Universitatea Libera Internationala a Republicii Moldova

Psihologia Judiciara
CUPRINS
CUPRINS............................................................................................................................................1
CAPI!LUL I. PSI"!L!#IA JURI$IC % IIN I PRACIC ...................................&
1. La inceputuri % cercet ri ale raportului individ%drept in antichitate i studiile psihologic%
'udiciare din secolele ()III%(I(......................................................................................................&
*. $eter+inarea cadrului de cercetare i constituirea psihologiei 'uridice ca disciplin
autono+ . Psihologia 'uridic in secolul (( ..................................................................................,
-. Psihologia 'uridic la etapa conte+poran .................................................................................
&. !biectivele/ co+ponentele structurale i de0ini ia psihologiei 'uridice ....................................1
,. Raportul psihologiei 'uridice cu alte tiin e ..............................................................................11
2. Metodologie si +etode ale psihologiei 'uridice..........................................................................1*
Probe pentru recapitulare...............................................................................................................1&
CAPI!LUL II. RAP!RUL PSI"!L!#IC AL IN$I)I$ULUI I AL S!CI3 II CU
CA$RUL L3#ISLAI).................................................................................................................1,
1. Societatea i cadrul valoric%nor+ativ al ei4 raportul dintre nor+a social i nor+a de
drept...................................................................................................................................................1,
*. Sociali5area 'uridic / con tiin a de drept i co+porta+entul ...............................................12
-. $reptul ca institut al regle+ent rii sociale ...............................................................................1.
Probe pentru recapitulare...............................................................................................................16
CAPI!LUL III. PSI"!L!#IA P3RS!NALI II IN7RAC I!NAL3 I A
$3)I3RIL!R N!RMAI)%M!RAL3 I C!MP!RAM3NAL3 .....................................11
1. Conceptul de personalitate in psihologia 'uridic ....................................................................11
*. ipologii psihologice ale in0ractorilor.........................................................................................*&
-. Modelul orient rilor i al conduitelor personalit ii in0ractorului .......................................*1
Probe pentru recapitulare4..............................................................................................................-8
Capitolul I). Psihologia actului in0rac ional co+is in grup i a cri+ei organi5ate ..................-1
1. Cercet ri ale grupului in psihologia social .............................................................................-1
*. #rupul cri+inal4 de0ini ie/ caracteristici i structur .............................................................-*
-. ipuri de grupuri cri+inale i psihologia activit ii cri+inale in grup ................................-&
&. Cau5ele cri+inalit ii in grup i organi5ate .............................................................................-,
Probe pentru recapitulare4..............................................................................................................-,
Capitolul ). Psihologia delincven ei 'uvenile ................................................................................-2
1. Cercet ri teoretice i practice ale particularit ilor de virst ale +inorilor i ale
delincven ei 'uvenile ........................................................................................................................-2
*. 7actori/ i+plica i in deter+inarea co+porta+entului delincvent al +inorilor .................-1
-. ipuri i 0or+e ale delincven ei 'uvenile. ..................................................................................&1
&.Particularit ile psihologice ale cercet rii 'uridice a in0rac iunii co+ise de +inori ............&*
Probe pentru recapitulare4..............................................................................................................&-
Capitolul )I. Psihologia victi+ei i a +artorului ........................................................................&&
1. Particularitatile psihologice ale victi+ei................................................................................&&
*. Cercetarea psihologic a victi+elor i tipologia lor .............................................................&,
-. Proble+atica psihologica a +arturiei 'udiciare si a +artorului..........................................&6
&. Aspectul practic al psihologiei reactiv rii in0or+a iei .........................................................,8
,. Aspecte psihologice privind protec ia social i autoprotec ia i+potriva victi+i5 rii ...,*
Probe pentru recapitulare4..............................................................................................................,*
CAPI!LUL )II. PSI"!L!#IA URM RIRII P3NAL3 ........................................................,-
1. Con inutul 'uridic i psihologice al no iunilor de ur+ rire penal ...............................,-
*. Plani0icarea activit ii de reconstituire a eveni+entului in0rac iunii ................................,,
-. Psihologia interog rii b pnuitului/ invinuitului/ victi+ei i a +artorului ............................,.
&. Aspecte psihologice privind con0runtarea/ reconstituirea i recunoa terea persoanelor i a
obiectelor...........................................................................................................................................2&
,. Psihologia organi5 rii cercet rii la 0a a locului/ a e9a+in rii corporale i a reconstituirii
0aptei...................................................................................................................................................8
2. Utili5area cuno tin elor psihologice in ti+pul reproducerii in0or+a iei la 0a a locului i
a e9peri+entului 'udiciar.................................................................................................................1
.. $i0icult i psihologice ale e0ectu rii perche5i iei .................................................................*
6. Cercetarea in0rac iunii co+ise in grup i a cri+ei organi5ate4 utili5are a cuno tin elor
despre psihologia grupului...............................................................................................................*
Probe pentru recapitulare4...............................................................................................................-
Capitolul )III. 39perti5a psihologic%'udiciar :3PJ; i utili5area serviciilor psihologice in
activitatea organelor de drept..........................................................................................................&
1. Constituirea i a0ir+area e9perti5ei psihologic%'udiciare .........................................................&
*. Notiuni generale despre 3PJ in procedura penal i civil 4 obiecte i obiective/
i+portan ........................................................................................................................................,
-. !rgani5area e9perti5ei psihologic%'udiciare in procesul penal.................................................6
&. 39perti5a starilor a0ective co+ple9e in procesul penal............................................................6-
Capitolul (. Psihologia priv rii de libertate i a resociali5 rii conda+na ilor .......................61
1. !biectul i scopurile psihologiei penitenciare .......................................................................61
*. Personalitatea in0ractorului privat de libertate4 tipologie/ condi ii psiho%+orale/
consecin e psihologice ......................................................................................................................18
-. Aspecte psihosociale ale +ediului penitenciar.......................................................................11
&. Metode de resociali5are a indivi5ilor i de reintegrare social ...........................................1*
Probe pentru rrecapitulare4............................................................................................................1*
<I<LI!#RA7I3 S3L3CI) ......................................................................................................1-
Capitolul I. Psihologia 'uridic % tiin i practic
Viitorul psihologiei este corelat cu viitorul lumii
i cu posibilitatea de a obine o pace internaional durabil
dincolo de barierele politicii sociale.
R. Ardila, Viitorul psihologiei i viitorul omenirii, 198.
1. La inceputuri - cercetri ale raportului individ-drept in antichitate i studiile
psihologic-judiciare din secolele XVIII-XIX
!nc "ocrate #$9%&99 a. 'h.( a e)pus un ir de idei despre natura raionalist a comportamentului
uman i coninutul echitabil al legii, care au *ost preluate mai apoi de ctre +laton i Aristotel. +laton #,-%
&- a. 'h.( pentru prima dat a descris dou categorii psihologice care determin caracterul conduitelor
umane i de.voltarea social / trebuinele i aptitudinile. 0egea, in con*ormitate cu opinia lui +laton,
urmea. s corespund trebuinelor sociale, iar societatea / s *ie organi.at inandu%se cont de aptitudinile
membrilor ei. +erturbrile in organi.area statului pot *i provocate atat de cau.e economice, cat i de
spirituale, psihologice. Aristotel #&8%&,, a. 'h.( a emis ideea despre norma de drept ca *orm de evaluare a
adevrului. Au un coninut psihologic i ideile lui 1emocrite #$2%&-2 a. 'h.(, care considera legea un
instrument de supunere a celor ce nu posed capacitatea de a3ustare a comportamentului la cerinele
normelor morale.
!n 4vul 5ediu s%a instituit o tratare etatist #din *r. 6etat6 % stat( a dreptului, acesta *iind intruchipat
de legile elaborate de ctre *eudal, monarh. 1e aici i modi*icrile in contiina de drept, care ingloba
inelegerea legilor doar in sensul lor de interdicie, eliminand coninutul deliberativ. i numai odat cu
de.voltarea ideologiei burghe.e, iar in acest conte)t i a dreptului, au *ost elaborate noi vi.iuni asupra normei
de drept i a importanei acesteia in de.voltarea social. 7iloso*ii iluminiti au demonstrat importana
psihologic, pe care o e)ercit nu atat norma cu coninut de interdicie, cat cea de permisiune / dreptul. !n
1eclaraia 1repturilor 8mului i 'eteanului #1-89(, adoptat dup revoluia burghe. *rance., i in
9ula despre 1repturi, adoptat de 'ongresul ":A in 1-91, au *ost *ormulate un ir de principii care au
orientat dreptul pe calea umani.rii. Acestea sunt; libertatea i egalitatea cetenilor in *aa legii, prote3area
intereselor private ale persoanei, motivarea deci.iilor in 3ustiie etc. <oile principii pe care s%a *undamentat
dreptul i procedura penal *rance., *ormulate iniial in ordonana lui 'olber i completate prin legile din
1-91, au promovat egalitatea in drepturi a cetenilor in *aa 3ustiiei, asigurarea e)ercitrii drepturilor
determinate prin lege, legalitatea in aciunile de procedur, pre.umia nevinoviei, libertatea e)punerii
opiniei. !n con*ormitate cu noua legislaie invinuitul a cptat dreptul la aprare, povara demonstrrii
invinuirii asumand%o acu.atorul public.
:mani.area se rs*range i asupra normelor care reglementea. relaiile civile, in prim plan
a*irmandu%se ideea libertii raporturilor dintre indivi.i, a contractelor reciproc avanta3oase i a egalitii
*ormelor de proprietate, a diri3rii economice printr%un sistem e*icient de impo.itare.
'a tiin psihologia 3uridic apare relativ tar.iu, *undamentandu%se pe noua ideologie a dreptului i
a*irmandu%se, pentru inceput, intr%un domeniu ingust / al cercetrii crimei i in*ractorului. +rimele atestri
ale implicrii psihologiei in activitatea 3udiciar in de sec. =V!!!, de de.voltarea unei ramuri speciali.ate a
domeniului psihologic%3udiciar / psihologia criminal, care mai apoi se e)tinde ingloband problemele
3ustiiei, pentru ca s se conture.e o ramur nou, cu caracter interdisciplinar, psihologia 3uridic. 'hiar
coninutul primelor cercetri psihologice in domeniul dreptului e legat direct de studiul in*ractorului i al
in*raciunii. +sihologia 3uridic in aceast prim perioad de *ormare poate *i caracteri.at in urmtorul
mod;
% nscut la intersecia a mai multor domenii tiini*ice ea *uncionea. pentru inceput in cadrul lor,
nu *ormea. o tiin aparte, deci nu dispune de cercettori care se preocupau doar de problemele ei
speci*ice>
% apare sub imperativul necesitii investigaiei rolului *enomenelor psihice in drama 3udiciar,
servind re.olvrii unor probleme di*icile cu care se con*runt activitatea 3uridic practic i care nu pot *i
e)plicate doar prin utili.area metodelor 3udiciare tradiionale. 1e aceea iniial re.olv un ir de aspecte in
comun cu psihiatria.
1in aceste considerente pe drept cuvant pot *i numite in calitate de prime incercri de e)aminare
psihologic a *enomenelor in*raciunii, cercetrii 3udiciare, sanciunii i rolului ei in combaterea
criminalitii lucrarea *ondatorului colii clasice criminologice, 'esare 9eccaria #1espre crim i
pedepse % 1-$(, care d o e)plicaie din perspectiv *iloso*ic a importanei sanciunii in contienti.area
culpei, sau cercetrile unui alt repre.entant al acestei coli % ?erem@ 9entham, care se a)ea. pe e)plicarea
rolului pedepsei, tratatele medicului italian 'e.are 0ombroso #8mul criminal i 'rima; cau.ele ei i
remedii(, ale 3uritilor rui 5. 5. cerbatov, !. A. +osoBov, in care sunt puse in discuie diverse aspecte
psihologice ale anchetei i in general ale urmririi penale, ale reorientrii comportamentului indivi.ilor
privai de libertate etc.
'aracterul interdisciplinar al psihologiei 3uridice in perioada dat se mani*est din plin. !n Rusia apar
un ir de monogra*ii, autorii crora / 3uriti, psihiatri / recurg la tratarea *enomenelor din cadrul urmririi
penale prin prisma mani*estrilor psihice; C. ?a. ?anovici%?anevsBi3, Re*lecii despre 3ustiia penal din
perspectiva psihologiei i *i.iologiei, A. :. 7re.e, "chi de psihologie 3udiciar, 0. 4. Vladimirov,
+articularitile psihice ale criminalilor in con*ormitate cu cercetrile actuale i altele.
1eosebit de intens se de.volt psihologia 3udiciar in Dermania unde, de rand cu anali.a *actorilor
care contribuie la devierea de la normativitatea social, este reali.at o sinte. a trsturilor de personalitate
ale in*ractorilor, sunt conturate primele date despre caracterul mrturiilor i desemnate cau.ele erorilor in
coninutul lor. !ncercarea de investigaie a *enomenului criminalitii marchea. lucrrile cercettorilor
germani, E. Fo**bauer, +sihologia i utili.area ei in activitatea 3udiciar #1828(, !. 7ridrih, Dhid
sistematic de psihologie 3udiciar #18&G(.
"chimbrile sociale din a doua 3umtate a secolului =!= impun 3ustiiei necesitatea raportrii la alte
tiine capabile s%i o*ere metode apte de cercetare a in*raciunii i a persoanelor implicate in aceasta. 1e
aceea interesul pentru tiina despre mani*estrile psihice i sociale % pentru psihologie % sporete.
2. Determinarea cadrului de cercetare i constituirea psihologiei juridice ca disciplin
autonom. Psihologia juridic in secolul XX
"pre s*aritul secolului =!= se conturea. necesitatea a*irmrii unei metodologii i a metodelor
speciale in scopul cercetrii comportamentului criminal i in general a individului implicat in drama
3udiciar. 7aptul c tiina psihologic devine un domeniu autonom servete drept imbold in de.voltarea
tuturor ramurilor ei, inclusiv i a psihologiei 3uridice. Ast*el Al*red 9inet #189-(, cercetand memoria;
intiprirea, stocarea i reactivarea in*ormaiei i rolul sugestiei in reamintirea unui *apt, a pus inceputul
investigaiilor empirice ale psihologiei mrturiei. 1atele cptate prin e)periment au elucidat unele surse ale
erorilor i au pus sub semnul intrebrii mrturiile obinute in timpul interogatoriului. 9inet a*irma c
intrebrile *oarte e)acte conin elemente de sugestie i pot in*luena calitatea relatrilor.
<u mult dup aceasta psihologul german H. "tern a intreprins cercetri e)perimentale ale mrturiei,
stabilind gradul de sugestibilitate a di*eritor tipuri de intrebri i sursele psihologice ale rspunsurilor
eronate. 4l a divi.at intrebrile in determinative #de e)emplu, 'are era culoarea haineiI(, complet
dis3unctive #+urta sau nu hainI(, care nu sunt prea sugestive, incomplet dis3unctive #Faina era neagr sau
griI(, deci sugestive, e)pectativ%po.itive sau e)pectativ%negative #+urta in*ractorul o hain neagrI
!n*ractorul nu purta hainI( % puternic sugestive. H. "tern a elaborat i o clasi*icare a erorilor cuprinse in
cadrul mrturiilor. Re.ultatele cercetrilor au *ost e)puse in timpul unei edine a Asociaiei +sihologice din
9erlin, provocand interes in cercurile 3uritilor. H. "tern editea. impreun cu F. Dross in 192&%192$ o
revist % Rapoarte in domeniul psihologiei mrturiei, care se bucur de popularitate i provoac de.bateri
aprinse. !n Rusia concepiile lui "tern i%au gsit muli adepi #8. 9. DoldovsBi3 % "anBt%+eterburg, A. 9.
JavadsBi3, A. !. 4listratov % Ca.an( care au reali.at o serie de investigaii practice similare, cercetand
mrturia 3udiciar i con*irmind re.ultatele cptate de psihologul german.
8 lucrare *undamental in domeniul psihologiei 3udiciare aparine *ondatorului criminalisticii, Fans
Dross, +sihologia 3udiciar #192G( % in care autorul a e)pus ideea despre necesitatea i importana
cercetrilor empirico%psihologice in activitatea 3udiciar. Anali.and re.ultatele investigaiilor din domeniul
psiho*i.iologiei i psihologiei introspective, Dross pentru prima dat a de*init psihologia 3udiciar ca ramur
distinct empiric a celei generale, schiandu%i obiectul % determinarea *enomenelor psihice implicate in
comportamentul criminal i importante pentru cali*icarea 3uridic a in*raciunii. 4l a oglindit re.ultatele
cercetrilor reali.ate de H. Hundt, A. 9inet, etc., demonstrand importana cercetrilor psihologic%3udiciare
e)perimentale pentru criminalistic.
!n Rusia psihologia 3udiciar s%a bucurat de popularitate deosebit la hotarul dintre secolele =!= i
==. !n 18- in Ca.an a *ost editat prima carte din domeniu % "chi de psihologie 3udiciar, autor al
crei era renumitul psihiatru A. A. 7re.e. Remarcabilii avocai A. 7. Coni i 7. <. +levaBo au recurs
*recvent la anali.a psihologic a comportamentului persoanelor aprate, demonstrand determinarea
aciunilor criminale de circumstanele grave psihotraumati.ante i chiar e*ectuand anali.e cu caracter
psihosociologic.
+sihologia 3uridic se mani*est pentru inceput i ca un domeniu e)perimental, in*luenat *iind de
cercetrile introspective care dominau investigaia psihologic de la s*iritul secolului =!= % inceputul
secolului ==. !n istoria acestei tiine s%au inscris asemenea cercetri, precum 4)perimentul Asociaiei
3uritilor rui #192(, investigaia memoriei involuntare i rolului acesteia in recunoatere #4d. 'laparede %
192$(. 'adrul 3udiciar % captivant, capabil s o*ere un material imens % ii preocup pe psihiatrii i psihologii
rui V. 5. 9ehterev, ". ". CorsaBov, V. +. "erbsBi3. <e o*er un material psihologic imens i lectura
operelor remarcabilului 3urist rus, A. 7. Coni. 'ercettori cu nume de re*erin in psihologia romaneasc %
Ale)andru Roca, "te*nescu Doang, Jevedei 9arbu % au la *el meritul unor studii din domeniul psihologiei
3uridice.
'tre s*aritul sec. =!= se e)tinde cadrul de repre.entri psihosociologice despre esena
comportamentului criminal, de aceste probleme *iind preocupai renumiii psihologi i sociologi D. 0e 9on,
". "ighele, D. Aarde, 4. 1urBheim, R. C. 5erton, 5. Heber, 0. 0ev@%9ruhl etc. :tili.and metode de calcul
statistic, psihosociologii demonstrea. rolul *actorului social in comportamentul in*racional. 'rima este
e)plicat de ctre repre.entanii di*eritor teorii sociologice prin con*lictul cultural, iar *actorii principali care
o generea. sunt de aceeai natur % cultural; valorile, neacceptate de violatorii legii, cau.ele ce
anticipea. orice aciune criminal, rspunsurile date de structurile ambientale, care a*ectea. grupuri largi
de oameni.
0a s*aritul secolului =!=, cu deosebire in 7rana, se de.volt conceptual psihologia maselor,
repre.entani ai creia sunt considerai D. 0e 9on, D. Aarde, ". "ighele, pentru ca mai apoi s gseasc
continuare in opera lui ". 7reud, ?. 8rtega @ Dasset, 5. Reinhard, ". 5oscovici etc. 1up cum a menionat
intr%o lucrare mai recent ". 5oscovici, inc din start, apariia mulimilor a *ost perceput drept un
simptom al divergenei colective de la normal. ". "ighele chiar i%a intitulat cartea 5ulimea criminal,
considerand c indivi.ii unii in mulime ii pierd capacitatea de liber deci.ie, sunt predispui mai mult
spre ru, decat spre bine, inclinai spre aciuni criminale. +sihologia contemporan se intoarce din nou la
teoria mulimilor, pentru a e)plica *ora lor, capacitatea de in*luen, sugestie. 'at privete ramura ei
distinct % psihologia 3uridic % ea tinde s gseasc in *enomenul mulimii o cale de inelegere a
in*raciunii, comise de ctre grupul criminal situaional, sau a rolului *actorilor economici i sociali.
Adepii teoriei anomiei sociale i a oportunitii di*ereniale #4. 1urBheim, R. 5erton, etc(
consider in*raciunea un re.ultat al dereglrii normativitii sociale in situaiile de cri., al tensiunii
produse de incoerena scopurilor propuse i a mi3loacelor de reali.are, a blocrii posibilitilor de alegere
economic, educaional, etc. 'riminalitatea este un re.ultat al schimbrilor sociale, considera 4. 1urBheim.
4a poate *i combtut prin sporirea solidaritii i unitii sociale. !ns societatea contemporan, in care
are loc divi.area muncii i di*erenierea social, e)clude o asemenea situaie de solidaritate. !at de ce
norma de drept ii asum *uncia de consolidare a *orelor social%po.itive, a*irmand valorile general umane
i pedepsindu%i pe cei care le ignorea. sau le incalc.
Aeoriile psihologice #analitic, a controlului, a invrii, a etichetrii sociale( din sec. == n%au
ocolit problemele psihologiei comportamentului in*racional. +unctul de vedere clasic al lui 7reud despre
relaia dintre crim i pedeaps a *ost de.voltat de ctre neoanaliticii 7. Ale)ander i F. "taub, raportul
dintre individ i societate i aportul celei din urm la constituirea unei personaliti in*racionale prin
invare % cercetat de psihosociologii 4."utherland, A.Firschi, H.RecBles, D.+atterson, D.Arasler, etc.
!n teoria psihologic din perioada interbelic apar un ir de opinii asupra caracterului agresivitii.
!n opinia neobehavioritilor agresivitatea este o reacie la aciunea unor stimuli care periclitea. integritatea
biopsihosocial a individului uman. Aa, s%a stabilit prin e)periment c lipsirea copilului de posibilitatea de
de.voltare armonioas, de hran, micare, interdiciile in genere, dar i atitudinea de hiperpermisivitate,
aciunea unor *actori cu caracter e)citant #cldur, glgie, umiditate( provoac irascibilitate care poate
determina mai apoi o orientare agresiv a comportamentului. 'ercettorii imprtesc opinia e)pus de
1ollard in 19&9, in con*ormitate cu care comportamentul agresiv este mai *recvent mani*estat de locuitorii
unor orae mari, stabilii cu traiul in cartiere suprapopulate.
Adepii teoriei invrii sociale au menionat in calitate de cau.e ale comportamentului agresiv
imitarea de modele comportamentale, o*erite de mass%media prin pre.entarea de subiecte cu caracter
*rustrant, ducand la de.inhibarea instinctelor de aprare i la declanarea de aciuni violente.
1in perspectiva psihologiei dinamice agresivitatea este o reacie la situaiile *rustrante #1ollard, ?.,
1oob, 0., 5iller, <. i al.(. 4ste, de *apt, o continuare a cunoscutei teorii aprute in prima 3umtate a
secolului, autorul creia, F. "el@e, a demonstrat aciunea agenilor stresori asupra comportamentului,
evocand i apariia unei agresiviti di*u.e, provocate de modi*icrile endocrine, metabolice,
cardiovasculare etc.
4)ist cel puin &- de teorii care o*er o e)plicare cau.al a agresivitii, constat cercettorul
german F. 9enesch, incepand cu cele care *ac o comparaie a comportamentului uman cu instinctele de care
se ghidea. animalele i pan la tratrile moderne cognitiviste. "unt stabilii indicii de corelaie intre
comportamentul agresiv i patologiile psihice, anomaliile genetice, calitile energetico%dinamice ale
sistemului psihic.
3. Psihologia juridic la etapa contemporan
+erioada contemporan in de.voltarea psihologiei 3uridice poate *i datat cu inceputul anilor K$2,
cand se renovea. interesul *a de problemele criminalitii i ale intreg cadrului 3uridic, e)aminate prin
prisma comportamentului concret uman. !n Apus apar un ir de lucrri *undamentale; +. 0ouLage
+sihologie i criminalitate #19G$(, 4. AttaLilla, +sihologie 3udiciar #19$2(, D. Aoch +sihologia
comportamentului de drept i a celui criminal #19$1(, 8. Abrahamsen +sihologia criminal #19$1( etc.
+sihologia 3uridic a *cut mari progrese. 4a a devenit o disciplin autonom in pregtirea
specialitilor in drept, o ramur teoretic%aplicativ care deservete 3ustiia. !n structura ei se impletesc trei
orientri distincte; psihologia criminal, psihologia 3udiciar i psihologia e)ecutrii pedepsei. :ltimele
decenii tot mai mult a*irm tendina spre investigaii in domeniul victimologiei.
!n ":A psihologia 3uridic a aprut inc la inceputul secolului, trecand un lung drum de la
Antropologia criminal pan la +sihologia tiini*ic, pentru a deveni ast.i o disciplin ce deservete
teoretic % prin cercetarea in*ractorilor i comportamentului in*racional % i practic % prin instituirea *unciei
de psiholog in ageniile 3udiciare i penitenciare, sistemul activitii 3uridice.
!n 7rana, cunoscut prin tradiia unei psihologii umaniste, psihologia 3uridic are rolul nu doar de a
a3uta la stabilirea adevrului i pedepsei, dar i de a contribui la recuperarea social a in*ractorilor.
+sihologia 3uridic este un obiect de studiu in cadrul *acultilor de drept i psihologie, ingloband in
totalitatea problemelor sale mai multe aspecte; cele ale psihologiei dreptului, criminalitii, urmririi penale
i resociali.rii in*ractorilor privai de libertate. "pecialitii%psihologi sunt incadrai in poliie, 3ustiie,
penitenciare. 1omeniul aplicat al psihologiei 3udiciare inglob trei sectoare; e)perti.a 3udiciar, protecia
3udiciar a tinerilor #+??( i instituiile penitenciare. 1ar am putea meniona i alte activiti pe care le
e)ercit psihologii *rance.i; in scopul pro*ila)iei comportamentului delincvent al minorilor activea. centre
de reeducare i educaie special pentru adolescenii inadaptai social #'R4"(, diverse instituii de orientare
i consiliere> in poliia naional este prev.ut *uncia de psiholog, care reali.ea. e)aminarea i
aprecierea aptitudinilor pro*esionale ale cadrelor, protecia muncii. 1e rand cu dosarul cau.ei este intocmit i
dosarul psihologic al persoanei invinuitului, *acilitandu%se, ast*el, cali*icarea in*raciunii stabilirea
programului de recuperare social a in*ractorului.
"imilar stau lucrurile i in !talia, unde se pune accent pe msurile psihoterapeutice i resociali.area
in*ractorilor.
!n "pania psihologia 3udiciar abordea. toat gama problemelor psihologice ale procedurii penale.
!n Dermania, +olonia i 'ehia orice proces 3udiciar prevede cercetarea personalitii in*ractorului. !n
cat privete personalitatea delincventului minor, se consider inadmisibil stabilirea vinoviei *r de
reali.area unei e)perti.e, care ar stabili gradul de contienti.are i capacitatea de diri3are a comportamentului
in momentul comiterii in*raciunii. Aotodat, se pune accent pe identi*icarea cau.elor delincvenei i
elaborarea de recomandri in scopul pro*ila)iei comportamentului deviant.
1ei in instituiile 3udiciare psihologii sunt incadrai inc intr%un numr redus, muli din ei ii
aplic cunotinele in a*ara domeniilor pur psihologice % asisten social, reeducarea copiilor inadaptai
social, consilierea in ageniile din domeniul dreptului. 7r a ine cont de acetia, se poate spune c in
Dermania circa M din psihologi sunt incadrai in sistemul 3udiciar, in rile din America 0atin % mai mult
de GM, in ":A % aproape $M.
coala romaneasc de psihologie 3udiciar a avut o soart similar in a doua 3umtate a secolului
==. +er*ormanele; studiul disciplinei in cadrul *acultilor de drept i colilor de miliie, cercetarea
comportamentului in*racional, in special pe parcursul anchetei, utili.area biodetectorului pentru depistarea
comportamentului simulat, nu e)cludeau acuta necesitate de specialiti psihologi in domeniul practic al
3ustiiei % una dintre cele mai mari nereali.ri.
!n conclu.ie se poate spune c psihologia 3uridic s%a a*irmat pe deplin ca o tiin autonom,
avand menirea cercetrii teoretice i empirice a problemelor cu care se con*runt sistemul de drept la etapa
contemporan. 1eoarece statul de drept solicit o umani.are a sistemului 3uridic, psihologia 3uridic devine
un domeniu%cheie, care prin cercetarea personalitii i a tuturor *actorilor din ambian care o in*luenea.
poate rspunde la cele mai di*icile intrebri cu care se con*runt 3uritii. +e parcursul ultimului secol s%a
conturat i domeniul de cercetare al acestei tiine, pe care il vom re*lecta in continuare, atat in linii generale,
cat i detaliat in *iecare capitol.
4. !iectivele" componentele structurale i de#iniia psihologiei juridice
!n cadrul tradiional al psihologiei 3uridice de la noi s%a instituit un cerc de probleme ce in
preponderent de domeniul penal. Acestea ii au gene.a inc in timpul apariiei tiinei date, strans legat de
criminalistic i criminologie, deservind cu deosebire cercetarea in*raciunii i a comportamentului prilor
incadrate in procesul anchetei #invinuitului, martorului, victimei, agentului 3udiciar(, contribuind, in aa *el,
la cali*icarea 3uridic a crimei i la organi.area activitii de recuperare social in instituiile speciale.
1e *apt, aceast tiin, pe care am de*init%o ca sinte. a dou domenii % drept i psihologie % i%a
meninut caracterul preponderent aplicativ, practic, precum i legtura cu tiinele paternale. !ns
contemporaneitatea i%a modi*icat obiectivele, i%a ampli*icat cadrul de studiu, con*runtand%o cu necesitatea
unei per*ecionri permanente.
+erioada contemporan, care in conte)tul geopolitic al 4uropei de 4st pune problema edi*icrii unui
stat de drept i a optimi.rii activitii tuturor institutelor 3uridice, cere un studiu mai larg al problemelor
psihologice ale cadrului 3udiciar, punand in discuie sociali.area individului i asimilarea de ctre acesta a
normelor de drept in vederea *ormrii unor conduite in armonie cu normativitatea social, determinarea
criminalitii de ctre un ir de *actori psihologici i sociali, aspectele psihologice ale activitii legislative,
de aplicare a normei de drept i de organi.are a condiiilor necesare in vederea respectrii acesteia. 8dat cu
lrgirea spectrului de speciali.ri in drept se cer a *i puse problemele psihologiei relaiilor sociale in care
sunt implicai agenii 3udiciari, ale dreptului civil, al muncii, internaional, antreprenorial etc. :nele
chestiuni, e)aminate i anterior in psihologia 3uridic, necesit o apro*undare i de.voltare. Acestea sunt
psihologia organi.rii duelului 3udiciar, a aprrii in instana de 3udecat, a di*eritor tipuri de procese, chiar
a re*lectrii publice a problemelor de drept, inclusiv in mass%media, i rolului acesteia in educarea
contiinei de drept. Aoate aspectele re*lectate mai sus reies din necesitatea de per*ecionare a tiinei
psihologic%3uridice, determinat de re*ormarea intregului sistem de drept.
+sihologia 3uridic, *iind o tiin i o practic de activitate, reali.ea. un ir de obiective, care
sunt supuse obiectivului general; sinte.a tiini*ic a cunotinelor psihologice i 3uridice in scopul
re*lectrii esenei categoriilor *undamentale ale dreptului, cercetarea particularitilor psihice, psihologice i
sociale care determin comportamentul subiecilor relaiei de drept in diverse situaii, *acilitarea procesului
de contienti.are de ctre agenii 3udiciari a comportamentului uman, prin aplicarea volumului de cunotine
speciale psihologice.
!n scopul reali.rii acestui obiectiv%cheie se conturea. un ir de obiective teoretice;
% sinte.a tiini*ic a cadrului conceptual 3uridico%psihologic i determinarea domeniilor de aplicare
a lui>
% per*ecionarea aparatului teoretico%conceptual #a sistemelor de noiuni care deservesc nu doar
psihologia 3udiciar, dar i dreptul in general(, precum i elaborarea unor termeni noi, in con*ormitate cu
reali.rile tiini*ice curente i realitatea social in schimbare, punerea lor in u.>
% elaborarea modelelor teoretico%e)plicative ale *enomenelor psihice i psihosociale implicate in
drama 3udiciar>
% validarea i adaptarea aparatului conceptual i a modelelor teoretico%e)plicative, utili.ate in
psihologia general i psihosociologie, necesitilor domeniului activitii 3udiciare.
1eoarece psihologia 3udiciar este, in primul rind, o tiin aplicativ, ea urmea. s reali.e.e i
anumite obiectivele empirice;
% stabilirea unei metodologii speci*ice de cercetare a realitii psihice i psihosociale, a *enomenelor
speci*ice, intalnite in activitatea 3udiciar>
% determinarea prin intermediul unor cercetri teoretico%empirice concrete a legitilor mani*estrii
*enomenelor psihice i realitii sociale in drama 3udiciar>
% o*erirea organelor de drept a in*ormaiilor cu re*erin la particularitile activitii psihice a
indivi.ilor implicai in drama 3udiciar>
% a3utor practic organelor 3udiciare in stabilirea adevrului i aplicarea corect a legii, in evitarea
erorilor condiionate de cau.e psihologice>
% elaborarea i promovarea unor programe de recuperare i readaptare, reintegrare social a
in*ractorilor>
% organi.area unor programe de aciune social preventiv>
% asistena psihologic in *orma e)perti.elor pe parcursul procesului penal, de terapie psihologic in
perioada deteniei i post%detenie.
Reali.area acestor obiective permite elucidarea rspunsurilor la un ir de intrebri pe care i le
adresea. atat cei ce administrea. 3ustiia, cat i psihologii ce au tangene cu ageniile 3udiciare;
% 'are sunt *actorii psihologici i psiho%sociali ce determin comportamentul persoanelor implicate
in drama 3udiciar #in*ractor, victim, martor, agent 3udiciar(I
% 1e ce este determinat *enomenul recidivismuluiI
% 'um poate *i cercetat personalitatea in*ractorului, in ce msur pot *i utili.ate schemele tipologice
generaleI
% 'e tehnici i metode psihologice pot *i e*icient utili.ate in cadrul procesului penal i civilI
% 'um poate *i e)plicat psihologic adaptarea sau neadaptarea in*ractorilor privai de libertate la
condiiile de trai i activitate in instituiile speciale, ce msuri psihologice pot contribui la recuperarea
social a lorI
% 'e modaliti de aciune ce e*ect de inhibare a pulsiunilor criminale la nivel social pot *i utili.ate in
*iecare cadru social concretI
% 'are este rolul e)perti.ei psihologic%3udiciare in stabilirea adevrului i cand poate *i utili.at acest
serviciuI
<ecesitatea de a rspunde la toate aceste intrebri a determinat urmtoarea structur a psihologiei
3uridice;
1. 'adrul de studiu, obiectul, obiectivele, sarcinile, metodologia i metodele utili.ate in psihologia
3uridic.
