lucru si ,.I.,. spera ca ele vor
"acilita procesul (ambursarilor interbancare. in plus, speram ca prin crearea acestor reguli toate
partile la tran!actie vor avea o mai buna intelegere a procesului, si vor "i in cunostinta de cau!a
asupra implicatiilor acestuia.
Cara reguli precum cele de "ata, comertul ba!at pe acreditivele documentare, si (ambursarile
interbancare in cadrul acestor acreditive, ar "i "ost mai di"icil, scump si indelungat. &aca aceste
(eguli imbunatatesc procesul curent, asigura o ba!a mai structurata pentru manipulare, si ajuta la
scolari!area utili!atorilor, ele vor "ace un bun serviciu comunitatii.
&;NT;]L2(
Presedinte
9rupul de lucru al ,.I.,. asupra (ambursarearilor Interbancare in cadrul ;creditivelor
&ocumentare
Presedinte, ,onsiliul ).U.;. pentru 2peratiuni 0ancare Internationale, Inc.
INT(2&U,6(6
9rupul de lucru care a elaborat pre!entele (eguli, a incercat sa re"lecte "idel practica
internationala a (ambursarilor interbancare. Pe parcursul sedintelor 9rupului de lucru, acesta a
reva!ut toate comentariile "acute de comitetele nationale ale ,.I.,. si alti comentatori, si a
incorporat, unde a considerat necesar, sugestiile lor in pre!entele (eguli, in eventualitatea unor
doua po!itii di"erite, este deseori di"icil de a alege una din ele. 9rupul de lucru a incercat acolo
unde exista con"lict, sa aleaga cea mai logica si ec7itabila optiune, ec7ilibrata prin u!antele
1%1
aplicate de majoritatea bancilor ce e"ectuea!a tran!actii de (ambursare interbancara.
(egulile documentea!a practica curenta a (ambursarilor interbancare, si sint scrise ast"el incit
"iecare parte la (ambursarea interbancara sa inteleaga pe deplin cum sa actione!e si ce sa astepte
de la partenerii sai.
&eoarece aceste (eguli sint noi, comentariile 9rupului de lucru asupra structurii "iecarui ;rticol,
este disponibil separat de textul pre!ent a (egulilor, ca Publicatie a ,.I.,. 3Gs ::%. 9rupul de
lucru considera ca aceasta publicatie va ajuta cititorii sa inteleaga justi"icarea "iecarui articol, si
va asigura in"ormatie suplimentara asupra modului in care (ambursarea interbancara
"unctionea!a in cadrul platilor prin acreditiv documentar. 0ineinteles, acest comentariu nu are ca
scop sa substituie, in orice mod, textul o"icial al (egulilor din paginile ce urmea!a.
;. P(6G6&6(I 96N6(;L6 )I &6CINITII
Articolul :, ;plicarea regulilor uni"orme pentru (ambursari
(egulile Uni"orme pentru (ambursarile Interbancare in cadrul ;creditivelor &ocumentare
*#(eguli #4, Publicatia ,.I.,. NQ :':, se vor aplica tuturor (ambursarilor Interbancare, atunci in
care sint incluse in textul ;utori!atiei de (ambursareare. ;cestea obliga toate partile implicate,
daca nu se mentionea!a alt"el in ;utori!atia de (ambursare. 0anca 6mitenta este raspun!atoare
de a indica in ;creditivul &ocumentar *#;creditiv$4 ca ,ererile de (ambursare sint supuse
acestor (eguli.
intr5o (ambursare Interbancara supusa acestor (eguli, 0anca (ambursatoare actionea!a pe ba!a
instructiunilor si@sau sub autoritatea 0ancii 6mitente. ;ceste (eguli nu intentionea!a sa se
suprapuna sau sa modi"ice prevederile (egulilor si U!antelor Uni"orme privind ;creditivele
&ocumentare.
Articolul E. &e"initii
;sa cum sint utili!ati in acest(eguli, urmatorii termeni vor avea intelesurile speci"icate in acest
articol si vor putea "i "olositi la singular sau plural, dupa ca!
a. #0anca 6mitenta$ va insemna banca ce a emis un ;creditiv si ;utori!atia de (ambursare in
cadrul ;creditivului.
b. #0anca (ambursatoare$ va insemna banca instructata si@sau autori!ata sa asigure (ambursarea
in con"ormitate cu o ;utori!atie de (ambursare emisa de 0anca 6mitenta.
c. #;utori!atie de (ambursare$ va insemna o instructiune si@sau o autori!atie, independenta de
;creditiv, emisa de o 0anca 6mitenta, catre o 0anca (ambursatoare, de a rambursa o 0anca
)olicitanta sau, daca acest lucru este cerut de 0anca 6mitenta, de a accepta si plati o trata*e4 la
termen trasa*e4 asupra 0ancii (ambursatoare.
d. #+odi"icare de (ambursare$ va insemna un avi! de la 0anca 6mitenta catre 0anca
(ambursatoare, mentionind modi"icari ale ;utori!atiei de (ambursare.
e. #0anca )olicitanta$ va insemna o banca care plateste, se obliga la un angajament de plata
di"erata, accepta trata*e4, sau negocia!a in cadrul unui ;creditiv, si pre!inta o ,erere de
(ambursare 0ancii (ambursatoare. #0anca )olicitanta$ va include o banca autori!ata sa pre!inte
o ,erere de (ambursare 0ancii (ambursatoare in numele bancii care plateste, isi asuma
angajamente de plata di"erata, accepta trata*e4 sau negocia!a.
". #,erere de (ambursare$ va insemna o solicitare de rambursare din partea 0ancii )olicitante
catre 0anca (ambursatoare.
g. #;ngajament de (ambursare$ va insemna un angajament irevocabil separat al 0ancii
(ambursatoare, emis pe ba!a autori!atiei sau cererii 0ancii 6mitente, "ata de 0anca )olicitanta
desemnata in ;utori!atia de (ambursare, de a onora ,ererea de (ambursare a acelei banci, cu
conditia ca termenii si conditiile ;ngajamentului de (ambursare sa "i "ost indepliniti.
7. #+odi"icare a ;ngajamentului de (ambursare$ va insemna un avi! de la 0anca
(ambursatoare catre 0anca )olicitanta desemnata in ;utori!atia de (ambursare, continind
modi"icari ale ;ngajamentului de (ambursare.
i. Pentru scopurile acestor (eguli, sucursalele unei banci din tari di"erite vor "i considerate ca
banci separate.
Articolul F. ;utori!atia de (ambursare "ata de ;creditive
1%8
2 ;utori!atie de (ambursare este separata de ;creditivul la care se re"era, si o 0anca
(ambursatoare nu este preocupata sau obligata de termenii si conditiile ;creditivului, c7iar daca
vreo re"erire, oricare ar "i ea, privind termenii si conditiile ;creditivului, este inclusa in
;utori!atia de (ambursare.
0. 20LI9;TII )I (6)P2N);0ILIT;TI 5 ,,,D,DD
Articolul G. 2norarea unei ,ereri de (ambursare
,u exceptia celor preva!ute de termenii ;ngajamentului sau de (ambursare, o 0anca
(ambursatoare nu este obligata sa onore!e o ,erere de (ambursare.
;rticolul :. (esponsabilitatile 0ancii 6mitente
0anca 6mitenta este raspun!atoare de a "uri!a in"ormatiile cerute con"orm acestor (eguli, atit in
;utori!atia de (ambursare, cit si in ;creditiv, si este raspun!atoare pentru orice consecinta
re!ultind din neindeplinirea acestei prevederi.
,. C2(+; )I N2TICI,;(6; ;UT2(IO;TIIL2(, ; +2&ICI,;(IL2( )I ,6(6(IL2(
Articolul 6. 6miterea si primirea unei ;utori!atii de (ambursare sau +odi"icari a (ambursarii
a. Toate ;utori!atiile de (ambursare si +odi"icarile (ambursarii trebuie sa "ie emise sub "orma
unei teletransmisii autenti"icate sau a unei scrisori semnate.
,ind un ;creditiv sau o modi"icare a acestuia, care are e"ect asupra ;utori!atiei de (ambursare,
este emis*a4 prin teletransmisie, 0anca 6mitenta trebuie sa avi!e!e ;utori!atia sa de (ambursare
sau +odi"icarea (ambursarii, 0ancii (ambursatoare, printr5o teletransmisie auten"iciata.
Teletransmisia va "i considerata ca "iind ;utori!atie de (ambursare operabila sau +odi"icare a
(ambursarii operabila, si nu va trebui sa "ie transmisa con"irmarea letrica. &aca, totusi, o
con"irmare letrica va "i transmisa, aceasta nu va avea nici un e"ect, iar 0anca (ambursatoare nu
va avea nici o obligatie sa con"runte o ast"el de con"irmare letrica cu ;utori!atia de (ambursare
operabila sau +odi"icare a (ambursarii operabila, primite prin teletransmisie.
b. ;utori!atiile de (ambursare si +odi"icarile (ambursarii trebuie sa "ie complete si precise.
Pentru evitarea de con"u!ii si neintelegeri, 0anca 6mitenta nu trebuie sa trimita 0ancilor
(ambursatoare
i. o copie a ;creditivului sau vre5unei parti a acestuia, sau copie a unei modi"icari a
;creditivului, in locul sau in completarea ;utori!atiei de (ambursare sau +odi"icarii
(ambursarii. &aca se primesc ast"el de copii de catre 0anca (ambursatoare, acestea nu vor "i
luate in consideratieD
ii. mai multe ;utori!atii de (ambursare intr5o singura teletransmisie sau scrisoare, decit daca
acest lucru este acceptat in mod expres de catre 0anca (ambursatoare.
c. 0anca 6mitenta nu va cere in ;utori!atia de (ambursare un certi"icat de con"ormitate cu
termenii si conditiile ;creditivului.
d. Toate ;utori!atiile de (ambursare trebuie *suplimentar la cerinta din ;rticolul % de includere a
re"erintei la aceste (eguli4 sa mentione!e urmatoarele
i. numarul ;creditivuluiD ii. valuta si sumaD
iii. sume aditionale platibile si toleranta, daca este ca!ul.
iv. 0anca )olicitanta, sau, in ca!ul acreditivelor liber negociabile, mentiunea ca cererile
de rambursare pot "i "acute de orice banca. in absenta unei ast"el de indicatii, 0anca
(ambursatoare este autori!ata sa plateasca oricarei 0anci )olicitante.
v. partile responsabile pentru comisioane *comisioanele 0ancii )olicitante si ale 0ancii
(ambursatoare4 in con"ormitate cu ;rticolul %. din aceste (eguli.
+odi"icarile (ambursarii trebuie sa mentione!e numai sc7imbarile re"eritoare la cele de
mai sus, si numarul ;creditivului.
e. &aca 0ancii (ambursatoare i se solicita sa accepte si sa plateasca o trata*e4 la termen,
;utori!atia de (ambursare trebuie sa indice urmatoarele, in completarea in"ormatiilor speci"icate
la punctul *d4 de mai sus ,. ,...B..;.;.,......... ,D#,.D.. .D., i. termenul la care trata va "i trasaD
ii. tragatorulD
iii. partea responsabila pentru comisioanele de acceptare si scontare, daca este ca!ul. +odi"icarea
(ambursarii trebuie sa mentione!e modi"icarile re"eritoare la cele de mai sus. 0anca 6mitenta nu
1%:
va cere ca o trata la vedere sa "ie trasa asupra 0ancii (ambursatoare.
". 2rice cerere pentru
i. pre5noti"icarea unei ,ereri de (ambursare, catre 0anca 6mitenta, trebuie sa "ie inclusa
in ;creditiv si nu in ;utori!atia de (ambursareD
ii. noti"icarea prealabila a debitarii, catre 0anca 6mitenta, trebuie sa "ie indicata in ;creditiv.
g. &aca 0anca (ambursatoare nu este pregatita, din orice motiv, oricare ar "i acesta, sa actione!e
in ba!a unei ;utori!atii de (ambursare sau a unei +odi"icari a (ambursarii, ea trebuie sa
in"orme!e "ara intir!iere 0anca 6mitenta despre acest lucru.
7. in completarea prevederilor ;rticolelor 1 si 8, 0ancile (ambursatoare nu sint responsabile
pentru orice consecinta re!ultind din nerambursarea sau intir!ierea rambursarii ,ererii de
(ambursare, daca vreo prevedere continuta in acest ;rticol nu este respectata de 0anca 6mitenta
si@sau 0anca )olicitanta.
D,5i
Articolul =. 6xpirarea ;utori!atiei de (ambursare
,u exceptia existentei acordului expres al 0ancii (ambursatoare, ;utori!atia de
(ambursare nu trebuie sa contina o data de expirare sau data limita pentru pre!entarea
unei solicitari de plata, cu exceptia celor indicate in ;rticolul 9.
0anca (ambursatoare nu5si asuma vreo responsabilitate privind data expirarii
valabilitatii ;creditivelor, si daca o ast"el de data este mentionata in ;utori!atia de
(ambursare, ea nu va "i luata in consideratie.
0anca 6mitenta trebuie sa5si anule!e ;utori!atia de (ambursare pentru orice valoare
neutili!ata din ;creditivul la care se re"era, in"ormind 0anca (ambursatoare "ara intir!iere.
Articolul I. +odi"icarea sau anularea ;utori!atiei de (ambursare
,, . ,
,u exceptia ca!ului in care 0anca 6mitenta a autori!at sau a cerut 0ancii (ambursatoare sa
emita un ;ngajament de (ambursare con"orm ;rticolului 9, si 0anca (ambursatoare a emis un
;ngajament de (ambursare
a. 0anca 6mitenta poate sa emita o +odi"icare a (ambursarii, sau sa anule!e o ;utori!atie de
(ambursare, in orice moment, la trimiterea noti"icarii, in acest sens, catre 0anca (ambursatoare.
b. 0anca 6mitenta trebuie sa noti"ice orice modi"icare a ;utori!atiei de (ambursare care are
e"ecte asupra instructiunilor de rambursare, continute in ;creditiv, "acute bancii desemnate, sau,
in ca!ul unui ;creditiv liber negociabil, bancii avi!atoare. in ca!ul anularii ;utori!atiei de
(ambursare inainte de expirarea valabilitatii ;creditivului, 0anca 6mitenta trebuie sa "urni!e!e
bancii desemnate sau bancii avi!atoare instructiuni noi de rambursare.
c. 0anca 6mitenta trebuie sa ramburse!e 0ancii (ambursatoare orice ,erere de (ambursare
onorata, sau trata*e4 acceptata*e4 de 0anca (ambursatoare inaintea primirii de catre aceasta a
noti"icarii de anulare sau a +odi"icarii (ambursarii.
Articolul '. ;ngajamentul de (ambursare
,,D . ...
a. in a"ara cerintelor ;rticolului . *a4, *b4 si *c4 din aceste (eguli, toate ;utori!atiile de
(ambursare autori!ind sau cerind emiterea unui ;ngajament de (ambursare, trebuie sa
indeplineasca prevederile acestui articol.
b. 2 autori!atie sau cerere a 0ancii 6mitente catre 0anca (ambursatoare pentru emiterea unui
;ngajament de (ambursareare este irevocabila *#;utori!atie Irevocabila de (ambursare$4 si
trebuie *in a"ara cerintelor ;rticolului % privind includerea re"erintei la aceste (eguli4 sa contina
urmatoarele
i. numarul ;creditivuluiD
ii. valuta si sumaD
iii. sume aditionale platibile si toleranta, daca este ca!ulD
iv. numele complet si adresa 0ancii )olicitante, in "avoarea careia trebuie emis
;ngajamentul de (ambursareD
v. data limita pentru pre!entarea ,ererii de (ambursare, inclusiv orice perioada u!ualaD
1%.
vi. partile responsabile pentru comisioane *comisioanele 0ancii )olicitante si ale 0ancii
(ambursatoare, precum si taxa pentru ;ngajamentul de (ambursare4 in con"ormitate
cu ;rticolul %. al acestor (eguli.
c. &aca i se cere 0ancii (ambursatoare sa accepte si sa plateasca o trata*e4 la termen, ;utori!atia
Irevocabila de (ambursare trebuie sa indice de asemenea, in a"ara mentiunilor din punctul *b4 de
mai sus, urmatoarele
%. termenul la care trata *tratele4 va@vor "i trasa*e4D
2. trasul@
''' '
1. partea responsabila pentru comisioanele de acceptare si scontare, daca exista. 0anca 6mitenta
nu trebue sa ceara ca trata*ele4 la vedere sa "ie trasa *e4 asupra 0ancii ambursatoare. B
@
B9.
B.@-
?
-'" -,:.
d. &aca 0anca (ambursatoare este autori!ata sau i se cere de catre 0anca 6mitenta sa emita un
;ngajament de (ambursareare catre 0anca )olicitanta, dar aceasta nu este pregatita sa o "aca, ea
trebuie sa in"orme!e "ara intir!iere 0anca 6mitenta.
e. Un ;ngajament de (ambursareare *(ambursare 9arantat4 trebuie sa indice termenii si
conditiile angajamentului precum si
i. numarul acreditivului si 0anca 6mitentaD
- - ''' ' v.
ii. valuta si valoarea ;utori!atiei de (ambursareD
.DD
iii. sume aditionale platibile si toleranta, daca existaD
iv. valuta si valoarea ;ngajamentului de (ambursareD
v. data limita pentru pre!entarea solicitarii, inclusiv orice perioada u!ualaD
vi. partea care plateste taxa pentru ;ngajamentul de (ambursareare, daca este alta
decit 0anca 6mitenta. 0anca (ambursatoare trebuie de asemenea sa includa
comisioanele sale, daca exista, care vor "i deduse din suma solicitata.
". &aca data limita pentru pre!entarea solicitarii cade intr5o !i in care 0anca (ambursatoare este
inc7isa pentru alte motive decit cele mentionate in ;rticolul %:, aceasta data pentru pre!entarea
unei solicitari va "i extinsa la urmatoarea !i in care 0anca (ambursatoare este desc7isa.
g. i. 2 ;utori!atie Irevocabila de (ambursare nu poate "i modi"icata sau anulata "ara acordul
0ancii (ambursatoare.
ii. in care o 0anca 6mitenta a modi"icat ;utori!atia sa Irevocabila de (ambursare,
0anca (ambursatoare care a emis ;ngajamentul de (ambursare, poate sa modi"ice
angajamentul sau pentru a re"lecta aceasta modi"icare. &aca o 0anca (ambursatoare
alege sa nu modi"ice ;ngajamentul sau de (ambursare, ea trebuie sa in"orme!e despre
aceasta "ara intir!iere 0anca 6mitenta.
iii. 2 0anca 6mitenta care a emis o modi"icare a ;utori!atiei sale Irevocabile de
(ambursare, va "i irevocabil obligata din momentul in care avi!ea!a aceasta modi"icare
a ;utori!atiei Irevocabile de (ambursare.
i
iv. Termenii ;utori!atiei originale Irevocabile de (ambursare *sau a unei ;utori!atii
inclu!ind modi"icari ale ;utori!atiei Irevocabile de (ambursare acceptate anterior4 vor
ramine in vigoare pentru 0anca (ambursatoare pina cind ea va comunica 0ancii 6mitente
ca accepta modi"icarea.
v. 2 0anca (ambursatoare trebuie sa comunice 0ancii 6mitente acceptarea sau
respingerea unei modi"icari a ;utori!atiei Irevocabile de (ambursare. Unei 0anci
(ambursatoare nu i se cere sa accepte sau sa respinga o modi"icare a unei ;utori!atii
Irevocabile de (ambursare pina in care ea nu primeste acceptarea sau respingerea
modi"icarii ;ngajamentului *sau4 de (ambursareare, de la 0anca )olicitanta.
7. i. Un ;ngajament de (ambursareare nu poate "i modi"icat sau anulat "ara acordul
1%=
0ancii )olicitante.
ii. 0anca (ambursatoare care a emis o modi"icare a ;ngajamentului de (ambursare va
"i irevocabil obligata din momentul avi!arii acestei modi"icari a ;ngajamentului de
(ambursare.
iii. Termenii ;ngajamentului de (ambursare original *sau ai ;ngajamentului de
(ambursareare inclu!ind +odi"icari a (ambursarii, acceptate anterior4 vor ramine in
vigoare pentru 0anca )olicitanta pina in care ea va comunica 0ancii (ambursatoare
acceptul sau cu +odi"icarea ;ngajamentului de (ambursareare.
iv. 0anca )olicitanta trebuie sa comunice 0ancii (ambursatoare acceptul sau
respingerea unei +odi"icari a ;ngajamentului de (ambursareare.
Articolul :C. )tandarde pentru ,ererile de (ambursare
',''DH ,*rttt
a. ,ererea de (ambursare ale 0ancii )olicitante
i. trebuie sa "ie sub "orma de teletransmisie, numai daca acest lucru nu este inter!is in mod
expres de 0anca 6mitenta sau in scrisoarea originala. 0anca (ambursatoare are dreptul de a
solicita ca ,ererea de (ambursare sa "ie autenti"icata, si in acest ca! 0anca (ambursatoare nu va
"i raspun!atoare pentru orice consecinta re!ultind din vreo intir!iere care ar apare. &aca o ,erere
de (ambursare este "acuta prin teletransmisie, nu trebuie trimisa nici o con"irmare letrica. in
ca!ul in care o ast"el de con"irmare letrica este trimisa, 0anca )olicitanta va "i responsabila
pentru orice consecinta ce ar putea apare din rambursarea dublaD ii. trebuie sa indice clar numarul
;creditivului si banca 6mitenta *si numarul de re"erinta a 0ancii (ambursatoare, daca se stie4D
iii. trebuie sa mentione!e separat suma principala solicitata, precum si orice sume aditionale si
comisioaneD
$,,5.,
iv. nu trebuie sa "ie o copie a avi!ului de plata, de plata di"erata, de acceptare sau de negociere, a
0ancii )olicitante catre 0anca 6mitentaD
v. nu trebuie sa includa mai multe ,ereri de (ambursare intr5o singura teletransmisie sau
scrisoareD
vi. in ca!ul unui ;ngajament de (ambursare, trebuie sa "ie in con"ormitate cu termenii si
conditiile ;ngajamentului de (ambursare.
b. in ca!urile in care asupra 0ancii (ambursatoare trebuie trasa o trata la termen, 0anca
)olicitanta trebuie sa expedie!e trata 0ancii (ambursatoare, impreuna cu ,ererea de (ambursare
pentru procesare, si sa includa in solicitarea sa, daca se cere in ;creditiv si@sau in ;ngajamentul
de (ambursare, urmatoarele
i. descrierea generala a mar"urilor si@sau serviciilorD
ii. tara de origine@
.@, - K ? -r
.- . i>, . .- ... ?v@
@
iii. locul de destinatie@executareD
si daca tran!actia acopera transport de mar"uri,
iv. data incarcarii@
' a- B ..:.;8 '' .@HI,
v. locul de incarcare.
c. 0ancile )olicitante nu trebuie sa indice in ,ererea de (ambursare ca au e"ectuat o plata,
acceptare sau negociere sub re!erva sau contra unei garantii.
d. 0ancile (ambursatoare nu5si asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru vreo
consecinta care ar putea apare din orice neacceptare sau intir!iere in procesare, daca 0anca
)olicitanta nu respecta prevederile acestui articol.
i
Articolul ::. Procesarea ,ererilor de (ambursare
a. i. 0ancile (ambursatoare vor avea un timp re!onabil, care nu va depasi 1 !ile
bancare dupa !iua primirii ,ererii de (ambursare, pentru procesarea solicitarilor. ,ererile
1%>
de (ambursare primite in a"ara orelor de program, sint considerate a "i primite in
urmatoarea !i bancara.
&aca 0anca 6mitenta solicita o pre5noti"icare de debitare, perioada de pre5noti"icare a
debitarii va "i in plus "ata de perioada de procesare mentionata mai sus.
ii. &aca 0anca (ambursatoare decide sa nu ramburse!e, "ie din cau!a unei solicitari necon"orme
;ngajamentului de (ambursare, "ie din orice alt motiv, oricare ar "i acesta, din cadrul unei
;utori!atii de (ambursare, ea trebuie sa noti"ice acest lucru prin telecomunicatie, sau daca acest
lucru nu este posibil, prin orice alt mijloc de comunicare "ara intir!iere, dar nu mai tir!iu de
s"irsitul celei de a 15a !i bancara, urmatoare datei primirii solicitarii *plus orice alta perioada
aditionala mentionata in punctul *i4 de mai sus4.
2 ast"el de noti"icare va "i trimisa 0ancii )olicitante si 0ancii 6mitente, iar in ca!ul unui
;ngajament de (ambursare *(ambursare 9arantat4, trebuie sa se mentione!e motivele de
neonorare a ,ererii4.
b. 0ancile (ambursatoare nu vor procesa cererile pentru valutare anterioara *data valutarii
anterioara datei ,ererii de (ambursare4 primite de la 0anca )olicitanta.
c. &aca o 0anca (ambursatoare nu a emis un ;ngajament de (ambursare, iar rambursarea este
datorata la o data ulterioara
i. ,ererea de (ambursare trebuie sa mentione!e data de rambursare prestabilitaD ii. ,ererea de
(ambursare nu trebuie sa "ie pre!entata 0ancii (ambursatoare cu mai mult de !ece*%04 !ile
lucratoare la banca sa, inainte de data ast"el prestabilita. &aca o ,erere de (ambursare este
pre!entata cu mai mult de %0 !ile, lucratoare la banca sa, inainte de data prestabilita, 0anca
(ambursatoare poate sa nu ia in consideratie ,ererea de (ambursare. &aca 0anca
(ambursatoare nu ia in consideratie ,ererea de (ambursare, ea trebuie sa in"orme!e "ara
intir!iere 0anca )olicitanta, printr5o teletransmisie sau orice alt mijloc de comunicare.
iii. &aca data predeterminata a rambursarii repre!inta mai mult de 1 !ile bancare dupa data
primirii ,ererii de (ambursare, 0anca (ambursatoare nu are nici o obligatie sa transmita o
noti"icare de nerambursare pina la acea data predeterminata, sau nu mai tir!iu de inc7eierea celei
de a treia !i bancara de la primirea ,ererii de (ambursare, plus orice perioada aditionala
mentonata in punctul *i4 de mai sus, oricare este mai tir!ie.
d. &aca nu este in mod expres alt"el convenit intre 0anca (ambursatoare si 0anca )olicitanta,
0ancile (ambursatoare vor e"ectua rambursarea pe ba!a unei ,ereri de (ambursare, numai catre
0anca )olicitanta.
e. 0ancile (ambursatoare nu5si asuma nici o obligatie sau responsabilitate, daca ele onorea!a o
,erere de (ambursare care mentionea!a ca plata, acceptarea sau negocierea a "ost e"ectuata sub
re!erva sau contra unei garantii, si nu va lua in considerare o ast"el de mentiune. 2 ast"el de
re!erva sau garantie priveste numai relatiile dintre 0anca )olicitanta si partea careia i5au "ost
"ormulate re!ervele, sau de la cine sau in numele cui a "ost obtinuta garantia.
Articolul :E. &uplicarea ;utori!atiilor de (ambursare
&upa primirea documentelor, o 0anca 6mitenta nu trebuie sa dea o noua ;utori!atie de
(ambursare sau instructiuni suplimentare, in a"ara de ca!ul in care ele constituie o
modi"icare a acesteia sau o anulare a ;utori!atiei de (ambursare existenta.
&aca 0anca 6mitenta nu respecta cele de mai sus, si este e"ectuata o rambursare dubla,
este responsabilitatea 0ancii 6mitente de a obtine restituirea sumei rambursarii duble. 0anca
(ambursatoare nu5si asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru orice consecinta care ar
putea sa apara dintr5o ast"el de duplicare.
&. P(6G6&6(I &IG6()6 .
- , , B"c ui""
Articolul :F. U!ante si Legi straine
0anca 6mitenta va "i obligata si va indemni!a 0anca (ambursatoare pentru toate
obligatiile si responsabilitatile impuse de u!antele si legislatia straina.
Articolul :G. Lipsa de responsabilitate privind transmiterea mesajelor 0ancile (ambursatoare nu5
si asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru consecintele care apar din intir!ierea si@sau
1%9
pierderea in transmiterea vreunui mesaj, scrisoare sau document, sau pentru intir!ierea, mutilarea
sau alte erori care apar in transmiterea oricarei telecomunicari. 0ancile (ambursatoare nu5si
asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru erorile de traducere.
Articolul :&. Corta majora
0ancile (ambursatoare nu5si asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru consecintele care
apar din intreruperea activitatii lor datorita unor cau!e naturale *catastro"e4, revolte, tulburari
civile, insurectii, ra!boaie si orice alte cau!e in a"ara controlului lor, sau cele provocate de greve
sau blocaje *loc<outs4.
Articolul :6. ,omisioane
a. ,omisioanele 0ancii (ambursatoare vor "i in sarcina 0ancii 6mitente. Totusi, in ca!urile in
care comisioanele sint in sarcina unei alte parti, este responsabilitatea 0ancii 6mitente sa
mentione!e aceasta in ;creditivul original si in ;utori!atia de (ambursare.
b. ,ind onorea!a o ,erere de (ambursare, 0anca (ambursatoare este obligata sa respecte
instructiunile mentionate in ;utori!atia de (ambursare re"eritoare la comisioane.
c. in ca!ul in care comisioanele 0ancii (ambursatoare sint in contul altei parti, ele vor "i deduse
atunci cind ,ererea de (ambursare va "i onorata. &aca o 0anca (ambursatoare respecta
instructiunile 0ancii 6mitente in ceea ce priveste comisioanele *inclu!ind taxe, costuri,
c7eltuieli4 si acestea nu sint platite, sau nu a "ost pre!entata 0ancii (ambursatoare nici o ,erere
de (ambursare in cadrul ;utori!atiei de (ambursare, 0anca 6mitenta va ramine obligata pentru
aceste c7eltuieli.
d. &aca nu este alt"el mentionat in ;utori!atia de (ambursare, toate comisioanele platite de
0anca (ambursatoare se vor adauga valorii ;utori!atiei, cu conditia ca 0anca )olicitanta sa
indice suma acestor comisioane.
e. &aca 0anca 6mitenta omite sa transmita 0ancii (ambursatoare instructiuni privind
comisioanele *costurile4, toate comisioanele vor "i in contul 0ancii 6mitente.
Articolul :H. ,reante de dobinda @ Pierderi de valoare ,,..-.),L., ,DLD., a B; ',. ' Toate solicitarile
privind pierderi de dobinda, pierderea de valoare ca re!ultat al oricaror "luctuatii a cursului de
sc7imb, reevaluari sau devalori!ari, ramin intre 0anca )olicitanta si 0anca 6mitenta, in a"ara
ca!ului in care ast"el de pierderi re!ulta din neindeplinirea de catre 0anca (ambursatoare a
obligatiilor sale asumate in cadrul ;ngajamentului de (ambursare.
Anexa 5.'. (eguli uni"orme privind sc7imbul de date comerciale prin teletransmisie *UN,I&4,
%9>> ,v,
v
.
iD
,.
,,. .,.,D
v
"
.
nr
E
D%
v
.. ,.
n
,
D
,.,,.,
(69ULI UNIC2(+6 P(IGIN& ),-I+0UL &6 &;T6 ,2+6(,I;L6 P(IN
T6L6T(;N)+I)I6, UN,I&, %9>>
Publicatia N(. 8:',%9>>, a ,amerei Internationale de ,omert de la Paris c I,, Uni"orm (ules
o" ,onduct "or Interc7ange o" Trade &ata bB Teletransmission *UN,I&4, I,, Publication 3Gb
8:', 3anuarB %9>>. , 2 Traducere neo"iciala in limba romina de Gictor 0urac.
,UGINT IN;INT6
,omertul international implica un volum important de sc7imb de date inter cumparator, vin!ator
si alte parti la contract, cum ar "i expeditorii, transportatorii, asiguratorii, bancile, sau
administratiile vamale.
;cest sc7imb de date solicita un #limbaj$ comun, pentru a evita con"u!ii sau interpretare
contradictorie a drepturilor si obligatiilor "iecarei parti. La sc7imbul de date pe suport 7irtie,
documentele traditionale cum ar "i conosamentele, contin un asemenea #limbaj$. Insa te7nologia
comunicatiilor a sc7imbat pro"und modalitatile de a "ace comert. Un numar tot mai mare de parti
la contractele de comert, comunica via calculatoare integrate in sistemul de sc7imb electronic de
date *6&I
:%.
4, si utili!ea!a limbajul #electronic$ corespun!ator.
Problema este ca u!antele comerciale actuale si legislatia comerciala sint in majoritate ba!ate pe
conceptul #suportului 7irtie$. ,a consecinta, limbajul electronic #nu5pe5suport57irtie$ al 6&I
indica asupra existentei unor noi lacune legale, care la rindul sau solicita adaptarea
corespun!atoare atit a u!antelor cit si a normelor de drept. Totusi, aceste modi"icari pot "i operate
doar treptat 5 atunci cind comertul nu poate astepta. 2 solutie provi!orie a acestei probleme 5
1'0
UN,I& 5 a "ost gasita. UN,I& 5 (egulile uni"orme privind sc7imbul de date comerciale prin
teletransmisie 5au "ost elaborate de un ,omitet ,omun al ,.I.,. "ormat din expertii de "runte din
partea unui numar mare de organi!atii guvernamentale si neguvernamentale, cit si din partea
multor ,omisii ale ,.I.,. ;ceasta este inca o con"irmare a angajamentului de durata al
,.I.,. de a reactiona prompt si intr5o maniera practica, la inovatiile te7nologice, si de a codi"ica
si armoni!a u!antele comerciale.
&esi avind o aplicabilitate voluntara, precum toate codurile, regulile si u!antele ,.I.,, UN,I&
o"era un "undament pe care partile participante pot construi un #acord de comunicare$, adica un
contract cu e"ecte juridice obligatorii. Un o"icial inalt din )ecretariatul ,omisiei Natiunilor Unite
pentru &reptul ,omertului International *,NU&,I4, care a contribuit la elaborarea UN,I&, a
indicat ca odata cu acceptarea larga a lor de catre comunitatea comerciala si juridica, ele vor
dobindi #un statut semi5legal, ca standard pe care partile ce comunica prin teletransmitere de
date, il vor ignora doar la riscul si paguba sa$.
UN,I& a "ost acum aprobat de ,.I.,. si de ,omisia 6conomica pentru 6uropa a 2rgani!atiei
Natiunilor Unite *,66@2NU4, si sint ast"el gata pentru aplicare. &e "apt, ele deja si5au gasit
aplicare in cel putin doua proiecte de drept al comertului international. Noi exprimam multamiri
tuturor care au contribuit la crearea UN,I&, individuali sau organi!atii, si recomandam UN,I&
tuturor utili!atorilor 6&I.
-ans /onig
0ernard ). F7eble
)ecretar 9eneral
Presedinte
,amera Internationala de ,omert *,.I.,4 ,omitetul comun #UN,I&$
P;(TI,IP;NTII L; ;,TIGIT;TIL6 ,2+IT6TULUI ,2+UN
2(9;NIO;TIIL6 N;TI2N;L6 )I INT6(N;TI2N;L6 9UG6(N;+6NT;L6 )I
N69UG6(N;+6NT;L6 ,6 ;U ,2NT(I0UIT L; P(69;TI(6 (69ULIL2( UN,I&
,2+I)I; N;TIUNIL2( UNIT6 P6NT(U &(6PTUL ,2+6(TULUI INT6(N;TI2N;L *,NU&,I4
P(29(;+UL )P6,I;L P6NT(U C;,ILIT;(6; ,2+6(TULUI, ;L ,2NC6(INT6I N;TIUNIL2(
UNIT6 P6NT(U ,2+6(T )I &6OG2LT;(6 *UN,T;&@C;LP(24
9(UPUL &6 LU,(U P6NT(U C;,ILIT;(6; P(2,6&U(IL2( &6 ,2+6(T INT6(N;TI2N;L, ;
,2+I)I6I 6,2N2+I,6 P6NT(U 6U(2P; ; 2(9;NIO;TI6I N;TIUNIL2( UNIT6 *,66@2NU4
,2N)ILIUL &6 ,22P6(;(6 G;+;L; *,,G4
2(9;NIO;TI; P6NT(U ,22P6(;(6 6,2N2+I,; )I &6OG2LT;(6 *2,6&4
,2+I)I; ,2+UNIT;TIL2( 6U(2P6N6 *,64
2(9;NIO;TI; INT6(N;TI2N;L; P6NT(U )T;N&;(TIO;(6 *I)24
,2+IT6TUL 6U(2P6;N ;L ;)I9U(;T2(IL2( *,6;4
,2N)ILIUL 6U(2P6;N ;L C6&6(;TI6I IN&U)T(IIL2( ,-I+I,6 *,6CI,4
2(9;NIO;TI; P6NT(U ),-I+0 &6 &;T6 P(IN T6L6T(;N)+IT6(6 IN 6U(2P; *2&6TT64
,IT )I 2 2(9;NIO;TI6 (69I2N;L; )I ,IT6G; N;TI2N;L6, &6 C;,ILIT;(6 ;
,2+6(TULUI
*N2(&IP(2 5 INITI;T2(II ,2N,6PTULUI 5, CINIP(2, N,IT&, )I+P(2C(;N,6, )ITP(24.
N2T; INT(2&U,TIG;
-'F
I. Tran!actia de comert international
(egulile UN,I& au ca scop sa o"ere un mediu pentru utili!atorii 6&IC;,T
:%=
*)c7imbul
6lectronic de &ate pentru ;dministratie, ,omert si Transport4 si a altor sisteme de )c7imb
6lectronic de &ate ,omerciale, numite in continuare prescurtat 6&I. Utili!atorii vor dobindi
cunostinte detaliate privind procedurile so"isticate ale tran!actiilor de comert international, si
avantajele decisive ale sc7imbului electronic de date. Pentru o ilistrare ve!i Cigura % care indica
tra"icul de date si "unctiile mesajelor..
II. 6ra computationala 5 spre comertul "ara suport 7irtie
6ste larg raspindita presupunerea ca impactul computeri!arii va "i tot atit de important ca cel al
1'%
revolutiei industriale. ,omputatoarele deja o"era tot "elul de servicii, cu o vite!a crescind carea si
la un pret tot mai redus. ,omunicarea datelor de comert international apare a "i, totusi, o veriga
ce lipseste din acest lant. insa necesitatea in aceasta veriga este enorma. &ocumentatia si
procedurile pe suport 7irtie nu numai ca repre!inta tocmai %0 procente din valoarea bunurilorD
acestea sint lente, nesigure, complicate si complexe. Posibilitatile reducerii costurilor
mentionate, bene"icia!a cu circa :0I nu atit partile implicate cit si alte parti implicate, inclusiv
autoritatile. Iata de ce o activitate majora a 9rupului de lucru pentru Cacilitarea Procedurilor de
,omert International, a ,omisiei 6conomice pentru 6uropa a 2rgani!atiei Natiunilor Unite
*,664, pe parcursul ultimului deceniu si jumatate a constat in crearea instrumentariului necesar
pentru a "ace sc7imbul electronic de date o alternativa sigura, e"icienta si necostisitoare.
6&I este trans"erul direct de date comerciale structurate, intre computatoare, prin mijloace
electronice, adica trans"erul #"ara suport 7irtie$ a #documentatiei$ de a"aceri *2 ilustratie a
acestui trans"er este "acuta in "igura '.4
Ultimii cinci ani au mar<at o explo!ie a interesului "ata de 6&I din partea participantilor la
relatiile de comert, ce apartin ordinii juridice nationale si internationale. Te7nologia este la
dispo!itia lor, si momentul este din ce in ce mai oportun. )e estimea!a ca in urmatorii cinci ani
6&I va "i utili!ata de toti participantii de importanta, in tran!actiile de comert international.
Totusi, 6&I nu poate opera intr5o masura mai exstinsa, "ara un standard comun international, si
au "ost "acute progrese in elaborarea comuna a di"eritor standarde. 6ste nevoie de trei parti
componente elementele comune ale datelor ce "ac obiectul trans"erului 5 ec7ivalentul
vocabularuluiD sintaxa, ce ec7ivalea!a cu gramatica intr5o limba obisnuitaD si mesajele standard,
care combina elementele datelor, si sintaxa, intr5un mesaj comercial structurat similar unui
document pe suport 7irtie. ;ceste instrumente sint create in cadrul activitatii coordonate de ,66.
impreuna cu aceste de!voltari te7nice, s5a atras atentia ceea ce poate "i numit aspectul #legal$ al
6&I.
III. (egimul juridic
&atorita caracteristicilor sale "i!ice, documentul traditional pe suport 7irtie este acceptat ca
proba. 6l este durabil, iar modi"icarile si completarile in el vor "i in mod obisnuit clar ' vi!ibile.
&ocumentul electronic este absolut di"erit. 6l este in "orma unui mediu magnetic, al carui
continut in"ormational poate "i sc7imbat in orice timp. )c7imbarile
L
si completarile nu vor "i
evidente.
,omunicatiile pe suport 7irtie si pe suport magnetic, sint, totusi, doar mediu pentru tra"icul de
in"ormatie, si este posibil de a stabili te7nici care ar atribui sc7imbului electronic de date
caracteristici care l5ar egala sau l5ar "ace superior 7irtiii nu numai ca purtator de in"ormatie, dar
si din punct de vedere al "unctiilor de evidenta. in primul rind, 6&I ca atare implica proceduri
care "ac aceasta "orma de comunicare mai sigura. In a"ara de identi"icare, aceasta te7nica de
trans"er de date poate prevedea detectarea si corectarea erorilor. ;utenti"icarea, in sensul stabilirii
daca continutul datelor este corect, de asemenea poate "i asigurata, de alt"el ca si
con"identialitatea care poate "i o"erita prin citeva modalitati incorporate in sistema. Cinalmente,
autenti"icarea, in sensul stabilirii daca mesajul a "ost emis de persoana avind imputerniciri
corespun!atoare, poate si ea "i asigurata.
Iata de ce ,66, ,omisia Natiunilor Unite pentru &reptul ,omertului International *,NU&,I4 si
,onsiliul de ,ooperare Gamala *,,G4 au recomandat guvernelor si organi!atiilor responsabile
pentru determinarea cerintelor documentare, ca acestea sa modi"ice si sa complete!e aceste
cerinte pentru a permite utili!area 6&I. ;ceasta activitate va necesita, totusi, anumit timp. 6a
este de asemenea in "unctie de acceptarea larga a unui nivel sporit de securitate in sc7imbul de
date.
Iata de ce s5a ajuns la conclu!ia oportunitatii elaborarii unui set internationalmente acceptat de
reguli 5 UN,I&. Primul proiect a "ost ba!at pe idea crearii unui standard pentru acordurile
comunicationale. )5a dovedit, insa, ca datorita divergentelor cerinte inaintate de di"erite grupe de
utili!atori, aceasta metoda nu este practica. Pe de alta parte, s5a ajuns la acordul comun asupra
considerarii acestor reguli ca un cod de comportament IG. UN,I&
1''
,amera Internationala de ,omert *,.I.,.4 a consimtit crearea unui ,omitet ,omun )pecial, cu
participarea altor organi!atii interesate si a grupurilor de utili!atori, pentru a evalua si a "ormula
acest set de reguli. ,NU&,I, ,66, ,,G, Programul )pecial pentru Cacilitarea ,omertului, al
,on"erintei Natiunilor Unite pentru ,omert si &e!voltare *UN,T;&@C;LP(24, 2rgani!atia
pentru ,ooperare 6conomica si &e!voltare *2,6&4, 2rgani!atia Internationala pentru
)tandarti!are *I)24, ,omisia ,omunitati lor 6uropene *,64, ,omitetul 6uropean al
;siguratorilor *,6;4 si 2rgani!atia pentru )c7imb de &ate prin Teletransmitere in 6uropa
*2&6TT64 au "ost toate repre!entate in acest comitet, suplimentar la diversele comisii ale ,.I.,.
La elaborarea pre!entelor reguli, ,omitetul si5a ba!at activitatile pe un numar de concepte vitale,
inclusiv pe "aptul ca regulile trebuie
a4 sa aiba ca scop "acilitarea utili!arii 6&I prin stabilirea unui cod de comportament, agreat
intere partile angajate in un asemenea s7imb electronicD
b4 sa se aplice doar "ata de sc7imbul electronic de date, nu si "ata de substanta datelor comerciale
din mesajele transmiseD
c4 sa incorpore!e standartele I)2 si alte standarde international acceptate 5 pentru a evita
con"u!iiD
d4 sa includa reguli re"eritoare la securitate, veri"icare si con"irmare, autenti"icare a partilor
comunicante, de mentinere a registrului mesajelor si de stocare a acestoraD
e4 sa stabileasca principii privind interpretarea, care ar spori intelegerea armonioasa la nivel
international, si prin aceasta utili!area codului.
,on"irmarea primirii si a contintului, ilustrea!a unele probleme cu care s5a con"runtat elaborarea
regulilor in cau!a. in unele sisteme con"irmarea primirii este o cerinta obligatorie. in altele
aceasta este considerata ca o diligenta re!onabila. In celelalte emitentul mesajului trebuie sa
solicite con"irmarea primirii. UN,I& optea!a pentru ultima solutie. in anumite ca!uri emitentul
mesajului de asemenea doreste sa stie daca continutul trans"erului de date a "ost primit intr5o
stare aparent buna, si a "ost inteles. 6mitentul in acest ca! va solicita con"irmarea continutului.
;ceasta bineinteles tine de continutul material al mesajului 5 insa doar marginal. ,on"irmarea in
cau!a nu trebuie con"undata cu conceptul acceptarii legale 5 acesta este un alt *al treilea4 nivel,
care este totalmente in a"ara scopului UN,I&.
)5a preconi!at de asemenea ca regulile pot "ace parte din, sau re"erinta la, oricare Protocol
6xecutiv de )c7imb de &ate ,omerciale *T&I5;P
:
'
>
4 ori alt acord comunicational concret.
G. Necesitatea unor anumite acorduri comunicationale
9rupurile de utili!atori pot "i organi!ate in citeva "eluri. &ai$ toate ele necesita o anume "orma
de acord comunicational, desi cerintele "ata de acesta di"era in "unctie de grupul in cau!a, si de
ceea ce a "ost stipulat in #manualul utili!atorului$ sau #protocolul pentru nivelul de utili!are$
elaborat de acest grup 5 care sint aceleasi acorduri, insa de o natura te7nica. ;parent exista
cererea puternica in acorduri comunicationale in care 6&I este utili!at intre organi!atiile de"inite.
)e presupune ca aceasta cerere poate "i c7iar mai importanta in comunicarea desc7isa in direct.
,iteva grupe de utili!atori au atras atentia asupra "aptului ca regulile UN,I& crea!a o ba!a utila
pentru acordurile lor comunicationale. UN,I&, regulile agreate de comportament, o"era mai
mult decit un punct de pornire. Prin de"inirea unui nivel acceptabil de comportament pro"esional,
ele de asemenea asigura o metoda comuna. &etaliile si "orma acordurilor comunicationale di"era
in "unctie de marimea si tipul grupurilor de utili!atori. ;cordul poate "i inclus in protocol, sau
inclus intr5un document separat. 6l poate contine reguli suplimentare, spre ex. re"eritoare la
elementele materiale ale datelor care "ac obiectul sc7imbului, sau la acordul inc7eiat, ori la
metoda pro"esionala. Iata de ce s5a considerat ca "iind lipsita de practicism, "ormularea unui
model standard. Poate "i util, totusi, de a mentiona anumite elemente de care trebuie tinut cont
suplimentar la UN,I&, la "ormularea unui acord
%4 6xista totdeauna riscul ca ceva sa mearga nu asa cum trebuie 5 cine va suporta risculU Ciecare
parte isi va suporta propriile riscuri, sau ar exista posibilitatea de a le trans"era in sarcina
asiguratorului sau operatorului reteleiU
'4 &aca o parte cau!ea!a daune prin nerespectarea regulilor, care ar "i consecinteleU ;ceasta se
1'1
a"la in legatura si cu limitarea raspunderii. ,7estiunea data are de asemenea repercusiuni asupra
situatii tertilor.
14 Trebuie oare ca regulile re"eritoare la risc si raspundere, sa "ie reglementate de normele
re"eritoare la asigurareU
84 Trebuie oare sa "ie norme re"eritoare la termene, spre ex. termenul in cadrul caruia receptorii
mesajelor trebuie sa prelucre!e datele, etcU
:4 Trebuie oare sa "ie reguli norme re"eritoare la con"identialitate, sau alte norme re"eritoare la
continutul datelor ce "ac obiectul sc7imbuluiU
.4 Trebuie oare sa "ie reguli de natura pro"esionala 5 cum ar "i regulile bancare continute in
)FICTU
=4 Trebuie oare sa "ie norme re"eritoare la criptogra"ie sau alte modatitati de securitateU
>4 Trebuie oare sa "ie norme re"eritoare la #semnatura$U
;r "i de asemenea important de "ormulat anumite reguli re"eritaore la legea aplicabila si
solutionarea litigiilor.
n ,
Linie intrerupta 5 retea speciala, dedicata
Cunctiile de ba!a Tra"icul de date
; inc7eierea unui acord
comercial
,omerciale
0 ;cordul de plati Cinanciare
, ;cordul de transport Transport@Interme
diar
& ;cordul de asigurare ;sigurare
6 ,uratirea la export 2"iciale
C ,uratirea la import 2"iciale
' )I)T6+UL
; D...
(69ULIL6 UNIC2(+6 &6 ,2+P2(T;+6NT*UN,I&4
55. 5
Precum aprobate de ,onsiliul 6xecutiv al ,.I.,. la )esiunea nr. :% *Paris, '' septembrie %9>=4
Articolul : - )copul
Pre!entele reguli au ca scop "acilitarea sc7imbului de date comerciale, e"ectuate prin
teletransmisie, cit si stabilirea unor reguli agreate de comportament intre partile implicate in
aceasta transmisie. &aca alt"el nu se prevede in pre!entele reguli, ele nu se aplica "ata de
substanta datelor comerciale trans"erate.
