DETERMINAREA CHIMISMULUI SOLULUI

INTRODUCERE
Prin sol se intelege stratul superficial al scoartei terestre rezultat in urma dezagregarii
si alterarii rocilor sub actiunea factorilor de clima si biologici care asigura viata organismelor.
Rolul solului
Solul este mediul de viata al foarte multor organisme vii, respiratia solului schimba
compozitia troposferei, umiditatea solului stabileste de fapt compozitia chimica a apelor
subterane, a riurilor, lacurilor si intr-o oarecare masura si pe cea a oceanului planetar.
Fertilitatea solului reprezinta capacitatea sa de a satisface necesitatile de substante
nutritive, apa si aer pentru cresterea si dezvoltarea plantelor.
In satisfacerea acestor necesitati un rol hotaritor il au proprietatile solului. Solul este un sistem
heterogen, multifazic constituit dintr-o faza solida, scheletul mineral, o faza lichida, apa de
fapt solutii apoase ale diferitelor substante anorganice si diversilor componenti biologici si o
faza gazoasa, aerul.
Solul este un sistem biomineral dinamic in interactiune materiala si energetica cu
mediul, si partial inchis prin circuitul elementelor .
Compozitia solului
Solul reprezinta un amestec neomogen de substante minerale provenite din
dezagregarea rocilor- si oraganice rezultate in urma descompunerii substantei organice
moarte.
Constituentii minerali ai solului:
Argila este constituentul mineral principal
in punct de vedere chimic argila este un material compozit format din silicati comple!i
hidratati: hidro!izi de fier, de aluminiu, de mangan, silice coloidala etc foarte fin
dispersati.
"apacitatea sa de absorbtie a apei si a cationilor # "a, Fe, $n,%a,&' este mare in general(
argila este de diferite culori: galbena, cenusie, bruna negricioasa
Compusi minerali
"ele mai fercvente saruri minerale din sol sunt: "a")*, "aS)+, Si),, &%)*,
%a,S)+, %a"l, hidro!id de fier, hidro!izi de mangan, fosfati ferosi, fosfati de calciu, si
compusi ai microelementelor "o, -n, "u. Sarurile minerale sunt dizolvate si antrenate .proces
numit levigare- de apa si retinute in sol la diverse adincimi in functie de solubilitatea acestora.
Pulberi praf, mil, sunt particule foarte fine de minerale: cuart, feldspat, micasilice
amorfa si se gasesc in toate solurile.
Nisip particule mici de roci si minerale in special cuart. Se caracterizeaza
printr-o deosebita permeabilitate pentru apa si aer si o capacitate de absorbtie foarte mica.
Solurile fertile contin in medie */-0/1 nisip
Pietris este constituit din fragmente mai mari de roci. Scade coeziunea solului si
creste permebilitatea. 2eprezinta rezerva de noi minerale in sol.
Cosntituentii organici
Proprietatile solului
!" pHul solului
Concentratia ionilor de hidrogen variaza intre 1 M si 10
-
14

M (intre valoarea
corespunzatoare unui acid tare 1 M si, respectiv a unei baze tari (1 M). S-a
DETERMINAREA CHIMISMULUI SOLULUI
stabilit ca este mai convenabil, ca aciditatea unei solutii sa se eprime
logaritmic pe o scala liniara. Scala a !ost sabilita prin de"nirea termenului
de p# ast!el$
p3 = = log log
4
3
3
5
5
6stfel, p3-ul solutiilor in care concentratia ionilor de hidrogen este cuprinsa intre 4 si
4/
-
7