,. +sihologia dreptului, care studia. problemele re*lectrii *enomenelor de drept, *uncionalitatea
normei 3uridice, procesul *ormrii personalitii i adaptrii individului uman la cerinele sociale, orientarea
comportamentului acestuia; normativ, pro% sau antisocial, elucidea. msurile in vederea per*ecionrii
educaiei 3uridice, *ormrii contiinei de drept.
&. +sihologia reglementrii activitii civile, cadrul problemelor ce in de aspectele psihologice ale
relaiilor de proprietate, economice i interumane, care se a*l in domeniul de cercetare al dreptului civil i
ramurilor lui.
. +sihologia in*ractorului i a comportamentului in*racional; psihologia personalitii criminale, a
criminalitii in grup i organi.ate, a delincvenei 3uvenile. 4ste consacrat problemelor criminalitii;
*ormrii orientrilor criminale, motivaiei antisociale, rolului *actorilor interni % psihici, i e)terni % sociali in
comiterea in*raciunii. 7acilitea. cunoaterea personalitii in*ractorului, deservind cercetarea penal,
cali*icarea 3udiciar, procesul de recuperare social a celor ce au venit in con*lict cu legea, precum i
pro*ila)ia comportamentului criminal.
G. +sihologia 3udiciar, a activitii in domeniul procedurii penale i civile, care cercetea.
aspectele psihologice ale procesului penal i civil % ale urmririi penale #inclusiv ale comportamentului
invinuitului, victimei, martorului(, e)perti.ei psihologic%3udiciare, precum i ale de.baterilor 3udiciare,
inand cont i de momentele de etic psihologic 3udiciar.
$. +sihologia deteniei; probleme psihologice ale in*ractorilor supui privrii de libertate, metode de
diagnosticare a comportamentului delincvent i de recuperare social a in*ractorilor.
Aotali.area celor remarcate de sus ne permite o de*iniie ampl a psihologiei 3uridice. +sihologia
3uridic este o disciplin distinct teoretic%aplicativ care studia. persoana uman implicat in drama
3udiciar i cadrul psihologic i sociopsihologic care determin comportamentul ei. 7undamentat pe
tiinele psihologice i 3uridice inrudite ea stabilete mecanismele psihice i sociale ale comportamentului
personalitii in cau., determin *actorii eseniali #psihici, psihologici i sociali( care il in*luenea.,
utili.and metode adecvate de diagnosticare, apreciere corect a conduitelor stabilete i aplic programe de
corectare a comportamentului criminal, reali.and in *inal sarcina de ba. a organelor 3udiciare % respectarea
legilor intr%un stat de drept.
$. %aportul psihologiei juridice cu alte tiine
tiinele 3uridice se adresea. componentei in*racionale a personalitii, psihologia 3uridic,
studiind persoana uman, incearc s anali.e.e omul in in*ractor, re.olvand in aa *el una din sarcinile
primordiale ale etapei actuale, dictate de schimbarea accentelor in relaiile sociale % umani.area normei de
drept, precum i a intreg sistemului de relaii 3uridice.
1in aceast perspectiv ea reali.ea. legturi cu un cerc larg de tiine. Vom anali.a aceste
raporturi, divi.and tiinele inrudite in dou grupe mari % tiine psihologice i 3uridice.
Aadar, deoarece atat agentul 3udiciar, cat i psihologul implicat in activitatea de cercetare a dramei
3udiciare i persona3elor ei se con*runt cu o multitudine de *enomene psihice, e)plicaia crora poate *i
e*ectuat doar recurgand la anumite modele general psihologice i psiho*i.iologice, psihologia 3uridic
menine raporturi stranse cu psihologia general care, la randul ei, se ba.ea. pe un cerc larg de tiine,
dintre care in prim plan se evidenia. *i.iologia. <u vom negli3a nici raportul dintre psihologia 3uridic i
psiho*i.iologie, disciplin care o*er cunotine despre *uncionarea anali.atorilor i a intregului "<'.
Aceast legtur reali.ea. posibilitatea de tratare a cau.elor subiective ale in*raciunii, iar inand cont de
orientarea spre activitatea preventiv % servete drept orientare in stabilirea metodelor tiini*ice de
diagnosticare i corectare a comportamentelor deviante. +sihologia general, *iind un domeniu orientat spre
cercetarea teoretico%empiric i posedand o metodologie speci*ic i metode variate, o*er tehnici de
investigaie pe care psihologia 3udiciar le aplic in studiul personalitii implicate in drama 3udiciar,
cunotine despre *enomenele psihice, precum i instrumente de investigaie empiric a acestora, un intreg
arsenal de concepte i noiuni, care, *iind adaptate, pot *i utili.ate in preocuprile speci*ice ale tiinei puse
in discuie. +sihologia 3uridic este, la randul ei, un domeniu e)perimental al psihologiei generale; prin
caracterul su practic poate o*eri generali.ri pentru inelegerea psihicului, momente pe care le intalnim
inc la hotarul dintre secolele =!= i ==, cand cercettorii s%au orientat spre terenul practic vast o*erit de
realitatea 3uridic.
Alt ramur distinct a psihologiei % psihologia social % pare s reali.e.e un raport atat de strans cu
cadrul psihologic%3udiciar, incat unii cercettori sunt predispui s considere psihologia 3uridic o parte
component a ei. 4 i *iresc; individul uman, participant al dramei 3udiciare, este integrat intr%un mediu
social concret care determin evoluia lui, asimilarea de modele culturale, valori i norme, legturile cu
diverse grupuri i subgrupuri, iar in *inal % pro*ilul personalitii. 1ar aceasta nu ne o*er nici un temei
pentru a considera psihologia 3uridic drept ramur empiric a psihologiei sociale. 1esigur, atat prin
aparatul su conceptual, cat i prin cercetarea individului uman ca *iind determinat concret istoric i social,
a*lat in conte)tul unor norme social%morale i social%3uridice, psihologia 3uridic este *oarte apropiat de
psihologia social. !n activitatea teoretic de elaborare a modelelor conceptuale a personalitii psihologia
3uridic ine cont de legitile sociale, cercetate amplu in psihologia social, recurge la investigaiile
contemporane, cu deosebire la cele actuale, dictate de orientarea umanist a psihologiei. !n capitolele ce
urmea. vom urmri aceste raporturi, vom recurge de mai multe ori la investigaiile psiho%sociale pentru a
ne e)plica unele *enomene din cadrul speci*ic, reglementat de norma de drept. !ar, depind domeniul
tiinelor psihologice, putem remarca raportul psihologiei 3uridice cu sociologia i *iloso*ia % prima o*erind
generali.ri sociale, a doua % legiti, *r de care tratarea unor *enomene sociale ar *i imposibil.
1eoarece cadrul 3uridic se con*runt cu entiti sociale de diverse con*iguraii, posedand caliti
deosebite, dictate de apartenena la o anumit categorie social, psihologia 3uridic recurge la cercetrile
din domeniul psihologiei di*ereniate % etative, a se)elor, interculturale, inclusiv etnice, etc. Relaia dat,
conturat inc in secolul =!=, nu poate *i actualmente negli3at, deoarece anume prin utili.area unor
generali.ri survenite din cercetrile acestor particulariti pot *i e)plicate *enomenele speci*ice unui anumit
grup social.
+sihopatologia, acest domeniu aprut la intersecia psihologiei i psihiatriei, o*er psihologiei
3udiciare cunotine aplicate in vederea cali*icrii anomaliilor psihice din cadrul dramei 3udiciare. +an
recent de aceasta se preocupa doar psihiatria 3udiciar, dar odat cu di*erenierea competenelor
specialitilor din domeniile date a aprut necesitatea elucidrii unor *enomene cu caracter patologic in
structura in*raciunii, care se mani*est ca mecanism al comportamentului criminal, precum i a determinrii
metodelor de pro*ila)ie a criminalitii.
!n re.olvarea obiectivelor empirice se mani*est raportul psihologiei 3uridice cu psihodiagnostica,
tiin capabil s o*ere metode i tehnici de investigaie practic a *enomenului in*raciunii. 1ar nu vom
negli3a aspectul educaional al dreptului, elucidand cateva domenii tiini*ice % psihocorecia, inclusiv
domeniile care la noi abia se a*irm % psihoterapeutice, psihologia clinic, psihopedagogia, precum i o
tiin aparte % pedagogia.
!n raportul cu tiinele de drept psihologia 3uridic o*er un instrument de interpretare a
comportamentului personalitii implicate in drama 3udiciar. 1reptul orientea. psihologia spre conduita
uman, anali.at din perspectiva normelor 3uridice. 1reptul penal % reali.ea. o alian cu psihologia in
aprecierea elementelor de culp, vinovie, intenie, prevedere, stare emoional, conduit simulat,
responsabilitate etc. +rocedura penal % in cele ale activitii de cercetare penal, anchet preliminar i
de.bateri 3udiciare; con*runtare, perche.iie, pre.entare spre recunoatere, ascultare, interogare etc.
'riminalistica % de cercetare la *aa locului, colectare de probe etc. 'riminologia orientea. psihologia
3uridic spre investigaia gene.ei i evoluiei criminalitii.
+sihologia 3uridic are o importan vdit in activitatea de ocrotire a normei de drept. 4a
umani.ea. norma, orientea. persoanele ce administrea. dreptul spre o cercetare a omului real, a entitii
biopsihosociale implicate in drama 3udiciar, spre inelegerea acesteia din punct de vedere subiectiv i
social, spre o reali.are uman i corect a procesului penal. Aotodat, o*er 3ustiiei date capabile s
oriente.e spre descoperirea adevrului. 1in punct de vedere etic stabilete criterii de pro*esionalism al
specialitilor in drept, de orientare a conduitelor lor cu persoanele ce vin in contact cu 3ustiia.
&. 'etodologie si metode ale psihologiei juridice
5etodologia oricrui domeniu tiini*ic indic spaiul domeniului teoretic de re*erin, orientea.
cercettorul spre *ormularea unor ipote.e ce pot *i testate empiric. +sihologia 3uridic, care are in calitate de
obiect particularitile psihice, psihologice i sociale ce determin comportamentul subiecilor relaiei de
drept in diverse situaii, se diri3ea. de o metodologie, care%i o*er investigaiei capacitatea de orientare spre
realitatea psihologic i social a cadrului 3udiciar, cercetarea ei prin intermediul unui sistem de norme,
tehnici i metode, generali.area prin adunarea datelor empirice capabile s controle.e teoria.
+rincipiile metodologice ale psihologiei 3udiciare sunt urmtoarele;
% studiul personalitii in dinamic, in aciune, inandu%se cont de sistemul valoric%normativ,
inclusiv de normativitatea 3uridic, in care aceasta este incadrat>
% menionarea *actorilor care au generat in*raciunea, cercetarea personalitii participanilor la
drama 3udiciar prin reconstituirea actului in*racional cu utili.area materialelor anchetei penale>
% utili.area in cercetare a legitilor *uncionrii psihicului uman, ale *enomenelor psihice i
determinantelor acestora>
% raportarea investigaiilor la condiiile sociale care au determinat comportamentul in*racional,
cercetarea valorilor % scopurilor % condiiilor % mi3loacelor % motivelor % re.ultatelor.
!n cercetarea personalitii implicate in drama 3udiciar sunt utili.ate diverse metode;
% de cercetare teoretic % studiul legitilor *uncionrii psihicului uman i a celor care diri3ea.
comportamentul social al individului in cadrul reglementat prin norma de drept>
% de diagnosticare a particularitilor individual%psihologice, care au generat in*raciunea #metode ale
e)perti.ei psihologic%3udiciare(>
% de in*luen psiho%pedagogic % orientate spre investigaia *enomenului criminalitii i stabilirea
cau.elor, spre elaborarea unor msuri preventive i de recuperare social a in*ractorilor.
Aceste metode sunt preluate din cadrul speci*ic al psihologiei, adaptate la sarcinile cercetrii
personalitii implicate in drama 3udiciar i a tuturor *actorilor care%i diri3ea. comportamentul. :tili.area
lor solicit o posedare a cunotinelor despre cercul de *enomene psihice i sociale i aplicare a acestora in
*uncie de circumstanele concrete, supuse investigaiei.
!n dependen de sarcinile ce urmea. a *i re.olvate in psihologie metodele se impart in;
% metode de colectare a datelor % studiul i.voarelor documentare, metoda biogra*ic, observaia,
ancheta, testele de personalitate i interpersonale>
% metode de clasi*icare teoretic a *aptelor care, prin raportarea datelor empirice la anumite canoane
numerice, scheme, etaloane, etc., o*er o tratare a realitii psihice i sociale>
% metode de intervenie psihologic, de corectare, ba.ate pe in*luen, *ormare, schimbare % 3ocurile
de rol, drama psihologic i social, tehnicile A%group i 4%group, anali.a de ca., diverse practici
psihoterapeutice, etc.
<e vom re*eri cu deosebire la primul grup de metode, cele din urm necesitand un spaiu amplu de
pre.entare i mai mult timp pentru *ormarea capacitilor de utili.are.
Aotodat, inem s menionm c i aceste metode pot *i utili.ate amplu doar de ctre specialitii
psihologi #e)peri(, agenii 3udiciari *olosind doar unele elemente ale lor pe parcursul cercetrii, cali*icrii
cau.ei penale i in cadrul activitii de recuperare social.
"tudiul i.voarelor documentare este o metod indirect, ba.at pe cercetarea in*ormaiei coninute
in documente in scopul reconstituirii traseului unor anumite *apte, evenimente, epi.oade de3a consumate.
!n psihologie se practic atat pentru anali.a unor *enomene cu caracter macrosocial, cat i a personalitii
#metoda biogra*ic(. +rima aplicare poate o*eri date privind *enomenul unui anumit tip de in*raciune #de
e)emplu % al crimei organi.ate(, care vor contribui la identi*icarea metodelor de combatere a acestuia. 'ea de
a doua *orm de utili.are poate servi drept mi3loc de cunoatere a personalitii, anali.andu%i calea parcurs
in timp, anumite conte)te sociale % condiii concret%istorice, etapele semni*icative ale a*irmrii i
mani*estrii. Anali.a se centrea. pe corelarea a dou tipuri de *actori; subiectivi, e)trai din documentele
cu semni*icaie personal #acte ce certi*ic naterea, identitatea, starea civil, studiile, constituirea
pro*esional, diverse documente cu caracter intim % autobiogra*ia, 3urnalele, scrisorile, memoriile, etc.(,
obiectivi % cptai prin anali.a conte)tului social%istoric.
'ercetarea prevede o serie de tehnici; alctuirea dosarului personal ce conine in*ormaia minim
necesar pentru orientarea prealabil a investigaiei, ancheta biogra*ic % ordonarea cursului amintirilor,
selectarea unor evenimente nere*lectate in documente, intocmirea spontan sau ordonat dup o anumit
schem a autobiogra*iei, interviul biogra*ic, pe parcursul cruia se recurge i la observarea tririlor
subiectiv%emoionale. "e poate recurge la studiul cercului comunicrii, identi*icandu%se durata, intensitatea
raporturilor cu anumii subieci, semni*icativi pentru persoana cercetat, la anali.a in detaliu a evenimentelor
considerate de ctre respondent importante, sau a celor ce i%au produs impresii, triri puternice, la relatrile
celor ce%l incon3oar etc.
!n*ormaia cptat este ordonat in tabele cronologice, care ilustrea. datele, coninutul
evenimentelor i atitudinea subiectului *a de acestea, determinandu%se, in aa *el, semni*icaia lor pentru
evoluia biogra*ic a persoanei.
Alte *orme de prelucrare a in*ormaiei % cau.ometria i intocmirea cau.odramei % o*er date pentru o
anali. a personalitii in dinamic i identi*icarea cau.elor comportamentului actual.
'hiar i cea mai simpl utili.are a metodei biogra*ice poate o*eri in*ormaie despre sociali.area
individului, aderarea la anumite valori i norme, raportarea la grupul de apartenen #*amilie, grup colar, de
munc( i la cadrul socio%cultural general.
8bservaia este o investigaie sistematic a unui obiect #subiect(, reali.at in ba.a unui plan intocmit
din timp i cu a3utorul unor instrumente adecvate scopului. 4ste metoda, pe care psihologii o consider
principal, toate celelalte *iind variaii sau derivate din aceasta.
8biectul observrii % comportamentul individual sau raporturile sociale % este supus investigaiei in
scopul identi*icrii obiectivelor propuse. Re.ultatele sunt inregistrate in scris, audio%sau video% de ctre
observatorul pasiv sau activ #cel se implic ca participant direct, provocand evenimentul necesar(.
!n practica 3udiciar observaia este utili.at *recvent % incepand de la cercetarea la *aa locului,
ancheta preliminar, pe parcursul creia agentul 3udiciar inregistrea. comportamentul persoanelor supuse
cercetrii, i pan la activitatea speciali.at a e)perilor.
Ancheta const in culegerea de date sau in*ormaii despre entitile sociale prin intermediul
chestionrii orale sau scrise. :nitile de anali., sau entitile sociale stabilite in vederea chestionrii, sunt
selectate prin eantionare, mai *recvent de tip probabilist, aleator. +rocedeele de ba. ale anchetei %
chestionarea i interviul % se reali.ea. cu utili.area unui ir de enunuri, *ormulate de cercettor anticipat.
+ropo.iiile din chestionar pot *i interogative sau enuniative, solicitand rspunsuri inchise, alese dintr%un ir
de variante, propus de cercettor, sau deschise % *ormulate de ctre respondeni.
5aterialul cptat este prelucrat statistic i anali.at. !n psihologia 3uridic aceast metod a *ost
*olosit in scopul investigaiei atitudinii *a de normativitatea 3uridic, a cau.elor in*raciunii, a a*irmrii
pro*esionale a agenilor 3udiciari.
4)perimentul const in producerea deliberat a unui *enomen i in anali.a mani*estrilor generate
in condiii speciale de manipulare a *actorilor generali i de posibilitate de control. 4)ist mai multe tipuri de
e)periment. !n *uncie de situaia de e)perimentare se poate vorbi despre e)perimentul natural, in care se
operea. cu o situaie spontan, o*erit de circumstane, sau arti*icial % provocat de e)perimentator. 'el din
urm *recvent este de*init i e)periment de laborator, *olosit in practica psiho%3udiciar in scopul cercetrii
particularitilor proceselor psihice i a in*luenei lor de anumite circumstane din e)terior sau cu caracter
intern, psihologic.
4)perimentul de laborator este una din metodele *olosite de ctre e)perti.a psihologic%3udiciar, sau
in scopul controlului ipote.elor tiini*ice. Reali.area necesit instrumente speciale, aparate i condiii.
4)perimentul de teren #sau natural( se reali.ea. intr%o situaie real, in vederea controlrii unei
ipote.e, cercettorul avand o po.iie pasiv, de observator, sau activ, introducand *actori e)perimentali sau
chiar persoane care contribuie la crearea situaiei dorite. !n scopul reconstituirii *aptei in procedura penal se
utili.ea. diverse situaii e)perimentale, cu participarea prilor implicate in proces, in scopul reactuali.rii
in*ormaiei. :nele situaii, mai di*icile, necesit convocarea in calitate de consultant a psihologului.
Aestele sunt probe psihologice standarti.ate, care in*ormea. asupra calitilor cognitive, emotiv%
volitive, a capacitilor i aptitudinilor, trsturilor de personalitate, insuirilor psihice ale subiectului
uman. !n *uncie de obiectivul urmrit ele se impart in urmtoarele categorii; teste pentru abiliti sen.o%
motorii> teste de atenie> teste de inteligen> teste de memorie> teste de aptitudini> teste de temperament,
caracter> teste de personalitate> teste proiective> teste pentru stabilirea capacitilor social%a*ective, etc.
!n domeniul practic al psihologiei 3udiciare sunt mai *recvent *olosite testele de personalitate i
proiective; Rorschach #testul petelor de cerneal(, A.A.A. #Aestul de apreciere tematic(, ".ondi,
Rosen.Leig, 5.5.+.!. #!nventarul multi*a.ic de personalitate(, 0uscher, etc.
"unt *olosite testele i in activitatea de selectare a cadrelor pentru ageniile 3udiciare. 1esigur c cele
mai valide teste sunt caracteri.ate printr%o utili.are destul de so*isticat, cuprin.and un numr mare de
enunuri, pe care subiectul testrii urmea. s le con%sulte i s%i e)prime atitudinea. 0a *el de di*icil este
i procedura prelucrrii re.ultatelor. !n ultimul deceniu au aprut variantele computeri.ate ale testelor,
acestea inlesnind testarea.
:tili.area metodelor psihologice permite elucidarea coninutului adecvat al obiectului cercetat,
stabilirea unui program i reali.area unor aciuni psihologice in direcia necesar.
Probe pentru recapitulare.
1. 'are este obiectivul central al psihologiei 3uridiceI
,. <umii obiectivele teoretice i practic%aplicative ale psihologiei 3uridice.
&. 'are sint componentele structurale ale psihologiei 3uridiceI
. 1e*inii psihologia 3uridic i de.vluii importana ei in activitatea practic%3udiciar.
G. 1escriei raporturile psihologiei 3uridice cu alte tiine sau domenii; psihologice i de
drept.
$. 'are sint principiile metodologice ale psihologiei 3uridiceI
-. 'e metode utili.ea. psihologia 3uridicI
8. +regtii comunicri despre rolul psihologiei in activitatea organelor de drept din diverse
state ale lumii.
Capitolul II. Raportul psihologic al individului i al societii cu cadrul legislativ
<ici o lege uman nu poate s%i reali.e.e
caracterul su *iresc de diri3are social,
dac vine in contradicie cu legitile naturii.
F."pencer, "tatic social, 188$.
1. (ocietatea i cadrul valoric-normativ al ei) raportul dintre norma social i norma de drept
8rice comunitate, determinat *iind de condiiile concrete *i.ico%naturale, istorice, culturale,
relaionale etc., posed un set de valori sociale. Valoarea social este o relaie prin care comunitatea
e)prim concordana dintre lucruri, idei, *enomene, procese sociale i trebuinele istoric condiionate.
Valoarea nu este o noiune strict i nu posed un coninut identic, acesta modi*icandu%se in *uncie de
trebuinele sociale, condiionate de mai muli *actori. Aotui, e)ist un sistem de valori general umane, pe
care le imprtete prioritar comunitatea uman. Acestea se raport la aprecierea adevrului, *rumosului,
binelui, constituind un *el de repere absolute, obiecte ale aspiraiei *iecrui popor. Vi.iunea dat a *ost
emis i imprtit de ctre adepii colii *iloso*ice a)iologice.
1ar mai e)ist i alte valori, generate de calitatea grupului care le%a elaborat i le imprtete. 1in
aceste considerente valorile semni*ic nite standarde culturale atitudinale, care generea. norme i modele
de comportament.
"pre deosebire de valorile sociale, cele individuale se mani*est ca nite aprecieri, de care subiectul
d dovad in raport cu obiectele i *enomenele in *uncie de criteriul satis*acerii unei trebuine, ateptri
sau ideal. 1ar sistemul de valori individuale depinde de cel al grupului de apartenen, sau de re*erin, dat
*iind *aptul c individul este o *iin social. Valorile au *orma unor standarde care permit evidenierea,
compararea, aprecierea. Aotodat, se pre.int ca o vi.iune asupra lumii, ca un aspect subiectiv al culturii.
"istemul de valori culturale re.ult din interaciunea dinamic dintre individ i societate, dintre valorile
individului i cele ale comunitii. Valorile unei comuniti nu sunt i.olate, ci interdependente, coerente,
unite intr%un ansamblu. 1eterminate de cultura concret a comunitii ele, la randul lor, in*luenea. modul
de trai, comportamentele, atitudinile, adic tot ce inglob noiunea de cultur. "tudiind acest *enomen %
cultura in toate aspectele sale % putem stabili valorile comunitii, modul cum ea se identi*ic, iar la nivel
individual % cum membrii ei ii recunosc identitatea.
'oninutul valorilor sociale implic un anumit raport al societii in general i al *iecrui individ in
parte. Acest raport poate *i de*init cu noiunea de comportament. 'omportamentul poate *i social po.itiv % in
acord cu valorile sociale, sau social negativ % in de.acord.
Atunci cand individul uman se ghidea. in aciunile sale de valorile sociale, contribuie la
promovarea i conservarea lor, trans*ormandu%le intr%un etalon al propriilor aspiraii, el d dovad de un
comportament prosocial. Acesta se deosebete de con*ormism prin *aptul c nu e dictat de o motivaie
intern, acceptarea valorilor *iind mecanic, *r ateptarea unor remunerri.
'omportamentul prosocial include in structura sa altruismul, empatia, stima pro*und *a de altul,
de nevoile, valorile, ateptrile lui, autenticitatea mani*estrilor. 4ste o variant rar intalnit a
comportamentului.
'omportamentul deviant se mani*est in ignorarea sau s*idarea valorilor sociale. <u e neaprat o
inclcare a legii, o in*raciune, ci o abatere de la *orma de via general acceptat in grupul de apartenen,
incompatibil cu modelele pe care acesta le propune. 4ste o categorie mai larg care include o varietate mare
de conduite i aciuni, incepand cu cele e)centrice, provocatoare i pan la cele imorale, in unele ca.uri in
contradicie cu normativitatea 3uridic. Varianta cea mai acut a devianei este comportamentul antisocial %
in*raciunea sancionat de normativitatea 3uridic, sau asocial % provocat de o patologie psihic, care
tirbete din capacitatea de contienti.are i diri3are a aciunilor.
<oiunile comportament prosocial i comportament deviant sunt relative, deoarece implic
atitudinea *a de valori, care sunt diverse pentru di*erite grupuri i societi. 1iagnosticare acestor
comportamente depinde de natura normelor sociale.
<orma social este un standard mediu al opiniilor, atitudinilor indivi.ilor inclui intr%un anumit
conte)t social, determinand anumite reguli de conduit, modele comune de percepere, gandire, aciune in
raport cu valorile, e)primand nite prescripii generali.ate cu coninut reglator. 1eci normele nu pot *i
produse la nivel de individ separat, in neaprat de grup. !ndividul le accept din mai multe considerente,
normele *acilitandu%i procesul de luare a deci.iilor, re.olvare a problemelor din cotidian, integrare in campul
social i inlesnire a raportului cu ali indivi.i. 0a nivel de grup norma se pre.int ca un *actor al consensului,
armoniei, colaborrii.
<ormele de drept % anumite etaloane comportamentale in raport cu valorile sociale, a*late sub
protecia statului i a organelor 3uridice, stabilite prin lege i prev.and o sancionare instituionali.at in
ca.ul nerespectrii % se pre.int ca o parte component a normativitii general%sociale, secundar *a de
aceasta in aspectul ei temporal. 4le oglindesc atat interesele ma3oritii indivi.ilor, cat i calitatea raportului
individ%stat, iar in cadrul acestuia i a celui reali.at intre membrii societii i institutele de drept.
7iecare societate posed un sistem valoric%normativ % element constitutiv al comunitii, care
inglob un ansamblu de criterii #valorice( i reguli #norme( ce clu.esc activitatea grupurilor sociale.
Aceste criterii i reguli sunt insuite de indivi.i prin sociali.are, constituind e)periena lor de via, intr%o
oarecare msur #in *uncie de gradul de toleran al grupului social( impuse lor, respectarea *iind asigurat
de recompense i sanciuni instituionali.ate #3uridice( sau psihosociale #opinie public(.
Reiese c sociali.area este un proces prin care individul insuete i interiori.ea. valorile i
normele sociale, *ormandu%i modele de comportament, atitudini i evaluri, devenind membru al unei
comuniti sau al unui grup social. Acest proces coincide cu de.voltarea omului din copilrie i pan la
varsta adult. 4l se reali.ea. sub in*luena unor *actori sociali hotratori cum ar *i; *amilia, coala, diverse
instituii sociale, grupuri, principalul *iind, totui, sistemul normativ%valoric din colectivitatea dat.
Aotodat, sociali.area este i un mecanism prin care societatea transmite membrilor si normele, valorile,
credinele etc.
2. (ociali*area juridic" contiina de drept i comportamentul
8 *orm instituionali.at a controlului social const in aplicarea normelor de drept. 7iind nite
reguli elaborate i con*irmate de ctre organe speciale legislative, ele sunt asigurate de controlul unor
instituii speciale, de stat. 1up adoptare ele capt denumirea de lege i caracterul obligatoriu pentru toi
subiecii sociali, atat colectivi, cat i individuali.
Asimilarea conduitelor care vin in acord cu normele de drept decurge in procesul sociali.rii 3uridice
a individului. "ociali.area 3uridic prevede inglobarea valorilor i normelor aprate prin lege. +e parcursul
acestui proces are loc *ormarea contiinei de drept a individului uman % a unui sistem de cunotine,
atitudini, repre.entri i evaluri ale normativitii 3uridice care%i reglementea. viaa in cadrul social i
3uridic concret in care el este inclus. 'ontiina de drept nu prevede posedarea per*ect a coninutului
integru al spectrului de legi adoptate in stat, asemenea competen inand de prerogativa lucrtorilor din
domeniul 3urisprudenei, ci contienti.area i acceptarea acelor valori care sunt asigurate de norma de drept.
'ontiina de drept determin caracterul aciunilor individului in societate. !n *uncie de caracterul
de.voltrii contiinei de drept putem distinge cateva niveluri ale acesteia.
0a nivelul elementar, iniial, individul posed cunotine empirice ale normelor de drept, care%i
permit un acord cu acestea. 8mul ii organi.ea. activitatea in scopul satis*acerii trebuinelor personale in
con*ormitate cu normativitatea social i 3uridic, se incadrea. comportamental in modelele recunoscute de
societate, deseori *r a *i contient de e)istena unor norme 3uridice, diri3at *iind doar de intenia de a *ace
*a controlului social, de a nu veni in de.acord cu grupul. 4ste de *apt un model de con*ormare, de adaptare
la cerinele sociale.
0a urmtorul nivel, mai elevat, individul uman se orientea. in diverse situaii, instituii de drept,
este contient de statutul i rolul lui in societate. +osed cunotine empirice, la nivelul simului comun, mai
rar teoretice, despre drepturile i obligaiile sale, reglementate prin norma de drept.
'el mai inalt nivel prevede posedarea unor opinii, contienti.area rolului i a importanei dreptului
in societate. 4ste, de *apt, o contienti.are conceptual a normei de drept, o respectare a ei reglementat de
convingerea intern in modelele comportamentale a3ustate la sistemul de legi.
'ontiina 3uridic are cateva *uncii.
1.'ea de cunoatere reali.ea. re*lectarea normativitii 3uridice, mai *recvent la nivel de tradiii,
repre.entri, e)perien, norme, care duc la *ormarea unor modele de comportament in situaiile controlate
de lege.
,.7uncia de evaluare se pre.int ca o apreciere a sistemului de drept, motivand comportamentul i selectand
conduitele in vigoarea circumstanelor.
&.'ea de reglementare duce la un control contient al aciunilor i apreciere a re.ultatelor acestora.
!nacceptarea unei norme sociale, adoptarea unui model de comportament care violea. prescripiile
ne*ormale ale societii poate *i etichetat in *uncie de tolerana societii date ca un *apt mai mult sau mau
puin periculos i duce la o anumit atitudine social % de la marginali.area total a subiectului cu
comportament deviant, pan la modi*icare normei i schimbarea ei in *uncie de noile cerine ale timpului.
!nclcarea unei norme de drept este considerat intotdeauna ca devian, ducand la sanciuni 3uridice i la
cali*icarea comportamentului cu noiunea de in*raciune #delincven( 'omportamentul in*racional
#delincvent( este un tip de conduit cu un grad sporit de periculo.itate social, a*ectand cele mai importante
valori i inclcand normele 3uridice de care se ghidea. cadrul social. !n con*ormitate cu legislaia penal
in*raciunea este de*init in urmtorul mod;
=Articolul 1&. Noiunea de in0raciune
#1( !n*raciunea este o *apt #aciune sau inaciune( pre3udiciabil, prev.ut de legea penal, svirit cu
vinovie i pasibil de pedeaps penal.
#,( <u constituie in*raciune aciunea sau inaciunea care, dei, *ormal, conine semnele unei *apte
prev.ute de pre.entul cod, dar, *iind lipsit de importan, nu pre.int gradul pre3udiciabil al unei
in*raciuni.
3. Dreptul ca institut al reglementrii sociale
<orma de drept este e*icace doar atunci, cand *ormea. un acord cu necesitile general%umane.
!mportana psihologic a dreptului const anume in aceea, c normele 3uridice reglementea. raporturile
umane, satis*cand una dintre trebuinele *undamentale ale societii in genere i ale individului uman in
parte % cea de armonie in relaiile interpersonale i intergrupale, de anihilare a contradiciilor, con*lictelor,
con*runtrilor. 1reptul, din aceste considerente, este un *enomen complicat, care asigur de.voltarea social
i a3ustea. interesele personale la cele sociale.
!nc in primele coduri de legi scrise necesitatea normei de drept era *ormulat prin instituirea
echitii, curmarea nelegiuirii i rului, aprarea celor slabi de e)pansiunea celor puternici.
!n acest domeniu % al dreptului % personalitatea intr in raporturi cu valorile general umane i cele de
grup, cu ateptrile i principiile sociale. <ormele 3uridice ii livrea. modele de conduit in diverse
circumstane complicate, in condiiile de con*lict social. "istemul de norme din *iece epoc ilustrea.
particularitile psihologice ale societii la momentul dat i ale comportamentelor indivi.ilor din acea
perioad.
0ibertatea personalitii a devenit o realitate doar atunci, cand normativitatea instituionali.at i
neinstituionali.at s%a trans*ormat intr%un sistem de reguli, care ghidea. conduitele umane. 1reptul
garantea. aceast libertate, dar nu o libertate deplin, ci pe cea dictat de cursul *iresc al de.voltrii
sociale. 1in aceste considerente, libertatea individului uman const in interiori.area interdiciilor i a
drepturilor sociale, cele mai importante din care sunt; dreptul la via, la iniiativa cu caracter creativ, la
alegerea locului de trai, de.voltarea psihic i intelectual, asigurarea bunstrii #inclusiv i prin
armoni.area raporturilor cu mediul natural(, al securitii personale, satis*acerea trebuinelor materiale.
0a etapa contemporan de tran.iie la o societate democratic, liber in adevratul sens al
cuvantului, importana i rolul dreptului sporete, aceasta mani*estandu%se in orientarea spre instituirea unui
stat de drept. !n aceste condiii apar sarcini legate de umani.area normei de drept, de ridicare a acesteia in
statutul de unic regul i instrument de diri3are a relaiilor umane % statut care trebuie s asigure condiii
egale *iecrui individ, indi*erent de po.iia lui social sau material, precum i responsabilitatea personal
de conduitele proprii.
Probe pentru recapitulare.
1. 4)plicai coninutul noiunilor valoare social, norm social, criterii valoric%normative.
,. 'are este legtura dintre normativitatea social i cea 3uridicI
&. +rin ce se deosebete norma de drept de cea socialI
. 'e prevede sociali.area 3uridic i *ormarea contiinei de dreptI
G. "e mani*est, oare, identic contiina de drept in structura cognitiv a *iecrui individ umanI
$. <umii i descriei tipurile de comportament.