3 ' ' @P 4i '
Articolul E - &e"initii
Pentru scopul pre!entelor reguli, urmatoarele expresii utili!ate in continuare, vor avea
semni"icatia precum indicat mai jos
a4 Tran!actie comerciala un contract particular de vin!are5cumparare sau "urni!are a bunurilor
si@sau serviciilor si@sau altor prestatii, intre parti speci"icate, identi"icat ca tran!actia la care "ace
re"erinta mesajul cu date comercialeD
b4 +esaj cu date comerciale date comerciale care "ac obiectul sc7imbului intre partile
speci"icate, cu scopul inc7eierii sau executarii tran!actiei comercialeD
c4 Trans"erul de date comerciale *in continuare #trans"er$4 unul sau mai multe mesaje cu date
comerciale, trimise impreuna ca un tot intreg, ce include date de intitulare si de inc7eiereD
d4 Protocol executiv de sc7imb de date comerciale *T&I5;P4 2 metoda acceptata de sc7imb de
date comerciale, ba!ata pe standarde internationale pentru pre!entarea si structurarea
trans"erurilor de date comerciale expediate prin teletransmisieD
e4 (egistrul datelor comerciale culegerea trans"erurilor de date comerciale, care permite
evidenta cronologica deplina a datelor comerciale care "ac obiectul sc7imbului.
Articolul F 5 ;plicarea
1'8
Pre!entele reguli se vor aplica "ata de sc7imbul de date comerciale intre partile ce utili!ea!a
T&I5;P. 6le de asemenea pot "i aplicate, dupa ca!, in ca!urile in care sint utili!ate alte metode de
sc7imb de date prin teletransmisie. D .
r
Articolul G - )tandardele de sc7imb
6lementele datelor comerciale, structura mesajului si regulile similiare si standardele
comunicationale utili!ate la sc7imbul de date, vor "i cele speci"icate in T&I5;P in
cau!a.
Articolul & 5 &iligenta
a4 Partile ce aplica T&I5;P, vor asigura acuratetea si completitudinea "ormei trans"erurilor sale,
si securitatea, con"orm T&I5;P in cau!a, si vor avea grija sa asigure capacitatea sa de a
receptiona asemenea trans"e"uri.
b4 Intermediarii in trans"eruri, vor "i instructati sa asigure contra sc7imbarilor
neautori!ate in trans"erurile solicitate sa "ie retransmise, si impotriva divulgarii catre persoane
neautori!ate a continutului datelor din asemenea trans"eruri.
Articolul 6- +esaje si trans"eruri
-ut-B.
..
a4 +esajul eu date comerciale, poate sa se re"ere la una sau mai multe tran!actii comerciale, si va
contine identi"icarea corespun!atoare a "iecarei tran!actii, cit si mijloace de veri"icare a
completitudinii si corectitudinii mesajelor in con"ormitate cu T&I5;P in cau!a.
b4 Un trans"er trebuie sa identi"ice expeditorul si recipientulD el trebuie sa contina mijloace de
veri"icare, ori prin te7nici utili!ate in trans"erul insusi, ori in orice alt "el preva!ut in T&I5;P in
cau!a, a completitudinii "ormale si autenticitatii trans"erului.
Articolu =5,on"irmareatrans"erului
....,..
a4 6xpeditorul trans"erului poate prevede ca recipientul sa con"irme primirea acestuia.
,on"irmarea poate "i "acuta atit prin te7nica de teletransmitere utili!ata, ori prin alte mijloace
preva!ute de T&I5;P in cau!a. (ecipientul nu este autori!at sa actione!e in cadrul trans"erului
sus5mentionat, decat daca s5a con"ormat cerintei expeditorului.
b4 &aca expeditorul nu a primit con"irmarea stipulata, intr5un termen stipulat sau re!onabil, el va
lua masuri pentru primirea ei. &aca in po"ida masurilor luate, con"irmarea nu este primita intr5un
termen urmator de o durata re!onabila, expeditorul va noti"ica corespun!ator recipientul prin
aceleasi mijloace ca in ca!ul primului trans"er, sau prin alte mijloace daca este ca!ul si, daca "ace
noti"icarea, el este autori!at sa pre!ume ca trans"erul original nu a "ost primit.
c4 &aca trans"erul primit pare a nu "i in buna ordine, corect sau complet ca "orma, recipientul va
in"orma expeditorul despre aceasta cit de repede posibil.
d4 &aca recipientul trans"erului intelege ca acesta nu i se adresea!a lui, el trebuie sa ia masuri
re!onabile cit de repede posibil, in vederea in"ormarii expeditorului, si trebuie sa radie!e
in"ormatia continuta in asemenea trans"er, din sistema sa, "ara atingere pentru registrul datelor
comerciale.
Articolul I - ,on"irmarea continutului ,.B
t
.5
D
...,,# .5. .,
a4 6xpeditorul trans"erului poate cere ca recipientul sa5% in"orme!e daca continutul unui sau mai
multor mesaje identi"icate in trans"er, apare a "i corect in substanta, "ara atingere pentru orice
consideratiune sau actiune ulterioara preva!uta in continutul trans"erului.
b4 &aca expeditorul nu a primit in"ormatia solicitata, intr5un termen re!onabil, el va lua masuri
pentru primirea ei. &aca in po"ida masurilor luate, in"ormatia nu este primita intr5un termen
urmator de o durata re!onabila, expeditorul va noti"ica corespun!ator recipientul si, daca "ace
noti"icarea, este autori!at sa pre!ume ca trans"erul original nu a "ost acceptat ca corect in
substanta.
Articolul ' - Protectia datelor comerciale
1':
a4 Partile pot conveni aplicarea unei protectii speciale, daca este permisa, prin criptogra"ie
sau alte mijloace, "ata de anumite sau toate datele comerciale care sint obiectul sc7imbului intre
ele.
b4 (ecipientul trans"erului protejat in acest "el, va asigura cel putin acelasi nivel de protectie
pentru orice trans"er urmator.
Articolul :C M )tocarea datelor
a4 Ciecare parte va asigura mentinerea unui registru complet al datelor comerciale, pentru toate
trans"erurile care au "ost trimise sau primite, "ara a opera nici o mod"iicare in el.
b4 ;semenea registru al datelor comerciale, poate "i mentinut pe un mediu computational, cu
conditia ca la necesitate datele sa "ie posibil de recuperat si pre!entat intr5o "orma li!ibila.
c4 (egistrul datelor comerciale mentionat in paragra"ul *a4 a pre!entului ;rticol, trebuie mentinut
"ara sc7imbari, ori pe durata de timp stabilita de legea nationala a tarii partii ce mentine acest
registru, ori pe orice alta durata mai indelungata convenita de parti, ori, in absenta cerintei legale
sau intelegerii partilor, pe durata de trei ani.
d4 Ciecare parte va "i raspun!atoare pentru aranjamentele necesare ca datele indicate in
paragra"ul *b4 a pre!entului ;rticol sa "ie pregatite in "orma unui registru corect al trans"erurilor
precum trimise si primite de acea Parte in con"ormitate cu paragra"ul *a4 a pre!entului ;rticol.
e4 Ciecarea parte trebuie sa asigure ca persoana responsabila pentru sistemul de procesare a
in"ormatiei Partii in cau!a, sau persoana terta convenita de parti sau stabilita prin lege, sa
certi"ice, la cerere, ca registrul datelor comerciale sau orice reproducere de pe el, sint corecte.
Articolul :: 5 Interpretarea
2rice solicitare privind semni"icatia corecta a pre!entelor reguli, trebuie sa "ie "acuta
,amerei Internationale de ,omert, Paris.
j
D
..*..,.5.
'J,t,.,5D '.D. D..
,ontinutul contractului de "actoring este determinat de volumul drepturilor si obligatiilor
partilor "actorului, aderentului si clientului *debitorului din contractul de vin!are5cumparare4.
Cactorul se obliga sa preia creantele noti"icate lui de catre aderent, contra plata. ,lau!a de
"actoring poate sa "i "ormulata si la general *ex. comportind asupra tuturor creantelor aderentului
dintr5o anumita perioada de timp, sau a celor intre aderent si o anumita persoana etc. etc4. Pe de
alta parte, clau!a de "actoring poate sa se re"ere si la creantele viitoare ale aderentului *in acest
ca! obligatia "actorului aparind din momentul constituirii titlurilor4. in ambele ca!uri mentionate
contractul de "actoring va "i valabil, con"orm art. : a conventiei.
(espectiv, obligatia aderentului este de a noti"ica creantele care "ac obiectul contractului, si a
respecta cu buna credinta obligatiile sale contractuale pentru a evita posibilitatea neiexecutarii
eventuale din partea clientului sau in ba!a exceptiei de neiexecutare *ca! in care "actorul va "i
indreptatit sa pre!inte o actiune de regres pretin!ind intoarcerea sumelor avansate aderentului4.
,ontractul va "i valabil c7iar daca in contractul initial de vin!are5cumparare aderentul si clientul
sau au inserat o clau!a ce inter!ice cesiunea de creanta, unicul impediment in aceasta situatie
"iind inopo!abilitatea cesiunii "ata de debitorul cedat *art. .4. 6xplicatia acestei norme re!ida din
"aptul, ca "actorul nu poate "i tinut responsabil si obligat sa suporte consecintele relei credinte ale
aderentului *in "orma nulitatii contractului4 5 dimpotriva, e"ectul inopo!abilitatii contractului "ata
de debitorul cedat va provoca imposibilitatea din partea "actorului de a5si reali!a drepturile de
creditor "ata de debitorul cedat, ceea ce ii va permite "actorului de a se adresa in regres pentru
anularea contractului cu e"ect retroactiv. Pe cale de consecinta, unica persoana care va suporta
consecintele propriei rele credinte *exprimate prin inc7ierea contractului de "actoring in pofida
interdictiei exprese din contractul initial de vin!are cumparare 5 deci exprimata prin incalcarea de
catre aderent a unei obligatii anterioare a sa4 va "i insasi aderentul.
Cinalmente, clientul are datoria de a plati "actorului, cu conditia ca a primit noti"icarea cesiuni de
la aderent sau de la "actorul imputernicit de aderent, noti"icare care permite in mod re!onabil
identi"icarea creantelor cedate *ce in mod obligatoriu trebuie sa se
re"ere la titluri emise in ba!a unui contract de vin!are5cumparare inc7eiat intre client si aderent
inainte sau concomitent cu noti"icarea4 si a "actorului *art. >4. Totodata, neiexecutarea de catre
aderent a obligatiilor contractuale nu va da dreptul clientului *debitorului4 de a cere restituirea
sumelor platite "actorului in situatia in care acest client are posibilitatea de a5si recupera banii de
la aderent. &in regula respectiva art. %0 stabileste doua exceptii 5 debitorul se va putea indrepta
cu o actiune impotriva "actorului in eventualitatea neexecutarii de catre client a obligatiilor sale
conlractuale, daca a4 "actorul nu si5a indeplinit obligatia de plata "ata de aderentD sau b4 "actorul
a "acut o plata producatorului in momentul in care avea cunostinta de neindeplinirea sau
indeplinrea cu intir!iere de catre acesta a obligatiilor contractuale "ata de debitor. Cactoringul a
primit o reglementare proprie in unele legislatii interne, ex. 0,e 8actoring Act din %>>9 si o lege
speciala din %9'1, in )tatele Unite ale ;mericii. in altele "ata de acest contract sint aplicabile
principiile generale ale dreptului civil si@sau comercial, in materie de a4 cesiune de creanta *ex.
dreptul belgian, italian, luxembourg7eB, olande!, engle!, german etc4D sau b4 de subrogare
conventionala *ex. dr. "rance!4.
egimul juridic al factoringului international
Cactoring5ul international, dupa cum s5a mentionat mai sus, este guvernat de un instrument de
drept international uni"orm. ,on"orm art. ' al acesteia, conventia este aplicabila in ca!ul in care
partile contractante isi des"asoara activitatile sale de a"aceri in doua state di"eriteD )i
aceste state precum si statul in care care "actorul isi des"asoara activitatile sale
..%
, sint state
1=%
parti ale conventiei, sau
ambele contracte *cel de "actoring si cel de vin!are4 sint guvernate de legea unui stat parte la
conventie.
;ceasta insa nu inseamna ca in contractele de "actoring international inc7ieate intre parti ce nu
apartin statelor membre ale conventiei, se vor aplica normele ei *%4D pe de alta parte, datorita
principiului lex voluntalis, care este in mod "iresc aplicabil si contractelor internationale de
"actoring, c7iar partile apartinind jurisdictiei cel putin unui din statele5participante la conventie
au "acilitatea de a deroga de la prevederile ei desemnind in calitate de lege aplicabila legea
contragentului din tara ce nu "ace parte la conventie. ,u re"erinta la cele indicate, art. 1 permite
inlaturarea de catre parti a aplicabilitatii conventiei, cu o singura conditie clau!a respectiva
trebuie sa comporte inlaturarea aplicarii conventiei in integralitatea sa.
;nexe
Anexa 5I. :. ,onventia UNI&(2IT asupra "actoringului international, 2ttaval9>>
,2N G6NT%; UNI&(2IT ;)UP(; C;,T2(IN9ULUI INT6(N ;TI2N;L
'
2ttava,
'>.0:.%9>>
)T;T6L6 P;(TI L; P(6O6NT; ,2NG6NTI6
,2N)TI6NTI de "aptul ca "actoringul international joaca un rol important in de!voltarea
comertului international,
(6,UN2),IN& ast"el importanta adoptarii unor reguli uni"orme pentru a constitui un
regim juridic ce ar "acilita "actoringul international, prin mentinerea unui ec7ilibru
ec7itabil intre interesele di"eritor parti implicate in tran!actiile de "actoring,
DD
;U ,2NG6NIT asupra urmatoarelor ,
EEEE. E
... , . #x.
-A>I0O.7.I. )C6(; &6 ;PLI,;(6 )I (69L6+6NT;(I 96N6(;L6
<
Articolul :
...' , ,D
.
E
.
%. ;ceasta conventie reglementea!a contractele de "actoring si reparti!area obligatiilor
repre!entate prin conturi debitoare *si titluri de credit neajunse la scadenta4, asa cum sint descrise
in acest capitol.
'. Pentru scopul acestei conventii, contract de "actoring inseamna un contract inc7eiat intre o
parte *o"ertantul@producatorul4 si o alta parte *"actorul4, pe ba!a caruia
*a4 o"ertantul *producatorul4 poate reparti!a sau va reparti!a "actorului, titluri de credit re!ultind
din contracte de vin!ari de bunuri inc7eiate intre producator si clientii sai *debitorii sai4, cu
exceptia celor care au ca obiect bunuri personale, de u! "amilial sau gospodaresc a debitorilor.
,
*b4 "actorul va indeplini cel putin doua dintre urmatoarele "unctii
e"ectuarea platii producatorului, inclusiv imprumuturi si plati in avans supraveg7erea conturilor
bancare in conexiune cu operatiile legate de titlurile de credit preluarea platilor e"ectuate in
temeiul titlurilor de credit asigurarea protectiei impotriva railor platnici
*c4 cesiunea titlurilor de credit trebuie noti"icata debitorilor.
1. in aceasta conventie termenii de bunuri si, respectiv, vin!are de bunuri, includ si termenul de
serviciu si vin!are de servicii.
8. Pentru scopurile acestei conventii
*a4 noti"icarile scrise nu vor contine in mod obligatoriu semnatura, dar vor cuprinde neaparat
identi"icarea persoanei in numele careia sau care da noti"icareaD
*b4 termenul de noti"icare scrisa va include *"ara a se limita la4 telegrame, telex si orice alta
comunicare care poate "i reprodusa pe suport materialD
1='
*c4 noti"icarea se considera e"ectuata in momentul in care este primita de destinatar.
Articolul E
%. ,onventia este aplicabila ori de cite ori titlurile de credit, transmise ca e"ect al unui contract de
"actoring, au ca ba!a un contract inc7eiat intre un producator si un debitor care isi deslasoara
activitatile de a"aceri in state di"erite si
*a4 aceste state, precum si statul in care "actorul isi des"asoara activitatile, sint state parti ale
,onventiei, sau
*b4 ambele contracte 5 cel de vin!are si cel de "actoring 5 sint guvernate de legea unui stat parte la
,onventie.
'. in intelesul conventiei, o re"erire la locul de des"asurare al a"acerilor partilor, este *in ipote!a
in care partea in cau!a are mai multe asemenea locuri4 o re"erire la locul care are cea mai mare
legatura cu contractul si executarea lui 5 luind in considerare elementele cunoscute de parti in
perioada anterioara inc7eierii contractului si in momentul inc7eierii.
Articolul F
u .; .D'I'I.,55. . .T ' .,,. B,, vvv .
%. ;plicarea conventiei poate "i inlaturata de
*a4 partile contractului de "actoring, sau
*b4 partile conlractului de vin!are5cumparare de bunuri, in ceea ce priveste titlurile de credit care
sint datate posterior sau concomitent cu momentul noti"icarii "actorului privind exluderea
aplicarii conventiei.
'. in situatiile mentionate la paragra"ul % neaplicarea conventiei se re"era la integralitatea ei.
Articolul G
%. in inteipretarea ,onventiei, cu privire la obiectul si scopul sau *asa cum sint stabilite Ln
preambul4 se va avea in vedere caracterul ei international, nevoia de a asigura
aplicarea uni"orma a conventiei si respectarea principiului bunei credinte in comertul
international.
'. Inteipretarea conventiei si aplicarea ei cu privire la aspecte care nu sint reglementate in mod
expres se vor "ace in con"ormitate cu principiile generale enuntate sau, in absenta unor asemenea
principii, in con"ormitate cu regulile aplicabile in materie de drept international privat.
-A>A0O.7II. &(6PTU(I )I 20LI9;TII ;L6 P;(TIL2(
Articolul &
intre partile contractului de "actoring
*a4 o clau!a a contractului de "actoring ce prevede cesiunea titlurilor de credit pre!ente
sau viitoare nu va "i lovita de nulitate prin simplu "apt ca in contractul de "actoring ele
nu sint individuali!ate *precis detenninate4, daca in momentul inc7eierii contractului sau la
momentul constituirii titlurilor acestea au putut "i determinate, *b4 o clau!a in contractul de
"actoring prin care creante viitoare sint cesionate, va opera trans"erul acestora catre "actor in
momentul constituirii titlurilor, "ara a "i nevoie de vreun alt trans"er.
''$.L'5L.$i.5iL..
%
'i' D.. i. .'.'..' D'D' '. .'i.'.'b'it'tF)"" D' 5D.jid $%$. '.''' L.'.
Articolul 6
%. ,esiunea titlurilor de credit "acuta de producator in "avoarea "actorului va produce' e"ecte
c7iar daca intre producator si bene"iciar *debitor4 exista o conventie de inlaturare a posibilitatii
cesiunii.
'. 2 asemenea cesiune nu va produce insa e"ecte "ata de debitorul cedat, daca in momentul
inc7eierii contractului debitorul isi are sediul intr5unui din statele care a "acut o declaratie pe
ba!a articolului %> din conventie.
1. Paragra"ul % nu va a"ecta insa obligatiile asumate cu buna credinta de producator "ata de
bene"iciar si nici nu va a"ecta raspunderea producatorului "ata de bene"iciar, raspundere re!ultind
din incalcareaprin cesiune a unor obligatii asumate in contractul de vin!are5cumparare.
'. , . A'S
i'.2 '5.+. ;'),U,;' .' d,l U...
'
%. Locatarul va avea grija re!onabila de ec7ipament, il va "olosi cu c7ib!uinta si il va mentine in
starea in care %5a primit, tinind cont de u!ura si amorti!area normala si de orice modi"icari in
calitatea ec7ipamentului, convenite de parti.
'. La expirarea termenului contractului de leasing, locatorul va returna ec7ipamentul in calitatea
preva!uta de punctul precent, daca nu si5a exercitat dreptul de cumparare a ec7ipamentului sau
de prolongare a termenului contractului de leasing.
Articolul :C
%. 2bligatiile "urni!orului in ba!a contractului de "urni!are sint datorate locatarului ca si cum
acesta ar "i "ost parte la contractul respectiv, si ca si cum ec7ipamentul ar "i "ost "urni!at direct
locatarului. Totusi, "urni!orul nu va "i responsabil "ata de locator si locatar re"eritor la aceeasi
dauna.
'. Nimic in acest articol nu imputerniceste locatarul sa re!ilie!e sau sa re"u!e contractul de
"urni!are "ara acordul locatorului.
Articolul ::
&repturile locatarului, ce deriva din contractul de "urni!are in con"ormitate cu pre!enta
conventie, nu vor "i a"ectate de variatia oricarui termen al contractului de "urni!are, anterior
aprobata de locatar, decit daca locatarul aproba aceasta variatie.
Articolul :E
,
.*,...
%. in care ec7ipamentul nu este livrat sau este livrat cu intir!iere sau contrar prevederilor
contractului
*a4 locatarul are dreptul impotriva locatorului, sa re"u!e livrarea sau sa re!ilie!e contractul de
leasingD
*b4 locatorul are dreptul de a remedia incalcarea obligatiei sale de a o"eri ec7ipamentul in
con"ormitate cu contractul de "urni!are, ca si cum locatarul ar "i procurat ec7ipamentul direct de
la locator in aceleasi conditii ca si cele stipulate in contractul de "urni!are.
'. &reptul con"erit prin punctul precedent, va "i exercitat in acceeasi maniera si se va perima in
aceleasi circumstante ca si cum locatarul ar "i convenit sa procure ec7ipamentul de la locator in
aceleasi conditii ca si cele stipulate in contractul de "urni!are.
1. Locatarul va avea dreptul de a retine c7iria platibila in ba!a contractului de leasing, pina in
care locatorul va remedia incalcarea obligatiei sale de a o"eri ec7ipamentul in con"ormitate cu
contractul de "urni!are, sau pina in care locatarul a pierdut dreptul sau de a re"u!a livrarea.
8. in care locatarul si5a exercitat dreptul de a re!ilia contractul de leasing, el va avea dreptul de a
recupera c7iria si alte plati "acute in avans, cu deducerea sumei re!onabile pentru bene"iciul
obtinut de locatar din utili!area ec7ipamentului.
:. Locatarul nu va avea orice alt drept de creanta "at de locator re!ultat din nelivrarea, livrarea cu
1>%
intir!iere sau a ec7ipamentelor necon"orme, decit in masura in care acestea sint consecinte ale
actiunii sau omisiunii locatorului.
.. Nimic in acest articol nu a"ectea!a drepturile locatarului contra "urni!orului in con"ormitate
cu ;rticolul %0.
Articolul :F
%. in ca!ul incalcarii contractului de catre locatar, locatorul poate recupera c7iria neac7itata care
s5a acumulat, cit si dobinda si daunele interese.
'. &aca incalcarea comisa de locatar este substantiala, locatorul in conditiile indicate in punctul :
de mai jos poate cere ac7itarea inainte de termen a valorii c7iriei viitoare, daca aceasta este
preva!ut de contractul de leasing, sau poate re!ilia contractul de leasing si dupa aceasta re!iliere
t.i D.D U- XT-+
*a4 sa recupere!e posesiunea asupra ec7ipamentelorD si
*b4 sa recupere!e acele daune care ar plasa locatorul in conditiile in care el ar "i "ost la executarea
con"orma a contractului de leasing.
3.
*a4 ,ontractul de leasing poate prevede modul in care se vor calcula daunele platibile con"orm
punctului '*b4.
*b4 ;semenea prevederi "or "i executorii intre parti, numai daca executarea lor nu ar cau!a daune
ce depasesc substantial cele preva!ute in punctul '*b4. Partile nu pot deroga sau modi"ica
e"ectele pre!entului alineat.
8. &aca locatorul a re!iliat contractul de leasing, el nu va mai avea dreptul de a cere executarea
clau!ei contractuale re"eritoare la plata inainte de timp a c7iriei viitoare, insa valoarea acesteia
poate "i luata in consideratie la calcularea daunelor in con"ormitate cu punctele '*b4 si 1. Partile
nu pot deroga sau modi"ica e"ectele pre!entului alineat.
:. Locatorul nu putea sa5si exercite dreptul de cere plata inainte de timp sau dreptul de re!iliere
preva!ute de punctul ', decit daca a o"erit printr5o noti"icare adresata locatarului o oportunitate
re!onabila de remediere a incalcarii in ca!ul in care aceasta poate "i remediata.
.. Locatorul nu va avea dreptul la recuperarea daunelor in masura in care care nu a luat toate
masurile re!onabile pentru a le minimi!a.
Articolul :G
v ..,4. 5.....'
%. Locatorul poate trans"era sau dispune in orice alt mod de drepturile sale asuipa
ec7ipamentului sau in ba!a contractului de leasing. Un asemenea trans"er nu va exonera
locatorul de oricare din obligatiile sale in ba!a contractului de leasing, nici nu va altera esenta
contractului de leasing si nici tratamentul lui con"orm pre!entei conventii.
'. Locatarul poate trans"era dreptul sau de "olosinta a ac7ipamentului sau a oricaror alte drepturi
re!ultate din contractul de leasing, numai cu acordul locatorului si cu respectarea drepturilor
tertilor.
-A>I0O.7.7I. &I)P2OITII CIN;L6
Articolul :&
5,..5..
%. Pre!enta conventie este desc7isa pentru semnare la ultima sedinta a ,on"erintei &iplomatice
pentru ;probarea Proiectelor ,onventiilor Unidroit asupra Cactoringului International si
Leasingului Cinanciar International, si va ramine desc7isa pentru semnare de catre oricare stat, la
2ttava pina la 1% decembrie %990.
'. Pre!enta conventie este supusa rati"icarii, acceptarii sau aprobarii de catre statele care au
semnat5o.
.
D
#
D
, ,,
t
,
1. Pre!enta conventie este desc7isa pentru aderare de catre toate statele care nu au semnat5o in
perioada in care conventia a "ost desc7isa pentru semnare.
8. (ati"icarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea este e"ectuate prin depo!itarea instrumentelor
"ormale in acest sens, la depo!itar.
1>'
# ,
Articolul :6
%. Pre!enta conventie intra in vigoare in prima !i a lunii urmatoare dupa expirarea termenului de
sase luni de la depo!itarea celui de5al treilea instrument de rati"icare, acceptare, aprobare sau
aderare.
'. Pentru "iecare stat care rati"ica, accepta, aproba sau adera la pre!enta conventie
dupa depo!itarea celui de5al treilea instrument de rati"icare, acceptare, aprobare sau aderare,
conventia intra in vigoare in prima !i a lunii urmatoare dupa expirarea termenului de sase luni de
la depo!itarea instrumentelor sale de rati"icare, acceptare, aprobare sau aderare.
s
#.
,, , , ,,, fi. . .. i t , ,
Articolul :H
+ ' 5 i' .
# i
Pre!enta conventie nu prevalea!a asupra oricarui tratat care a "ost sau poate "i inc7eiat.
Articolul :I
-;i$$t$ V
%. &aca un stat contractant are doua sau mai multe unitati teritoriale in care se aplica sisteme
di"erite de drept in ceea ce priveste aspectele reglementate de pre!enta conventie, acest stat
poate, la momentul semnarii, rati"icarii, acceptarii, aprobarii sau aderarii, sa dedarea
aplicabilitatea conventiei "ata de toate unitatile sale teritoriale sau "ata de una sau mai multe din
ele, si poate substitui in orice moment declaratia saprintr5o declaratie ulterioara.
@v
E. &eclaratiile mentionate mai sus trebuie noti"icate depo!itarului si trebuie sa prevada express
unitatile teritoriale "ata de care se aplica pre!enta conventie.
1. &aca, in virtutea declaratiei "acute in con"ormitate cu pre!entul articol, pre!enta conventie se
aplica "ata de una sau mai multe insa nu toate unitatile teritoariale ale unui stat contractant, si
daca sediul comercial al unei parti se a"la an acest stat, pentru scopurile pre!entei conventii acest
sediu se considera in a"ara statului contractant, numai daca nu este amplasat pe teritoriul unitatii
teritoriale "ata de care se aplica conventia.
8. &aca un stat contractant nu "ace nici o declaratie in con"ormitate cu alineatul % de mai sus,
pre!enta conventie se va aplica "ata de toate unitatile teritoriale ale acestui stat.
Articolul :'
%. &oua sau mai multe state contractante care au norme similare sau asemanatoare re"eritor la
aspectele reglementate de pre!enta conventie, pot in orice timp sa declare ca pre!enta conventie
nu se aplica atunci in care o"ertantul@producatorul, "actorul si debitorul isi au sediile comerciale
in aceste state. ;ceste declaratii pot "i "acute in comun sau prin declaratii unilaterale reciproce.
'. Un stat contractant care are norme similare sau asemanatoare re"eritor la aspectele
reglementate de pre!enta conventie, compararativ cu unul sau mai multe state necontractante,
poate in orice timp sa declare ca conventia nu se aplica atunci in care o"ertantul@producatorul,
"actorul si debitorul isi au sediile comerciale in aceste state.
1. &aca un stat in privinta caruia s5a "acut declaratie in con"ormitate cu alineatele precedente,
devine ulterior stat contractant, declaratia "acuta avea e"ectele declaratiei "acute in con"ormitate
cu punctul %, din momentul intrarii in vigoare a conventiei "ata de statul respectiv, cu conditia ca
acesta sa se alature declaratiei in cau!a sau sa "aca o declaratie unilaterala reciproca.
Articolul EC
Un stat contractant poate in orice moment la semnare, rati"icare, acceptare, aprobare sau aderare
sa "aca o declaratie, con"orm careia se va aplica cu prioritate "ata de legislatia nationala articolul
>*14, daca legislatia nationala nu permite locatorului sa se exonere!e de raspundere pentru
incalcare sau neglijenta.
Articolul E:
%. &eclaratiile "acute con"orm pre!entei conventii, la momentul semnarii ei, urmea!a sa "ie
1>1
con"irmate la rati"icare, acceptare sau aprobare.
' D#,
,
'. &eclaratiile si con"ormarile declaratiilor trebuie sa "ie in scris si "ormal noti"icate
depo!itarului.
1. &eclaratia intra in vigoare in acelasi timp cu intrarea in vigoare a pre!entei conventii, "ata de
statul in cau!a. Totusi, declaratia re"eritor la care depo!itarul primeste noti"icare "ormala dupa
intrarea conventiei in vigoare, este valabila din prima !i a lunii urmatoare dupa expirarea
termenului de sase luni de la primirea declaratiei. &eclaratiile unilaterale reciproce "acute in
con"ormitate cu articolul %9 intra in vigoare din prima !i a lunii urmatoare dupa expirarea
termenului de sase luni de la primirea ultimei declaratii de catre depo!itar.
8. 2rice stat care "ace declaratie in con"ormitate cu pre!enta conventie, poate sa o retraga in
orice timp printr5o noti"icare "ormala in scris adresata depo!itarului. ;ceasta retragere va intra in
vigoare din prima !i a lunii urmatoare expirarii termenului de sase luni de la data primirii
noti"icarii de catre depo!itar.
:. (etragerea declaratiei "acute con"orm articolului %9 suprima actiunea in raport cu statul ce
e"ectuea!a retragerea, a oricarei declaratii comune sau declaratii reciproce unilaterale "acute de
catre alt stat in ba!a pre!entului articol, din momentul in care retragerea intra in vigoare.
Articolul EE
(e!ervari la pre!enta conventie nu se admit decit in ca!urile expres autori!ate de
conventie.
Articolul EF
'
;ceasta conventie se aplica "ata de tran!actia de leasing in care si contractul de leasing si
contractul de "urni!are sint inc7eiate la momentul sau dupa intrarea conventiei in vigoare pentru
statele contractante indicate in articolul 1*% 4*a4, ori statul sau statele contractante indicate in
paragra"ul *% 4*b4 a aceluiasi articol.
Articolul EG , '
%. ;ceasta conventie poate "i denuntata de orice stat contractant in orice moment dupa Intrarea
ei in vigoare "ata de statul respectiv.
'. &enuntarea se "ace prin remiterea instrumentului respectiv catre depo!itar.
1. &enuntarea intra in vigoare in prima !i a lunii urmatoare dupa expirarea termenului de
sase luni de la remiterea instrumentului de denuntare catre depo!itar. ,ind o perioada mai
indelungata pentru intrarea in vigoare a denuntarii este speci"icata in instrumentul de denuntare,
ea intra in vigoare din momentul expirarii acestui termen indicat, dupa remiterea instrumentului
de denuntare catre depo!itar.
i . . -Articolul E&
%. 9uvernul ,anadei este depo!itarul acestei conventii.
' ',$W'
'. 9uvernul ,anadei va
*a4 in"orma toate statele care au semnat sau au aderat la pre!enta conventie, si pe Presedintele
Institutului International pentru Uni"icarea &reptului Privat *UNI&(2%T4 re"eritor la
*i4 orice noua semnare sau depo!itarea a instrumentelor de rati"icare, acceptare, aprobare
sau aderare, indiin care data acestoraD
*ii4 orice declaratie "acuta con"orm articolelor %>,%9 si '0D
*iii4 retragerea oricarei declarateii con"orm articolului '%*84D
''
L
*iv4 data intrarii in vigoare a conventieiD
*v4 depo!itarea instrumentului de denuntare a acestei conventii, indiin care data
depo!itarii si data la care denuntarea intra in vigoareD
*b4 transmite copiile certi"icate ale pre!entei conventii tuturor statelor semnatare, statelor care au
aderat la conventie, si Presedintelui Institutului Internaitonal pentru Uni"icarea &reptului Privat
1>8
*UNI&(2IT4.
INT(U ,2NCI(+;(6; ;,6)T2(; repre!entantii plenipotentiari subsemnati ai partilor,
avand deplinele puteri din partea guvernelor lor, au semnat pre!enta conventie. IN,-6I;T; la
2ttava, in !iua a doua!eci si opta a lunii mai, anul una mie noua sute opteci si opt, intr5un singur
exemplar original, ale carui texte in limbile 6ngle!a si Crance!a in in egala masura autentice.
Anexa 5I.F. ,onventia Natiunilor Unite asupra garantiilor independente si scrisorilor de credit
stand5bB, NeN ]or< %99:
,2NG6NTI; N;TIUNIL2( UNIT6 ;)UP(; 9;(;NTIIL2( IN&6P6N&6NT6 )I
),(%)2(IL2(&6 ,(6&IT )T;N&50]
NeN ]or<, %%.%'.%99:
-A>I0O.7. I. &2+6NIULL &6 ;PLI,;(6
Articolul :. &omeniull de aplicare
*%4 Pre!enta conventie se aplica "ata de angajamentele internationale mentionate in articolul '
*a4 daca sediul comercial al garantului@emitentului in "avoarea caruia este emisa garantia, se a"la
intr5un )tat ,ontractant, sau
*b4 daca con"orm normelor de drept international privat se va aplica legea unui )tat ,ontractant,
numai in care angajamentul nu exlude aplicarea pre!entei conventii.
*'4 Pre!enta conventie se aplica de asemenea "ata de scrisoarea de credit stand5bB ce nu cade sub
incidenta articolului ' daca aceasta prevede expres aplicabilitatea conventiei.
*14 Prevederile articolelor '% si '' se aplica "ata de angajamentele internationale mentionate in
articolul ', independent de prevederile alineatului *%4 a pre!entului articol.
Articolul E. ;ngajament
*%4 Pentru scopurile pre!entei conventii, angajament este o obligatie independenta, cunoscuta in
practica internationala ca garantie independenta sau ca scrisoare de credit stand5bB, emisa de o
banca sau o alta institutie sau persoana *#garant@emitent$4, re"eritoare la plata catre bene"iciar a
unei sume determinate sau determinabile, la cererea simpla sau insotita de alte documente
con"orme cu termenii si conditiile documentare indicate in angajament, care indica sau din care
se poate deduce ca plata este exigibila ca urmare a neexecutarii obligatiei, sau a altei situatii
nepreva!ute, sau a unui imprumut sau avans, sau a scadentei obligatiei asumate de
ordonator@solicitant sau alta persoana.
*'4 ;ngajamentul poate "i emis
*a4 la cererea sau in ba!a instructiunilor clientului *#ordonator@solicitant$4 garantului@
emitentuluiD
*b4 in ba!a instrutiunilor alte banci, institutii sau persoane *#parte instructanta$4 care actionea!a
la cererea clientului *#ordonator@solicitant$4 acestei parti instructanteDsau
*c4 din partea garantului@emitentului insusi.
. ,
t
5.,5,
*14 ;ngajamentul poate prevede e"ectuarea platii in orice "orma, inclusiv ...
D
,
*a4 plata intr5o valuta sau unitate de cont speci"icataD
'.'D
*b4 acceptarea cambieiD
. '
'$ '
*c4 plata de"erataD
*d4 livrarea unui bun de o valoare anume.
*84 ;ngajamentul poate prevede calitatea de bene"iciar a garantului@emitentului insasi, in ca!ul in
care acesta actionea!a in "avoarea altei persoane. i,i'.
Articolul F. Independenta angajamentului ''"'
a
i
''
' "''
ev
Pentru scopurile pre!entei conventii, un angajament este independent daca obligatia
garantului@emitentului catre bene"iciar nu este
*a4 dependenta de existenta sau valabilitatea tran!actiei de ba!a, sau de orice alt angajament
1>:
*inclusiv scrisorile de credit stand5bB sau garantiile independente la care se re"era con"irmari sau
contra5garantii4D sau
*b4 este in "unctie de orice termen sau conditie indicata in angajament, ori de orice act sau "apt
viitor, incert, cu exceptia pre!entarii documentelor sau altor ast"el de acte sau "apte care sint in
cadrul ariei de operare a garantului@emitentului.
Articolul G. Internationalitatea angajamentului
*%4 Un angajament este international daca sediul comercial, precum indicat in angajament, a
oricaror doua parti din numarul persoanelor mentionate mai jos, se al"a in state di"erite
garantul@emitentul, bene"iciarul, ordonatorul@solicitantul, partea instructanta, con"ormatorul.
*'4 Pentru scopurile paragra"ului de mai sus
''$ $'
*a4 daca angajamentul enumera mai mult decit un sediu comercial pentru o persoana anumita,
sediul comercial relevant este cel care se a"la in cea mai apropiata relatie cu angajamentulD
*b4 daca angajamentul nu speci"ica un sediu comercial pentru o persoana anumita dar indica
locul ei obisnuit de resedinta, aceasta resedinta este relevanta pentru determinarea
internationalitatii angajamentului.
-A>I0O.7. II. INT6(P(6T;(6; .....
,
I i
Articolul &. Principiile de interpretare
La interpretarea pre!entei conventii, se va tine cont de caracterul sau international si de
necesitatea promovarii aplicarii ei uni"orme si respectarii bunei credinte in practica internationala
a garantiilor independente si scrisorilor de credit stand5bB. ;rticolul .. &e"initii
Pentru scopurile pre!entei conventii si daca prevederile ei nu stipulea!a sau din ele nu poate "i
dedus alt"el
*a4 #;ngajament$ include #contra5garantia$ si #con"irmarea angajamentului$D
*b4 #9arant@emitent$ include #contra5garantul$ si #con"irmatorul$D
*c4 #,ontra5garantie$ este angajamentul emis catre garantul@emitentul altui angajament de partea
sa instructanta, si care prevede plata la cererea simpla sau insotita de alte
documente con"orme cu termenii si conditiile documentare indicate in angajament, care indica
sau din care se poate deduce ca plata in ba!a altui angajament a "ost solicitata de la, sau e"ectuata
de catre persoana ce emite alt angajament.
*d4 #,ontra5garant$ este persoana care emite contra5garantiaD
*e4 #,on"irmare$ a angajamentului este un angajament aditional la cel al garantului@ emitentului
si autori!at de acesta, ce asigura bene"iciarului optiunea solicitatii platii de la con"irmator in
locul garantului@emitentului, la cererea simpla sau insotita de alte documente con"orme cu
termenii si conditiile documentare indicate in angajament, "ara a a"ecta dreptul bene"iciarului de
a solicita plata de la garant@emitent.
*"4 #,on"irmator$ este persoana ce emite o con"irmare a angajamentului.
*g4 #&ocument$ este comunicarea "acuta intr5o "orma ce permite inregistarea ei completa.
-A>I0O.7. III. C2(+; )I ,2NTINUTUL ;N9;3;+6NTULUI
Articolul H. 6miterea, "orma si irevocabilitatea angajamentului
*%4 6miterea angajamentului are lor acolo si atunci unde si in care angajamentul iese de sub
controlul garantului@emitentului respectiv.
*'4 ;ngajamentul poate "i emis in orice "orma care pastrea!a inregistrarea completa a textului
angajamentului si asigura autenti"icarea sursei lui prin mijloace general acceptabile ori prin
procedura convenita intre garant@emitent si bene"iciar.
*14 &in momentul emiterii angajamentului, cererea de plata poate "i "acuta in con"ormitate cu
termenii si conditiile angajamentului, daca acesta nu stipulea!a o data di"erita.
*84 ;ngajamentul este irevocabil dupa emitere, daca nu stipulea!a ca este revocabil.
Articolul I. +odi"icarea
*%4 ;ngajamentul nu poate "i modi"icat decit in "orma stipulata in angajament sau, in lipsa unei
1>.
asemenea stipulari, in "orma mentionata in alineatul *'4 al articolului =.
*'4 Numai daca alt"el nu este stipulat in angajament sau in alt mod convenit intre garant@emitent
si bene"iciar, angajamentul este modi"icat dupa emiterea modi"icarii daca angajamentul a "ost
anterior autori!at de bene"iciar.
*14 Numai daca alt"el nu este stipulat in angajament sau in alt mod convenit intre garant@emitent
si bene"iciar, in care angajamentul nu a "ost anterior autori!at de bene"iciar, angajamentul este
modi"icat doar atunci in care garantul@emitentul primeste noti"icarea de acceptare a modi"icarii,
de la bene"iciar in "orma mentionata in alineatul *'4 al articolului =.
*84 +odi"icarea angajamentului nu are nici un e"ect asupra drepturilor si obligatiilor
ordonatorului@solicitantului *sau partii instructante4 sau con"irmatorului angajamentului daca
acesta aproba modi"icarea.
Articolul '. Trans"erul dreptului bene"iciarului de a solicita plata
*%4 &reptul bene"iciarului de a solicita plata poate "i trans"erat numai daca este autori!at
de angajament, si numai in limitele si modul stabilit in angajament.
*'4 &aca un angajament este desemnat ca trans"erabil, "ara a speci"ica daca pentru e"ectuarea
trans"erului este necesar acordul garantului@emitentului sau altei persoane autori!ate, nici
garantul@emitentul nici orice alta persoana autori!ata nu sint obligate sa e"ectuie!e trans"erul
decit in limitele si modul preva!ut in angajament.
Articolul :C. ,esiunea creantelor
*%4 &aca alt"el nu este preva!ut in angajament sau in alt mod convenit intre garant@ emitent si
bene"iciar, bene"iciarul poate ceda altei persoane creantele care le va dobindi, sau le va putea
dobindi in ba!a angajamentului.
*'4 &aca garantul@emitentul sau alta persoana obligata de a e"ectua plata a primit noti"icarea de
la bene"iciar, in "orma mentionata in alineatul *'4 al articolului =, privind cesiunea irevocabila a
creantelor de catre bene"iciar, plata catre cesionat degrevea!a persoana obligata, in limitele platii
e"ectuate, de responsabilitea con"orm garantiei.
Articolul ::. incetarea dreptului de a cere plata
*%4 &reptul bene"iciarului de a cere plata incetea!a in care
*a4 garantul@emitentul a primit declaratia bene"iciarului privind eliberarea de raspundere, in
"orma mentionata in alineatul *'4 al articolului =D
*b4 bene"iciarul si garantul@emitentul a convenit terminarea angajamentului, in "orma stipulata in
angajament sau, in lipsa unei ast"el de stipulatii, in "orma mentionata in alineatul *'4 al
articolului =D
*c4 suma disponibila con"orm angajamentului a "ost platita, daca angajamentul nu prevede
reinnoirea automata automata sau sporirea automata a valorii disponibile a angajamentului, sau
in alt mod prevede continuarea angajamentuluiD
*d4 valabilitatea angajamentului expira in con"ormitate cu prevederile articolului %'. *'4
;ngajamentul poate prevede, sau garantul@emitentul si bene"iciarul pot conveni ast"el, ca
returnarea documentului, care contine angajamentul, catre garant@emitent, sau procedura
"unctional ec7ivalenta returnarii documentului 5 in ca!ul emiterii angajamentului nu pe suport
7irtie 5 este solicitata pentru incetarea dreptului de a cere plata, in mod autonom sau insotita de
unul din evenimentele mentionate in punctele *a4 si *b4 a alineatului *%4 a pre!entului articol.
Totusi, in nici un ca! retinerea oricaror din aceste documente de catre bene"iciar dupa ce dreptul
de a cere plata incetea!a con"orm punctelor *c4 si *d4 a alineatului *%4 a pre!entului articol nu
mentine orice drept a bene"iciarului in ba!a angajamentului.
Articolul :E. 6xpirarea
'5
r
'
Galabilitatea angajamentului expira
*a4 la data expirarii, care poate "i o data calendaristica speci"icata, sau ultima data a unui
termen "ix indicat in angajament, ast"el incit, daca data expirarii cade pe o !i nelucratoare
la sedul comercial al garantului@emitentului unde este emis angajamentul, ori al altei
persoane, sau in alt loc indicat in angajament pentru pre!entarea cererii de plata 5
1>=
expirarea va avea loc in prima !i lucratoare ce urinea!aD
*b4 daca expirarea depinde in con"ormitate cu angajamentul de survenirea unui "apt sau act in
a"ara competentei garantului@emitentului 5 cind garantul@emitentul este noti"icat despre
survenirea "aptului sau actului mentionat prin pre!entarea documentului indicat pentru acest scop
in angajament, sau, daca nu este preva!ut un asemenea document, a certi"icatului emis de
bene"iciar, re"eritor la survenirea "aptului sau actului respectivD
*c4 daca angajamentul nu stabileste o data a expirarii, ori daca "aptul sau actul de care depinde
expirarea nu a "ost stabilit prin pre!entarea documentului solicitat si data expirarii nu a "ost
indicata suplimentar 5 la expirarea a . ani de la data emiterii angajamentului.
-A>I0O.7. I5. &(6PTU(IL6, 20LI9;TIIL6 )I 6?,6PTIIL6
Articolul :F. &eterminarea drepturilor si obligatiilor
*%4 &repturile si obligatiile garantului@emitentului si a bene"iciarului, ce deriva din angajament,
sint determinate de termenii si conditiile stabilite in angajament, inclusiv orice reguli, conditii
generale sau u!ante mentionate in el, si de prevederile pre!entei conventii.
*'4 in interpretarea termenilor si conditiilor angajamentului si solutionarea c7estiunilor
nereglementate de termenii si conditiile angajamentului sau de prevederile pre!entei conventii,
se va tine cont de regulile si u!antele international acceptate re"eritoare la practica garantiilor
independente si scrisorilor de credit stand5bB.
Articolul :G. Normele de conduita si responsabilitatea garantului@emitentului
*%4 in cadrul executarii obligatiunilor sale con"orm angajamentului si pre!entei conventii,
garantul@emitentul va actiona cu buna credinta si va exercita o diligenta re!onabila tinind cont de
standardele general acceptate din practica internationala a garantiilor independente si scrisorilor
de credit stand5bB.
*'4 9arantul@emitentul nu poate "i absolvit de raspundere pentru rea credinta sau doi.
Articolul :&. ,ererea
*%4 2rice cerere de plata in ba!a angajamentului trebuie sa "ie "acuta in "orma mentionata in
alineatul *'4 al articolului =, si in con"ormitate cu termenii si conditiile angajamentului.
*'4 &aca angajamentul nu prevede alt"el, cererea si orice alta certi"icare sau alt document
solicitat in angajament trebuie pre!entat in timpul stabilit pentru pre!entarea cererii de plata,
catre garant@emitent la locul unde angajamentul a "ost emis.
*14 0ene"iciarul, la solicitarea platii, se considera ca certi"ica buna credinta a cererii, si lipsa
elementelor mentionate in punctele *a4, *b4 si *c4 a alineatului *%4 a articolului %9.
Articolul :6. 6xaminarea cererii si documentelor insotitoare
*%4 9arantul@emitentul va examina cererea si orice documente insotitoare, in con"ormitate
cu standardele de activitate mentionate in alineatul *%4 din articolul %8. La determinarea
daca documentele sint la prima vedere con"orme cu termenii si conditiile angajamentului, si
consistente intre ele, garantul@emitentul va tine cont de standardele internationale aplicabile in
practica garantiilor independente si scrisorilor de credit stand5bB.
. *'4 &aca alt"el nu este preva!ut in angajament sau in alt mod convenit intre garant@ emitent si
bene"iciar, garantul@emitentul va dispune de timp re!onabil, dar nu mai mult de = !ile lucratoare
ce urmea!a dupa receptionarea cererii si oricaror documente insotitoare, pentru a
*a4 examina cererea si orice documente insotitoareD ,D
,
*b4 decide de a plati sau nuD
*c4 in ca!ul deci!iei de a re"u!a plata 5 trimite noti"icarea respectiva bene"iciarului. Noti"icarea
mentionata in punctul *c4 de mai sus trebuie, daca alt"el nu este preva!ut in angajament sau in alt
mod convenit intre garant@emitent si bene"iciar, "acuta prin mijloace de telecomunicatie sau, daca
aceasta nu este posibil, prin orice alte mijloace prompte, si trebuie sa indice motivarea deci!iei
de a re"u!a plata.
