Jean Jacques Rousseau a fost un filosof francez de origine evreiasca, scriitor si compozitor, unul

dintre cei mai ilustrii ganditori ai Iluminismului. A influentat intr-o maniera puternica principiile de
drept si constiinta sociala a epocii, ideile lui putand fi regasite in schimbarile Revolutiei Franceze.
Opera sa de capatai, ontractul social, este considerata de multi !un manual de drept politic".
Iata cateva dintre ideile regasite in aceasta opera#
Familia este cea mai veche dintre societati si este singura societate naturala. $e indata ce copiii
cresc si devin independenti, legea naturala dispare, iar continuirea convietuirii, daca e%ista, se va
face voluntar si nu natural.
Despre dreptul celui mai tare- " cel mai tare nu-i niciodata destul de puternic ca sa poata fi
intodeauna stapan". Forta, ne spune el, nu da nastere niciunui drept, astfel ca nimeni nu este
obligat sa se supuna decat puterilor legitime.
!$reptul la sclava& este nul"- 'iciun om nu are o autoritate naturala asupra semenului sau. A
renunta la libertate, spune Rousseau, este echivalent cu a renuntat la calitatea de om.
Despre contractul social.
$rept urmare, solutia propusa de autor poarta numele unui contract social pe care el il defineste
astfel# " A gasi o forma de asociatie care sa apere si sa prote&eze cu toata forta comuna persoana
si bunurile fiecarui asociat si in cadrul careia fiecare dintre ei, unindu-se cu totii, sa nu asculte
totusi decat de el insusi si sa ramana tot atat de liber"
Formula fundamentala a contractului social este aceea ca fiecare individ cedeaza comunitatii
drepturile sale, iar in schimbul acestora devine membru al acelei comunitati. $ar, ca parte a
comunitatii, el primeste in dar drepturile tuturor membrilor, legati de intreg. Individul este privit in
cadrul acestei comunitati atat ca particular, cat si ca parte a suveranului. In consecinta, oricine
refuza sa se supuna vointei generale va fi constrans de corpul intreg, ceea ce inseamna ca va fi
obligat sa fie liber.
Despre vointa generala.
Rousseau ne e%pune si conceptia sa despre vointa generala, un termen des intalnit in cadrul
acestui manifest, si spune ca nu este neaparat obligatoriu ca aceasta sa fie unanima, insa este
esential ca toate voturile sa fie numarate. (ointa generala reprezinta suma vointelor particulare.
Despre suveranitate.
onform ideilor lui Rousseau, suveranitatea este I'A)I*'A+I)A si I'$I(I,I+I)A. *l vorbeste
despre necesitatea legilor. " and intregul popor hotaraste cu privire la intregul popor-materia
asupra careia se hotaraste este generala, intocmai ca si vointa" .
$e la vointa generala la legi si apoi la republica. Autorul defineste republica ca fiind !orice stat
reglementat prin legi, oricare ar fi forma lui de administratie."
Despre separarea puterilor in stat.
.rincipiul cel mai important poate din cadrul acestei opere il reprezinta separatia puterilor in stat,
Rousseau pune accentul pe importanta faptului ca !acela care redacteaza legi nu trebuia sa aiba
puteri legislative". onceptul de libertate legat indeaproape de cel de vointa generala poate fi
mentinut doar in absenta unei persoane suficient de puternice incat sa isi impuna vointa
particulara.
/n alt principiu subliniat de autor este acela ca !'iciun cetatean nu trebuie sa fie atat de bogat
incat sa-l poata cumpara pe altul si nimeni atat de sarac incat sa fie silit sa se vanda".
" $aca ar e%ista un popor de zei, s-ar guverna democratic. Oamenilor nu li se potriveste un
guvernamant atat de perfect".