si va fi /, 4 87 iar solutiile in care concentratia ionilor de hidrogen este cuprinsa
intre4/
-
9
si
4/
-
4/
respectiv 9, :, 8 4/. ) solutie in care concentratia ionilor de hidro!id este
4/
-+
adica concentratia ionilor 3
5
;4/
-4/
, va avea un p3 ;4/.
p3-ul variaza in functie de compozitia sa si in special de continutul in acizi humici. In
functie de modul in care organismele tolereaza variatiile de p3 acestea se clasifica:
euriioni#e #amfitolerante' tolereaza foarte bine variatiile de p3: pot trai practic la orice
valoare a p3-lui, e!: coada soricelului, troscot, rima si unele protozoare.
Stenoioni#e tolereaza variatii foarte mici de p3, adica traiesc practic numai in anumite
conditii de p3(se clasifica in :
Specii acidofile e! muschiul de turba, afinul,
%eutrofile sunt ma<oritatea plantelor de cultura: cereale, finete,
=azofile:
$"Temperatura solului: influenteaza germinatia semintelor, cresterea palntelor si capacitatea
de absorbtie a radacinilor. Solurile calde sunt biologic mai active decit
cele reci, iar solurile calcaroase sunt mai calde decit cele silicioase. >emperatura solului
variaza cu latitudinea si cu adincimea, iar temepratura solului superficial variaza in limite mai
largi decit cea a atmosferei.
%"Umi&itatea este deosebit de importanta, ea depinde de higroscopicitatea rocilor
componenete, de apa capilara, gravitationala si de precipitatii.
'"Aeratia solului" "ompozitia aerului din sol difera de cea din atmosfera si variaza cu
adincimea si cu constituenta mineralogica a solului. 6stfel, in solul nisipos se gaseste o
cantitate mai mare de aer in care concentratia de ) este de apro!. ,/1 iar de "), 4.71 in
timp ce in solul argilos concentratia de "), este mai mare spre ,1 iar de ), mai mica, 401.
atorita concentrarii "), si a altor gaze rezultate in urma descompunerii substantei organice
moarte este necesara realizarea unui schimb permanent intre aerul din sol si cel atmosferic.
SCOPUL SI PRINCIPIUL LUCRARII
Scopul lucrarii consta in deterninarea p3-lui si a continutului mineral a mai multor probe de
sol si incadrarea acestora si a cunoasterii gradului de fertilitate. 6naliza chimica a solului
presupune efectuarea stiintifica a trei etape:
4. Prelevarea probelor . In aceasta etapa trebuie avute in vedere urmatoarele
principii:
?ocul de unde se preleveaza trebuie sa fie reprezentativ pentru biotopul
caracterizat.
%umarul probelor variaza in functie de relief, e!pozitie, gradul de uniformitate.
in suprafata stabilita recoltarea se face in zig-zag.
,. )btinerea e!tractului de apa din sol(
*. 6naliza chimica a e!tractului.
DETERMINAREA CHIMISMULUI SOLULUI
In cadrul lucrarii studentii primesc mostre de sol prelevate, trebuind sa efectueze celelalte
doua etape analizei.
MATERIALE SI METODA DE LUCRU
Materiale: probe de sol, mo<ar, sita cu dimensiunea ochiurilor 4mm, plita electrica, apa
distilata, pilnie, filtru de hirtie calitativa, solutie 3,S)+ 4/
-,
%, solutie %a)3 /,/4% indicator
fenolftaleina si metil oran<, pahare erlenme@er, biurete.
Mo& &e lu#ru
!" Prepararea e(tra#tului &e sol
4. Se cintaresc la balanta tehnica, cu precizie de 4/
-,
, ,/ g sol(
,. Se introduc intr-un pahar berzelius(
*. Se adauga 4// m? apa distilata(
+. Se agita cu o bagheta de sticla si se asteapta */ minute pentru ca sarurile solubile sa
treaca in e!tract(
7. Se pregatesc sub indrumarea cadrului didactic, un pahar erlenme@er, pilnia de sticla si
hirtia de filtru calitativa pentru separarea fazelor solidAlichid.
9. Se filtreaza faza solida aruncindu-se primii 4/ m? de filtrat
$" Analiza #)imi#a a e(tra#tului &in sol
a' eterminarea p3-lui
Se poate realiza prin doua metode:
4. cu hirtie indicatoare de p3
,. "u p3-metru
Intr-un pahar =erzelius de 7/ ml se introduc 4/ ml de e!tract de sol
Se porneste p3-metrul de la butonul ON*O++ situat in spatele aparatului in partea stinga.
Se regleaza temperatura #la temperatura camerei' cu a<utorul sagetilor stinga . dreapta.
Se scoate capacul electrodului. Se introduce electrodul in apa distilata si se clateste bine,
avind gri<a sa nu se atinga electrodul de peretii vasului.
Se scoate electrodul din apa distilata si se introduce in paharul cu proba. Se noteaza
valoarea constanta a p3-ului #atunci cind pe displa@ apare integral STA,'.

b' eterminarea bicarbonatilor si carbonatilor alcalini

Intr-un pahar erlenme@er se introduc 7/ m? e!tract de apa din sol(
Se adauga *-+ picaturi de fenolftaleina
Se titreaza cu solutie de acid sulfuric /,/4% pina la vira< slab roz.
Se noteaza volumul de solutie de acid sulfuric folosit la titrare cu B4(
Se adauga *-+ picaturi de indicator metil oran< (
Se titreaza cu solutie de acid sulfuric /,/4 pina la vira<ul de la portocaliu la rosu.
Se noteaza volumul de acid folosit la titrare cu B,.
"alculul concentratiei de carbonati se face cu relatia:
1")
*
-,
; /,//* B
4
f
"alculul concentratiei de bicarbonati se face cu relatia
DETERMINAREA CHIMISMULUI SOLULUI
13")*
-
; /,//94 #B, . B4 ' f
in care f este factorul solutiei de acid sulfuric /,/4% afisat la masa de lucru.
"' determinarea aciditatii .
'determinarea bazicitatii solului
PRELUCRAREA RE-ULTATELOR
2ezultatele se trec intr-un tabel de forma
%r proba sol p3
1")
*
-,
13")*
-
>ip de sol )bs
)bservatii personale
DETERMINAREA CHIMISMULUI SOLULUI