Articolul :H. Plata
*%4 in "unctie de prevederile articolului %9, garantul@emitentul va plati contra cererii "acute in
con"ormitate cu prevederile articolului %:. &upa stabilirea con"ormitatii cererii de plata, plata va
1>>
"i e"ectuata prompt, numai daca angajamentul nu prevede plata di"erata 5 ca! in care plata se va
e"ectua la data stipulata.
*'4 2rice plata contra cerere, care nu e con"orma cu prevederile articolului %:, nu a"ectea!a
drepturile ordonatorului@solicitantului.
Articolul :I. ,ompensati unea
&aca alt"el nu este preva!ut in angajament sau in alt mod convenit intre garant@emitent si
bene"iciar, garantul@emitentul se poate degreva de obligatiunea sa de plata re!ultata din
angajament, prin valori"icarea dreptului de compensatiune, cu exceptia oricaror creante cesionate
lui de catre ordonator@solicitant sau partea instructanta.
Articolul :'. 6xceptia opo!abila obligatiei de plata
*%4 &aca este evident si clar ca
*a4 oricare document nu este original sau a "ost "alsi"icatD
*b4 nici o plata nu este exigibila in ba!a temeiurilor indicate in cerere si documentele insotitoareD
sau
*c4 luind in consideratie tipul si scopul angajamentului, cererea nu are nici o ba!a posibilaD
garantul@emitentul, actionind cu buna credinta, are dreptul contra bene"iciarului, de a re"u!a
plata.
*'4 Pentru scopurile punctului *c4 din alineatul *%4 a pre!entului articol, in urmatoarele tipuri de
situatii cererea nu are nici o ba!a posibila
*a4 imprevi!ibilitatea sau riscul contra careia *caruia4 angajamentul a "ost conceput pentru a
securi!a bene"iciarul, "ara nici o indoiala nu s5a reali!atD 5$
r
*b4 obligatia de ba!a a ordonatorului@solicitantului a "ost declarata nula de catre instanta sau de
tribunalul arbitrai, numai daca angajamentul nu prevede ca asa o circumstanta constituie un ris<
ce nimereste ce este acoperit de angajamentD
*c4 obigatia de ba!a a "ost "ara nici o indoiala executata in "avoarea bene"iciaruluiD
*d4 executarea obligatiei de ba!a a "ost in mod evident prevenita de incalcarile intentionate ale
bene"iciaruluiD
*e4 in ca!ul cererii in ba!a contragarantiei, bene"iciarul contragarantiei a e"ectuat plata cu rea
credinta in calitate de garant@emitent al angajamentului la care se re"era contragarantia.
*14 in ca!urile mentionate in punctele *a4, *b4 si *c4 din alineatul *%4 a pre!entului articol,
ordonatorul@solicitantul are dreptul la masurile provi!orii luate de instante in con"ormitate cu
articolul '0.
-A>I0O.7. &. +;)U(IL6 P(2GIO2(II ;L6 IN)T;NT6L2(
Articolul EC. +asurile provi!orii ale instantelor D
*%4 ;tunci cind in solicitarea ordonatorului@solicitantului sau partii instructante este indicat
asupra probabilitatii inalte ca, cu re"erinta la cererea "acuta sau preconi!ata sa "ie "acuta de
bene"iciar, sa "ie pre!enta una din circumstantele indicate in punctele *a4, *b4 si *c4 din alineatul
*%4 a articolului %9, instanta in ba!a unor probe incontestabile a"late la dispo!itia ei, poate
*a4 sa emita o deci!ie provi!orie privitor la nee"ectuarea platii catre bene"iciar, inclusiv ordinul
instantei ca garantul@emitentul sa retina valoarea angajamentuluiD sau
*b4 sa emita o deci!ie provi!orie privitor la blocarea platii valorii angajamentului catre
bene"iciar, tinind cont de "aptul daca in absenta unei asemenea deci!ii ordonatorul@ solicitantul ar
putea su"eri daune considerabile.
*'4 Instanta, la emiterea deci!iei provi!orii indicate in alineatul *%4 a pre!entului articol, poate
cere de la persoana solicitanta constituirea unei asemenea garantii pe care instanta o considera
corespun!atoare.
*14 Instanta poate re"u!a emiterea deci!iei provi!orii de genul celor mentionate in alineatul *%4 a
pre!entului articol, in ba!a oricaror obiectii la plata altele decit cele mentionate in punctele *a4,
*b4 si *c4 din alineatul *%4 a articolului %9, sau "olosirii angajamentului in scopuri criminale.
-A>I0O.7. 6. ,2NCLI,TUL &6 L69I
ArticolulE:. Legea aplicabila
,',5.,
1>9
;ngajamentul este guvernat de legea, aplicarea careia este
*a4 stipulata in angajament sau care poate "i dedusa din termenii si conditiile angajamentuluiD
sau
*b4 convenita in orice alt mod intre garant@emitent si bene"iciar.
Articolul EE. &eterminarea legii aplicabile
&aca s5a omis stabilirea legii aplicabile in con"ormitatea cu articolul '%, angajamentul este
guvernat de legea statului unde garantul@emitentul isi are sediul comercial la care a "ost emis
angajamentul.
C"P+,-./. A. =*>*D*- ,,N%L*
Articolul EF. &epo!itarul
&epo!itar al pre!entei conventii este )ecretarul 9eneral al 2rgani!atiei Natiunilor Unite.
Articolul EG. )emnarea, rati"icarea, acceptarea, aprobarea, aderarea
*%4 Pre!enta conventie este desc7isa pentru semnare pentru toate statele, la sediul 2rgani!atiei
Unite din NeN ]or<, pina la %% decembrie %99=.
*'4 Pre!enta conventie urmea!a sa "ie rati"icata, acceptare sau aprobare de catre statele
semnatare.
*14 Pre!enta conventie este desc7isa pentru aderare de catre toate statele care nu sint semnatare,
de la momentul desc7iderii ei pentru semnare.
*84 Instrumentele de rati"icare, acceptare, aprobare si aderare urmea!a sa "ie depuse la )ecretarul
9eneral al 2rgani!atiei Natiunilor Unite.
D ,-
Articolul E&. ;plicarea "ata de unitatile teritoriale
*%4 &aca statul are doua sau mai multe unitati teritoriale in care sint aplicabile di"erite sisteme de
drept in partea ce se re"era la pre!enta conventie, el poate cu oca!ia semnarii, rati"icarii,
acceptarii, aprobarii sau aderarii, sa declare ca pre!enta conventie se aplica si "ata de toate
unitatile sale teritoriale sau pe una sua mai multe din ele, sau poate in orice moment sa substituie
o declaratie anterioara cuo declaratie ulterioara.
*'4 &eclaratiile mentionate trebuie sa indice expres unitatile teritoriale "ata de care se aplica
conventia.
. 5.
*14 &aca in virtutea unei declaratii "acute in con"ormitate cu acest articol, pre!enta conventie nu
se aplica "ata de toate unitatile teritoriale ale unui stat si sediul comercial al
garantului@emitentului sau al bene"iciarului este amplasat in limitele unitatii "ata de care nu se
aplica pre!enta conventia, acest sediu comercial este considerat in a"ara teritoriului statului
contractant.
*84 &aca un stat nu "ace nici o declaratie in ba!a alineatului *%4 a acestui articol, conventia se
aplica tuturor unitatilor teritoriale ale acestui stat.
Articolul E6. 6"ectele declaratiei
*%4 &eclaratiile "acute in ba!a articolului ': la momentul semnaturii, urmea!a a "i con"irmate la
rati"icare, acceptare sau aprobare.
*'4 &eclaratiile si con"irmarile declaratiilor trebuie sa "ie in scris si sa "ie "ormal noti"icate
depo!itarului.
*14 &eclaratiile intra in vigoare imediat dupa intrarea in vigoare a pre!entei conventii, in
privinta statului respectiv. Totusi, o declaratie in privinta careia depo!itarul primeste noti"icarea
"ormala dupa intrarea in vigoare a conventiei, este valabila din prima !i a lunii urmatoare
expirarii termenului de sase luni dupa primirea ei de catre depo!itar. *84 2rice stat care "ace o
declaratie in ba!a articolului ':, poate sa o anule!e printr5o noti"icare "ormala in scris adresata
depo!itarului. 2 asemenea anulare este valabila din prima !i a lunii urmatoare expirarii
termenului de sase luni dupa primirea noti"icarii de catre depo!itar.
Articolul EH. (e!erve
$
Nu se admit rese!ve la pre!enta conventie.
190
Articolul '. &ocumentatia ce trebuie "urni!ata in sprijinul cererii &aca garantia nu speci"ica
documentatia ce trebuie "urni!ata in sprijinul cererii, sau indica numai "aptul ca bene"iciarul va
trebuie sa pre!inte o declaratie privind cererea sa, bene"iciarul va trebui sa "urni!e!e
a. in ca!ul unei garantii de participare la licitatii, declaratia sa indiin care "aptul ca o"erta
ordonatorului a "ost acceptata si ca ulterior acesta din urma "ie nu a semnat contractul, "ie nu a
pre!entat garantia de buna executie, asa cum era preva!ut in cererea de o"ertaD cit si o declaratie
adresata ordonatorului, con"irmind acordul sau pentru pre!entarea oricarui litigiu sau reclamatie
a ordonatorului care doreste sa5si recupere!e de la bene"iciar intreaga suma sau parte din suma
platita con"orm garantiei, tribunalului sau instantei arbitrale stipulate in cererea de o"erta, sau
inabsenta unei ast"el de stipulatiuni sau a unui alt acord, unui arbitraj, con"orm (egulamentului
,urtii de ;rbitraj a ,,I, sau (egulilor de arbitraj ale ,NU&,I, dupa dorinta ordonatorului.
b. in ca!ul unei garantii de buna executie sau a unei garantii de rambursare, "ie o deci!ie
judiciara sau o sentinta arbitrala justi"iin care cererea, "ie aprobarea scrisa a ordonatorului,
re"eritoare la cerere si la suma acesteia.
Articolul :C. Legea aplicabila
'$
' $
&aca garantia nu indica legea care o guvernea!a, legea aplicabila este cea a locului sediului
garantului. &aca garantul are mai multe sedii, legea aplicabila este cea a locului sucursalei care a
emis garantia.
Articolul ::. )olutionarea litigiilor
%. 2rice litigiu intervenit in legatura cu garantia poate "i pre!entat unei instante arbitrale, prin
acordul inc7eiat intre garant si bene"iciar, in con"ormitate "ie cu (egulamentul ,urtii de ;rbitraj
a ,,I, "ie cu (egulamentul de ;rbitraj al ,NU&,I, "ie in con"ormitate cu oricare alta
reglementare de arbitraj la care s5au re"erit garantul si bene"iciarul.
'. &aca un litigiu intre garant si bene"iciar, pre!entat arbitrajului, tratea!a drepturile si obligatiile
ordonatorului sau partii instructante, acestia din urma vor avea dreptul sa intervina in procedura
arbitrala.
1. &aca garantul si bene"iciarul nu au inc7eiat un acord de arbitraj sau nu au acceptat competenta
unui tribunal determinat, orice di"erend care a aparut intre ei in legatura cu garantia, va "i
reglementat exclusiv de catre tribunalul competent din tara locului sediului garantului sau, daca
garantul are mai multe sedii, de catre tribunalul competent al tarii unde se a"la sediul sau
principal sau, la discretia bene"iciarului, de catre tribunalul competent al locului sucursalei care a
emis garantia.
Anexa 5I.&. Cormele model pentru emiterea garantiilor contractuale *%99'4
C2(+6L6 +2&6L P6NT(U 6+IT6(6; 9;(;NTIIL2( ,2NT(;,TU;L6
:
19:
#&>-N1 -N%-N1*
'. ' 5'.$ $'$'$ D '$
$
%
'
Cormele si notele explicative incluse in pre!enta publicatie, sint elaborate pentru a "acilita
procedurile re"eritoare la garantiile de participare la licitatie, de buna executare si de rambursare,
in con"ormitate cu (egulile uni"orme ale ,,I pentru garantiile contractuale *Publicatia ,,I nr.
1':4. (egulile stabilesc anumite cerinte de ba!a privitoare la la continutul garantiilor, si la
procedurile de urmatD si au ca scop stabilirea unui ec7ilibru ec7itabil intre interesele tuturor
partilor implicate.
;ceasta publicatie re!ulta din activitatea comuna a ,omisiei bancare a ,,I, si a ,omisiei ,,I
asupra Practicilor ,omerciale. 6a a "ost pregatita de catre un grup de experti in drept, comert si
activitate bancara, sub conducerea &lui ;ndre Caraggi *Cranta4, in ba!a proiectelor elaborate de
Pro"esorul Lars -jerner *)uedia4.
INT(2&U,6(6
in %9=>, ,,I a aprobat si publicat prima editie a (egulilor Uni"orme privind 9arantiile
,ontractuale *Publicatia ,,I nr. 1':4.
)copul pre!entelor (eguli este atingerea unui ec7ilibru ec7itabil intre interesele legitime ale
partilor implicate 5 bene"iciarul *cumparatorul sau patronul4, ordonatorul *persoana care emite
cererea de o"erte, "urni!orul sau contractantul4 si garantul. Utili!area si aplicarea (egulilor este
voluntara, dar prin o"erirea partilor a unor solutii elaborate, pentru problemele care in mod
"recvent apar in legatura cu garantiile contractuale (egulile pot in acelasi timp sa contracare!e
anumite practici care a "ost criticate si sa usure!e atingerea de catre parti a unui acord asupra
substantei garantiei. Urmatorul pas in aceasta directie este intreprins prin pre!enta publicare a
unui set de "orme model ale garantiilor contractuale *si documentele legale de ele, precum
cererea de plata in ba!a garantiei4.
,a si la aplicarea (egulilor, aplicarea pre!entelor "orme model este voluntara. Cormele
actualmente recomandate pentru utili!are convertea!a textul (egulilor intr5o "ormulare adecvata
a garantiei. Uneori partile se pot con"runta cu situatia in care, desi ei intentionea!a aplicarea
(egulilor prin re"erinta la ele in textul garantiei, bene"iciarul garantiei sau proiectul la care
aceasta se re"era solicita ca o "ormulare mai elaborata sau speciala a garantiei, nu totdeauna
compatibila cu Cormele +odel, sa "ie utili!ata. ;tentia partilor este de asemenea concentrata
asupra naturii speci"ice a 9arantiilor ,ontractuale ,,I. 6le nu pot "i numite nici #accesorii$ nici
#neconditionale$ in sensul in care acesti termeni sint utili!ati in sistemele de drept anume.
2rdonatorul care doreste ca
obligatiunea garantului sa "ie pe deplin #accesorie$ va trebuie sa re"u!e re"erinta la (egulile ,,I,
deoarece acestea stabilesc o raspundere mai stricta asupra garantului decat in garantiile de"inite
ca complet #accesorii$. in mod similar, bene"iciarul care doreste ca garantia sa "ie platibila "ara
nici o obiectie, spre ex. #garantia la simpla cerere$, nu va accepta re"erinta la (eguli cu exceptia
ca!ului in care este express exclusa actiunea ;rticolului 9.
(egulile prevad in ;rticolul %, alineatul ', ca atunci in care oricare din reguli este in contradictie
cu o norma de drept din legea aplicabila garantiei, de la care partile nu pot deroga, se va aplica
aceasta norma de drept.
in unele sisteme de drept exista conditii de "orma pentru validitatea sau posibilitatea executarii
garantiei, sau alt"el bancile sau anumite tipuri de institutii "inanciare nu sint autori!ate sa emita
garantiile de tipul mentionat. Cormele model pre!entate mai jos nu pot tine cont de asemenea
conditii, si partilor li se solicita in acest ca! sa se asigure ca garantiile sint emise in "orma care le
asigura valabilitatea si posibilitatea executarii, nu numai in con"ormitate cu legea aplicabila
garantiei dar si in con"ormitatea cu legea tarii unde garantia poate "i utili!ata. Precum s5a
subliniat in ,omentariul la (eguli, buna credinta si respectarea disciplinei de a"aceri cer ca
partea care este in cunostinta de e"ectele unor asemenea norme de drept obligatorii din legea tarii
sale, sa noti"ice alte parti in despre aceste norme, la momentul emiterii garantiei.
Urmatoarele comentarii asupra "ormelor model si utili!arii lor, sint impartite in doua parti un
capitol general al carui comentarii se re"era la doua sau mai multe tipuri de garantii, si un capitol
19.
special al carui compartimente tratea!a "iecare tip de garantie in parte.
P;9INI ;L06
, .'
v
' $
,2+6NT;(6 96N6(;L6
# . ,
. .,.
Partile
Numele si adresa garantului trebuie evidentiata clar. 9arantul poate primi instructiuni
de a emite garantia, de la un intermediar *partea instructanta4 *care poate "i o banca sau
o alta societate4. Poate "i potrivit in unele ca!uri de a indica in garantie numele si adresa
partii instructante.
Numele si adresele altor parti trebuie de asemenea indicate. .D$.'' .'5
Licitatia, la care se re"era o garantie de participare la licitatie, si contractul la care se
re"era alte tipuri de garantii, trebuie clar identi"icate in garantie. Numarul *daca exista4
si data trebuie de asemenea mentionate. ;ceasta este important deoarece garantia
poate sa "ie nevalabila pentru orice alte licitatii sau contracte, sau licitatii sau contracte
modi"icate *;rticolul = alineatele % si '4.
BB. -, J -.,9B
B >-
Galoarea maxima
9arantia trebuie sa indice raspunderea maximala a garantului. &aca se "ace re"erinta la
pretul contractului prin indicarea unui procent, partile trebuie sa atraga atentia asupra
-i.
"aptului daca pretul contractului este variabil, sau exprimat in sume care utili!ea!a valute
di"erite, deoarece prin utili!area unei valori procentuale valoarea si valuta garantiei va "i "ixata in
mod corespun!ator.
in ca!ul garantiei de rambursare, poate "i "oarte util de a speci"ica in garantie reducerea pro rata a
valorii garantiei, pe masura e"ectuarii rambursarilor de catre ordonator. 9arantiilor de executare
li se pot aplica aceleasi norme, adica prin stipularea expresa a reducerii pro rata a valorii
garantiei pentru a re"lecta executarea partiala de catre garant. &eoarece aceasta depinde de
particularitatile contractelor in cau!a, nu s5a considerat oportun de a include o clau!a standard in
"ormele model pentru a re"lecta acest aspect. &upa cum s5a mentionat in in ,omentariile la
(eguli, s5ar parea de!irabil ca suma sau valoarea procentuala a garantiei sa "ie realista si sa evite
supra5protectia, deoarece costurile unei asemenea supra5protectii s5ar putea repercuta asupra
pretului contractului.
&ocumentatia si data expirarii
6ste in mod evident de!irabil a aceste in"ormatii sa "ie, pe cit de detaliat posibil, de"inite in
garantie. (ationamentele care sa "ie luate in consideratie pot, totusi, sa di"ere in "unctie de tipul
garantiei, si problemele sint de aceea comentate in continuare cu re"erire la modelele particulare
ale "ormelor garantiilor.
Termenul de plata
,ind o cerere a "ost pre!entata si con"irmata prin documentatia corespun!atoare, plata urmea!a a
"i e"ectuata de cater garant "ara nici o intir!iere decit cea necesara garantului pentru a veri"ica
documentatia si a se asigura ca cerintele stipulate in garantie sau in (eguli au "ost respectate. in
ca!ul garantiei de participare Ia licitatie aceasta documentatie este, de regula, limitata la
declaratia bene"iciarului, de o natura speci"ica. 6ste simplu de veri"icat daca o asemenea
declaratie apare, la prima vedere, sa "ie in buna ordine. &eaceea nici un termen aparte pentru
plata cererii nu este stipulat in garantie. in ca!ul garantiei de executare sau de rambursare
procedura de veri"icare5spre ex. in care deci!ia arbitrala poate "i tradusa 5 poate necesita anumit
timp. Partile pot considera oportun de a indica in garantie un termen maxim pentru veri"icare.
19=
*;cesta paote "i in mod normal "i cel putin de !ece !ile lucratoare.4 , $
,lau!a arbitrala
.
...,. D , 5
Toate trei "orme model prevad arbitrajul in ca!ul litigiilor intervenite intre garnt si bene"iciar.
Cormele mentionea!a in primul rind arbitrajul in con"ormitate cu (egulamentul ,.I.,. Totusi,
orice alt sistem de arbitraj institutional sau ad 7oc5precum cel ba!a pe (egulamentul arbitrai al
,.N.U.&.,.I. 5 poate "i alt"el desemnat, ca! in care partile trebuie sa modi"ice respectiv "ormele.
6le pot de asemenea sa pre"ere excluderea tuturor normelor re"eritoare la arbitraj. Litigiile vor "i
atunci solutionate de catre instante. in acest ca!, ;rticolul %%, alineatul 1, isi gaseste aplicare si
prevede ca competenta exclusiva apartine instantei sediului *principal4 al garantului, sau, la
optiunea bene"iciarului, instantei competente a tarii sucursalei care a emis garantia.
(eturnareagarantiei ';.-,
H,D.,
Partilor li se aduce aminte de ;rticolul . a (egulilor Uni"orme, care prevede urmatoarele #in
ca!ul in care o garantie incetea!a de a "i valabila in virtutea propriilor termene si conditii, sau a
pre!entelor (eguli, retentia documentului in care este incorporata garantia nu con"era prin sine
nici un drept bene"iciarului, si documentul trebuie returnat garantului "ara intir!iere.$
;ceasta regula este incorporata prin re"erinta in Cormele +odel care urmea!a sa "ie #emise
con"orm (egulilor Uni"orme privind 9arantiile ,ontractuale, ale ,amerei Internationale de
,omert *Publicatia ,.I.,. nr. 1':4$.
,2+6NT;(II )P6,ICI,6
%. 9arantia de participare la licitatie
&ata expirarii
&ata expirarii este o problema de importanta vitala pentru toate partile implicate. &upa acea
data, daca nici o cerere nu a "ost primita de garant, raspunderea lui "ata de bene"iciar incetea!a.
6ste deaceea sugerat ca aceasta data sa "ie exprimata in insusi garantie. in ca! contrar, data
expirarii este determinata con"orm (egulilor *;rticolul 84, adica sase luni de la data garantiei. 2
asemenea durata poate sa "ie uneori insu"icienta, spre ex. cererea de o"erte in cadrul licitatiei
poate solicita ca garantia sa "ie valabila pentru o perioada determinata de timp dupa ultima !i
stabilita pentru pre!entarea o"ertelor. intr5un asemenea ca! va "i esential de a indica o data
potrivita a expirarii, in textul garantiei insasi.
&ocumentatia .
,'! B.B.- 'D+
DUD.
&aca nimic altceva nu a "ost preva!ut, (egulile *;rticolul 9*b44 speci"ica ca documentatia ceruta
pentru plata in ba!a garantiei de executare, este ori deci!ia juridiciara sau arbitrala ce justi"ica
cererea, adica re!ulta din ca!ul intre bene"iciar, pe de o parte, si ordonator, pe de altaD ori
aprobarea scrisa de catre ordonator a cererii si valorii ce urmea!a a "i platita. (egulile nu
speci"ica "aptul daca deci!ia judiciara trebuie sa "ie "inala sau daca trebuie sa emane de la o
instanta anume. Corma model recunoaste deci!ia judecatoriilor de prima instanta c7iar daca
acestea nu sint "inale. Problema poate "i uneori de o importanta practica, si partile care simt
necesitatea de a clari"ica po!itia la acest compartiment, trebuie sa se asigure ca garantia indica
clar "aptul daca deci!ia judecatoriei de prima instanta este document acceptabil, si daca deci!ia
trebuie sau nu sa "ie "inala. La momentul "ormarii cererii, bene"iciarul trebuie sa pre!inte
garantului o declaratie bona "ide precum ca ordonatorul nu si5a executat in mod cuvenit
obligatiile contractuale. &eci!ia judiciara sau arbitrala indicata mai sus, trebuie pre!entata
impreuna cu cererea, daca e posibil. in ca! contrar deci!ia trebuie trimisa pe cit de repede posibil.
,ererea nu va "i onorata pina in care documentatia speci"icata nu a "ost primita de catre garant.
6ste important, spre ex. pentru scopul stabilirii daca neexecutarea se re"era la perioada de livrare
sau la cea de deservire pe garantie, posibil neacoperita de garantia in cau!a, ca declaratia bona
"ide sa nu "ie "ormulata in termeni generali dara sa indice in ce privinte ordonatorul nu si5a
onorat obligatiile. ,ontinutul declaratiei mentionate trebuie apoi sa "ie con"irmat de o deci!ie
judiciara sau arbitrala, care urmea!a mai tir!iu. &eoarece deci!ia judiciara poate sa se re"ere si la
alte c7estiuni decit cele preva!ute in
garantie, poate "i necesar print declaratia mentionata de a preci!a daca cererea este sau nu
con"irmata prin deci!ie judiciara sau arbitrala.
&eci!ia judiciara sau arbitrala poate "i precedata de o procedura indelungata, si bene"iciarul
poate in consecinta sa doreasca de a obtine plata cu ajutorul unor documente mai usor de obtinut,
precum declaratia de catre inginerul, contabilul, supraveg7etorul sau alt specialist mutual
acceptat. ;semenea documentatie trebuie apoi indicata in garantie in locul documentatiei
speci"icate in (eguli. 6ste de asemenea important ca la momentul "ormarii declaratiei
bene"iciarul sa estime!e cu buna credinta valoarea daunelor care, la opinia sa, ii sint datorate de
catre ordonator, si sa nu ceara o suma mai mare decit aceasta. 9arantia, c7iar daca este pentru o
valoare mai mare, nu trebuie sa "ie utili!ata pentru suma care este mai mare decit cea
corespun!atoare valorii daunelor sau penalitatilor la care are dreptul bene"iciarul contra
ordonatorului. ,u alte cuvinte, simpla neiexecutare nu trebuie sa aiba ca e"ect in "or"etarea
intregii sume a garantiei, ci valoarea pretinsa trebuie sa se raporte la neexecutare si la
consecintele acesteia.
Partea "inala a declaratiei, ce indica ca suma indicata nu a "ost in alt "el platita bene"iciarului, de
asemenea merita atentie deoarece ordonatorul paote insusi sa aduca satis"actie creantelor
bene"iciarului, prin plata, reducere a pretului de cumparare, sau prin compensarea in natura a
oricarei neexecutari.
Perioada de garantie
Partile pot uneori sa convina includerea in garantie a unei clau!e speci"iin care ca garantia
de executare este valabila pentru o perioada de sustinere preva!uta in contract.
1. 9arantia de rambursare .,,,,
,.
...
G;L2;(6;
,a si in ca!ul garantiei de executare, pentru a preveni supra5protectia poate "i sugerata garantia
800
de rambursare ce se reduce din timp in timp in ceea ce priveste valoarea re"eritoare la care
rambursarea poate "i solicitata. ;ceasta depinde "oarte mult de particularitatile contractului, si
partile care doresc aceasta trebuie sa insere!e o clau!a respectiva in "orma model pentru a
satis"ace intentia sa. (ambursarea intr5o valuta a avansurilor si trans"erurilor "acute in alta valuta,
poate sa "ie uneori nesatis"acatoare pentru bene"iciar din di"erite motive, cum ar "i insu"icienta de
valuta, restrictii sau "luctuatii valutare. Partile ast"el pot sa "ie impuse sa convina unde in si ce
valuta rambursarea urmea!a sa "ie tacuta, si sa asigure ca termenii garantiei corespund acordului
lor in acest sens. 6le vor "i tinute bineinteles sa asigure ca orice acord este con"orm oricaror legi
aplicable, in materie valutara.
&ata expirarii
,a si in ca!ul garantiei de executare, este pre"erabil desi nu intotdeauna posibil, de a "ixa o data
in garantia de rambursare ca data a expirarii ei. &aca o asemenea data nu este indicata in
garantie, aceasta va expira la sase luni de la data speci"icata in contract
pentru livrare sau pentru incetarea Iu, sau de la oricare prolongarea a acestora. &aca nici o
prolongare nu a "ost convenita, ci doar o intir!iere neautori!ata are loc din partea ordonatorului,
bene"iciarul, pentru a5si pastra dreptul sau con"orm garantiei, ori va conveni cu ordonatorul
asupra extinderii termenului expirarii si va obtine de la garant con"irmarea noii date a expirarii,
ori va pre!enta cererea sa in termen de sase luni de la data stipulata in contract pentru livrare sau
inc7eiere a contractului.
&ocumentatia
D
&ocumentatia solicitata pentru plata in ba!a garantiei de rambursare, este de acelasi tip ca cea
re"eritoare la garantia de executare.
Intrarea in vigoare
;ceste (eguli nu contin norme re"eritoare la data in care garantia de rambursare intra in vigoare.
Partile pot dori sa insere!e o clau!a speciala in garantie, speci"iin care ca aceasta nu intra in
vigoare decit dupa primirea platii in avans ori de catre 9arant ori de catre ordonator, si ca suma
platita este la dispo!itia lor.
P;9INI ;L0;)T(6
*)uma si valuta sa "ie speci"icate, sau in I "ata de valoarea licitatiei4
*)a "ie speci"icataD in ca! contrar precum preva!ut de ;rticolul 8*a44
9;(;NTI; &6 P;(TI,IP;(6 L; LI,IT;TI6
6misa con"orm (egulilor Uni"orme privind 9arantiile ,ontractuale, ale ,amerei Internationale
de ,omert *Publicatia ,.I.,. nr. 1':4
9arantul......................................................................................................
2rdonatorul *Participantul la licitatie4,......................................................
0ene"iciarul *Partea ce emite cererea de o"erte4......................................
Licitatia la care se re"era garantia.............................................................
Galoarea maxima agregata a raspunderii 9arantului.............................
&ocumentatia ce con"irma orice cerere precum preva!uta mai jos &ata
expirarii..............................................................................................
Noi, subsemnatii, "iind 9arant con"orm pre!entei garantii, prin aceasta ne angajam, "ara nici o
alta conditie decit cele indicate in pre!entul document si (egulile sus5mentionate, sa platim
0ene"iciarului susmentionat la cererea lui scrisa sau prin cablu, telegrama sau telex, orice suma
sau sume pina la concurenta cu valoarea maxima agregata dupa cum indicata mai sus, cu
conditia
%. ca cererea pentru o asemenea plata este primita de noi precum se prevede in ;rticolul > al
(egulilor nu mai tir!iu de data expirarii susmentionataD
'. ca cererea incorporea!a declaratia 0ene"iciarului precum ca suma solicitata nu a "ost in alt "el
platita lui, direct sau indirect, de catre sau din partea 2rdonatoruluiD
*&e inserat oricare alta documentatie speci"icata ca o premisa pentru onorarea cererii de plata4
*&aca un alt sistem de arbitraj este convenit, de5% indicat aici in locul arbitrajului ,I,4
80%
*&aca clau!a arbitrala de mai sus a "ost exclusa, curtea avind competenta exclusiva este indicata
in ;rticolul %% *14 a (egulilor4.
1. ca cererea este con"irmata de declaratia 0ene"iciarului precum ca o"erta 2rdonatorului a "ost
acceptata de catre 0ene"iciar, si ca 2rdonatorul dupa aceasta ori nu a semnat contractul in
corespundere cu o"erta, ori nu a pre!entat o garantie de executare dupa cum se prevedea in
o"ertaD
8. ca cererea este insotita de declaratia 0ene"iciarului adresata 2rdonatorului, exprimind acordul
de solutionare a oricaror litigii asupra oricaror cereri ale 2rdonatorului privind plata in "avoarea
lui de catre 0ene"iciar a intregii sau unei parti din suma ceruta si platita con"orm garantiei, de
catre o instanta judiciara sau un tribunal arbitrai speci"icat sau convenit con"orm ;rticolului 9*a4
a (egulilorD
:. ca.
2rice litigi dintre noi ca 9arant, si 0ene"iciar, re"eritor la aceasta 9arantie sau orice plata in ba!a
ei, "or "i de"initiv solutionate de arbitraj in con"ormitate cu (egulamentul de ,onciliere si
;rbitraj al ,amerei Internationale de ,omert. 5,
tv
D
*locul si data4
*9arantul4
*)uma si va5luta sa "ie speci"icate, sau in I "ata de valoarea licitatiei4
*Nota in unele ca!uri poate "i util de a insera o clau!a re"eritoare la diminuarea valorii garantiei
pe masura executarii contractului. Ge!i Introducerea4
*)a "ie speci"icataD in ca! contrar precum preva!ut de ;rticolul 8*a44
9;(;NTI; &6 (;+0U();(6
@,-tt@>@@v
6misa con"orm (egulilor Uni"orme privind 9arantiile ,ontractuale, ale ,amerei Internationale
de ,omert *Publicatia ,.I.,. nr. 1':4
9arantul..................................................................................................
2rdonatorul *Curni!orul5,ontractantul4.............................................
0ene"iciarul *,umparatorul5;ngajatul4...............................................
,ontractul la care se re"era garantia....................................................
Galoarea maxima agregata a raspunderii 9arantului..........................
&ocumentatia ce con"irma orice cerere precum preva!uta mai jos &ata
expirarii.........................................................L...'.........$..'...................
Noi, subsemnatii, "iind 9arant con"orm pre!entei garantii, prin aceasta ne angajam, "ara nici o
alta conditie decit cele indicate in pre!entul document si (egulile sus5mentionate, sa platim
0ene"iciarului susmentionat la cererea lui scrisa sau prin cablu, telegrama sau telex, orice suma
sau sume pina la concurenta cu valoarea maxima agregata dupa cum indicata mai sus, cu
conditia
%. ca cererea pentru o asemenea plata este primita de noi precum se prevede in ;rticolul > al
(egulilor nu mai tir!iu de data expirarii susmentionataD
'. ca cererea incorporea!a declaratia 0ene"iciarului precum ca suma solicitata nu a "ost in alt "el
platita lui, direct sau indirect, de catre sau din partea 2rdonatoruluiD
*Punctul *d4 de exclus ca inaplicabil, ori de inserat in el orice alta documentatie speci"icata ca
premisa pentru onorarea cererii de plata4
*&aca un alt sistem de arbitraj este convenit, de5% indicat aici in locul arbitrajului ,IT
1. ca cererea este con"irmata de declaratia 0ene"iciarului precum ca 2rdonatorul nu si5a onorat
obligatiile sale in ba!a contractului, indiin care in ce privinte 2rdonatorul nu si5a executat
obligatiileD si ca in re!ultatul acestor incalcari 0ene"iciarul, in ba!a conditiilor contractului
mentionat, a capatat dreptul la rambursarea platilor avansate 2rdonatoruluiD
:. ca cererea este con"irmata de
'
L
i . , .
80'
9 BBB
a4 o deci!ie a judecatoriei de prima instantaD
`HH
b4 o deci!ie a trebunalului arbitrai, ce justi"ica cerereaD
c4 aprobarea scrisa a cererii si a sumei cerute, data de 2rdonatorD
d0
Noi ca 9arant vom "ace plata "ara nici o alta intir!iere decat cea necesara pentru noi ca sa ne
asiguram ca conditiile indicate in (eguli si in pre!enta garantie au "ost respectate, si nu mai tir!iu
de *...4 !ile lucratoare de la primirea de catre noi a documentatiei susmentionate.
2rice litigi dintre noi ca 9arant, si 0ene"iciar, re"eritor la aceasta 9arantie sau orice plata in ba!a
ei, "or "i de"initiv solutionate de arbitraj in con"ormitate cu (egulamentul de ,onciliere si
;rbitraj al ,amerei Internationale de
*)uma si valuta sa "ie speci"icate, sau in I "ata de valoarea licitatiei4
*Nota in unele ca!uri poate "i util de a insera o clau!a re"eritoare la diminuarea valorii garantiei
pe masura executarii contractului. Ge!i Introducerea4
*)a "ie speci"icataD in ca! contrar precum preva!ut de ;rticolul 8*a44
9;(;NTI; &6 6?6,UT;(6
6misa con"orm (egulilor Uni"orme privind 9arantiile ,ontractuale, ale ,amerei Internationale
de ,omert *Publicatia ,.I.,. nr. 1':4
9arantul......................................................................................................
2rdonatorul *Curni!orul5,ontractantul4................................................
0ene"iciarul *,umparatorul5;ngajatul4..........................
,ontractul la care se re"era garantia......................................................
Galoarea maxima agregata a raspunderii 9arantului............................
&ocumentatia ce con"irma orice cerere precum preva!uta mai jos &ata
expirarii..............................................................................................
;lte conditii, daca exista
D
Noi, subsemnatii, "iind 9arant con"orm pre!entei garantii, prin aceasta ne angajam, "ara nici o
alta conditie decit cele indicate in pre!entul document si (egulile sus5mentionate, sa platim
0ene"iciarului susmentionat la cererea lui scrisa sau prin cablu, telegrama sau telex, orice suma
sau sume pina la concurenta cu valoarea maxima agregata dupa cum indicata mai sus, cu
conditia
' r, tivi. ',.'W-
%. ca cererea pentru o asemenea plata este primita de noi precum se prevede in ;rticolul > al
(egulilor nu mai tir!iu de data expirarii susmentionataD
'. ca cererea incorporea!a declaratia 0ene"iciarului precum ca suma solicitata nu a "ost in alt "el
platita lui, direct sau indirect, de catre sau din partea 2rdonatoruluiD
1. ca cererea este con"irmata de declaratia 0ene"iciarului precum ca 2rdonatorul nu si5a onorat
obligatiile sale in ba!a contractului, indiin care in ce privinte 2rdonatorul nu si5a executat
obligatiileD si ca in re!ultatul acestor incalcari 0ene"iciarul, in ba!a conditiilor contractului
mentionat, a capatat dreptul la rambursarea platilor avansate 2rdonatoruluiD
*Punctul *d4 de exclus ca inaplicabil, ori de inserat in el orice alta documentatie speci"icata ca
premisa pentru onorarea cererii de plata4
*&aca un alt sistem de arbitraj este convenit, de5% indicat aici in locul arbitrajului ,I,4
*&aca clau!a arbitrala de mai sus a "ost exclusa, curtea avind competenta exclusiva este indicata
in ;rticolul %% *14 a (egulilor4.
8. ca cererea este con"irmata de
*ii
,
*
t
*
, ,, ,
a4 o deci!ie a judecatoriei deprima instantaD , ,#
f
@'
b4 o deci!ie a trebunalului arbitrai, ce justi"ica cerereaD
c4 aprobarea scrisa a cererii si a sumei cerute, data de 2rdonatorD d4........................ ..,H.....,
801
Noi ca 9arant vom "ace plata "ara nici o alta intir!iere decat cea necesara pentru noi ca sa ne
asiguram ca conditiile indicate in (eguli si in pre!enta garantie au "ost respectate, si nu mai tir!iu
de *...4 !ile lucratoare de la primirea de catre noi a documentatiei susmentionate.
2rice litigi dintre noi ca 9arant, si 0ene"iciar, re"eritor la aceasta 9arantie sau orice plata in ba!a
ei, "or "i de"initiv solutionate de arbitraj in con"ormitate cu (egulamentul de ,onciliere si
;rbitraj al ,amerei Internationale de ,omert.
*locul si data4
..
*9arantul4
*&e exclus alternativele inaplicabile4
,6(6(6; &6 PL;T; IN 0;O; 9;(;NTI6I &6 P;(TI,IP;(6 L;LI,IT;T%6
,
t
)timati &omni,
Noi, subsemnatii, "iind 0ene"iciar in ba!a garantiei *numarul4 *data4 emise de &voastra la
instructiunile *2rdonatorul4, prin pre!enta solicitam plata in "avoarea noastra a sumei de
'
Noi aducem la cunostinta si declaram
ca o"erta 2rdonatorului, precum speci"icata in garantia mentionata, a "ost acceptata de noiD
ca 2rdonatorul dupa aceasta nu a
semnat contractul in corespundere cu o"erta
pre!entat garantia de executare precum indicata in o"erta,
si ca suma mentionata nu a "ost in alt mod platita nou, direct sau
indirect, de catre sau din partea 2rdonatorului.
..... i $$$ 5B
Noi anexam documentatia aditionala speci"icata in punctele *84 si *:4 a garantiei mentionate.
$ i
*locul si data4 *0ene"iciarul4
&6,L;(;TI; &6 ;,2(& ;&(6);T; 2(&2N;T2(ULUI &6 06N6CI,I;(
*sa "ie anexata la cererea de plata in ba!a garantiei4 ,atre *Numele 2rdonatorului4 '' ' $ ' "
Noi, subsemnatii, "iind 0ene"iciar in ba!a garantiei *numarul4 .................*data4........................si
emisa la instructiunile noastre de
...................................., prin pre!enta declaram ca sintem de acord ca
orice litigiu asupra oricarei cereri de rambursare in "avoarea noastra a intregii sau unei parti a
sumei platite in ba!a garantiei, sa "ie solutionate de
$$
r
' "''" ' @
*a4 *detalii privind oricare instanta judiciara precum speci"icata in documentele re"eritoare la
licitatie4D
.
*b4 *detalii privind oricare tribunal arbitrai precum speci"icat in documentele re"eritoare la
licitatie4D
*c4 arbitraj in con"ormitate cu (egulamentul arbitrai al ,.I.,. sau al ,NU&,I, la optiunea
&voastraD
*d4 *detalii privind alta metoda convenita de solutionare a litigiilor0.
K
*locul si data4 *0ene"iciarul4
*&e exclus sau de completat, dupa ca!4
,6(6(6; &6 PL;T; IN 0;O; 9;(;NTI6I &6 (;+0U();(6 )timati &omni,
+
'
Noi, subsemnatii, "iind 0ene"iciar in ba!a garantiei *numarul4 *data4 emise de &voastra la
instructiunile *2rdonatorul4, prin pre!enta solicitam plata in "avoarea noastra, la primirea de
808
&voastra a documentatiei indicate mai jos, a sumei de
Noi aducem la cunostinta si declaram v v
ca 2rdonatorul nu si5a executat obligatiunile lui contractuale, in urmatoarele
privinte.................................................................................
ca ca re!ultat al celor mentionate, noi am capatat in ba!a contractului dreptul la rambursarea
platilor avansate de catre noi 2rdonatoruluiD
si ca suma mentionata nu a "ost in alt mod platita nou, direct sau indirect, de catre sau din partea
2rdonatorului.
i
Noi anexam sau vom anexa pe cit de repede posibil, in sustinerea cererii noastre
*a4 deci!ia instantei in procesul intre noi si 2rdonatorD
*b4 deci!ia in procesul arbitrai, ce justi"ica cererea noastraD
*c4 aprobarea in scris a cererii si sumei de platit, data de 2rdonatorD
*d4 *detalii privind documentele speci"icate in garantie4
*&e exclus alternativele inaplicabile4
*locul si data4
*0ene"iciarul4
*&e exclus alternativele inaplicabile4
,6(6(6; &6 PL;T; IN 0;O; 9;(;NTI6I &6 6?6,UT;(6 )timati &omni,
,. i ' l$i.r
Noi, subsemnatii, "iind 0ene"iciar in ba!a garantiei *numarul4 *data4 emise de &voastra la
instructiunile *2rdonatorul4, prin pre!enta solicitam plata in "avoarea noastra, la primirea de
&voastra a documentatiei indicate mai jos, a sumei de
Noi aducem la cunostinta si declaram
, ioH:8 ,D,L'LD
ca 2rdonatorul nu si5a executat obligatiunile lui contractuale, in urmatoarele
privinte..................................................................................
ca ca re!ultat al celor mentionate, noi am capatat in ba!a contractului dreptul la rambursarea
platilor avansate de catre noi 2rdonatoruluiD
si ca suma mentionata nu a "ost in alt mod platita nou, direct sau indirect, de catre sau din partea
2rdonatorului.
Noi anexam sau vom anexa pe cit de repede posibil, in sustinerea cererii noastre
W 3,' ...,;
*a4 deci!ia instantei in procesul intre noi si 2rdonatorD
*b4 deci!ia in procesul arbitrai, ce justi"ica cererea noastraD
*c4 aprobarea in scris a cererii si sumei de platit, data de 2rdonatorD
*d4 *detalii privind documentele speci"icate in garantie4
*locul si data4
*0ene"iciarul4
Anexa 5I.6. (eguli Uni"orme pentru 9arantiile la ,erere *U(&9 8:>4, %99'
$
(69ULI UNIC2(+6 P6NT(U 9;(;NTIIL6 L; ,6(6(6 *Uni"orm (ules "or &emand
9uarantees 5 U(&9 8:>4
PU0LI,;TI;N(. 8:>,%99'
5vi,
,;+6(; &6 ,2+6(T INT6+;TI2N ;L 5 P;(I) c T7e I,, Uni"orm (ules "or &emand
9uarantees *U(&9 8:>4, ;pril %99'. c Traducerea neo"iciala in limba romina de Gictor 0urac
5 INT(2&U,6(6
(egulile Uni"orme pentru 9arantiile la ,erere *Publicatia ,.I.,. nr. 8:>4 constituie re!ultat al
activitatii 9rupului comun de lucru al ,I,, compus din membrii repre!entind ,omisiile de
U!ante de ,omert international, si de U!ante si Te7nica 0ancaraD si a lucrului 9rupului de
elaborare, constituit pentru a "inali!a pre!entul text. (egulile sint menite sa "ie aplicate pe plan
80:
international, in ceea ce priveste utili!area garantiilor la cerere, adica a garantiilor, obligatiilor si
altor angajamente de plata in ba!a carora obligatia garantului sau emitentului de a plati re!ulta
din pre!entarea unei cereri scrise si a oricaror alte documente speci"icate in garantie,si nu este
conditionata de neiexecutarea de "apt de catre prindipal a tran!actiei de ba!a.
9arantiile la cerere di"era de acreditivele documentare prin aceea ca ele sint corespun!ator
invocate doar in ca!ul neexecutarii de catre ordonator. Totusi, garantul, asemenea emitentului
acreditivului documentar, este preocupat nu de "aptul neexecutarii ci doar de documentele
pre!entate.
;creditivele standbB sint deja reglementate de (egulile si U!antele Uni"orme privind
;creditivele &ocumentare *U,P4 *(evi!uite in %9>1, Publicatia nr. 8004. 6le au evoluat in
instrumente universale de suport "inanciar, utili!ate intr5un sir mult mai vast de actiivitati
"inanciare si comerciale decit garantiile la cerereD si care in mod regulat implica practici si
proceduri *ex. con"irmare, emitere din contul bancii, pre!entarea documentelor unei alte parti
decit emitentul4 rar intilnite in cadrul garantiilor la cerere, "apt ce explica proximitatea standbB
cu acreditivele documentare. (espectiv, desi standbB sint dpdv te7nic in cadrul de"initiei
garantiei la cerere, se preconi!ea!a ca emitentii standbB vor continua sa utili!e!e U,P, care sint
in acelasi timp si mai detaliate, si mai apropriate cerintelor particulare ale creditelor
documentare. ;ceste (eguli nu se aplica "ata de "idejusiunilor si altor garantii conditionale sau
garantiilor sau altor angajamente accesorii in ba!a carora obligatia garantului de a plati apare
numai in ca!ul neexecutarii de "apt de catre ordonator. ;sa instrumente sint pe larg utili!ate insa
sint di"erite ca esenta, de garantiile la cerere, si sint in a"ara domeniullui si scopului pre!entelor
(eguli.
;ceste (eguli Uni"orme noi au "ost elaborate deoarece (egulile ,.I.,. din %9=> privind
9arantiile ,ontractuale *Publicatia ,.I.,. nr. 1':4 nu a "ost larg acceptate. Noile (eguli
re"lecta mai succint interesele di"erite ale partilor implicate in tran!actia de garantie la
cerere. Totusi, deoarece Publicatia nr. 1': continua sa "ie utili!ata in anumite ca!uri, ea
va avea "orta atit timp cit se vor gasi ce ce doresc sa o utili!e!e cu pre"erinta "ata de
pre!entele (eguli. Giitorul publicatiei nr. 1': va "i reva!ut la o data ulterioara, in lumina
experientei utili!arii ei.
'
0ene"iciarul
0ene"iciarul doreste sa se asigure de riscul neexecutarii obligatiilor ordonatorului "ata
de bene"iciar con"orm tran!actiei de ba!a pentru care este emisa garantia. 9arantia
reali!ea!a aceasta prin acordarea accesului rapid bene"iciarului la o suma de bani daca
obligatiile mentionate nu sint executate.
2rdonatorul
&esi recunoscind necesitatile bene"iciarului, ordonatorul este indreptatit in ba!a ec7itatii
si bunei credinte sa "ie in"ormat in scris asupra "aptului, si detaliilor a"erente, in care i
se pretinde ca ar "i in incalcarea obligatiunilor sale.
9arantul
Pentru aplicarea acestor (eguli, garantia nu trebuie sa stipule!e nici o conditie pentru
e"ectuarea platii, alta decit pre!entarea unei cereri scrise si a altor documente prescrise.
in particular, termenii garantiei nu trebuie sa solicite garantului sa decida daca
bene"iciarul sau ordonatorul au executat sau nu obligatiunile sale con"orm tran!actiei
de ba!a, ce nu este preocuparea garantului.Cormularea garantiei trebuie sa "ie clara si
"ara ambiguitati.
Partea instructanta
' $
'$''
Noile (egii reconosc practica raspindita de expediere de catre o terta persoana a
instructiunilor, primite de ea de la sau din partea ordonatorului, catre garant, si contra5
garantarii acestor instructiuni.
80.