-. 'are sint principiile pshologice ale stabilirii capacitii de e)erciiu a ceteanului in dreptul
civilI
8. Anali.ai raportul psihologic dintre interesul public i interesul privat.
Capitolul III. Psihologia personalitii in0racionale i a devierilor nor+ativ%+orale i
co+porta+entale
+arado)ul const in aceea c *actorii ce stau la ba.a de.voltrii personalitii nu pot *i uor
identi*icai. +ersonalitatea, precum i individul, este un produs integral al proceselor ce stau la ba.a
raporturilor sociale ale subiectului. 1ar e)ist o trstur distinct a personalitii. 4a este determinat de
natura relaiilor ce au *ormat%o; a relaiilor sociale in care se implic doar omul in scopul unei reali.ri
obiective.
A. <. 0eontKev, Activitatea. 'ontiina. +ersonalitatea, 19-G.
1. +onceptul de personalitate in psihologia juridic
+sihologia 3uridic i criminologia, la *el precum psihologia general i cea social, operea. cu
conceptul de personalitate % un construct pluridisciplinar.
<oiunea de personalitate inglob esena omului ca subiect i obiect al procesului social%istoric, un
sistem de atribute biopsihosociale, structuri comportamentale, temperamentale, caracteriale, valori personale
raportate la cele sociale, de care dispune o persoan. 1eoarece in 'odul penal este utili.at noiunea
persoan, inem s preci.m c atat in tiina psihologic, cat i in tratarea o*erit in capitolul de *a
conceptul personalitate implic i caracteristicile persoanei. <e re*erim la *aptul c oricare persoan,
posedand anumite particulariti intelectuale, a*ective, volitive, caracteriale i temperamentale, deosebindu%
se de semeni i *iind totodat asemntor cu ei, se pre.int i ca o personalitate unic, organi.at in
con*ormitate cu capitalul ereditar i in*luenele mediului.
+sihologia 3uridic implic in aparatul conceptual noiunea dat, e)aminand%o intr%un conte)t
special, cel al dramei 3udiciare. 'ercetarea personalitii persona3elor din cadrul dat % a in*ractorului,
martorului, victimei, precum i a agenilor 3udiciari, dei ine cont de modelele conceptuale, elaborate de
psihologie in scopul de*inirii personalitii i stabilirii pro*ilului ei, totui, recurge la unele scheme
deosebite, acceptate in domeniul tiinelor speciale. 1eoarece pe parcurs ne vom opri in detalii la
personalitatea tuturor participanilor la drama 3udiciar, in capitolul de *a inem s anali.m pe cat posibil
de amplu doar personalitatea in*ractorului, caracteri.at de o anumit motivaie, aptitudini, pregtire i
orientare comportamental % criminal, diri3andu%se de modele comportamentale cu caracter antisocial.
<ecesitatea unei cercetri ample a personalitii in*racionale este condiionat atat de sarcinile 3ustiiei; de
descoperire, cercetare, sancionare a in*raciunilor i orientare a activitii spre pro*ila)ia criminalitii> cat
i de orientarea contemporan general%uman % spre umanism, armoni.are a relaiilor sociale, anihilare a
*actorilor distorsionani, provocatori de con*licte interpersonale i intergrupale. "%a recurs la noiunile de
personalitate in*racional sau personalitatea in*ractorului, spre deosebire de alt accepiune %
personalitate criminal % in scopul a3ustrii la terminologia *olosit in 'odul penal, in care se recurge la
termenul de in*raciune, nu de crim, i urmrind intenia de lrgire a coninutului conceptual. "pre
deosebire de noiunea de crim, cea de in*raciune, desemnand un comportament ce atentea. la
prevederile legii, o*er posibilitatea unei di*erenieri a gravitii *aptei. !ns e nevoie i de o alt
departa3are, pentru evitarea con*u.iei terminologice. Anali.a persoanei unui singur in*ractor nu ne poate o*eri
in*ormaie su*icient, pentru a vorbi despre personalitatea in*racional. +ro*ilul psihologic al persoanei este
irepetabil, posedand doar unele caliti generale, determinate de apartenena la o anumit categorie social
sau de particularitile organi.rii psihice. Anume aceste caliti sunt puse in discuie atunci, cand se
recurge la noiunea de personalitate in*racional.
'ercetrile contemporane ale personalitii implicate in drama 3udiciar se re*er la un ir de
aspecte. 7irete c cercetarea 3uridic a personalitii in*ractorului, care o identi*ic cu in*raciunea i se
orientea. spre cele patru componente ale ei % obiectul in*raciunii, cau.ele obiective i subiective i
subiectul ei, nu va o*eri material su*icient pentru inelegerea deplin, atat a personalitii in*racionale, cat
i a persoanei concrete, aciunile creia au provocat cau.a penal. 4 nevoie de o tratare dinamic, care ine
cont de gene.a i a*irmarea personalitii, mai productiv, de care sunt capabile alte tiine % psihologia,
sociologia, criminologia. Anali.a personalitii in cadrul acestor tiine o*er cunotine care permit
elucidarea tuturor aspectelor comportamentului deviant. 1ac *acem o departa3are a scopurilor, pe care le
re.olv *iecare tiin, cercetand personalitatea in*ractorului, putem evidenia urmtoarele;
1. 1in punct de vedere 3uridic cercetarea personalitii in*racionale se reali.ea. in scopul;
% identi*icrii subiectului in*raciunii>
% determinrii strategiilor optimale, selectrii metodelor i tacticilor in vederea reali.rii unei
cercetri reuite a actului in*racional, stabilirii cau.elor obiective i subiective ale in*raciunii, in centrul
ateniei a*landu%se personalitatea celor implicai in cercetare; a in*ractorului, victimei, martorului>
% cali*icrii 3uridice a actului in*racional, inandu%se cont de toate cau.ele interne psihologice i
e)terne obiective care l%au provocat, de motivaia subiectului in*raciunii, rolul lui in ca.ul cand este
cercetat o crim comis in grup>
% sporirii ponderii implicrii psihologice a urmririi penale i a sanciunii in reorientarea contiinei
i comportamentului persoanei invinuitului>
% determinrii *ormelor optimale de resociali.are i recuperare social a in*ractorului, stabilirii unui
program individual, inandu%se cont de calitile personale.
,. 1in punct de vedere psihologic cercetarea personalitii in*racionale are ca scop;
% desemnarea pro*ilului psihologic al personalitii in*ractorului, in care scop se recurge i la o
investigaie a personalitii victimei, martorului>
% stabilirea determinantelor sociale ale comportamentului personalitii implicate in drama 3udiciar;
al e)perienei sociale i al comunicrii, locul persoanei in ierarhia status%urilor i rolul determinat de
aceasta, caracterul procesului de sociali.are i inglobare a normelor sociale, atitudinea *a de valorile
sociale, *actorii sociali care au contribuit la degradare etc.>
% identi*icarea *actorilor psihici i a rolului lor in comportament; a caracterului proceselor psihice i a
de*ormrilor, uneori patologice, insuirilor psihice ale persoanei cercetate>
% determinarea *actorilor psihologici; a motivaiei, scopurilor, atitudinilor, trebuinelor, orientrilor.
'ercetarea personalitii in*ractorului este o activitate comple) i complicat. !n pro*ilul
psihologic al oricrui individ uman, implicat in in*raciune, se impletesc atat caliti po.itive, cat i de cele,
care%i caracteri.ea. apartenena la un anumit grup social % al in*ractorilor. 'alitile psihice ale oricrui om
nu pot s%l sorteasc *atal la reali.area rolului social de in*ractor. 1ar e)ist anumite particulariti psihice,
precum i *actori sociali, care ii determin pro*ilul psihologic i orientarea comportamental. Anume
acestea sunt anali.ate atunci, cand vorbim de personalitatea in*ractorului.
V. Vasiliev, cercetand procesul *ormrii personalitii in*racionale, menionea. rolul
particularitilor psiho*i.iologice % al tipului sistemului psihic, temperamentului, caracterului, cat i al
*actorilor sociali, cu deosebire al celor care determin procesul sociali.rii individului. !n cercul cau.elor
subiective ale in*raciunii autorul inscrie gandirea i contiina, dominate de anumite repre.entri,
contradictorii celor general%umane, orientarea social, re.ultat din trebuinele, interesele i motivaia cu
caracter antisocial. 4 vdit orientarea cercetrii personalitii in*ractorului spre desemnarea corelaiei
dintre biologic i social, acest proces e)aminandu%se doar in dinamic; in cadrul procesului de de.voltare
social, de *ormare a personalitii.
"tudiul personalitii in*ractorului o*er in*ormaie tuturor agenilor 3udiciari, care reali.ea.
cercetarea penal sau sunt implicai in activitatea de resociali.are a condamnailor. 7irete c in cadrul
urmririi penale se ine cont nu de toate particularitile invinuitului, ci doar de acele care au o importan
principial pentru proces; coninutul invinuirii i conte)tul real al cercetrii. <u pot *i stabilite anumite
cadre *ormale, care ar delimita competenele di*eritor ageni 3udiciari in cercetarea personalitii
in*racionale. 'u cat mai multe date despre aceasta posed agenii 3udiciari, cu atat mai e*icient decurge
cercetarea penal. i totui, *iecare specialist implicat in aceast activitate o e)aminea. ca pe o unitate
distinct, determinandu%i, totodat, un anumit scop;
% o*ierul de urmrire penal % care ine pe parcursul urmririi penale nu doar s identi*ice
circumstanele ce urmea. a *i demonstrate prin probe, ci s stabileasc mi3loacele procesuale optimale, s
stabileasc cau.ele obiective i subiective care au determinat comportamentul in*racional, recurge la o
anali. ampl a personalitii in*ractorului, cu deosebire a trebuinelor, atitudinilor, orientrilor, intereselor,
motivaiei>
% procurorul % reali.and in numele statului urmrirea penal, repre.int invinuirea in instan,
e)ercit i alte atribuii prev.ute de '++, este con*runtat cu necesitatea unei caracteri.ri obiective a
comportamentului in*racional, cercetand personalitatea in*ractorului nu numai prin prisma delictului, ci i a
raporturilor cu celelalte pri ale procesului>
% avocatul % obligat s desemne.e impre3urrile care ar putea s atenue.e rspunderea sau chiar s
duc la achitarea invinuitului, este preocupat de cercetarea i demonstrarea unor caliti po.itive ale
in*ractorului, precum i de elucidarea unor circumstane ne*avorabile de ordin psihic, psihologic sau social,
care au provocat delictul, *olosindu%le in procesul aprrii>
% 3udectorul % anali.ea. i aprecia. complet i obiectiv toate impre3urrile cau.ei, elucidand
*actorii de divers natur, cu deosebire cei subiectivi, care au determinat comportamentul in*racional,
asigurand in*luena educativ.
+ersonalitatea in*ractorului este cercetat i de specialitii din alte domenii, implicand;
% e)aminarea clinic % reconstituirea antecedentelor personale i patologice ale subiectului>
% e)aminarea paraclinic % probarea i obiectivarea diagnosticului clinic, stabilirea gene.ei
tulburrilor psihice>
% investigrile biogenetice % rolul *actorilor ereditari in structura personalitii in*racionale>
% interpretarea neuro*i.iopatologic % cau.alitatea mani*estrilor agresive antisociale de condiiile
biopsihologice care le declanea.>
% cercetarea psihologic i psihosociologic % structura personalitii in*racionale motivat de
ambiana social, con*lictele in care a *ost implicat i modul in care acestea au *ost soluionate, orientarea
asupra posibilitii de recuperare social>
% cercetarea sociologic % anali.a personalitii in*ractorului prin prisma proceselor macro% i
microsociale>
% re.olvarea medico%legal % *urni.area datelor medicale obiective, in ba.a crora este reconstituit
starea de imputabilitate.
Abordarea acestor studii permite;
% aprecierea corect a strilor psihice a personalitii in*ractorului, preci.area diagnosticului i
e)cluderea erorilor 3udiciare, atat provocate de atitudinea subiectiv a agenilor, cat i de comportamentul de
simulare al in*ractorului>
% identi*icarea cau.elor psihologice care au putut in*luena comportamentul, atat in timpul constituirii
personalitii, cat i in momentul comiterii in*raciunii, cele din urm *iind, de regul, caracteri.ate printr%o
*or sporit>
% cercetarea tulburrilor cu caracter psihopatologic care au determinat in*raciunea, a gravitii i
*orei lor>
% determinarea *actorilor sociali care au provocat comportamentul in*racional, contribuind la
instituirea unor trebuine, aprecieri care vin in de.acord cu valorile i normele sociale i normativitatea
3uridic>
% aprecierea gradului de periculo.itate social, pe care o pre.int individul cercetat, atat prin
determinarea comportamentului acestuia de abatere de la normativitatea psihic sau social, cat i prin
orientarea lui spre delincven.
Aoate acestea permit evitarea erorii 3udiciare, aplicarea corect a sanciunii, adecvat caracterului
in*raciunii svarite, stabilirea programului de resociali.are i recuperare social, prevenirea recidivelor,
elaborarea unor aciuni mai vaste cu caracter social de prevenire a criminalitii, de educare a contiinei de
drept.
!n psihologia 3udiciar e)ist mai multe de*iniii ale personalitii in*ractorului. :n grup de autori
bucureteni consider c ea este o sinte. a tuturor elementelor care concur cu con*ormaia mintal a
unui subiect cruia ii d o *i.ionomie proprie, speci*ic. 5. 4niBeev o de*inete ca o totalitate de caliti
individual%tipologice de importan social cu caracter negativ, care determin comportamentul criminal al
individului. V. VasilKev pune accent pe raportul de interdependen dintre componenta biologic i cea
social in structura personalitii in*racionale.
'are este rolul acestor dou componente i in ce msur pot ele s determine un comportament
deviantI Vorbind de cea biologic, punem in eviden un ir de caliti cu care personalitatea vine in
aceast lume #ereditare sau innscute( i care ii determin pro*ilul mor*oconstituional i psiho*i.iologic.
Aspectul *i.ic, calitatea proceselor neurovegetative, *i.iologice, iar de aici i a celor psihice % cognitive,
emotive i volitive, pot determina condiia social a individului. 1e bun seam, indivi.ii dotai cu o
in*iare plcut i caliti psihice ce nu le perturbea. e)istena, posed contiina unui 4u social reuit,
sunt incadrai armonios in ambian. 1e*icienele psiho*i.iologice #sen.oriale, cognitiv%logice, etc.(,
locomotorii, anumite perturbri neurovegetative, constituia *i.ic de*icitar provoac sentimentul
in*erioritii i generea. tendine de compensare % *orme de comportament relativ stabil, cptand
con*iguraia unor trsturi de personalitate, prin care individul uman, in ba.a unei in*erioriti reale sau doar
imaginare, ine s se a*irme in mod contient sau incontient intr%un anumit domeniu, pentru a repara
de*iciena de care su*er. '. ?ung, vorbind despre pericolul comple)elor, sublinia. *ora lor, capabil s
perturbe.e unitatea contientului, s pun in di*icultate, sau chiar s contracare.e voina, procesele cognitiv%
logice, s%l lipseasc pe individ de libertate. !ndividul incearc s evade.e in imaginar #persoanele
nevrotice(, pentru a%i adumbri eecul in viaa social, sau mani*est orientri spre comportamente reale in
acelai scop. "unt cunoscute e)emple, cand aceste comportamente capt un caracter normativ sau chiar
prosocial, individul mani*estandu%se in domenii de inalt prestigiu social % activitate de caritate, bine*acere,
politic etc. 1ar la *el de *recvente sunt i *ormele de mani*estare intr%un domeniu antisocial, unde sunt
satis*cute tendinele e)agerate de dominaie, impulsurile de agresivitate, violen.
Aot de aceast component biologic in i unele caliti ale "<', patologia sau de.voltarea
distorsionant a crora poate determina comportamente deviante. Anumite de*iciene sen.oriale, cognitiv%
logice, volitive sau de diri3are a strilor a*ective pot in circumstane criminogene 3uca rolul de *actori
provocatori de in*raciune. Aemperamentul, caracterul sau aptitudinile personalitii, sub impactul unei
condiii sociale ne*avorabile pot de asemenea s se mani*este in calitate de condiie a unui comportament
in*racional. 1ar ar *i complet eronat, dac am ignora rolul *actorului social in mani*estarea calitilor
biopsihice. Aciunea indirect a celui din urm este la *el de vdit, precum determinarea pro*ilului social al
individului de calitile lui interne, biologice.
"ocietatea poate i trebuie s e)ercite aciuni de pro*ila)ie a comportamentului deviant in ca.ul
indivi.ilor caracteri.ai printr%o condiie biologic ne*avorabil. !at prin ce se e)plic interesul
cercettorilor *a de aceast component a personalitii, care poate cau.a un comportament deviant, cu
un grad sporit de periculo.itate social.
!ncercand o generali.are, D. Avanesov numete urmtoarele cau.e biologice ce pot in*luena
distructiv comportamentul personalitii;
% patologia trebuinelor primare, care *recvent poate cau.a perversiuni se)uale i in*raciuni se)uale>
% imbolnviri neuro%psihice, ce duc la neechilibrul "<', provocand reacii neadecvate i diminuand
posibilitatea de diri3are a aciunilor>
% patologii transmise prin ereditate sau innscute, mai ales provocate de alcoolismul prinilor>
% stri temporare, provocate de con*lictele cu sinele i ambiana, tensionarea psiho*i.iologic,
aciunea ne*avorabil a mediului etc.
!n scopul elucidrii cau.elor biologice ale comportamentului in*racional au *ost e*ectuate cercetri
ale anomaliilor cromo.omiale, considerate drept posibil cau. a comportamentului antisocial. "%a constatat
c apariia unui e)tracromo.om = sau E este mult mai *recvent printre #dup unii autori, de $2 ori mai
mare(persoanele cu comportament agresiv, antisocial. 4)tracromo.omul = este considerat cau. a
comportamentului agresiv, violent, E % a anomaliilor in orientarea valoric #predominan a trebuinelor
primare, inclusiv se)uale( i diri3area voluntar a comportamentului. 1ei incidena anomaliei
cromo.omiale in comportamentul antisocial este *oarte semni*icativ, unii cercettori consider c nu atat
cau.ele ereditare, cat cele de alt natur, cum ar *i insu*iciena intelectual sau in*luenele mediului par s
determine conduitele in*racionale.
Autorii romani, la care ne%am mai re*erit, anali.ea. i teoria lui F. ?. 4@sencB, care pune la ba.a
comportamentului proprietile *i.iologice corticale, cu deosebire a celei de inhibiie a corte)ului,
evideniind dou categorii de subieci;
% de tip '!R #cortical inhibition rapidl@(, la care inhibiia apare mai repede, stimularea *iind resimit
mai puin>
% de tip '!" #cortical inhibition sloLl@(, la care inhibiia apare mai incet iar stimulul este resimit
subiectiv mai puternic.
'onsecinele;
1. condiionarea mai di*icil pentru tipul '!R, deci i sociali.area mai di*icil a lor>
,. sensibilitatea mai 3oas in ca.ul indivi.ilor '!R, din care re.ult cutarea de e)citare sen.orial>
*ace ca persoanele de tip '!R #e)trovertite( s accepte diverse surse de stimulare, inclcand legea mai
*recvent decat cei '!" #introvertite(.
!n opinia lui F. 4@sencB *actorul biologic, avand o anumit importan in determinarea caracterului
conduitelor, se mani*est sub in*luena celui social, contribuind la *ormarea unui mecanism biosocial
comportamental.
Aceast alian a *actorilor se mani*est evident in anali.ele tiini*ice ale agresivitii. 7enomenul
agresivitii cunoate mai multe tratri;
% neuro*i.iologice, cu deosebire in lucrrile renumitului psihiatru F. "el@e, care corelea.
agresivitatea cu situaiile de stres, considerand%o un re.ultat i o incercare de adaptare>
% etologice, care mi.ea. in e)plicarea agresivitii pe compararea comportamentelor animale i
umane, diri3ate de aceeai motenire genetic>
% psihologice, de tip behaviorist i neobehaviorist, e)plicand agresivitatea prin in*luena stimulilor
de.agreabili, provocatori de incomoditi> ale invrii sociale, prin care aceast *orm de mani*estare
comportamental este atribuit in*luenelor *amiliei, mass%mediei, care livrea. subiecte *rustrante> din
perspectiva psihologiei dinamice, care se centrea. pe rolul *rustrrilor>
% psihosociale, care in s e)plice agresivitatea prin impactul *enomenelor i *actorilor ce in de
e)istena grupurilor, a ierarhiei sociale, a autoritii, tendinelor de dominaie>
% psihanalitice % ca o pulsiune se)ual a incontientului, iar in tratarea neopsihanalitic % a morii i
distrugerii.
Aadar, elucidarea cau.elor biopsihice ale comportamentului antisocial, care prin *ora lor provoac
di*iculti de adaptare a individului la ambiana social, nu are o importan pur teoretic, *iind i unul din
scopurile psihologiei 3udiciare practice i a 3ustiiei in genere, re.olvand problema pro*ila)iei criminalitii,
care necesit o atitudine di*ereniat. "tabilirea acestor *actori inlesnete elaborarea unor programe
psihocorecionale.
'ea de a doua component a personalitii % psihologic % se re*er la motivaia, orientarea.
trebuinele i interesele indivi.ilor. 'on*iguraia lor se *ormea. pe parcursul e)istenei individului, *iind
determinat atat de capacitatea psihicului de diri3are a comportamentului, cat i de in*luenele din ambiana
social. 'apacitatea insu*icient de contienti.are i diri3are a propriilor aciuni, de*icienele proceselor
cognitiv%logice i emotiv%volitive duc la acceptarea unor motive, interese, orientri antisociale, la
incapacitatea de a lua o deci.ie 3ust in situaiile cu impact criminogen. 7iecare al cincilea recidivist comite
in*raciuni dup eliberarea din penitenciar *r a cugeta asupra consecinelor. !ns nici aceast
component nu poate *i e)aminat separat de cea biopsihologic i social.
!n s*arit, componenta social care, dup prerea noastr, e)ercit o in*luen mare asupra
structurii personalitii in genere, intrunind atat in*luenele din ambian, cat i sistemul de statuturi%roluri
atribuite individului, totalitatea de repre.entri sociale, care determin pro*ilul comunitii i al *iecrui
membru al ei, modelele culturale cu caracter grupal, acceptarea sau respingerea crora a*irm o anumit
po.iie a individului in grupul de apartenen etc. 1ar, din nou, nici condiia social nu poate intru totul s
oriente.e personalitatea spre acceptarea unui model de comportament in acord sau de.acord cu normativitatea
social i 3uridic. 'otidianul ne o*er un ir de e)emple, cand descendenii din *amiliile cu comportament
antisocial se orientea. spre valorile general umane i dimpotriv, copiii din *amiliile aparent *avorabile
accept comportamente in*racionale.
1in considerentele relatate mai sus putem de*ini personalitatea in*ractorului ca o sinte. a
componentelor personale #biologice, psihice i sociale(, re.ultate din constituia psiho*i.iologic,
componentele instinctiv%a*ective, alimentat de construcia sen.orial%perceptiv, modul de a reaciona i
inter*erenele cu mediul in care s%a *ormat, integrate intr%un sistem neadecvat celui social, de valori, norme cu
caracter deviant de la cele ale societii, care determin un comportament antisocial. Aoate componentele
personalitii in*ractorului se pot de.volta separat normal, in totalitatea lor alctuind o con*ormaie orientat
antisocial. "copul principal al cercetrii psihologice a in*ractorului const in determinarea corect a
*actorilor care au determinat in*raciunea i ponderea acestora in comportamentul criminal.
2. ,ipologii psihologice ale in#ractorilor
!n psihologia 3uridic sunt utili.ate mai multe metode de cercetare a personalitii in*ractorului. :na
din acestea, avand caracter de tipologie social, pune accent pe locul personalitii in sistemul de norme
sociale i modele comportamental%culturale, respectiv atitudinea ei *a de normativitatea social, apreciind
*actorii care au determinat comportamentul. Alt metod se ba.ea. pe cercetarea sistemului de statusuri i
roluri sociale, pe care le deine personalitatea, *undamentandu%se pe *aptul c personalitatea este un re.ultat
al relaiilor sociale. 4a indeplinete un sistem de roluri, care determin un ir de relaii sociale.
'omportamentul personalitii este determinat i de *actorii sociali, economici, psihologici i psihici,
acetia a*landu%se in legtur strans cu status%rolurile individului uman. 1e e)emplu, cercetand motivaia
in*ractorului care a comis un *urt, sunt e)aminate; directivele comportamentale % sunt ele oare indreptate spre
e)istena din contul altuia, *r a depune un e*ort personal> caracterul trebuinelor % corespund posibilitilor
sau sunt sporite> condiiile sociale *avori.ante % indi*erena social *a de inclcarea normativitii sociale
i 3uridice, iar din aceasta % apariia sentimentului siguranei in lipsa de pedeaps> orientarea spre un
comportament deviant.
tiina psihologice inc din cele mai vechi timpuri a stabilit c indivi.ii umani pot *i unii in
anumite clase #grupuri( in *uncie de posedarea unor trsturi comune de con*iguraie biopsihologic sau
social. Aa a aprut noiunea de tip, care este utili.at in diverse tiine i pentru diverse categorii de
obiecte, *enomene, in psihologie intrunind subiecii umani. Aipul este o noiune, subordonat celei de
trstur. 1intre cele mai cunoscute tipologii psihologice putem numi pe cele temperamentale, aparinand
lui Fipocrate, +avlov, Allport, ?ung, 4@sencB etc. 1ar nici o tipologie nu reuete s inglobe toat varietatea
personalitilor umane, noiunea de tip *iind un construct mental, care ne *acilitea. procesul de ordonare
al realitii sociale, servind drept etaloane a cror cunoatere ne poate o*eri o inelegere i tratare a
comportamentului individului uman studiat.
Re*eritor la tipologia personalitilor in*ractorilor au *ost e*ectuate, la *el, un ir de incercri, care,
nectand la relativitatea lor, o*er posibilitatea de a inelege *enomenul in*raciunii mai adecvat i a%l trata
mai corect, o*erind anumite standarde care *acilitea. cunoaterea indivi.ilor implicai in in*raciune.
Aipologia personalitilor in*racionale nu poate *i e*ectuat separat de tipologiile general%
psihologice, dat *iind *aptul c orientarea criminal a comportamentului nu este un datum, un re.ultat al
con*iguraiilor genetice, care se mani*est in anumite insu*iciene cognitive, a*ective sau volitive, provenind
mai mult din de.echilibrul dintre particularitile psihice i condiiile din ambian, in care are loc
constituirea personalitii. 'u toate c nu se poate vorbi despre un psihic criminal sau o motenire
genetic criminal, atat psihicul, cat i constituia genetic contribuie la determinarea conduitelor umane,
inclusiv la cele criminale. 1e o importan mare, totui, e componenta social a personalitii. 5odul in
care individul a trecut prin procesul de sociali.are, a asimilat normele sociale, i%a instituit un sistem de
valori individuale, care corespund sau nu celor cu caracter social, pare a *i, din aceste considerente, important
in determinarea comportamentului. !ndividul cu de*iciene de sociali.are poate s%i re.olve trebuinele
primare i secundare prin acceptarea unui comportament antisocial, criminal.
Aadar, la ba.a tipologiei personalitii in*racionale trebuie s *ie puse, in primul rand,
particularitile psihologice; motivaia, atitudinile, interesele, scopurile. Aotodat e nevoie s inem cont i
de *ora unor incapaciti *uncionale, in ca.ul crora cau.a comportamentului criminal poate *i patologia
psihic i imposibilitatea de apreciere adecvat i reglare contient a aciunilor.
!n con*ormitate cu clasi*icarea in*raciunilor, e*ectuat in 'odul +enal, putem distinge;
1!n*raciuni uoare se consider *aptele pentru care legea penal prevede in calitate de pedeaps
ma)im pedeapsa inchisorii pe un termen de pin la , ani inclusiv.
2!n*raciuni mai puin grave se consider *aptele pentru care legea penal prevede pedeapsa ma)im
cu inchisoare pe un termen de pin la G ani inclusiv.
3!n*raciuni grave se consider *aptele pentru care legea penal prevede pedeapsa ma)im cu
inchisoare pe un termen de pin la 1G ani inclusiv.
4!n*raciuni deosebit de grave se consider in*raciunile svirite cu intenie pentru care legea penal
prevede pedeapsa ma)im cu inchisoare pe un termen ce depete 1G ani.
5!n*raciuni e)cepional de grave se consider in*raciunile svirite cu intenie pentru care legea
penal prevede deteniune pe via.
+.utem, ast*el, distinge;
% in*ractori deosebit de periculoi, care au comis in*raciunea cu intenie % *iind contieni de
caracterul ei e)cepional de grav>
% in*ractori periculoi, care au comis in*raciunea deosebit de grav cu intenie % *iind contieni
de caracterul social%periculos al aciunii sau inaciunii, precum i de urmrile ei social%periculoase>
% in*ractori mai puin periculoi, care au comis in*raciunea mai puin grav>
% in*ractori oca.ionali, care au comis o in*raciune din impruden, prev.and posibilitatea survenirii
urmrilor social%periculoase ale aciunii sau inaciunii, dar subestimandu%le, considerand in mod uuratic c
ele vor putea *i evitate sau negli3and posibilitatea survenirii unor asemenea urmri>
% in*ractori iresponsabili % care nu erau in stare s contienti.e.e aciunile lor sau s le conduc din
cau.a unei boli psihice cronice, unei tulburri psihice temporare, debiliti mintale sau a unei alte stri
patologiceN,-O.
!n psihologia 3udiciar tipologia in*ractorilor se e*ectuea. dup un ir de criterii.
4niBeev 5. !. *olosete in calitate de criteriu de tipologi.are gradul de periculo.itate social, pe care
o e)ercit individul, care%i determin atitudinea *a de valorile sociale. 1ar autorul ine s mai menione.e
un *actor al in*raciunii % capacitatea de diri3are psihic a aciunilor % care poate la *el provoca pericol social.
!n con*ormitate cu aceste criterii el evidenia. urmtoarele tipuri;
% asocial % tip caracteri.at de o pregtire social insu*icient, care%l *ace vulnerabil in situaiile
ne*avorabile, mai *recvent mani*estandu%se ca un in*ractor situaional. !n con*ormitate cu criteriul enunat,
autorul consider c acest tip pre.int un grad 3os de periculo.itate social>
% antisocial % tip ce posed orientri criminale care%l domin, predispus spre alegerea *ormelor
criminale de satis*acere a trebuinelor, intereselor, reali.are a scopurilor, pre.entandu%se ca un criminal
pro*esional, periculos>
% cu de*ecte in capacitatea de autoreglare a comportamentului, in*ractori intampltori, care in
virtutea unor de*iciene a proceselor volitiv%a*ective nu pot re.ista in situaia criminogen.
Recurgand in continuare la o divi.are con*orm calitii orientrilor valorice, 5. 4niBeev distinge in
cadrul acestor tipuri in*ractori violatori de proprietate i in*ractori violeni.
Alt tipologie a personalitii in*racionale ine cont de un cerc mai larg de criterii.
!. +rima divi.are ine de gradul de contienti.area i diri3are psihic a comportamentului.
!n*ractorii normali nu sunt a*ectai de vreo patologie psihic, crima *iind contienti.at,
comportamentul, mai *recvent, orientat spre e)istena antisocial. 'ontieni de caracterul antisocial al
comportamentului lor, aceti in*ractori se diri3ea. de motive egoiste, trebuine hipertro*e. "unt orientai
spre invinuirea circumstanelor sau a altor persoane de modul de trai pe care%l duc. !n*raciunea devine
pentru aceste persoane modul de satis*acere a trebuinelor materiale, avand diverse *orme; *urturi,
escrocherii, delapidri, anta3are, in*raciuni economice, contraband, *alsi*icare de bani sau de produse i
mr*uri, operaii valutare ilicite, abu. de serviciu, mituire, *alsuri etc.
!n*ractorii anormali sunt persoane care au dereglri psihice de divers natur, patologii de limit ce
nu le permit o contienti.are deplin, adecvat a aciunilor i comportamentelor #anali.a mai detaliat a
comportamentului acestor persoane va *i e)pus in continuare, caracteri.andu%se comportamentul
in*ractorilor psihotici(.
!!. !n *uncie de tendina de repetare a aciunilor criminale distingem in*ractori recidiviti i
nerecidiviti.
+rimii sunt orientai spre repetarea aciunilor criminale, spre asigurarea e)istenei prin practicarea
in*raciunii. <enumratele studii ale acestora au demonstrat e)istena in structura personalitii in*ractorului
recidivist a unei con3ugri a de*icienelor individuale i sociale. Ast*el, in*ractorii recidiviti dau dovad de
inadaptare social. egocentrism, imaturitate, a3uns *recvent pan la in*antilism social % dorin de a e)ista
din contul altora, necesiti sporite in raport cu posibilitile, orientare e)cesiv spre anumite *eluri de
grati*icaie social #bani, se) etc.(, impulsivitate i indi*eren a*ectiv, agresivitate, scepticism etc., stri
interne de tensionare i con*lict, percepere de*ormat a realitii, di*iculti in autoevaluare i
autopre.entare.
Recidivistul este indi*erent in raport cu sanciunea 3uridic, violent. 1ei tipul recidivist predomin
printre brbai, se intalnesc *emei cu comportament recidivist, *recvent caracteri.ate prin anomalii
psihice de limit #psihopatii, accenturi de caracter(, alcoolism cronic. 1egradarea social%psihic a
in*ractorilor recidiviti este i un re.ultat al nenumratelor privri de libertate, incapacitii de
reintegrare social !n urma unor sonda3e e*ectuate in Romania in 198, pe un eantion de ,-&8
deinui recidiviti s%a stabilit c acetia posed i alte caracteristici comune;
a(. dup varst % G,- sunt tineri, avand pan la &2 ani>
b(. dup mediu de comitere a in*raciunilor % -$,1M au comis in*raciunea in mediul urban>
c(. situaia *amilial % necstorii, divorai sau in relaii de concubina3 #$&M(>
d(. dup nivelul colari.rii % peste 92M nu au depit nivelul colii medii incomplete>
e(. dup cali*icarea criminal % --,9M cali*icai.
!n cadrul altui sonda3 s%a stabilit c ma3oritatea in*ractorilor recidiviti provin din mediul urban
#G8,-M(, re.ultatul e)aminrii psihice a scos in vileag c su*er de psihopatii #-,9M(, alcoolism cronic
#1-,&9M(, oligo*renii #$,G$M(, ence*alopatii post traumatisme cranio%cerebrale #,,&1M(, sntoi #,&,9M(.
:nii autori propun di*erenierea intre recidivitii reali i recidivitii *ormali. Recidivitii reali %
indivi.i, pentru care in*raciunea este mod de via, pre.entand un grad sporit de periculo.itate. Recidivitii
*ormali au un comportament mai mult sau mai puin corect in raport cu normele sociale i 3uridice, cea de%a
doua in*raciune avand un caracter intampltor.
!n*ractorii nerecidiviti sunt persoanele care nu repet comportamentul criminal.
!!!. !n *uncie de gradul de pregtire in*racional sunt distinse alte dou tipuri.
