Sunteți pe pagina 1din 5

DISPENSARIZAREA

Definitie: Metoda medicala activa curativo-profilactica individualizata, prin care se


supravegheaza, din initiativa medicului, categorii de persoane sanatoase -; expuse
unor factori de risc -; sau categorii de persoane bolnave suferind de anumite afectiuni.
Acestora li se aplica un complex de masuri medico-;sociale in vederea: mentinerii
sanatatii, prevenirii imbolnavirilor, a vindecarii bolii, evitarii agravarii sau aparitiei
complicatiilor, a recuperarii precum si a reducerii numarului de decese evitabile.
Printr-o dispensarizare corecta se pot da ani vietii (prin scaderea numarului de
decese premature si cresterea duratei medii de viata), viata anilor (prin masuri de
control ale morbiditatii si incapacitatii) si sanatate vietii (prin promovarea sanatatii).
Este o metoda ce cuprinde simultan toate aspectele profilaxiei:
Primara -; adresandu-se oamenilor sanatosi in dorinta de a ramane sanatosi, evitarea
aparitiei bolii, scaderea incidentei bolii la nivel populational prin schimbarea
factorilor de risc;
Secundara -; depistarea precoce a bolii (deci se adreseaza esecurilor profilaxiei
primare) pentru a evita consecintele bolii (durata, incapacitate) si a controla evolutia
bolii,
Tertiara - masuri pentru evitarea handicapului
- recuperare medicala, profesionala, sociala
- evitarea incapacitatii totale prin stabilizare morfofunctionala, ca urmare a aplicarii
masurilor terapeutice.
Dupa unii autori exista si o profilaxie primordiala, care are drept scop preintampinarea
aparitiei si consolidarii in populatie a unor aspecte sociale, economice, culturale, ale
modului de viata, care pot antrena cresterea riscului de imbolnavire. Ea se adreseaza
factorilor epidemiologici secundari (conditii de mediu).
Dispensarizarea reprezinta concretizarea fenomenului de supraveghere medicala
activa a populatiei. Ea nu este identica cu profilaxia activa de masa.
Scopurile dispensarizarii sunt urmatoarele:
- mentinerea sanatatii si prevenirea bolii
- depistarea precoce a bolilor
- redobandirea sanatatii
- evitarea complicatiilor
- reducerea consecintelor bolii
- cresterea numarului de ani potentiali de viata castigati
- scaderea numarului de decese premature
Dispensarizarea este, de fapt, o monitorizare a starii de sanatate a individului (sanatos
sau bolnav) in care un rol esential revine compliantei bolnavului.
Prin complianta se intelege dorinta individului de a se implica activ in apararea
propriei sanatati si acceptarea cooperarii cu serviciul medical specializat (personalul
medical). Evident pentru a creste complianta bolnavului este esentiala cresterea
nivelului de educatie pentru sanatate a populatiei dar si cresterea calitatii actului
medical.
In conceptul asistentei primare a starii de sanatate responsabilitatea pentru sanatatea
individuala si comunitara nu mai este apanajul strict al sistemului de ingrijiri de
sanatate si apare responsabilitatea individului, a familiei, a comunitatii, a forurilor
decidente, pentru pastrarea si promovarea sanatatii.
La noi in tara dispensarizarea este reglementata printr-un Ordin al Ministerului
Sanatatii care stabileste metodologia de lucru si este inclusa ca actiune obligatorie in
cadrul Programelor Nationale de sanatate privind prevenirea si combaterea bolilor
cardiovasculare, cancerului, bolilor psihice, bolilor de nutritie si diabetului,
tuberculozei si bolilor venerice.
Dispensarizarea se face in echipa: medic de familie -; medici specialisti in alte
specialitati. Fara medicul de familie medicul specialist nu poate cunoaste problemele