9eneralitati
,%, isi propune sa incuraje!e corecta practica de cereri5garantii, care este ec7itabila "ata
de toate partile implicate, si crede ca aceste (eguli vor avea ca e"ect o balanta justa a
intereselor, prin recunoasterea drepturilor si obligatiilor tututor partilor. in comparatie cu
(egulile ,.l.,. din %9=>, aceste (eguli incorporea!a o modi"icarea majora in "avoarea
bene"iciarilor, in ceea ce priveste limitarea lor la garantiile care solicita pre!entarea unei
deci!ii arbitrale sau alta evidenta documentara in suportul oricarei garantii. Totusi, garantiile
care solicita o asemenea evidenta continua sa "ie incluse in domeniull pre!entelor
(eguli. ;ceste (eguli noi de asemenea contin norme re"eritoare al contra5garantii.
,eea ce este caracteristic pentru toate garantiile supuse pre!entelor (eguli, este "aptul
ca ele sint platibile la pre!entarea unui sau mai multor document*e4. ,erintele
documentare speci"icate in garantiile la cerere, di"era mult unele de la altele. La o
extrema se a"la garantia platibile doar la pre!entarea unei cereri scrise, "ara nici o
declaratie de neexecutare sau alta cerinta documentara. La alta extrema se situia!a
garantia care solicita pre!entarea unui deci!ii judiciare sau arbitrale.
intre aceste doua extreme se a"la numeroase "orme intermediare ale garantiilor, precum
garantiile ce solicita declaratia bene"iciarului privind neexecutarea, cu sau "ara indicarea
esentei neexecutarii, sau pre!entarea unui certi"icat de catre inginer sau supraveg7etor. Toate ele
nimeresc sub incidenta (egulilor.
Totusi, interesele bene"iciarului trebuie sa "ie ec7ilibrate prin necesitatea protectiei ordonatorului
"ata de cerintele neec7itabile in ba!a garantiei. ,.l.,. considera re!onabil sa prevada ca con"orm
principiilor ec7itatii si comertului cu buna credinta, o cerere trebuie sa "ie pre!entata in scris si
trebuie sa "ie cel putin insotita de o declaratie a bene"iciarului, cu indicarea detaliilor, asupra
neexecutarii de catre ordonator a obligatiilor 5 ceea ce prescrie ;rticolul '0. Partea care doreste
sa evite sau altere!e c7iar si aceasta cerinta, este libera de a o "ace dar trebuie sa ia masuri pentru
excluderea sau modi"icarea e"ectelor ;rticolului '0, c7iar in textul garantiei. Totusi, ;rticolul '0,
citit impreuna cu ;rticolele '*b4 si *c4, 9 si %%, indica clar ca garantii nu sint preocupati de
caracterul adecvat a oricarei declaratii de neexecutare. 0ineinteles, documentele trebuie sa para a
"i con"orme conditiilor garantiei, ast"el incit daca o necon"ormitate este aparenta la anali!a de
"orma a documentului, bene"iciarul nu este indreptatit sa primeasca plata. +ai mult decit atit,
aceste (eguli nu a"ectea!a principiile sau regulile dreptului national re"eritoare la "rauda sau
abu!ul mani"estat, sau solicitarea incorecta a garantiilor. ;semenea U,P, aceste noi (eguli
Uni"orme pentru 9arantiile la ,erere se aplica daca sint in mod express mentionate in textul
garantiei, iar succesul lor depinde de utili!area de catre comunitatea comerciala internationala.
,I,, prin intermediul comitetelor sale nationale si "orurilor internationale, va incuraja insistent
gruparile industriale si "inanciare sa adere la pre!entele (eguli, care vor contribui la asigurare
uni"ormitatii u!antelor privind cerintele "ata de garantiile la cerere.
;. &2+6NIULL )I ;PLI,;(6; (69ULIL2( Articolul :
;ceste (eguli se aplica oricarei garantii la cerere, si amendamentelor aduse acesteia, pe care un
garant *dupa cum descris mai jos4 a primit instructiuni sa o emita, care stabileste ca ii sint
aplicabile (egulile Uni"orme pentru 9arantiile la ,erere ale ,amerei Internationale de ,omert
Paris 5 Publicatia nr. 8:>, si care are ca e"ect de a obliga toate partile implicate, exceptind situatia
cind in garantie sau in amendamentul adus acesteia sa preci!at in mod expres alt"el.
0. &6CINITII )I P(6,IO;(I 96N6(;L6
Articolul E
Hminav
L
D .;) ' D5-:' U
'
a4 Potrivit acestor (eguli, o garantie la cerere *denumita in continuare #9arantie$4 inseamna
orice garantie, titlu obligational sau angajament de plala, oricum ar "i denumita sau descrisa de o
banca, de o societate de asigurare sau de o alta persoana "i!ica sau juridica *denumita in
continuare #9arant$4, data in scris pentru plata unei sume de bani, la pre!entarea, in con"ormitate
cu termenii angajamentului asumat, a unei cereri de plata scrise si a oricarui*or4 alt*e4
document*e4 *de exemplu, certi"icat eliberat de un ar7itect sau inginer, deci!ie judiciara sau
80=
arbitrala4 care pot "i speci"icate in garantie, acest angajament "iind asumat
i. la cererea sau in ba!a instructiunilor si pe raspunderea unei parti *denumita in continuare
#2rdonator$4D sau
ii. la cererea sau pe ba!a instructiunilor si pe raspunderea unei banci, societati de asigurare sau a
oricarei persoane "i!ice sau juridice *denumita in continuare #Parte instructanta$4, actionind pe
ba!a instructiunilor 2rdonatorului in "avoarea unei alte parti *denumita in
continuare,.0ene"iciar$4.
b4 9arantiile prin natura lor sint tran!actii distincte de contract*e4 sau conditiile licitatiei*ilor4 pe
care ele s5ar putea ba!a, iar 9arantii nu sint in nici un mod implicati sau obligati de ast"el de
contract*e4 sau conditii, c7iar daca in textul 9arantiilor se "ac re"eriri la acestea. 2bligatia
9arantului, in ba!a garantiei, este de a plati suma sau sumele preci!ate in aceasta, la pre!entarea
cererii scrise la plata si a altor documente preci!ate in garantie, documente ce apar a "i in
concordanta cu termenii 9arantiei.
c4 Pentru scopul acestor (eguli, #,ontra5garantia$ inseamna orice 9arantie, titlu obligational
sau alt angajament de plata asumat de Partea instructanta, oricum ar "i denumita sau descrisa, dat
in scris pentru plata unei sume de bani 9arantului la pre!entarea, in con"ormitate cu termenii
angajamentului asumat, a unei cereri de plata scrise si a altor documente speci"icate in ,ontra5
garantie, care sa apara a "i concordanta cu termenii ,ontra5garantiei. ,ontra5garantiile prin
natura lor sint tran!actii separate de 9arantia la care ele se re"era, precum si de orice alt*e4
contract*e4 sau conditii ale licitatiei*ilor4, iar Partile Instructante nu sint in nici un mod implicati
sau obligati de aceste 9arantii, contracte sau conditii, c7iar daca in textul ,ontra5garantiei se "ac
re"eriri la aceastea.
d4 6xpresiile #in scris$ sau #scris$ includ si teletransmisia autenti"icata sau un mesaj ec7ivalent si
controlat electronic *#6&I$ 5 electronic data interc7ange4.
Articolul F
Toate instructiunile privind emiterea 9arantiilor si a amendamentelor la acestea, precum si insasi
9arantiile si amendamentele aduse acestora, trebuie sa "ie clare si precise si trebuie sa evite
detaliile excesive. In consecinta, toate 9arantiile trebuie sa stipule!e
a4 2rdonatorulD
b4 0ene"iciarulD -M ..L,DD . .,.... ,;;; , D,j
c4 9arantulD
d4 tran!actia in ba!a careia a "ost necesara emiterea 9arantieiD
e4 suma maxima de plata si moneda in care se va "ace plataD
"4 &ata limita sau 6venimentul la care expira valabilitatea 9arantieiD
g4 conditiile in care se va solicita plataD
74 alte preci!ari privind reducerea valorii 9arantiei.
Articolul G
&reptul 0ene"idarului de a solicita plata unei 9arantii nu este cesionabil, decit daca, in
textul 9arantiei sau amendamentului adus acesteia, s5a preva!ut alt"el.
;cest articol nu a"ectea!a dreptul 0ene"iciarului de a cesiona orice suma pe care el o
poate sau va putea incasa in virtutea 9arantiei.
Articolul &
Toate 9arantiile sau ,ontra5garantiile sint irevocabile, in a"ara de ca!ul in care nu se
preci!ea!a alt"el in textul lor.
Articolul 6
2 9arantie intra in vigoare de la data la care este emisa, numai daca in textul ei nu se preci!ea!a
expres ca intrarea in vigoare a 9arantiei va avea loc la o data ulterioara sau ca intrarea in vigoare
constituie subiectul unor conditii speci"icate in 9arantie si determinabile de catre 9arant pe ba!a
oricaror documente speci"icate in 9arantie.
Articolul H
a4 &aca un 9arant a primit instructiuni pentru emiterea unei 9arantii, dar instructiunile sint de
asa natura, inct daca ar "i indeplinte, 9arantul, ca urmare a legii sau reglementarilor din tara
80>
emiterii 9arantiei, ar "i in incapacitatea de a indeplini termenii 9arantiei, instructiunile ast"el
primite nu vor "i executate, iar 9arantul de indata, prin telecomunicatii, iar daca ast"el nu este
posibil, prin orice alte mijloace rapide de comunicare, va in"orma partea de la care a primit
aceste instructiuni, cu privire la motivele privind aceasta incapacitate si va solicita instructiuni
adecvate.
b4 Nimic din cele indicate in pre!entul articol nu il obliga pe 9arant sa emita o 9arantie, in ca!ul
in care el nu este de acord sa o emita.
Articolul e
2 9arantie poate contine prevederi exprese re"eritoare la reducerea sumei sau sumelor
speci"icate sau determinabile a 9arantiei, la o data sau date preci!ate in garantie sau
la pre!entarea catre 9arant a documentului*elor4 speci"icat*e4 pentru acest scop in
9arantie.
Articolul '
5
Toate documentele speci"icate si pre!entate in ba!a 9arantiei, inclusiv cererea *de plata4, vor "i
examinate de 9arant cu o grija re!onabila, pentru a se asigura con"ormitatea aparenta a acestora
cu termenii 9arantiei. ,ind documentele pre!entate 9arantului nu apar a "i con"orme cu termenii
9arantiei sau nu concorda intre ele, documentele vor "i re"u!ate.
Articolul :C
a4 9arantul va avea un interval de timp re!onabil pentru a examina cererea de plata re"eritoare la
o 9arantie si pentru a decide plata sau re"u!ul cererii.
b4 &aca 9arantul re"u!a cererea, el trebuie de indata sa il anunte pe 0ene"iciar, prin
teletransmisie, sau, daca ast"el nu este posibil, prin orice mijloc de comunicare. 2rice documente
pre!ente in ba!a 9arantiei vor "i tinute la dispo!itia bene"iciarului.
Articolul ::
ti'," ' ,...D.5.
9arantii si Partile Instructante nu isi asuma nici o obligatie sau responsabilitate cu privire la
"orma, su"icienta, exactitatea, autenticitatea, "alsitatea sau e"ectul legal al oricarui document care
le este pre!entatD cu privire la declaratiile generale sau@si particulare continute de aceste
documenteD si cu privire la buna credinta sau actiunile sau omisunile vreunei persoane, oricare ar
"i ea.
(.( B , Mi
,',ii
Articolul :E
9arantii si Partile Instructante nu isi asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru
consecintele ce decurg din intir!ierea si@sau pierderea oricaror mesaje, scrisori, cereri sau
documente ce au "ost transmise, sau pentru intir!ierea, deteriorarea sau alte erori care apar ca
urmare a transmiterii lor prin orice sistem de telecomunicare. 9arantii si Partile Instructante nu
isi asuma nici o obligatie pentru erorile de traducere sau interpretare a termenilor te7nici, si isi
re!erva dreptul sa transmita textul 9arantiei sau parti ale acesteia "ara sa le traduca.
Articolul :F
9aranti si Partile Instructante nu isi asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru
consecintele ce decurg din intreruperea activitatii lor, determinata de "orta majora, tulburari
civile, insurectii, ra!boaie sau orice alte cau!e independente de vointa lor, sau de greve, blocajul
activitatilor sau actiuni industriale de orice natura ar "i acestea.
Articolul :G
a4 9arantii si Partile Instructante ce utili!ea!a serviciile unei alte parti, ca urmare a
instructiunilor primite de la 2rdonator, "ac aceasta pe contul si pe riscul 2rdonatorului.
b4 9arantii si Partile Instructante nu isi asuma nici o obligatie sau responsabilitate, daca
instructiile pe care ei le5au transmis nu au "ost executate, c7iar daca initiativa alegerii acestei alte
parti le apartine.
c4 2rdonatorul va "i raspun!ator sa il despagubeasca pe 9arant sau Partea Instructanta, daca este
809
ca!ul, pentru toate obligatiile si responsabilitatile impuse de legile si u!antele din alte tari.
, 5
a
5.5.
...... . ,
,.j . "i ,.' ,
Articolul :&
' . ,
,
9arantii si Partile Instructante nu vor "i exonerati de obligatiile si responsabilitatile lor, in
virtutea articolelor %%, %' si %8, daca nu au actionat cu buna credinta si cu o atentie re!onabila.
Articolul :6
Un 9arant este raspun!ator "ata de 0ene"iciar numai in ba!a termeniilor 9arantiei si oricarui*ror4
amendament*e4 adus*e4 acesteia, in ba!a acestor (eguli, si pina la o suma ce nu o depaseste pe
cea preci!ata in 9arantie si orice amendament*e4 adus*e4 acesteia.
,. ,6(6(I
Articolul :H
'
Cara a se aduce un prejudiciu celor stipulate in ;rticolul %0, in ca!ul in care 9arantul primeste o
cerere *de plata a garantiei5aut.4 el de indata trebuie sa5% in"orme!e pe 2rdonator sau, dupa ca!,
Partea Instructanta, care la rindul sau va in"orma 2rdonatorul.
. .. :i ':, i i A l
Articolul :I
)uma de plata in cadrul unei 9arantii poate "i redusa cu suma oricarei plati, e"ectuate de 9arant
pentru a satis"ace o cerere care se re"era la aceea 9arantie, iar in ca!ul in care suma maxima
platibila con"orm 9arantiei, a "ost e"ectuata prin plata si@sau prin reducere, 9arantia se considera
executata, indi"erent daca 9arantia si orice amendament*e4 adus*e4 acesteia sint restituite sau nu.
, D
.L
'nLj9*iLLi)M
D
'DL,@ .D s
Articolul :'
2 cerere trebuie "acuta in concordanta cu termenii 9arantiei pina la expirarea acesteia, adica la
sau pina la data sau evenimentul in care expira valabilitatea 9arantiei, dupa cum acest eveniment
este de"init in ;rticolul ''. in particular, toate documentele indicate in 9arantie drept conditie a
cererii de plata, si orice declaratie solicitata potrivit ;rticolului '0, trebuie pre!entate 9arantului
inainte de expirarea garantiei la locul emiterii eiD in ca! contrar, cererea de plata va "i re"u!ata de
9arant.
...;'' "i,jD"l "
Articolul EC
a4 2rice cerere in ba!a 9arantiei trebuie "acuta in scris si trebuie *aditional la alte documente
indicate in garantie4 sa "ie con"irmata printr5o declaratie scrisa *"ie in insasi cerere, "ie intr5un
document sau documente separate care insotesc cererea si la care se "ac re"eriri in cerere4, care sa
preci!e!e
*i4 ca 2rdonatorul nu si5a respectat obligatia*ile4 asumate prin contractul*ele4 de ba!a, sau in
ca!ul 9arantiei de participare la licitatie, conditiile de o"ertare *adjudecare4Dsi *ii4 in ce consta
neindeplinirea obligatiilor de catre 2rdonator.
b4 2rice cerere in ba!a unei ,ontra5garantii, trebuie insotita de declaratia scrisa atestind ca
9arantul a primit cererea in ba!a 9arantiei, con"orma cu prevederile 9arantiei si acestui articol.
c4 Paragra"ul *a4 al acestui articol se aplica in masura in care nu este exclus, in mod expres, prin
prevederile din textul 9arantiei. Paragra"ul *b4 al acestui articol se aplica in masura in care nu
este exclus, in mod expres, prin prevederile din textul ,ontra5garantiei.
d4 Nimic in pre!entul articol nu a"ectea!a aplicarea ;rticolelor '*b4 si *c4, 9 si %%.
Articolul E: 5 , $
. U.
D
. ...5..5.' .
9arantul trebuie sa transmita "ara intir!iere 2rdonatorului cererea 0ene"iciarului, impreuna cu
documentele conexe, sau, dupa ca!, Partii Instructante pentru ca aceasta sa o transmita
8%0
2rdonatorului.
L
LD.D'D U .,5D,.DD5
' l
6. P(6G6&6(I (6C6(IT2;(6 L; 6?PI(;(6
Articolul EE
6xpirarea termenului de pre!entare a cererii speci"icat in 9arantie, va avea loc in !iua
calendaristica speci"icata *#&ata de expirare$4 sau in !iua pre!entarii catre 9arant a
documentului*lor4 speci"icat*te4 pentru scopul expirarii *#6veniment ce determina expirarea$4.
&aca in textul unei 9arantii sint speci"icate deopotriva &ata de expirare si 6venimentul ce
determina expirarea, 9arantia v5a expira de indata ce oricare dintre acestea se va produce primul,
indi"erent daca 9arantia sau orice amendament adus acesteia a "ost restituit sau nu. c
5
D
-,,,-, ,
Articolul EF
Indi"erent de dispo!itiile privitoare la expirare, pe care le cuprinde o 9arantie, ea va "i anulata la
pre!entarea catre 9arant a 9arantiei insasi sau a declaratiei scrise a 0ene"iciarului prin care
acesta il eliberea!a pe 9arant de obligatiile ce5i reveneau in ba!a 9arantiei, indi"erent daca, in
acest ultim ca!, 9arantia sau orice amendament adus acesteia a "ost restituit*a4 sau nu.
Articolul EG
&aca o 9arantie a incetat prin plata, expirare, anulare sau in alt mod, retinerea 9arantiei si
oricaror amendamente aduse acesteia nu con"era nici un "el de drepturi 0ene"iciarului in ba!a
9arantiei.
tv
@
*;: B B
"rticolul #9
@ ?
,;,:.,, ...,-I ,8..-
&aca 9arantul a luat cunostinta de "aptul ca 9arantia a incetat prin plata, expirare, anulare sau
prin orice alt mod, sau ca a intervenit o reducere a sumei de plata in ba!a 9arantiei, 9arantul va
noti"ica "ara intir!iere 2rdonatorul sau, dupa ca!, Persoana Instructanta care in acest scop il va
noti"ica pe 2rdonator.
Articolul E6
&aca 0ene"iciarul solicita o prelungire a valabilitatii 9arantiei, ca o alternativa la cererea
con"orma cu termenii si conditiile 9arantiei si cele continute in aceste (eguli, 9arantul va trebui
sa in"orme!e de indata partea de la care 9arantul a primit instructiuni. 9arantul in acest ca!, va
suspenda plata cererii, pe un interval de timp re!onabil, pentru a permite 2rdonatorului si
0ene"iciarului sa ajunga la o intelegere cu privire la o ast"el de prelungire a valabilitatii, si pentru
a permite 2rdonatorului sa ia masuri in vederea emiterii unei ast"el de prelungiri.
&aca nu se acorda nici o prelungire in intervalul de timp preva!ut in paragra"ul anterior, 9arantul
este obligat sa plateasca 0ene"iciarului suma con"orm 9arantiei, "ara sa solicite nici o alta
actiune suplimentara din partea 0ene"iciarului. 9arantul nu isi asuma nici o obligatie *pentru
plata dobin!ii sau alta cau!a4 c7iar daca orice plata in "avoarea 0ene"iciarului a "ost intir!iata ca
re!ultat al procedurii sus5mentionate.
,7iar daca 2rdonatorul accepta sau solicita o prelungire a valabilitatii, aceasta nu va "i acordata
decit daca 9arantul si Partea sau Partile Instructanta*e4 sint de acord la rindul lor.
C. &(6PTUL ;PLI,;0IL )I 3U(I)&I,TI;
Articolul EH
Numai daca in textul 9arantiei sau ,ontra59arantiei nu se preci!ea!a alt"el, legea aplicabila este
cea a locului unde isi des"asoara activitatea 9arantul sau Partea Instructanta, sau, daca 9arantul
sau Partea Instructanta au mai multe locuri unde isi des"asoara activitatea, cea a locului
sucursalei care a emis 9arantia sau ,ontra59arantia.
Articolul EI
8%%
Numai daca in textul 9arantiei sau ,ontra59arantiei nu se preci!ea!a alt"el, orice litigiu intre
9arant si 0ene"iciar cu privire la 9arantie sau ,ontra59arantie, sau intre Partea Instructanta si
9arant re"eritor la ,ontra59arantie, va "i solutionat numai de instanta *tribunalul4 competent*a4 a
tarii in care isi des"asoara activitatea 9arantul sau Partea Instructanta *dupa ca!4 sau, daca
9arantul sau Partea Instructanta au mai multe locuri unde isi des"asoara activitatea, de instanta
*tribunalul4 competent*a4 a tarii unde este amplasata sucursala care a emis 9arantia sau ,ontra5
9arantia.
Anexa 5I. =. Cormele model ale ,.I.,. pentru emiterea garantiilor la cerere *%9984
C2(+6L6 +2&6L ;L6 ,.I., P6NT(U 6+IT6(6; 9;(;NTIIL2( L; ,6(6(6
c I,, +odel Corms "or Issuing &emand 9uarantees, Publication nr. :01*64, I,, Pub5
lis7ing ).;., Paris, Crance, %998
c Traducerea neo"iciala in limba romina de autor.
#&>-ND -N%-N1*
Cormele model incluse in aceasta publicatie, au ca scop "acilitarea elaborarii garantiilor celor mai
"recvent "olosite in comertul international, emise in con"ormitate cu (egulile Uni"orme ale ,.I.,.
privind garantiile la cerere, Publicatia nr. 8:>, care a "ost pentru prima data publicata in ;prilie
%99'.
Pre!enta publicatie completea!a setul propunerilor ,.I.,. intru stabilirea standardelor bancare si
promovarea comeitului ec7itabil si uni"ormitatii in practica utili!arii garantiilor la cerere. in plus,
,.I.,. a publicat deja 9idul sau asupra (egulilor Uni"orme ale ,.I.,. privind 9arantiile
,ontractuale, Publicatia Nr. :%0.
,.I.,. exprima multumiri deosebite membrilor 9rupului de lucru responsabil pentru elaborarea
(egulilor Presedintelui, &lui +artin 9. )7aN *+area 0ritanie4D &lui (einliard Langeric7
*&anemarca4D &nei 3ette -. (onoe *&anemarca4D Pro". +ic7el Gasseur *Cranta4D &lui ;ndre
Priim *Cranta4D &lui /laus 6. 0ro!io *9ermania4D &lui 0ac7ir 9eorges ;""a<i *)iria4D si &lui
;nders T7unMvist *)uedia4, respectiv. ,.I.,. as dori de asemenea sa exprime recunostinta &lui
)te"an &ras!c!B<, &irector pentru &e!voltare Internationala, sediul ,.I.,, care a activat in
calitate de secretar al grupului de lucruD comitetelor nationale ale ,.I.,D altora care au contribuit
cu e"orturile sale la aceasta lucrare.
L INT(2&U,6(6
in %99', ,.I.,. a publicat (egulile sale Uni"orme privind 9arantiile ,ontractuale *U(&94,
Publicatia ,.I.,. nr. 8:>. (egulile re"lecta practica curenta a garantiilor la cerere, si au ca scop
atingerea unui ec7ilibru just intre interesele concurente ale partilor implicate. ,.I., considera ca
stabilirea unor standarde ale celor mai bune practici este bene"ica pentru toti cei implicati in
comertul cu garantii la cerere, si sint deja semne ca U(&9 este de acum tot mai mult utili!at, pe
masura ce existenta lui este tot mai larg cunoscuta. Cormele model ce urmea!a, au "ost elaborate
de un grup mic de banc7eri si juristi ce lucrau sub supraveg7erea ,omisiei pentru Te7nica si
Practica 0ancara, ale carei membri repre!inta organi!atiile cel mai "recvent solicitate sa "ie
9arant sau Parte lnstructanta, si ale caror organi!atii sint responsabile pentru "ormularile utili!ate
in garantiile lor. &esi recunoscind "aptul ca U(&9 este desc7isa pentru aplicare si de catre alte
societati decit bancile, este indubitabil ca pe departe cea mai mare parte a garantiilor este emisa
de banci, si pe cale de consecinta Cormele model se ba!ea!a pe practica si terminologia
bancara.
9rupul de lucru totdeauna a actionat in ba!a a patru principii "undamentale
%. "ormele model trebuie sa "ie ilustrative si educationale, si utili!area lor sa "ie voluntara si nu
obligatorie si exclusivaD "ormele vor "i un g7id si un indice al u!antelor, insa nu va "i obligatoriu
ca toate garantiile emise con"orm U(&9 sa urme!e in mod necesar acelasi continut al "ormelor
model, nici nu vor "i nici o sugestie ca cei ce doresc sa emita garantii in ba!a U(&9 sa "ie in
continuare lipsiti de dreptul de a emite garantii nereglementate de U(&9D
'. "ormele model trebuie sa "ie in concordanta cu U(&9 si pe cit de posibil sa se ba!e!e pe
principiile si "ormularea lorD
iD
8%'
1. desi "ormele model urmaresc o aplicare cit mai raspindita, ele trebuie sa se limite!e la
situatiile cele mai des intilnite, si nu trebuie sa se preocupe de reglementarea unor situatii iesite
din comunD ast"el, in multe ca!uri, este probabil ca Cormele model nu vor o"eri decit o ba!a
pentru negocieri ulterioare intre parti.
Cormele model se limitea!a la cinci tipuri de garantii, adica de participare la licitatie, de
rambursare a avansului, de executare, de asigurare, si de retinere a "ondurilor. in pre!enta
publicatie, se considera ca garantiile de asigurare sint sinonime cu garantiile de mentinere, iata
de ce pentru cele din urma nu a "ost elaborata o Corma model separata. 9rupul de lucru apoi a
redactat din nou cele : "orme de garantii, incadrindu5le intr5o "orma de instructiuni catre bancile
corespondente, de emitere a "iecarei "orme de garantie contra unei contragarantii. ;ceasta "orma
de garantie, cunoscuta in practica ca garantia indirecta, este solicitata de multi bene"iciari intr5un
numar mare de tari, si "iecare Corma model include clau!ele pentru ca!ul respectiv, cu o nota
explicativa. )5a decis sa se includa o ,lau!a de (educere, deoarece in anumite circumstante ea
constituie o cerinta obisnuitaD ea este preva!uta in ;rticolul > a U(&9, si mentionata de
asemenea in ;rticolele %> si ':. )5a 7otarit de asemenea sa "ie inclusa si ,lau!a Intrarii in
Gigoare, mentionata in ;rticolul .. Totusi, 9rupul de lucru a considerat ca ambele clau!e trebuie
incluse intr5o "orma separata, mai curind decit sa "ie incluse nemijlocit in Cormele model, ast"el
incit sa "ie posibila incorporarea clau!elor mentionate in di"erite tipuri de garantii, in "unctie de
ca!.
Posibilitatea includerii clau!elor re"eritoare la alte circumstante a "ost de asemenea examinata, in
particular re"eritor la cesionabilitatea si revocabilitatea, preva!ute in ;rticolele 8 si :. Totusi,
grupul de lucru a decis ca alternativele puse la dispo!itie prin aceste articole, constituie mai
curind o exceptie decit o regula, deaceea a considerat ca inutil includerea clau!elor respective in
textul Cormelor model. )uccesul Cormelor model pentru emiterea garantiilor la cerere, ca si a
insasi (egulilor Uni"orme privind 9arantiile la ,erere, depinde de utili!area lor de comunitatea
internationala, si ,.I.,. recomanda aplicarea lor de catre toti cei implicati in comertul curent
legat de emiterea si circulatia unor asemenea garantii la cerere.
C2(+6L6+2&6L , t N , D Numele bancii, adresa o"iciului sau sucursalei
emitente 0ene"iciarul &;T; *numele si adresa4
,i i' 9;(;NTI6 &6 P;(TI,IP;(6 L; LI,IT;TI6 Nr..........,
E, *in continuare
Noi am "ost in"ormati ca EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE,
v
.EE EEEEEEEE
numit #2rdonator$4, ca raspuns la Invitatia &voastra de licitatie Nr. EEEEEEEEEEEEEEEEde la
data de
E, re"eritoare la
livrareaEEEEEEEEEEE
pre!entat o"erta sa Nr.
)descrierea $arfurilor si*sau serviciilor, G5a EEEEEEEde la data de
in a"ara de aceasta, am inteles ca in con"ormitate cu conditiile &voastra, o"erta trebuie asigurata
printr5o garantie de participare la licitatie.
La cererea 2rdonatorului, noi )nu$ele 2anciiEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE
prin pre!enta ne angajam irevocabil a plati orice suma sau sume nedepasind in total
valoarea deEEEEEEEE*in litereEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE4, la primirea de noi a
primei cereri scrise si a declaratiei scrise a &voastra precum ca
i4 2rdonatorul a incalcat obligatia*obligatiile4 sa*sale4 con"orm conditiilor licitatieiD si ii4
obligatia *obligatiile4 care %5ea incalcat 2rdonatorul.
,ererea &voastra de plata trebuie sa "ie insotita de urmatoarele documente *de speci"icat
documentul*ele4, daca este ca!ul, sau de exlus clau!a respectiva4
Pre!enta garantie va expira cel tir!iu laEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE
Pe cale de consecinta, orice cerere de plata in ba!a ei trebuie sa "ie primita de noi inainte sau la
data mentionata.
Pre@eiito gaumii, osie icglcmcntaU do (oju.7l, ti *i
@an
#.[
c
Uni"orme pnvind 9arantiile [
>
8%1
IEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEren Publicatia * .I.,. nr. 8:?.
)emnatura*semnaturile4 , 5,D,
Numele bancii, adresa o"iciului sau sucursalei emitente 0ene"iciarul
D
,
&;T; *numele si adresa4 9;(;NTI6 &6 (;+0U();(6 ; ;G;N)ULUI Nr......
E, *in continuare numit de la
Noi am "ost in"ormati caEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE
#2rdonator$4, a inc7eiat cu &voastra contractul Nr.EEEE
data deEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE, re"eritor la livrarea
)descrierea $arfurilor si*sau serviciilor.
in a"ara de aceasta, am inteles ca in con"ormitate cu conditiile contractului, avansul in
suma deEEEEEEEEEEEEEEEurmea!a a "i "acut contra unei garantii de rambursare a
avansului.
La cererea 2rdonatorului, noi )nu$ele 2ancii '$'EEEEEEEEEE
prin pre!enta ne angajam irevocabil a plati orice suma sau sume nedepasind in total
valoarea deEEEEEEEE*in litereEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE4, la primirea de noi a
primei cereri scrise si a declaratiei scrise a &voastra precum ca
i4 2rdonatorul a incalcat obligatia*obligatiile4 sa*sale4 con"orm contractuluiD si ii4 obligatia
*obligatiile4 care %5ea incalcat 2rdonatorul.
,ererea &voastra de plata trebuie sa "ie insotita de urmatoarele documente *de speci"icat
documentul*ele4, daca este ca!ul, sau de exlus clau!a respectiva4
,onditia pentru ca oricare cerere de plata, si plata sa "ie "acuta in ba!a pre!entei garantii, este ca
avansul mentionat mai sus sa "ie primit de 2rdonator pe contul sau numarulEEEEEEEEEEEEla
)nu$ele si adresa bancii.
" .
Pre!enta garantie va expira cel tir!iu laEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE. $$L
Pe cale de consecinta, orice cerere de plata in ba!a ei trebuie sa "ie primita de noi inainte sau la
data mentionata.
Pre"centa (arnn"T 5
i Grni)$pri Gi""ti *)ratitii" e ""
)emnatura*semnaturile4
Numele bancii, adresa o"iciului sau sucursalei emitente
&;T;
v.LvL.-.-.tv ..
asi,3A-M-%sfiOi3#
0ene"iciarul
""
*numele si adresa4
9;(;NTI6 &6 6?6,UT;(6 Nr.............
Noi am "ost in"ormati ca EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE'L, *in continuare numit
#2rdonator$4, a inc7eiat cu &voastra contractul Nr.EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEde
la data deEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE, re"eritor la livrareaEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE
)descrierea $arfurilor si*sau serviciilor.
in a"ara de aceasta, am inteles ca in con"ormitate cu conditiile contractului, este solicitata
garantia de executare.
La cererea 2rdonatorului, noi )nu$ele 2anciiEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE
prin pre!enta ne angajam irevocabil a plati orice suma sau sume nedepasind in total
valoarea deEEEEEEEEE*in litereEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE4, la primirea de noi a
primei cereri scrise si a declaratiei scrise a &voastra precum ca
i4 2rdonatorul a incalcat obligatia*obligatiile4 sa*sale4 con"orm contractuluiD si ii4 obligatia
*obligatiile4 care %5ea incalcat 2rdonatorul.
,ererea &voastra de plata trebuie sa "ie insotita de urmatoarele documente *de speci"icat
documentul*ele4, daca este ca!ul, sau de exlus clau!a respectiva4
8%8
Pre!enta garantie va expira cel tir!iu laEEEEEEEEEEEEEEE EE
Pe cale de consecinta, orice cerere de plata in ba!a ei trebuie sa "ie primita de noi inainte sau la
data mentionata.
Pre!enta garantie este reglementata de (eguiitesi U!antele Uni"orme privind 9arantiile % ,erere,
Publicatia ,.I., nr. 8:>.
)emnatura*semnaturile4
DREPT BANCAR
, *in continuare numit de la
Numele bancii, adresa o"iciului sau sucursalei emitente 0ene"iciarul '$
&;T; *numele si adresa4 9;(;NTI6 &6 ;)I9U(;(6 Nr.............................. ;' ; ;lT-'
Noi am "ost in"ormati caEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE
#2rdonator$4, a inc7eiat cu &voastra contractul Nr.EEEEEEEEE
data deEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE, re"eritor la livrareaEEEEE
)descrierea $arfurilor si*sau serviciilor.
in a"ara de aceasta, am inteles ca in con"ormitate cu conditiile contractului, este solicitata
garantia de asigurare.
La cererea 2rdonatorului, noi )nu$ele 2anciiEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE
prin pre!enta ne angajam irevocabil a plati orice suma sau sume nedepasind in total
valoarea deEEEEEEEE*in litereEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE4, la primirea de noi a
primei cereri scrise si a declaratiei scrise a &voastra precum ca
;
i4 2rdonatorul a incalcat obligatia*obligatiile4 sa*sale4 con"orm contractuluiD si ii4 obligatia
*obligatiile4 care %5ea incalcat 2rdonatorul.
,ererea &voastra de plata trebuie sa "ie insotita de urmatoarele documente *de speci"icat
documentul*ele4, daca este ca!ul, sau de exlus clau!a respectiva4
,onditia pentru ca oricare cerere de plata, si plata sa "ie "acuta in ba!a pre!ente garantii, este ca
avansul mentionat mai sus sa "ie primit de 2rdonator pe contul sau numarul EEEEEEEEEEEEEla
)nu$ele si adresa bancii.
Pre!enta garantie va expira cel tir!iu laEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE.
Pe cale de consecinta, orice cerere de plata in ba!a ei trebuie sa "ie primita de noi inainte sau la
data mentionata.
re!enia garantie este reglementata de (egulile si U!antele Uni"orme privind 9arantiile la ,erere,
Publicatia ,. t.,. nr. 8:).
)emnatura*semnaturile4
Numele bancii, adresa o"iciului sau sucursalei emitente 0ene"iciarul , 'L
&;T; *numele si adresa4 9;(;NTI6&6(6TIN6(6;C2N&U(IL2(Nr............
E, *in continuare numit de la
Noi am "ost in"ormati caEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE$
#2rdonator$4, a inc7eiat cu &voastra contractul Nr.EEEE
data deEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE, re"eritor la livrarea
)descrierea $arfurilor si*sau serviciilor.
in a"ara de aceasta, am inteles ca in con"ormitate cu conditiile contractului, retentia
banilor in suma deEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEca acoperire a obligatiilor
2rdonatorului de asigurare, va "i ridicata in sc7imbul unei garantii de retinere a "ondurilor.
La cererea 2rdonatorului, noi )nu$ele 2anciiEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE
prin pre!enta ne angajam irevocabil a plati orice suma sau sume nedepasind in total
valoarea deEEEEEEEE*in litereEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE4, la primirea de noi a
primei cereri scrise si a declaratiei scrise a &voastra precum ca
i4 2rdonatorul a incalcat obligatia*obligatiile4 sa*sale4 con"orm contractuluiD si ii4 obligatia
*obligatiile4 care %5ea incalcat 2rdonatorul.
,ererea &voastra de plata trebuie sa "ie insotita de urmatoarele documente *de speci"icat
documentul*ele4, daca este ca!ul, sau de exlus clau!a respectiva4
8%:
,onditia pentru ca oricare cerere de plata, si plata sa "ie "acuta in ba!a pre!entei garantii, este ca
plata "ondurilor retinute, mentionata mai sus, sa "ie primita de 2rdonator pe contul sau
numarulEEEEEEEEEEEEla )nu$ele si adresa bancii.
Pre!enta garantie va expira cel tir!iu laEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE.
Pe cale de consecinta, orice cerere de plata in ba!a ei trebuie sa "ie primita de noi inainte sau la
data mentionata.
=ro<cnui iitir@niNic oile icjili9
)emnatura*semnaturile4
IN)T(U,TIUNIL6 ,;T(6 0;N,IL6 ,2(6)P2N&6NT6
IN)T(U,TIUNI 0;N,II ,2(6)P2N&6NT6 &6 ; 6+IT6 2 9;(;NTI6 &6
P;(TI,IP;(6 L; LI,IT;TI6, IN ),-I+0UL UN6I ,2NT(;9;(;NTII
T6?TUL IN)T(U,TIUNIL2(
Numarul Nostru de re"erintaEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE.
La cerereaEEEEEEEE
noastra, in "avoarea continut
E, va rugam sa emiteti pe raspunderea EEEEEEEEgarantia &voastra cu urmatorul
Noi am "ost in"ormati ca
#-1%1 EEEEEEEEEE*in continuare numit #2rdonator$4, ca raspuns la Invitatia &voastra
de licitatie Nr.EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEde la data deEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE,
EEE )descrierea $arfurilor si*sau
de la data de
re"eritoare la livrareaEEEEEEEEEEEEEEE
serviciilor, G5a pre!entat o"erta sa Nr.
in a"ara de aceasta, am inteles ca in con"ormitate cu conditiile &voastra, o"erta trebuie asigurata
printr5o garantie de participare la licitatie.
La cererea 2rdonatorului, noi )nu$ele 2anciiEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEprin
pre!enta ne angajam irevocabil a plati orice suma sau sume nedepasind in total valoarea
deEEEEEEEE*in litereEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE4, la primirea de noi a primei
cereri scrise si a declaratiei scrise a &voastra precum ca
i4 2rdonatorul a incalcat obligatia*obligatiile4 sa*sale4 con"orm conditiilor licitatieiD si ii4
obligatia *obligatiile4 care %5ea incalcat 2rdonatorul.
,
,ererea &voastra de plata trebuie sa "ie insotita de urmatoarele documente *de speci"icat
documentul*ele4, daca este ca!ul, sau de exlus clau!a respectiva4
Pre!enta garantie va expira cel tir!iu laEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE5
Pe cale de consecinta, orice cerere de plata in ba!a ei trebuie sa "ie primita de noi inainte sau la
data mentionata.
Ia garantie este reglementata de (egulile st U!antele Uni"orme privind 9arantiile la
,*b%icatia,.I.,"t".8:>.
i
r
@
R@ @-M@ ?@ @, @.-
s
@
+ncheierea citatului
?H.
Tinind cont de emiterea de &voastra a garantiei mentionate mai sus, prin pre!enta va acordam
contragarantia noastra irevocabila, si ne angajam sa va platim orice suma sau sume nedepasind in
total valoarea deEEEEEEEEEE *in litere
L, a primei
la primirea de noi la acest o"iciu, nu mai tir!iu de
cereri scrise a &voastra. ;ceasta cerere trebuie sa "ie sustinuta de declaratiaFoastra scrisa
atestind "aptul primirii de catre &voastra a cererii de plata in ba!a garantiei in con"ormitate cu
conditiile ei si cu ;rticolul '0 a (egulilor Uni"orme privind 9arantiile la
,erere.
Pre!enta contragarantie este reglementata de (egulile si U!antele Uni"orme privind 9arantiile la
8%.
,erere, Publicatia ,3.9 nr, 8:>
Ga rugam sa ne con"irmati emiterea garantiei &voastre.
Nota
X
'
X
Instructiunile se "ac, de regula, via teletransmitere autenti"icata sau mesaj de sc7imb electronic
de date *)6&4 testat, ec7ivalent cu acesta, de catre banci actionind ca Parti Instructantc de a
emite garantii de alte banci, actionind ca 9aranti. ;lt"el, instructiunile pot "i tranmise letric.
IN)T(U,TIUNI 0;N,II ,2(6)P2N&6NT6 &6 ; 6+IT6 2 9;(;NTI6 &6
(;+0U();(6 ; ;G;N)ULUI, IN ),-I+0UL UN6I ,2NT(;9;(;NTII
T6?TUL IN)T(U,TIUNIL2( Numarul Nostru de re"erinta E
La cererea E in "avoarea
E, va rugam sa emiteti pe raspunderea noastra, E garantia &voastra cu urmatorul continut
D
CITAT
Nr.EEEEEE
la livrarea
Noi am "ost in"ormati caEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE,
*in continuare numit #2rdonator$4, a inc7eiat cu &voastra contractul EEEEEEEEEEEEde la data
deEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE, re"eritor
)descrierea $arfurilor si*sau serviciilor.
in a"ara de aceasta, am inteles ca in con"ormitate cu conditiile contractului, avansul in
suma deEEEEEEEEEEEEEEEurmea!a a "i "acut contra unei garantii de rambursare a
avansului.
,
,
La cererea 2rdonatorului, noi )nu$ele 2ancii EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE
prin pre!enta ne angajam irevocabil a plati orice suma sau sume nedepasind in total
valoarea deEEEEEEEE*in litereEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE4, la primirea de noi a
primei cereri scrise si a declaratiei scrise a &voastra precum ca
i4 2rdonatorul a incalcat obligatia*obligatiile4 sa*sale4 con"orm contractuluiD si ii4 obligatia
*obligatiile4 care %5ea incalcat 2rdonatorul.
,ererea &voastra de plata trebuie sa "ie insotita de urmatoarele documente *de speci"icat
documentul*ele4, daca este ca!ul, sau de exlus clau!a respectiva4
,onditia pentru ca oricare cerere de plata, si plata sa "ie "acuta in ba!a pre!entei garantii, este ca
avansul mentionat mai sus sa "ie primit de 2rdonator pe contul sau numarulEEEEEEEEEEEEla
)nu$ele si adresa bancii.
Pre!enta garantie va expira cel tir!iu laEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE.
Pe cale de consecinta, orice cerere de plata in ba!a ei trebuie sa "ie primita de noi inainte sau la
data mentionata.
=-#<#--& nirM)ilie este reglementatii do egulile i - <iintclu l iiiiliimu< pi n ind +m.iniiilo -u
#erea-, lBublii-it2i # .I./9. nr . 56:
inc,eierea citatului
Tinind cont de emiterea de &voastra a garantiei mentionate mai sus, prin pre!enta va acordam
contragarantia noastra irevocabila, si ne angajam sa va platim orice suma sau
sume nedepasind in total valoarea deEEEEEEEEEEE*in litereEEEEEEEEEEEEEEEEEE4,
la primirea de noi la acest o"iciu, nu mai tir!iu deEEEEEEEEEEEEEEEEEEE, a primei
cereri scrise a &voastra. ;ceasta cerere trebuie sa "ie sustinuta de declaratia &voastra scrisa
atestind "aptul primirii de catre &voastra a cererii de plata in ba!a garantiei, in con"ormitate cu
conditiile ei si cu ;rticolul '0 a (egulilor Uni"orme privind 9arantiile la ,erere.
L
Pre!enta contragariiniuG5iti reglementata tic (egulile si t3inielD TTni"nrmp privinr" @c Li *'Hiau.
Publicatia ,I *
8%=
Ga rugam sa ne con"irmati emiterea garantiei &voastre.
Nota
Instructiunile se "ac, de regula, via teletransmitere autenti"icata sau mesaj de sc7imb electronic
de date *)6&4 testat, ec7ivalent cu acesta, de catre banci actionind ca Parti Instructante de a
emite garantii de alte banci, actionind ca 9aranti. ;lt"el, instructiunile pot "i tranmise letric.
IN)T(U,TIUNI 0;N,II ,2(6)P2N&6NT6 &6 ; 6+IT6 2 9;(;NTI6 &6
6?6,UT;(6, IN ),-I+0UL UN6I ,2NT(;9;(;NTII
T6?TUL IN)T(U,TIUNIL2( Numarul Nostru de re"erinta E
La cererea E in "avoarea
E, va rugam sa emiteti pe raspunderea noastra, E garantia &voastra cu urmatorul continut
E, *in continuare numit de la
Noi am "ost in"ormati caEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE
#2rdonator$4, a inc7eiat cu &voastra contractul Nr.EEEE
data deEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE, re"eritor la livrarea
)descrierea $arfurilor si*sau serviciilor.
in a"ara de aceasta, am inteles ca in con"ormitate cu conditiile contractului, este solicitata
garantia de executare.
La cererea 2rdonatorului, noi )nu$ele 2anciiEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE
prin pre!enta ne angajam irevocabil a plati orice suma sau sume nedepasind in total
valoarea deEEEEEEEE*in litereEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE4, la primirea de noi a
primei cereri scrise si a declaratiei scrise a &voastra precum ca
i4 2rdonatorul a incalcat obligatia*obligatiile4 sa*sale4 con"orm contractuluiD si ii4 obligatia
*obligatiile4 care %5ea incalcat 2rdonatorul.
,ererea &voastra de plata trebuie sa "ie insotita de urmatoarele documente *de speci"icat
documentul*ele4, daca este ca!ul, sau de exlus clau!a respectiva4
Pre!enta garantie va expira cel tir!iu laEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE.
Pe cale de consecinta, orice cerere de plata in ba!a ei trebuie sa "ie primita de noi inainte sau la
data mentionata.
Pic@cnia gui antic cile L.' 'm"5ntata de(""tui"ies"ui"ttelc Unii
. +.,.nr.8:x.
inc,eierea citatului
Tinind cont de emiterea de &voastra a garantiei mentionate mai sus, prin pre!enta va acordam
contragarantia noastra irevocabila, si ne angajam sa va platim orice suma sau
sume nedepasind in total valoarea de EEEEEEEEEEEEEEEE *in litere
EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE4, la primirea de noi la acest o"iciu, nu mai tir!iu de
EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE, a primei cereri scrise a &voastra. ;ceasta cerere trebuie sa
"ie sustinuta de declaratia &voastra scrisa atestind "aptul primirii de catre &voastra a cererii de
plata in ba!a garantiei, in con"ormitate cu conditiile ei si cu ;rticolul '0 a (egulilor Uni"orme
privind 9arantiile la ,erere.
Pre!enta contnv$$'n"i" e rH"iT4pntat) @e (l[piLil"si U!antele Uni"orme privind
'icatia,?,."t".8:>@
Ga rugam sa ne con"irmati emiterea garantiei &voastre.
Nota
Instructiunile se "ac, de regula, via teletransmitere autenti"icata sau mesaj de sc7imb electronic
de date *)6&4 testat, ec7ivalent cu acesta, de catre banci actionind ca Parti Instractante de a
emite garantii de alte banci, actionind ca 9aranti. ;lt"el, instructiunile pot "i tranmise letric.
IN)T(U,TIUNI 0;N,II ,2(6)P2N&6NT6 &6 ; 6+IT6 2 9;(;NTI6 &6
;)I9U(;(6, IN ),-I+0ULUN6I,2NT(;9;(;NTU
T6?TUL IN)T(U,TIUNIL2( ' ' Numarul Nostru de
re"erintaEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE.
La cererea E in "avoarea
E, va rugam sa emiteti pe raspunderea noastra, E garantia &voastra cu urmatorul continut
8%>
CITAT
Nr.EEEEEE
la livrarea
Noi am "ost in"ormati caEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE,
E*in continuare numit #2rdonator$4, a inc7eiat cu &voastra contractul EEEEEEEEEEEEEde la data
deEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE, re"eritor
)descrierea $arfurilor si*sau serviciilor.
in a"ara de aceasta, am inteles ca in con"ormitate cu conditiile contractului, este solicitata
garantia de asigurare.
,
La cererea 2rdonatorului, noi )nu$ele 2ancii EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE
prin pre!enta ne angajam irevocabil a plati orice suma sau sume nedepasind in total
valoarea deEEEEEEEEE*in litereEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE4, la primirea de noi a
primei cereri scrise si a declaratiei scrise a &voastra precum ca
....D
i4 2rdonatorul a incalcat obligatia*obligatiile4 sa*sale4 con"orm contractuluiD si ii4 obligatia
*obligatiile4 care %5ea incalcat 2rdonatorul.
,ererea &voastra de plata trebuie sa "ie insotita de urmatoarele documente *de speci"icat
documentul*ele4, daca este ca!ul, sau de exlus clau!a respectiva4
,onditia pentru ca oricare cerere de plata, si plata sa "ie "acuta in ba!a pre!ente garantii, este ca
avansul mentionat mai sus sa "ie primit de 2rdonator pe contul sau numarul
EEEEEEEEEEEEEla )nu$ele si adresa bancii.