!n*ractorii oca.ionali sau situaionali inglob persoane care au svarit in*raciunea in virtutea unor
circumstane deosebite, cu caracter a*ectiv, material, politic, naional etc., pentru care crima este un *enomen
contradictoriu modului de comportament, *iind determinat de particularitatea de a nu putea re.ista
impactului situaiei criminogene, de diminuarea posibilitii de autocontrol i autodiri3are a aciunilor. +ot *i
evideniate i cateva subtipuri;
a(. persoanele cu anumite patologii psihice, care in situaii e)tremale anihilea. posibilitile de
autodiri3are a comportamentului>
b(. persoanele cu o autoevaluare neadecvat a posibilitilor proprii, mai *recvent sporit>
c(. persoanele care comit crime sub impactul unor stri psihice puternice, in re.ultatul aciunilor
incorect a altora #crime pasionale, politice, rasiale etc.(>
d(. persoanele de.adaptate social, cu o percepie i evaluare eronat a ambianei.
!n*ractorii de carier se caracteri.ea. printr%un comportament in*racional re.ultat din modul de
sociali.are, sunt orientai spre modul de via antisocial. Arsturile lor eseniale;
a(. crima este mi3locul principal de asigurare material, din aceast cau. *iind orientai
predominant spre in*raciuni cu caracter material, recurgand la violen *i.ic doar in unele situaii
e)tremale>
b(. se *ormea., se pregtesc, ii cultiv deprinderi speciale tehnice i modaliti de aciune>
c(. au atitudini *avorabile *a de modul lor de trai i ne*avorabile in raport cu ambiana social, mai
ales cu sistemul de drept i lucrtorii acestuia>
d(. debutea. in calitate de minori delincveni>
e(. sunt contieni de perspectiva privrii de libertate, acolo continuand s%i per*ecione.e
deprinderile criminale>
*(. se de.volt psihic de regul normal.
!n*ractorii de carier sunt mai *recvent pro*esionali, speciali.ai intr%un anumit domeniu.
:na dintre cele mai interesante incercri de elaborare a tipologiei in*ractorilor ii aparine
criminologului i psihologului american 0eLis EablonsBi, care a *olosit drept criteriu de clasi*icare chiar
trsturile de personalitate ale individului, care a*ectea. comportamentul lui. 8 pre.entm cu unele
implicri personale.
1. !n*ractorii sociali.ai, devin criminali in urma impactului mediului social, de la care inva valori
i norme deviante. 1irectivele antisociale, criminale a acestor indivi.i sunt un re.ultat al imitrii, in*luenei,
devenind stereotipii comportamentale. 1evin mai *recvent violatori ai proprietii, orientandu%se spre o
e)isten din contul altora, *r a depune un e*ort considerabil. +re.ena lor in societate vorbete i despre
unele cataclisme negative cu caracter general, care *avori.ea. asemenea comportament. Aa, in timpul
socialismului, asemenea *actori erau negli3ena *a de proprietate, aceasta aparinand, de *acto, statului i
provocand o atitudine de nepsare a indivi.ilor *a de pstrarea ei. Actualmente % lipsa de contienti.are a
modului de reali.are a bunstrii, di*erenierea social, *recvent imbogirea avand un caracter ilicit.
,. !n*ractorii nevrotici. <evro.a este o tulburare mintal minor, o stare patologic de limit care
apare in ca.ul unei suprasolicitri nervoase, al ocului emoional, neca.urilor i insatis*aciilor repetate cu
caracter *amilial sau pro*esional, strilor tensionante de durat, agravate de anumite condiii ereditare.
9olnavul este parial contient de maladia sa i critic *a de aceasta. <evro.a poate avea mai multe
mani*estri; a(. astenia psihic % scdere a capacitii de e*ort psihic i *i.ic, oboseal, tensionare nervoas,
a*ectivitate sporit, ipohondrie, stri de alarm, atenie diminuat, reactivitate, poate re.ulta dintr%o
imbolnvire somatic, din suprasolicitarea psihic, *i.ic, intelectual, uneori desemnand o etap
preliminar a unei maladii mai grave % schi.o*renie, psiho. etc.> b(. isteria % caracteri.at prin convulsiuni
tumultoase, parali.ie, accese nestpanite de ras sau plans, contiin redus, reactivitate, apare in re.ultatul
unei tensionri nervoase, a unui con*lict incontient, unor emoii puternice cu caracter negativ pentru
individ, sau ca simptome ale unei imbolnviri mai grave ale psihicului> c(. obsesiile % intrunesc i calitile
asteniei, producand stri de nelinite, an)ietate.
+rin caracterul instabil, intolerant, contradictoriu, inadaptat social, personalitatea a*ectat de nevro.e
poate pre.enta tendine la conduite agresive. <evro.ele nu diminuea. posibilitatea de autocontienti.are a
aciunilor, a*ectand doar comportamentul. 0eLis EablonsBi pre.int *aptul cum nevro.ele pot a*ecta
comportamentul personalitii, di*ereniind o categorie speci*ic de in*ractori % nevrotici. Acetia nu percep
lumea in mod distorsionat, sunt contieni de rul din comportamentul personal. 1iri3ai de compulsiunile
nevrotice #an)ietate, nelinite, emotivitate, idei obsesive etc.(, mani*estate in astenie, diminuare a campului
perceptiv, reactivitate, ei pot comite crime de tipul cleptomaniei, piromaniei, *urturilor din maga.ine etc.
1evin criminali in re.ultatul distorsiunilor personalitii i a percepiei neadecvate a ambianei.
&. !n*ractorii psihotici. +sihopatia este o stare psihic care duce la de.ordini globale in structura
psihic i social a personalitii, la o distorsionare a percepiei ambianei. 4a e determinat de
particularitile sistemului psihic % lips de *le)ibilitate, *or i echilibru, dereglri in aliana dintre
procesele care decurg in seciunile superioare i in*erioare ale corte)ului. +sihopatia in cele mai *recvente
ca.uri este inscris in limitele normalului. +sihopaii nu se clasea. nici printre psihotici #realmente
alienai( i nici printre nevrotici #contieni de tulburrile lor(. 4i sunt indivi.i instabili, impulsivi i di*icili,
al cror comportament *ace s su*ere mai ales antura3ul lor. !nadaptai social, ei au adesea de a *ace cu
3ustiia, consider <orbert "illam@. !n psihologia american noiunea de psihopat se inrudete cu cea de
personalitate in*racional
!n*ractorii psihopai pre.int o periculo.itate social sporit, motivaia pentru un comportament
deviant *iind de natur polivalent; reactivitate patologic la anumii stimuli i rspuns la in*luenele
negative ale mediului. 'rimele sunt generate de necesitatea de a%i satis*ace imediat pulsiunile instinctiv%
a*ective i se mani*est in mod bi.ar, lipsit de sens. +ersonalitile psihopatice sunt *oarte agresive, violente,
a*ectate grav i in plan social. !n *uncie de tipurile de psihopatii mani*est periculo.itate social di*erit i
atentea. la diverse obiecte, *iind inclinai s comit acte de violen, inclusiv omoruri.
5. !. 4niBeev distinge cateva *orme de psihopatii;
% psihopaii psihastenici % an)ioi, tensionai, reactivi, caracteri.ai de de*icit energetic i
incapacitate de inhibare a proceselor psihice, dominai de idei obsesive>
% psihopai e)plo.ivi % iritabili, tensionai, violeni, egocentrici, con*lictuali, brutali in comunicare,
*recvent ducand un mod de via asocial, caracteri.at prin pasiunea 3ocurilor de ha.ard, destrblare sau
perversiune se)ual, beii, vagabonda3(>
% psihopai isterici % demonstrativi, nesinceri, necritici, in*antili>
% psihopaii paranoidali % orgolioi, suspicioi, *ali in mani*estri, dominai de ideea persecutrii.
!n*ractorii psihotici pot *i caracteri.ai de un coe*icient inalt al de.voltrii intelectuale, integrare
e*icient in pro*esie, motive ale comportamentului deviant *iind inactuali.area personalitii, con*lictul
imaginar, incapacitatea de evaluare valoric a evenimentelor. +ot comite diverse crime, lipsii *iind de
compasiune, empatie, recunoatere a valorii altuia.
. !n*ractorii sociopai. "ociopatia se mani*est prin egocentrism, compasiune limitat *a de ali
indivi.i umani, reieite din tulburrile de caracter. +ersoanele a*ectate de sociopatie pot provoca daune
materiale, morale i chiar *i.ice, *r de a resimi vreo an)ietate sau sentimentul vinoviei. "unt mai
*recvent persoane normale din punct de vedere psihic, caracteri.ate prin absena nervo.itii, calme.
1e*icienele de caracter; nesinceritate, lipsa remucrilor de contiin, a *ricii, 3udecat srac i
iraional, egocentrism patologic, instabilitate, a*ectivitate srac, capaciti de inelegere social limitate,
indi*eren in relaiile interpersonale, comportament bi.ar i neprev.ut, via se)ual de.ordonat, lipsa
dorinei de a depune un e*ort volitiv in direcia integrrii sociale.
+sihiatrul Ferve@ 'lecBle@, demonstrand c sociopatul se mani*est ca *iind normal, pre.int
urmtoarele caliti ale acestui tip; *armec super*icial i o bun inteligen> percepie adecvat a realitii,
nea*ectat de ilu.ii i iraionalism> absena nervo.itii, calmitate chiar in situaiile di*icile> instabilitate
comportamental> neadevr, lips de sinceritate> lipsa remucrilor i a ruinii> comportament inadecvat
*r vreo motivaie personal> 3udecat srac i lips de e)perien social, chiar de dorin de a *ace
invminte din aceasta> egocentrism> emotivitate diminuat> imposibilitate de a%i inelege pe alii>
indi*eren in relaiile personale> comportament bi.ar, *recvent marcat de agresivitate> via se)ual
de*ectuoas, lipsit de pasiune> trai *r perspectiv, utilitate, aspiraie spre un scop.
'ercettorul roman V. 1ragomirescu distinge dou categorii % personalitatea psihotic i
personalitatea demenial % patologice in esen i pre.entand un grad sporit de periculo.itate social.
3. 'odelul orientrilor i al conduitelor personalitii in#ractorului
!n cadrul anali.ei 3uridice a in*raciunii i in*ractorului se pune accent pe obiectul, subiectul, latura
obiectiv i subiectiv. Anali.a psihologic prevede relie*area rolului *actorilor interni % individuali, care in
de anumite mani*estri psihice, precum i a celor e)terni, sociali, ce vorbesc despre inter*erenele individului
cu ambiana. 7iecare in*raciune se mani*est in mod di*erit, anali.ei putand *i supuse doar aspectele
generale.
1ac vom ignora comportamentul in*racional, care are la ba. inadaptarea social provocat de
anumite patologii psihice i care este cercetat in detaliu de alt disciplin distinct % psihiatria 3udiciar %
vom a3unge la conclu.ia c cercul *actorilor interni, psihologici principali ai in*raciunii inglob sistemul
simpli*icat de orientri i principii de via, care determin o atitudine eronat *a de ambian. !n *uncie
de aceasta e nevoie de a e)amina motivaia personalitii in*ractorului. 5otivaia este o parghie important
in procesul autoreglrii individului, de.voltrii psihice i umane a acestuia, inclu.and in structura sa
trebuinele, motivele, interesele, convingerile, idealurile, concepiile despre lume i via. !ndeplinete mai
multe *uncii; de activare intern i semnali.are a unui de.echilibru *i.iologic sau psihologic> de declanare
a aciunilor> de autoreglare a conduitelor> modi*icandu%se pe parcursul activitii umane. 7ormele motivaiei
se clasi*ic in perechi opuse; po.itiv i negativ> intrinsec #direct, reieit dintr%o surs intern( i
e)trinsec #indirect, sugerat sau chiar impus din e)terior(> cognitiv #de cunoatere( i a*ectiv
#re.ultat din nevoia de a*eciune ii a*initate(.
"e spune c orice mi3loace sunt potrivite pentru reali.area scopurilor. 1ar indivi.ii umani *olosesc de
regul mi3loacele, care nu vin in contradicie cu normativitatea i valorile sociale, iar in ca.ul cand acestea
nu se potrivesc % renun la scop. Aceasta se e)plic prin contienti.area scopului i a posibilitilor,
evaluarea adecvat a lor. Atunci cand motivaia e redus la domeniul incontientului, ea poate provoca
comportament delincvent. 5otivaia greit este re.ultatul lipsei de voin i de diri3are contient a
conduitelor, parvenind din concepiile valoric%normative ale personalitii.
"istemul de valori individuale determin, la *el, orientarea personaliti. Valorile individuale
criminale au caracter antisocial, denotand o sociali.are de*ectuoas, imaturitate i inacceptare a sistemului
valoric%normativ social. Are loc o supraevaluare a valorilor individuale i atitudine de negli3are a celor
sociale. +ersonalitatea in*ractorului ii *ormea. i un sistem compensatoriu, care%i indreptete aciunile,
diminuand capacitatea de autoevaluare real.
1in aceste de*ormri re.ult i o ierarhie eronat a trebuinelor i intereselor. !n*ractorul posed
trebuine limitate cu caracter material utilitar, *r vreo raportare la cele sociale, e)agerate in raport cu
posibilitile individuale, *recvent provocand prin satis*acerea lor pericol social *oarte mare. 5ai mult ca
atat, ele sunt hipertro*e, legate de aspiraia de reali.are abu.iv. Acest sistem de trebuine *ormea. interese
la *el de neadecvate celor sociale.
!n structura personalitii in*racionale se impletesc anumite insuiri psihice, care prin caracterul lor
deviant creea. di*iculti de adaptare. 4ste vorba de anumite de*iciene emotive sau volitive, care
*avori.ea. un comportament impulsiv, slab diri3at de scop, motivaie, caracteri.at prin lipsa unei alegeri
contient a mi3loacelor de re.olvare a con*lictului intern sau e)tern. "au de anumite orientri agresive,
dominate de instinct i violen.
Aot mai *recvent in psihologia contemporan se ridic chestiunea despre comportamentul criminal
determinat de sugestibilitate, in*luen, imitaie. 1e *apt inc clasicii psihologiei % 0e 9on, Aarde, 7reud,
"igele i alii, % cercetand psihologia mulimii i a mani*estrilor ei criminale, au menionat *ora acestor
*actori. Actualmente, cand criminalitatea in grup i organi.at capt proporii ingri3ortoare, aceste
aspecte se impun din nou cercetrii.
1intre *actorii sociali pot *i menionai; mediul de *ormare a individului % de asimilare a valorilor i
normelor, de sociali.are> climatul ne*avorabil % marcat de con*licte de divers structur i cu divers coninut>
caracterul orientrilor care domin in societate i care, mai ales in timpurile de perturbri sociale, ii pierd
integritatea, creand o stare de scepticism i indeci.ie.
Probe pentru recapitulare:
1. 1escriei componentele psihologice i determinantele sociale ale comportamentului
in*racional.
,. 'are sint cile de investigaie ale personalitii in*ractoruluiI
&. +regtii o comunicare cu tema Aipologii psihologice ale in*ractorilor i criterii de
tipologi.are.
+apitolul IV. Psihologia actului in#racional comis in grup i a crimei organi*ate
P4)ist dou tipuri de crime colective care necesit o delimitare strict;
crime comise sub in*luena atraciei instinctuale i convingerii,
precum 3a*ul, violena, ma*ia, crime provocate de pasiune, e)primate
mai evident in aciunile mulimii. !n primul ca. avem de a *ace
cu criminali inverterai, in cel de al doilea % oca.ionali.
". "ighele, 0a *olla criminale, 189,.
1. +ercetri ale grupului in psihologia social
!nc din secolul trecut la psihologia grupului s%au re*erit cercettorii comportamentului agresiv i ai
mulimii. 5ai tir.iu acest domeniu va reveni in cimpul de studiu in legtur cu atenia de care s%a bucurat
problema con*lictului social. Alte aspecte ale lui au *ost tratate parial de ctre psihologii analitici. ".7reud
le%a abordat in studiile dumniei i *ricii #lucrrile Aotem i tabu, +sihologia colectiv i anali.a eului(,
neoanaliticii Adler, 7romm, Forne@, "illivan, preocupai *iind de relaiile interpersonale, au tins, totui, s
e)plice i unele laturi ale psihologiei grupului. 'ercetrile comportamentului personalitii autoritare de
asemenea au e)plicat citeva *enomene ce in de cadrul grupal; pe cele cu re*erin la cau.ele apariiei i
*uncionrii directivelor negative i ale pre3udecii. :n grup de cercettori americani au studiat cau.ele
agresivitii i in*luena pe care o e)ercit asupra acestui tip de comportament starea relaiilor intergrupale.
"*iritul deceniului apte % inceputul urmtorului a *ost marcat de o nemulumire vdit a
psihosociologilor europeni de starea cercetrilor din acest domeniu i chemarea de a mri volumul studiilor
Pconte)tului social. 'u toate c cercetrile anterioare au *ost supuse criticii, ele, totui, au devenit o
plat*orm teoretic a investigaiilor consecvente a grupului social.
"pre re.olvarea acestor probleme s%au orientat e*orturile mai multor cercettori, in special a celor din
4uropa. Ast*el, intr%o perioad relativ scurt, studiile dinamicii grupuluiN8O, a altor procese, investigate de
ctre 'attel, "ta@dill, 7iedler, Hillis, precum i de cercettorul rus V.Ageev au schiat un inceput al
psihosociologiei grupului.
'u toate c domeniul dat are tangene i cu alte tiine umanitare, el i%a citigat un loc separat in
cadrul tiini*ic al psihologiei sociale, *ormulindu%i cercul de preocupri i metodele de investigaie. !n
atenia psihosociologilor s%a plasat nu numai problema determinrii e)istenei grupului de conte)tul social
#economic, politic, istoric etc(, dar i cele ale re*lectrii orientrilor normativ%valorice ale comunitii de
ctre membrii ei.
1iscuia tiini*ic, care mai continu in psihosociologia contemporan, se re*er cu
preponderen la cadrul conceptual ce deservete teoria grupului social. " *acem o anali. a de*iniiilor
grupului social. :nii autori pornesc in aceasta de la procesul de autocategori.are a indivi.ilor, considerind c
P:n grup e)ist atunci cind dou sau mai multe persoane se de*inesc ele insi ca membri ai acestui grup i
cind e)istena lui este recunoscut de o ter persoan. Drupul este de*init i ca P...o totalitate de indivi.i
care se accept ca membri ai unei categorii sociale, imprtesc consecinele a*ective ale autodeterminrii
sale i aprecierile colective ale grupului i apartenenei sale la el. Alte opinii se re*er la raportul social
dintre membrii grupului, la comportamentul lor de acceptare a valorilor intragrupale, sau la Preeaua de
indivi.i care au modele culturale sau subculturale comune, ce contribuie la stabilirea unor procese de
uni*ormi.are, pe de o parte, de redistribuire a statutelor, po.iiilor i rolurilor, pe de alt parte.
!n cadrul psihosociologic se operea. cu noiunea de P*ormaiune social, in care sint distinse
grupuri, colectiviti i organi.aii.
+rin grup social Pse inelege o *ormaiune social in interiorul creia indivi.ii sint in interaciune
con*orm unor reguli *i)e..
<oiunea de Pcolectivitate este utili.at pentru de*inirea unor medii ai cror membri imprtesc
anumite norme sau principii, dar nu interacionea..
8rgani.aiile sint de*inite ca arte*act, *ormaiuni sociale construite in mod deliberat de ctre indivi.i
in scopul instituirii unor mi3loace de deci.ie, de e)ecuie i de control in vederea reali.rii unui obiectiv
comun speci*ic, care determin sensul asocierii acestor persoane.
!n psihologia 3uridic cercetrile grupului se orientea. spre obiective speci*ice. Acestea in de
investigaia psihologic a grupului de in*ractori i a in*raciunii comise in grup, precum i a organi.aiei
criminale. +roblemele date s%au a*irmat tir.iu in cadrul de cercetare al psihologiei 3udiciare, abia in deceniul
trecut. !nvestigaiile s%au *undamentat pe elaborrile teoretice i cercetri empirice, e*ectuate in psihologia
social, cu re*erin la grup.
2. -rupul criminal) de#iniie" caracteristici i structur
'ercetarea grupului criminal poate *i a)at pe parametrii, *olosii in psihosociologie pentru
caracteri.area grupului social. Qinind cont de acetia, putem de*ini grupul criminal ca un ansamblu de
indivi.i, inclui intr%o activitate ce vine in de.acord cu normativitatea social i 3uridic, unii intr%o
structur ierarhic care prevede divi.area rolulrilor i a *unciilor i asigur respectarea valorilor i
normelor intragrupale cu caracter antisocial. 'aracteristicile acestei *ormaiuni, dei tangeniale cu cele ale
grupului social, ii au speci*icul lor dictat de activitatea criminal.
1. 5embrii grupului sint contieni de apartenena lor la o structur criminal,
comportamentul lor este determinat de interesele i ateptrile grupului>
,. !n grup e)ist o imprire a rolurilor i, respectiv, sint stabilite *unciile *iecrui membru,
cu atit mai strict, cu cit mai inalt e nivelul de organi.are al grupului, *apt care determin o structur a status%
urilor, o ierarhie controlat printr%o reea de raporturi intragrupale>
&. !n scopul controlului acionea. anumite mecanisme intragrupale, care%i supun pe membrii
grupurilor regulilor i tradiiilor imprtite de ma3oritate, iar in ca. de nerespectare a acestora sint
prev.ute sanciuni>
. Valorile intragrupale predomin celelalte valori, inclusiv pe cele general umane.
Activitatea acestor *ormaiuni are un caracter antisocial, criminal. !n raporturile interpersonale se
pune pre nu pe trsturile morale ale indivi.ilor sau pe alianele a*ective, ci doar pe calitile care
contribuie la implicarea cu succes in activitatea criminal. Aceste relaii sint *undamentate pe concuren,
egoism, tendina de a*irmare, *ric, dominare material i spiritual, venind in de.acord cu caracterul
raporturilor sociale, pe care membrii grupului criminal le tratea. cu cinism, opunindu%se sistemului
valorico%normativ imprtit de comunitate.
1. An.ieu i A. 5artin caracteri.ea. in urmtorul mod grupul criminal;
intrunete un numr restrins de membri>
reali.ea. o activitate comun in vederea atingerii unui scop unic>
membrii lui imprtesc aceleai emoii % negative sau po.itive % in raport cu anumite evenimente,
*enomene, obiecte etc>
indivi.ii inclui in structura i activitatea criminal sint dependeni de aceasta i contieni de
dependena dat>
*iecare din ei ii asum rolul, pe care i l%a atribuit grupul, nedepind cadrul strict reglamentat de
acesta>
imprtesc norme comune i ader la subcultura lumii criminale.
"tructura grupului criminal poate *i e)aminat din dou iposta.e;
1. "tructura psihologic. Re.ult din particularitile relaiilor dintre membrii grupului i
raporturilor lor cu alte persoane din e)terior la nivel interpersonal, sau cu alte grupuri % la nivel intergrupal.
Aceste relaii sint determinate de anumite legiti sociopsihologice, determinind organi.area intern social
a grupului, totodat supunindu%se i celor cu caracter mai general, in*luenat *iind de mediul e)tern. 1in
aceast cau. cercetarea crimei svirite%n grup trebuie s in cont i de un ir de particuariti general
sociale, care au determinat%o, pentru a putea nu doar cali*ica corect delictul, dar i a elabora msuri de
reducere a acestui tip de criminalitate.
,. "tructura *uncional. Qine de divi.area rolurilor i plasarea *iecrui membru intr%o ierarhie
in *uncie de status%ul intragrupal al lui. 1in acest punct de vedere distingem di*erite status%uri i, respectiv,
*uncii ale membrilor grupurilor criminale. 'ercetarea structurii *uncionale prevede aplicarea cunotinelor
despre grupul social in genere;
strati*icarea membrilor pe vertical % in *uncie de statusurile lor i in scopul asigurriii coe.iunii
intragrupale, respectrii normelor i regulilor interne, proces care se reali.ea. prin instituirea unui
climat de supunere> pe ori.ontal % intrunind persoane cu acelai statut i reali.ind sarcina
coparticiprii>
asigurarea conducerii % organi.rii, in*luenei, dominrii celor ce au *uncia de lider in scopul
re.olvrii scopurilor i sarcinilor, armoni.rii relaiilor intragrupale>
comunicarea % asigurarea coe.iunii grupului i a conducerii cu e*orturile membrilor lui>
competiia sau cooperarea % condiie care *acilitea. activitatea in comun.
7uncia conducerii i elaborrii de strategii de aciune este un domeniu al unei sau mai multor
persoane #in dependen de mrimea, tipul de activitate, organi.area grupului(. +ersoanele care o indeplinesc
se caraceri.ea. printr%o orientare antisocial *erm, prin contiina de caracterul aciunilor sale. 1e cele
mai *recvente ori conductorul este liderul carismatic al grupului, iar in ca.ul cind acesta e *ormat in ba.a
unui grup cu orientri antisociale, dar care a dat dovad pin la svirirea primei in*raciuni de
comportament neutru, este acel care cultiv tendinele antisociale. !n grupurile criminale organi.ate
conductorul poate primi acest status i prin motenire, transmitere.
Activitatea de Pproducere cu caracter antisocial este reali.at de membrii grupului, iar in cele
organi.ate are un caracter speciali.at, *oarte *recvent re*erindu%se la domenii stricte i determinind o
*uncionalitate di*ereniat a participanilor. !n *uncie de organi.area grupului pot *i distinse citeva graduri
de coparticipare la Pproducerea criminal; coparticipare simpl % in lipsa divi.rii rolurilor i a *unciilor,
intr%un grup criminal spontan, cu o organi.are primitiv> coparticipare comple) % reali.area unui rol i
*uncii concrete intr%o *ormaiune cu caracter constant, uneori e re.ultatul unei participri accidentale sau de
o singur dat in activitatea criminal> participare stabil, re.ultat din calitatea de membru constant al
grupului criminal.
7recvent in grupurile criminale este inregistrat *uncia de prote3are, de asigurare a securitii
grupului, de meninere a conspiraiei, a disciplinei intragrupale, iar in ca.uri de inclcare % de sanciune a
celor vinovai. Aceasta este indeplinit de antura3ul mai apropiat Pconducerii i determin un statut relativ
inalt in grup. Aotodat se remarc i *uncia de elaborare a normelor intragrupale i introducere a lor in
cotidianul grupului, care ine de persoanele cu o orientare antisocial constant sau cu o oarecare practic a
activitii criminale.
7uncia de *urni.are a in*ormaiei care *acilitea. activitatea criminal a grupului poate *i
indeplinit de persoane din a*ara *ormaiunii criminale.
'u cit mai organi.at e grupul criminal, mai mare e gradul de periculo.itate social pe care acesta il
pre.int, cu atit mai di*ereniate sint rolurile i *unciile participanilor. "tructura *uncional a grupului se
a*l intr%o legtur direct cu scopurile i motivaia intreg grupului i a *iecrui participant al lui, cu
re.ultatul activitii criminale. <ici un participant la aciunea criminal in grup nu poate *i considerat
nevinovat, cit de neinsemnat n%ar *i rolul lui in aceasta. 1ar in cadrul evalurii personalitii *iecrui
participant e nevoie de o tratare individual a intereselor, motivaiei, gradului de in*ormare despre caracterul
aciunilor, a atitudinii psiholologice etc.
3. ,ipuri de grupuri criminale i psihologia activitii criminale in grup
4)ist mai multe clasi*icri ale grupurilor criminale. !n *uncie de caracterul activitii antisociale a
lor V.VasilRev distinge grupuri implicate in;
*urturi, spargeri, e)trageri, delapidri % activitate cu caracter de violare a proprietii>
banditism % caracter comple), in care se impletete activitatea criminal indreptat impotriva
proprietii cu cea care provoac pre3udicii *i.ice i morale personalitii>
viol in grup>
acte de huliganism, e*ectuate uneori sub in*luena strii de ebrietate>
de.ordini publice, uneori cu caracter politic, naionalist etc.
Alt cercettor, A."amonov, le divi.ea. con*orm acestui criteriu in grupuri care practic *urturi,
specul, mita, aciuni criminale de intermediere, contraband, ma*ie, huliganism, evideniind in calitate de
*ormaiune aparte grupul criminal din cadrul penitenciar.
1ac vom utili.a in calitate de criteriu de clasi*icare caracteristicile cantitativ%calitative ale
grupurilor criminale in cumul cu tipul activitii pe care acestea o indeplinesc, vom obine o tipologie mai
optimal din punct de vedere al psihologiei 3uridice.
Aa deci, utili.ind aceste criterii putem distinge;
1. Drupuri situative. 1einind un scop criminal i *iind orientate spre svirirea unei
in*raciuni, aceste grupuri sint de *apt slab organi.ate, este lips, sau abia se conturea. structura ierarhic a
status%urilor, divi.area rolurilor i, respectiv, a *unciilor. Activitatea acestor grupuri decurge in lipsa unui
plan sau dup unul intocmit pe loc. 7recvent asemenea grup nu are un lider, sau *unciile lui le prea liderul
*ormaiunii cu caracter neutru. Drupul poate activa o singur dat, epi.odic, sau constant, trecind la treapta
urmtoare de de.voltare.
,. Drupuri criminale organi.ate. +osed o e)perien criminal.
Aciunile sint plnuite din timp in comun, sau de ctre conductori, rolurile, i respectiv *unciile,
sint imprite intre membrii grupului. Drupul practic o activitate criminal stabil intr%un anumit domeniu,
deine un *ond material #bnesc(, imparte veniturile provenite din crim membrilor lui con*orm aportului.
Are o structur ierarhic relativ stabil, care in cele mai *recvente ca.uri s%a conturat inc pin la momentul
comiterii primei crime, imprtete norme i reguli comune, regurge la sanciuni in ca. de nerespectare a
acestora.
&. 8rgani.aii criminale. +ractic o activitate criminal de amploare i cu un grad sporit de
periculo.itate social, care, nu numai c este de durat, dar posed i capacitatea de regenerare n ca. de
eec. !n grup este strict stabilit o ierarhie a status%urilor, imprite rolurile i *unciile. Activitatea
organi.aiei criminale este reglat strict, respectarea normelor i regulilor este controlat de ctre lider, sau
organi.atori. 5otivele, interesele, scopurile comune o*er grupului caracteristicile unei *ormaiuni cu
caracter unitar.
V. VasilRev la *el distinge trei nivele ale criminalitii in grup, pe care le vom caracteri.a in
continuare;
1. <ivelul in*erior. "unt grupuri cu o structur slab de*init, componena lor adesea
schimbindu%se. "e speciali.ea. in anumite tipuri de activiti criminale; viol, hoii, tilhrii, operaii cu
valut, reali.area substanelor drogante etc. !mprirea rolurilor i, respectiv, a *unciilor, sau se *ace pe loc,
sau, in ca.ul unei organi.ri mai superioare % din timp i cu recrutarea unor *ore din e)terior; cumprtori
i reali.atori ai obiectelor *urate, in*ormatori.
,. <ivelul mediu. Drupuri cu o structur determinat, cu conductori permaneni, uneori chiar
ocupind un post de stat. Activitatea criminal a acestora poate *i de diverse tipuri; sustragerea de bani, crime
economice, spargeri etc. 5embrii acestor grupuri trec o pregtire special, sint Ppro*esioniti intr%un
anumit domeniu.
&. <ivelul superior. Drupuri organi.ate avind structura similar a celei a unui sindicat.
!ntrunesc pro*esionali in activitatea criminal. +osed o ierarhie strict i stabil a status%urilor i rolurilor,
*unciile sint determinate, aciunile plani*icate. :tili.ea. mi3loace tehnice moderne, posed spaiu pentru
intrunirile criminale, nu arareori % pentru activitatea de ba. #*alsi*icare, *abricare etc(. !n grup este instaurat
o disciplin de *ier, meninut prin control permanent i aplicarea de sanciuni. Activitatea este
conspirativ, utili.induse diverse strategii in acest scop in *uncie de politica de combatere a criminalitii
promovat de stat. !ntrunesc in structura sa mai multe grupuri cu activitate multipl, cu conducere la nivel
primar, dar i centrali.are strict. 'ooptea. lucrtori ai aparatelor de stat, utili.ind in acest scop diverse
metode % de la mituire pin la constringere prin anta3. +osed teritoriul su strict determinat, s*era de
in*luen, iar in ultimii ani % menin legturi criminale nu doar cu alte grupuri criminale din spaiul unui
singur stat, dar i la nivel internaional.
Acest ultim nivel este de*init in 'odul +enal cu noiunea de organi.aie criminal. !at cum
ilustrea. structura contemporan a criminalitii organi.ate autorii crii citate mai sus;
8rgani.aia criminal este comple), avind *orma unui sindicat, in structura cruia intr grupuri de
in*ormare, de cercetare i structurile criminale. 7iecare grup criminal este alctuit la rindul lui din grupuri
subordonate, conduse de lideri, care au la dispo.iie detaamente ce asigur securitatea, ageni i
detaamente incadrate direct in Pproducia criminal. !n *iecare detaament sint pin la cinci.eci de
membri. 0iderii organi.aiei criminale reali.ea. contacte directe cu persoanele corupte din organele de
drept, de administrare a statului, cu politicieni, conducerea bncilor, a *irmelor i organi.aiilor comerciale.
4. +au*ele criminalitii in grup i organi*ate
+ot *i menionate mai multe cau.e. Drupindu%le in categorii putem vorbi despre cau.ele;
cu caracter social%economic % in condiiile unei economii totalitare socialiste; lipsa unei evidene
stricte, centrali.area puterii economice, erori administrative in selectarea i promovarea cadrelor,
de.voltarea sectorului tenebru in economie etc> in condiiile actuale; lipsa unui control strict in
con*ormitate cu legislaia a activitii structurilor economice comerciale, private, e)istena unor
goluri legislative, care permit de.voltarea economiei tenebre, in*iltrarea in aceasta a elementului
criminal, di*erenierea vdit material, neincadrarea in cimpul muncii a unui procent sporit al
populaiei etc>
cu caracter politic i de drept % instabilitatea politic, promovarea de unele grupri a unor idei cu
caracter discriminatoriu, lipsa unui instrument statal de control al respectrii legislaiei in vigoare i
chiar insu*iciena aparatului legislativ, competena pro*esional 3oas a multor specialiti din
domeniul 3urisprudenei, asigurarea insu*icient cu mi3loace tehnice #transport, armament( i cu
tehnici #metode strategice i tactice, consultani cali*icai( a organelor a cror menire e lupta cu
criminalitatea organi.at, remunerarea 3oas a lucrtorilor din poliie, anchet, iar in re.ultat %
plecarea celor mai buni specialiti in structurile comerciale, private, corupia unor *uncionari de stat,
etc>
cu caracter psihologic % mani*estrile agresive inscute sau invate, violena de diverse *orme,
motivaia greit, acordul cu valorile i normele cu caracter antisocial, tendina de a%i asigura o
bunstare *r un aport cu caracter social po.itiv, dorina de a*irmare a unui statut inalt prin
intermediul a di*eritor mi3loace nelegale etc., cu con*iguraie psiho%social % imprtirea acelorai
interese criminale, necesitatea unirii in scopul reali.rii unei activiti criminale comple)e,
convingeri, interese i orientri antisociale comune.
Probe pentru recapitulare:
1. 1e*iniie i caracteristici ale grupului criminal.
,. "tructura psihologic i *uncional a grupului criminal.
&. Drupul criminal situativ; particulariti psihologice i sociale.
. Drupul criminal organi.at; caracteristici psihologice i *uncionale.
G. +sihologia organi.aiei criminale.
$. +sihologia Pmulimii criminale.