medico-sociale, din familie si cele de la locul de munca ce se pot constitui in factori
de risc declansatori sau decompensanti ai bolii.
Medicul de familie nu are competenta medicului specialist in tratamentul si
recuperarea bolnavului.
Etapele dispensarizarii:
I. Etapa preliminara
Consta in selectarea categoriilor de dispensarizabili care pot face parte din: a)
Persoane sanatoase
- supuse unor factori de risc ereditari (ex. diabet) din mediu (noxe profesionale)
- vulnerabile ca varsta, stare fiziologica ( copii, gravide, varstnici) b) Persoane
bolnave
- convalescenta dupa boli acute grave (hepatita acuta virala, tuberculoza)
- boli cronice
Selectarea dispensarizabililor se poate face in functie de anumite criterii:
1) Natura bolii si stadiul evolutiv
In reglementarile Ministerului Sanatatii sunt specificate bolile in care este obligatorie
dispensarizarea. Pentru a avea eficienta in dispensarizare se prefera stadiile I, II ale
bolilor, in care se poate realiza remisiunea stabila sau vindecarea.
2) Varsta: cu prioritate se dispensarizeaza persoane tinere, in plina activitate, cu un
potential mai mare de refacere si reversibilitate.
3) Profesia: se acorda prioritate categoriilor profesionale care sunt greu de inlocuit
pentru ca exista un numar redus de specialisti in domeniu si care necesita o pregatire
indelungata si experienta intr-o munca plina de responsabilitati, pentru care au si
aptitudini (ex: dispeceri in regionale de cai ferate, controlori de zbor, profesori
universitari, etc.). Selectarea lor in dispensarizare nu inseamna ca ceilalti
bolnavi/sanatosi vor fi abandonati, nesupravegheati, pentru existand obligativitate
unor controale periodice (cel putin odata pe an) si la solicitare.
4) Posibilitatea de cuprindere in dispensarizare:
- pentru medicul de familie -; maxim 80-100 persoane
- pentru medicul specialist -; 100-150 persoane
Ritmicitate consultatiilor in dispensarizare se stabileste pentru fiecare tip de afectiune
conform anumitor normative: lunar, trimestrial, semestrial, anual.
De exemplu: ulcerul duodenal se dispensarizeaza in ritm semestrial, nu se specifica
date fixe , medicul stiind ca exista doua perioade de acutizare ale bolii primavara si
toamna. Astfel el isi va programa consultatia din cadrul dispensarizarii inaintea
eventualelor decompensari ale bolii (face profilaxie).
II. Etapele propriu-zise
- Depistare
- Confirmarea diagnosticului
- Inregistrarea si luarea in evidenta
- Intocmirea planului de dispensarizare -; recuperare
- Urmarirea activa
- Stabilirea eficientei dispensarizarii
- Scoaterea din evidenta
1) Depistarea se poate face:
- Activ (prin actiuni declansate le initiativa medicului), precoce -; prin screening,
anchete de prevalenta
- se adreseaza populatiei prezumtiv sanatoase
- dezavantaj: este costisitoare, necesita catagrafierea populatiei in prealabil, presupune
un volum mare de munca si existenta unui numar mare de persoane sanatoase.
- Pasiv: depistare prin prezentarea la medic a pacientilor cu o anumita
simptomatologie.
- dezavantaj: depistare tardiva, in stadiul de boala manifesta ceea ce atrage dupa sine o
eficienta si eficacitate mai redusa a actelor medicale.
Depistarea nu inseamna diagnostic cert. De exemplu: o femeie in varsta de 20 ani se
prezinta la medicul de familie pentru amenoree care poate fi cauzata de o sarcina. In
acest caz trebuie facut diagnosticul diferential cu: sarcina psihica, mola hidatiforma,
corioepiteliom, sarcina multipla, sarcina ectopica, placenta praevia, tulburari
endocrine, etc.