..... ..,,,........
Pre!enta garantie va expira cel tir!iu laEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE.
Pe cale de consecinta, orice cerere de plata in ba!a ei trebuie sa "ie primita de noi inainte sau la
data mentionata.
. , '! i
Pre!enta garantie este reglementata de (egulile si U!antele Uni"orme privind 9arantiile la
,erere, Publicatia ,.I.,. nr. 8:>.
D..,. j,*..@
D
ii. ;bsenta unei asemenea "ra!e in alte reguli nu implica ca aceste alte reguli au superioritate "ata
de standbBD
DD
iii. Includerea cuvintului #expres$ sau #clar$ sau similar, in expresia #daca standbB nu prevede
alt"el$ sau cu continut similar, sublinia!a ca regula data va "i exclusa sau modi"icata doar printr5o
prevedere expresa si "ara ambiguitate din standbBD si iv. desi e"ectul tuturor pre!entelor reguli
poate varia in "unctie de textul standbB, alterarea e"ectului unor din aceste reguli poate decali"ica
standbB ca angajament independent, con"orm dreptului aplicabil.
e. 6xpresia #indicat in standbB$ sau cu continut similar, se re"era la textul de "apt al standbB *cel
emis sau e"ectiv modi"icat4, pe in care expresia #preva!ut in standbB$ sau cu continut similar, se
re"era atit la textul standbB cit si la aceste (eguli precum incorporate.
. .
.
R"17.A E. 20LI9;TUL6
'.0% ;ngajamentul de onorare a emitentului sau oricarui con"irmator, catre bene"iciar
a. 6mitentul se obliga catre bene"iciar sa onore!e pre!entarea a carei "orma apare a "i
corespun!atoare cu termenii si conditiile standbB, con"orm acestor (eguli, completate de
u!antele comune stanbB.
b. 6mitentul onorea!a pre!entarea con"orma "acuta lui, prin plata sumei solicitate de la el, la
prima cerere, numai daca stanbB nu prevede onorarea
i. prin acceptarea cambiilor trase de bene"iciar asupra emitentului 5 in ca! in care emitentul
8'>
onorea!a prin
,,
.,,,.. .# .,. ,
*a4 acceptarea la timp a cambieiD si
*b4 plata ulterioara e"ectuata in "avoarea detinatorului cambiei, la pre!entarea acesteia la sau
dupa scadenta ei.
ii. prin plata aminata a cererii bene"iciarului de catre emitent A in ca! in care emitentul onorea!a
prin
.
v-
*a4 asumarea la timp a obligatiei de plata aminataD si
' 'A >
*b4 e"ectuarea ulterioara a platii la termenul stabilit.
iii. prin negociere 5 in ca! in care emitentul onorea!a prin plata sumei la prima cerere, "ara drept
de recurs.
c. 6mitentul onorea!a la timp, daca plateste la vedere, accepta cambia, sau se obliga la plata
aminata *sau daca noti"ica re"u!ul4 in termenul permis pentru examinarea pre!entarii si
noti"icarea re"u!ului de plata.
d. i. ,on"irmatorul se obliga sa onore!e o pre!entare con"orma "acuta lui, prin plata sumei cerute
la vedere, iar daca standbB indica alt"el, prin alte metode de onorare con"orme cu obligatia
emitentului.
ii. &aca con"irmarea permite pre!entarea catre emitent, con"irmatorul se obliga de asemenea sa
onore!e in ca!ul re"u!ului incorect de plata al emitentului, ca si cum pre!entarea ar "i "acuta
con"irmatorului. iii. &aca standbB permite pre!entarea catre con"irmator, emitentul se obliga sa
onore!e
in ca!ul re"u!ului incorect de plata al con"irmatorului, ca si cum pre!entarea ar "i "acuta
emitentului.
e. 6mitentul onorea!a prin plata din contul mijloacelor imediat disponibile, in moneda
indicata in standbB, numai daca standbB nu indica ca este platibila prin
i. ac7itarea intr5o anume unitate monetara de cont 5 ca! in care obligatia de plata va "i
in acea unitate de contD
ii. livrarea altor bunuri de valoare 5 ca! in care obligatia va consta in livrarea acestor
bunuri.
'.0' 2bligatia "ilialelor separate, agentiilor sau altor o"icii
in scopul pre!entelor (eguli, "iliala, agentia sau alt o"iciu al emitentului ce actionea!a sau se
obliga sa actione!e con"orm standbB in alta calitate decit cea a emitentului, este obligata numai
in aceasta calitate si trebuie sa "ie tratata ca o persoana separata.
'.01 ,onditiile emiterii
)tandbB este emis in care iese de sub controlul emitentului, numai daca nu indica express ca nu
este in acest moment #emis$ sau #executoriu$. Indicatiile ca standbB nu este #disponibil$ ,
#operational$, #e"ectiv$, sau cu sens similar, nu a"ectea!a natura irevocabila si obligatorie a
standbB din momentul in care acesta iese de sub controlul emitentului.
'.08 &esemnarea .'5'$ ''--D .v5v HHD.Hi'tNi
%
u, DH 5vo44.$U.@..D
a. )tandbB poate desemna o persoana sa avi!e!e, receptione!e pre!entarea, e"ectuie!e trans"erul,
con"irme, plateasca, negocie!e, oblige la plata aminata, sau acepte cambia.
b. &esemnarea nu obliga persoana desemnata sa actione!e, numai daca si numai in masura in
care aceasta a consimtit sa actione!e.
c. Persoana desemnata nu este autori!ata sa oblige persoana care "ace desemnarea.
'.0: ;vi!area standbB sau a modi"icarii
a. &aca avi!area nu prevede alt"el, ea inseamna ca
i. avi!atorul a veri"icat autenticitatea aparenta a mesajului avi!at, con"orm u!antelor obisnuite ale
scrisorilor de credit comercialeD si
8'9
'
ii. avi!ul re"lecta corect ceea ce a "ost primit.
b. Persoana careia i se solicita avi!area standbB si care re"u!a aceasta, trebuie sa noti"ice partea
solicitanta.
'.0. +omentul in care modi"icarea este autori!ata si obligatorie
a. &aca standbB indica expres ca poate "i modi"icat prin #amendament automat$ ce se re"era la
cresterea sau scaderea sumei disponibile, aminarea datei expirarii, sau alte modalitati similare,
modi"icarea este e"ectiva in mod automat, "ara necesitatea oricarei noti"icari sau aprobari,
suplimentare la cea indicata express in standbB. *;semenea modi"icare poate "i indicata ca
devenind e"ectiva #"ara amendament$.4
b. in lipsa oricarei indicatii re"eritoare la amendament automat, modi"icarea obliga i. emitentul,
in care modi"icarea iese de sub controlul luiD si
ii. con"irmatorul, in care modi"icarea iese de sub controlul lui, numai daca con"irmatorul nu
indica ca nu con"irma modi"icarea.
c. in lipsa oricarei indicatii re"eritoare la amendamentul automat
i. bene"iciarul trebuie sa aprobe modi"icarea pentru ca aceasta sa "ie obligatorieD
ii. aprobarea bene"iciarului trebuie sa "ie comunicata expres persoanei ce avi!ea!a
modi"icarea, cu exceptia ca!ului in care bene"iciarul pre!inta documentele con"orme cu
standbB precum modi"icat, si necon"orme cu standbB pina la modi"icareD si
iii. modi"icarea nu necesita aprobarea ordonatorului pentru ca sa "ie obligatorie pentru
emitent, con"irmator sau bene"iciar.
5 - 7n
d. ;probarea in parte a modi"icarii constituie re"u!ul aprobarii.
'.0= Ge7icularea modi"icarilor
a. 6mitentul ce imputerniceste alta persoana sa avi!e!e standbB, trebuie sa noti"ice acesteia toate
modi"icarile.
b. +odi"icarea sau anularea standbB nu a"ectea!a obligatia emitentului "ata de persoana
desemnata ce a actionat in limitele nominalii inainte de primirea modi"icarii sau anularii.
c. Neextinderea unui standbB automat extensibil *reinnobil4 nu a"ectea!a obligatia emitentului
"ata de persoana desemnata ce a actionat in limitele nominarii inainte de primirea noti"icarii
despre neextindere.
R"17.A F. >R"Y"90AR"A
1.0% Pre!entarea con"orma standbB
)tandbB trebuie sa indice timpul, locul si amplasarea in acel loc, persoana catre cine, si suportul
pe care pre!entarea trebuie "acuta. &aca contine aceste indicatii, pre!entarea va "i "acuta in aceste
conditii pentru a "i con"orma. in masura in care standbB nu indica, pre!entarea trebuie "acuta in
conditiile mentionate in pre!entele (eguli pentru a "i con"orma.
1.0' ,e constituie pre!entare
Primirea documentelor solicitate de si pre!entate con"orm standbB constituie pre!entare ce
necesita examinare in vederea stabilirii con"ormitatii cu termenii si conditiile standbB, c7iar daca
nu toate documentele solicitate au "ost pre!entate.
ir ..
1.01 Identi"icarea standbB
a. Pre!entarea trebuie sa identi"ice standB in ba!a caruia pre!entarea este "acuta.
b. Pre!entarea trebuie sa identi"ice standbB prin indicarea numarului complet de re"erinta a
standbB, si a numelui si sediului *resedintei4 emitentului, sau prin anexarea originalului sau
copiei standbB.
c. &aca emitentul nu poate determina la examinarea super"iciala a documentului primit,
ca acesta urmea!a a "i examinat con"orm standbB, sau nu poate identi"ica standbB la care
documentul primit se re"era, pre!entarea se considera "acuta la data identi"icarii.
1.08 ,ind si cui este "acuta pre!entarea con"orma
810
D
a. Pentru a "i con"orma, pre!entarea trebuie "acuta in locul sau orice parte a locului indicat in
standbB sau preva!uta de pre!entele (eguli.
b. &aca standbB nu indica locul unde trebuie "acuta pre!entarea, aceasta va "i "acuta in locul
comerciantu< i, unde a "ost emis standbB.
c. &aca standbB este con"irmat, dar con"irmarea nu indica locul unde trebuie "acuta pre!entarea,
aceasta va "i "acuta cu scopul obligarii con"irmatorului *si a emitentului4 la sediul comercial al
con"irmatorului, unde a "ost "acuta con"irmareaD sau va "i "acuta emitentului.
d. &aca standbB nu indica nici un detaliu re"eritor la locul pre!entarii *cum ar "i departamentul,
etajul, o"iciul, statia, o"iciul postal, sau alt detaliu4, pre!entarea trebuie "acuta la
i. adresa postala obisnuita indicata in standbBD
ii.orice ase!are din locul indicat, preva!uta pentru primirea postei sau documentelorD
sau
iii. orice persoana din locul indicat, care e autori!ata de "apt sau aparent sa receptione!e
pre!entarea.
1.0: ,ind este "acuta pre!entarea la timp
a. Pre!entarea la timp este "acuta in orice moment dupa emitere si pina la inc7eierea datei
expirarii.
b. Pre!entarea "acuta dupa inc7eierea !ilei lucratoare din locul comerciantului unde pre!entarea
trebuie "acuta, se considera "acuta in urmatoarea !i lucratoare.
1.0. )uportul con"orm al pre!entarii
a. Pentru a "i con"orm, documentul trebuie pre!entat pe suportul indicat in standbB.
b. &aca nu este indicat suportul, pentru a "i con"orm documentul trebuie sa "ie pre!entat pe
suport 7irtie, cu exceptia ca!ului in care este solicitata numai cererea 5 ca! in care i. este
con"orma pre!entarea "acuta via ). F.I.C.T., telex con"irmat, sau alta modalitate de transmitere
autenti"icata, de catre bene"iciarul care este participant la ). F.I.C.T. sau bancaD iar in ca! contrar
ii. pre!entarea "acuta nu pe suport 7irtie nu se considera con"orma decit in ca!ul in care emitentul
permite, la discretia sa, utili!area altui suport.
c. &ocumentul nu se considera pre!entat pe suport 7irtie daca el este comunicat prin mijloace
electronice, c7iar daca emitentul sau persoana desemnata, ce il primeste, generea!a in ba!a lui un
document pe suport 7irtie.
d. in care este prescrisa pre!entarea pe suport electronic, pentru a "i con"orm documentul ,
trebuie sa "ie pre!entat in "orma de inregistrare electronica care poate "i autenti"icata de
emitent sau persoana desemnata, cui inregistrarea se pre!inta.
1.0= ,aracterul separat al "iecarei pre!entari
a. 6"ectuarea unei pre!entari necon"orme, retragerea pre!entarii, sau nee"ectuarea uneia sau unui
numar de pre!entari preconi!ate sau permise, nu anulea!a sau prejudicia!a in alt "el dreptul de a
"ace o alta pre!entare sau re5pre!entare la timp, independent de permiterea sau inter!icerea de
standbB a pre!entarilor sau valori"icarilor partiale sau multiple.
b. Neplata incorecta a pre!entarii con"orme nu constituie neonorare a oricarei alte pre!entari in
ba!a standbB, sau respingere a standbB.
c. 2norarea unei pre!entari necon"orme, cu sau "ara noti"icarea necon"ormitatii acesteia, nu
anulea!a cerintele standbB pentru alte pre!entari.
1.0> Tragerea partiala si pre!entarile multipleD marimea tragerii
a. Pre!entarea poate "i "acuta pentru mai putin decit suma intrega disponibila *#tragere partiala$4.
b. +ai mult decit o pre!entare *#pre!entari multiple$4 poate "i "acuta. ''-' ''
c. ,lau!a #valori"icari partiale inter!ise$ ori cu sens similar insemna necesitatea pre!entarii
pentru intreaga suma disponibila.
d. ,lau!a #pre!entari multiple inter!ise$ sau cu sens similar inseamna ca poate "i "acuta si
onorata doar o singura pre!entare, dar care poate "i "acuta pentru mai putin decit suma intreaga
disponibila.
e. &aca cererea depaseste suma disponibila in ba!a standbB, tragerea este discrepanta. 2rice
81%
document altul decit cererea, ce indica o suma care depaseste suma ceruta, nu este discrepant din
acest motiv.
". Utili!area cuvintelor #aproximativ$, #cam$ sau #circa$ sau sinonimelor, permite o toleranta nu
mai mare de %0I plus sau minus in raport cu suma la care aceste cuvinte se re"era.
1.09 ;minarea sau plata
,ererea bene"iciarului de aminare a datei expirarii standbB, sau, alternativ, de plata a sumei
disponibile
a. este pre!entarea continind cererea de plata in ba!a standbB, care urmea!a sa "ie examinata ca
atare con"orm pre!entelor (eguliD
b. implica ca bene"iciarul
DUi
i. aproba modi"icarea prin extinderea datei expirarii pina la data cerutaD
ii. solicita emitentului sa exercite discretie la obtinerea apbobarii modi"icarii de la ordonator, si
sa emita ast"el modi"icareaD si
iii. accepta termenul maxim disponibil con"orm pre!entelor (eguli, pentru examinare si
noti"icare a re"u!ului.
1.%0 Lipsa noti"icarii de receptionare a pre!entarii
6mintetul nu este obligat sa noti"ice ordonatorul despre primirea pre!entarii in ba!a standbE.
,
- - 9-B
1.%% (enuntarea emitentului la regulile de pre!entare, si aprobarea renuntarii de ordonator
)uplimentar la alte clau!e de discretie continute in standbB sau pre!entele (eguli, emitentul
poate, la discretia sa, "ara noti"icarea sau acordul ordonatorului si "ara e"ecte asupra obligatiilor
ordonatorului catre emitent, sa renunte la
a. urmatoarele (eguli si orice alti termeni similari mentionati in standbB, care sint esentialmente
in bene"iciul sau convenienta operationala a emitentului
i. tratamentul documentelor primite, la cererea pre!entatorului, ca si cum ar "i "ost
primite la o data ulterioara *(egula 1.0'4D
ii. identi"icarea pre!entarii in raport cu standbB in ba!a caruia pre!entarea a "ost "acuta
*(egula 1.01*a44D
iii. unde si cui pre!entarea trebuie "acuta *(egula 1.08*b4, *c4 si *d44, exceptind tara
pre!entarii, indicata in standbBD sau
iv. tratamentul pre!entarii "acute dupa inc7eierea !ilei lucratoare ca si cum aceasta ar "i
"ost "acuta urmatoare !i lucratoare *(egula 1.0:*b44.
b. urmatoarele (eguli dar nu si termenii similari mentionati in standbB
i. documentul cerut, datat ulterior datei presrise pentru pre!entare *(egula 8.0.4D sau ii. cerinta ca
documentul emis de bene"iciar sa "ie "ormat in limba in care a "ost "ormat standbB *(egula 8.084.
c. urmatoarele (eguli re"eritoare la integritatea operationala a standbB, doar in masura in care
banca tratea!a de "apt cu bene"iciarul veritabil
i. accepatarea cererii pe suport electronic *(egula 1.0.*b44.
(enuntarea de catre con"irmator necesita aprobarea emitentului daca se re"era la
paragra"ele *b4 si *c4 ale regulii sus5mentionate.
1.%' )tandbB original pierdut, "urat, deteriorat sau distrus
a. &aca un standbB original este pierdut, "urat, deteriorat sau distrus, emitentul nu ii va substitui,
sau renunta la cerinta de pre!entare a originalului.
b. &aca emitentul este de acord sa substituie originalul standbB sau sa renunte la cerinta de
pre!entare a originalului, el poate o"eri duplicatul sau copia bene"iciarului, "ara ca aceasta sa
a"ecte!e obligatia de rambursare a ordonatorului "ata de emitentD insa daca procedea!a asa,
emitentul trebuie sa marc7e!e duplicatul sau copia ca atare. 6mitentul poate, la discretia sa, sa
ceara indemni!are satis"acatoare de la bene"iciar si sa se asigure la persoanele desemnate precum
ca nici o plata nu a "ost e"ectuata, inc7iderea la data expirarii
v
,.
,
81'
1.%1 &ata expirarii in !i nelucratoare
a. &aca ultima !i pentru pre!entare, indicata in standbB *ori ca data expirarii ori ca data in care
documentele trebuie sa "ie primite4 nu este !i lucratoare a emitentului sau persoanei desemnate
din locul unde trebuie sa "ie "acuta pre!entare, pre!entarea "acuta in acel loc in prima !i
lucratoare ce urmea!a va "i considerata pre!entare la timp.
b. Persoana desemnata catre care se "ace pre!entarea, trebuie sa avi!e!e emitentul.
1.%8 inc7iderea in !i lucratoare si autori!area altui loc re!onabil pentru pre!entare
"
a. &aca in ultima !i lucratoare, stabilita pentru pre!entare, locul pre!entarii indicat in standbB
este din orice motive inc7is si pre!entarea din aceasta cau!a nu este "acuta in termen, atunci
ultima !i pentru pre!entare este in mod automat extinsa pina la !iua a trei!ecea calendaristica
urmatoare re5desc7iderii locului pentru pre!entare, daca standbB nu prevede alt"el.
b. La momentul sau in anticipatiunea inc7iderii locului pentru pre!entare, emitentul poate
autori!a alt loc re!onabil pentru pre!entare, in standbB sau intr5o comunicare primita de
bene"iciar. &aca el procedea!a ast"el, atunci
i. pre!entarea trebuie "acuta in acest alt loc re!onabilD si
ii. daca comunicare este primita in mai putin decit trei!eci de !ile caliendaristice inainte de
ultima !i pentru pre!entare si din aceasta cau!a pre!entarea nu este "acuta in termen, ultima !i
pentru pre!entare este in mod automat extinsa pina la !iua a trei!ecea calendaristica urmatoare
ultimei !ile pentru pre!entare.
,;
R"17.A G. 6?;+IN;(6;
8.0% 6xaminarea in vederea con"ormitatii
a. ,ererea de onorare a standbB trebuie sa "ie con"orma termenilor si conditiilor standbB.
b. Captul daca pre!entarea pare sa "ie con"orma se determina prin examinarea de "orma a
pre!entarii in comparatie cu termenii si conditiile standbB dupa cum interpretate si completate de
pre!entele (eguli, care trebuie intelese in contextul u!antelor standard cu privire la standbB.
,.,.,..
8.0' Neexaminarea documentelor exterioare
D
.D &ocumentele pre!entate, care nu sint cerute de standbB, nu trebuie examinate si, in orice ca!,
vor "i disconsiderate la stabilirea con"ormitatii pre!entarii. 6le pot "ara nici o responsabilitate "i
intoarse persoanei ce le5a pre!entat, sau transmise cu alte documente pre!entate.
........
' ...,
8.01 6xaminarea in vederea consecventei
6mitentul sau persoana desemnata sint solicitate sa examine!e documentele in ceea ce priveste
contradictiile intre ele, in masura preva!uta in standbB.
8.08 Limba documentelor
Limba tuturor documentelor emise de bene"iciar va "i limba in care e "ormat standbB.
B .H-
;-" '. -:
8.0: 6mitentul documentelor
2rice document solicitat trebuie sa "ie emis de bene"iciar, numai daca standbB nu indica ca
documentul trebuie emis de un tert, sau daca documentul nu este de tip pentru care u!antele
standard in materie de standbB prevad emiterea de catre un tert.
8.0. &ata documentelor
)
3 '
&ata emiterii documentelor solicitate poate "i anterioara dar nu ulterioara datei pre!entarii lor.
8.0= ,erinta semnaturii pe document
a. &ocumentul solicitat nu se cere sa "ie semnat numai daca standbB nu indica ca documentul
trebuie semnat, sau daca documentul nu este de tip pentru care u!antele standard in materie de
standbB prevad ca el sa "ie semnat.
811
b. )emnatura ceruta poate "i aplicata in orice modalitate ce corespunde cu suportul pe care se
contine documentul.
c. Numai daca standbB nu indica
. .j,'
D
,. Ddi.i,t'D iiP.Disi"55i
v
iH'
i. numele persoane care trebuie sa semne!e documentul, orice semnatura sau
autenti"icare va "i considerata ca semnatura con"ormaD
ii. statutul persoanei care trebuie sa semne!e, indicarea statutului nu este necesara.
d. &aca standbB indica ca semnatura trebuie aplicata de
i. o persoana "i!ica anume, "ara cerinta identi"icarii statutului semnatarului, semnatura
con"orma va "i cea ce pare a "i a persoanei mentionateD
i. o anume persoana juridica sau agentie guvernamentala, "ara identi"icarea numelui
sau statutului persoanei imputernicite sa semne!e din partea lor, semnatura con"orma
va "i orice semnatura ce pare a "i aplicata din partea personei juridice sau agentiei
guvernamentaleD
iii. o anume persoana "i!ica, persoana juridica, agentie guvernamentala, cerind ca statutul
semnatarului sa "ie indicat, semnatura con"orma va "i cea ce pare a "i a persoanei "i!ice,
persoanei juridice, agentiei guvernamentale, si care indica statutul juridic al lor.
8.0> ,ererea documentara implicita
' Fr'/i.ir,'r.'.5'it''5.',5'. un &aca standbB nu indica nici un document solicitat, se va pre!uma
totusi cerinta pre!entarii unei cereri documentare de plata.
8.09 Cormulari identice si citari &aca standbB cere
a. o indicatie "ara a prevedea "ormularea precisa a acesteia, atunci "ormularea continuta in
document trebuie sa para avind acelasi sens cu cel cerut de standbBD
b. o indicatie "ormulata precis prin utili!area citatelor, "ormulelor i!olate prin parante!e, sau prin
anexarea unor "orme sau modele, atunci erorile tipogra"ice de scris, punctuatie, sau de natura
similara, ce sint evidente la citirea documentului, nu se cer a "i reproduse si spatiile sau locurile
in alb destinate indicatiilor pot "i completate in orice "el ce nu contravine standbBD sau
c. o indicatie "ormulata precis prin utili!area citatelor, "ormulelot i!olate prin parante!e, sau prin
anexarea unor "orme sau modele, si totodata cere ca "ormularea respectiva sa "ie #exacta$ sau
#identica$, atunci "ormularea continuta in documentele pre!entate trebuie sa reproduca exact
"ormularea mentionata, inclusiv erorile tipogra"ice de scris, punctuatie, sau de natura similara, cit
si spatiile sau locurile in alb destinate indicatiilor.
8.%0 ;probarea ordonatorului
"'''' '''
)tandbB nu trebuie sa indice ca un document solicitat sa "ie emis, semnat sau contrasemnat de
ordonator. Totusi, daca standbB include o asemenea indicatie, emitentul nu o poate anula si nu
este responsabil pentru retinerea documentului sau semnarii de catre ordonator.
8.%% Termenii si conditiile nedocumentare ' '
a. Termenul sau conditia din standbB, care nu e documentar, trebuie sa "ie neglijat independent
de "aptul daca a"ectea!a sau nu obligatia emitentului de a trata pre!entarea ca con"orma sau de a
trata standbB ca "iind emis, modi"icat sau terminat.
.
b. Termenii si conditiile sint nedocumentare daca standbB nu cere pre!entarea unui document in
care acestea sa "ie mentionate, si daca executarea lor nu poate "i veri"icata de emitent in ba!a
inregistrarilor ce la are la dispo!itie, sau in cadrul activitatii sale obisnuite.
c. &eterminarea de emitent in ba!a inregistrarilor ce la are la dispo!itie, sau in cadrul activitatii
sale obisnuite, include determinarea urmatoarelor
c i. cind, unde si cum documentele sint pre!entate sau alt"el transmise emitentuluiD
ii. cind, unde si cum comunicarile relevante standbB sint trimise sau primite de emitent,
bene"iciar sau persoana desemnataD
' , i D .@UD .'5,u1ij .i ,'
iii. sumele trans"erate pe sau de pe conturile emitentuluiD si
818
iv. sumele determinabile dintr5o cotatie publica *ex. daca standbB prevede determinarea
marimilor dobin!ii calculate con"orm unor rate ale dobin!ii ce sint publicate4.
d. 6mitentului nu i se cere sa recalcule!e calculele bene"iciarului, "acute con"orm "ormulei
indicate sau la care se "ace re"erinta in standbB, numai daca standbB nu prevede alt"el.
8.%' Cormalitatea indicatiilor din standbB
a. 2 indicatie solicitata nu trebuie sa "ie insotita de cerinta de solemnitate, o"iciali!are sau oricare
alte "ormalitati.
b. &aca standbB prevede adaugirea unei "ormalitati la indicatia solicitata, de catre persoana ce
"ace indicatia, "ara sa speci"ice "orma si continutul "ormalitatii, indicatia este con"orma daca
mentionea!a ca a "ost declarata, dovedita, garantata, atestata, con"irmata prin juramint, a"irmata,
certi"icata, sau "acuta in alt mod similar.
c. &aca standbB prevede ca indicatia sa "ie "acuta in pre!enta unui martor tert, "ara sa speci"ice
"orma si continutul marturiei, aceasta marturie este con"orma daca pare sa contina semnatura
altei persoane decit bene"iciarul, mentionind ca aceasta persona actionea!a in calitate de martor.
c. &aca standbB prevede ca indicatia sa "ie contrasemnata, legali!ata, vi!ata, sau in alt mod
similar, de catre alta persoana decit bene"iciarul, ce actionea!a in calitate guvernamentala,
judiciara, corporativa sau alta capacite repre!entativa, "ara a speci"ica "orma si continutul
capacitatii, indicatia este con"orma daca contine semnatura altei persoane decit bene"iicarul,
mentionind capacitatea repre!entativa a ei si organi!atia din numele careia actionea!a persoana.
8.%1 Lipsa responsabilitatii de identi"icare a bene"iciarului 55 D,4.. i, Numai in masura in
care standbB nu cere pre!entarea unei inregistrari electronice
a. persoana ce onorea!a pre!entarea nu are nici o obligatie "ata de ordonator de stabilire a
identitatii celui ce "ace pre!entarea sau cesionarului incasariiD
b. plata catre persoana indicata ca bene"iciar, titular al trans"erului, cesionar con"irmat, succesor
prin e"ectul legii, pe contul sau numarul de cont indicat in standbB sau in instructiunile de
insotire "acute de bene"iciar sau persoana desemnata, constituie executare a obligatiei de plata in
ba!a standbB.
8.%8 Numele emitentului sau con"irmatorului ac7i!itionat sau "u!ionat
&aca emitentul sau con"irmatorul este reorgani!at, "u!ionat, sau isi sc7imba numele, orice
exigenta a re"erintei la numele emitentului sau con"irmatorului in documentele pre!entate poate
"i la numele lor sau succesorilor. .5.,.. ..DD D
r
.i, ,
8.%: 2riginalul, copia si multiplele documente
. n
a. &ocumentul pre!entat trebuie sa "ie in original.
b. Pre!entarea unei inregistari electronice, in care pre!entarea pe suport electronic este ceruta sau
permisa, se considera ca #original$.
c. i. Un document pre!entat se considera original numai daca la examinarea de "orma a lui nu
pare ca el sa "ie reprodus de pe original.
ii. Un document ce pare sa "ie reprodus de pe original se considera original daca semnatura sau
autenti"icarea pare sa "ie originala.
d. )tandbB ce cere pre!entarea unei #copii$ permite pre!entarea originalului sau copiei, daca
standbB nu indica ca sa "ie pre!entata numai copia, sau in alt mod reglementea!a dispunerea
tuturor originalelor.
e. &aca se cer exemplare multiple ale aceluiasi document, numai unul trebuie sa "ie original, cu
exceptia ca!urilor in care
i. sint cerute #dublicate oridinale$ sau #originale multiple$ 5 ca! in care toate exemplarele
multiple trebuie sa "ie originaleD
ii. sint cerute #doua copii$ sau #duble$ sau mentiuni cu sens similar5 ca! in care pot "i pre!entate
originalele sau copiile. . ....,..,5, ,
r
., ,, .r, .,
iD
.D
Tipurile documentelor standbB
8.%. ,ererea de plata
81:
a. ,ererea de plata nu se cere sa "ie separata de declaratia bene"iciarului sau alte documente
solicitate.
b. &aca o cerere separata este solicitata, ea trebuie sa contina
i. rugamintea de plata a bene"iciarului adresata emitentului sau persoanei desemnateD
ii. data ce indica in care cererea a "ost emisaD
iii. suma solicitataD si
,
D
. , ,.-,,.,
iv. semnatura bene"iciarului.
c. ,ererea poate "i in "orma de cambie sau alta instructiune, ordin sau propunere de
plata. &aca standbB cere pre!entarea a unei #cambii$ sau #trate$, aceasta cambie sau trata nu
necesita sa "ie in "orma negociabila decit in ca!ul in care aceasta este indicat in standbB.
8.%= &eclaratia de neexecutare sau alt "apt pentru tragere
&aca standbB cere declaratia, certi"icatul sau orice alta instiintare a neexecutarii sau altui "apt
pentru tragere, si nu speci"ica continutul acesteia, documentul este con"orm daca contine
a. pre!entarea in sensul exibilitatii platii ca e"ect al survenirii "aptului pentru tragere, indicat in
standbBD
b. data ce indica in care a "ost emisD si
c. semnatura bene"iciarului.
D.
''
'.., ' o . i ssrsM5ia laut;B, -@.,,t-iii
8.%> Instrumente negociabile
&aca standbB cere pre!entarea documentelor care sint trans"erabile prin gir si remitere, "ara a
indica daca, cum si cui girul trebuie "acut, atunci documentul poate "i pre!entat "ara gir, or, daca
e girat, girul poate "i in alb si, in orice ca!, documentul poate "i emis sau negociat cu sau "ara
drept de recurs.
8.%9 &ocumentele legale sau judiciare
&aca standbB cere pre!entarea unui document emis de autoritate guvernamentala,
unei deci!ii judiciare sau sentinte arbitrale, sau de natura similara, documentul sau
copia sint con"orme daca apar a "i
i. emise de autoritatea guvernamentala, curtea, tribunalul, sau alte organe similareD
ii. intitulate sau numite in mod corespun!atorD
s
iii. semnateD
iv. datateD si
v. original certi"icate sau autenti"icate de o persoana o"iciala a autoritatii guvernamentale,
curtii, tribunalului, sau altor organe similare.
8.'0 ;lte documente
a. &aca standbB cere un alt document decit cel a carui continut este speci"icat in pre!entele
(eguli, "ara a speci"ica emitentul, continutul de in"ormatie, sau "ormularea, documentul este
con"orm daca apare a "i intitulat in mod corespun!ator, sau a indeplini "unctia tipului de
document cerut, con"orm u!antelor obisnuite standbB.
b. &ocumentul pre!entat in ba!a standbB urmea!a sa "ie examinat in contextul u!antelor standbB
ba!ate pe pre!entele (eguli, c7iar daca documentul este de tip pentru care (egulile si u!antele
uni"orme privind acreditivele documentare contin prevederi detaliate *cum ar "i "actura
comerciala, documentele de transport, documentele de asigurare sau alte documente similare4.
8.'% ,ererea de emitere a unui angajament separat
'
&aca standbB cere ca bene"iciarul standbB sa emita angajamentul sau propriu separat
altuia *"ie ca standbB expune textul acestui angajament sau nu4
a. bene"iciarul nu obtine alte drepturi decit cele legate de tragerea standbB, c7iar daca emitentul
81.
plateste comision bene"iciarului pentru emiterea unui angajament separatD
b. nu se cere pre!entare emitentului nici a angajamentului separat nici a oricarui alt document
pre!entat in ba!a luiD si
c. daca originalele sau copiile angajamentului separat sau altor documente pre!entate in ba!a lui
sint primite de emitent desi pre!entarea lor nu se cere ca conditie pentru onorarea standbB
i. emitentul nu e obligat sa le examine!e, si in orice ca!, va nesocoti orice necon"ormitate or
contradictie a lor cu standbB, cu cererea bene"iciarului in ba!a standbB, sau cu angajamentul
separat al bene"iciaruluiD
ii. emitentul poate "ara nici o responsabilitate din partea sa sa le returne!e persoanei ce le5a
pre!entat sau sa le remita ordonatorului impreuna cu pre!entarea.
R"17.A &. N2TICI,;(6;, 6?,LU&6(6;, )I &I)PUN6(6; &2,U+6NT6L2(
:.0% Noti"icarea re"u!ului de plata "acuta in termen
,
a. Noti"icarea re"u!ului de plata trebuie "acuta intr5un termen dupa pre!entarea documentelor,
care nu este nere!onabil.
i. Noti"icarea "acuta in termen de trei !ile lucratoare nu este considerata ca "iind "acuta
in termen nere!onabil, si dupa expirarea a sapte !ile lucratoare ca "iind "acuta in termen
nere!onabil.
ii. Captul ca termenul termenul in cadrul carui se "ace noti"icarea e considerat nere!onabil,
nu depinde de pre!enta unui termen5limita pentru pre!entare.
iii. ,alcularea termentului in cadrul caruia trebuie "acuta noti"icarea re"u!ului de plata,
incepe din !iua lucratoare urmatoare !ilei lucratoare in care s5a "acut pre!entarea.
iv. Numai daca standbB nu un indica express un termen mai mic in cadrul caruia trebuie
"acuta noti"icarea re"u!ului de plata, emitentul nu este obligat sa urgente!e examinarea
pre!entarii.
b. i. +odalitatea prin care trebuie "acuta noti"icarea re"u!ului de plata este prin telecomunicatie,
daca e posibil, iar daca nu 5 prin alt mijloc disponibil care permite noti"icarea prompta.
ii. &aca noti"icarea re"u!ului de plata este primita in cadrul termenului in care se permite
noti"icarea, ea e considerata ca "iind "acuta prin mijloace care permit noti"icarea prompta.
c. Noti"icarea re"u!ului de plata trebuie "acuta catre persoana de la care au "ost primite
documentele *"ie bene"iciarul, "ie persoana desemnata, "ie alta persoana decit curier4, daca
persoana care "ace pre!entarea nu solicita alt"el.
, t v , ',
:.0' &eclararea motivelor re"u!ului de plata
Noti"icarea re"u!ului de plata trebuie sa indice necon"ormitatile pe care se bazeaza re"u!ul.
:.01 Nee"ectuarea in termen a noti"icarii re"u!ului de plata
a. Lipsa mentiunilor re"eritoare la necon"ormitati, in noti"icarea re"u!ului de plata "acuta in
termenul si in prin mijloacele indicate in standbB sau preva!ute in pre!entele (eguli, inter!ice
a"irmarea existentei necon"ormitatilor in orice document continind necon"ormitati, care e retinut
sau re5pre!entat, dar nu inter!ice a"irmarea existentei necon"ormitatilor in orice alta pre!entare
"acuta in ba!a aceluiasi sau altui standbB.
b. Nee"ectuarea noti"icarii re"u!ului de plata, sau acceptarea sau recunoasterea angajamentului
de plata di"erata, obliga emitentul sa plateasca la scadenta termenului.
:.08 Noti"icarea expirarii
Nee"ectuarea noti"icarii "aptului ca pre!entarea a "ost "acuta dupa data expirarii standbB, nu
inter!ice re"u!ul de plata pe acest motiv. ,
.ivi"ga+
:.0: ,ererea de desconsiderare a emitentului catre ordonator "ara rugamintea persoanei ce "ace
pre!entarea
&aca emitentul decide ca pre!entarea este necon"orma, si daca persoana care o "ace nu ii
instructea!a alt"el, emitentul poate, la discretia sa, sa ceara ordonatorului desconsiderarea
necorespunderilor sau autori!area in alt mod a onorarii, in termenul disponibil pentru noti"icarea
81=
re"u!ului de plata insa "ara a extinde acest tennen. ;probarea cererii de desconsiderare de catre
ordonator nu ii obliga pe emiten sa desconsidere necorespunderile.
:.0. ,ererea de desconsiderare a emitentului catre ordonator la rugamintea persoanei ce "ace
pre!entarea
&aca, dupa primirea noti"icarii re"u!ului de plata, persoana ce "ace pre!entarea solicita ca
documentele pre!entate sa "ie transmise emitentului sau ca emitentul sa ceara de la ordonator
desconsiderarea necon"ormitatilor
a. nimeni nu e obligat sa trimita documentele necon"orme sau sa solicite de la ordonator
desconsiderareaD
b. pre!entarea catre emitent este guvernata de pre!entele (eguli numai daca aplicarea unor reguli
di"erite este express consimtita de persoana care "ace pre!entareaD si
c. daca documentele sint trimise sau desconsiderarea necon"ormitatilor este solicitata i. persoana
ce "ace pre!entarea nu poate pre!enta obiectii la necon"ormitatile noti"icate ei de catre emitentD
ii. emitentul nu este exonerat de obligatia examinarii pre!entarii in con"ormitate cu pre!entele
(eguliD
iii. emitentul nu este obligat sa desconsidere necon"ormitatile c7iar daca acestea sint
desconsiderate de ordonatorD si
D
iv. emitentul trebuie sa pastre!e documentele pina la primirea raspunsului de la ordonator sau
pina in care i se solicita returnarea lor de catre persoana care "ace pre!entarea, iar daca nu
primeste raspunsul sau solicitarea mentionata in termen de !ece !ile lucratoare
din momentul noti"icarii re"u!ului de plata, el poate sa retume!e documentele persoanei care a
"acut pre!entarea.
:.0= &ispunerea documentelor
&ocumentele re"u!ate la plata trebuie returnate, pastrate sau dispuse in alt "el in con"ormitate cu
instructiunile persoanei care "ace pre!entarea. Lipsa avi!ului de dispunere a documentelor, in
noti"icarea re"u!ului de plata, nu impiedica emitentul sa utili!e!e orice aparare alt"el opo!abila
pentru justi"icarea re"u!ului.
:.0> Instructiunile de insotire@mesajul de transmitere
a. Instructiunile ce insotesc pre!entarea "acuta in ba!a standbB, sint aplicabile in masura in care
nu contravin termenilor si conditiilor din standbB, cerere, sau pre!entele (eguli.
b. 6xpunerile de "apte "acute de persoana desemnata, ce insotesc pre!entarea, sint aplicabile in
masura in care nu contravin termenilor si conditiilor din standbB si pre!entele (eguli.
c. in po"ida primirii instructiunilor, emitentul sau persoana desemnata poate plati, e"ectua
noti"icarea, returna documentele, sau in alt mod trata cu persoana ce "ace pre!entarea.
d. Indicatia din instructiunile de insotire asupra necon"ormitatii documentelor, nu exonerea!a
emitentul de obligatia examinarii pre!entarii in vederea con"ormitatii.
:.09 Noti"icarea obiectiilor de catre ordonator
a. 2rdonatorul trebuie sa pre!inte obiectiile sale "ata de onorarea de catre emitent a pre!entarii
necon"orme, prin e"ectuarea unei noti"icari in termen utili!ind mijloace prompte.
b. 2rdonatorul actionea!a in termen, daca pre!inta obiectiile la necon"ormitati prin trimiterea
unei noti"icari emitentului, in care indica necon"ormitatile pe care se ba!ea!a obiectiile, intr5un
timp re!onabil din momentul primirii documentelor.
c. Nee"ectuarea in termen a noti"icarii obiectiilor, prin mijloace prompte, impiedica invocarea de
catre ordonator impotriva emitentului a oricarei necon"ormitati ori altei c7estiuni aparente la
examinarea de "orma a documentelor primite de ordonator, dar nu impiedica invocarea acestei
obiectii "ata de orice alta pre!entare in ba!a aceluiasi sau
altui standbB.
. . .......,.....
t
5 .....
#.D..,,.,.,......... ,
R"17.A 6. T(;N)C6(UL, ,6)IUN6;, );U T(;N)C6(UL P(IN 6C6,TUL L69II.
Trans"erul dreptului de tragere ..... ' @;
81>
..0% ,ererea de trans"er a dreptului de tragere
in care bene"iciarul cere emitentului sau persoanei desemnate sa onore!e tragerea e"ectuata de
alta persoana ca si cum aceasta ar "i bene"iciar, se aplica aceste (eguli re"eritoare la trans"erul
dreptului de tragere *#trans"er$4.
..0' in care dreptul de tragere este trans"erabil
D
0
a. )tandbB nu este trans"erabil decit in ca!ul in care prevede aceasta.
b. )tandbB in care se stipulea!a ca este trans"erabil, "ara nici o mentiune suplimentara, indica ca
dreptul de tragere
i. poate "i trans"erat in intregime mai mult decat o dataD @n-.i
ii. nu poate "i partial trans"eratD si
iii. nu poate "i trans"erat, exceptind ca!ul in care emitentul *inclusiv con"irmatorul4 sau
alta persoana express indicata in standbB consimte si e"ectuea!a trans"erul solicitat de
bene"iciar.
..01 ,onditiile trans"erului
6mitentul unui standbB trans"erabil, sau persoana desemnata nu sint obligate sa e"ectuie!e
trans"erul, cu exceptia in care
a. ei sint satis"acuti in ceea ce priveste existenta si autenticitatea originalului standbBD
)i
b. bene"iciarul pre!inta sau executa
i " '
:
i.
cererea intr5o "orma acceptabila pentru emitent sau persoana desemnata, inclu!ind data de in care
va este e"ectiv trans"erul, si numele si adresa celui ce trans"eraD
ii. originalul standbBD
iii. veri"icarea semnaturii persoanei ce a semnat pentru bene"iciarD
iv. veri"icarea imputernicirilor persoanei ce a semnat pentru bene"iciarD
v. plata comisionului de trans"erD si
i
vi. orice alta cerinta re!onabila.
..08 6"ectele trans"erului asupra documentelor solicitate '
' La trans"erul dreptului de tragere in intregime
a. cambia sau cererea trebuie semnate de bene"iciarul trans"eruluiD si
b. numele bene"iciarului trans"erului poate "i aplicat in locul numelui bene"icarului ce a e"ectuat
trans"erul, in orice alt document solicitat.
..0: (ambursarea platii "acute in ba!a trans"erului
6mitentul sau persoana desemnata, ce e"ectuea!a plata in ba!a unui trans"er con"orm (egulilor
..01*a4, *b4*i4 si *b4*ii4, au dreptul la rambursare ca si cum ar "i platit bene"iciarului.
'',' '.''. . a
,on"irmarea cesiunii platii
$
'
..0. ,esiunea platilor
in care emitentul sau persoana desemnata sint solicitate sa con"irme cererea bene"iciarului de a
e"ectua in "avoarea cesionarului intrega sau o parte din plata re!ultata din tragerea standbB,
pre!entele (eguli re"eritoare la con"irmarea cesiunii platii se aplica, daca dreptul aplicabil nu
prevede alt"el.
..0= ,ererea de con"irmare
a. &aca dreptul aplicabil nu prevede alt"el, emitentul sau persoana desemnata
i. nu sint obligate sa recunoasca valabilitatea cesiunii platii, care nu a "ost con"irmataD
)i
ii. nu sint obligate sa con"irme cesiunea. .-,
b. &aca cesiunea este con"irmata
819
,
i. con"irmarea nu con"era cesionarului nici un drept decurgind din standbB, acesta "iind
imputernicit doar sa primeasca plata cesionata, daca exista, iar drepturile lui pot "i a"ectate prin
modi"icarea sau anularea standbBD ii. drepturile cesionarului sint in "unctie de
*a4 existenta unei datorii nete platibile bene"iciarului de catre cel ce "ace con"irmareaD
*b4 drepturile persoanelor desemnate si bene"iciarilor trans"eruluiD
*c4 drepturile altor cesionari con"irmatiD si
*d4 oricare alte drepturi sau interese care pot avea prioritate con"orm legii aplicabile.
..0> ,onditiile con"irmarii cesiunii platii
6mitentul sau persoana desemnata pot conditiona con"imarea sa de primirea
a. oridinalului standbB pentru examinare sau notatieD
s
D
D
D
. .
,
a. pot cere intr5o maniera satis"acatoare in ceea ce priveste "orma si continutul
i. o opinie legalaD
'
ii. un document suplimentar mentionat in (egula ..%'*&ocumente suplimentare in
ca!ul tragerii din numele succesorului4 de la un o"icial publicD
iii. declaratii, acorduri si garantii re"eritoare la statutul pretinsului succesor ca succesor
prin e"ectul legiiD
.Lmv0 ii
iv. plata c7eltuielilor legate in mod re!onabil de asemenea determinariD si
v. orice ce poate "i solicitat pentru trans"erul con"orm (egulii ..01 *,onditiile trans"erului4
sau pentru recunoasterea cesiunii platii con"orm (egulii ..0>*,onditiile con"irmarii
cesiunii platii4D
insa aceste documente nu pot "i documente solicitate pentru scopul expirarii standbB.
b. Pina la primirea de catre emitent sau persoana desemnata a documentelor solicitate, obligatiile
lor privind onorarea sau noti"icarea re"u!ului de plata se suspenda, "ara extinderea totusi a
oricarui termen limita pentru pre!entarea documentelor solicitate.
..%8 (ambursarea platilor e"ectuate in ba!a trans"erului prin e"ectul legii 6mitentul sau persoana
desemnata ce a platit in ba!a trans"erului prin e"ectul legii con"orm (egulii ..%' *&ocumente
suplimentare in ca!ul tragerii din numele succesorului4, este indreptatit sa primeasa rambursarea
ca si cum a" "i platit bene"iciarului.
R"17.A =. ;NUL;(6;
,
'' '"i
%
'$5
%
5
J ' "' ' 1 !i
!t"t
''HMUt'u
=.0% in care standbB irevocabil este anulat sau terminat
&repturile bene"iciarului in ba!a standbB pot "i anulate "ara consimtamintul lui. ,onsimtamintul
poate "i exprimat in scris sau prin actiuni ca returnarea standbB original intr5o maniera ce implica
acordul bene"iciarului cu anularea. ,onsimtamintul bene"iciarului cu anularea, este irevocabil
din momentul comunicarii acestuia emitentului.
=.0' &iscretia emitentului in privinta deci!iei de anulare
inainte de a accepta autori!area bene"iciarului de anulare, si de a trata standbB ca "iind anulat in
toate privintele, emitentul poate solicita intr5o maniera satis"acatoare in ceea ce priveste "orma si
continutul
a. standbB originalD
b. veri"icarii semnaturii persoanei ce semnea!a pentru bene"iciarD .Dni"
U
c. veri"icarii imputernicirilor persoanei ce semnea!a pentru bene"iciarD
d. o opinie legalaD
e. imputernicirea irevocabila semnata de bene"iciar, cu privire la anulare, ce include indicatii,
clau!e, indemnitati, si alte mentiuni care pot "i incluse in "ormularul solicitatD
". asigurarea ca obligatiile oricarui con"irmator au "ost anulateD
g. asigurarea nee"ectuarii trans"erului sau platii de catre orice persoana desemnataD 7. executarii
altor cerinte re!onabile.
,
88%
. A
R"17.A I. 20LI9;TIIL6 &6 (;+0U();(6
5 .
>.0% &reptul la rambursare
a. In care plata e e"ectuata contra unei pre!entari con"orme, in ba!a pre!entelor (eguli,
rambursarea trebuie "acuta de
i. ordonator catre emitentul solicitat sa emite standbBD si
ii. emitentu catre persoana desemnata sa onore!e sau sa tran"ere valoarea standbB in
orice alt mod.
b. 2rdonatorul trebuie sa asigure emitentul contra oricaror creante, obligatii sau responsabilitai
*inclusiv onorarii de avocat4 decurgind din
i. impunerea e"ectelor legii sau u!antelor altele decit cele desemnate in standbB sau de
aplicabile in locul emiteriiD
ii. "rauda, "alsi"icare, sau actiuni ilegale ale tertilorD sau
.,. ...5.5.
iii. executarea de catre emitent a obligatiilor con"irmatorului care in mod gresit nu
onorea!a con"irmarea.
c. ;ceasta (egula completea!a orice acord, modalitate de colaborare, u!anta, cutuma sau
practica aplicabila, ce prevede rembursarea sau o"erirea de garantii, in ba!a unei liste mai
restrinse sau di"erite de temeiuri.