-. 'au.ele criminalitii in grup i organi.ate.
+apitolul V. Psihologia delincvenei juvenile
PAdolescena nu este prin natura i *actorii ei constitueni o perioad de cri.,
o verig ingrat sau o contestaie, dar, in lipsa unor in*luene educative po.itive,
*avorabile #valori.ate social(, ea ar putea deveni o ast*el de perioad
sau o ast*el de virst.
+. Dolu, 5. Jlate, 4. Ver.a, +sihologia copilului, 199.
1. +ercetri teoretice i practice ale particularitilor de virst ale minorilor i ale delincvenei
juvenile
Aermenul Pdelincven 3uvenil, intrat in u. in ultimile decenii, provine de la cel *rance. %
PdelinSuance 3uvenile, desemnind devierile de la norma social i penal, svirite de minorii pin la 18
ani i sancionate 3uridic. 1e *apt in *rance. noiunea Pdelincven se re*er la Pansamblul de in*raciuni
comise intr%un anumit timp i spaiu, *iind utili.at de rind cu cel de Pcriminalitate. !n psihologia din spaiul
romanesc el a *ost preluat de rind cu cea de a doua parte, P3uvenil, *olosit intr%un sens restrins. +are%se c
aceast deci.ie are menirea de a *ace o di*erenere distinct intre in*raciunea comis de aduli i minori.
8ricum, este o intenie nobil i cu menirea de umani.are a tratrii 3uridice a vinoviei minorilor.
!n con*ormitate cu legislaia penal in vigoare pentru Republica 5oldova in cadrul categoriei largi
de minori pot *i di*ereniate citeva subcategorii;
pin la virsta de 1 ani % minori care nu poart responsabilitatate penal, chiar dac comit
in*raciuni>
intre 1 i 1$ ani % responsabilitatea 3uridic este limitat, prevsut doar pentru o categorie
anumit de in*raciuni % omor, vtmare intenionat a integritii corporale, viol, 3a*, sustrageri in
proporii deosebit de mari din avutul proprietarului, de arme, muniii sau substane e)plo.ive, de
substane narcotice, acte ce pot duce la deraierea unui tren, acte grave de huliganism, numai dac se
stabilete discernmintul de ctre e)perti.a 3udiciar medico%legal, psihiatric i psihologic>
intre 1$ i 18 ani % rspund in *aa legii, avind discernmint, dar in ca.ul unor in*raciuni care nu
pre.int pericol social insemnat pedeapsa penal poate s nu *ie aplicat.
1elincvena 3uvenil nu este un *enomen nou. !ns in*raciunile comise de minori pin la s*iritul
secolului =!= nu erau sancionate di*ereniat, sau nu erau intotdeauna considerate ilegale. 5ai mult ca atit,
instanele speciale pentru minori au aprut doar in secolul ==.
!n con*ormitate cu opiniile mai multor autori, delincvena 3uvenil este alimentat de un ir de
*actori; interni, individuali i e)terni, sociali. 0a prima categorie se re*er particularitile i structura neuro%
psihic, determinate de virsta adolescenei % acea perioad pe care unii dintre cercettori, dorind s%i
aprecie.e di*icultatea i caracterul de cri., o numesc Pvirst a omarului % aciunile a*ective puternice de
moment, cum ar *i *rustrarea sau stresul> actuali.area accenturilor de caracter> particularitile psiho%
comunicative, mai ales acele, care s%au *ormat sub impactul grupului de re*erin. !n cea de a doua; *actorii
socio%culturali, economici, socio%a*ectivi, educaionali.
'ri.a adolescenei contribuie la Prestructurarea, reorientarea *avori.ant i Padoptarea de itinerar,
ea intensi*ic tendinele de autocunoatere, identi*icare i a*irmare % procese conturate in de.voltarea
anterioar a personalitii. Adolescenii mani*est un interes sporit pentru *enomenul social> *iind contieni
de lacunele pe care le au in cunoaterea acestuia ei se anga3ea. cu o curio.itate e)cesiv in perceperea i
evaluarea ambianei. "pre deosebire de puberi, adolescenii nu se mulumesc cu o privire de ansamblu, cu
percepia aparenelor vdite. <evoia imperioas de a re*lecta, a medita, a inelege, suscit nu numai
contactul cu patrimoniul grupului de re*erin % cu repre.entrile sociale %, dar i autonomia cunoaterii, iar
de aici i a aprecierilor. 'ercettorii a*irm, c adolescenii, incercind s se smulg din mediul *amilial, s
se elibere.e de in*luena celor maturi, tind spre independena gindirii, doresc s modi*ice sistemul de
repre.entri comune, s anihile.e aciunea imaginilor parentale. 1e aici re.ult o modi*icare a
repre.entrilor acumulate in perioada precedent, iar in ca.ul cind *ora acestora este destul de mare, o
evitare a utili.rii lor. Aotui, adolescenii nu se pot rupe de*initiv de la comunitatea membri ai crei sunt,
transpunindu%i necesitile, tendinele i, totodat, aprecierile, opiniile, in termeni o*erii de aceasta.
1inamismull, curio.itatea, tendina spre a*irmare, spre apropiere de lumea celor aduli ii *ace pe
adolesceni s a*irme un ir de valori i norme, pe care ei le consider atribute ale independenei i
maturitii. Acestea se trans*orm in stereotipuri comportamentale, caracteristice acestei virste, dar pot
cpta i caracter de mani*estri asociale i chiar antisociale, atunci cind nu sint asugurate condiiile
optimal necesare educaionale, pe care trebuie s le o*ere micromediul social % *amilia, grupul colar, sau
comunitatea in general. Anali.ind opiniile cercettorului rus 5.!.4niBeev in s evidenie. urmtoarele
tendiine comportamentale ale adolescenilor;
reacia de opo.iie *a de cerinele sporite, de lipsa de atenie din partea adulilor, sau invers, de
interdiciile abu.ive, care poate provoca o stare de instrinare, tendina de a prsi casa,
vagabonda3, iar uneori chiar un comportament antisocial>
reacia de imitare a unei persoane concrete, sau a unui erou dintr%o anumit oper, chiar a unei
imagini personale sau implantate de grupul de re*erin, lucru care duce la in*luena unor minori sau
aduli cu comportament antisocial asupra grupurilor de minori>
reacia de negare a modelului propus de aduli>
reacia de compensare a insuccesului intr%un anumit domeniu>
reacia de hipercompensare, de a*irmare intr%un domeniu e)trem de di*icil>
reacia de emancipare, de eliberare de standardele, impuse de aduli, intr%o *orm radical
mani*estindu%se in negarea valorilor i a normelor cu caracter social>
reacia de aderare la grup, cu deosebire la cel al semenilor>
reacia de pasiune *a de un anumit domeniu, care duce la *ormarea unei subculturi speci*ice a
adolescenilor.
4)ist mai multe teorii psihologice, care incearc s determin importana acestor *actori. "pre
e)emplu, un ir de autori pun accent pe *actorul *amilial, susinind c *amiliile de.organi.ate, marcate prin
decesul unui printe, divor sau abandon, corupte, alcooli.ate sint neaprat criminogene, ducind la conduit
delincvent a minorului. Aceast conclu.ie este ilustrat i de re.ultate statistice % circa 82M din
delincveni provin din *amilii de.organi.ate sau incomplete. <u se poate, ins, a3unge la aa conclu.ie,
deoarece *recvent in asemenea *amilii sint minori cu conduite social%adecvate. Alt teorie insist asupra
condiiilor economice, materiale, atit din cadrul microgrupului *amilial, cit i cu caracter general social. 'u
toate c acestea ii las amprenta asupra pro*ilului psiho%comportamental al minorilor, la *el nu putem
decide cu *ermitate asupra caracterului general distructiv al asigurrii materiale a adolescenilor. Realitatea
demonstrea. c delincveniii pot proveni i din *amilii bine asigurate, sau din cele care reuesc s le o*ere
condiii materiale decente. 4 greit i teoria, care susine c delincvena 3uvenil este un re.ultat al
aciunii mass%media, mai alea a *ilmelor i programelor televi.ate cu caracter detectiv. "e pune accent, ast*el,
pe tendina minorilor de a imita un comportament considerat matur, cura3os, pe asimilarea de ctre acetia a
unor modele marcate prin violen. Aotui, ma3oritatea minorilor consum aceste produse, dar comit *apte
antisociale doar unii dintre ei. 1e aceea considerm ca *iind greit prerea despre predominana unor
anumii *actori, aderind la opinia c se pre.int optimal e)aminarea tuturor in*luenelor perturbatorii i
anali.area lor ampl, inindu%se cont de particularitile individual%psihologice ale *iecrui minor.
Adultul, *recvent uitind de problemele cu care s%a con*runtat la virsta di*icil de 1%1$ ani,
asumindu%i rolul social de printe, educator, lucrtor in organele de drept cu menirea de a reali.a pro*ila)ia
delincvenei 3uvenile, las *r de atenie di*erenele dintre repre.entanii populaiei mature i cei ce abia
bat in pragul unei viei independente, marcate de responsabilitate personal, de contiina propriilor aciuni
i de capacitatea de a le organi.a, prevedea re.ultatele, diri3a. !n aparen adolescentul se pre.int a *i un
individ pe deplin *ormat % *recvent avind o statur mai inalt decit a prinilor, capaciti intelectuale
de.voltate, anumite abiliti socio%comunicative. 1e *apt, intre adolescent i adult e)ist mai multe
deosebiri, cele mai importante *iind urmtoarele;
1. 1ei la aceast virst sporete de.voltarea intelectual, adolescentul nu este inc su*icient de
raional i capabil s%i contienti.e.e i s%i controle.e aciunile, precum adultul, posedind capaciti
reduse de evaluare adecvat a propriilor comportamente i aciuni.
,. Adolescenii nu sint pe deplin maturi.ai moral, emoional, volitiv, nu dein e)periena necesar
de via i sentimentul responsabilitii de aciunile proprii.
&. "int atrai de grup, iar grupurile de adolesceni sint unite, coe.ive, e)ercitind o puternic
in*luen asupra membrilor, promovind valorile i normele proprii.
. "int mai re*le)ivi, impulsivi, dominai de sentimentul necesitii a*irmrii in grupul de re*erin,
negind valorile adulilor.
7i.iologic adolescenii nu sint pe deplin *ormai, schimbrile radicale, mai ales maturi.area se)ual,
determin un interes sporit *a de aceste probleme.
!n condiii optimale de de.voltare aceste particulariti nu se rs*ring negativ asupra
comportamentului adolescenilor, dar sub in*luena unui ir de *actori negativi, ele pot servi drept catali.ator,
orientindu%l pe adolescent spre delincven.
'ei care s%au preocupat de cercetarea delincvenei 3uvenile au a3uns la evidenierea unui Ppro*il
psihologic al minorului cu comportament deviant; inclinaie spre agresivitate, de rind cu ostilitatea *a de
normele imprtite de societate> insabilitatea a*ectiv> inadaptarea social> sentimentul de incertitudine>
duplicitate a comportamentului de rind cu discordana dintre aciuni> de.echilibru.
"oii "heldon i 4leanor DlucB, studiind dou loturi de minori #delincveni i nedelincveni( au
evideniat urmtoarele deosebiri;
delincvenii sint din punct de vedere temperamental mai energici, impulsivi, e)travertii, agresivi,
distructivi, adesea chiar sadici>
au o constituie cu precdere me.omor*ic #atletic(>
tind spre e)primri directe, nu imprtesc valorile i normele sociale>
provin mai mult din *amilii instabile, nea*ective, lipsite de inut moral etc.
+ot *i numite un ir de cau.e, legate de contiina minorilor, care duc la delincven;
autoevaluare neadecvat; subevaluare, ce duce la diminuarea sentimentului de sine, a necesitii de
per*ecionare, autoa*irmare, dorin de a *i dominat, participare supus la aciunile colectie> sau
invers % autoevaluare sporit, sentiment de supetrioritate, tendin de a domina, de a supune propriei
voine grupul>
diminuarea principiului umanismului in structura personalitii> indi*eren *a de oameni,
interesele i trebuinele lor, atenie sporit *a de propria persoan, lucruri care pot duce la
comportament agresiv, violent, chiar sadic>
instituirea unor principii neadecvate in raport cu bunstarea material, motivaie care duce la
atentarea la proprietatea strin> atitudinea sceptic *a de invtur, munc, cptarea unei
pro*esii>
lipsa imunitii in raport cu in*luenele negative, incapacitatea sau lipsa de dorin in con*runtarea
acestor in*luene, sociali.area incomplet.
1elincvenii 3uvenili, la *el precum in*ractorii aduli, pot *i clasi*icai in *uncie de o serie de criterii
#<. 5itro*an(;
1. pre.ena sau absena inteniei; acte delincvente spontan%intenionate> acte premeditate> acte
neintenionate>
,. in *uncie de numrul de in*raciuni comise; recidiviti i nerecidiviti>
&. in *uncie de gradul de normativitatea psihic> normali i anormali>
. in *uncie de gradul de responsabilitate; responsabili deplin> parial responsabili % into)icaie,
de.organi.are psihic etc> iresponsabili>
G. in *uncie de motivaie; orientai spre atingerea unor scopuri cu coninut antisocial.
+roblema diminurii in*luenei *actorilor negativi asupra comportamentului minorilor este comple)
i di*icil, cere implicarea specialitilor din domeniul dreptului, a pedagogilor i psihologilor. 0a momentul
actual in acest domeniu se intreprind aciuni evident insu*iciente. <u cunosc e)emple, cind in activitatea de
pro*ila)ie a delincvenei 3uvenile, pe care o duc inspectoratele i comisiile pentru minori, ar *i implicai
specialiti%psihologi, care ar stabili corect cau.ele comportamentului deviant, ar determina i ar intreprinde
activiti comple)e de corectare; prin sugestie, modi*icare a intereselor i motivaiei, educare a capacitii
de apreciere a trebuinelor etc. Acest domeniu rmine in a*ara cercetrii teoretice, atit psihologice, cit i
pedagogice. Are loc elaborarea codurilor penal i de procedur penal, care ar putea s prevad aciuni
competente i e*iciente in domeniul pro*ila)iei i corectrii comportamentului delincvent al minorilor. 1ar
i in aceast activitate nu sint implicai specialitii pedagogi i psihologi.
<ecesitatea de vi.iuni noi asupra acestei probleme e vdit. 1ac ea ne va scpa ast.i din atenie,
miine vom cpta o generaie tinr de in*ractori % oameni care i%au ratat viitorul nu numai din propria
vin, ci din cau.a indi*erenei sociale generale, precum i a celor, care sint chemai s le *acilite.e
integrarea in ambiana social, marcat actualmente de procese perturbatorii.
2. .actori" implicai in determinarea comportamentului delincvent al minorilor
1up cum s%a menionat mai sus, *actorii, care determin delincvena 3uvenil, pot *i imprii in
interni, individuali i e)terni, sociali.
1. 7actorii neuro%psihici. Adolescena i tinereea timpurie este o virst de trecere, atit din punct de
vedere biologic, cit i social. 1e aceea aceast perioad este marcat de con*licte interne i e)terne,
disproporionalitate in de.voltare. 1intre cele mai di*icile probleme pot *i di*ereniate procesul maturi.rii
intensive, mai ales in plan se)ual care se rs*ringe asupra in*irii e)terioare i strii *i.iologice. !n unele
ca.uri aceasta duce la disproporionalitate somatic, care provoac neplceri adolescenilor, di*iculti in
comunicarea cu mediul semenilor. !n altele, i mai complicate, la stri bolnvicioase; tulburrii ale ritmului
cardiac, tensiunii arteriale, dureri de cap etc. 1ar cea mai di*icil stare re.ult din accelerarea de.voltrii
se)uale, care provoac a*ectivitate neadecvat, reactivitatea, de.echilibru emoional, alte mani*estri, care
duc la con*lict latent sau mani*estat cu ambiana.
<icolae 5itro*an relatea. in calitate de *actori neuro%psihici i dis*unciile cerebrale, de*icienele
intelectuale. 9a.indu%se pe un ir de cercetri ale traseelor bioelectrice, e*ectuate in ?aponia, 7rana,
Romania, autorul propune in calitate de recomandri dispenseri.area subiecilor, aplicarea unui tratament
adecvat, e*ectuarea altor e)aminri> endocrinologice, medicale, sociale. 0a *el distinge in calitate de *actor
important de.voltarea psiho%intelectual, cu toate c *aptele antisociale sint comise in mai mare msur de
minorii cu un nivel normal sau chiar superior al T!.
8 importan mai mare o are de.voltarea a*ectiv, insu*iciena creia poate provoca instabilitate
emoional, evaluri neadecvate ale sinelui i mediului ambiant, imaturitate sentimental, precum i
tulburrile caracteriale, re.ultat al crora este controlul insu*icient al comportamentului, opo.iia i negarea
normativitii sociale, egocentrismul, agresivitatea, de*ormri ale trebuinelor, dorina unor graieri *r
depunerea de e*ort adecvat.
,. !n psihologia 3uridic rolului *amiliei in *ormarea social a minorului i se acord un loc
important. +are%se, dintre *actorii sociali, care pot perturba de.voltarea armonioas a adolescentului, acesta
este cel mai puternic. !at de ce am recurs la anali.a rolului *amiliei in sociali.area adolescentului. +rocesul
sociali.rii % al incorporrii valorilor i normelor sociale, trans*ormrii lor in modele de comportament %
incepe odat cu apariia copilului. 7irete c ma3oritatea prinilor ii iubesc copiii, dar nu toate *amiliile
sint in stare s contribuie la *ormarea unei personaliti po.itive. 'ele mai tipice erori in strategiile
educaionale, practicate in *amilie, sint urmtoarele;
lipsa de atenie i control asupra de.voltrii copilului>
controlul abu.iv, hipertutelarea, lipsirea copilului de iniiativ i libertate a deci.ilor>
promovarea unor aciuni contradictorii, intr%o *orm mai mani*estat
opo.ante, de ctre prini>
e)emplul negativ al prinilor.
'au.ele acestor erori; nivelul 3os de padagogi.are a prinilor, lipsa lor de e)perien, cri.a social,
care a dus la de.echilibrul spiritual al *amiliei, anihilarea valorilor vechi i neacceptarea altor noi, relaiile
de*avorabile dintre prini etc. +ot *i distinse citeva tipuri de *amilii, climatul educaional al crora este
evident ne*avorabil.
!n *uncie de caracterul relaiilor intracon3ugale i intra*amiliale;
*amiliile con*lictuale, in care con*lictele intracon3ugale i intra*amiliale capt valene
de.organi.atorii. !n asemenea *amilii raporturile dintre prini i copii sint caracteri.ate sau de
hipertutelare, inbuire a iniiativei, severitate, uneori chiar violen i agresivitate, aciuni
contradictorii ale prinilor, nervo.itate, sau de lips de atenie *a de problemele i ateptrile
adolescenilor. 'opiii din asemenea *amilii sint apatici sau hiperactivi, a3ungind pin la mani*estri
agresive, sugestibili, nesinceri, atrai de strad i grupul de semeni, nervoi, instabili din punct de
vedere emoional i comportamental. 4i *ug *recvent de acas, pot lesne adera la grupuri cu o
orientare antisocial, sint imaturi social. 'a.urile date se complic, atunci cind de.echilibrul *amiliar
mai este a*ectat de alcoolismul unui sau al ambilor prini>
familii hiperpermisive, caracterizate prin protejare excesiv, menajare exagerat, alintare,
indeplinire a tuturor dorinelor i capriciilor copilului, lipsirea lui de obligaii, chiar minore, climat,
care duce la de.voltarea unei personaliti egocentrice, neechilibrate, incapabile de a%i evalua
adecvat posibilitile, inclinat spre satis*acerea tuturor dorinelor *r de un e*ort personal.
!n *uncie de moralitatea *amiliei;
*amiliile de.organi.ate, caracteri.ate prin conduite deviante, sau destrmate, incomplete. 4ste
*amilia care%i pierde integritatea, sau in care prinii triesc impreun, reali.ind o intercomunicare
minimal. !n asemenea *amilii e lips autoritatea prinilor, care duce la tulburri a*ective i
comportamentale ale copiilor, brutalitate, agresivitate, instrinare, insu*ician a*ectiv etc>
*amilii amorale, in care sint a*ectate nu doar relaiile, ci intreg modul de via, sint negate i
inclcate normele sociale i chiar de drept, prinii sau neimplicindu%se total in viaa copilului, sau
tratindu%l cu brutalitate, amoral, maltratindu%l, impunindu%l s cereasc, s *ure, in unele ca.uri
agresindu%l se)ual, chiar recurgind la incest. 'opiii din asemenea *amilii devin sceptici, agresivi,
mani*est alte *orme de comportament neadecvat.
!n *uncie de capacitile pedagogice ale prinilor % *amilia cu un nivel 3os al cunotinelor
pedagogice i posibilitilor de in*luen educaional a copiilor, in care in cele mai multe ca.uri se
ascunde un con*lict latent, in aparen *amilia pre.entindu%se ca *avorabil.
!n ca.ul cind minorul nu gsete a*eciune i inelegere in *amilie, el incearc s caute alt grup de
re*erin. 7irete c ma3oritatea adolescenilor sint atrai de grupul semenilor, pre*er s se a*irme in cercul
prietenilor, imprtesc nevoia de comunicare cu acetia. Atunci cind *amilia e)ercit o in*luen po.itiv
asupra minorului, ii cunoate interesele i aspiraiile, ii a3ut s se oriente.e in cadrul di*icil al relaiilor
sociale, adolescentul este mai puin ameninat de pericolul aderrii la un grup cu caracter antisocial. 'ind
in*luena, iar odat cu aceasta i autoritatea prinilor, lipsete, minorul poate lesne s piard orientarea,
devenind membru al unui grup de semeni care practic activiti antisociale, iar uneori % condus de persoane
adulte cu trecut criminal, care%i orientea. spre aciuni in*racionale.
1atele practice con*irm re*leciile cercettorilor asupra structurii motivaionale a
comportamentului delincvent al minorilor. V.0.VasilRev, anali.ind aceste motive le categori.ea. in
urmtorul mod;
motive generate de particularitile de personalitate ale minorului, atitudinea agresiv *a de
ambiana sociale, autoidenti*icarea negativ, lipsa controlului social, mai *recvent caracteristice
indivi.ilor, care duc un mod de via para.itar, recurg la vagabonda3>
motive cu caracter de compensare sau chiar hipercompensare, care apar in re.ultatul comple)ului
in*erioritii, nereali.rii minorului, ducind la aciuni provocatoare, de a*irmare in mod antisocial,
agresivitate, violen>
motive provocate de traumele psihice suportate in copilrie; de insult, tratare crud, care%i las
amprenta asupra structurii a*ective a minorului, provocind *orme adecvate de comportament>
motive patologice, care nu e)clud responsabilitatea de aciunile delincvente.
"int categorii de motive care generea. orientri antisociale, trebuine neadecvate.
!ntr%un mod original tratea. in*luena *amiliei asupra comportamentului minorului cercettorul '.
+unescu, divi.ind%o in dou componente; maternitatea i paternitatea. 5aternitatea dis*uncional a*ectiv%
social, consider '. +unescu, este cau.a inadaptrii sociale i a de.echilibrului neuropsihic al copilului.
!n cadrul ei el distinge;
maternitatea ca o consecin a unui debut se)ual intimpltor i timpuriu, capabil s produc la
copil imaturitate a*ectiv i *rustrare, creind condiii de de.voltare a personalitii de o gravitate
ma)im, constituind Pnucleul de ba. al de.orientrii morale i deci.ionale>
maternitatea ca o consecin a unui viol, marcat de opo.ia mamei *a de copil inc in timpul
sarcinii, de tendina ei inccontient sau mani*est de abandonare, care se reali.ea. mai apoi in
negli3are, agresiune i alte mani*estri con*lictuale ce duc la constituirea unei personaliti care
devalori.ea. modelul matern i se autodevalori.ea., la rindul ei>
maternitatea nedorit, ducind la perceperea copilului ca pe o povar, modelind o personalitate
imatur a*ectiv, cu un prag 3os de toleran.
+aternitatea se a*irm in viaa copilului ca imagine a protecei *amiliei, implicrile tatlui
in*luenind starea a*ectiv%moral. Aceste intervenii pot lua *orme nedorite; abandon, nonintervenie,
intervenie de tip autoritar, de hiperautoritate, generind personaliti cu inclinri spre devian.
&. 1ei am recurs la o anali. sumar a rolului grupului de semeni in orientarea
comportamentului minorilor, inem s subliniem importana acestui *actor. 5inorii sint intr%un anumit *el
Pcaptivi ai relaiilor grupale. Anume grupul este mediul, in care ei se pot a*irma, se pot identi*ica, de la care
iau modelele i valorile plau.ibile. Aotodat, grupurile de minori pot deveni un mediu de promovare a unor
valori antisociale, atit in virtutea incompetenei membrilor lor, cit i din cau.a ptrunderii, in*iltrrii in
acestea a unor persoane cu intenii sau chiar trecul criminal.
. Alt *actor important este coala. 0a momentul actual, prin intreaga atmos*er, caracterul
programelor i metodelor colare, starea de cri., care a a*ectat considerabil calitatea instruirii i a
educaiei, coala nu contribuie la de.voltarea unei personaliti active, creative. :nii autori indic i la alte
carene negative ale colii; *emini.area colectivelor pedagogice, procentomania, diminuarea rolului
cunotinelor i chiar apariia unei imagini neadecvate a omului care cunoate, lipsa de di*ereniere a
cerinelor i metodelor, slbirea relaiilor dintre coal i *amilie. Aceste momente negative sint agravate i
de starea de cri., prin care trece societatea actual; de di*ereniere material i social, srcie, abandon
*a de problemele copilriei, oma3 etc.
3. ,ipuri i #orme ale delincvenei juvenile.
"tructura delincvenei 3uvenile are particularitile sale. Actualmente, sub in*luena strii de cri.
social, di*erenierii materiale vdite, a contradiciilor dintre cerinele sporite i posibilitatea de satis*acere a
lor delincvena 3uvenil se caracteri.ea. prin creterea ponderii crimelor cu caracter material i, totodat,
prin acte de violen, mai *recvent comise in grup. Drupurile de minori comit 3a*uri, *urturi, acte de
huliganism. 5aturi.area se)ual de rind cu insu*iciena de cunotine sociale, lipsa unei contiine de drept
i chiar incompetena in problemele raportului dintre se)e duce la comiterea actelor de viol.
'ercetrile actelor de viol au demonstrat, c mai *recvent mani*est un comportament neadecvat
minorii din *amiliile amorale sau con*lictuale, comiterea in*raciunii este generat atit de incompetena i
lipsa de e)perien a violatorului i victimei, cit i de imposibilitatea lor de a%i aprecia adecvat
comportamentului i a reali.a contient o diri3are a aciunilor.
!n *uncie de caracterul comportamentului i raportul acestuia cu normativitatea social i 3uridic
putem distinge mai multe categorii de minori, cu comportament deviant.
5inorii cu comportament asocial, a*ectai de diverse vicii #alcoolosm, narcomanie, to)icomanie(,
*recvent necolari.ai sau nanga3ai in cimpul muncii, lipsii de posibilitatea, iar uneori i de dorina de
autoreali.are, autoa*irmare, atrai de grup, cu tendine de a *i dominai, sau a domina. 'ercetarea strii
psihice a acestor minori a stabilit a*ectarea lor de stri de *rontier % accenturi de caracter #mai *recvent
hipertimie(, nevro.e, *rustrare, in*antilism, desvoltare psihic intir.iat.
5inorii cu comportament delincvent, caracteri.ai prin comportament in*luenat de diverse devieri
de la normalitatea psihic, accenturi de tip schi.oidal, hipertimic, epileptoidal, con*ormism sau agresivitate,
tendine spre violen, chiar sadism, maturi.are se)ual precoce. "e caracteri.ea. prin sociali.are
a*ectuoas sau chiar inadaptare social, abateri grave de la sistemul valoric%normativ al societii,
psihopatii, nevro.e, oligo*renii. 5ai *recvent aceste stri de *rontier sint un produs al ambianei, in care s%a
*ormat personalitatea minorului, cu precdere al climatului *amilial ne*avorabil.
!n cele mai *recvente ca.uri minorii comit in*raciuni in grup. Drupurile de adolesceni i minori pot
*i i social%neutre, dar in condiiile in*luenei unor *actori negativi pot cpta un caracter antisocial. 'ele
mai *recvente in*raciuni, comise in grup; 3a*, banditism, huliganism, viol etc.
Drupurile delincvente de minori pot *i de diverse tipuri;
grupul situativ % implicat intr%o aciune delincvent in virtutea unor circumstane criminogene,
cror adolescenii nu li se pot opune>
grupul agresiv % cu o ierarhie cit de cit stabilit a statusurilor, dominaie strict, orientat spre
comiterea in*raciunilor.
!n lucrarea cu caracter monogra*ic, citat mai sus, este o*erit o scurt trecere in revist a grupurilor
de minori delincveni, autorul numindu%le bande. +urtind nume diverse % PbeatnicBs, Phippies in ":A,
Ptedd@ bo@s, Pmods, ProcBers in Anglia, Pvitelloni in !talia, Pno.um, Pprovos in 8landa, Pblusons
noirs, P@e@es in 7rana, PhalbstarBe la Famburg, Pandercuper la 'openhaga, Pta@o%.ocu in ?aponia,
Pliubera, Pma3or@ in Rusia % sint o *orm de mani*estare a agresivitii colective indreptat impotriva
lumii restriciilor i conveniilor impuse de ctre cadrul social, pe care ei il vd prin prisma lumii celor
aduli.
4.Particularitile psihologice ale cercetrii juridice a in#raciunii comise de minori
'ercetarea 3uridic a in*raciunilor comise de minori trebuie s porneasc de la stabilirea
trsturilor de personalitate;
a *actorilor genetico%biologici; aciuniea negativ a alcoolismului prinilor, predispo.iia ctre
unele patologii psihice, generat de a*ectarea sntii psihice a unuia din prini etc>
a ambianei sociale, in care s%a *ormat minorul; starea *amiliei, statutul social%economic al
prinilor, particularitile educaiei in *amilie, relaiile cu coala, cu anumii pedagogi #posibilele
con*licte(, raporturile minorului cu colectivul clasei, orientrile lui valoric%normative, statutul in
grupul de re*erin etc>
a calitilor psiho%morale; a temperamentului, caracterului, orientrilor, autoaprecierii> mani*estrii
particularitilor proceselor psihice cognitiv%logice etc>
a nivelului de.voltrii contiinei de drept.
"tudiul detaliat al *amiliei prevede;
stabilirea componenei *amiliei, a virstei, nivelului de colari.are, pregtirii pro*esionale, incadrrii
in activitatea de munc, comportamentului in cadrul *amilial al membrilor ei>
raporturile dintre membrii *amiliei, aportul educaional al prinilor>
atitudinea prinilor *a de inclcrile normativitii de ctre minor.
1ac minorul este elev, e nevoie de a clari*ica;
cum *recventea. leciile>
care e insuita lui>
care e atitudinea *a de anumite activiti e)tradidactice>
ce caracter au raporturile cu pedagogii i colegii de clas, coal.
7recvent in ca.ul minorilor delincveni e necesar dispunerea de o e)perti. psihologic%3udiciare,
care poate stabili gradul de responsabilitate a minorului de aciunile sale; contieni.area lor i posibilitatea
de diri3are a comportamentului.
'ercetarea particularitilor anchetrii minorilor delincveni a stabilit un ir de metode, care ar putea
*acilita obinerea re.ultatului dorit;
stabilirea calitilor po.itive in scopul reali.rii unui contact psihologic>
determinarea momentelor, care ar contribui la contienti.area adecvat de ctre minor a
caracterului aciunilor lui>
consultarea minorului in problemele de drept, orientarea lui spre stabilirea unui comportament, care
ar duce la atenuarea vinei>
cercetarea cadrului social, in care este incadrat minorul, cu deosebire a grupului de semeni #colar,
ne*ormal(, a cercului de interese pe care le imprtete, stabilirea persoanelor cu care vine in
contact i a caracterului in*luenelor acestora; anihilarea celor cu caracter social%negativ i atragerea
in calitate de aliai a celor care e)ercit o in*luen po.itiv>
intocmirea i aplicarea unor programe de reorientare social a minorului, administrarea crora va
ine cont de capacitile lui de a depi orientrile negative, de interesul pentru un alt mod de via.
Ancheta minorului trebuie s in cont de orientarea general, in ca.ul cind in*raciunea a *ost
comis sub impactul unor circumstane ne*avorabile i adolescentul este contient de caracterul negativ al
propriilor aciuni, anchetatorul este obligat s%i de.volte aceast atirnare, s%l a3ute in e*ortul de a depi
momentul di*icil. Adolescenii sint destul de receptivi in plan emoional, uor depistea. nesinceritatea
adulilor i pun pre pe atitudinile corecte. !at de ce anchetatorul poate mi.a pe un comportament sincer,
obiectiv, poate reali.a un contact psihologic prin utili.area unor intrebri corect *ormulate, dar e*orturile lui
vor eua in ca.ul cind va da dovad de *alsitate, compasiune e)agerat sau va recurge la metode autoritare.
5inorul delincvent trebuie s ineleag corect di*icultatea situaiei in care s%a pomenit, precum i *aptul c
prin propriile aciuni ii proiectea. destinul. 4ste inadminisibil aplicarea *orei din partea anchetatorului %
*recvent minorii delincveni s%au ciocnit de asemenea situaii in *amilie, in grupul ne*ormal, de aceea nu se
vor speria, ci doar vor alege un rspuns adecvat; opunere de re.isten activ % nesupunere, minciun,
bravad, sau pasiv % indi*eren, inchidere. Aotodat, trebuie s *ie alese atent tacticile cercetrii
preliminare; ce se potrivete in ca.ul unui in*ractor matur poate s dune.e cercetrii atunci cind
in*raciunea a *ost comis de un minor.
Probe pentru recapitulare:
1. !n ce const caracterul contradictoriu al de.ovltrii psihice in adolescenI
,. <umii i caracteri.ai *actorii e)terni #sociali( care duc la delincen 3uvenil.
&. 4laborai proiectul unor recomandri o*ierului de urmrire penal in vederea reali.rii
interogatoriului delincventului minor.
Capitolul )I. Psihologia victi+ei i a +artorului
'ercetarea psihologic a victimei i a comportamentului ei
in cadrul anchetei preliminare i de.baterilor 3udiciare
se impune prin actualitate, contribuind la re.olvarea unui ir
de probleme; la cali*icarea corect a in*raciunii, investigaia ampl
a cau.elor i circumstanelor, reali.area unei anchete penale cali*icate,
elucidarea dove.ilor.
V. 0. VasilKev, ?uridicesBa3a psichologi3a, 199-.
7enomenul psihologic al mrturiei are un dublu aspect pe care
nu trebuie s%l negli3m; subiectiv i obiectiv % capacitatea psihologic
a individului de a depune mrturie i proprietatea obiectului sau
a evenimentului de a *orma obiectul mrturiei.
4nrico Altavilla, +sicologia guidi.iaria, 19GG.
1. Particularitatile psihologice ale victimei
+sihologia victimei constituie un compartiment special al psihologiei 3uridice. 4l include studiul
personalitii acesteia, al *actorilor determinani ai victimi.rii, elaborarea recomandrilor cu re*erin la
reali.area anchetei, la stabilirea unor programe de protecie i autoprotecie.
