Manoila ( Holhos) Ronela

Anul 1 P.I.P.P Sibiu

A fost o data un
Imparat cu patru fii,
un Imparat bun si
intelept dar care a
ramas fara sotie.
Sotia lui s-a
inbolnavit si a murit,
iar el a trebuit sa-si
creasca fiii, sa-i
invete, sa-i indrume,
ca sa stie cum sa ia
decizii in viata.
Acesta dorea ca fiii lui sa invete sa nu mai judece pripit lucrurile, de
aceea i-a chemat pe rand si le-a spus: dragii tatei voi sa va duceti in gradiniile
palatului si fiecare pe rand sa priviti marul cel mare din mijloc cite un anotimp
Pe primul l-a trimis iarna,
cand ingheul, umezeala i
soarele de iarn sunt o
ameninare pentru mar, pe
al doilea primavara cand
mugurii verzi incep sa
inveleasca crengiile si
cand mireasma floriilor te
invaluie, pe cel de-al
treilea vara cand frunzele
coroanei te adaposteste
de arsita soarelui, iar pe
mezin toamna cand
bogatiia fruntelor iti lasa
gura apa.
Timpul trecu si iata
ca se implini un an
de cand imparatul isi
ruga fii sa priveasca
marul, si se hotara
sa ii cheme sa le
afle parerea:
-Feciorii tatei, acum
as dori sa imi
spuneti ce ati
observat fiecare si
care credeti ca este
semnificatia acestui
lucru.
Feciorul cel mare lua
primul cuvantul si spune
ca el a vazut un mar urit,
cu crengi groase,intoarse
si rasucite, acoperite de
gheata si zapada si crede
ca goliciunea marului
inseamna pustietatea
sufletului si singuratarea
fizica. Iar transparenta
gheatei si puritatea zapezii
inseamna promisiunea
omului in fata lui
Dumnezeu ca va oferi
speranta si bunatate celor
din jur
Cel de-al doilea spuse
mandru ca mugurii verzi
aratau invierea naturii, iar
mireasma florilor te duc cu
gandul la Gradinille
Edenului.
Cel de-al treilea spune ca
frunzele mari, de un verde
inchis arata implinatatea
si maturitatea marului, si
totodata desisul coroanei
oferea protectie fructelor si
ca el crede ca toate astea
inseamna incerederea si
puterea oamenilor din jur.
Urma si mezinul, care
timid din fire spune cu
sfiala in glas:
-Tata, eu am privit marul in
cel mai frumos anotimp al
lui, si anume toamna cand
era plin de fructe rosii,
copate. Eu unul consider,
ca pe langa ce au spus
fratii mei, mai putem
adauga si cele doua
crengi uscate ce le avea si
multitudinea de omizi ce ii
crepa coaja si care se
indreptau vesele spre cele
mai coapte mere. Si am
mai vazut si acea
ciocanitoare micuta si
vesela ce incerca cu
ciocul ei puternic sa
strapunga scoarta marului
ca sa il curete de omizi
- Cred cu tarie ca
asa cum acest mar
avea uscatura si
omizi asa sunt si
oamenii.
Nu poti sa judeci pe
nimeni cunoscindu-l
doar o perioada din
viata lui, asa cum ei
au vazut marul doar
cate un anotimp.
Trebuie sa vezi
toate anotimpurile
anului ca sa iti dai
seama cum este tot
anul, asa cum pe un
om trebuie sa-l
cunosti in toate
ipostazele vietii ca
stii cum este de fapt.
Auzid vorbele mezinului, ochii Imparatului se implu de lacrimi si se ridica si il
imbratisa apoi se adresa celorlati fi ai sai:
- Sunt impacat cu sufletul ca macar unul din fiii mei au inteles ca aceasta este
esenta firii, a placerii, a bucuriei, dragostei pe care ti-o da viata si n-o poti masura
decat la sfarsitul tuturor anotimpurilor.
Imi place primavara, dar e prea tanara. Imi place vara, dar ,e prea mandra. Asa
ca imi place cel mai mult toamna, deoarece frunzele sunt putin galbene, culorile
sunt mai dulci si mai bogate, si mai e si o nota de tristete care i se asociaza...
bogatiile sale aurite nu vorbesc de inocenta primaverii, nici de atotputernicia verii,
ci de intelepciunea si linistea maturitatii.