>.0' ,7eltuielile in "orma de comisione si costuri
a. 2rdonatorul trebuie sa ac7ite c7eltuielile emitentului si sa5i ramburse!e orice c7eltuieli care
emitentul este obligat sa le plateasca persoanelor desemnate, cu acordul ordonatorului, sa
avi!e!e, con"irme, onore!e, negocie!e, trans"ere standbB, sau sa emite un angajament separat.
b. 6mitentul este obligat sa ac7ite c7eltuielile altor persoane i. daca acestea sint platibile
con"orm conditiilor standbBD sau
ii. daca acestea sint costuri si c7eltuieli re!onabile si obisnuite a persoanei solicitate de emitent
sa avi!e!e, onore!e, negocie!e, trans"ere standbB, sau sa emita un angajament separatD si ele nu
sint nerecuperate si nerecuperabile de la bene"iciar sau alt pre!entator ca re!ultat al absentei
cererii in ba!a stanbB.
>.01 intoarcerea rambursarii
Persoana desemnata care obtine rambursarea inainte ca emitentul sa re"u!e in termen plata
pre!entarii, trebuie sa intoarca rambursarea cu dobinda daca emitentul re"u!a plata. intoarcerea
nu inter!ice pre!entarea de catre persoana desemnata a pretentiilor de re"u! incorect de plata.
>.08 (ambursarea interbancara
2rice instructiune sau autori!are de obtinere a rambursarii de la alta banca, este supusa regulilor
uni"orme ale ,amerei Internationale de ,omert privind rambursarile interbancare.
R"17.A '. ,22(&2N;(6;
9.0% &urata standbB )tandbB trebuie sa
a. contina data expirariiD si
b. permita emitentului terminarea e"ectelor stanbB, cu conditia unei noti"icari prealabile sau
platii, in termen re!onabil.
9.0' 6"ectele expirarii asupra persoanei desemnate
&repturile persoanei desemnate ce actonea!a in limitele desemnarii sale, nu sint a"ectate prin
expirarea ulterioara a stanbB.
,..,,.
9.01 ,alcularea termenilor
a. &urata de timp, in cadrul careia actiunea trebuie executata in ba!a pre!entelor (eguli, incepe
sa curga din prima !i lucratoare urmatoare !ilei lucratoare in care actiunea trebuia sa "ie
executata in locul unde ea trebuia sa "ie executata.
b. 6xtensiunea duratei incepe in !iua calendaristica urmatoare datei expirarii, c7iar daca ambele
!ile cad pe !ile nelucratoare pentru emitent.
88'
9.08 Timpul in !iua expirarii
. .t5'
%
'Gr . .D ;' ..'L . s'
&aca nuci un timp in cadrul !ilei de lucru nu este prescris pentru expirare, expirarea are loc la
inc7eierea !ilei de lucru la locul pre!entarii.
. 'L.'H.H. G$D'i", i ;..; D.L'. .'.''.
D
' ,Uido $LD ]i Us'Wl;a-t .-)'
9.0: (etentia standbB
(etentia standbB original nu pastrea!a nici un drept in ba!a standbB, dupa incetarea dreptului la
cerere.
LD
'''
5'
D
R"17.A :C. )IN&I,;LIO;(6;@P;(TI,IP;(6;
%0.0% )indicali!area
&aca standbB cu mai multi emitenti nu indica catre cine trebuie "acuta pre!entarea, ea poate "i
"acuta oricarui emitent cu e"ecte obligatorii "ata de toti emitentii.
%0.0' Participarea *;Zn%i .jn i--ru
v
5io,555,vr 5L
a. &aca alt"el nu e convenit intre ordonator si emitent, emitentul poate vinde participarea in
drepturile emitentului "ata de ordonator si oricare pre!entator, si poate de!valui in"ormatia
relevanta, in mod con"idential, participantilor potentiali.
b. Gin!area de catre emitent a participarii, nu a"ectea!a obligatiile lui in ba!a standbB, si nu
crea!a drepturi sau obligatii intre bene"iciar si oricare participant.
1-1L&L >-L !peratiuni valutare =.%. &e"initii
,uvintul #devi!a$ *din latina devisa M imaginea pe monede metalice4 delimita initial biletele de
banca platite la vedere *lat. de viso4.
;ctual parerile asupra categoriei in cau!a sint mai di"erite 5 unii considera #devi!ele$ creante la
extern cu un tennen scurt, "ormate in moneda straina si platite la extern, exceptind moneda
"iduciara, adica biletele de banca si monedele metalice straine *spre exemplu, ,ostin /iritescu
accepta acest punct de vedere
...
4. ;ltii a"irma ca in notiunea data intra, in a"ara elementelor
enumerate si moneda "iduciara 5 acelasi ,ostin /iritescu intr5o lucrare mai tir!ie de acum spune
#;cesta acceptie se intilneste *se are in vedere acceptia devi!elor ca titluri de credit pe termen
scurt cu exceptia numerarului 5 aut.4, in general, in literatura economica dintre cele doua ra!boaie
mondiale, in timp ce prima *adica acceptia devi!elor cu includerea numerarului 5 aut.4 este
utili!ata in pre!ent$
..=
. ;cesta po!itie este impartasita si de &an &rosu5)aguna
..>
, de ;nton si
6lena &ragoescu
..9
etc, deoarece aceeasi moneda "iduciara poate "i convertita in moneda
scripturala *in devi!e4, si deci ultima domina. Prin urmare, conclu!ia care se cere este
urmatoarea #devi!e$ sint creantele la tennen scurt * mai rar mediu sau indelungat4, platite la
extern la prima cerere.
&evi!ele sint denumite corespun!ator denumirii unitatilor monetare straine respective "rancul
elvetian, dolarul american, lira italiana etc. ;ctualmente in lume exista citeva monede,
supranumite #monede "orte$. ;cestea sint
.=0
0ilete de bancaD
,ambiiD
,
$ ,ecuriD
c.*UH L. ''
,ecuri de calatorieD
881
;lte creante.
Unii autori dau o alta clasi"icare a devi!elor ex. 9.5P. +enais$
8
le clasi"ica in
+oneda e"ectivaD
+oneda, exprimata in cecuriD
+oneda scripturalaD
$ +oneda, exprimata in acreditive.
'. &upa convertibilitatea devi!elor
+oneda scripturala liber convertibilaD
+oneda scripturala partial convertibilaD
+oneda neconvertibila$
:
.
6xista si alte criterii de clasi"icare a devi!elor. )e utili!ea!a de asemenea si notiunea de devi!e
#clearing$ 5 acestea sint devi!ele utili!ate in exclusivitate in cadrul clearingului interstatal,
devi!ele in cau!a ne"iind convertibile$
.
.
,omertul cu valuta se reali!ea!a pe piata valutara, care reuneste toate legaturile tele"onice,
telegra"ice, etc. intre agentii autori!ati de a negocia cu aceste valori. Negocierea data se "ace in
ba!a cursului valutar. Prin #curs valutar$ se subintelege raportul intre doua monede, iar mai
simplu, pretul unei monede, exprimat in moneda corespondenta$
=
. &eterminarea cursului se "ace
prin cotarea lui, adica prin stabilirea lui pe ba!a cererii5o"ertei pe piata valutara. 6xista ' "eluri
de cotare
directa *ori certa4, si
i"
$
'
2peratiuni la vedereD
v
"''' ' $
L ,.5'.v5 .
2peratiuni la termen.
in ceea ce priveste de"initia legala a operatiunilor valutare, ea se contine in primul rind in
legislatia bancara a (epublicii +oldova.
!peratiuni la vedere v5D55. ..5' @.i@, !.. ,,.,L.#,#,.,. .,.,5
2peratiunile la vedere
.98
se reali!ea!a in ba!a angajamentelor de vin!are sau de
cumparare a devi!elor cu executarea lor timp de doua !ile lucratoare dupa inc7eierea
contractului.
6xemplu ' '
;
''
;i
"
rv
'
iB
+j
'-3?i-uniB 'ib--i;Uf'i4; ,$M4i7>-,r'
Un contract spot, inc7eiat luni, va avea in calitate de !i a scontarii mercuri ce urmea!a
*aceasta !i se mai numeste zi a valorii. &aca ea este o !i nelucratoare, !iua valorii va
"i prima ce urmea!a *in exemplul nostru, aceasta va "i joi ce urmea!a4.
Prevederile precedente re"erindu5se la 1 niveluri de generali!are a cererii si o"ertei
pentru stabilirea cursului valutar, sint de asemenea aplicabile aici.
2rdinele de plata privind de"alcarea sumelor respective, vor purcede calea telegra"ului.
in ca!ul in care partea responsabila nu5si onorea!a obligatiunile, ea suporta penalitatile
corespun!atoare. ;ceasta e deosebirea de ba!a, ce distantea!a operatiunile la vedere
in raport cu cele la termen 5 daca operatiunile la vedere nu se executa, aceasta nu le
trans"orma in operatiuni la termen *termenul intir!ierii nu importa4.
;ceste operatiuni derulea!a in ba!a cursului la vedere, publicat in mod o"icial.
)copurile esentiale, pe care le5ar urmari reali!area unor ast"el de operatiuni, sint
;sigurarea bancilor cu disponibilitati in devi!e.
Tinerea po!itiilor desc7ise #lungi$ sau #scurte$ in scopul asigurarii cerintelor clientilor bancii
in devi!e, "ara restrictii de spatiu sau timp.
9ratie "aptului ca exista o mare varietate de devi!e, sigur ca toate au un pret di"erit. ;ceasta se
intimpla, deoarece "iecare "el de devi!e isi are timpul sau, perioada in care banii ajung la
destinatarD ast"el incit cele mai scumpe sint cele cu un termen de scontare mai indelungat.
;ceasta e si "iresc, deoarece bancile vor incasa procente pentru timpul, in care devi!ele se a"la in
drum spre destinatar *in ca!ul cambiilor4. &upa cambii, in ceea ce priveste pretul, urmea!a in
ordine descrescind cecurile, trans"erurile postale, si, in s"irsit, trans"erurile telegra"ice. Ultimele
sint cel mai raspindite in cadrul operatiunilor la vedere. ,elelalte "ac obiectul unei reglementari
aditionale, "acind parte din operatiunile la termen, si pretul lor este di"erit, adaugindu5se
procentele pentru timpul, in care devi!ele s5au a"lat in drum
.9:
.
&eseori, bancile remit clientilor sai cotarile cursului devi!elor pentru "iecare "el de devi!e in
parte, tratind separat cursul de vin!are si cel de cumparare. Pe piata valutara exista anumite
reguli si u!ante, printre care
88.
Gin!atorul va speci"ica totdeauna locil livrarii
.9.
.
,umparatorul va cere de la vin!ator cursul prin tele"on, si trans"erarea rapida a devi!elor care
"ac obiectul tran!actiei. ,7eltuielile a"erente sint in sarcina vin!atorului, care mai suporta si
c7eltuielile pentru remiterea devi!elor cedate.
#Oile lucratoare$ sint !ilele lucratoare din ambele tari ale partilor la contract.
(eiesind din "aptul, ca cumparatorul este acela care suporta c7eltuielile tele"onice legate de
a"larea cursului, este obligatia cambistilor bancari de a5i comunica clientului intr5o maniera
laconica si clara cursul cerut. ;ceasta il va obliga pentru suma minima de 1 milioane de dolari
)U;. +ai rar, dilerii pot cota cursuri #in"ormative$ la devi!ele, "ormate in monede #slabe$.
La prima vedere, s5ar parea ca intr5o asemenea situatie sint excluse toate riscurile. insa gratie
"aptului ca intre nasterea si onorarea obligatiunilor exista o anumita perioada de timp, permanent
va persista un risc de credit *in care partenerul de a"aceri nu5si onorea!a obligatiunile4D numit de
asemenea risc de garantie. intru limitarea lui, vom conveni asupra unor operatii valutare numai
cu banci cu reputatie bine cunoscuta. ,u restul, vom cere anumite garantii, cum ar "i
Limitarea sumei, ce "ace obiectul contractului.
)olicitarea garantiei unei banci cu reputatie bine cunoscuta.
D
..., $ Plata e"ectiva a
unei parti din suma conc7isa in mod imediat.
,u cit situatia "inanciara a clientului va solicita indoieli, cu atit garantiile solicitate vor "i mai
mari.
. ,
,t
D
2peratiuni la termen
&eoarece termenul de reali!are a contractului la vedere este de ' !ile lucratoare, vine de la sine
ca in cadrul operatiunilor la termen, aceasta perioada #a valorii$ va "i mai indelungata, in mod
"recvent, de la o saptamina pina la %' luni. &upa cum mentionea!a /iritescu, #...din cau!a
acestui decalaj *se are in vedere decalajul intre momentul inc7eierii si valutarii in cadrul unei
operatiuni la termen 5 aut.4, pietele, pe care sint e"ectuate tran!actii cu valuta sau cu alte valori au
"ost caracteri!ate ca "iind piete pe care nu apar mar"urile tran!actionate si pe care nu se plateste
pretul lor$
.9=
. ;cest termen nu va "i mai indelungat, "iindca in situatia contrara este vorba de
acum de investitii in strainatate. in engle!a operatiunile la termen sint numite #"orNard ex5
c7ange operations$
.
'
>
. in a"ara de termenul mai indelungat, ce se scurge intre inc7eierea
contractului si reali!area lui, o alta deosebire a operatiunilor la termen in raport cu cele la vedere
consta in modul di"erit de "ormare a cursurilor lor cursului la vedere si celui la termen. Ultimul
se "ormea!a prin adaugarea sau scaderea unor anumite suplimente. ;ceasta inseamna, ca in ca!ul
unui curs la termen mai superior celui la vedere, primul va include cursul la vedere si un anumit
suplement numit report *agio4. in situatia contrara, vom vorbi de o suma ce este sca!uta din
cursul la vedere, numita deport *disagio4
.99
.
Coarte rar, aceste doua cursuri sint egale. ;ceasta e determinat de
"
v.' v
%. &i"erenta de procent pentru monedele incadrate. ,resterea lor conditione!i majorarea cererii
pe piata de devi!e la vedere, si cursul la vedere depaseste cel la termen. in situatia contrara cursul
la vedere va scade in raport cu cel la termen.
'. In"latia, care bineinteles in"luentea!a corelarea intre cele doua cursuri. ,u cit moneda va "i
mai slaba, cu atit va "i mai sca!ut cursul ei la termen. ;ceasta va "i mai evident in ca!ul unei
in"latii, care galopea!aD in acest ca! cursul la termen a unui ast"el de monede poate sa nu "ie
tratat deloc. Un sir de alti "actori in"luentea!a starea unei monede in raport cu altele masa
monetara, balanta de plati etc. Toate acestea determina raportul intre aceste doua cursuriV'.
)tabilirea acestor cursuri este totdeauna o progno!a. Iata de ce nu exista niciodata
siguranta daca ipote!a data se va adeveri.
6vident, aceasta nu este totusi o si$pla progno!a, ci si o activitate complexa cu
aplicarea diverselor mijloace te7nice, participarea specialistilor bancari etcD intr5un
cuvint, aceasta este de asemenea si o activitate te7nica, stiinti"ica. &ar un element de
88=
progno!a permanent este pre!ent.
2peratiunile la termen angajea!a multe riscuri, in plus la cele numite deja. Nu numai
cursul ipotetic la termen poate sa nu sa se reali!e!e 5 e posibila si survenirea "alitatii
unui partenerD a riscului de trans"er, in care un subiect de drept international public nu
va trata moneda sa contra altor monede straineD un numar impunator de riscuri
economice si politice, precum ra!boaiele, revolutiile etc.
Iata de ce, gratie "aptului ca unele riscuri sint uneori imprevi!ibile, bancile solicita in
mod "recvent anumite garantii, legate de situatia "inanciara a clientului, de situatia
"inanciara din tara clientului, desi ele in"aptuiesc si o ampla activitate "inanciara si
te7nica. 9arantiile solicitate in majoritatea ca!urilor sint in "orma de o taxa de acoperire
a riscurilor contractului la termen, in marime de '0I pentru contractele la termen. 6a
poate "i micsorata pentru clientii cei mai stabili la %0I.
)e convine asupra operatiunilor la termen pentru a atinge urmatoarele scopuri
%. Principal protejarea contra riscului valutar decurgind dintr5o operatiune comerciala sau
"inanciara. ,um a"irma +enais 9.5P, #)ur le plan commercial, le c7ange a terme permet la
#couverture$ anticipee *sans aleas ou des paiements "uturs, e""ecti"s et certains. ,est l'instrument
de la securite des ec7anges commerciaux internationaux$
=0%
.
'. )peculativ el consta in cumpararea la termen a devi!elor in speranta survenirii unei di"erente
intre cursul asteptat si cel real. in acest ca! se va bene"icia de aceasta
di"erenta
=0'
.
*xemplu?
......,B. . ,,.,.-. , .. -. ,.. .
?
.............
%. Un comerciant a inc7eiat un contract la termen pentru o suma de : milioane U)& la un curs
determinat. &aca cursul la !iua valorii va depasi cursul initial stabilit, comerciantul
va "i protejatD daca cursul la vedere va "i mai mic in raport cu cel "ixat anterior 5c7eltuielile lui
vor "i compensate, deoarece c7iar la momentul inc7eierii contractului comerciantul este sigur in
ceea ce priveste suma contractului, si el poate sa5si continue a"acerile "ara nici o grija. in
practica, el se poate angaja pentru o operatiune la termen con"orm unui contract de option *ve!i
punctul '.:4. ;ici c7eltuielile vor "i minimale.
'. Un comerciant a inc7eiat un contract la termen pentru o suma de : milioane U)&. La scontare
el va cumpara *este vorba de un contract de vin!are4 devi!e pe piata la vedere cu un pret mai
sca!ut si le va vinde la termen mai scump. 6vident, exista si posibilitatea inversa. &ar daca
cursul la vedere intr5un contract de vin!are la termen va "i mai inalt in raport cu cel la termen
*sau vice5versa4 comerciantul va inregistra perderi considerabile. +ulti specialisti mentionea!a
ca este "oarte greu de a delimita speculatia de la o simpla protejare contra riscului valutar. +ai
"recvent, operatiunile la termen urmaresc ambele scopuri mentionate. insa daca cambistul
cumpara sau vinde devi!e la termen "ara a dispune de ele in mod e"ectiv, aceasta este o speculatie
pura. ;cestea "iind spuse, trebuie de mentionat ca operatiunile la termen sint "oarte raspindite in
practica bancara, deoarece ele permit participantilor sa cistige taxe ce pot "i destul de mari, "ara
mobili!area disponibilitatilor e"ectiveD dar si c7eltuielile pot "i "oarte mari, si de aceea aceste
operatiuni sint considerate pe drept cuvint "oarte riscante.
2peratiuni )F;P
Termenul #)F;P$ este de origine engle!a si speci"ica operatiunea valutara, con"orm
careia un anume agent economic inc7eie cu partenerul o tran!actie de vin!are *sau de
cumparare4 de devi!e la termen, si, in mod simultan, un contract de cumparare *respectiv,
de vin!are4 de devi!e la vedere. Ga "i posibila si inc7eierea simultana a doua contracte
la termen, urmind ca !iua valorii unuia sa "ie mai indelungat, aceasta constituind de
asemenea operatiune )F;P. #&in punct de vedere economic, - mentionea!a /iritescu
5 )F;P repre!inta o acordare reciproca de credit in valuta cu o dobinda convenita
intre cei doi parteneri$
=01
.
&eoarece operam cu doua cursuri curs la vedere si curs la termen, exista si o di"erenta
intre ele, numita #puncte )F;P$, si, luind in consideratie ca cotarea se "ace prin
88>
indicarea ultimelor doua decimale, aceasta regula se va aplica si pentru indicarea
puntelor )F;P.
&e asemenea este valabila a"irmatia, con"orm careia aceste puncte sint egale cu di"erenta
de procent pe europiata de devi!e *aproape intotdeauna4.
Trebuie de mentionat totodata ca in practica nu se "oloseste notiunea de #curs la
termen$D ci se indica numai cursul la vedere si punctele )F;P.
6xemplu
Un comerciant trebuie sa ac7ite o prestare de % milion de U)& la termenul de . luni
avind o creanta de ' milioane pentru o operatiune la termen *cu scadenta peste % luna4.
6l va vinde acele ' milioane la vedere, totodata cumparindu5le la termen. Punctele
)F;P vor compensa c7eltuielile, legate de aceasta operatiune.
)e poate de determinat de la prima vedere daca este vorba de deport sau report *ve!i p.
'.14 in urmatorul "el daca banca stabileste punctele )F;P ast"el incit ci"ra dreapta e mai
mare ca cea stinga, ea stabileste un deportD situatia inversa va crea de acum un report
=08
.
6xemplu
,urs la vedere U)&@)C(... %.8>:05.0 *:05.04
% .&aca punctele )F;P vor "i :0580, reportul va "i urmatorul 8900500
'.&aca punctele )F;P vor "i 805:0, deportul va "i urmatorul 8>%05%0
1.&aca banca va stabili punctele )F;P ca ci"re egale, spre exemplu :05:0D aceasta va
insemna ca pentru operatiunea la termen respectiva nu e stabilit nici deport, nici report.
)a ne intoarcem la operatiunile la termen. Teoretic, ele se compun dintr5o operatiune la
vedere si o operatiune )F;P
=0:
. Priviti
)pre exemplu, o banca are obligatia de a plati o suma de U)& peste . luni. in acest ca!
a4 0anca
cumpara la vedere S :00.000 operatiune la vedere
b4 6a vinde la
vedere S :00.000
operatiune )F;P ..
';.P; B; 6a cumpara la termen de 1 luni
4i[;SAM3a2SSM.....[[TN
DY1r S :00.000 ..
.
atU5sD9)5..$'GUD
;st"el, exista ' puncte )F;P a vin!atorului si a cumparatoruluiD dupa cum exista si
doua cursuri la vedere pentru vin!are si pentru cumparare. ,on"orm "ormulei date,
vom putea calcula, avind punctele )F;P cursul la termen sau di"erenta dintre ratele
dobin!ii in doua tari.
In mod analogic vom proceda pentru a calcula #Ies cross$ *engl. #cross rate$4 in
operatiunile la termen.
&in punct de vedere economic, )F;P5ul repre!inta un credit, acordat in mod reciproc
de parteneri unul altuia cu un pro"it prestabilit.
;cest "el de operatiuni este raspindit in clearing5ul interbancar. in con"ormitate cu el,
bancile centrale acorda imprumutul partenerilor de a"aceri la un termen anumut. La
scontare, ele incasea!a suma creditului acordat. ;ceasta se "ace in con"ormitate cu
acordurile interstatale inc7eiate
=0.
.
2ption5urile valutare
,on"orm explicaiei, date de Petit Larousse, #option$ *lat. #optio$ A alegere4 este o "acilitate, un
drept de a opta, de a alege din doua sau mai multe posibilitati @@ Aur. Cacilitate, acordata unei
persoane prin lege sau contract, de a alege una din mai multe situatii juridice
=
$
=
.
.,.,...5 '5.5, ,,
In ceea ce priveste domeniul operatiunilor valutare, optuon5ul este un contract, con"orm caruia o
889
persoana *numita cumparatorul sau detinatorul unui option4 cumpara dreptul, dar nu si obligatia
de a cumpara sau vinde devi!e la un termen stabilit. ;st"el, el este liber de a alege sa cumpere
sau nu devi!ele, ce "ac obiectul contractului, si aici el se conduce de citeva reguli, care le vom
enumera mai jos.
&upa cum s5a mentionat, option5ul poate "i pentru vin!are sau pentru cumparare de devi!e.
Primul este numit #caii$, celalalt are denumirea #put$ )engl. Termenul option5ului este perioada,
in cadrul careia el poate "i reali!at *sau ridicat, adica exercitata posibilitatea de convertare de
catre detinator a optionul5ui in valuta straina *engl. exercise option. in argoul cambistilor aceasta
data este supranumita #data scontarii$ *engl. $aturit+ dateB ea expirind in ultima !i lucratoare
posibila pentru exercitarea option5ului *numita inca &ata expirarii 5 engl. #6xpiration date$4. La
prima vedere, s5ar parea ca option5ul nu se prea deosebeste de operatiunile la
termen. insa
%. 2ption5ul este un contract complet deosebit deoarece el imputerniceste, si nu obliga
partile.
'. in a"ara de aceasta, aici nu exista marja, deport, report etc. Pentru a5si asigura dreptul sau de
cumparare sau de vin!are, detinatorul option5ului va plati vin!atorului acestui option pri$a, ce
constituie costul acestui option *engl. >re$i=n. 2ptionul se inc7eie pentru un anumit curs,
numit pret de baza, sau pret de exercitiu *engl. Stri4ing price. Pentru el cumparatorul option5
ului plateste prima.
+ai sint citeva notiuni, necesare pentru intelegerea contractului de option
%. Option pe piata *engl In-t,e-$one+; acesta este option5ul, a carui pret de ba!a este mai mare
decit cursul la vedere pentru #put$D si mai mic pentru #caii$.
'. Option in a%arapietii *engl. Out-of-t,e-$one+. ;cesta este vice5versa option5ului
#pe piata #.
1. 5aloarea reala - aceasta e di"erenta intre pretul de ba!a si cursul la vedere *la momentul
scontarii4 pentru option5ul #pe piata$.
8. >unctul zero; se spune ca este punctul !ero in care optionul nu inregistrea!a nici pierderi, nici
cistig.
6xemple
,
r
Pentru a cumpara trebuie sa tie 5 %.8=:0
,
Pentru a vinde trebuie sa "ie %.8=.0 @ v , .ii$
Pentru a cumpara trebuie sa "ie - %.8=:0
,D
''7'aii'feAOMMA44+ Pentru a ainde trebuie sa "ie %.8=.0 @$.
'#.'
Prima pentru option se calculea!a, reiesind din urmatorii "actori
%. Pretul de piata
'. Pretul de ba!a
1. Termenul option5ului
5.ateledobinzii
?
@
i B' '' 4 4 ' '''B ''' B B
vl
,
:. Golatilitatea
5olatilitatea este un "enomen economic, care este "oarte di"icil de stabilit, aceasta
"iind legat de progno!eD deoarece ea tinde spre sc7imbarile imprevi!ibile ale cursului
pe viitorV
>
.
Prima se calculea!a cu ajutorul unei "ormule extrem de complexe, care nu o vom precauta.
Ultimii trei "actori se asocia!a in unul speci"ic, numit #valoarea de timp$. 6a corespunde
di"erentei intre prima si valoarea reala. Logica sc7imbarii ei este urmatoarea cu cit
pretul de ba!a este mai indepartat "ata de pretul la vedere, cu atit valoarea de timp este
8:0
mai mica *si invers4.
D
i r
6ste semni"icativ ca evolutia valorii de timp scade in mod proportional in perioada pina
la scontare, "iind "oarte mare la inceputul ei si reducind careu5se considerabil la "inele
acesteiaV
9
.
. ,
)copurile, urmarite de parti la inc7eierea contractului de option, sint
,
%. ;sigurarea unui curs "ix, care poate "i mai acceptabil decit cel la vedere pentru vin!area sau
pentru cumpararea devi!elor *dar care poate "i si mai putin "avorabil4.
'. 6vitarea marjei.
1. 6vitarea riscurilor valutare eventuale.
8. ;coperirea unei parti mici din valoarea devi!elor, destinate vin!arii. &etinatorii option5urilor
vor actiona in "elul urmator ei vor reali!a option5urile in ca!ul
in care cursul la vedere este mai mare decit pretul de ba!a *"ara prima A aut.4 pentru optionul de
cumparareD si daca el va "i mai mic decit pretul de ba!a *"ara prima4 pentru optionul de vin!are.
&aca pretul actual va "i mai mic ca pretul de ba!a, dar mare ca Jpretul de ba!a 5 primaK, option5ul
va "i reali!at de catre detinator pentru a evita perderile, care vor depasi marimea primei. ;cesta
"iind elementul de ba!a din strategia de reali!are a option5ului *evitarea c7eltuielilor mai mari
decit prima4, cumparatorii vor inregistra totusi anumite pierderi, acestea constituind bene"iciul
vin!atorului unui option. Gin!atorul va pro"ita de asemenea, daca cumparatorul option5ului nu5si
va exercita option5ul *in situatia in care c7eltuielile lui sint mai mari ca prima4. ;ici, cistigul
vin!atorului va "i egal cu prima, insa totdeauna cumparatorul va "i acela care va decide, lata de
ce pro"itul vin!atorului depinde de alegerea detinatorului option5ului.
)i, la "inele acestui capitol trebuie de mentionat ca in operatiunile de option, ca si in operatiunile
la termen, exista si speculatii. ;cestea au loc in ca!ul vin!arii option5urilor *#caii$ sau #put$4
neacoperite, adica "ara a dispune e"ectiv de devi!e. ;sta se "ace in speranta de a cumpara *in
prealabil4 sau de a vinde *ulterior4 devi!ele la un curs mai "avorabil pentru vin!atorul option5
ului. ;ici, pro"itul vin!atorului este dublu
' '. '
%. PrimaD
'. &i"erenta intre cursul de cumparare si cel de vin!are a devi!elor, aceasta "iind o marja
speci"ica.
;rbitrajul valutar
;rbitrajul valutar este o operatiune bancara de cumparare5vin!are *cel mai "recvent simultana4 a
devi!elor pe piata cu scopul extragerii pro"itului din
&i"erenta intre cursurile unei monede pe di"erite piete.
&i"erenta intre cursurile unei monede pe o singura piata la date di"erite )si la date di"erite pe
piete di"erite4.
6tc
=%0
.
;
-intr5un cuvint, aceasta este extragere a pro"itului din di"erenta intre cursurile valutare. ;rbitrajul
valutar are o trasatura caracteristica, si anume el "oloseste mijloace de comunicare rapide, cum
ar "i ordinele telegra"ice, tele"onice, prin telex etc. lata de ce in practica se intilneste "oarte rar
arbitrajul ce mi!ea!a pe di"erenta de curs pe doua sau mai multe piete.
6xista urmatoarele "eluri de arbitraj
=
$
,5.. .D.,
%. Arbitra% direct; cumpararea de devi!e, care se cotea!a bine pe o piata, si vin!area lor simultana
pe piata, unde pretul lor e mai mare. ,um s5a spus, acesta este un "enomen rar.
'. Arbitra%ul la ter$en, care reali!ea!a bene"iciu din di"erenta intre cursul la vedere si
cel la termen a unei monede *el poate mi!a si pe di"erenta cursurilor la doua monede
pe una sau mai multe piete4.
;rbitrajul valutar poate "i combinat cu arbitrajil ratelor dobin!ii
=%'
, adica cu operatiunea
8:%
ce extrage pro"it din
&i"erenta intre ratele dobin!ii pentru depo!ite intr5o moneda sau alta *ori intr5o tara
sau alta4.
&i"erenta intre ratele dobin!ii, re"eritor la care exista presupunerea ca ele vor varia in
timp.
&upa cum vedem, arbitrajul valutar este o operatiune "oarte complexa, insa arbitragistii
pro"essionisti "oarte rar se gresesc, progno!ele lor ba!indu5se pe cunoasterea per"ecta
a tendintelor de!voltarii cursului valutar.
Totusi, arbitrajul valutar are "unctia de nivelare, deoarece el acela care ec7ilibrea!a
cererea si o"erta in devi!e.
=.1. (eglementarea juridica a operatiunilor valutare in (epublica +oldova
I!voare
(eglementarea juridica a operatiunilor valutare in practica (epublicii +oldova in ultimul timp a
su"erit sc7imbari de esenta, "enomen conditionat de
&eclararea suveranitatii republicii, si iesirea ulterioara din #!ona rublei$, ce a trans"ormat
monedele statelor "oste membre a U()) in valute.
Introducerea la '9.%%.%991 de catre (epublica +oldova a valutei nationale 5 L6UL.
;ctualmente operatiunile valutare, e"ectuate de bancile din republica, sint supuse unei
reglementari juridice complexe. Printre actele normative de ba!a in acest domeniul vom
mentiona
Legile (epublicii +oldova #Privind 0anca Nationala a +oldovei,,, nr. :8>5?III
=%1
si Legea
institutiilor "inanciare, nr. ::05?IIIV, ambele din '% iulie %99:D si Legea epublicii Moldova
8#u privire -a reglementarea repatrierii de mijloace banesti, marfuri si servicii provenite
din tranzactiile economice externe9, %8..5?III din '9 ianuarie %99>
=%:
, ca acte normative de
ba!a ce stabilesc cadrul normativ general pentru e"ectuarea operatiilor valutareD
8egulamentul privind reglementarea valutara pe teritoriul epublicii Moldova9,
aprobat prin -otarirea ,onsiliului de ;dministratie al 0.N.+. din %1.0%.%998 Nr. ', care a intrat
in vigoare de la %=.0%.%998 *in continuare 5(egulament4
=%.
. ,oncomitent, a "ost anulat &ecretul
Presedintelui (epublicii
+oldova Nr. '8 din 0>.0'.%99' #,u privire la reglementarea operatiunilor valutare pe teritoriul
(epublicii +oldova$, cit si #(egulamentul provi!oriu cu privire la reglementarea operatiunilor
valutare pe teritoriul (epublicii +oldova$ aprobat prin acest &ecret, ce reglementau aceste
relatii. Noul (egulament contine o reglementare detaliata a conditiilor si modului de e"ectuare a
operatiunilor vali tare.
,a acte normative, ce reglementea!a unele aspecte de e"ectuare a operatiunilor valutare,
pot "i mentionate
-nstructiunea nr.1331:-26 8#onditiile de activitate a magazinelor 8dutE-free9 cu valuta
liber convertibila9, aprobata prin -,; a 0.N.+. *proces5verbal nr. 1: din ' august %9984
=
'
=
D
A#% a $.N.M. 8#u privire la aprobarea egulamentului privind pozitia valutara
desc2isa a bancii9, nr. %'. din '> noiembrie %99=
=
'
>
D
A#% a $.N.M. 8#u privire la modificarea limitelor raporturilor pozitiei valutare
desc2ise scurte9, nr. ':. din ': noiembrie %99>
=%9
D
A#% a $.N.M. 8#u privire la metoda de stabilire a cursului oficial al leului
moldovenesc fata de dolarul )U;$, nr. 10. din ' noiembrie %99>
='0
D
A#% a $.N.M. 8#u privire la aprobarea -nstructiunii cu privire -a introducerea<
scoaterea numerarului din<in epublica Moldova de catre banci9, nr. 180 din %> noiembrie
%99>
='%
D
A#% a $.N.M. 8#u privire la modificarea mecanismului de scoatere a numerarului de
valuta straina din epublica Moldova9, nr. ':1 din > septembrie
%99>
=''.
A#% a $.N.M. 8=rivind aprobarea -nstructiunilor 8#u privire la controlul asupra
repartrierii mijloacelor banesti provenite din exportul de marfuri9 si
8:'
8#u privire la controlul asupra platilor pentru importul de marfuri, servicii9,
v nr. %1. din '' mai 199>VD
A#% a $.N.M. 8=rivind aprobarea Normelor Nr. 1331:-23 cu privire la organizarea si
functionarea pe teritoriul epublicii Moldova a caselor de sc2imb
'" valutar si punctelor de sc2imb de pe linga 2oteluri9, proces verbal Nr. '' din . mai
%998VD
A#% a $.N.M. 88#u privire -a modificarea mecanismului de cumparare a valutei
straine de catre agentii economici rezidenti9, nr. '9> din '= octombrie %99>
=+
D
A#% a $.N.M. 8#u privire la aprobarea -nstructiunii privind modul de eliberare a
autorizatiilor pentru efectuarea unor operatiuni in valuta straina de catre
B agentii economici care activeaza in domeniul aviatiei civile9, nr.'%' din
%1.0=.'000V.
Lista sus5mentionata nu este ex7austiva A pe parcursul examinarii aspectelor concrete ale
regimului juridic al operatiunilor valutare in (epublica +oldova, vor "i indicate actele normative
care reglementea!a aceste aspecte. in plus, vor "i mentionate principiile de ba!a ale actelor din
lista indicata mai sus.
Notiuni introductive
inainte de a purcede la examinarea notiunii de #operatiuni in valuta straina$ continuta in
legislatia bancara a (epublicii +oldova, este important de a "ace cunostinta cu alte notiuni
relevante pentru intelegerea mecanismului reglementarii juridice a operatiunilor cu valuta straina
in (epublica +oldova.
0ineinteles, anali!a regimului juridic al operatiunilor cu valuta straina incepe de"initia valutei.
(egulamentul intelege ca valuta moneda nationala a (epublicii +oldova *%4 si valuta straina *'4.
La rindul sau, notiunea de #moneda nationala a (epublicii +oldova$ 5 leii moldovenesti 5
include biletele de banca si monedele, emise de catre 0anca Nationala a +oldovei, care
repre!inta unicul mijloc legal de plata pe teritoriul (epublicii *i4, disponibilul pe cont, exprimat
in lei moldovenesti *asa5numita moneda scripturala4 *ii4, si cecurile in lei moldovenesti, care sint
eliberate si asigurate de soldul mijloacelor in conturile in lei moldovenesti desc7ise la bancile din
(epublica +oldova si din strainatate *iii4. Pe de alta parte, #valuta straina$ include
a. bancnotele si monedele metalice *altele decit leul moldovenesc4 emise de catre organele
autori!ate ale statelor straine, a"late in circulatie, scoase sau supuse scoaterii din circulatie, dar
acceptate spre sc7imb de catre organele autori!ate respectiveD
b. disponibilitatile in conturi in unitatile banesti ale statelor straine, precum si in unitatile banesti
si de decontare internationaleD
c. cecurile in valuta straina care sint eliberate si asigurate de soldul mijloacelor in conturile in
valuta straina desc7ise la bancile din (epublica +oldova si din strainatate. Pentru anali!a
notiunii de valuta straina ve!i nota ='= supra.
6ste de noti"icat po!itia legislatorului national, care uneori utili!ea!a termenul #valuta$ cu
re"erinta la moneda nationala a (epublicii +oldova *ex. vezi notiunea #cursului valutar$, in"ra4.
;ceasta di"era de po!itia doctrinei, care s5a pronuntat demult in "avoarea utili!arii termenului
#moneda nationala$ atunci in care e vorba despre unitatea monetara a unei tari. 2r, c7iar
,onstitutia (epublicii +oldova utili!ea!a in acessens termenul #moneda nationala$ in articolul
%10*'4.
,onsideram, ca acest termen este cel de utili!at, tinind cont de ambele argumente evocate 5 cel
doctrinal si cel ba!at pe terminologia utili!ata de legea suprema a tarii. Urmatoarea dupa
importanta notiune ce tine de domeniul valutar, si intelegerea careia este strategic importanta
pentru a patrunde in sensul reglementarilor bancare in acest domeniul, este cursul valutar.
(egulamentul de"ineste cursul ca #pretul valutei straine, exprimat in valuta nationala a
(epublicii +oldova$. in legislatia bancara uneori se "oloseste drept ec7ivalent al notiunii de curs
valutar termenul #rata de sc7imb$ *ex. art. %. din legea privind 0anca Nationala a +oldovei 5
ve!i p. 1.8.%. de mai jos4. ,ursul se stabileste in re!ultatul asa5numitei cotari a valutelor, de"inite
in p. %.%8. a (egulamentului ca #stabilirea cursului monedei nationale "ata de valutele straine$.
8:1
&upa cum poate "i dedus din de"initia cursului valutar indicata mai sus, in (epublica
+oldova se "oloseste cotarea indirecta *incerta4 *pentru detalii ve!i titlul % #&e"initii generale$
de mai sus4.
Definitia operatiunilor in valuta straina
Prima de"initie legislativa a operatiunilor valutare se continea in titlul % articolul % al vec7iului
#(egulament provi!oriu cu privire la reglementarea operatiunilor valutare pe teritoriul (epublicii
+oldova$ #2peratiunile valutare 5 operatiunile, legate de
a4 Trans"erarea titlului de proprietate asupra valorilor valutare
='=
D
b4 Utili!area in calitate de mijloc de plata a valutei straine, cit si a valutei (epublicii +oldova in
cadrul activitatii economice externeD
c4 Introducerea in (epublica +oldova si scoaterea din ea a valutei straine, cit si trans"erurile
banesti internationale.
(egulamentul privind reglementarea valutara pe teritoriul (epublicii +oldova a substituit
notiunii sus5mentionate noua de"initie a operatiunilor valutare. &e "apt, noul (egulament a venit
cu un nou concept al notiunii #operatiuni valutare$ con"orm acestui concept, (egulamentul "ace
di"erenta intre operatiuni valutare si operatiuni in valuta straina. 2peratiunile valutare sint
de"inite ca #tran!actii de cumparare si vin!are a valutei straine si a documentelor de plata in
valuta straina$, in timp de operatiunile in valuta straina constituie #gen de activitate a bancilor
autori!ate, care include operatiuni valutare si alte operatiuni cu utili!area valutei straine si a
documentelor de plata in valuta straina
='>
$. in unele acte normative ale 0.N.+. in calitate de
sinonim al notiunii #operatiuni valutare$ este uneori utili!at termenul #operatiuni de sc7imb
valutar$
='9
. Prin urmare, trasaturile de ba!a ale noului concept al operatiunilor in valuta straina
sint urmatoarele
notiunile de #operatiuni in valuta straina$ si de #operatiuni valutare$ se raportea!a una la alta
ca notiuni de gen si de specie. Termenul de #operatiuni valutare$ este
mai global, inclu!ind in sine nu numai #operatiunile valutare$ dar si alte #operatiuni cu utili!area
valutei straine$D
in noul (egulament notiunea de operatiuni valutare are o semni"icatie mai restrinsa
comparativ cu cea continuta in vec7ea reglementare ea se re"era numai la cumpararea si
vin!area valutei straineD
la rindul sau, notiunea de #operatiuni in valuta straina$ nu pur si simplu este un termen
generic ce inglobea!a toata varietatea operatiunilor bancare in alte valute
decit Leul +oldovenesc 5 aceasta este un #gen de activitate a bancilor autori!ate$.
6ste discutabila justi"icarea evidentierii operatiunilor in valuta straina in calitate
de un #gen de activitate$ 5 pina la urma, operatiunile valutare sint aceleasi operatiuni
i active sau passive, dar exprimate in alte valute decat moneda nationala a (epublicii
+oldova. ,onsideram ca totusi tandem5ul #operatiuni active5operatiuni pasive$
constituie principalele #genuri de activitate$ ale bancilor comerciale.
Totusi, (egulamentul este inconsecvent in promovarea divi!iunii intre #operatiunile
valutare$ si #operatiunile in valuta straina$, declarata initial in capitolul I #&e"initii$
ast"el, capitolul . al (egulamentului 5 intitulat #2peratii in valuta straina$ 5 se re"era
exclusiv la vin!area si cumpararea valutei straine. &eci, nu numai structural, dar si
substantial (egulamentul con"unda #operatiunile in valuta straina$ cu #operatiunile
valutare$.
&ar nici aceasta nu5i tot. (egulamentul reglementarii valutare scoate din orbita notiunii
#operatiuni in valuta straina$
a. gestiunea conturilor in valuta straina a re!identilor si nere!identilorD
A
b. regimul juridic al introducerii si scoaterii valutei straine si leilor moldovenesti din@in
(epublica +oldovaD cit si
b. repatrierea si vin!area obligatorie a valutei straine. ' ,'
' ' ' '$' '
8:8
,lasi"icarea operatiunilor in valuta straina
in po"ida "aptului ca structura (egulamentului este sugestiva in ceea ce priveste di"erenta intre
operatiunile in valuta straina, pe de o parte, si alte operatiuni *paragra"ul de mai sus4, totusi o alta
expressie a inconsecventei conceptuale a (egulamentului este "aptul ca el contine implicit
clasi"icarea operatiunilor in valuta straina 5 tipologie ce include si operatiunile #cu utili!area
valutei straine si documentelor de plata in valuta straina$, regimul juridic al carora este expus in
alt compartiment al (egulamentului decit cel dedicat #operatiunilor in valuta straina$.
;st"el, criteriile de clasi"icare a operatiunilor in valuta straina, care sint i$plicit utili!ate de
(egulament, sint urmatoarele
operatiunile in valuta straina se clasi"ica in a4 gestiunea conturilor valutare ale clientilor *ce
include regimul juridic al desc7iderii, administrarii *inclusiv suspendarii sau reo"ormarii4 si
inc7iderii conturilor valutare, controlul asupra utili!arii mijloacelor de pe conturile valutare
*inclusiv repatrierea si vin!area obligatorie a valuteri straine44, si b4 operatiunile valutare
*cumpararea5vin!area valutei4.
dupa scopurile sale operatiunile in valuta straina se subdivi!ea!a in operatiuni curente si
operatiuni, legate de transfer de capital. ,lasi"icarea aceasta este de D,, asemenea implicita A
criteriul respectiv este sugerat de existenta capitolului 9 al $$ (egulamentului #Trans"erul de
capital$. 2peratiunile valutare curente includ
a4 operatiile, legate de cumpararea5vin!area valutei straine, de lucrarii si servicii, de reali!area
dreptului asupra proprietatii intelelectuale, decontarile a"erente carora implica valuta straina si se
e"ectuea!a rara aminarea platii, si "ara atragerea sau acordarea imprumuturilorD
b4 trans"erul mijloacelor peste 7otare sau de peste 7otare, a licentelor, dividentelor si altor
venituri proveniente din depo!ite bancare, credite, investitii, alte operatiuni "inanciareD
c4 trans"er de mijloace cu caracter necomercial, inclusiv trans"erul salariilor, pensiilor, burselor,
alimentelor, sumelor mostenite, cit si alte operatii analogice. 2peratiunile valutare, legate de
transfer de capital, includ
a4 investitiile, inclusiv procurarea si vin!area 7irtiilor de valoareD
b4 acordarea si primirea creditelorD
c4 mobili!area si amplasarea mijloacelor in conturi si depo!ite bancareD
d4 operatiunile "inanciare, executarea la termen a carora prevede plata sau trecerea titlului de
proprietate asupra valutei.
;gentii pietiei valutare
Ciind clari"icate aceste intrebari, vom precauta nemijlocit modul de e"ectuare a operatiunilor
valutare in republica. ,on"orm prevederilor legale existente, iar la concret, con"orm
(egulamentui *p...%.%.4, agenti ai pietei valutare in (epublica +oldova *adica cei, care au
dreptul de a e"ectua operatiuni valutare4, sint
$anca Nationala a Moldovei
+odul de organi!are si "unctionare a ei este reglementat de Legea privind 0anca Nationala a
+oldovei
=10
. 0anca Nationala a (epublicii +oldova are dreptul de a e"ectua operatiuni valutare,
prin e"ectul legii sus5mentionate ea prevede competenta 0.N.+. in materie valutara atit implicit,
cit si explicit.
,ompetenta i$plicita a 0.N.+. in domeniul valutar re!ida din prevederile articolului 8 *0N+
are drept obiectiv principal mentinerea stabilitatii monedei nationale inclusiv prin mentinerea
conditiilor pietei valutare4D articolul :*g4 *care enumera atributiile principale ale 0.N.+., inclusiv
pastrarea si gestionarea *evidentiat de autor4 re!ervelor valutare a (epublicii +oldova4D articolul
. *stabilirea politicii monetare si valutare a statului4.
Totodata, articolul %. 5 intitulat #2peratiuni valutare$ 5 al legii prevede in mod explicit ca
0.N.+. poate
'
L
sa cumpere, sa vinda si sa negocie!e monede de aur, lingouri de aur si alte metale pretioaseD
sa cumpere, sa vinda si sa negocie!e valuta straina, "olosind re!ervele internationale ale
8::
statuluiD
sa cumpere si sa vinda bonuri de te!aur si alte 7irtii de valoare emise sau garantate de catre
guverne straine si institutiile "inanciare publice internationaleD
sa stabileasca rata la care va cumpara, vinde si va e"ectua operatiuni valutare. Prin urmare,
0.N.+. apare pe piata valutara in doua calitati ale sale a.agent al reglementarii valutare. in
aceasta calitate a sa, 0.N.+. este organul de stat abilitat cu stabilirea si implementarea politicii
monetare si "inanciare directionate spre atingerea scopului principal al activitatii 0.N.+. 5
mentinerea stabilitatii valutei nationale. in cadrul acestei activitati, 0.N.+. stabileste conditiile
de "unctionare a pietei valutare pentru dilerii autori!ati, supraveg7ea!a activitatile acestor dealeri
pe piata valutara, etc. Cunctia mentionata in pagagra"ul a4 este una din "unctiile speci"ice ale
0.N.+. Pentru detalii re"eritor la "unctiile 0.N.+. ve!i compartimentul #0N+ 5agent de
reglementare valutara$ din compartimentul a4 #0anca Nationala$ a titlului . al Temei ' #Notiuni
generale despre banci si activitate bancara$, b. agent al pietei valutare. in acest sens, 0.N.+. nu
numai are dreptul de a e"ectua operatii valutare in sensul indicat in (egulamentul cu privire la
reglementarea valutara pe teritoriul (+, ci si dreptul de a stabilit #rata la care va cumpara, vinde
si va e"ectua operatiuni valutare$.
Dilerii autorizati
2ancile autorizate
in con"ormitate cu p.%.1. al (egulamentului, dileri autori!ati sint bancile autori!ate, adica
bancile, care detin licenta 0ancii Nationale pentru e"ectuarea operatiunilor in valuta straina, si
casele de sc7imb valutar.
0ancile autori!ate sint, dupa cum s5a mentionat mai sus, bancile comerciale care detin licenta
0.N.+. pentru vin!area si cumpararea valutei straine si e"ectuarea altor operatiuni cu valuta
straina *punctul %.%. din titlul % #&e"initii$4.