'ercetarea psihologic a victimei este o preocupare relativ nou, care s%a a*irmat odat cu
victimologia % ramura criminologiei care studia. caracteristicile persoanei sau grupului care a su*erit un
pre3udiciu sau i s%a adus o vtmare a intereselor ori a integritii corporale. Victima s%a a*irmat in calitate
de obiect de studiu al criminologiei doar la mi3locul secolului ==, considerndu%se c drept imbold al
cercetrii ei a servit lucrarea lui Fans von Fentig, Anali.a interaciunii dintre in*ractor i victim #191(.
'ercettorul german a menionat c victima trebuie s *ie e)aminat in calitate de subiect activ al
in*raciunii, pre.entind anumite circumstane ale comiterii in*raciunii. !n 19- alt cercettor%criminolog, 9.
5endelsohn, pre.int la un simpo.ion in 9ucureti raportul 8ri.onturi biopsihosociale noi; victimologia,
in care menionea. necesitatea a*irmrii unei riine noi despre victima in*raciunii.
'ercetarea criminologic are caracter mai mult sociologic, stabilind circumstanele in care s%a produs
in*raciunea i calitile victimei, care intr%o anumit msur au o*erit condiii pentru declanarea unor
aciuni criminale i aducind multiple in*ormaii in spri3inul evalurii i e)plicaiei motivelor sviririi
anumitor categorii de in*raciuni care se produc cu anumit *recven. !nvestigaia psihologic ii pune
scopuri oarecum tangeniale cu cele ale criminologiei, determinate de interesul pentru personalitatea victimei,
calitile ei.
Recurgind atit la de*iniiile o*erite de legislaia din ara noastr, cit i la cele propuse de ctre
victimologie, putem trata noiunea de victim in sensul de orice persoan uman care su*er direct sau
indirect consecinele *i.ice, morale sau materiale ale unei aciuni sau inaciuni criminale. Victima, ast*el,
este persoana le.at *r vreo asumare contient a calitii sale i a riscului. Aotui, in ultimii ani se
a*irm dierse concepii, re*eritor la comportamentul victimei i rolul ei in structura in*raciunii. :nul din
aspectele importante ale studiului victimei se re*er la *aptul dac victimele pot sau nu s impart, intr%o
anumit msur, responsabilitatea cu in*ractorii ce comit acte de natur antisocial impotriva lor. :nii
autori chiar au i introdus noiunea de victim activant, prin care s%a a3uns la conclu.ia c, direct sau
indirect, victima poart o parte de vin in des*urarea aciunilor in*racionale #Fans von Fentig % 198,
9.5endelsohn % 19G$(. "tudiul victimologic al violului a stabilit c in ma3oritatea ca.urilor victima i
in*ractorul se a*l in relaii prealabile, prima cre.ind bunelor intenii, primind cu uurin invitaii,
asumindu%i involuntar rolul pe care il dorete agresorul. 1in aceste considerente relaia in*ractor%victim
poate *i repre.entat in urmtorul mod;
Aotalitatea calitilor victimei, care o*er anumite condiii pentru comiterea in*raciunii, contribuie
la victimi.are doar in ca.ul unui raport al acesteia cu in*ractorul % cau.a delictului, precum i in cadrul
aciunii unor *actori subiectivi i obiectivi. 'u cit comportamentul victimei este mai provocator, cu atit
mai mare e vina ei de in*raciune i cu atit aciunile in*ractorului sint mai *ortuite. Aceast corelaie se
mani*est mai evident in in*raciunile care periclitea. integritatea *i.ic i psihic a personalitii; in
structura lor se intrevede rolul puternic al a*ectivitii in*ractorului, al strilor lui, uneori atingind un nivel de
o tensionare suprem i luind *orma de a*ect *i.iologic.
1ar problema relaiei in*ractor%victim nu este chiar atit de simpl, dup cum se pre.int. 'um pot
*i tratate aciunile in*ractorului indreptate asupra integritii *i.ice i psihice a victimei, cind valoarea spre
care aspir nu posed o intruchipare materialI Aceast intrebare i%a adresat%o cercettorul bucuretean '.
+unescu, la care ne%am mai re*erit in capitolele anterioare. 4l a e)pus opinia c in*ractorul in asemenea ca.
proiectea. o anumit valoare negativ sau po.itiv asupra victimei, acest mecanism *iins constituit din
citeva sectoare de cunoatere de ctre agresor;
% stabilirea valorii a*ective po.itive sau negative pe care o pre.int persoana spre care se
direcionea. intenia agresorului>
% cunoaterea caracteristicilor de personalitate ale victimei>
% stabilirea motivelor actului agresiv>
% anticiparea consecinelor agresiunii>
% proiectarea unui sistem de contraaprare.
4)ist chiar un ir de indicatori ai potenialelor victime;
% e)teriori; aspect *i.ic, virst, *or, comportament, limba3, vestimentaie etc>
% psihologici; nivel al de.voltrii intelectuale, a*ectivitate, voin, sugestibilitate, in*luenare etc>
% psihosociali; orientri morale, relaii sociale, statut i rol social.
!n aa *el, studiul victimei ne o*er materiale pentru aprecierea cau.ei in*raciunii, condiiilor
subiective i obiective care au generat%o, cali*icarea in*raciunii i a in*ractorului, colectarea de argumente i
chiar depistarea in*ractorului. +e de alt parte, cercetarea victimelor o*er posibilitatea de stabilire a unor
indicii ai vulnerabilitii i de elaborare a msurilor de protecie i autoprotecie.
'ondiiile in*raciunii se pre.int ca impre3urri obiective prielnice comiterii unei in*raciuni;
anumite stri individuale psihice sau condiii psihologice i sociale, *actori naturali sau *i.ici. !n calitate de
*actori subiectivi se mani*est calitile personalitii victimei; mani*estrile emotiv%volitive, caracteriale,
temperamentale sau alte caracteristici care au determinat comportamentul in momentul sviririi in*raciunii,
sau chiar pin la aceasta. +rin investigaia lor poate *i stabilit con*iguraia impre3urrilor psihice care au
dus la in*raciune. 'omportamentul victimei poate *i determinat de temperament #sangvinicul i *legmaticul
vor cuta soluii, colericul % se va apra, melancolicul % va capitula(, de starea *i.ic #cele mai vulnerabile
categorii sint *emeile, btrinii, copii(, calitile a*ective #persoanele neechilibrate cu diverse patologii
a*ective sint mai *recvent victimi.ate(, trsturile caracteriale #indivi.ii cu o e)perien social redus i
apreciere neadecvat pot *i uor amgii(, intelectuale #persoanele cu o valoare sc.ut T! devin leger
victime( etc. 'omportamentul social neadecvat ma3orea. riscul victimi.rii, poate deveni cau.a principal
a in*raciunii #ca.ul persoanelor in stare de ebrietate sau *emeilor cu un comportament incitant(.
2. +ercetarea psihologic a victimelor i tipologia lor
'ercetarea victimei presupune;
a(. studiul personalitii victimei>
b(. cercetarea comportamentului ei de pin la in*raciune>
c(. cercetarea comportamentului ei in momentul sviririi in*raciunii>
d(. cercetarea comportamentului ei in cadrul anchetei.
5etodologia cercetrii include;
% un domeniu static % identi*icarea virstei, apartenenei sociale, etnice, pro*esionale>
% un domeniu dinamic % comportamentul care a anticipat in*raciunea, caracterul relaiilor cu
in*ractorul, aciunile in momentul sviririi crimei>
% un domeniu documentar % anali.a materialelor statistice, e)ecutarea e)pertiselor, inclusiv a celei
psihologic%3udiciare in ca. de necesitate i anali.a re.ultatelor acestora, cercetarea de teren etc.
Aipologia victimelor pre.int importan prin *aptul c inlesnete cercetarea victimei, o*erind nite
repere iniiale. 4)ist mai multe tipologii. !n *uncie de apartenena la o anumit categorie social
A.Carmen distinge; copii disprui> copii maltratai *i.ic sau se)ual> persoane in virst> *emei maltratate>
victime ale atacului se)ual> victime in re.ultatul unor accidente rutiere.
!n *uncie de gradul de responsabilitate al victimelor in comiterea in*raciunii 5endelsohnN9O imparte
victimele in; persoane complet inocente> avind o vinovie minor> la *ei de vinovate precum in*ractorul>
mai vinovate decit in*ractorul> cu responsabilitate total> simulante.
Aot de acest criteriu se *olosete i 7attah distingind un comportament de nonparticipare, latent
#predispus(, provocator, participant i *als al victimei. Fans von Fentig, utili.ind drept criterii *actorii
biologici, psihologici i sociali #deci reieind din cele trei componente ale personalitii, distinge mai multe
categorii de victime.
Victimele nevirstnice care, prin calitile lor; neevoluare *i.ic, lips de e)perien social i
naivitate in raporturile cu ambiana, capacitate redus de a inelege sensul i consecinele unor
comportamente, sint supuse riscului din partea 3e*uitorilor, violatorilor, maltratrii i abu.ului se)ual, rpirii,
utili.rii drept complici la in*raciuni. 'ercetarea psihologic a victimelor minore ale violului a demonstrat
un nivel neadecvat al autoevalurii.
1e multe ori victimi.area copiilor are un caracter latent, reali.indu%se chiar in *amilie, de ctre
prini sau rudele apropiate. <e re*erim la maltratarea copiilor de ctre prini. !n psihologie e)ist mai
multe tratri ale *enomenului agresiunii *i.ice asupra copiilor in *amilie. "%a incercat chiar evidenierea
structurilor de personalitate speci*ice celor care maltratea. copiii. "int remarcate urmtoarele caracteristici;
demogra*ice % maria3 instabil, separare, divor, care duc la *aptul c naterea copilului nu este dorit> istorie
a prinilor % in copilrie ei au *ost tratai cu indi*eren sau cru.ime> atitudini parentale eronate % lips de
empatie i inelegere, cerine inadecvate care depesc posibilitile i abilitile *i.ice i intelectuale ale
copiilor> tulburri psihopatologice i psihiatrice ale prinilor. Autorii citai conclu.ionea.; copiii
crescui in climatul emoional al ostilitii parentale apar ca *iind puternic *rustrai, ei invind s e)prime
emoiile de suprare i ur in a*ara acestui mediu.
:n ir de autori se re*er la molestarea se)ual a copiilor. Aceast perversiune se)ual, numit
pedo*ilie, const in tendina de a practica acte se)uale cu copii de acelai se) sau de se) opus. 1e regul este
practicat de brbai, in cele mai dese ca.uri psihopai imaturi a*ectiv, inhibai se)ual, an)ioi, aproape
incapabili de a intreine relaii se)uale cu persoane de aceeai virst, posedai de sentimentul in*erioritii.
7emeile prin tradiie pre.int trsturi de personalitate speci*ice; *inee, emotivitate, incredere,
lips de agresivitate, mai *iind i slab din punct de vedre mor*oconstituional, *apt care le o*er calitatea de
victime in ca.ul in*raciunilor de ordin se)ual sau material.
'ercettorii au remarcat *recvena inalt a violului, ca *orm de victimi.are a *emeii. Aotodat s%a
estimat c circa G2M din violuri nu sint denunate. !n unele ca.uri violul este insoit de acte de cru.ime sau
chiar nimicire *i.ic a victimei. "tudiile statistice au artat c violul denunat mai *rercvent este comis de un
necunoscut #GGM(, persoanele violata avind mai des intre 1$ i & de ani #--M(, *iind nemritate sau
divorate #-8M(. 8 alt *orm *recvent de victimi.are a *emeii % maltratarea i chiar uciderea de ctre so.
'au.ele pot *i di*erite, dar toate au un numitor comun; normele sociale, acceptate in unele grupuri, care
accept tratarea inuman a *emeii in *amilie. 'u toate c secolul == a adus schimbri considerabile in
statutul *emeii, egalind%o in drepturi cu brbatul, aceast *orm de victimi.area mai este intilnit in unele
medii sociale.
Virstnicii % pot deveni victime maltratate, agresate se)ual, sau ale in*raciunilor materiale. !n ultimii
ani s%au intensi*icat ca.urile cind ei devin victime ale escrocilor, *iind deposedai de spaiul locativ, ale
3e*uitorilor, persoanelor cu inclinaii se)uale perverse.
Fans von Fentig evidenia. i alte categorii de persoane, supuse riscului victimi.rii;
% consumatorii de alcool sau de droguri % pericol din partea hoilor, dar i a autovictimi.rii prin
consumul de buturi *alsi*icate sau de substane care le inlocuesc alcoolul>
% imigranii, minoritile etnice % victime ale discriminrii naionale, rasiale, ale e)crocilor>
% indivi.ii cu o inteligen redus % prad uoar pentru e)croci, hoi, violatori>
% indivi.ii temporar deprimai, tot aici putem aduga i indivi.ii singuratici, sau cu inima .drobit
% cu un nivel scrut al reactivitii *i.ice i psihice, prad a hoilor, e)crocilor>
% indivi.ii achi.itivi, care caut in orice impre3urare s%i mreasc pro*itul % e)pui e)croceriilor,
sustragerii de bunuri materiale, anta3ului etc>
% indivi.ii destrblai i des*rinai % e)pui pericolului atacurilor *i.ice, se)uale, dar i crimelor de
ordin material>
% indivi.ii blocai de datorii bneti>
% indivi.ii nesupui.
4ste di*icil de stabilit nite di*erene clare pe linia responsabilitii celor doi membri ai cuplului
penal % in*ractor i victim. 1in punct de vedere strict 3udiciar preci.area statutului se *ace atit in ba.a
stabilirii iniiativei in comiterea crimei, cit i in cercetarea e*ectelor acesteia. !n calitate de victim apare
persoana care a su*erit un pre3udiciu. 1ei e)ist ca.uri cind intre in*ractor i victim nu a e)istat vreo
legtur anterioar, din punct de vedere strict psihologic se poate considera c nici o victim nu poate *i
absolut eliberat de responsabilitatea de actul in*racional, aceasta reieind chiar din ignorarea posibilitilor
pericolului, publicitatea unor bunuri etc. !n ca.ul minorilor vina psihologic o poart prinii, tutorele,
cadrele didactice, care n%au contribuit la sporirea proteciei copiilor de victimi.are.
Atunci cind intre victim i in*ractor e)ist raporturi care au anticipat in*raciunea, cercetarea
pornete de la cunoaterea victimei, pentru a reconstitui actul criminal i a identi*ica pe cel care l%a comis.
Apare problema msurii in care prima este dispus voluntar sau involuntar s%l demate pe in*ractor.
Ast*el cercetarea pornete de la stabilirea unei varieti de date;
% cu re*erin la natura 3uridic a ca.ului, cali*icarea acestuia % omor, suicid, moarte accidental, *urt,
e)crocerie etc>
% care preci.ea. circumstanele eseniale ale evenimentului % loc, timp, mod de comitere> impre3urrile
semni*icative % tentative de alarmare sau de aprare>
% care de*inesc personalitatea victimei % concepia i modul de via, nivelul de cultur i educaie,
atitudinile, calitile morale, temperamentale, caracteriale, credinele, obiceiurile, valorile, starea psihic,
anumite vicii etc>
% cercul de relaii, mediul de locuire sau localurile publice *recventate>
% natura relaiilor interpersonale cu in*ractorul, identi*icarea unor stri speciale % de tensionare, con*lict, in
genere a sociabilittii victimei>
% micarea in spaiu i timp a acesteia>
% bunurile sau documentele disprute>
% antecedentele morale, medicale, penale ale victimei.
4ste deosebit organi.area interogatoriului victimei. Anchetatorul penal trebuie s se pregteasc in
mod deosebit de intilnirea cu aceasta, *ormulindu%i intrebrile pe care le va adresa, inind cont de
particularitile dominante de personalitate, de strile a*ective provocate de victimi.are, de atitudinea in
raport cu invinuitul i organul de cercetare penal. "e recomand *olosirea ascultrii repetate % reaudierii cu
privire la aceleai *apte, impre3urri, la diverse intervale de timp, care ar putea provoca *enomenul
reminescenei> deplasrii la *aa locului, unde pot aprea anumite asocieri care ar *acilita procesul amintirii.
3. Pro!lematica psihologica a marturiei judiciare si a martorului
5rturia 3udiciar are un rol important in psihologia urmririi penale i *ormrii intimei deci.ii a
3udectorului in cadrul procesului. !n con*ormitate cu 'odul de +rocedur +enal depo.iiile martorului sint
considerate probe; date in ba.a crora se stabilete in modul prev.ut de lege dac s%a comis sau nu
in*raciunea, vinovia persoanei bnuite, invinuite, inculpate, alte impre3urri ce pre.int importan
pentru soluionarea 3ust a cau.ei. !at de ce in cadrul psihologiei 3udiciare acestui aspect i se acord
importan.
!n calitate de martor poate *i citat oricare persoan, care posed cunotine despre impre3urrile cu
pondere pentru anchet i 3udecat, moment reglementat prin legislaie.
+rintre problemele de care se preocup psihologia 3udiciar in cadrul acestei probleme se impune cea
a *ormrii mrturiei, a veridicitii ei, a caracterului erorilor, precum i a posibilitii delimitrii mrturiei
eronate de cea de rea credin, desemnindu%se anumite metode de veri*icare. Aotodat, in psihologia
3udiciar sint e)aminate aspectele reactivrii in*ormaiei, pe care o posed martorul, metodelor psihologice,
utili.ate in scopul cptrii unei mrturii cit mai complete i mai veridice.
Aadar, dup cum a menionat 4. Altavilla, *enomenul psihologic al martorului i mrturiei este
e)aminat din dou aspecte;
% subiectiv % capacitatea psihologic a individului de a depune mrturie, determinat de
particularitile intelectuale, volitive, a*ective, caracteriale, morale, sociale etc>
% obiectiv % proprietile evenimentului in*raciunii de a *orma obiectul mrturiei.
1in aceste considerente sint cercetate atit *enomenele psihice care insoesc *ormarea unei mrturii,
cit i cau.ele obiective care o determin, *apt care determin comple)itatea cercetrii martorului i a
caracterului mrturiei. +e de o parte este necesar s stabilim *idelitatea in*ormaiei i momentele de
eronare sau nesinceritate reieite din calitile personale ale individului uman. "unt *recvente ca.urile
cind i o mrturie de bun credin poate *i *als din unele considerente de natur *i.iologic sau
psihologic de ordin personal. !n asemenea circumstane se stabilete unghiul de deviere prin cercetarea
personalitii martorului; capacitilor sen.orial%perceptive, logice % ale gindirii, memoriei i imaginaiei,
a*ective, volitive, particularitile temperamentului, caracterului, aptitudinilor, ateniei, caracterul activitii
in care este antrenat martorul, sugestibilitatea, particularitile lui morale, sociale, relaionale, etc. +e de alta,
are loc stabilirea in*luenelor din ambian, care au determinat re*lectarea evenimentului; e)aminarea
procesului de *ormare a mrturiei de la momentul iniial % in*raciunea propriu .is % i pin la cel *inal %
opera subiectiv, insui coninutul mrturiei. "e cere, deci, o corelare a capacitilor individuale cu *ora
circumstanelor.
!at cum se pre.int *actorii, care determin caracterul mrturiei. 1epo.iiile martorului i ale
prii vtmate constau din relatarea impre3urrilor re*eritor la evenimentul in*raciunii i snt cali*icate
drept probe. Reieind din obligaia o*ierlui de urmrire penal, a procurorului i instanei de 3udecat de a
aprecia probele, conducindu%se de prevederile legii, dar i de cunotinele care le%ar putea *acilita procesul
de stabilire a caracterului lor, anali.a psihologic a depo.iiilor martorului i victimei se pre.int ca un mod
de evaluare a in*ormaiei i de cali*icare a ei; veridic, *als sau eronat.
!n*ormaia o*erit de victim este in multe ca.uri unicul i.vor al argumentelor de care va dispune
iniial anchetatorul. Aceast in*ormaie are un ir de caliti comine cu depo.iiile martorului, deosebindu%
se prin calitatea subiectului care o o*er, cali*icarea procesual i prin coninut. "ubiectul este persoana,
creia i%a *ost pricinuit un pre3udiciu i unul din participanii la proces. Victima urmrete scopul reparrii
daunei pricinuite, satis*acerii drepturilor garantate prin lege. 1e aceea ea este o parte interesat in re.ultatele
cercetrii, spre deosebire de martor, care poate sau nu avea vreun interes personal. Victima, ins, *iind o
parte a procesului, poate utili.a in*ormaia posedat nu doar in scopul determinrii in*ractorului, dar uneori
i in cel al ascunderii unor amnunte, sau a aprrii personale. 1in aceste considerente reiese atitudine
victimei in raport cu cercetarea; de la interesarea in stabilirea adevrului i depistarea in*ractorului, pin la
indi*eren sau chiar o po.iie negativ *a de anchet, mani*estat in ascunderea in*ormaiei. !at de ce
psihologia 3udiciar consider necesar studiul personalitii victimei i al caracterului in*ormaiei depuse de
aceasta.
5artorul se bucur de anumite drepturi, urmind, totodat, s%i reali.e.e obligaiile, con*irmate prin
lege. 1i*icultile reali.rii ascultrii martorului reies din particularitile lui individual psihologice i
sociale, precum i din aciunea unor *actori cu caracter social global.
'hiar la prima intilnire martorul i victima sint in*ormai despre drepturile i obligaiile personale in
cadrul urmririi penale. 8*ierul de urmrire penal este obligat s le asigure condiiile necesare unei
in*ormri cit mai complete i posibilitatea de a%i e)pune atit observaiile, cit i vi.iunile proprii;
% cu re*erin la circumstanele in care a decurs in*raciunea #timp, loc etc(>
% la persoanele implicate in in*raciune i rolul *iecruia>
% la caracterul i dimensiunile pagubei pricinuite>
% la relaiile personale cu in*ractorul, partea vtmat i, eventual, cu martorii.
0uind in consideraie situaia psihologic deosebit a victimei e nevoie de a colecta toat in*ormaia
depus de aceasta, iar mai apoi de a o divi.a in material *actologic, conclu.ii i consideraii proprii, *r
re*erin la eveniment, momente relatate *als sau eronat.
Anali.a psihologic a in*ormaiei prevede dou aspecte;
!. 'ecetarea calitilor psihice ale victimei i martorului; a temperamentului, a*ectivitii,
voinei, capacitilor sen.orial%perceptive, mne.ice, raionale, care ii pun amprenta asupra coninutului
depo.iiilor. Vom anali.a patru etape speci*ice procesului de *ormare a in*ormaiei relatate de martor i
victim.
+rima etap % recepia sen.orial%perceptiv a evenimentului, obinerea in*ormaiilor prin reali.area
unor procese psihice; sen.aii i percepii. 'alitatea receptrii este determinat de mai muli *actori; starea
organelor de sim, virsta persoanei #copiii i btrinii au capacitatea de a recepta prin prisma unor imagini
greite(, diverse de*iciene. 'alitatea percepiei va *i determinat de;
% activitatea sistemului nervos central % nite de*iciene psihice #de e)emplu inteligena sc.ut,
anumite patologii ale organelor de sim( pot diminua din integritatea percepiei>
% per*eciunea organelor de sim % o acuitate sc.ut a acestora va determina crearea unei in*ormaii
lacunare> *enomenele cunoscute vor *i percepute mai complet, cele noi % distorsionat, cu omiteri sau adugiri
de detalii>
% ilu.ii % care vor duce la de*ormri subiective ale distanelor, timpului, dimensiunilor>
% timp % o percepie de durat a obiectului, *enomenului va da o imagine mai adecvat, una care a
dispus de mai puin timp % eronat, incomplet>
% atenia % persoanele cu o atenie de.voltat vor percepe mai complet, cu mai multe detalii>
% apercepia % calitile pro*esionale vor *acilita percepia>
% diverse distorsiuni % apercepia a*ectiv, e*ectul halo, repre.entrile, stereotipiile greite etc.
4tapa a doua. Are loc sinteti.area, prelucrarea i decodarea in*ormaiei receptate la nivel cortical. 4le
capt un inveli verbal, se structurea. dup sens, din care re.ult un coninut inteligibil, adecvat
stimulului. 0a acest nivel se evidenia. rolul e)perienei, invrii, inteligenei. 1istorsiunile involuntare
care apar la aceast etap, in de re*lectarea timpului, spaiului, vite.ei #timpul se scurge incet in starea de
ateptare, vite.a pare mai mare cind ne strduim s evitm obiectul, spaiul mai restrins % cind pericolul e
evident(. +entru a testa veridicitatea in acest ca. este nevoie de control al posibilitilor de inelegere a
mesa3elor.
4tapa a treia % stocarea in*ormaiei, memorarea i pstrarea in memorie a sensului evenimentelor.
7aptele memorate anterior se modi*ic pe msura acumulrii unor date noi, reamintirii unor momente
#*enomenul reminescenei(. Reproducerea ulterioar poate *i uneori cu mult mai precis decit cea dintii. 1ar
capacitile mne.ice pot *i in*luenate de particularitile individului; de *orma i calitatea memoriei, de
in*luenabilitatea i gradul de sugestibilitate a lui etc.
4tapa a patra % reactivarea in*ormaiei. "e re*er la recunoaterea obiectelor, persoanelor sau a
situaiilor receptate, sau la reproducerea verbal a lor. +resupune e)istena unor repre.entri, imagini, care,
reactivate *iind, vor putea *i comparate cu obiectul, persoana etc. care a servit ca surs, sau vor *i *urni.ate in
*orm verbal. 'u cit mai multe imagini posed persoana, cu atit mai *idel va *i reactivarea. 0ipsa lor va
provoca nesiguran, e.itri, incertitudine, incercri de a completa logic lacunele. +entru a reactiva
in*ormaia se recurge la asocieri, asemnri, repere #cercetarea la locul unde a decurs evenimentul
in*raciunii(. !n ca.ul unor triri a*ective puternice reactivarea este a*ectat de uitare, care chiar poate lua
*orma unei amne.ii. :itarea poate surveni i din intervalul de timp lung care s%a scurs de la eveniment. Alt
distorsiune % sugestibiliatea % care este mai mani*estat la *emei, copii. "ugestibilitatea poate reiei i din T!
redus, con*ormismul persoanei, aprecierea inalt a status%ului altuia in raport cu subaprecierea personal.
Reactivarea decurge di*icil i in ca.ul persoanelor cu capaciti de verbali.are sc.ute. 8 reactivare
eronat poate avea la ba. i atitudinile persoanei care depune in*ormaie. Ali *actori determinani %
*enomenul repetiiei #imbogirea cu detalii a in*ormaiei prin *ormarea de asociaii noi, legturi in timp
etc(, a schimbrii de rol #care va duce la mrirea .elului, sporirea con*ormismului(.
!n*ormaia poate *i apreciat cu trei cali*icative % in*ormaie cert, mai puin cert, total incert.
!!. Aspectul social%psihologic prevede cercetarea relaiei victimei cu inculpatul, sau a martorului
cu prile din proces, particularitile situaiei con*lictuale. 5etodele *olosite in acest scop sint observaia,
interviul #convobirea(, generali.area unor mrturii independente, anali.a documentelor, e)perti.a psihologic%
3udiciar.
Ast*el cunoaterea particularitilor victimei i martorului inlesnete selectarea unor tactici, metode
potrivite in vederea obinerii unei in*ormaii veridice i complete.
4. /spectul practic al psihologiei reactivrii in#ormaiei
Reactivarea in*ormaiei poate *i aplicat practic in citeva domenii; ascultarea victimei sau
martorului, la care ne vom re*eri in compartimentul urmtor, recunoaterea persoanelor sau a unor obiecte,
aciune care in procedura penal este de*init cu acelai termen, reconstituirea *aptei la *aa locului.
1. Recunoaterea persoanelor % reactivarea imaginilor vi.uale, iar uneori, cind in virtutea unor
circumstane n%a *ost reali.at percepia vi.ual a evenimentului, a celor auditive, ol*active etc. aten% iei
pot *i supuse in*iarea, mersul, vocea, vorbirea % limba3ul, dar i alte aspecte ale persoanei #victimei,
in*ractorului sau a altui martor( care urmea. a *i identi*icat. Recunoaterea se ba.ea. pe reinerea in
memorie a unor semnalmente; a staturii i a constituiei persoanei, a culorii prului i ochilor, tenului *eei
etc. 8 *or deosebit o au particularitile distinctive; mersul caracteristic, anumite semne % cicatricile,
alunelele, lipsa unui membru .a. 4ste identi*icat i imbrcmintea, obiecte a*late asupra persoanei la mo%
mentul dat.
!n momentul percepiei e)teriorului unei persoane atenia se concentrea. asupra capului, in special
a *eei i componentele ei. Aalia este deseori perceput eronat #in contrast cu propria statur, sau a unor
repere din ambian, ca re.ultat al ilu.iilor(, rminind, totui, o surs de in*ormaie cu pondere.
Recunoaterea dup voce i vorbire este utili.at atunci, cind acestea au *ost mai bine percepute in
momentul in*raciunii sau in lipsa percepiei vi.uale. 5ersul % cind persoana a *ost perceput in retragere sau
inaintare, mirosul % cind a *ost receptat un miros speci*ic unei anumite categorii sociale, pro*esionale, sau in
alte ca.uri e)cepionale.
!n*ormaia despre o persoan poate *i cptat verbal #in timpul ascultrii(, sau utili.ind procedeul
recunoaterii ei dintr%un grup de indivi.i. 1ar chiar in cel de al doilea ca. procedura recunoaterii incepe cu
o relatare verbal cu re*erin la impre3urrile in care a *ost v.ut persoana dat i la particularitile care
s%au impus percepiei i care ar putea *i recunoscute. :neori este utili.at recunoaterea dup *otogra*ii, dar
cu *olosirea unor repere de o calitate *oarte bun i organi.indu%se toate aciunile precum in ca.ul descris
mai susu. +re.int di*iculti recunoaterea cadavrelor, deoarece schimbrile care intervin duc la erori in
stabilirea taliei, constituiei, particularitilor e)presive. Recunoaterea cadavrelor implic i unele aspecte
morale.
,. Recunoaterea locului. Reactivarea in*ormaiei cere identi*icarea condiiilor in care a decurs
in*raciunea. !n acest scop sint utili.ate depunerea de depo.iii la *aa locului, e)perimente de teren,
descrierea lor verbal etc. Aoate in cadrul aciunii desemnate cu noiunea de reconstituire a *aptei la la *aa
locului.
&. Recunoaterea aciunilor se pre.int ca o metod e*icient de reactivare a in*ormaiei. 4ste
reali.at in cadrul e)perimentului 3udiciar.
$. Aspectul psihologic al veri*icrii veridicitii depo.iiilor
!n ca.ul surprinderii unei erori, denaturri, este util veri*icarea depo.iiilor, pentru stabilirea
caracterului lor #de bun sau rea credin( i utilitatea #erori voluntare sau involuntare, capacitatea
in*ormaiei de a constitui o prob(. !n psihologia 3udiciar sint propuse mai multe criterii de veri*icare, care
in activitatea practic sint utili.ate combinatN,2O.
1. "ursa mrturiei. :tili.ind in calitate de criteriu de veri*icare a depo.iiilor acest criteriu,
trebuie s distingem;
% depo.iii imediate, nemi3locite % victima sau martorul a *ost pre.ent la eveniment percepindu%l in
direct>
% mi3locite % se *urni.ea. in*ormaii acumulate dintr%o surs derivat, de la persoane % pri ale
procesului, martori nemi3locii> pre.int importan, trebuie s *ie ascultateN,1O, dar veridicitatea lor este
apreciat dup o comparare in scopul veri*icrii cu sursa primar>
% reieite din .vonul public % cu re*erin la nite *apte au.ite, primite de la o surs neidenti*icat, de
aceea coninind unele detalii inde*inite, imprecise, pre.entindu%se ca *iind nesigure, alterate, denaturate.
Aceste date nu pot servi drept probeN,,O.
'ea mai *idel este prima surs, erorile in aa ca. *iind determinate de credina rea sau de
particularitile individuale ale martorului sau victimei.
,. 'riteriul po.iiei martorului in raport cu prile din proces.
Raportul cu persoanele implicate in proces sau implicarea in cau.a cercetat poate determina
caracterul mrturiei. 8rice a*eciune poate in*luena, uneori chiar involuntar, *idelitatea in*ormaiei, dat *iind
*onul emoional pe care se des*oar percepia i memorarea. <u poate *i negli3at cercetarea intereselor
materiale sau morale ale martorului in raport cu cau.a. Alt criteriu al erorilor martorului % *rica, teama
provocat de o parte a procesului, sau nesigurana in protecia pe care trebuie s o asigure organele
3udiciare.
&. 'riteriul condiiei sociomorale i psihotemperamentale. a(. 'alitile caracterial%morale
care ii implic martorului sau victimei o anumit structur comportamental, anumite dominante, determin
po.iia lor i coninutul depo.iiilor. 4lemente ale aprecierii credibilitii sint atitudinile persoanei *a de
valorile general%umane, convingerile, idealurile, aspiraiile, modul in care a decurs sociali.area etc.
1in aceste considerente pot *i distinse;
% depo.iii obiective % care pre.int o in*ormaie marcat de sinceritate, preci.ie, obiectivitate,
ba.at pe un spirit inalt de observare, pe o inregistrare corect, memorare i reproducere *idel>
% depo.iii in*luenate % martorul sau partea vtmat tinde s pre.inte o in*ormaie *idel dar
in*luena circumstanelor de ordin personal #emotivitate sporit, erori ale percepiei, de*iciene in memorare
etc(, sau de ordin obiectiv #timp lung de la momentul perceperii in*raciunii, di*iculti naturale ale
percepiei etc(, poate duce la comiterea di*eritor erori>
% depo.iii subiectve % *cute de subieci, preocupai de semni*icaiile i sensul scenelor pe care le%
au perceput i crora le%au dat o interpretare predominat de 3udeci de valoare personal, in*luenai de
emoii, din care cau. sint apreciate ca in*idele.
b(. Alt *actor % temperamentul. !n con*ormitate cu calitile "<' tipul coleric va *i sen.itiv, eruptiv,
incpinat> cel sangvinic % discriptiv, super*icial, inventiv> *legmaticul % apatic, organi.at, pro*und,
discriptiv> melancolicul % timid, sen.itiv, an)ios, super*i%cial.
c(. !n raport cu aptitudinile putem distinge;
% depo.iii ale tipului cognitiv de personalitate, caracteri.at de urmtoarele caliti; logic, discriptiv,
observator, erudit, imaginativ, uneori an)ios, retras>
% ale celui comunicativ; emotiv, interpretativ, armonios, super*icial, ambiios>
% ale tipului practic #sau mi)t(; observator, tin.ind spre logic, interpretativ, armonios, in*luenabil,
nerbdtor, dominant, lipsit de spiritul autocriticismului.
. 'riteriul interesului *a de problematica probaiunii. +ersoanele intimpltoare, preocupate
de alte probleme, vor *i)a super*icial evenimentul. 'ele interesate % nu vor scpa nimic din cele ce se
intimpl. "unt utile datele cptate de la persoanele care au renunat la calitatea de victim in *avoarea celei
de martor.