2) Confirmarea diagnosticului de catre medicul specialist
Exista doua posibilitati:
- ambulator -; diagnosticul va fi transmis medicului de familia pe verso-ul biletului de
trimitere
- internare -; ideal dar costisitor; biletul de iesire din spital stabileste diagnosticul,
conduita terapeutica, reveniri programate la control prin internare.

3) Inregistrarea si luarea in evidenta de catre medicul de familie
Se face in :
- registrul de evidenta speciala a bolnavilor cronici, a gravidelor
- fisa de consultatii medicale
- registrul de consultatii
- tichetul de programare la consultatii
Inregistrarea bolnavilor nou depistati nu inseamna si dispensarizarea acestora. De
exemplu din 800 de bolnavi cu hipertensiune arteriala in dispensarizare pot fi doar 15-
20.

4) Intocmirea planului de dispensarizare -; recuperare:
Este de fapt atitudinea programata a medicului in fata bolnavului.
Planul se intocmeste de catre medicul de familie si medicul specialist -; la luarea in
evidenta a cazului si pe parcursul dispensarizarii -; si este modificat ori de cate ori este
nevoie. Se stabilesc masuri strict adaptate la caz privind:
- ritmul de viata, ritmul somn-veghe, ritmul optim de munca-odihna;
- regimul igieno-dietetic: - alimentatie echilibrata caloric si structural
- eliminarea din alimentatie a drogurilor, toxicelor, excitantelor, condimentelor
- respectarea orelor de masa
- eliminarea factorilor stresanti
- combaterea sedentarismului
- balneo-fizioterapice: - tratamente balneare in vederea recuperarii restan tului
functional
- proceduri fizioterapice
-gimnastica de recuperare si intretinere
- medicamentoase -; specificand ritmicitatea administrarii, doza/doza, doza/zi, durata
tratamentului, modul de intrerupere, asocieri posibile sau inlocuiri posibile de
medicamente
- familiale : psihoterapie familiala cu asanarea deficientelor si prevenirea fenomenului
de rejet familial
- socio-profesionale: pentru a realiza reinsertia socio-profesionala si pentru a crea
pacientului senzatia ca este util social. Pentru aceasta se ia legatura cu locul de munca
pentru a crea un confort psiho-socio-profesional propice recuperarii. Eventual se poate
face schimbarea locului de munca temporar sau definitiv.
- stabilirea examinarilor paraclinice si a datelor cand acestea se vor efectua
- eventuale spitalizari programate -; acolo unde exista riscul de decompensari
frecvente sau ca examene de bilant ale dipensarizarii
- masuri de educatie pentru sanatate -; prin care se spera la insanatosire, aplicabile atat
in familie cat si la locul de munca, pentru eliminarea factorilor de risc si prevenirea
decompensarilor
- complianta pacientului. - participare normala = complianta
- participare exagerata = hipercomplianta
- refuzul participarii = noncomplianta

5) Urmarirea activa: actiuni de mobilizare la consultatii si tot ansamblul de actiuni
concertate de pe parcursul dispensarizarii

6) Stabilirea eficientei dispensarizarii -; periodic
Se va urmari si analiza: vindecarea (ideal dar nu posibil intotdeauna), remisiuni
stabile, ameliorarea, decompensarea, aparitia complicatiilor, agravarea, aparitia
fenomenelor de progredienta (degradarea fizica si psihica a bolnavilor datorita
decompensarilor frecvente), decesul.
Esecuri in dispensarizare este data de:
- internari de urgenta
- cresterea numarului de zile concediu pentru incapacitate temporara de munca
- pensionari de invaliditate gradul I, II, III la grupa de varsta activa
Eficienta in dispensarizare este data de:
- treceri in gradul III de pensionare a celor din gradul I, II
- depensionari
- vindecare

7) Scoaterea din evidenta se face in caz de:
- vindecare (ideal)
- schimbarea domiciliului
- noncomplianta -; cu exceptia tuberculozei, sifilisului, bolilor psihice decompensate
datorita riscului epidemiologic crescut. In aceste cazuri se poate actiona si impotriva
vointei pacientului pentru a fi tratat.
- deces

S-ar putea să vă placă și