+odalitatea de autori!are a bancilor de a e"ectua operatiuni valutare a evoluat odata cu intrarea
in vigoare a noului mecanism de reglementare valutara, in "runtea caruia se a"la (egulamentul cu
privire la reglementarea valutara pe teritoriul (epublicii +oldova. Initial, pentru e"ectuarea
operatiunilor cu valuta straina, bancile comerciale erau obligate sa primeasca licenta pentru
e"ectuarea operatiunilor in valuta straina, in con"ormitate cu (egulile nr. ' #,u privire la modul
de eliberare bancilor comerciale a licentelor pentru e"ectuarea operatiunilor in valuta straina$,
aprobate prin -otarirea ,onsiliului de ;dministratie a 0.N.+. nr.'% din %=martie %99'.
Pre!entul regulament a "ost abrogat odata cu aprobarea de catre ,onsiliul de ;dministratie a
0ancii Nationale a +oldovei a (egulamentului '1@0950% cu privire la
autori!area bancilor
=1%
. ,on"orm acestui regulament, autori!atiile bancare 5 de trei categorii ;, 0
si ,, stabilite in "unctie de marimea capitalului autori!at minim A o"era titularilor lor dreptul de
a e"ectua operatiuni cu valuta straina *cu exceptia autori!atiei de tip ;4. Totusi, "aptul ca bancile
comerciale 5 titulare ale autori!atiilor 0 si , 5 au dreptul de a e"ectua operatiile "inanciare ca
varietate a activitatilor "inanciare enumerate in articolul '. a Legii institutiilor "inanciare, nu
indica prea multe 5 Legea institutiilor "inanciare nu o"era nici un detaliu re"eritor la continutul
termenului #operatiuni valutare$ utili!at in art. '.. (eiesind din aceasta, consideram ca
semni"icatia juridica a termenului #operatiuni valutare$ este identica ca continut cu cea a
#operatiunilor in valuta straina$ precum de"inita in (egulamentul cu privire la reglementarea
valutara in (epublica +oldova.
Pentru detalii privind regimul juridic al autori!arii bancare, ve!i compartimentul #;utori!area
bancilor comerciale$ din subpunctul c4 al titlului . din Tema ' #Notiuni generale despre banci si
activitatea bancara$ de mai sus.
2peratiunile valutare sint e"ectuate de catre bancile in marea majoritate de sine statator. Totusi,
in unele ca!uri bancile crea!a structuri aparte pentru e"ectuarea acestor operatiuni A spre
exemplu, operatiunile de cumparare5vin!are a valutei straine de la persoanele "i!ice bancile
comerciale le vor e"ectua, con"orm prevederilor punctului =.%. a Normelor nr. %00%>5'0, prin
intermediul caselor sale de sc7imb valutar, ce sint create si "unctionea!a con"orm reglementarilor
mentioanate in compartimentul ce urmea!a.
8:.
-asele de sc,i$b valutar si punctele de sc,i$b ale ,otelurilor
In a"ara de #jucatorii principali$ pe piata valutara a (epublicii +oldova 5 bancile comerciale 5
(egulamentul mai stabileste o categorie de agenti ai pietei valutare casele de sc7imb valutar si
punctele de sc7imb de pe linga 7oteluri. +=1oare
in "runtea ierar7iei i!voarelor reglementarii juridice a crearii, "unctionarii si incetarii activitatii
caselor de sc7imb valutar *,)G4 si punctelor de sc7imb pe linga 7oteluri *P)-4, se a"la
bineinteles Legea institutiilor "inanciare. ,onlu!ia respectiva poate "i dedusa din anali!a
prevederilor a4 articolului %', care inter!ice oricaror persoane de a e"ectua activitati "inanciare
"ara autori!atia 0ancii Nationale a (epublicii +oldovaD si b4 articolului '., care enumera
activitatile "inanciare, inclu!ind in ele #cumpararea si vin!area banilor *inclusiv a valutei
straine4$ *paragra"ul "44. &eci, anali!a comparata a acestor doua reguli permite conclu!ia ca ,)G
sint #persoane care e"ectuea!a activitati "inanciare cu autori!atia 0ancii Nationale a +oldovei$.
,onclu!ia respectiva este con"irmata de notiunea ,)G, continuta in (egulamentul cu privire la
reglementarea valutara pe teritoriul (epublicii +oldova, expusa in cele ce urmea!a. Urmatorul
act normativ ce reglementea!a activitatea ,)G si P)-, este (egulamentul cu privire la
reglementarea valutara. ;cesta stabileste doar de"initia ,)G, si stabileste ca
ele, de rind cu bancile autori!ate, e"ectuai!a operatiuni de cumparare si vin!are a
valutei straine pe teritoriul (epublicii +oldova.
(egimul juridic al crearii, "unctionarii si incetarii activitatii ,)G si a punctelor de sc7imb
de pe linga 7oteluri este stabilit de Normele Nr. 1331:-23 8#u privire la organizarea
si functionarea pe teritoriul epublicii Moldova a caselor de sc2imb valutar si
punctelor de sc2imb de pe linga 2oteluri9, aprobate prin proces verbal Nr. 22 din '
mai 1;;5 al #onsiliului de %dministratie a $ancii Nationale a Moldovei
7(2
.
2data cu aprobarea lor si5au pierdut "orta juridica #(egulile cu privire la modul de
organi!are si "unctionare pe teritoriul (epublicii +oldova a caselor de sc7imb valutar
si g7iseelor de sc7imb pe linga 7oteluri$, aprobate prin -,; a 0.N.+. nr. :% din 10
septembrie %991.
-'
W
' Di"rDPiDD' G
%'
De7initii
';
Notiunea de ,)G include doua varietati
,)G, constituite de sinestatator cu scopul e"ectuarii operatiunilor de cumparare si
vin!are a valutei catre persoanele "i!iceD $ ,)G a bancilor comerciale.
,on"orm p. %.'. a (egulamentului, ,)G este #institutia, care detine licenta 0ancii Nationale a
+oldovei pentru vin!area si cumpararea valutei straine$. &in pacate, (egulamentul nu o"era o
de"initie a P)- *%4, neindicind careu5i totodata sensul termenului de #dealeri autori!ati$. ;ceasta
lacuna a "ost corectata in Normele nr. %00%>5'0, p. '.%.'. al careia de"ineste casa de sc7imb
valutar drept #persoana juridica constituita in scopul de a e"ectua operatiuni de sc7imb valutar
persoanelor "i!ice pe teritoriul (epublicii +oldova si avind in acest sens autori!atia eliberata de
0anca Nationala a +oldovei$. Cinalmente, ultima de"initie a ,)G se contine in punctul 1.%. a
Normelor #casa de sc7imb valutar este o persoana juridica de sine statatoare, care poseda
autori!atia eliberata de 0anca Nationala a +oldovei pentru practicarea activitatii, exclusiv in
sediul indicat in autori!atie, privitor la cumpararea de la persoane "i!ice si vin!area persoanelor
"i!ice a cecurilor de calatorie in valuta liber convertibila si a valutei straine$.
&e"initia respectiva se re"era, tinind cont de elementul #persoanei juridice de sine statatoare$ la
casele de sc7imb valutar indicate in p. a4 al primului alineat din pre!entul compartiment.
Normele nu contin o de"initie a ,)G a bancilor comerciale, indicind in titlul = *ce contine doar 1
puncte cu un continut "oarte laconic4 doar ca #in vederea e"ectuarii operatiunilor de sc7imb
valutar persoanelor "i!ice, banca autori!ata printr5o dispo!itie a sa desc7ide case pentru sc7imbul
8:=
valutei$ *p. =.%.4. Pre!enta de"initie sugerea!a urmatoarele $ o banca autori!ata poate desc7ide
mai multe case de sc7imb valutare )vezi #case
pentru sc7imbul valutei$4D
H casele de sc7imb valutar ale bancilor autori!ate sint create cu acelasi scop ca si @ casele de
sc7imb valutar #de sine statatoare$ 5 #in vederea e"ectuarii operatiunilor @ de sc7imb valutar
persoanelor "i!ice$. ;ceasta insemna ca operatiunile de sc7imb
Hi valutar interbancare, cit si pentru clienti5persoane juridice, banca autori!ata nu va
putea sa le e"ectuie!e prin intermediul casei *caselor4 sale de sc7imb valutar.
In continuare, p. '.%.1. indica ca #7otelul *sau organi!atia, in componenta careia se a"la
7otelul4, care poseda autori!atia eliberata de 0anca Nationala a +oldovei in vederea
"
@ desc7iderii unui punct de sc7imb in acest 7otel in scopul de a receptiona valuta
$= straina de la cetatenii nere!identi pentru servicii de 7otel si pentru e"ectuarea altor
" operatiuni enumerate in capitolul GI al normelor$ este de asemenea imputernicit de a
@ e"ectua operatiuni de sc7imb valutar persoanelor "i!ice din (epublica +oldova. (egula
data este expusa intr5o versiune mai completa in punctul ..%. al Normelor, ce indica ca
7otelul *sau organi!atia, in componenta careia se a"la 7otelul4 care deserveste cetateni
nere!identi, poate crea, in ba!a autori!atiei eliberate de 0anca Nationala a +oldovei,
puncte de sc7imb din 7otel pentru receptia valutei straine de la cetateni nere!identi
pentru servicii 7oteliere si pentru e"ectuarea altor operatiuni preva!ute in pre!entul
capitol GI al Normelor *ulterior numite #puncte de sc7imb$4.
&in anali!a celor men"ioanate putem conc7ide ca casele de sc7imb valutar si 7otelurile sint
persoane juridice ne"inanciare, care sint imputernicite prin autori!atia eliberata de catre 0anca
Nationala a +oldovei de a e"ectua operatiuni de sc7imb valutar persoanelor "i!ice. 2peratia de
convertare a mijloacelor de pe cont este o prerogativa a bancilor autori!ate 5 aceasta decurge din
continutul punctului '.%. al 2rdinii %00%>5'0. Totusi, speci"icul statutului juridic al acestor agenti
economici se evidentia!a prin
,onditii speciale de activitate 5 aceasta este posibila numai in masura permisa de autori!atia
de activitate emisa de 0anca Nationala a +oldovei *%4D cu conditia respectarii legislatiei valutare
si pre!entarii rapoartelor respective *'4D si sub controlul 0ancii Nationale a +oldovei *14.
Legatura indispensabila intre cerinta primirii autori!atiei si cerintele speci"ice pre5!entate
"ata de insasi casele de sc7imb valutar sau punctele de sc7imb 5ex. cerinte speci"ice "ata de
"ondul statutar al casei de sc7imb 5 partea mijloacelor circulante din acesta nu poate "i mai mica
de '00 mii +2L, "apt ce trebuie sa "ie con"irmat prin documente justicatoare *ve!i
compartimentul re"eritor la modalitatea de autori!are4.
Autorizarea -S5 si punctelor de sc,i$b.
Principiul care sta la ba!a capacitatii juridice a ,)G este indicat inp. 1.'. al Normelor, aplicabil
"ata de ,)G, dar valabil, dupa parerea noastra, si "ata de P)- 5 acesti agenti ai pietei valutare nu
au dreptul de a e"ectua alte tipuri de activitati decit acelea pentru care au "ost constituiti si care
sint indicate in autorizatia eliberata de 0.N.+. ;st"el, autori!atia este nu numai permisiunea
acordata de catre 0.N.+. acestor subiecti de a e"ectua operatiuni valutare *aspectul permisiv4, ci
un act emis in exercitiul unei "unctii publice, care stabileste limitele "unctionale
=%1
ale activitatii
categoriei anali!ate de participanti la piata valutara a (+ *aspectul constitutiv de capacitate
juridica4.
,onclu!ia respectiva este valabila "ata de punctele de sc7imb cu unele re!erve, deoarece acesti
agenti ai pietei valutare nu sint constituite propriu5!is ca persoane juridice, activitatea sa "iind
determinata de entitatea care5i da nastere, solicita autori!atie pentru activitatea punctului de
sc7imb, este responsabila pentru toate activitatile lui *ex.7otelul4. 6xistenta si activitatea
punctului este determinata de activitatea 7otelului, si in termeni strict juridici s5ar putea indica ca
regulile stabilite de catre Normele %00%>5'0 reglementea!a regimul juridic a doua categorii de
persoane juridice imputernicite de a e"ectua operatiuni de cumparare5vin!are a valutei straine
casele de sc7imb valutar *%4D si 7otelurile *in cadrul carora se desc7ide unul sau mai multe
puncte de sc7imb valutar4.
8:>
(egulile de autori!are a activitatii ,)G, pe de o parteD si a punctelor de sc7imb, pe de alta, sint in
mare masura identice 5 moment explicabil prin identitatea scopului si, in mare masura, a insasi
activitatilor des"asurare de acesti agenti ai pietei valutare. In cele ce urmea!a vor "i expuse
principiile de ba!a re"eritor la autori!area acestor agenti, cu indicarea particularitatilor proprii
numai unuia din ei *daca aceste particularitati exista, bineinteles4.
Tandemul celor doua aspecte ale autori!atiei 5 cel permisiv si cel constitutiv de capacitate 5
conduc la conclu!ia justi"icarii cerintei 0.N.+. pentru titularii autori!atiilor respective de a le
plasa *in original4 in mod public pentru a proba publicului existenta imputernicilor de a e"ectua
operatiuni de sc7imb valutar in volumul stabilit de lege *pre!enta obligatie este prescrisa de
punctele 1.>. si ..%%. ale Normelor4. 2rdinea de obtinere a autori!atiei este urmatoarea
Pre!entarea unui demers, insotit de documentele indicate mai josD
,ontrolul corespunderii situatiei reale la subiectul ce solicita autori!atiaD si veri"icarea
nivelului de pregatire a personalului lui, de catre repre!entantii 0.N.+.D
6xaminarea conlu!iilor controlului e"ectuat si a documentelor pre!entate, in termen de 10 de
!ile de la pre!entarea acestoraD
Primirea *in termen de 10 de !ile din momentul pre!entarii demersului indicat mai sus4
deci!iei cu privire la autori!area sau re"u!ul de eliberare a autori!atiei, cu in"ormarea
subsecventa a solicitantului autori!atiei asupra re!ultatelor susmentionate ale examinarii
demersului sau.
6xista totusi o procedura #speciala$, mult mai simpli"icata, pentru o categorie de agenti de
sc7imb valutar5 casele de sc7imb valutar ale bancilor comerciale. ,on"orm p. =.'. a Normelor,
banca autori!ata care intentionea!a de a desc7ide o casa de sc7imb valutar, este obligata sa o
inregistre!e la 0anca Nationala a +oldoveiprintr-un aviz in scris, comunicind care este sediul
acestei case si "acind re"erire la "aptul ca incaperea casei de sc7imb valutar, dotarea ei te7nica si
altele corespund cerintelor stabilite. ;cest avi! trebuie "acut nu mai tir!iu decit cu trei !ile inainte
de a desc7ide casa de sc7imb valutar.
&upa cum s5a mentionat mai sus, demersul adresat 0.N.+. trebuie sa "ie acompaniat de anumite
documente de natura sa justi"ice cererea privind eliberarea autori!atiei din doua puncte de
vedere a4 respectarea de catre solicitant a procedurii legale de
constituireD si b4 satis"acerea de catre acesta a cerintelor speci"ice *cum ar "i existenta unui
capital circulant minim4 de activitate. Tabelul analitic de mai sus o"era o expunere comparata a
documentatiei solicitate de a "i anexata la demersul de eliberare a autori!atiei, pentru casele de
sc7imb valutar *pe de o parte4 si pentru punctele de sc7imb pe linga 7oteluri *pe de alta4.
&2,U+6NT6
%. &emers in adresa 9uvernatorului 0ancii Nationale a +oldovei privind eliberarea a autori!atiei
de e"ectuare a operatiunilor de sc7imb valutar, cu indicarea
$ adresei juridice complete si numerelor de tele"on ale solicitantului autori!atiei
=18
D
$ "aptului ca personalul agentului de sc7imb valutar au "ost
"amiliari!ati cu pre!entele Norme nr. %00%>5'0, cu #(egulamentul
, ,5j privind reglementarea valutara pe teritoriul (epublicii +oldova$
, [., si alte documente ale 0.N.+. re"eritoare la activitatea casei de
sc7imb valutar, si isi asuma angajamentul de a indeplini toate
cerintele, cuprinse in acesteaD
agentul de sc7imb valutar se obliga sa pre!inte 0.N.+. darile de
%
seama solicitate, precum si
alte documente in termenele si dupa
"ormularele stabilite.
'. 2riginalul si copia *semnata de conducatorul agentului de sc7imb valutar si con"irmata prin
aplicarea stampilei acestuia4 adeverintei de inregistrare a solicitantului autori!atiei, eliberat de
,amera inregistrarii de )tat de pe linga +inisterul 3ustitiei al (epublicii +oldova. 1. ,opii ale
documentelor de constituire a agentului de sc7imb valutar, legali!ate notarial *contractul de
constituire, statutul4.
Z=1: Z
8:9
8. ;deverinta5con"irmare din partea bancii autori!ate, re"eritor la Z
=1.
Z
=1=
inregistrarea in
contul curent al ),G a sumelor depunerilor banesti in
capitalul statutar in marimea de nu mai putin de suma minimala stabilita, cu indicarea sumelor de
mijloace depusela rubrica "iecaruia dintre "ondatori
per"ectata pe "oaia cu antet a bancii,
autenti"icata de catre conducator si contabilul5se",
legali!ata prin stampila cu stema bancii autori!ate a +oldovei.
:. ,aracteristici pro"esionale ale conducatorului, adjunctului acestuia Z
Z si contabilul5se"
1>
*sau a "unctionarului, care indeplineste "unctiile contabilului5se"4 ale
solicitantului autori!atiei.
.. &ocumentul, care con"irma depunerea platii pentru autori!atie in Z
\ marime de :0 de salarii minimale.
=. &ocumentul, care con"irma disponibilitatea de mijloace te7nice, Z Z
=19
materiale
in"ormative si de alta natura, necesare la e"ectuarea operatiunilor cu valuta straina
aparat de casa si control, care corespund cerintelor stabilite de 0.N.+. in Normele nr. %00%>5
'' *,artela de inregistrare a masinii de casa si control la Inspectoratul Ciscal Teritorial de )tat
corespun!ator4D
indrumarul valutelor straine si alte materiale de caracter instructiv, de control si normativD
aparate pentru veri"icarea autenticitatii bancnotelorD
tele"onD
I .5,L
"ormulare registre, buletine de sc7imb valutar, ordine pentru
D per"ectarea operatiunilor contabileD
"ormulare pentru per"ectarea rapoartelor.
>. &ocumentul, care con"irma disponibilitatea de o incapere dotata Z
=80
Z
=8%
special.
9. 2riginalul si copiile actului ce con"irma dreptul de a "olosi incaperea Z 5contractul de
arenda a incaperii, certi"icatul privind dreptul de proprietate
asupra incaperii respective etc.
%0. In"ormatii privind "aptul, unde vor "i pastrate mijloacele banesti Z Z dupa "inele
programului !ilei de lucru 5 in banca autori!ate *sau alta organi!atie cu care s5a inc7eiat contract
privind predarea5primirea si pastrarea mijloacelor banesti4 sau in incaperea agentului de sc7imb
valutar.
%%. ;cordul cu privire la asigurarea serviciului de pa!a al agentului de Z sc7imb valutar.
0abelul '. &ocumentele pentru eliberarea autori!atiei de "unctionare a , ) G ..........
Pentru punctele de sc7imb de pe linga 7oteluri exista o exceptie in ceea ce priveste cantitatea lor
intr5un 7otel 5 legea nu stabileste nici o restrictie in ceea ce priveste numarul punctelor de sc7imb
care pot deservi un 7otel 5 totusi, p. ..=. a Normelor indica ca pentru "iecare punct de sc7imb
7otelul va avea obligatia de a primi autori!atie aparte. ,on"orm recentelor modi"icari in Normele
%00%>5'0, solicitantii autori!atiei sint responsabili pentru veridicitatea documentelor@in"ormatiei
pre!entate la 0.N.+. ,
inclusiv cea pre!entata pentru obtinerea autori!atiei. Notiunea de raspundere este concreti!ata in
p. %0.%. a Normelor, care imputerniceste 0.N.+. sa suspende sau sa retraga licenta in ca!ul in
care solicitantul autori!atiei a pre!entat pentru obtinerea autori!atiei in"ormatie@documente ce nu
corespund realitatii *p. %0.%.1.4. in situatia in care survin sc7imbari in documentele@in"ormatia
indicata mai sus, titularul autori!atiei va avea obligatia de a instiinta in scris 0.N.+. despre
aceste sc7imbari. ,ontinutul acestei obligatii varia!a in "unctie de "aptul, cui incuba aceasta
obligatie 5daca e vorba de case de sc7imb valutar, continutul obligatiei indicate mai sus este
oblindit in p. 1.9. 5#in"ormatia$ include toate modi"icarile e"ectuate in documentele de
constituire, in denumirea si sediul sau, precum si in ca!ul in care se sc7imba conducerea,
contabilul5se", *sau "unctionarul, care indeplineste "inctiile contabilului5se"4. ,ontinutul
obligatiei sus5mentionate cu re"erinta la punctele de sc7imb valutare este indicat in p. ..%' 5 acest
punct intelege prin #in"ormatie$ modi"icarile in documentele de constituire, denumirea 7otelului
8.0
sau organi!atiei, locul de amplasare a puncrului de sc7imb. Natura juridica al acestei obligatii
este di"erita in "unctie de natura in"ormatiei care se sc7imba 5 regula generala este ca noti"icarea
sc7imbarilor in in"ormatia sus5men" ionata 0ancii Nationale a +oldovei are menirea de a o
incunostiinta despre aceste sc7imbari. Neexecutarea acestei obligatii va duce la "aptul ca 0.N.+.
va dispune de in"ormatii cel putin invec7ite, cel mult #ce nu corespund realitatii$ cu privinta la
agentul de sc7imb valutar 5 ceea ce Jin ultimul ca! mentionatK ii va acorda "acilitatea de a aplica
"ata de acest agent sanctiunile mentionate mai sus.
Totusi, in unele ca!uri sc7imbari sus5mentionate au ca e"ect necesitarea eliberarii unei noi
autori!atii 5 acesta este ca!ul sc7imbarii denumirii@sediului casei de sc7imb valutar *p. 1.9. a
Normelor4D sau modi"icarea denumirii 7otelului sau organi!atiei 7oteliere, si@ sau a locului de
amplasare a punctului de sc7imb *p. ..%'. a Normelor4. ;ceste "apte generea!a obligatia de
noti"icare din partea titularului autori!atieiD si obligatia de emitere a unei noi autori!atii cu
retragerea simultata a cele prededente, din partea 0.N.+. 5 p. 1.9. a Normelor4.
Normele stabilesc doua ca!uri de incetare a valabilitatii a4 incetarea activitatii titularului
autori!atiei *p. 1.%0. in ca!ul ,)G4D si b4 lipsa activitatilor de sc7imb valutar timp de un an din
momentul eliberarii autori!atiei *p. 1.%%. in ca!ul ,)G, p.4. Totusi, in ca!ul b4 0.N.+. nu are
obligatia, ci dreptul de a revoca autori!atia eliberata 5 deci, reali!area acesui drept este la
discretia 0.N.+.. >rincipiile activitatii
Principiile de ba!a cu privire la modul de e"ectuare de catre casele de sc7imb valutar a
operatiunilor de cumparare5vin!are a valutei sint elucidate in rindurile ce urmea!a. Suspendarea
si incetarea activitatii
Principiul general declarat de Norme este ca suspendarea activitaii agentilor de sc7imb valutar se
"ace cu conditia instiintarii prealabile a 0.N.+..
incetarea activitatii este guvernata de principiile generale ale dreptului civil re"eritoare la
modalitatile de incetare a activitatii agentilor economici. Totusi, Normele stabilesc si in acest
sens doua ca!uri particulare
incetarea activitatii agentului de sc7imb valutar conditione!a auto$at incetarea
activitatii autori!atiei emise de 0.N.+.D si invers5 incetarea activitatii agentului de sc7imb
valutar in ca!ul retragerii licentei ca
sanctiune pentru incalcarea legislatie valutare. in acest ca! #casa de sc7imb iH valutar, punctul
de sc7imb din 7otel sint obligate sa siste!e activitatea lor, despre
care "apt instiintea!a in scris 0anca Nationala a +oldovei, anexind originalele
autori!atiilor eliberate$ *p. %0.'.%.4.
, N ''t.Pi"do.5.., , v ,5,,,
%lte societati comerciale cu capacitate limitata de efectuare a operatiunilor valutare
,. ,,, , , #
At
in a"ara de 0.N.+. si dealerii autori!ati, operatiunile valutaie ale caioia sint reglementate de
(egulamentul reglementarii valutare, legislatia bancara a (epublicii +oldova stabileste
suplimentar unele categorii de societati comerciale, speci"icul activitatii carora justi"ica
permisiunea acordata lor de catre 0.N.+. de e"ectuare a anu$itor operatiuni cu valuta straina,
"ara necesitatea unor autori!atii suplimentare. La aceasta categorie de societati comerciale se
atribuie t-i/'UD 3)
+ a. maga!inele dutB5"reeD
s b. agentii economici care activea!a in domeniul aviatiei civile. ,apacitatea valutara limitata a
maga!inelor dutB5"ree este reglementata de -nstructiunea nr.1331:-26 8#onditiile de activitate
a magazinelor 8dutE-free9 cu valuta liber convertibila9, aprobata prin -,; a 0.N.+.
*proces5verbal nr. 1: din ' august %9984
=8'
. ;cest act normativ a "ost aprobat de catre 0.N.+. in
con"ormitate cu prevederile &ecretului Presedintelui (epublicii +oldova nr. %9: din 01.0..%998
#Privind organi!area maga!inelor care comerciali!ea!a mar"uri in regim #dutB5"ree$ precum si a
maga!inelor de servire a corpului diplomatic$
=81
, care permitea intreprinderilor, institutiilor si
organi!atiilor in orice "orma de proprietate sa desc7ida in punctele de trecere a "rontierei vamale
ale (epublicii +oldova, prin care se e"ectuea!a tra"icul aerian, terestru si naval, maga!ine care
8.%
comerciali!ea!a mar"uri in regim #dutB5"ree$. Instructiunea determina conditiile de eliberare a
autorizatiilor de catre 0.N.+. in vederea primirii valutei liber convertibile drept plata la
comerciali!area mar"urilor de catre maga!inele #dutB5"ree$ mentionate mai sus, precum si $odul
de lucru al acestor maga!ine *detinatorilor acestor maga!ine4 cu valuta liber convertibila.
in ceea ce priveste autorizatia de primire a valutei liber convertibile, Instructiunea prevede ca
licenta de activitate se eliberea!a maga!inelor respective doar dupa primirea de catre acestea a
autori!atiei de primire a valutei liber convertibile. ;utoria!atia respectiva este eliberata de
0.N.+. in termen de trei!eci de !ile de la pre!entarea demersului respectiv de la maga!inul
#dutB5"ree$ solicitant. &emersul trebuie sa "ie "ie insotit de copiile legali!ate notarial ale
documentelor de constituire ale solicitantului, certi"icatul lui de inregistrare, certi"icatul de
atribuire a codului "iscal, documentul ce
justi"ica dreptul de "olosire sau de proprietate asupra cladirii sau incaperii, in care se va a"la
maga!inul, acordul scris al &epartamentului controlului vamal pentru desc7iderea maga!inului
indicind sediul acestuia, adeverinta semnata de conducator si legali!ata prin stampila
maga!inului privind asigurarea maga!inului cu mijloacele te7nice necesare pentru e"ectuarea
platilor si asigurarea integritatii mijloacelor banesti in valuta liber convertibila, in ca!ul
acceptarii la plata a cirdurilor 5 *i4 acordul inc7eiat cu banca comerciantului cu privire la
obligatiile reciproce privind deservirea tran!actiilor prin cirduri, *ii4 adeverinta semnata de
conducator si legali!ata prin stampila intreprinderii privind asigurarea maga!inului respectiv cu
mijloacele te7nice necesare pentru deservirea tran!actiilor cu cirduri.
in ceea ce priveste regimul juridic zDfunctionarii maga!inelor #dutB5"ree$, Instructiunea
stabileste urmatoarele principii
a. maga!inele stabilesc in mod independent cursul valutelor, acceptate spre plata pentru mar"urile
vindute. &ispo!itia de stabilire a cursului, in care se indica perioada pentru care acest cursul
respectiv este valabil, trebuie a"isata public, bvajuta liber convertibila, obtinuta din vin!arile
reali!ate de maga!in, urmea!a a "i vinduta de acesta oricarei banci comerciale din +oldova, in
termen nu mai mare de o !i lucratoare de la data primirii valutei de la cumparator. Galuta
respectiva, insotita de certi"icatul T5'> eliberat de autoritatile vamale, se preda la banca
comerciala cumparatoare, si se converteste in lei moldovenesti. 6a nu se re"lecta pe contul
valutar al maga!inului 5 banca cumparatoare e"ectuia!a trans"erul direct al ec7ivalentului in lei
moldovenesti a valorii in valuta liber convertibila transmisa spre vin!are. (egulile mentionate de
vin!are a valutei liber convertibile de catre maga!inele #dutB5"ree$ sint valabile nu numai pentru
numerarul in valuta, incasat din vin!ari, ci si pentru valuta liber convertibila primita de maga!in
la e"ectuarea platilor prin cecuri sau prin cartele bancare.
Totusi, maga!inul isi poate mentine o re!erva de numerar *in valoare nu mai mare de o mie
U)&4 pentru necesitati curente *ex. plata restului4.
c. maga!inul #dutB5"ree$ este obligat sa pre!inte lunar la 0anca Nationala a +oldovei *&irectia
control valutar4, urmatoarele rapoarte pe suport 7irtie *i4 raportul privind incasarea valutei liber
convertibile obtinute de la comerciali!area mar"urilor in regim #dutB5"ree$, *ii4 raportul privind
certi"icatele TG5'> de introducere a valutei in tara, *iii4 raportul privind ordinele bancare de
incasare valutara cu copiile acestor ordine. in ceea ce priveste capacitatea valutara limitata a
unilor agentilor economici din domeniul aviatiei civile, aceasta este reglementata de A#% a
$.N.M. 8#u privire la aprobarea -nstructiunii privind modul de eliberare a autorizatiilor
pentru efectuarea unor operatiuni in valuta straina de catre agentii economici care
activeaza in domeniul aviatiei civile9, nr.'%' din %1.0=.'000
=88
. Instructiunea reglementea!a
modul de eliberare de catre 0.N.+. a autori!atiilor agentilor economiciAre!identi ai (epublicii
+oldova
care activea!a in domeniul aviatiei civile pentru e"ectuarea urmatoarelor operatiuni in valuta
straina
a. incasarii valutei straine in numerar pentru serviciile acordate pasagerilor si@sau operatorilor
aerieni straini ce sint deserviti pe ;eroportul International ,7isinau. ;gentul economic care a
obtinut autori!atia pentru incasarea valutei straine in numerar de la pasageri este in drept sa
8.'
incase!e valuta straina in numerar *i4 de la pasagerii re!identi si nere!identi ce pleaca din
(epublica +oldova, si *ii4 numai pentru excedent de bagaj, si *iii4 numai in ca!ul in care acestia
nu pot ac7ita plata in lei moldovenesti. ;gentul economic care a obtinut autori!atia pentru
incasarea valutei straine in numerar de la pasageri este in drept de a presta, in ba!a de contract,
agentilor economici care nu detin autori!atie de acest gen servicii de incasare a valutei straine in
numerar de la pasageri.
;gentul economic care a obtinut autori!atia pentru incasarea valutei straine in numerar de la
operatorii aerieni straini este in drept sa incase!e valuta straina in numerar in urmatoarele
ca!uri *i4 intreprinderile ce prestea!a servicii la sol 5 numai in ca!ul e"ectuarii de catre operatorii
aerieni straini a curselor neregulate *c7arter4 sau ateri!arii din motive te7niceD *ii4 i. ).
#+2L&;T);$ 5 pentru prestarea serviciilor de tra"ic aerian 5 numai in ca!ul e"ectuarii de catre
operatorii aerieni straini a rutelor speciale *cu se"i de state si de guvern la bord4 si a rutelor
"ortelor armate aeriene straineD *iii4 I.). #;eroportul International ,7isinau$ 5 pentru prestarea
serviciilor aeroportuare, inclusiv a serviciilor de ateri!are, pentru pasageri, pentru asigurarea
securitatii aeronautice si pentru stationarea aeronavei 5 numai in ca!ul e"ectuarii de catre
operatorii aerieni straini a curselor neregulate *c7arter4 sau ateri!arii din motive te7nice.
b. primirii valutei straine in numerar din contul in valuta straina pentru ac7itarea c7eltuielilor
suportate pe aeroporturile straine in ca!ul e"ectuarii curselor neregulate *c7arter4 sau ateri!arii
din motive te7nice.
Cata agentii economici carora li se permite prin Instructiunea mentionata primirea platilor in
valuta straina, se aplica aceleasi principii re"eritoare la utilizarea valutei straine primite, ca la
maga!inele care comerciali!ea!a mar"uri in regim #dutB5"ree$, in particular obligatia de vin!are
in termen de doua!eci si patru de ore a valutei straine receptionate, catre oricare banca
comerciala *a4, dreptul de a mentine o re!erva de numerar pentru decontari cu clientii, in marime
maxima de o mie dolari ).U. ;. *b4, etc. Totadata, exista multe asemanari si in ceea ce priveste
procedura de primire de la 0.N.+. a autori!atiei de primire a platilor in valuta straina, de catre
agentii economici din domeniul aviatiei civile A ca si in ca!ul maga!inelor #dutB5"ree$, la
0.N.+. se pre!inta un demers la care se anexea!a documentele enumerate in Instructiune *lista
carora este practic similara cu cea aplicabila maga!inelor #dutB5"ree$, unica deosebire constind
in "aptul ca maga!inele includ in setul de documente pentru primire autori!atiei, permisiunile
respective ale &epartamentului controlului vamal, pe cind companiile de aviatie civila 5
permisiunile respective de la ;dministratia de )tat a ;viatiei ,ivile.
2peratiunile in valuta straina
+estiunea conturilor valutare a clientilor
2rdinea generala de desc7idere si gestiune a conturilor valutare a persoanelor "i!ice sau juridice
re!idente si nere!idente este reglementata de (egulament, cit si de actele normative ale 0.N.+.
care stabilesc regimul juridic de desc7idere si gestiune a conturilor. ,onturile valutare, desc7ise
in institutiile bancare ale republicii, se clasi"ica in conturile valutare ale persoanelor "i!ice si
juridice re!identeD H conturile valutare ale persoanelor "i!ice si j uridice nere!idente.
-onturile valutare ale rezidentilor
D
P. %.9 al (egulamentului indica, ca #re!identi$ sint
5 Persoanele "i!ice cu domiciliul permanent in +oldova in decurs de un an si mai multD
5 9uvernul (epublicii +oldova si repre!entantele (epublicii +oldova in strainatateD
5Persoanelejuridice, intreprinderile individuale si societatile in comandita, inregistrate si situate
in +oldova, precum si repre!entantele acestor persoane juridice, intreprinderi individuale si
societati in comandita, situate in strainatateD
5 Cilialele persoanelor juridice, ale intreprinderilor individuale si ale societatilor in comandita,
constituite in strainatate, situate si inregistrate in +oldova.
&espre conturile in valuta ale re!identilor ne vorbeste ,apitolul 8 al (egulamentului, punctul
8.%. al caruia prevede, ca #re!identii au dreptul sa desc7ida conturi in valuta straina in bancile
autori!ate ale +oldovei. Persoanele "i!ice pot avea conturi in valuta liber convertibila sau 5 la
8.1
deci!ia ,onsiliului de ;dministratie al 0ancii Nationale 5 in alta valuta. Persoanelor juridice li se
permite sa detina maximum un cont in valuta liber convertibila si un cont in valuta tarilor,
indicate in anexa Nr.1 *a (egulamentului 5 se au in vedere tarile, cu bancile centrale ale carora
0anca Nationala a inc7eiat angajamente privind organi!area decontarilor 5 n.n.4$. Persoanele
"i!ice re!idente pot descide *la pre!entarea cererii de descidere a contului si a buletinului de
identitate4 conturi in valuta de doua tipuri #;$ si #0$. &i"erenta intre ele consta in provenienta
di"erita a mijloacelor pe cont contul de tip #;$ se alimentea!a cu valuta, provenienta careia
detinatorul o poate justi"ica prin anumite documente, sau care a "ost trans"erata de peste 7otare
pe numele lui sau primit de el con"orm cecurilor de calatorie sau nominative, prirmte sau
eliberate in strainatate. Pe conturile de tip #0$ se depune, deci, valuta, provenienta careia nu
poate "i justi"icata prin pre!entarea documentelor, enumerate mai sus. 6ste semni"icativ "aptul, ca
permisiunea de a scoate valuta straina peste 7otare banca comerciala o va elibera numai
detinatorului unui cont de tip #;$. in ceea ce priveste conturile valutare ale persoanelor juridice
re!idente, un act normativ, ce reglementa in mod explicit aceste relatii *in a"ara de (egulament4,
a "ost 8!rdinea Nr. 1331:-1: de desc2idere, reoformare si inc2idere a conturilor curente ale
persoanelor juridice rezidente in valuta liber convertibila si neconveribila straina de catre
bancile autorizate, sucursalele, filialele si reprezentantele acestora9, aprobata prin
Aotarirea #onsiliului de %dministratie al $.N.M. Nr. 53 din 1;
care activea!a in domeniul aviatiei civile pentru e"ectuarea urmatoarelor operatiuni in valuta
straina
a. incasarii valutei straine in numerar pentru serviciile acordate pasagerilor si@sau operatorilor
aerieni straini ce sint deserviti pe ;eroportul International ,7isinau. ;gentul economic care a
obtinut autori!atia pentru incasarea valutei straine in numerar de la pasageri este in drept sa
incase!e valuta straina in numerar *i4 de la pasagerii re!identi si nere!identi ce pleaca din
(epublica +oldova, si *ii4 numai pentru excedent de bagaj, si *iii4 numai in ca!ul in care acestia
nu pot ac7ita plata in lei moldovenesti. ;gentul economic care a obtinut autori!atia pentru
incasarea valutei straine in numerar de la pasageri este in drept de a presta, in ba!a de contract,
agentilor economici care nu detin autori!atie de acest gen servicii de incasare a valutei straine in
numerar de la pasageri.
;gentul economic care a obtinut autori!atia pentru incasarea valutei straine in numerar de la
operatorii aerieni straini este in drept sa incase!e valuta straina in numerar in urmatoarele
ca!uri *i4 intreprinderile ce prestea!a servicii la sol 5numai in ca!ul e"ectuarii de catre operatorii
aerieni straini a curselor neregulate *c7arter4 sau ateri!arii din motive te7niceD *ii4 I. ).
#+2L&;T) ;$Apentru prestarea serviciilor de tra"ic aerian 5 numai in ca!ul e"ectuarii de catre
operatorii aerieni straini a rutelor speciale *cu se"i de state si de guvern la bord4 si a rutelor
"ortelor armate aeriene straineD *iii4 I.). #;eroportul International ,7isinau$5pentru prestarea
serviciilor aeroportuare, inclusiv a serviciilor de ateri!are, pentru pasageri, pentru asigurarea
securitatii aeronautice si pentru stationarea aeronavei 5 numai in ca!ul e"ectuarii de catre
operatorii aerieni straini a curselor neregulate *c7arter4 sau ateri!arii din motive te7nice.
b. primirii valutei straine in numerar din contul in valuta straina pentru ac7itarea c7eltuielilor
suportate pe aeroporturile straine in ca!ul e"ectuarii curselor neregulate *c7arter4 sau ateri!arii
din motive te7nice.
Cata agentii economici carora li se permite prin Instructiunea mentionata primirea platilor in
valuta straina, se aplica aceleasi principii re"eritoare la utilizarea valutei straine primite, ca la
maga!inele care comerciali!ea!a mar"uri in regim #dutB5"ree$, in particular obligatia de vin!are
in termen de doua!eci si patru de ore a valutei straine receptionate, catre oricare banca
comerciala *a4, dreptul de a mentine o re!erva de numerar pentru decontari cu clientii, in marime
maxima de o mie dolari ).U. ;. *b4, etc. Totadata, exista multe asemanari si in ceea ce priveste
procedura de primire de la 0.N.+. a autori!atiei de primire a platilor in valuta straina, de catre
agentii economici din domeniul aviatiei civile 5 ca si in ca!ul maga!inelor #dutB5"ree$, la 0.N.+.
se pre!inta un demers la care se anexea!a documentele enumerate in Instructiune *lista carora
este practic similara cu cea aplicabila maga!inelor #dutB5"ree$, unica deosebire constind in "aptul
8.8
ca maga!inele includ in setul de documente pentru primire autori!atiei, permisiunile respective
ale &epartamentului controlului vamal, pe cind companiile de aviatie civila 5 permisiunile
respective de la ;dministratia de )tat a ;viatiei ,ivile.
2peratiunile in valuta straina
.
+estiunea conturilor valutare a clientilor
2rdinea generala de desc7idere si gestiune a conturilor valutare a persoanelor "i!ice sau juridice
re!idente si nere!idente este reglementata de (egulament, cit si de actele normative ale 0.N.+.
care stabilesc regimul juridic de desc7idere si gestiune a conturilor. ,onturile valutare, desc7ise
in institutiile bancare ale republicii, se clasi"ica in
conturile valutare ale persoanelor "i!ice si juridice re!identeD
*
i
conturile valutare ale persoanelor "i!ice si juridice nere!idente.
$ '
-onturile valutare ale rezidentilor
P. %.9 al (egulamentului indica, ca #re!identi$ sint
5 Persoanele "i!ice cu domiciliul permanent in +oldova in decurs de un an si mai multD
5 9uvernul (epublicii +oldova si repre!entantele (epublicii +oldova in strainatateD
5 Persoanele juridice, intreprinderile individuale si societatile in comandita, inregistrate si situate
in +oldova, precum si repre!entantele acestor persoane juridice, intreprinderi individuale si
societati in comandita, situate in strainatateD
5 Cilialele persoanelor juridice, ale intreprinderilor individuale si ale societatilor in comandita,
constituite in strainatate, situate si inregistrate in +oldova.
&espre conturile in valuta ale re!identilor ne vorbeste ,apitolul 8 al (egulamentului, punctul
8.%. al caruia prevede, ca #re!identii au dreptul sa desc7ida conturi in valuta straina in bancile
autori!ate ale +oldovei. Persoanele "i!ice pot avea conturi in valuta liber convertibila sau 5 la
deci!ia ,onsiliului de ;dministratie al 0ancii Nationale 5 in alta valuta. Persoanelor juridice li se
permite sa detina maximum un cont in valuta liber convertibila si un cont in valuta tarilor,
indicate in anexa Nr.1 *a (egulamentului 5 se au in vedere tarile, cu bancile centrale ale carora
0anca Nationala a inc7eiat angajamente privind organi!area decontarilor 5 n.n.4$. Persoanele
"i!ice re!idente pot descide *la pre!entarea cererii de descidere a contului si a buletinului de
identitate4 conturi in valuta de doua tipuri #;$ si #0$. &i"erenta intre ele consta in provenienta
di"erita a mijloacelor pe cont contul de tip #;$ se alimentea!a cu valuta, provenienta careia
detinatorul o poate justi"ica prin anumite documente, sau care a "ost trans"erata de peste 7otare
pe numele lui sau primit de el con"orm cecurilor de calatorie sau nominative, prirmte sau
eliberate in strainatate. Pe conturile de tip #0$ se depune, deci, valuta, provenienta careia nu
poate "i justi"icata prin pre!entarea documentelor, enumerate mai sus. 6ste semni"icativ "aptul, ca
permisiunea de a scoate valuta straina peste 7otare banca comerciala o va elibera numai
detinatorului unui cont de tip #;$. in ceea ce priveste conturile valutare ale persoanelor juridice
re!idente, un act normativ, ce reglementa in mod explicit aceste relatii *in a"ara de (egulament4,
a "ost 8!rdinea Nr. 1331:-1: de desc2idere, reoformare si inc2idere a conturilor curente ale
persoanelor juridice rezidente in valuta liber convertibila si neconveribila straina de catre
bancile autorizate, sucursalele, filialele si reprezentantele acestora9, aprobata prin
Aotarirea #onsiliului de %dministratie al $.N.M. Nr. 53 din 1;
octombrie 1;;(
756
. 2data cu intrarea in vigoare a (egulamentului privind desc7iderea si
inc7iderea conturilor la bancile din (epublica +oldova, din 10.%'.%999V. ;ceasta a avut ca
e"ect extinderea regimului juridic aplicabil conturilor desc7ise in lei moldovenesti in bancile
comerciale din (epublica +oldova, de catre persoane "i!ice si juridice re!idente sau nere!idente,
si "ata de conturile desc7ise in valuta straina. )olutia adoptata de 0.N.+. de substituire a
regimului juridic special, stabilit pentru conturile in valuta straine, cu regimul juridic comun
stabilit pentru conturile in lei moldovenesti, se justi"ica din mai multe considerente
a. la examinarea mai apropiata a distinctiilor dintre prevederile Instructiunii privind desc7iderea
8.:
conturilor bancare in institutiile "inanciare ale (epublicii +oldova, nr. % din '1 iulie %99' *care
reglementa modul si conditiile de desc7idere, gestiune si inc7idere a conturilor in lei
moldovenesti4, pe de o parte, si a 2rdinii nr. %00%>5%> *care reglementa modul si conditiile de
desc7idere, gestiune si inc7idere a conturilor in lei moldovenesti4,pe de alta parte, este evident ca
aceste doua acte normative erau practic similare, distinciitie dintre ele nepre!entind o su"icienta
importanta pentru a crea un regim juridic separat pentru contrurile valutareD
b. daca crearea a doua regimuri juridice distincte 5pentru conturile in lei moldovenesti, pe de o
parte, si pentru conturile in valuta straina, pe de alta parte 5 putea "i explicabila tinind cont de
contextul istoric al adoptarii de catre 0.N.+. a actelor normative respective *in %99' 0.N.+.
avea o experienta limitata in reglementarea pietei valutare *%4, piata care ea insasi era extrem de
turbulenta si era semni"icativ in"luentata de "actori externi, cel mai important "iind lipsa unei
valute nationale proprii, si deci a unei politici valutare de sine statatoare *'44, evolutia si
#civili!area$ metodelor utili!ate de catre 0.N.+. in ceea ce priveste reglementarea pietei valutare
*piata care se caracteri!a prin existenta monedei nationale proprii 5 leul, pus in circulatie in
noiembrie %9914 a trans"ormat distinctia intre regimurile juridice stabilite pentru categoriile sus5
mentionate de conturi *in lei moldovenesti, si in valuta straina4 in una arti"iciala.
;st"el, normele ce reglementea!a conditiile de desc7idere, gestiune si inc7idere a conturilor in
valuta straina a persoanelor juridice si "i!ice re!idente, se contin atit in (egulamentul
reglementarii valutare, cit si in (egulamentului privind desc7iderea si inc7iderea conturilor la
bancile din (epublica +oldova.
Pentru detalii re"eritor la regimul juridic de desc7idere si inc7idere a conturilor in bancile
comerciale din (epublica +oldova, vezi compartimentul 8.1. #(eglementarea juridica a
raporturilor legate de desc7iderea, gestiunea si inc7iderea conturilor bancare in (epublica
+oldova$ in Titlul IG #2peratii bancare pasive$, supra.
-onturile valutare ale nerezidentilor
,on"orm p. I.l2al (egulamentului #nere!identi$ sint persoanele "i!ice si juridice, care nu sint
re!idente *ve!i p.1.%.%. mai sus4. ,onturile valutare ale persoanelor "i!ice nere!idente se desc7id
in ba!a cererii si a pasaportului. ,onturile valutare ale persoanelor juridice nere!idente se
desc7id in corespundere cu 8!rdinea de desc2idere si gestiune a conturilor in valuta straina
de catre firmele si organizatiile straine9, aprobata prin A#% a $.N.M., procesul verbal
Nr.22 din 2(.3(.1;;2.
Pentru desc7iderea contului se pre!inta ,ererea pentru desc7iderea contului *;nexa Nr.'4,
cartela cu specimene *;nexa Nr.14, documentele, ce certi"ica legalitatea "ormarii "irmei etc.
9estiunea conturilor valutare consta in cumpararea si vin!area din numeie clientului pe contul
lui sau pe contul lui din numele propriu a bancii a valutei, deservirea contului *desc7iderea de
acreditive, debitarea sau creditarea contului clientului, e"ectuarea vin!arii obligatorii a valutei de
pe cont clientului, etc.4 ;s vrea sa ma opresc la ultimul aspect a activitatii mentionate. )i ultimul
aspect. Tot ce s5a mentionat in p.l al capitolulului de "ata, se re"era la bancile comerciale. 0anca
Nationala desc7ide conturi in valuta numai bancilor comerciale, in rest "unctiile ei se reduc la
supraveg7erea asupra respectarii de catre ele a legislatiei valutare.