G. 'riteriul bunei credine. !ncercarea de substituire voluntar a depo.iiei reale cu una
imaginar sau *als este insoit de modi*icri ale comportamentului, mani*estate in gestic, mimic,
particulariti dictate de schimbrile *i.iologice. Atitudinea liber, privirea deschis, relatarea *erm a
*aptelor, rspunsurile incre.ute la intrebri .a., insoite de gesturi, mimic i e)terior adecvat, in cele mai
*recvente ca.uri vorbesc despre o in*ormaie *idel.
:tili.area cumular a tuturor criteriilor descrise mai sus are ca *inalitate stabilirea *idelitii
in*ormaiei.
$. /specte psihologice privind protecia social i autoprotecia impotriva victimi*rii
+ericolul victimi.rii poate *i evitat prin ma3orarea spiritului de vigilen a populaiei, cultivarea
unor deprinderi prin care ar *i minimali.at *ora di*eritor impre3urri care *avori.ea. in*raciunile,
organi.area spaiului *i.ic i a spaiului psihosocial. !n vederea depirii pericolului victimi.rii pot *i
luate msuri, clasi*icate in dou grupuri; de autoprotecie, pe care individul le intreprinde singur, punind in
aplicare vigilena proprie> de protecie social % ce in de organele de ocrotire a dreptului, responsabile de
prevenirea, curmarea in*raciunilor, sancionarea i i.olarea in*ractorilor.
5surile de autoprotecie, relatate in continuare *oarte succint, prevd un ir de aciuni.
4ducaia moral%3uridic, cunoaterea sistemului de drept, a legilor i respectarea lor asigur o mai
mare securitate, o*erind posibilitatea de recurgere la aprarea de ctre organele respective, de reacie
adecvat, corect in ca.ul victimi.rii. 0a aceasta se adaog i cunoaterea i respectarea normelor de
convieuire social, care permit o incadrare e*icient in ambian. Araian Aandin numete printre msurile
de protecie de victimi.are cunoaterea i relaiile bune cu vecinii, raporturile permanente cu inspectorii de
poliie din sector. Aot el menionea. printre msurile de autoprotecie organi.area unui sistem de protecie
a locuinei, *olosirea in acest scop a sistemelor de alarmare, intrirea i dotarea corespun.toare a porilor,
uilor #cu mai multe lacte, vi.oare, sonerii( i a *erestrelor.
<u mai puin important se pre.int determinarea conduitei optimale in ca.uri concret determinate,
pentru evitarea a3ungerii in postura de victim; de evitare % de limitare a e)punerii pericolului, minimali.are a
posibilitii victimi.rii prin ocolirea locurilor pustii, intunecoase, neacceptarea implicrii in con*licte, etc>
de depire % alegerea de soluii potrivite situaiei. +entru aceasta e nevoie de stabilirea din timp a
posibilitilor individuale de victimi.are i elaborare a unor tehnici de autoprotecie.
5surile de protecie social prevd diverse aciuni de pa., de prevenire a actiunilor criminale, de
descoperire a in*ractorilor i de deinere a lor in instituii speciale.
!n unele state se a*irm tot mai mult practica acordrii de a3utor psihologic i social%psihologic in
vederea reabilitrii psihice a victimelor. !n ":A i 'anada sint organi.ate centre speciale, in unele ca.uri
chiar speciali.ate in diverse tipuri de victimi.are. !n Republica 5oldova sunt organi.ate centre de reabilitar
pentru citeva categorii de victim; ale violenei in *amilie, tra*icului de *iine umane, minore. ot mai *recvent
se discut problema acordrii de a3utor psihoterapeutic unor categorii de victime, aciune reali.at intr%un
ir de ri. !n cadrul cursurilor de reciclare agenii 3udiciari sint *amiliari.ai cu metodele de comunicare cu
victima.
Probe pentru recapitulare:
1. <umii particularitatile psihologice ale victimei.
,. !n ce const importana studiului psihologic al victimeiI
&. 'e prevede metodologia psihologic de cercetare a victimeiI
. 'are sint principiile eseniale de tipologi.are a victimelorI
G. <umii *actorii biologici, psihologici i sociali ai victimi.rii minorilor.
$. <umii *actorii biologici, psihologici i sociali ai victimi.rii *emeilor.
-. 1escriei *actorii biologici, psihologici i sociali ai victimi.rii virstnicilor.
8. 'are sint condiiile biologice, psihologice i sociale ale victimi.rii persoanelor cu un
comportament social neadecvatI
9. !n ce condiii i cum decurge recepia evenimentului in*raciunii de ctre victim i martorI
12. 'um are loc memorarea evenimentului in*raciunii de ctre victim i martorI
11. 'are sint condiiile reactivrii in*ormaiei despre evenimentul in*raciunii de ctre victim
i martorI
1,. <umii aspectele psihologice privind protecia i autoprotecia impotriva victimi.rii.
Capitolul )II. Psihologia ur+ririi penale
P+ro*esiunea anchetatorului este o pro*esiune stresant,
de risc, de cura3 i de spirit de sacri*iciu.
<icolae 5itro*an, Voicu Jdrenghea, Audorel 9utoi,
+sihologie 3udiciar, 199,.
1. +oninutul juridic i psihologice al noiunilor de urmrire penal
!n 'odul de procedur penal noiunea de proces penal desemnea. Pactivitatea organelor de
urmrire penal i a instanelor 3udectoreti cu participarea prilor in proces i a altor persoane #U(. #,(
+rocesul penal are ca scop prote3area persoanei, societii i statului de in*raciuni, precum i prote3area
persoanei i societii de *aptele ilegale ale persoanelor cu *uncii de rspundere in activitatea lor legat de
cercetarea in*raciunilor presupuse sau svirite, ast*el ca orice persoan care a svirit o in*raciune s *ie
pedepsit potrivit vinoviei sale i nici o persoan nevinovat s nu *ie tras la rspundere penal i
condamnat. #&( 8rganele de urmrire penal i instanele 3udectoreti in cursul procesului sint obligate
s active.e in aa mod incit nici o persoan s nu *ie neintemeiat bnuit, invinuit sau condamnat i ca
nici o persoan s nu *ie supus in mod arbitrar sau *r necesitate msurilor procesuale de constringere.
'apitolul respectiv este consacrat momentelor psihologice ale urmririi penale. Activitile reali.ate
pe parcursul urmririi penale urmresc scopul descoperirii rapide i complete a in*raciunilor, identi*icrii
vinoviei i asigurrii aplicrii 3uste a legii; Purmrirea penal are ca obiect colectarea probelor necesare
cu privire la e)istena in*raciunii, la identi*icarea *ptuitorului, pentru a se constata dac este sau nu ca.ul
s se transmit cau.a penal in 3udecat in condiiile legii i pentru a se stabili rspunderea acestuia. #art.
,G,( 1in aceste considerente 'odul prevede un ir de probe care urmea. s *ie adunate intr%un proces de
urmrire penal pentru a demonstra; *aptul in*raciunii #cind, unde, cum i in ce circumstane a *ost
comis(> vinovia celui invinuit> gravitatea i caracterului rspunderii invinuitului> caracterul i mrimea
pre3udiciului, cau.at prin in*raciune. Aceste activiti sint reali.ate de anumite instane; P:rmrirea penal
se e*ectuea. de ctre procuror i de ctre organele constituite con*orm legii in cadrul;
1( 5inisterului A*acerilor !nterne> ,( "erviciului Vamal> &( 'entrului pentru 'ombaterea 'rimelor
4conomice i 'orupiei. #,( 8rganele de urmrire penal sint repre.entate de o*ieri de urmrire penal
anume desemnai in cadrul instituiilor menionate in alin. #1( i subordonai organi.aional conductorului
instituiei respective. #&( 8*ierii de urmrire penal sint independeni, se supun legii i indicaiilor scrise
ale conductorului organului de urmrire penal i ale procurorului. #( "tatutul o*ierului de urmrire
penal este stabilit prin lege.
1in perspectiva psihologic activitatea de urmrire penal se pre.int ca o totalitate de relaii
interpersonale pe care le intrein subiecii ce repre.int organele nominali.ate mai sus cu invinuitul sau
bnuitul, partea vtmat, martorul.
8rganele de urmrire penal reali.ea. activitatea de investigaie operativ in scopul identi*icrii
tuturor datelor care pot *i *olosite in calitate de probe. !n competena lor intr un ir de aciuni; cercetarea la
*aa locului, perche.iia, reinerea i interogarea persoanelor bnuite, ascultarea prii vtmate i a
martorilor, ordonarea e)perti.elor i altele. 'alitatea e*ecturii investigaiei operative determin in mare
parte e*icacitatea procesului penal. 0ucrtorii organelor de urmrire penal au nevoie de cunotine
psihologice, care ar *acilita investigaia operativ; cu re*erin la procesele psihice sen.orial%perceptive, la
organi.area logic a materialului, la memorie, imaginaie, atenie, precum i la insuirile psihice ale
personalitii.
Vom anali.a mai detaliat activitatea o*ierului de urmrire penal, acesta *iind e)ponentul legii care
se con*runt in virtutea obligaiilor pro*esionale, cu necesitatea optimi.rii raporturilor interpersonale,
rminind o parte neschimbat a lor in timp ce partenerii lui se schimb, urmind s *ac *a sarcinilor
di*icile ale descoperirii in*raciunii i in*ractorului, argumentrii prin probe i stabilirii preliminare a
rspunderii penale. !n toate aceste aspecte ale activitii sale o*ierul de urmrire penal se con*runt cu
necesitatea de a poseda anumite cunotine psihologice, repere i modele ale personalitii, deoarece
cercetarea prevede implicarea unor indivi.i umani caracteri.ai prin pro*ile psihologice irepetabile, deinind
motive, scopuri, interese, atitudini i orientri di*erite, capital psiho%social, achi.iionat in mod individual.
Aotodat, activitatea o*ierului de urmrire penal este un domeniu care inglob elemente
subiective, deci i dinamice, esena crora poate *i de.vluit doar prin cunoaterea substanei psihologice.
<e re*erim la personalitatea in*ractorului care, spre deosebire de evenimentul in*raciunii % ce a decurs in
trecut i rmine neschimbat, modi*icinduse doar volumul in*ormaiei de care dispune cercetarea penal,%
este in continu schimbare, anali.a ei duce la re.olvarea unui ir de probleme cu caracter procesual, dintre
care se impune una cu coninut psihologic % reali.area contactului comunicativ, stabilirea unui scop comun
care *acilitea. instituirea unei atmos*ere de colaborare, deci i cercetarea in general. "tidierea in dinamic a
personalitii in*ractorului, reali.at in con*ormitate cu 'odul de procedur penal care sublinia.
necesitatea identi*icrii cau.elor i condiiilor care au contribuit la comiterea in*raciunii, urmea. s se
a)e.e pe;
identi*icarea comportamentului de pin la comiterea in*raciunii, stabilirea cau.elor i motivelor
care au contribuit la comiterea delictului>
cercetarea conduitelor in timpul comiterii in*raciunii, identi*icarea tuturor *actorilor obiectivi i
subiectivi care le%au determinat>
anali.a psihologic a personalitii in*ractorului in timpul urmririi penale i anchetei preliminare,
a atitudinilor, orientrilor, intereselor, aptitudinilor.
!n literatura psihologic%3udiciar in*ormaia pe care trebuie s%o colecte.e o*ierul de urmrire penal
pe parcursul urmririi penale este divi.at in;
in*ormaie cu caracter material, identi*icat cu a3utorul metodelor criminalistice>
cu caracter ideal / cptat in cadrul interogatoriilor, inindu%se cont de legitile psihologice ale
percepiei, pstrrii i reactivrii imaginilor care re*lect evenimentul in*raciunii precum i de
particularitile individual%psihologice ale persoanelor implicate in cercetare.
Aceast in*ormaie, purtind pecetea subiectivismului, in*luenat atit de calitile individuale ale
celui care o pre.int, cit i de cele ale anchetatorului, concentrea. atenia cercettorilor. 4ste su*icient s
ne amintim despre interesul *a de problematica interogatoriului, mani*estat de cercettorii criminaliti i
psihologi la rspintia dintre secolele =!= i ==; F.Dross, H.Hundt, A.9inet, H. "tern. 1e *apt, chiar
psihologia 3udiciar s%a *ormat in re.ultatul cercetrilor aspectelor interogatoriului.
1ar nu numai aceast problematic di*icil a organi.rii interogatoriului determin implicarea
cunotinelor psihologice in munca o*ierului de urmrire penal. +e parcursul urmririi penale o*ierul se
con*runt cu problema stabilirii responsabilitii invinuitului.
8rientarea spre instituirea ordinii de drept in con*ormitate cu statutul de stat democratic implic in
calitate de principiu *undamental umani.area normei 3uridice, *apt care cere o atitudine deosebit in
cercetarea i cali*icarea in*raciunilor, in activitatea de aprare a drepturilor i libertilor omului, a
integritii lui *i.ice i psihice. :mani.area normei de drept implic necesitatea cercetrii ample a tuturor
cau.elor in*raciunii; cu caracter obiectiv i subiectiv, stabilirii rolului *actorilor de divers con*iguraie in
aciunile subiectului in*raciunii, cere o atitudine deosebit de atent *a de acceptarea unor criterii care ar
stabili responsabilitateaViresponsabilitatea de comportamentul pre3udiciabil. !n tratarea strict psihologic
responsabilitatea este capacitatea de a reali.a aciuni i conduite cu coninut contienti.at i in con*ormitate
cu scopurile propuse, de a e)ercita un control volitiv al comportamentului. !responsabilitatea implic lipsa de
contiin a caracterului aciunilor i imposibilitatea de diri3are a comportamentului.
"tarea de iresponsabilitate caracteri.ea. subiecii a*ectai de anumite tulburri cu caracter patologic
sau nepatologic. +ot *i divi.ate citeva categorii de indivi.i, care pot mani*esta aciuni pre3udiciabile
caracteri.ate prin iresponsabilitate.
!n primul rind, acestea sint persoanele care su*er de debilitate mintal, stare care implic anumite
de*iciene psiho%*i.iologice; subnormalitate intelectual, incompeten social, imaturitate i instabilitate
a*ectiv%volitiv, incapacitate de a atinge maturitatea social validat. !n teoria psihologic sint *cute anumite
categori.ri ale debilitii mintale; de*icien mintal grav, medie i uoar. +rima categorie se re*er la
gradul cel mai avansat de oligo*renie, caracteri.at prin incapacitate de instruire elementar, chiar
imposibilitate de asigurarea de sine stttor a supravieuirii. 8ligo*reniile medii sint caracteri.ate prin
incapacitatea individului de a se de.volta mai sus de virsta mintal de 12%11 ani, de a%i regla
comportamentele, de a%i asigura autoservirea. +ersoanele a*ectate de asemenea patologii sint incapabile de a
abstracti.a, de a re.olva cele mai simple probleme logice, ii *ormea. numai deprinderi simple
corespun.toare situaiilor concrete. Aceste dou stri sint caracteri.ate prin iresponsabilitate. 'ea de a treia
categorie intrunete persoane cu un intelect de limit sau puin mai 3os decit normativitatea, responsabile de
comportamentul lor. 'au.ele de*icienei intelectuale a acestei categorii pot *i de ordin psihic sau social. !n cel
de%al doilea e)emplu insu*iciena intelectual poate *i depit.
1eoarece responsabilitatea implic intotdeauna luciditate i capaciti de autocontrol i autodiri3are,
ea este o calitate doar a persoanelor mature. 8dat cu atingerea virstei de 1 ani minorul incepe s aib o
responsabilitate limitat, primirea actului de identitate #la 1$ ani( implic un statut social i mai avansat, dar
i anga3area in acest statut, iar atingerea ma3oratului #18 ani( presupune o responsabilitate total.
Responsabilitatea penal a minorilor delincveni trebuie s *ie stabilit prin e)amenul psihologic%3udiciar.
Anumite stri temporale, de*inite in psihologie cu noiunile de a*ect *i.iologic, oc psihic, pe
*undalul aciunii unor *actori care pun in pericol valori cu caracter suprem pentru individ, pot duce la un
comportament iresponsabil, stabilirea gradului de iresponsabilitate psiholgoic, in con*ormitate cu care este
cali*icat in*raciunea, inind de competena e)pertului%psiholog.
4)istena unei stri de imputabilitate caracteri.ea. persoanele a*ectate de patologii psihice, starea
de iresponsabilitate a lor *iind stabilit prin e)amenul psihiatric%3udiciar.
2. Plani#icarea activitii de reconstituire a evenimentului in#raciunii
!n literatura psihologic%3udiciar s%a scris mult despre optimi.area condiiei psihologice a o*ierului
de urmrire penal. :na din etapele necesare in cadrul urmririi penale, avind un rol psihologic vdit % de
a*irmare a imaginii de pro*esionist, om competent in domeniu i in ca.ul concret, care *ace *a tuturor
e)igenelor legale i morale, caracteri.at de capaciti intelectuale i a*ectiv%volitive de cea mai inalt
calitate, bun%credin i intenii, dominate doar de cerina legii, imagine care o*er anse unei cercetrii
e*iciente % este cea a plani*icrii activitii.
'ercetarea penal are drept obiect comportamentul criminal. !nc in antichitate, in dreptul roman, a
*ost *ormulat modelul acestor activiti, care include gsirea rspunsurilor la urmtoarele intrebri; cine %
cu a3utorul cui % de ce % in ce mod % ce % unde % cind. +ornind de la aceste repere se *ormulea. modelul
aciunilor i planul anchetei preliminare.
Vom urmri momentele principale ale plani*icrii urmririi penale, e)plicind condiionarea i rolul
lor psihologic.
8dat cu constatarea in*raciunii i dispunerea prin ordonan despre inceputul aciunilor de
urmrire penal, o*ierul de urmrire penal urmea. s stabileasc structura general a activitii de
cercetare, in scopul colectrii probelor cu caracter material i ideal%subiectiv, cele din urm re.ultind din
interogarea invinuitului, ascultarea prii vtmate i a martorilor. +entru o plani*icare mai e*icient a
acestei activiti de reconstituire o*ierul de urmrire penal, ba.indu%se pe nmaterialele ce constat
in*raciunea i colectate in pealabil, *ormulea. un ir de ipote.e #numite in practica penal versiuni( /
modele posibile ale evenimentului in*raciunii. !pote.ele date sint un re.ultat al activitii de cercetare
practic i de reconstituire creativ, imaginar. !at de ce la etapa dat un rol important 3oac capacitatea
o*ierului de urmrire penal de a anali.a i sinteti.a in*ormaia de care dispune, de a recurge la imaginaie,
*ormulind in ba.a comparaiei in*ormaiei curente cu cea similar, coninut in memorie, mai multe modele
posibile, care urmea. s *ie a*irmate sau inlturate prin colectarea de probe suplimentare. Activitatea
imaginativ a o*ierului de urmrire penal se caracteri.ea. prin obiectivitate, capacitate de a utili.a toate
probele de care dispune cercetarea la moment, de modelare a evenimentului ce a avut loc in trecut.
'ercettorul rus 5.!. 4niBeev a propus modelarea comportamentului in*ractorului in calitate de
ipote. a urmririi penale.
!niial, deoarece o*ierul de urmrire penal nu dispune de date su*iciente despre personalitatea
in*ractorului i despre aspectele in*raciunii, se propune stabilirea in ba.a in*ormaiei cptate in re.ultatul
urmririi penale a trsturilor eseniale; tipul in*raciunii, caracteristicile generale ale aciunilor, care pot
o*eri in*ormaie despre e)periena i motivele in*ractorului.
'ercetarea in*raciunii prevede compararea modelului in*raciunii i al comportamentului
in*ractorului cu altele, stabilindu%se ca.urile similare; lucru care poate inlesni *ormularea ipote.elor.
!at cum se pre.int activitatea o*ierului de urmrire penal la aceast prim etap;
!n *ormularea ipote.elor i modelelor se ine cont de in*ormaia statistic cu caracter criminologic.
Aa, se cunoate c in 82M din omuciderile sau rnirile grave in*ractorul i victima sint rude sau cunotine
apropiateN1&O> in aproape 89M din ca.urile de omor a persoanelor masculine de pin la 1- ani ucigaii au de
la 12 pin la 18 aniN1O> circa -GM *iind prieteni sau colegi ai lor.
'ercetarea datelor i compararea lor cu in*ormaia posedat poate contribui la alctuirea unor
ipote.e care servesc drept repere in plani*icarea aciunilor ulterioare ale anchetatorului i care constituie o
vi.iune a lui asupra in*raciunii.
<u sint rare ca.urile cind ipote.ele *ormulate nu se adeveresc, probele noi o*erind in*ormaie
supilimentar care necesit noi versiuni, de regul, mai adecvate decit cele anterioare. !at de ce se pune
accent pe inlturarea conservatismului, rigiditii din activitatea cognitiv logic a anchetatorului penal, pe
de.voltarea unei gindiri critice, ample, multilaterale.
!n activitatea de reconstituire o*ierul de urmrire penal recurge la un ir de repre.entri,
acumulate in decursul practicii de cercetare. Aceasta ins nu inseamn c el trebuie s insiste in a*irmarea
stereotipiilor personale cu caracter perceptiv sau logic. 8rice prob aduce o in*ormaie nou, care
caracteri.ea. atit personalitatea in*ractorului, cit i evenimentul in*raciunii, ignorarea unor detalii, aspecte
particulare poate tirbi din integritatea in*ormaiei. Acceptarea unor ipote.e inlesnete plani*icarea aciunilor
ulterioare.
'ea de a doua aciune prevede determinarea tuturor activitilor in vederea colectrii de probe, a
persoanelor care urmea. s participe la acestea. 8*ierul de urmrire penal are nevoie de cunotine
vaste, nu numai din domeniul determinat de apartenena sa pro*esional, in care se diri3ea. ca de program
de 'odul de procedur penal, ci i din multe altele, legate de identi*icarea unor semnalmente speci*ice ale
in*raciunii. Aceste cunotine, ins, nu pot satis*ace pe deplin procedura cercetrii, din care cau. apare
necesitatea dispunerii de serviciile sau consultaiile unor specialiti, in 'odul de +rocedur +enal
desemnaia ca specialiti, consultai sau e)peri in problemele respective. Aotodat, chiar de la bun inceput
o*ierul de urmrire penal stabilete cercul persoanelor care pot o*eri depo.iii in calitate de martor, in
*uncie de necesitate i pe cei care pot repre.enta partea bnuit sau invinuitul. !n aceast activitate se
mani*est pe deplin capacitatea o*ierului de urmrire penal de a cerceta personalitatea celor cu care
urmea. s vin in contact, de a%i plani*ica aciunile comunicative, tacticile de in*luen psihologic in
vederea optimi.rii relaiilor, diri3indu%se strict de prevederile legii. +e parcursul cercetrii lista activitilor
date se poate modi*ica, completindu%se cu unele noi, solicitate de sarcinile curente i de perspectiv.
'odul de procedur penal stabilete reali.area procedurii interogrii invinuitului indat dup
punerea in vedere a invinuiriiN1GO, dar aceast activitate trebuie s *ie precedat de o cercetare ampl a
personalitii in*ractorului, in care scop o*ierul de urmrire penal studia. materialele urmririi penale,
toate datele biogra*ice de care dispune #date de anchet, particulariti ale comportamentului, cercul de
relaii sociale ale invinuitului, in*ormaia despre statutul social, pro*esional, antecedentele comportamentale
sau penale etc(. "e recomand utili.area in*ormaiei cptate de la inspectorul de sector, pedagogi #in ca.ul
minorilor(, poate *i consultat un psiholog. 1up aceasta sint stabilite sarcinile interogatoriului, pronosticate
anumite re.ultate ale lui i aciunile de inlturare a celor distructive, modelele de comportament la care,
posibil, va recurge persoana supus anchetei. "int *ormulate intrebrile, se alege maniera de comportament,
metodele de atenuare a tensionrii in relaii, de reali.are a unui contact psihologic, tacticile psihologice in
vederea colectrii unei in*ormaii adecvate realitii.
!ntrebrile trebuie s *ie concise, clare, totodat cerind rspunsuri concrete. Arebuie s se in cont
de *aptul c intrebrile conin o anumit in*ormaie pentru cel interogat; re*eritor la competena general i
la cunoaterea particularitilor in*raciunii de ctre o*ierul de urmrire penal. !at de ce intrebrile
adresate la primul interogatoriu trebuie s se re*ere la momente bine cunoscute, ilustrate cu di*erite dove.i. !n
unele ca.uri interogatoriul invinuitului trebuie s *ie precedat de intilnirile cu alte persoane;
% in ca.ul omuciderilor % cu martorii, care vor o*eri in*ormaie despre circumstanele in care a *ost
comis in*raciunea, caracterul relaiilor dintre invinuit i victim, aciunile lor, armele *olosite etc>
% in cel al *urturilor, 3a*urilor, tilhriilor % cu partea vtmat, care poate relata cum a *ost comis
in*raciunea, ce obiecte au *ost sustrase, cine poseda in*ormaie despre acestea etc.
Are importan atmos*era in care decurge interogatoriul; incperea, organi.area inregistrrii celor
relatate, e)cluderea participrii unor tere persoane.
3. Psihologia interogrii !pnuitului" invinuitului" victimei i a martorului
!nterogarea este una din activitile principale pe care o reali.ea. o*ierul de urmrire penal.
Aotodat, anume aceast activitate se pre.int ca un raport interpersonal direct, care necesit din plin
aplicarea cunotinelor psihologice. !n primul rind, acestea se re*er la psihologia *ormrii repre.entrilor,
care urmea. s *ie actuali.ate in cursul interogrii. :nele aspecte ale *ormrii mrturiei au *ost anali.ate in
capitolele dedicate psihologiei victimei i martorului. !n capitolul de *a inem s elucidm citeva
momente din psihologia pregtirii o*ierului de urmrire penal pentru reali.area interogrii i a organi.rii
acestei activiti importante.
+regtirea o*ierului de urmrire penal pentru reali.area interogrii include;
% anali.a in*ormaiei cu privire la personalitatea celui interogat>
% *ormularea intrebrilor, care urmea. s *ie adresate>
% alegerea metodelor care pot *i utili.ate pe parcursul interogrii>
% consultarea specialitilor din diverse domenii #a pedagogului sau psihologului in ca.ul interogrii
unui minor, a medicului % in dosarele care conin o in*raciune cu provocare de le.iuni sau chiar omucidere, a
psihologului sau psihiatrului % atunci, cind persoana supus interogrii este a*ectat de anumite tulburri
mintale de limit sau patologii psihice etc(.
'ercetarea personalitii celui interogat se reali.ea. in scopul determinrii metodelor psihologice
care ar contribui la reali.area atmos*erei de incredere i colaborare. !n ca.ul unei persoane agresive, reactive,
con*lictuale, orientate negativ in raport cu urmrira penal i o*ierul de urmrire penal sint determinate
metodele optimale de diminuare a atmos*erei de tensiune in relaiile interpersonale, de reorientare
comportamental.
!ntrebrile pe care le adresea. o*ierul de urmrire penal celui anchetat trebuie s *ie subordonate
scopului interogrii, clari*icind urmtoarele momente;
% motivaia comportamentului in*racional>
% cau.ele principale ale in*raciunii, modul in care a *ost comis>
% circumstanele care au determinat%o #subiective sau obiective, reieite din orientarea, interesele,
motivaia in*ractorului sau determinate de comportamentul prii vtmate etc(>
% modul in care a *ost svirit in*raciunea, mi3loacele *olosite in acest scop, conduitele prilor,
anumite detalii semni*icative cu re*erin la insuirile lor psihice>
% atitudinea celui interogat *a de urmrirea penal, o*ierul de urmrire penal, in general
contiina lui social i de drept.
+e ling intrebrile de ba. trebuie s *ie intocmite un ir de intrebri suplimentare, care ar *acilita
procesul depistrii in*ormaiei *alse i a erorilor, al cptrii unor dove.i noi.
+rocedura interogrii inglob citeva etape succesive. 0a prima se reali.ea. o cercetare prin
observare a personalitii celui interogat; a strii a*ective, a voinei, capacitilor comunicative, inteligenei,
orientrilor. 1ac o*ierul de urmrire penal reuete s reali.e.e chiar de la prima etap un contact
psihologic cu persoana anchetat, el poate conta i pe instaurarea unei atmos*ere *avorabile comunicrii. +e
parcursul interogrii o*ierul de urmrire penal trebuie s se mani*este ca o persoan atent, calm,
interesat doar in stabilirea adevrului, binevoitoare, inteligent, meninind po.iia de lider, dar *r a
demonstra tru*ie sau indulgen, nepsare sau conduite pre.umtive.
Are o mare importan etapa relatrii libere. +entru a *acilita procesul reconstiituirii imaginilor,
o*ierul de urmrire penal poate recurge la anumite procedee mne.ice; schiarea unui plan al reactivrii
repre.entrilor coninute in memorie, care ar permite cptarea in*ormaiei detaliate, recurgerea la asociaii,
comparaii, *ormularea unor probleme logice. +e parcursul relatrii libere o*ierul de urmrire penal revede
planul intrebrilor, pe care i l%a *ormulat anterior, inregistrea. anumite contradicii in in*ormaie,
prev.ind metode de controlare a veridicitii ei, anali.ea. comportamentul persoanei anchetate, desci*rind
limba3ul nonverbal al gesturilor, mimicii, schimbrilor in aspectul e)terior etc.
!nterogatoriul de%*acto este etapa, cind o*ierul de urmrire penal adresea. intrebri persoanei
anchetate. 1espre calitatea intrebrilor s%a mai scris in citeva capitole ale pre.entului manual. <u se permite
adresarea intrebrilor cu e*ect sugestiv, care ar putea in*luena coninutul rspunsurilor. !ntrebrile trebuie
s *ie clare, concise, cerind un rspuns cert.
:ltima etap const in alctuirea i semnarea procesului%verbal. :n moment important al acestei
etape este citirea procesului%verbal de ctre persoana interogat. 1ac cel interogat nu posed bine tehnica
citirii, procesul%verbal trebuie s *ie adus la cunotin de ctre anchetator. Aoate momentele contradictorii
trebuie s *ie clari*icate pin la semnarea documentului.
*.1. Ascultarea invinuitului
Rolul avut in svarirea in*raciunii i po.iia procesual distinct in care apare in proces, con*er
invinuitului o *i.ionomie psihologic proprie care e)plic e)istena unor particulariti sub raportul
condiiilor de percepie, de memorare i reproducere a *aptelor. <umai cunoscand aceste particulariti,
organele 3udiciare vor putea di*erenia procedeele tactice de ascultare aplicabile intr%o situaie sau alta. "e
consider c invinuitul repre.int sursa celor mai ample i mai *idele in*ormaii cu privire la activitatea
in*racional, cat i cu privire la cele ce au precedat sau succedat acestui moment. Aceasta deoarece, *a de
cei care au participat la svarirea in*raciunii in alte caliti, invinuitul, in ma3oritatea situaiilor, se gsete
in condiii optime de percepie i de memorare.
!n linii mari, mecanismele psihologice ale *ptuitorului se raportea. la & etape;
a( etapa conturrii laturii subiective a in*raciunii>
b( etapa des*urrii activitii in*racionale>
c( etapa postin*racional.
a( !n prima etap, se conturea. mecanisme psihologie speci*ice conceperii activitii in*racionale
i re.oluiei in*racionale. Aceast etap este proprie in*raciunilor svarite cu intenie.
Remarca potrivit creia invinuitul se a*l in cele mai optime condiii de percepie i de memorare i
de aceea declaraiile sale pot *urni.a cele mai bogate i e)acte in*ormaii privete in*raciunile svarite cu
intenie. 'and hotrarea de a svari in*raciunea s%a nscut spontan sub imperiul unei porniri de moment,
adic atunci cand *ptuitorul nu a meditat asupra modului de svarire a in*raciunii, aceast particularitate
a laturii subiective se re*lect in declaraiile invinuitului sau inculpatului, acestea putand *i lacunare i
ine)acte in privina impre3urrilor ce au precedat svarirea *aptei i *idele in privina acelor impre3urri
legate direct de svarirea *aptei.
'and po.iia psihic a *ptuitorului se caracteri.ea. prin intenie premeditat, atenia lui este in
egal activitilor ce preced inceputul de e)ecutare, cat i asupra activitii de msur concentrat atat
asupra e)ecutare propriu%.is. 'a urmare, intinderea i *idelitatea percepiei i memorrii *aptelor se
rs*rang deopotriv asupra intregului proces de *ormare a declaraiilor invinuitului sau inculpatului.
!ntr%adevr, in componena sa psihic, premeditarea presupune e)istena, intre momentul lurii
hotrarii in*racionale i reali.area ei, a unui interval de timp in care, *ptuitorul, in condiii de calm,
chib.uiete asupra celor mai proprii condiii de loc i de timp.
Aceast *orm de vinovatei se re*lect in declaraiile invinuitului sau inculpatului in preci.ia i
abundena detaliilor re*eritoare la impre3urrile anterioare, concomitente i chiar ulterioare momentului
svaririi in*raciunii, cu e)cepia acelor situaii care in timpul comiterii in*raciunii *ptuitorul s%a a*lat
sub stpanirea unei emoii care, de regul, are e*ect distructiv asupra percepiei i memorrii.
'and hotrarea de a comite in*raciunea a *ost luat ins, sub imperiul unei puternice tulburri
su*leteti provocat, de e)emplu, de atitudinea in3ust a victimei, ori de sentimente de o deosebit
intensitate, patim, pasiuni etc. declaraiile sincere ale invinuitului sau inculpatului se caracteri.ea. prin
descrierea e)act, prin preci.ia amintirii a tot ceea ce a precedat inceputul e)ecutrii, declaraii care ins pe
msur ce se apropie de momentul e)ecutrii activitii materiale devin tot mai lacunare, mai srace in
detalii i imprecise.
b( !n etapa des*urrii activitii in*racionale au loc procese psihice care de.organi.ea.
recepia sen.orial.
"tarea de tulburare sub stpanirea creia se a*l *ptuitorul in timpul svaririi in*raciunii este
provocat de preocuparea, de concentrarea tuturor e*orturilor in vederea reuitei activitii intreprinse, de
dorina obsesiv de a prsi cat mai repede locul *aptei, de a produce cat mai puine modi*icri, contient
*iind, c orice imper*eciune l%ar putea trda.
Aceast condiie psihic generea. stri de nelinite, de surescitare, o mai redus capacitate de
control asupra conduitei, care e)plic erorile, inadvertenele, cum ar *i; uitarea la locul *aptei a unor obiecte,
producerea unor urme care l%ar putea demasca .am.d.
c( !n etapa a !!!%a, dup svarirea in*raciunii, dominana psihologic a celui ce a svarit
in*raciunea o constituie tendina de a inltura consecinele la care este e)pus, tendina de a se apra.
+rocesele psihice caracteristice acestui moment generea. nelinite, nesiguran i un
comportament ne*iresc. 'a urmare, *ptuitorul intreprinde o serie de aciuni cum ar *i, plecarea precipitat
de la locul *aptei, distrugerea sau ascunderea unor mi3loace materiale de prob, dispariia de la domiciliu,
incercarea de creare a unor alibiuri prin deplasarea imediatintr%un alt loc unde incearc s se *ac
remarcaiP etc.