!peratiile necomerciale in valuta straina
2peratiunile valutare necoinerciale sint #incasarile in valuta, care re!ulta din relatiile cu
strainatatea, alte decit cele de comert exterior *intretinerea repre!entantelor diplomatice,
consulare, a agentiilor, delegatiilor si misiunilor o"iciale, c7eltuielile si veniturile privind turistii
moldoveni si straini, drepturi de autor, succesiuni, c7irii, onorarii, burse, ajutoare, pensii, donatii,
subventi, prime de asigurare, despagubiri de la societatile de asigurare...etc.4$
=8=
. ;ceste
operatiuni, dupa regula generala, se e"ectuia!a "ara restrictii in con"ormitate cu acorduri speciale
in acest domeniul, inc7eiate in mod bilateral intre guvernele, ministerele de "inante, bancile
centrale ale unor doua tari. in legislatia valutara a (epublica +oldova principiul liberalismului
platilor in valuta straina e"ectuate in cadrul operatiunilor necomerciale respective, nu este
re"lectat in (egulamentul reglementarii valutare din %1.0%.%998. in sc7imb, (egulamentul
de"ineste in punctul %.>. termenul de 8plati la operatiuni curente internationale9 platile in lei
8..
moldovenesti si valuta straina, care se e"ectuea!a in strainatate si din strainatate, precum si
platile intre re!ident si nere!ident in alte scopuri decit trans"erul de capital, si "iind incluse "ara
nici o restrictie
orice plati, ce se e"ectuea!a in legatura cu comertul extern si alte operatiuni curente, inclusiv
prestarea de servicii si executarea lucrarilor, de asemenea serviciile
''' bancare si de creditare pe termen scurtD
platile, care repre!inta dobinda la imprumuturi si venitul net de la alte investitii .'''' decapitaiD
platile in vederea ac7itarii imprumuturilor si amorti!arii utilajului in urma investitiilor directe
in limitele, stabilite de 0.N.+.D
platile si trans"erurile de mijloace, destinate c7eltuielilor "amiliale$.
in con"ormitate cu punctul 8.'.1. a (egulamentului, persoanele "i!ice re!idente au
dreptul de a e"ectua plati prin intermediul cirdurilor eliberate din conturile in lei
moldovenesti si din cirdurile in valuta straina de tip #0$ numai in cadrul operatiunilor
curente internationale.
in continuare, punctul 8...%. indica ca persoanele juridice re!idente pot e"ectua plati in
valuta straina in "avoarea nere!identilor numai din conturile lor in valuta straina desc7ise
la bancile autori!ate din +oldova in ca!ul in care mijloacele din aceste conturi au "ost
inregistrate in limitele operatiunilor curente internationale.
9enerali!ind insa exemplele mentionate, (egulamentul in punctul =.%. mentionea!a
principiul "undamental privind operatiunile curente in valuta straina A persoanele
juridice re!idente au dreptul sa e"ectue!e plati nere!identilor numai daca aceste plati se
e"ectuea!a in limitele operatiunilor curente internationale.
Prin contrast operatiunilor curente, (egulamentul stabileste un regim distinct pentru
operatiunile care sint calificate ca transfer de capital. (egulamentul indica in capitolul
I? #Trans"erul de capital$ ca constituie trans"er de capital
investitii directeD
investitii de porto"oliuD
trans"eruri *ca plata pentru drepturi la imobil4D
aminarea platii pentru importul de mar"uri, lucrari si servicii pe un termen ce depaseste % an
de la data e"ectuarii importului *credit comercial extern4D
credite pe termen lung si pe termen scurt si garantiile *cautiunile4 asupra lorD
plasarea mijloacelor in conturi si in depuneriD
alte investitii.
Legislatia bancara nationala stabileste principiul inregistrarii obligatiunilor externe ce sint
cali"icate ca trans"er de capital con"orm (egulamentului reglementarii valutare *%4, in ba!a
permisiunii *sau re"u!ului de eliberare a acestei permisiuni4 de e"ectuare a trans"erului, eliberata
de 0.N.+. *'4.
Platile in valuta straina
Principiul de ba!a de la care porneste (egulamentul reglementarii valutare in ceea ce priveste
e"ectuarea platilor in valuta straina, este per$isivitatea acestora in ca!ul in care ele sint e"ectuate
de catre persoane juridice re!idente, in "avoarea nere!identilor. Punctul =.%. a (egulamentului
enumera tipurile de plati care sint permise 5 in esenta, con"orm acestei norme, 0.N.+.
liberali!ea!a doar platie e"ectuate in strainatate in cadrul activitatilor comerciale curente *plati in
limitele operatiunilor curente internationale4, sau pentru deservirea angajamentelor externe
private inregistrate la 0.N.+. sau a creditelor sau garantiilor de stat contractate prin +inisterul
Cinantelor.
!peratiunile de cumparare si vinzare a valutei pe piata interna
2peratiunile de cumparare si vin!are a valutei, dupa cum a "ost indicat mai sus, constituie de "apt
continutul termenului #operatiuni in valuta straina$ in sensul (egulamentului reglementarii
valutare din %998. (egimul juridic al acestor operatiuni este descris in capitolul GI al
(egulamentului #2peratiuni in valuta straina$. in con"ormitate cu acesta, operatiunile respective
sint e"ectuate de pantru categorii de participanti ai pietei valutare din (epublica +oldova 0anca
8.=
Nationala a +oldovei, dealerii autori!ati *bancile comerciale, ,)G si P)-4, bancile straine si
9uvernul (epublicii +oldova. $anca Nationala a Moldovei e"ectuea!a operatiuni de
cumparare si vin!are a valutei straine cu dealerii autori!ati, cu bancile straine si cu 9uvernul
(epublicii +oldova. Dealerii autorizati au dreptul sa cumpere si sa vinda valuta straina atit
re!identilor, cit si nere!identilor in con"ormitate cu prevederile licentelor eliberate acestora.
0ancile autori!ate pot, la insarcinarea bancilor nerezidente, sa cumpere valuta straina
neconvertibila si sa vinda orice valuta straina pe piata valutara interna. 0.N.+. si bancile
autori!ate pot sa cumpere si sa vinda valuta straina la 2ursa 5alutara Interbancara, in
con"ormitate cu 8egulamentul privind ordinea organizarii licitatiilor si vinzarilor $ursei
>alutare -nterbancare a Moldovei9 din %0 august %991, si 8Normele privind modul de
efectuare a seantelor de fixing ale $ursei >alutare -nterbancare9 din l2noiembrie %991
=8>
. in
con"ormitate cu actele respective, cumpararea si vin!area valutei convertibile poate "i e"ectuata
de bancile comerciale din +oldova numai pe piata valutara, care se imparte in doua segmente
piata valutara destinata operatiunilor de vin!are5cumparare a valutei, e"ectuate de catre banci cu
participarea persoanelor juridiceD piata valutara destinata operatiunilor de vin!are5cumparare a
valutei, e"ectuate de catre banci cu participarea persoanelor "i!ice.
j.
)edintele de "ixing la 0ursa Galutara Interbancara se petrec !ilnic. 2rdinea de petrecere a
operatiunilor valutare in a"ara 0ursei Galutare Interbancare se stabileste de %cordul privind
piata interbancara de operatiuni valutare in epublica Moldova.
+uvernul (epublicii +oldova poate sa cumpere si sa vinda valuta straina prin intermediul
0ancii Nationale a +oldovei si a bancilor autori!ate.
D%
D ,.,
TITLUL GIII. 2peratiuni bancare cu titluri de valoare >.%. &e"initia operatiunilor bancare cu
titluri de valoare
&e"initia titlurilor de valoare
inainte de a trece la de"initia operatiunilor bancare cu titluri de valoare, este necesar de preci!at
semni"icatia termenului #titluri de valoare$. Termenul de #titlu de valoare$ a aparut pentru prima
data in doctrina juridica germana 5 ast"el, la s"irsitul secolului ?I? savantul german T7ol
intelegea prin titluri de valoare orice document incorporind un drept partrimonialV. ,urind dupa
aceasta alt savant german 5 0runner A a propus de"initia sa a titlurilor de valoare, de"initie care
a stat la ba!a evolutiei ulterioare a doctrinei 5 titlu de valoare este document, pre!entarea caruia
este necesara pentru reali!area dreptului incorporat in el
=:0
. &octrina juridica italiana a urmat
de"initia mentionata 5 ca exemplu pot servi lucrarile juristului italian Givante
=:%
. 2 po!itie aparte
au ocupat5o savantii "rance!i in ceea ce priveste de"initia titlurilor de valoare 5 doctrina juridica
"rance!a "ace distinctie intre doua tipuri de titluri de valoare valeurs $obilieres si effets de
co$$erce
:&:
. Notiunea de valeurs $obilieres cuprinte totalitatea titlurilor, care "ac obiectul
emisiei in masa, si circulatiei la bursa de valori prin intermediul agentilor de bursa *la aceasta
categorie savantii "rance!i atribuiau renta, obligatiunile si actiunile4. )pre deosebire de ele, effets
de co$$erce erau considerate titlurile, destinate "undamental reali!arii decontarilor in cadrul
actelor de comert *ex. cambia, cecul4. &esi permise spre vin!are5cumparare la bursele de valori,
aceste titluri in practica nu constituie obiectul comertului la bursele mentionate, iar circulatia lor
este reali!ata in principal de catre banci si alte institutii "inanciare. ;st"el, distrinctia
"undamentala trasata de doctrina "rance!a intre cele doua tipuri de titluri de valoare, este tipul de
piata pe care are loc circulatia comerciala a titlurilor respective valorile mobiliare circula pe asa5
numita piata a capitalurilor, pe in care e"ectele de comert circula pe piata financiara.
Totusi, exista o deosebire "undamentala intre de"initia titlurilor de valoare, propusa de doctrina
germana, si cea propusa de cea "rance!a 5 ultima este mai limitata ca scop,
neinclu!ind in categoria de titluri de valoare documentele ce atesta dreptul asupra mar"ii in curs
de transportare *cu exceptia Narrant5ului, care este atribuit de doctrina "rance!a la e"ecte de
comert4. Iata de ce inconventientele operarii cu doua concepte conexe care "ormea!a notiunea de
titluri de valoare, cit si in"luenta evolutiilor din doctrinele juridice germana si italiana, au condus
8.>
la aparitia primelor incercari de a uni"ica cele doua varietati ale titlurilor de valoare 5 ast"el,
savantul "rance! T7aller a "ormulat conceptul de titre de credit, care sint valori de toate tipurile
incorporate intr5un instrument letric, intr5un certi"icat, care este pus in circulatie si acorda
titularului dreptul la una sau citeva prestatii pecuniare
=:1
.
in s"irsit, pre!inta interes si po!itia speci"ica a doctrinei juridice anglo5saxone in materia
anali!ata 5 desi teoreticienii sistemului co$$on la= nu au elaborat o de"initie unica pentru
titlurile de valoare, doctrina anglo5saxona a evoluat pe carea elaborarii de"initiilor pentru
varietatile concrete de titluri de valoare, care impreuna sint intrunite in termenul generic de
instrumente negociabile *engl. negociable instur$ents. 3urisprudenta anglo5saxona de"ineste
instrumentul negociabla drept un titlu la purtator sau la ordin, ce o"era titularului cu buna
credinta dreptul la primirea unei plati, drept primit "ara vicii de la titularii precedenti
=:8
. Notiunea
de instrument negociabil este mult mai restrinsa decit cea a titlului de valoare, si se apropie ca
scop de conceptul "rance! de effets de co$$erce. &octrina juridica rusa de pina la revolutie
impartaseste conceptia germana asurpa esentei titlurilor de valoare 5 ast"el, savantul rus ;garcov
considera ca titlurile de valoare sint documentele, pre!entarea carora este necesara pentru
reali!area dreptului incorporat in ele
=::
5 concept care implica o asemenea nivel de
interdependenta intre titlul de valoare si dreptul patrimonial sau nepatrimonial incorporat in
acesta, incit transmiterea titlului sinonimea!a cu trans"erarea dreptului. ;utorul indica ca
pre!entarea titlului de valoare spre plata are o semni"icatie dubla legitimarea pre!entatorului ca
titular legal al dreptului incorporat in titlul pre!entat, si acordarea posibilitatii debitorului sa5si
onore!e obligatia con"orm titlului de valoare *debitorul nu numai ca nu poate sasi execute
obligatia "ara pre!entarea titlului 5 executarea contra pre!entare are e"ectul trans"erarii asupra
debitorului ce si5a executat obligatia, a drepturilor de creditor con"orm titlului de valoare onorat,
ce inseamna acordarea dreptului de a cere executarea obligatiilor decurgind din titlul de valoare,
de la debitorii subsecventi4, in ceea ce priveste de"initia legala a titlurilor de valoare, trebuie de
mentionat ca desi Legea privind institutiile "inanciare
=:.
utili!ea!a termenul #titluri de valoare$ 5
termen preluat din Legea (epublicii +oldova privind circulatia 7irtiilor de valoare
=:=
, odata cu
abrogarea acesteia din urma la %> noiembrie %999 prin noua lege 8=rivind piata valorilor
mobiliare9
76:
termenul de 7irtii de valoare
=:9
a "ost substituit prin cel de valoare $obiliara,
de"inita de Legea din %>.%%.%999 ca #titlu "inanciar care con"irma drepturile patrimoniale sau
nepatrimoniale ale unei persoane in raport cu alta persoana, drepturi ce nu pot "i reali!ate sau
transmise "ara pre!entarea acestui titlu "inanciar, "ara inscrierea respectiva in registrul
detinatorilor de valori mobiliare nominative ori in documentele de evidenta ale detinatorului
nominal al acestor valori mobiliare$. &atorita "aptului ca Legea institutiilor "inanciare operea!a
cu termenul #titluri de valoare$, care de "apt insa este tratat in legislatia curenta ca sinonim al
#valorilor mobiliare$, in cele ce urmea!a vom utili!a aceasta expresie pentru scopurile
examinarii operatiunilor bancare cu aceste titluri.
&in comparatia de"initiei titlurilor de valoare, continuta in legislatia (epublicii +oldova, cu
di"erite curente doctrinale de de"inire a titlurilor de valoare, se poate trage conclu!ia ca
legislatorul moldovenesc a aderat la de"initia germana a titlurilor de valoare, desi le desemnea!a
prin termenul #valori mobiliare$ 5 termen ce poate produce con"u!ii ca sugerind similitudinea cu
conceptul cu acelasi titlu din doctrina "rance!a.
,lasi"icarea titlurilor de valoare
in ceea ce priveste clasi"icarea titlurilor de valoare, aici din nou doctrina dreptului bancar are o
po!itie un pic di"erita "ata de cea a legislatiei bancare curente din (epublica +oldova. in
majoritatea i!voarelor doctrinale titlurile de valoare se clasi"ica in trei categorii mari
a. titluri de valoare la purtatorD
b. titluri de valoare la ordinD
c. titluri de valoare nominative.
Totusi, desi teoria dreptului bancar este unanima in ceea ce priveste tipologia titlurilor de
valoare, opiniile se diversi"ica atunci in care vine vorba criteriului dupa care se titlurile de
valoare se clasi"ica in cele trei categorii sus5mentionate unii autori indica ca ca criteriu pentru
8.9
clasi"icarea mentionata este modul de indicare a titularului titlului de valoareD altii 5 modul de
trans"erare a dreptului inserat in titlul de valoare, ce5a de5a treia grupa de autori considera ca
veritabilul criteriu pentru clasi"icarea mentionata a titlurilor de valoare, a servit modul de
legitimare a titularului acestui titlu. ,onsideram ca pe cit de di"erite sint aceste opinii, "iecare din
ele re"lecta o realitate, deaceea sintem de parerea ca toate cele trei criterii in $od cu$ulativ sint
utili!ate pentru clasi"icarea titlurilor de valoare
a. in "unctie de modul de indicare a titularului titlului de valoare, clasi"icare mentionata se
exprima prin "aptul, ca detinatorul dreptului de creanta materiali!at prin titlul de valoare, este
indicat in mod di"erit in "unctie de tipul titlului in cau!a, dupa cum urmea!a
5 in titlurile la purtator detinatorul titlului nu este indicat de locD
5 in titlurile la ordin titularul este indicat, cu sau fara $entiunea #la ordinul...$D
5 in titlurile nominative titularul este indicat, cu mentiunea #nu la ordin$. ;ceasta indica asupra
"aptului, ca titlul care identi"ica titularul "ara a contine alte preci!ari, va "i pre!umat la ordin 5
consecinta explicabila probabil prin intentia de a atentiona utili!atorii titlurilor de valoare asupra
consecintelor clasi"icarii titlului ca "iind nominativ *cea mai grava "iind procedura so"isticata de
transmitere 5 ve!i in"ra4 *emitentul titlului se considera ca si5a exprimat cu buna vointa intentia
de a emite un titlu de valoare nominativ, prin inserarea cuvintelor #nu la ordin$4.
b. in "unctie de modul de transmitere a titlului, clasi"icarea sus5mentionata se re!uma la
urmatoarele
5 titlurile de valoare la purtator se transmit prin traditiune *simpla inminare4D
5 titlurile de valoare la ordin se transmit prin gir *indosament4D
5 titlurile de valoare nominative se transmit prin cesiune.
Totusi, legitimitatea acestor criterii poate "i pusa la indoiala, din urmatoarele considerente
5 criteriul clasi"icarii titlurilor de valoare in "unctie de modalitatea de indicare a titularului titlului
respectiv, este relativ 5 asa, bunaoara, legislatiile interne ale unor tari admit indicarea in titlurile
la purtator a mentiunii exprese #la purtator$, iar uneori c7iar admit posibiltiatea inserarii in titlu a
unei indicatii semni"iin care alternativitatea titlului #la purtator 5 la ordin 5 nominativ$ *prin
mentionarea, alaturi de clau!a #la purtator$ a numelui *denumirii4 titularului 5 ex. legea germana
privind cecurile, din %908, art. 8D legea austriaca privind cecurile, din %90., art. 1, etc4. Un alt
exemplu al relativitatii criteriului mentionat, este exempli"icat prin regimul j uridic al titlurilor la
ordin 5 in multe legislatii sint considerate la ordin si titlurile in care lipseste mentiunea #la ordin$
*"apt ce a generat sub5clasi"icarea titlurilor la ordin, in doua grupe distincte titlurile la ordin
#prin e"ectul legii$, si titlurile la ordin #prin vointa partilor$
=.0
4.
5 in ceea ce priveste criteriul clasi"icarii in "unctie de modalitatea de transmitere a titlului, in
privinta lui de asemenea au "ost exprimate critici, care invederea!a relativitatea lui ast"el, spre
exemplu, titlul de valoare la ordin, pe care titularul aplica un gir in alb, va "i transmisibil in mod
similar titlului de valoare la purtator, insa aceasta nu trans"orma titlul anali!at intr5un titlu la
purtator, ci el ramine titlu la ordin cu o modalitate simpli"icata de transmitere.
,iii..55 .'.5.L .
' 5.. ."' '
'5 i
i , ;AA DL.'..... H' ii'iit.D,..@$.
Pentru a elimina de"ectiunile criteriilor mentionate, teoria dreptului bancar a inaintat un al
treileaprincipiu$ divisionis a titlurilor de valoare
c. in "unctie de modul de legitimare a titularului dreptului materiali!at in titlul de valoare.
6xplicatia acestui principiu re!ulta din c7iar de"initia titlului de valoare 5 daca acesta este un
titlu, pre!entarea caruia *adica legitimarea 5 aut.4 este solicitata de la titular pentru a avea
posibilitatea de a pretinde executarea dreptului incorporat in titlu, modalitatea acestei pre!entari
*legitimarea4 trebuie sa si "ie criteriul de clasi"icare a titlurilor de valoare. ,u alte cuvinte
5 in titlurile de valoare la purtator, pentru a5si legitima dreptul sau decurgind din titlul de valoare,
titularul este solicitat doar sa pre!inte acest titlu persoanei obligate.
5 in titlurile de valoare la ordin, titularul trebuie sa5si legitime!e dreptul decurding din titlu, nu
8=0
numai prin simpla traditiune a inscrisului, ci si prinr5un numar consecutiv de giruri neintrerupte.
5 in titlurile de valoare nominative, legitimarea titularului se e"ectuea!a prin indicarea acestuia in
textul titlului insasi, cit si in registrul titularilor titlurilor de valoare nominative, registru care este
mentinut de emitent.
,lasi"icarea titlurilor de valoare in cele trei grupe, nu este con"irmata de legislatia interna a
(epublicii +oldova 5 atit Legea *precedenta4 privind circulatia 7irtiilor de valoare, cit si cea
*actuala4 privind piata valorilor mobiliare, mentionea!a doar doua tipuri de titluri de valoare
titlurile la purtator si titlurile la ordin. ,on"orm legii privind piata valorilor mobilicare, constituie
valori mobiliare la purtator titlurile "inanciare care nu contin numele *denumirea4 proprietarilor
lorD iar valori mobiliare nominative sint titlurile "inanciare care contin numele *denumirea4
proprietarului. Totodata, Legea (epublicii +oldova privind piata valorilor mobiliare,
introduce .o clasi"icare proprie a titlurilor de valoare, in "unctie de "orma materiala a acestui titlu,
in doua categorii
a. titluri de valoare *valori mobiliare4 materiali!ate.
;cestea sint titluri "inanciare care exista sub "orma de certi"icate ale valorilor mobiliare.
Proprietarul valorilor mobiliare materiali!ate se identi"ica con"orm certi"icatului valorilor
mobiliare per"ectat in modul stabilit sau, in ca!ul in care certi"icatul este transmis detinatorului
nominal, con"orm inscrierii "acute in documentele de evidenta ale acestuia. -ertificatul titlurilor
de valoare, care trebuie sa corespunda conditiilor si sa contina in"ormatiile indicate in articolul 1
al legii. ;st"el, pentru titlurile de valoare materiali!ate este stabilita o "orma de existenta unica,
"ara relevanta de tipul titlului de valoare concret *actiune, obligatiune etc4.
b. titluri de valoare *valori mobiliare4 nemateriali!ate.
Ktii ;cestea sint titlurile de valoare care exista in "orma de inscrieri "acute in conturi.
Proprietarul valorilor mobiliare nominative nemateriali!ate se identi"ica con"orm inscrierii "acute
in registrul detinatorilor unor ast"el de valori mobiliare sau, in ca!ul transmiterii acestor valori
detinatorului nominal, con"orm inscrierii "acute in documentele de evidenta ale acestuia.
&e"initia operatiunilor bancare cu titluri de valoare
,eea ce este important de mentionat, este lipsa oricarei de"initii a #operatiunilor cu titluri de
valoare$ in legislatia bancara a (epublicii +oldova nu numai ca Legea institutiilor "inanciare nu
"ormulea!a nici o preci!are in acest sens 5 nici c7iar Legea privind piata valorilor mobiliare nu
de"ineste termenul mentionat. Totusi, prin aplicarea conceptului de #activitati "inanciare$ *o
varietate a carora sint operatiunile cu titlu de valoare 5 ve!i art. '. a legii respective4 la de"initia
#valorilor mobiliare$, putem conc7ide ca operatiunile bancare cu titluri de valoare sint
operatiunile cu valorile mobiliare, e"ectuate de banci din numele si pe contul propriu sau al
clientilor, la care se atribuie
a. cumpararea ori vin!area, in cont propriu sau in contul clientilor, a titlurilor de valoare. in
aceasta grupa de operatiuni cu titluri de valoare intra si subscrierea titlurilor de valoarea
*underNriting4 5 activitate de mediere la emisiuni, des"asurata in numele emitentului, in vederea
promovarii o"ertei publice primare si plasamentului titlurilor de valoare ale emitentuluiD
b. pastrarea si gestiunea titlurilor de valoare *operatiunile de trust4. In aceasta
categorie intra
5operatiunile de depo!itare5activitate de prestare a serviciilor de pastrare a titlurilor
de valoare si@sau de evidenta a drepturilor deponentilor asupra acestor titluriD
5 gestiunea "iduciara titlurilor de valoare 5 activitate des"asurata de manager persoana
juridica con"orm contractului de administrare "iduciara a urmatorului patrimoniu transmis
acestuia
a4 a titlurilor de valoareD
b4 a mijloacelor banesti destinate investirii in titluri de valoareD
c4 a titlurilor de valoare obtinute ca re!ultat al administrarii "iduciare a titlurilor de valoareD
d4 a mijloacelor banesti obtinute ca re!ultat al administrarii "iduciare a titlurilor de
valoareD
c. acordarea serviciilor de consultanta a"erente activitatilor indicate in pp. a5b de mai
8=%
sus.
d. emiterea tilurilor de valoare proprii, adica operatiunea reaili!ata de o persoana juridica sau
autoritate a administratiei publice, care emite valori mobiliare si isi asuma obligatii "ata de
detinatorii de valori mobiliare in vederea reali!arii drepturilor con"erite de valorile mobiliare
respective.
,u alte cuvinte, operatiunile bancare cu titluri de valoare include urmatoarele tipuri de activitati
.. .. .
.#,
a. activitatile de bro<erD
b. activitatile de dealerD
. '
c. activitatile de depo!itarD
d. activitatile de decontari si clearing al tran!actiilor cu titluri de valoareD
e. activitatile de tinere si pastrare a registrului detinatorilor titlurilor de valoareD D
". activitatile de organi!are a comertului cu titluri de valoare.
>.'. I!voarele reglementarii juridice
2peratiunile cu titluri de valoare constituie o varietate a activitatilor "inanciare ce tin de
competenta bancilor, in con"ormitate cu articolul '. a Legii institutiilor financiare
7'1
. Tipologia
operatiuinilor cu titluri de valoare, care pot "i e"ectuate de bancile comerciale, este completata de
articolul 1 a Legii cu privire la piata valorilor mobiliare
7'2
. ;ditional la legile sus5mentionate,
regimul juridic al operatiunilor bancare cu valori mobiliare este "ormat si din actele normative
ale 0ancii Nationale a +oldovei, destinate sa guverne!e unele aspecte speci"ice ale activitatilor
respective, reali!ate de bancile comerciale din (epublica +oldova, cel mai important dintre care
este -nstructiunea privind particularitatile emisiunilor de actiuni ale bancilor si modul de
autorizare a lor de catre $anca Nationala a Moldovei, aprobata prin -,; a 0.N.+. nr. %>%
din ''.0..'000V.
in a"ara de aceasta, datorita "aptului ca la categoria de titluri de valoare se atribuie si unele
instrumente de plata *cum ar "i cambia si cecul4, cit si unele documente de transport *ex.
conosamentul4, in categoria de i!voare a reglementarii juridice a operatiunilor cu titluri de
valoare intra si actele normative de drept intern si international in domeniile mentionate.
,onclu!ia respectiva este con"irmata de insasi legea privind piata valorilor mobiliare, care in
articolul ' indica ca conditiile si modul de emitere a valorilor mobiliare in "orma de certi"icate de
depo!it, certi"icate de economii, cambii bancare sint reglementate de pre!enta lege, de alte acte
legislative si se stabilesc de catre 0anca Nationala a +oldovei
=.8
*i4, iar emisiunea, plasamentul
si circulatia valorilor mobiliare de stat sint reglementate de Legea privind datoria de stat si
garantiile de stat
7'6
si de celelalte acte normative emise intru executarea ei.
>.1. Garietatile operatiunilor bancare cu titluri de valoare ,lasi"icarea operatiunilor bancare cu
titluri de valoare
In legislatia si doctrina bancara sint expusa pareri diverse despre tipologia operatiunilor bancare
cu valori mobiliare. Toata diversitatea de opinii poate, totusi, "i sumari!ata la urmatoarele
varietati
,lasi"icarea operatiunilor bancare cu titluri de valoare poate "i e"ectuata dupa citeva criterii
a. calitatea bancii comerciale in operatiunea respectiva
5 operatiuni din nume si pe cont propriu
5 operatiuni din nume propriu si pe contul clientului
5 operatiuni din nume si pe contul clientului
&in lista operatiunilor bancare cu titluri de valoare, indicate mai sus, la categoria operatiunilor
din nume si pe cont propriu, se atribuie cumpararea5vin!area titlurilor de valoare, serviciile de
consultanta, si emiterea titlurilor de valoare proprii. 2peratiunile de vin!are5cumparare pot "i
e"ectuate de banci si din nume propriu dar pe contul clientului. in s"irsit, exista anumite "eluri de
operatiuni bancare cu titluri de valoare, care pot "i e"ecutate doar din numele si din contul
clientului
8='
5 operatiunile "iduciare *de trust4 5 depo!itarea si gestiunea "iduciara a titlurilor de valoareD
D, ii
5 operatiunile de underNriting.
$ v
este "aptul ca gestionarului legea ii pune la dispo!itie aceleasi remedii juridice pentru @ apararea
dreptului de gestiune "iduciara, ca si cele puse la dispo!itia proprietarului 5,.D.'Y "apt ce este de
natura sa sugere!e natura reala a raportului de gestiune "iduciara.Totusi, contradictia evocata este
doar aparenta, deoarece in ca!ul gestiunii "iduciare sintem in pre!enta unui raport obligational
cu elemente reale. in acest sens ne raliem la opinia exprimata de un sarantii rusi ;. /o13iona si
6. @3e+Bui/-iia
=9=
. Totusi, nu sintem de acord cu po!itia acestor autori in ceea ce priveste
calitatea gestiunii "iduciare de institut juridic independent *si nu o simbio!a complexa a
elementelor unor contracte civile deja existente4. ,onsideram, ca crearea unei noi constructii
legale este justi"icata doar atunci, in care normele institutiilor existente ale dreptului civil nu pot
sa o"ere o reglementare adecvata a relatiilor sociale respective
=
'
>
. in ceea ce priveste contractul de
gestiune "iduciara, consideram argumentele aduse in "avoarea #autonomiei$ lui lipsite de
justi"icare su"icientaV. in a"ara, admiterea existentei elementelor contractului de mandat permite
de a solutiona unele probleme practice cu care se poate con"runta gestionarul "iduciarAspre
exemplu, in ca!ul o"ormarii gestiunii "iduciare asupra actiunilor, negarea naturii complexe a
institutiei gestiunii "iduciare ar implica necesitatea luarii deci!iei de instituire a gestiunii
"iduciare, de catre adunarea generala a actionarilor *;9;4 *%4 si reinregistrarea actiunilor pe
contul gestionarului5"iduciar *care i5ar permite sa reali!e!e asa imputerniciri de gestionare, ca
votarea la ;9;, primirea dividendelor etc.4 cu inregistrarea lor dupa proprietarul initial, la
expirarea termenului contractului gestiunii "iduciare. 6ste lesne de observat, ca aplicarea in
situatia mentionata a institutiei civile a contractului de mandat, prin emiterea in "avoarea
gestionarului "iduciar, a unei procuri care sa5% imputerniceasca din numele proprietarului
la toate actiunile necesare pentru reali!area in conditii de maxima e"icienta, a gestiunii "iduciare
a patrimoniului incredintat, ar re!olva multe probleme de genul celei mentionate. ;ici merita de
mentionat si experienta tarilor occidentale, mai ales a +arii 0ritanii, unde c7iar daca se declara
8>%
existenta institutiei proprietatii "iduciare autonome, proprietarul "iduciar gestionea!a patrimoniul
incredintat, in ba!a unei procuri, nemaivorbind de normele relevante din legislatiile de drept
continental
>00
.
!peratiunile fiduciare ale bancilor comerciale
2peratiunile "iduciare au intrat in practica bancara relativ nu demult. )pre exemplu, in )U;
operatiunile "iduciare initial erau reali!ate de persoane particulare si companii de trust, iar
departamente pentru operatiuni "iduciare in cadrul bancilor comerciale au "ost create mai tir!iu
cind a crescut cererea la aceste servicii. ;ctualmente in practica bancara internationala se
e"ectuea!a o multime de "eluri de operatiuni "iduciare, aceasta varietate "iind explicata de "aptul
ca marimea capitalurilor acumulate in economiile capitaliste necesita la etapa actuala un nivel
so"isticat de cunoastere a te7nicilor de gestiune e"ecienta a acestora pentru a asigura un nivel
su"icient de pro"itabilitate. ,onventional, operatiunile "iduciare reali!ate de bancile comerciale
pot "i clasi"icate in sapte grupe, dupa cum indicat in paragra"ele ce urmea!a.
1estiunea $ostenirii
&istribuirea patrimonilui lasat prin mostenire, trebuie "acut in con"ormitate cu legea si
testamentul. Totusi, exista ca!uri cint de"unctii nu lasa nici o dispo!itie privind soarta
patrimoniului lor 5 situatie in care, cu exceptia ca!urilor unui patrimoniu neglijabil de mic,
bunurile raposabului sint gestionate de legat 5 persoana, care in con"ormitate cu prevederile
articolului :=' a ,odului ,ivil
>0%
, este responsabil prin e"ectul unei dispo!itii din testament la
executarea vre5unei obligatii *legat4 in "olosul uneia sau mai multor persoane *legatari4, care
dobindesc dreptul de a cere executarea ei. in unele ca!uri in calitate de legat este indicata o banca
comericala 5 situatie in care gestiunea patrimoniului testat va constitui responsabilitatea
departamentului operatiuni "iduciare, al bancii respective. in a"ara de "unctia gestiunii "iduciare a
patrimoniului transmis prin mostenire, departamentul operatiuni "iduciare poate e"ectua si "unctii
a"erente, ex. distribuirea acestui patrimoniu intre mostenitorii legali si testamentari. ;ceasta se va
e"ectua in con"ormitate cu prevederile legii *titlul . al ,odului ,ivil 5 #&rept succesoral$4.
-uratela si asigurarea integritatii patri$oniului
2peratiunea aceasta are ca scop asigurarea administrarii e"iciente a patrimoniului apartinind
incapabililor de drept *ex. risipitori4 sau de "apt *ex. minori4. 2peratiunea "iduciara mentionata
este in strinsa legatura cu cea descrisa mai sus A gestiunea mostenirii 5 in ca!ul in care
incapabilii mostenesc anumite bunuri, se numeste un
curatore sau tutore care administrea!a in numele lor acest patrimoniu 5 "unctie care uneori este
transmisa bancilor comerciale, in persoana departamentelor operatiuni "iduciare ale acestora. &in
cele doua tipuri de curatela 5 a patrimoniului si al individului 5 bancile comerciale exercita doar
primul "el, urmarind scopul de a nu admite risipa patrimoniului si a5i asigura integritatea.
Operatiunile de agent
Una din cele mai importante varietati ale operatiunilor "iduciare, reali!ate de catre bancile
comerciale in "avoarea clientilor sai, este executarea unor "unctiuni de agent *repre!entant4 al
clientului, in ceea ce priveste gestiunea patrimoniului acestuia. ;ceste relatii se deosebesc de
relatiile "iduciare #clasice$ prin "aptul, ca in ca!ul lor dreptul de proprietate nu se transmite
gestionarului "iduciar, ci ramine la proprietar, iar banca exercita doar unele atributii de mandatar
*agent4 al proprietarului mentionat *principalului4. (elatiile evocate sint guvernate de contractul
de agentie inc7eiat intre banca si client, iar agentia constituita in acest mod nu este reglementata
atit de detaliat ca proprietatea "iduciara, si poate "i inc7ieata cu "ormalitati mai mici. ,ele mai
importante operatiuni de agent din pratica bancara sint gestiunea proprietatii straine *ex.
serviciile de investitii trust, adica gestiunea "iduciara a porto"oliului titlurilor de valoare4,
conservarea activelor, operatiunile de bro<eraj, cit si deservirea juridica a operatiunilor
mentionate.
,onservarea activelor *engl. custoians,ip implica pentru departamentul operatiuni "iduciare
receptionarea spre pastrare a titlurilor de valoare, primirea veniturilor din acestea si trans"erarea
lor titularilor titlurilor respective. in a"ara de aceasta, contractul in acest sens inc7eiat cu banca
comerciala poate prevede stingerea de catre departamentul operatiuni "iduciare a obligatiunilor
8>'
cu scadenta stinsa, sc7imbul unor titluri de valoare cu altele, si c7iar cumpararea, vin!area,
primirea si vin!area titlurilor de valoare.
2 continuare a "unctiunii depo!itarii 5 gestiunea activelor cu titlu de mandatar. &epartamentul de
operatiuni "iduciare, in acest ca!, dispune de dreptul nu numai de a pastra titlurile de valoare si
de a primi venitul a"erent, dar si de a e"ectua operatiunile comerciale si investitionale din numele
titularului acestor titluri respective. 0anca comerciala poate "i imputernicita sa ac7ite "acturile
"ondatorului trustului, sa cumpere si sa vinda titlurile de valoare apartinind acestuia, sa ac7ite din
numele lui impo!ite, sa contracte!e *prolong7e!e4 polite de asigurare, etc.
1estiunea activelor fondurilor, deservirea si organizarea e$isiunilor, serviciile de depozitar si
registrator
;ceasta categorie de servicii "iduciare include in sine o mare diversitate de operatiuni "iduciare,
ale caror particularitate comuna consta in destinatarul acestor servicii 5toate ele sint prestate
persoanelor juridice5corporatii.
,ea mai "recventa varietate a operatiunilor din categoria mentionata este gestiunea activelor
diverselor "onduri 5 de pensii, testamentare etc. in multe tari de peste 7otare
unele societati comerciale elaborea!a sisteme de asigurare cu pensii, participare la venituri si
compensare cu actiuni, avind ca scop "inal asigurarea unor persoane la batrinete *la pensionare4,
stimularea unei productivitati mai inalte, reducerea "luctuatiei cadrelor, asigurarea lucratorilor in
ca! de pierdere a capacitatii de munca si permiterea participatiei lor in gestiunea societatii
comerciale *intreprinderii4. &epartamentele "iduciare pot indeplini si "unctiile trusturilor
comunitare, "ondurile carora sint transmise de catre comunitatile cetatenilor pentru di"erite
scopuri de interes public, cum ar "i incurajarea cercetarilor stiinti"ice, ajutorul institutiilor de
stiinta si "ilantropice, asistenta bolnavilor, batrinilor si nevoiasilor, amenajarea locurilor publice
de agrement etc.
-rearea fondurilor co$une de gestiune bancara
Condurile comune de gestiune bancara se crea!a prin acumularea mijloacelor banesti si *sau4
titlurilor de valoare ale deponentilor, pentru investirea lor ulterioara in titluri de valoare si
depo!ite la alte banci. ;sa operatiuni au devenit raspindite in perioada postbelica intr5un sir de
tari *si in primul rind )U;4, unde bancile atrageau mijloacele de la deponenti5persoane "i!ice,
atestind depo!itul ast"el constituit printr5un certi"icat de participare *iar contractul de "ondare a
trustului avea ca obiect mijloacele transmise spre gestiune bancii comerciale, si nu nemijlocit
titlurile de valoare, transmise spre gestiune4.
/epozitul titlurilor de valoare ale clientilor
;ceasta grupa de operatiuni include pastrarea, asigurarea securitatii, transportarea si expedierea
titlurilor de valoare, la cererea clientului. Pastrarea titlurilor de valoare in aceste ca!uri poate sa
"ie asigurata insasi de banca *in te!aurul bancii4 sau la depo!itarul titlurilor de valoare.
Serviciile de consultanta
;ceste operatiuni se e"ectuea!a in "orma deservirii in"ormationale, metodologice, legale,
analitice si consultationale. 6a se re"era la toate varietatile operatiunilor "iduciare, mentionate
mai sus, si se particulari!ea!a prin "aptul ca nu este legata de reali!area lor in practica.
eglementarea juridica a operatiunilor fiduciare /de trust0 in epublica Moldova
&upa cum s5a mentionat mai sus, institutul proprietatii "iduciare a "ost instituit in %998 prin
decretul cu acelasi nume, al Presedintelui (epublicii +oldova
>0'
, care a servit ca "undament
pentru elaborarea si de!voltarea legislatiei nationale privind proprietatea "iduciara. Punctul ' al
decretului mentionat de"ineste proprietatea "iduciara ca relatii de drept ce apar ca re!ultat al
inc7eierii contractului de instituire a
trastului intre "ondatorul trastului si proprietarul "iduciar in "olosul bene"iciarului trastului.
in con"ormitate cu articolul '=*<4 al Legii privind institutiile "inanciare
>01
, bancile comerciale au
dreptul de a presta servicii "iduciare *investirea si gestionarea "ondurilor "iduciare4, pastrarea si
administrarea 7irtiilor de valoare si altor valori etc, cit si sa acorde servicii de gestionare a
porto"oliului de investitii si consultatii privind investitiileD $de subscriere si plasare a titlurilor de
valoare si actiunilor, operatiunile cu actiuni. 2peratiunile "iduciare constituie un tip esential nou
8>1
de servicii "inanciare permise de lege bancilor comerciale. 2peratiunile "iduciare constituie un
element obisnuit al unei economii de piata, o"erind proprietarilor o alternativa convenabila de
gestiune a patrimoniului sau, atunci in care acesteia ori nu dispun de cali"icare necesara pentru a
asigura e"icienta gestiunii patrimoniului, ori marimea patrimoniului depaseste capacitatile de
gestiune a proprietarului, ori din alte motive care "ac imposibila sau ine"icienta d.p.d.v. economic
gestiunea patrimomoniului de catre proprietar insusi. Totusi, in (epublica +oldova cateroria
descrisa de proprietari nu sint tentati la moment sa recurga la serviciile "iduciare ale bancilor 5 "ie
din cau!a nivelului insu"icient de elaborare a te7nicilor respective de catre banci si a lipsei
experientei bancare in acest domeniul, "ie ca re!ultat al neincrederii in capacitatea bancilor de a
o"eri servicii "iduciare la nivelul asteptarilor clientilor, "ie din rationamente de pastrare a
con"identialitatii in"ormatiei privind patrimoniul sau.
La momentul actual, in (epublica +oldova si alte tari ale ,omunitatii )tatelor Independente
*,)I4 drept cele mai posibile servicii "iduciare se pre!inta serviciile de gestiune a porto"oliilor
7irtiilor de valoare, sau asa5!isele servicii de agent. La ele se re"era
a. gestiunea activelor 5 reali!area operatiunilor cu titlurile de valoare, executarea investitiilor
din mandatul clientului *ex. vin!area5cumpararea titlurilor de valoare, gestiunea porto"oliului
titlurilor de valoare etc4. Pentru aceasta, departamentul operatiuni "iduciare al bancii in cau!a
trebuie sa acumule!e in"ormatia re"eritoare la piata de valori, sa participe la activitatea burselor
de valori, sa o"ere consultatii clientilor s.a.m.d.
b. plasarea primara a titlurilor de valoare, ce include
*i4 plasarea actiunilor pe piata "inanciara primara *emisiunea actiunilor4.
La general, justi"icarea interesului bancilor comerciale in reali!area operatiunilor cu
titluri de valoare este simpla 5 dupa cum s5a mentionat mai sus, aceste operatiuni
permit bancilor sa atraga "onduri mari, "ara a imobili!a mijloacele proprii si "ara a suporta
c7eltuieli sau constitui garantii importante. in a"ara de aceasta, gestiunea porto"oliului
titlurilor de valoare permite bancii comerciale sa aiba acces la gestiunea intreprinderii
emitente ale titlurilor de valoare. in s"irsit, pentru serviciile prestate banca primeste un
comision, care "ormea!a un compartiment al veniturilor bancii.
Investirea capitalului in titluri de valoare este direct legata de piata de valori. Piata
secundara a de valori si bursa de valori in tarile de!voltate sint nu numai mecanisme de
reglementare si ve7icol care permite circulatia investitiilor dintr5o ramura mai putin pro"itabila in
alta ramura a economiei nationale. 0ursa de valori este de asemenea un indicator al #sanatatii$
economice a statului. in ba!a cotarii actiunilor companiilor celor mai importante ale tarii, se
calculea!a un index agregat, cum ar "i indexul &oN 3ones in )U;.
<@
*ii4 tinerea registrului actionarilor.
;cordarea de catre banci a acestui serviciu este in primul rind legata de "aptul, ca tinerea
registrului actionarilor in ca!ul unui numar limitat de angajati ai societatii pe actiuni in cau!a,
este o sarcina nu din cele mai simple. (egistrul este pre"erabil sa "ie tinut in "orma
computeri!ata, deoarece in ca! contrar va "i di"icil de a avea o in"ormatie operativa privind
calitatea registrului, si va "i practic imposibil de a anali!a valoarea de bursa a actiunilor,
lic7iditatea lor, pac7etul actiunilor ce apartin angajatilor societatii emitente, etc.
,onsideram, ca una din directiile prioritare de de!voltare a activitatilor "iduciare bancare, este
colaborarea bancilor comerciale cu "ondurile de investitii, regimul juridic al "ormarii, activitatii
si lic7idarii carora actualmente este guvernat, in a"ara de Legea cu privire la "ondurile de
investitii
>08
, cit si de legile generale 5 Legea cu privire la piata valorilor mobiliare
>0:
si Legea
privind ,omisia Nationala a Galorilor +obiliare
>
$
.
A si de un sir de -otariri ale ,omisiei
nationale a valorilor mobiliare *,NG+4, printre care
5 -otarirea #,u privire la aprobarea +odului de lic7idare a participantului pro"esionist sau
activitatii lui pe piata valorilor mobiliare in ca!ul retragerii *expirarii termenului4 licentei
eliberate de ,omisia Nationala a Galorilor +obiliare$
>0=
D
5 -otarire #,u privire la aprobarea (egulilor privind modul de de!valuire a in"ormatiei de catre
8>8
"ondurile de investitii$
>0>
D
5 -otarire #,u privire la aprobarea (egulamentului cu privire la atestarea specialistilor
participantilor pro"esionisti pe piata valorilor mobiliare si eliberarea certi"icatelor de cali"icare cu
dreptul de a activa pe piata valorilor mobiliare$
>09
D
5 -otarirea #,u privire la aprobarea (egulamentului ,omisiei Nationale a Galorilor
Mobiliare9
:13
@
5 -otarirea #,u privire la (egulamentul re"eritor la activitatea &epo!itarului National de Galori
+obiliare al +oldovei si modul de licentiere a ei
>
$D
A -otarirea #&espre contractele de administrare "iduciara a investitiilor "ondurilor de
investitii$
>%'
D
-otarirea 9uvernului (epublicii +oldova #,u privire la transmiterea patrimoniului de stat in
administrare "iduciara
>%1
.
,olaborarea bancilor cu "ondurile de investitii, se justi"ica pentru bancile comerciale este
convenabila bancilor din mai multe considerente, cel mai important "iind posibilitatea
economisirii mijloacelor care alt"el ar "i investite in intretinerea unui departament de operatiuni
"iduciare, economisire care permite de a pastra la un nivel optimal propritiile pro"itabilitatii,
sigurantie si lic7iditatii porto"oliului de titluri de valoare gestionate. 9estiunea "iduciara a
titlurilro de valoare se e"ectuea!a de catre managerul "ondului de investitii, in ba!a contractului
de "ondare a trustului. 0anca comerciala poate "i si ea manager al unui "ond de investitii. Una si
aceeasi banca poate actiona si ca manager si ca depo!itar al unui emitent de titluri de valoare.
6miterea titlurilor de valoare
(egimul juridic al emiterii titlurilor de valoare de catre bancile comerciale, este di"erit in
"unctie de tipul titlurilor emise. Titlurile corporative *actiunile4 sint emise in con"ormitate
cu principiile stabilite in legea privind societatile pe actiuni si legea cu privire la institutiile
"inanciare. Totodata, particularitatile emiterii de catre bancile comerciale a titlurilor de
valoare, sint stabilite si de actele normative ale 0ancii Nationale, principalul dintre care
este Instructiunea privind particularitatile emisiunilor de actiuni ale bancilor si modul
de autori!are a lor de catre 0anca Nationala a +oldovei, aprobata prin -,; a 0.N.+.
nr.%>%din''.0..'000
>%8
.
in con"ormitate cu prevederile titlului ' al Instructiunii mentionate, emisiunea actiunilor
de catre bancile comerciale este un proces, care include anumite etape
*i4 adoptarea de catre "ondatori *"ondator4 a deci!iei privind numarul si clasele actiunilor
autori!ate spre plasare si a celor plasate intre "ondatori.
*ii4 aprobarea preliminara de catre $anca Nationala a cererii privind eliberarea
autori!atiei de a des"asura activitati "inanciare.
*iii4 desc7iderea unui cont temporar la $anca Nationala pentru acumularea mijloacelor
banestiD
*iv4 intocmirea listei primilor subscriitori, acumularea mijloacelor banesti pe contul
temporarD
*v4 inregistrarea de stat a bancii la 0anca Nationala a +oldovei si eliberarea autori!atiei
de des"asurare a activitatilor "inanciareD
*vi4 autori!area de catre 0anca Nationala a +oldovei a emisiunii e"ectuateD
*vii4 inregistrarea de stat a actiunilor la ,omisia Nationala a Galorilor +obiliare la
pre!entarea demersului 0ancii Nationale a +oldoveiD
*viii4 transferarea mijloacelor banesti, a"late la contul temporar desc7is la 0anca
Nationala a +oldovei, in contul L!! al bancii pentru trecerea lor la capitalul
social *in ba!a certi"icatului ,omisiei Nationale4D
*ix4 includerea subscriitorilor care au ac2itat integral actiunile in registrul
detinatorilor de valori mobiliare si eliberarea acestora a certi"icatelor de actiuni *in
ca!ul in care emisiunea actiunilor a "ost e"ectuata in "orma materiali!ata4 sau a
extraselor din registru *in ca!ul emisiunii nemateriali!ate4.
in a"ara de documentele de pre!entat, si termenii de examinare, temeiurile de re"u!are a
8>:
deci!iei po!itive etc. pentru "iecare din etapele mentionate, Instructiunea mai stabileste
in capitolul %0 si particularitatile inregistrarii emisiunilor de actiuni in cazul fuziunii
/asocierii0 bancilor.
6ste evident, ca reglementarea juridica a titlurilor de valoare de catre bancile comerciale,
trebuie anali!ata in contextul altor activitati conexe ale bancilor comerciale 5 ast"el,
inregistrarea emisiunii primare a actiunilor de catre banca comerciala este strins legata
si decurge in paralel cu constituirea bancii comerciale, iar emisiunea titlurilor de valoare
in ca!ul "u!iunii sau asocierii de asemenea este legata de insasi procedura "u!iunii si
asocierii. Pentru detalii privind constituirea bancilor comerciale, cit si procedura de
"u!iune sau asociere a acestora, ve!i paragra"ul #1.8. 0ancile comerciale$ din capitolul
III a pre!entului curs, supra.
,
8>.