:nii in*ractori mai versai incearc s%i ascund *apta prin simularea altor in*raciuni. 1e e)emplu,
in ca.ul omorului se simulea. o sinucidere sau accident. "trile de nelinite, de tulburare, de surescitare,
sub stpanirea crora se a*l *ptuitorul dup svarirea in*raciunii inregistrea. o intensi*icare in
momentul in care identitatea lui este cunoscut, adic in momentul in care apare in *aa organului 3udiciar in
calitate de invinuit sau inculpat.
+re.entarea in *aa organului 3udiciar este precedat de o perioad de re*lecii, de prepararea pan la
detalii a declaraiilor pe care le va da. 4l va medita asupra po.iiei pe care o va adopta in raport cu atitudinea
organului 3udiciar, cu intrebrile ce i se vor pune.
+reci.area po.iiei pe care o va adopta i elaborarea liniei de aprare nu sunt in msur s
s*areasc nelinitea i tulburarea invinuitului sau inculpatului.
4l rmane permanent stpanit de teama c nu a intuit toate aspectele, c nu a prev.ut toate
intrebrile i mai ales de team c nu tie ce impre3urri sunt cunoscute organului 3udiciar.
"tarea puternic emoional sub care se gsete invinuitul sau inculpatul se repercutea., de regul,
asupra capacitii de evocare a ceea ce e)plic posibilitatea ivirii erorilor, ine)actitilor, atat in declaraiile
invinuiilor sau inculpailor de rea%credin, cat i in cele ale celor de bun%credin.
5ecanismele psihologice ale celui anchetat pre.int cateva caracteristici care trebuie cunoscute,
deoarece numai cunoscandu%le, o*ierul de urmrire penal poate stabilii discrepana dintre inteniile
ascunse i cele declarate, dintre aciunile i vorbele invinuitului.
8 prim grup important de probleme psihologice tipice momentului ascultrii sunt emoiile celui
invitat in *aa organelor 3udiciare. 1epistarea pre.enei emoiilor poate de.vlui de.acordul dintre cele
a*irmate i cele petrecute in realitate, dintre adevr i minciun. 4ste tiut *aptul c tensiunea psihic a
invinuitului sau inculpatului este, de regul, mult mai mare decat a celorlalte persoane a*late in proces in
calitate de martor, parte responsabil civilimente, parte vtmat etc. 1ar din capul locului trebuie s
accentum c in urma obnuinei mai indeosebi la recidiviti, sau ca urmare a apartenenei la un anumit tip
temperamental, pre.ena emoiilor poate *i stabilit, dar niciodat in mod total. 4moiile se caracteri.ea.
prin aceea c sunt insoite in mod obligatoriu de unele mani*estri viscerale i somatice.
Ast*el, btile inimii se accelerea., presiunea sanguin se mrete, apar *enomene vaso%dilatatorii
sau vaso%constrictorii, respiraia devine mai rapid i mai sacadat, se dereglea. emisiunea de sunete /
tremurul vocii /, salivaia se diminuea., muchii scheletici se contract sau se rela)ea. subit. 7iind
*enomene diri3ate de instanele subcorticale, ele se de.lnuie in mod automat i nu pot *i stpanite de
voin decat in msur *oarte mic. "urescitarea aceasta subcortical, provoac, pe cale de consecon, i
o dereglare in *unciile de ideaie i in cele memoriale.
7enomenul este *oarte des intalnit i in viaa de toate .ilele in situaia de e)amen, de e)emplu, uitm
adesea lucruri eseniale i verbali.m intr%un mod neobinuit.
+rintre multe *orme de dereglarea enumerate mai sus trebuie amintit i dereglarea timpului de
laten sau a timpului de reacie.
+entru problema in discuie, are importan *aptul c in strile emoionale, mai ales timpul de
laten se mrete. Aiberiu 9ogdan, in lucrarea+robleme de psihologie 3udiciarP arat c lucrurile se
petrec, in ca.ul aplicrii acestei tehnici la invinuii, ast*el; se dau subiecilor circa 122 de cuvinte / stimuli
verbali /,dintre care multe suntneutreP, altele a*ectogeneP i li se cere ca la *iecare stimul s rspund cu
primul cuvant care le vine in minte.
"e observ c la cuvinteleneutreP reacia este prompt i logic, iar la cuvintelea*ectogeneP
timpul de reacie se lungete.
'uvintele a*ectogene sunt constituite din stimuli care au o legtur direct sau indirect cu
in*raciunea. 1e e)emplu, s%a observat c la cuvinte precum cinste, libertate, cartu / reacia intar.ie i c
adesea asociaia este nelogic / de e)emplu pdure, ghea /, i c subiectul adesea repet stimulul
a*ectogen pentru a catiga timp.
!n esen, pe un *ond general de tensiune psihic speci*ic anchetei pot aprea la cel audiat
mani*estri cu grad crescut de intensitate, ceea ce repre.int un indiciu de simulare sau de disimulare a
adevrului. Atunci cand sunt comunicate prin limba3, simularea sau disimularea adevrului imbrac *orma
minciunii.
:n o*ier de urmrir penal cu o bogat e)perien practic, bun cunosctor al psihologiei
invinuitului, poate sesi.a cu destul e)actitate momentele de di*icultate, de cretere a tensiunii psihice la
persoanele nesincere. !ncercrile de simulare sau disimulare conturea. o a doua grup de probleme
psihologice alturi de emoii, tipice momentului ascultrii. 8mul este capabil s%i ascund#disimule.e(
aciunile sale, el poate contra*ace #simula( realitatea.
1intre modurile de simulare ori disimularea transpuse i sub *orm verbal / de minciun /
invinuiii sau inculpaii apelea. de cele mai multe ori la urmtoarele;
% re*u.ul de a vorbi sau de a recunoate *aptele care li se imput>
% invocarea imposibilitii de a%i aduce aminte>
% pre.entarea de alibiuri>
% recunoaterea unor *apte minore, in scopul disimulrii celor importante>
% simularea nebuniei>
% incercri de automutilare etc.
1eseori, in *aa organelor de procuratur, dar mai ales a instanelor, inculpaii ii retrag declaraiile
*cute anterior, pe motivul obinerii acestora prin presiuni, prin intimidare.
1e aceea detectarea comportamentului simulat, al camu*la3ului este de cea mai mare importan
pentru organul 3udiciar.
+e parcursul interogrii invinuitului se mani*est din plin capacitatea o*ierului de urmrire penal
de a utili.a cunotinele din domeniul psihologiei. 1e *apt, aceast activitate poate *i de*init ca un dialog,
reali.area constructiv a cruia poate s contribuie la soluionarea corect a cau.ei penale. +articularitile
psihologice ale acestui dialog;
% *recvent conine in sine germenele con*lictului, care nu s%a epui.at odat cu evenimentul
in*raciunii i care re.ult din scopurile di*erite ale o*ierului de urmrire penal i ale invinuitului>
% se reali.ea. in con*ormitate cu 'odul de procedur penal, este strict reglamentat, atribuindu%i
o*ierului de urmrire penal penal *uncia de diri3or, dar o*erindu%i i invinuitului anumite drepturi care nu
pot *i negli3ate>
% invinuitul imprtete starea emoional de constringere, *apt care condiionea. o tensionare
intern i poate duce la acuti.area con*lictului i la di*iculti in reali.area unui contact psihologic>
% re.ultatele interogrii sint *i)ate in procesul%verbal, ambele pri purtind responsabilitate de
calitatea acestuia.
Anumite particulariti psihologice ale invinuitului pot in*luena caracterul interogatooriului;
% atitudinea *a de cercetarea penal i de o*ierul de urmrire penal; avind caracter po.itiv pot
contribui la crearea unei atmos*ere de colaborare reciproc avanta3oas> negativ % pot acuti.a con*lictul i
provoca di*iculti pe parcursul interogatoriului>
% evaluarea in*ormaiei pe care urmea. s o o*ere, contiina de *aptul c aceasta va in*luena
soarta lui de mai departe>
% coninutul intereselor % de a contribui la *acilitarea urmririi penale, in aa *el denotind dorina de
colaborare sau de a se impotrivi, a ascunde in*ormaia pe care o posed>
% incordarea psihic provocat de intenia de a a*la volumul in*ormaiei de care dispune o*ierul de
urmrire penal, orientrile lui, de a%i stabili un mod de comportament *avorabil situaiei in care s%a
pomenit.
8*ierul de urmrire penal este preocupat de urmtoarele probleme;
% cercetarea conduitelor invinuitului in scopul aprecierii atitudinii lui *a de cercetare i in genere %
de in*raciunea comis>
% incercarea de a%l orienta pe invinuit spre o atitudine de colaborare>
% *olosirea unor metode psihologice, care i%ar *acilita celui anchetat procesul reconstituirii
in*ormaiei.
!nterogatoriul debutea. cu stabilirea identitii invinuitului, aducerea la cunotin a ordonanei de
punere sub invinuire, e)plicarea coninutului ei i a drepturilor persoanei interogate. 5ai apoi o*ierul de
urmrire penal intreab dac invinuitul recunoate invinuirea ce i se aduce, ascult declaraiile lui asupra
coninutului invinuirii, dac este necesar, adresea. intrebri.
Aceste prime aciuni procesuale pot determina, prin reali.are corect, inceputul unui contact
psihologic al o*ierului de urmrire penal cu persoana anchetat, contact care se poate trans*orma in
colaborare reciproc avanta3oas. Arebuie s se in cont i de anumite particulariti ale strii psihologice a
invinuitului. +rocedura de punere sub invinuire, cu atit mai mult de arestare preventiv, duce la
de.organi.ri in structura a*ectiv i volitiv a celui anchetat, el este tensionat, reactiv, se con*runt cu
starea de nelinite, alarm, *ric. Aotodat trebuie s se in cont i de con*u.ia logic, care a*ectea.
personalitatea celui supus anchetei.
inind cont de aceste particulariti, o*ierul de urmrire penal poate contribui la organi.area
e*icient a interogrii. !n ca.ul in*ractorilor situaionali el trebuie s reali.e.e aciuni de in*ormare asupra
caracterului invinuirii i modelele de comportament, care i%ar *acilita invinuitului soarta de mai departe;
recunoaterea sincer a vinei, contribuirea printr%un comportament adecvat la cercetare. Atunci cind se
reali.ea. interogatoriul unor criminali de carier, pro*esionali, trebuie s chib.uiasc bine asupra
caracterul intrebrilor, s opere.e cu in*ormaie adunat pe parcursul urmririi penale, creind imaginea unui
specialist competent, sincer, care dispune de probe su*iciente pentru a demonstra vinovia. 1e *apt,
asemenea categorii de in*ractori decid po.itiv asupra colaborrii doar atunci, cind contienti.e. lipsa unei
alte soluii, caut varianta mai plau.ibil, recunoscind doar atit, cit, dup prerea lor, cunoate anchetatorul.
"e recomand de a anticipa interogatoriul cu ascultarea relatrii libere a persoanei anchetate. +e
parcursul ascultrii o*ierul de urmrire penal anali.ea. in*ormaia, depistea. momentele de e.itare,
contradiciile, urmrete comportamentul a*ectiv al anchetatului, selectea. momentele tactice potrivite.
!ntrebrile trebuie s se oriente.e asupra coninutului e)pus con*u., incomplet, contradictoriu. 1ac acestea
sint *ormulate corect, pot duce la ampli*icarea con*u.iei a*ectiv%volitive i la a*irmarea primar a deci.iei de
recunoatere. 'oninutul celor relatate este inregistrat #stenogra*iat, inscris audio(, *i)at in procesul%verbal,
pre.entat spre citire i semnare de ctre invinuit.
8*ierului de urmrire penal poate utili.a i alte metode de reali.are a contactului psihologic;
% cunotinele despre personalitatea invinuitului, interesele, problemele, motivaia lui, anumite
evenimente biogra*ice, utili.area crora intr%o atmos*er de sinceritate poate provoca un sentiment de
incredere, cu incrctur a*ectiv po.itiv>
% capacitatea de a%l trata empatic pe invinuit, de a%i inelege starea psihologic>
% recurgerea la o manier de comportament care ar vorbi despre calitile umane, dar i de
pro*esionalism, atitudine nepre.umptiv, obiectiv.
+e parcursul urmririi penale o*ierul de urmrire penal poate utili.a anumite metode de in*luen
psihologic, care nu vin in de.acord cu cerinele legii procesual penale.
Metoda convingerii. Are *orma unei in*luene verbale, care ine cont de sentimentele, tririle
invinuitului, a3utindu%i s%i aprecie.e corect comportamentul, s%i ineleag vina. +entru a o utili.a corect
este nevoie de o cunoatere ampl a trsturilor de personalitate ale persoanei anchetate, de reali.area unei
atmos*ere de inelegere i de *olosirea unei situaii *avorabile. !n ca.ul unui in*ractor recidivist, aceasta se
poate pre.enta in *orma unei con*u.ii, re.ultate din depistarea de ctre anchetator a erorilor, contradiciilor in
in*ormaia relatat, *olosirea unor *apte bine cunoscute, care pot distruge modelele eronate, stabilite de ctre
anchetat, atunci cind anchetei e supus un in*ractor oca.ional % in momentul cind s%a reali.at pe deplin
contactul psihologic. 7ormularea propunerii de recunoatere a vinei trebuie s conin argumente bine
chib.uite, capabile s provoace tririle a*ective ateptate de ctre o*ierul de urmrire penal. !at cum se
pre.int modelul utili.riii metodei convingerii;
% determinarea unui scop al interogatoriului, care poate *i reali.at prin colaborarea cu invinuitul #in
ca.ul cind aceste este dispus s contribuie la reali.area urmririi penale(>
% ascultarea relatrii libere a invinuitului, anali.a vi.iunilor lui asupra in*raciunii, atitudinilor *a
de urmrirea penal, anchet, o*ierul de urmrire penal>
% cercetarea cadrului de repre.entri, pe care invinuitul le posed re*eritor la competivitatea
o*ierului de urmrire penal, orientarea propriului comportament pe parcursul procesului>
% pre.entarea de argumente, care prin *ora lor de convingere pot in*luena asupra repre.entrilor
vechi, *orma altele noi i tre.i triri i sentimente de alt natur>
% in*luena in scopul revi.iurii opiniilor, atitudinilor, *olosind contradicia dintre motivaia,
orientrile vechi spre un comportament criminal i sentimentul nou de culpabilitate, regret.
5etoda convingerii are e*ectul scontat atunci, cind invinuitul il tratea. pe o*ierul de urmrire
penal ca pe o persoan obiectiv, competent, sincer, care intenionea. s reali.e.e o cercetare in
con*ormitate cu cerinele legii, identi*icind toate circumstanele; agravante i atenuante. 7recvent o*ierul de
urmrire penal, dup propunerea dat invinuitului de a%i recunoate vina, trebuie s%i o*ere timp pentru
luare a deci.iei. "int inutile, iar uneori chiar duntoare, *ra.ele de *elul; Relatai adevrul ca s v
eliberai de povara pe care o purtai, Amintii%v c sintei om, etc. 'onvingerea trebuie s se
*undamente.e pe *apte, date posedate de ctre o*ierul de urmrire penal, pe imaginea lui de om care
intenionea. s%i acorde invinuitului a3utor. "e ine cont i de particularitile de virst, se), socio%
pro*esionale, de interesele, trebuinele principale ale invinuitului.
Metoda influenei indirecte se *undamentea. pe pre.entarea unor dove.i, probe verbale sau
materiale convingtoare, cu capacitatea de a modi*ica cardinal situaia din timpul interogrii, tre.ind
sentimentul de eec al persoanei anchetate i provocind dorina de a relata *aptele ascunse. !n*ormaia
pre.entat de o*ierul de urmrire penal trebuie s *ie cit mai veridic. 5odelul metodei date prevede;
% elaborarea tacticii de in*luen, reieind din caracterul in*ormaiei ascunse i al argumentelor pe
care le posed o*ierul de urmrire penal>
% alegerea momentului potrivit % a situaiei de con*u.ie, indeci.ie, ovial a invinuitului>
% pre.entarea dove.ilor, probelor se *ace indirect, o*ierul de urmrire penal nu trebuie s a*irme
sau s nege ceva, ci doar s adrese.e intrebri care cer un rspuns *r de echivoc>
% in*ormaia pre.entat de o*ierul de urmrire penal trebuie s *ie cit mai convingtoare.
Metoda stimulrii morale, potrivit in ca.ul in*ractorilor oca.ionali, se *undamentea. pe
cunoaterea personalitii invinuitului de ctre o*ierul de urmrire penal, a intereselor lui, a unor merite,
operind cu trebuinele, cu o*erirea unei alte perspective. 'onst in e)plicarea tuturor aspectelor cercetrii i
anchetei, a rolului po.itiv al recunoaterii sincere a vinei i comportamentului de colaborare cu ancheta.
!n literatura psihologic%3udiciar sint descrise i un ir de procedee tactice de ascultare a
invinuituluiN19O. "int tactici cunoscute i utili.ate pe larg in practica cercetrii penale.
7olosirea lor este di*erit in situaiile de colaborare a invnuitului cu organelle de urmrire penal i
de con*lict dintre pri. !n cadrul reali.rii interogatoriului unei persoane care urmrete aceleai scopuri
precum o*ierul de urmrire penal, dar din anumite considerente de ordin psihic nu poate o*eri in*ormaia
necesar, pot *i utili.ate tacticile;
% tactica amintirii prin contingen; utili.area asociaiilor verbale, crearea unor asociaii prin
evocarea imaginilor sau chiar *olosirea unor obiecte, situaii cu capacitatea de a reactiva in*ormaia
coninut in memorie>
% amintirea prin asemnare sau prin contrast; const in provocarea de stri a*ective similare sau
di*erite decit cea din timpul cercetat, capabire de a reactiva in*ormaia>
% ascultarea repetat const in cerina de a repeta relatarea despre anumite *apte, impre3urri,
amnunte la intervale di*erite de timp. 'ontradiciile, erorile, care inevitabil pot aprea, demonstrea.
netemeinicia in*ormaiei *alse>
% ascultarea sistematic se *olosete in ca.ul in*ractorului oca.ional, sincer, care dorete s
colabore.e cu ancheta, dar are anumite di*iculti in reproducerea evenimentului, precum i in al celui
nesincer, obligindu%l s e)plice toate amnuntele. Acest procedeu prevede clari*icarea sistematic a tuturor
aspectelor, in care scop i se adresea. intrebri.
Alte tactici pot *i *olosite in situaiile de con*lict latent, iarr uneori chiar mani*estat.
Folosirea intrebrilor de detaliu in scopul obinerii unor amnunte re*eritoare la di*erite impre3urri
ale in*raciunii i demonstrrii netemeiniciei ascunderii in*ormaiei, *ormrii imboldului de a renuna la
negarea vinei. 4ste o tactic potrivit in ca.ul in*ractorilor de carier, recidiviti, care ii pregtesc din timp
i atent declaraiile, dar pot comite anumite erori i inconsecvvene logice. Anume aceste contradicii in
relatare pot *i *olosite de ctre o*ierul de urmrire penal, pentru a determina recunoaterea i colaborarea
cu invinuitul.
Ascultarea incruciat const in crearea unei situaii de o*ensiv a invinuitului, de aprare de doi
sau mai muli o*ieri de urmrire penal, care%i adresea. intrebri alternativ, intr%un ritm alert, lipsindu%l
de posibilitatea de a%i pregti rspunsurile mincinoase. 1e.avanta3ul acestui procedeu; poate deruta
persoanele cu anumite probleme ale a*ectivitii i voinei, sugestibile, con*ormiste. !at de ce e nevoie ca
o*ierii de urmrire penal s posede per*ect aspectele cau.ei i tehnica de comunicare.
Tactica complexului de vinovie #asemntoare metodei stimulrii morale( se *olosete in ca.ul
persoanelor sensibile, tre.indu%se sentimentul culpabilitii.
Folosirea probelor de vinovie % in ca.ul persoanelor nesincere, cu antecedente penale, a
in*ractorilor de carier, provocind nesiguran i tre.ind imboldul de recunoatere a vinei i de o*erire a
unei in*ormaii adevrate.
Procedeul justificrii timpului critic const in relatarea minuioas a tuturor evenimentelor de pin
la, din timpul i de dup in*raciune. !n*ormaia este veri*icat, o*erindu%i o*ierului de urmrire penal
posibilitatea de a depista momentele de nesinceritate. !n ca.ul unei ascultri repetate se vor cere e)plicaii
asupra ine)actitilor, determinindu%l spre recunoaterea *aptului.
Ascultarea unui invinuit despre activitatea altor participani la infraciune se *olosete in cadrul
cercetrii crimei comise in grup. +rocedeul permite depistarea verigii slabe in structura grupului.
*.*. Ascultarea prii vt+ate
!nterogarea prii vtmate are ca scop stabilirea circumstanelor;
% re*eritor la perioada de pin la in*raciune, caracterul raporturilor dintre victim i invinuit,
particularitile con*lictului, in ca.ul cind acesta a precedat in*raciunea>
% cu privire la evenimentul in*raciunii #timpul, locul, succesiunea aciunilor persoanelor pre.ente,
atit ale invinuitului, cit i ale prii vtmate, martorilor(, la in*iarea invinuitului i a martorilor, armele
sau alte mi3loace *olosite in comiterea delictului>
% care caracteri.ea. consecinele in*raciunii.
8*ierul de urmrire penal trebuie s in cont de starea victimei, tensiunea psihico%a*ecti
provocat de aciunile in*ractoriale, con*u.ia cognitiv i volitiv, anumite legiti ale memoriei;
intipririi, pstrrii i reactivrii in*ormaiei. 1e regul, in primele ore de dup in*raciune victima se a*l
intr%o stare de oc a*ectiv, contiina ei trece prin momente de con*u.ie, procesele logice sint a*ectate de
inerie. !at de ce se recomand repatarea interogrii dup o anumit perioad, care nu trebuie s
depesc intervalul de 8 de ore, secven de timp in care va avea loc o organi.are a*ectiv%volitiv,
cognitiv%logic i nu se vor terge din memorie cele mai importante detalii. !nterogarea a doua provoac
*enomenul reminescenei % reconstituirea mai deplin i mai adecvat a evenimentului.
Reali.area contactului psihologic cu victima este o sarcin nu mai puin di*icil pentru o*ierul de
urmrire penal. 'omportamentul *iresc, empatic, tratarea corect, atent, asigurarea securitii prii
vtmate pot *acilita procedura interogrii.
*.-. Ascultarea +artorlor
5rturiile se pre.int ca probe deosebit de importante in procesul penal. 8*ierul de urmrire
penal poate stabili cu a3utorul martorilor mai multe detalii cu pondere pentru proces; cine, unde i cind a
svirit in*raciunea, care a *ost motivaia aciunilor in*racionale i rolul victimei in structura aciunii
delincvente, ce circumstane obiective i subiective au provocat delictul etc. 1eoarece intr%un capitol separat
au *ost anali.ate principalel aspecte psihologice ale martorului i mrturiei 3udiciare, ne vom opri mai
detaliat la caracteri.area aciunilor o*ierului de urmrire penal.
+rima condiie a cptrii unei mrturii veridice i complete const in *ormularea corect a
intrebrilor. Qinindu%se cont de sugestibilitatea persoanelor chemate in instana de anchet, determinat de
caracterul neobinuit al situaiei, rolului, cerinelor pentru martor, precum i de con*ormismul re.ultat din
statutul 3uridic al lui, trebuie s *ie *ormulate intrebri care n%ar conine in structura lor o posibil variant a
rspunsului, concrete, cu re*erin la anumite detalii i momente ale in*raciunii. Reconstruirea
evenimentului in*raciunii trebuie s decurg sub *orm de dialog constructiv, in care o intrebare trebuie s
cear con*irmarea rspunsului precedent, completarea cu noi detalii a in*ormaiei.
'ea de a doua % in stabilirea atitudinii martorului *a de prile implicate in proces, de instana de
anchet i anchetator, precum i de sistemul de drept in general. "e cunoate bine c in*ractorii pro*esionali,
recidiviti re*u. s depun mrturii, colaborarea cu organele de drept *iind condamnat in lumea
criminal, deci ei se vor eschiva de la intrebri, vor de.orienta cercetarea. 0a *el se pre.int i persoanele
an)ioase, cuprinse de *rica unei posibile r.bunri sau, cel puin, a uor neplceri.
Arebuie s se in cont de starea in care se a*la martorul in timpul in*raciunii, de interesul pe care l%
a mani*estat *a de eveniment. 5rturia va *i eronat, dac in timpul in*raciunii martorul se a*la in stare
de beie, era captivat de alte momente mai importante, a *ost cuprins de spaim, groa., sau minie.
"e pre.int ca ceva deosebit interogarea victimelor i martorilor minori. +e parcursul procedurii
interogrii trebuie s se in cont de particularitile de virst, care in*luenea. procesele cognitive,
a*ectivitatea i voina minorilor.
'u toate c in anumite circumstane sint interogai copiii de virst precolar, mrturiile lor sint
*oarte incomplete, a*ectate de capacitile limitate ale gindirii, recurgerea *recvent la imaginaie,
sugestibilitate, dependen de opiniile celor maturi. !nterogarea copiilor de aceast virst trebuie s dure.e
nu mai mult de 1G%,2 de minute % timp in care poate *i meninut atenia precolarului. !n strucutra
interogrii ii pot gsi loc anumite elemente de 3oc % determinarea culorilor dup anumite tabele, numirea
obiectelor, numrarea lor. !ntrebrile trebuie s *ie *ormulate cit mai simplu, rspunsurile % ascultate atent,
comentate cu *ra.e de aprobare i de laud.
'opiii de virst colar mic #$V-%12V11 ani( posed anumite aptitudini de anali. logic,
e)perien cognitiv i social%relaional, dar mai sint captivai de detaliile neimportante, dar pe care le
consider mai interesante, inlocuiesc golurile din memorie cu repre.entri imaginare. !niial se recomand
reali.area unei discuii cu caracter neutru, pentru a%i o*eri copilului posibilitatea de a *ace cunotin cu
locul i persoanele noi. 5ai apoi i se o*er posibilitatea de a povesti tot ce cunoate. +e parcurs se trece
treptat la dialog, *r a%l intrerupe pe minor cind descrie un moment, chiar dac vorbete de detalii
nesemni*icative.
Adolescenii posed capaciti cognitive de.voltate, pro*il social i moral aproape de*initivat,
sentimentul responsabilitii, e)perien, aptitudini de anali. logic. Aotodat ei mai dau dovad de
con*ormism, dependen de grup, dorin de a*irmare, care pot in*luena caracterul mrturiei, ducind la
erori involuntare.
+edagogul sau psihologul, pre.ent la interogare in calitate de consultant, contribuie la reali.area
contactului psihologic, ii a3ut o*ierului de urmrire penal s *ormule.e intrebrile, ii *acilitea.
minorului procesul de reconstituire a in*ormaiei.
4. /specte psihologice privind con#runtarea" reconstituirea i recunoaterea persoanelor i a o!iectelor
Con0runtarea
'on*runtarea este o soluie la care se poate recurge cand intre declaraiile di*eritelor persoane e)ist
contradicii, cerandu%se clari*icarea i completarea anumitor probe sau depo.iii. 8 dat cu identi*icarea
elementelor contradictorii vor *i studiate amnunit persoanele de la care provin relatrile divergente,
pro*ilul lor psihologic, putandu%se stabili pe aceast cale i motivele probabile ale distorsiunii.
+rin compararea declaraiilor contradictorii cu alte declaraii asupra acelorai elemente de la dosarul
cau.ei, se va putea aprecia care dintre persoanele care declar di*erit se apropie mai mult de adevr, aa cum
re.ult el din restul probatoriului. "e vor lua in considerare starea *i.ic i emoional la momentul *aptei,
atitudinea sau relaia cu in*ractorul #relaii de rudenie, prietenie, con*licte anterioare, mil pentru autor(.
Arebuie s se in seama de oportunitatea con*runtrii sub aspect moral, in *uncie de o serie de
motive; cultura general, varsta, trsturi morale, reacii pe *ond temperamental, po.iie social> unele
persoane pot s se simt depite de actul i atmos*era con*runtrii. Va e)ista riscul ca aceste persoane s
participe intr%o stare de inhibiie, *iind doar participani indireci, care nu%i pot susine punctul de vedere,
lsandu%se condui de cealalt parte cu care se *ace con*runtarea. 4)ist, de asemenea, posibilitatea ca, la
con*runtarea cu autorul in*raciunii, victimei sau martorului s%i *ie reinviate sentimentele, starea emoional
pe care comiterea *aptei le%a generat%o i ast*el acetia nu vor re.ista procesului con*runtrii. 'and aceste
situaii nu pot *i inlturate, este recomandabil s se renune la con*runtare, aceasta *iind compromis sub
aspectul e*icienei tactice.
1ivergenele de apreciere ale anumitor aspecte pot aprea i in mod sincer la persoane di*erite, pe
temeiul perceperii greite sau al recepionrii pariale. !n e*ectuarea con*runtrii poate *i adoptat o tactic
surpri.P sau o modalitate clasic. 'on*runtarea va avea loc in pre.ena ambelor pri con*runtate,
supraveghindu%se reaciile acestora. 7iecare intrebare i rspuns vor *i consemnate, dar nu se recomand a
se citi declaraiile anterioare care au determinat con*runtarea.
4le vor *i reproduse in esen.
+rilor con*runtate li se vor pune aceleai intrebri, acestea trebuind s *ie clare, concise, de natur
a nu sugera c anchetatorul ar imprti susinerile uneia i ar suspecta cealalt parte de nesinceritate.
!ntrebrile vor *i puse alternativ *iecrei pri, rspunsul uneia *iind urmat de adresarea aceleiai intrebri
celeilalte pri i dup semnarea a ceea ce s%a consemnat cu privire la aceste rspunsuri va *i adresat
urmtoarea intrebare, continuand pan la epui.area problemelor ce au determinat con*runtarea.
!n *inal se poate permite celor con*runtai s%i adrese.e intrebri reciproce prin intermediul
anchetatorului care va decide in ce msur acestea au legtur cu problema care a determinat con*runtarea.
8rgani.area con*runtrii presupune urmtoarele aspecte;
W Alegerea locului i momentului tactic cele mai potrivite pentru des*urare, a ordinii in care
persoanele vor *i chemate la con*runtare. 'itarea se va *ace con*orm regulilor procesuale, *iind recomandabil
s se e*ectue.e chiar in dimineaa .ilei in care va avea loc con*runtarea.
W 4vitarea unor inelegeri posibile intre cei con*runtai in ca.ul in care e)ist mai muli martori sau
invinuii in stare de libertate, con*runtrile urmand s aib loc in aceeai .i, una dup alta.
W "tabilirea succesiunii intrebrilor sau a problemelor care a urmea. a *i clari*icate prin con*runtare.
!ntreaga con*runtare va avea la ba. un plan orientativ care va putea *i modi*icat in *uncie de
aspectele noi ivite sau de po.iia celor con*runtai. 1e asemenea vor *i stabilite persoanele care vor asista la
supravegherea celor con*runtai, persoane avi.ate asupra problemelor care *ac obiectul con*runtrii, ast*el
incat s *ie pregtite s surprind cu e)actitate reaciile celor con*runtai in momentul punerii in discuie a
problemelor.
<umrul persoanelor care e*ectuea. con*runtarea trebuie s *ie cel puin egal cu cel al persoanelor
con*runtate i este de la sine ineles c ele aparin unitii 3udiciare in care are loc con*runtarea.
!n e*ectuarea con*runtrii, martorii, invinuiii sau prile vtmate supuse acestui procedeu sunt
marcai atat de o tensiune psihic, cat i de elemente suplimentare de emoie speci*ice acesteia. Aensiunea
psihic poate *i cau.at de;
teama *aa de reaciile celui cu care este con*runtat>
sentimente de mila sau prietenie *a de acesta>
comple)ul de vinovie sau preocuparea de a nu *i invinuit pe nedrept>
teama de a nu se descoperi adevrul in ca.ul celor nesinceri.
Aoate aceste elemente il *ac pe anchetator s asigure o atmos*er de calm i sobrietate, inc de la
inceputul con*runtrii. Atitudinea sa trebuie s se caracteri.e.e printr%o deplin obiectivitate, ast*el incat nici
unul dintre cei con*runtai s nu aib sentimentul c este de*avori.at. <umai ast*el se poate vorbi de
e)istena unui contact psihologic cu cei con*runtai. 1e asemenea, se va observa cu atenie comportarea celor
con*runtai, unul *a de cellalt, nepermiandu%li%se nici o incercare de intimidare, de in*luenare sau de
dominare prin po.iia social, prin pregtirea superioar a vreunuia dintre ei, prin relaiile avute, prin tria
de caracter.
!nainte de inceperea con*runtrii propriu%.ise, persoanelor li se pune in vedere c nu au voie s%i
*ac semne, s vorbeasc intre ele, atat intrebrile cat i rspunsurile adresandu%se numai prin intermediul
organului 3udiciar care conduce con*runtarea.
+rimele intrebri au un caracter introductiv, re*erindu%se la *aptul dac persoanele se cunosc, care
sunt raporturile dintre ele. !n continuare vor *i adresate intrebri necesare pentru clari*icarea contradiciilor.
+rima intrebare se va adresa persoanei considerate sincere. Vor *i evitate elementele de sugestie din
coninutul intrebrilor, inclusiv din atitudinea organului 3udiciar.
1up ce ascult rspunsurile la intrebrile destinate clari*icrii a*irmaiilor contradictorii, organul
3udiciar poate permite persoanelor con*runtate s%i adrese.e intrebri.
!n incheiere, persoanele con*runtate sunt intrebate dac mai au ceva de declarat.
Re.ultatele con*runtrii pot *i *i)ate prin doua modaliti; proces%verbal i mi3loace tehnice de
inregistrare.
a. +rocesul%verbal
"tructura procesului%verbal este asemntoare declaraiei date cu prile3ul ascultrii i in
con*ormitate cu prevederile art. 91 'od procedur penal. Ast*el, in partea introductiv vor *i preci.ate data
i locul con*runtrii, organul 3udiciar care a e*ectuat%o, precum i persoanele care au *ost con*runtate, in
legtur cu care vor *i menionate datele de identi*icare i calitatea procesual. Apoi, vor *i menionate in
ordine intrebrile i rspunsurile date de *iecare dintre cei con*runtai, inclusiv dac au mai avut ceva de
declarat in a*ara intrebrilor. +rocesul%verbal este citit celor con*runtai sau dat lor spre a *i citit, dup care
se semnea. pe *iecare pagin i la s*arit de ctre organul 3udiciar i de ctre persoanele con*runtate.
1ac una dintre persoane va re*u.a s semne.e, acest lucru va *i menionat in procesul%verbal.
b. 5i3loace tehnice de inregistrare #banda magnetic(
Aceast modalitate de *i)are a re.ultatelor con*runtrii pre.int deosebite avanta3e, o*erind
posibilitatea nu numai a *i)rii integrale i obiective a intrebrilor i rspunsurilor, ci i a
comportamentului celor con*runtai. !nregistrrile pe band videomagnetic au devenit o practic des
intalnit mai ales in ca.urile *oarte di*icile, deoarece o*er avanta3ul unei studieri atente a reaciilor
emoionale, al sesi.rii unor cat de mici indicii cu privire la posibilele *isuri in sistemul de aprareP al celui
care incearc s disimule.e adevrul.
!n a*ar de *aptul c prin intermediul con*runtrii sunt inlturate contradiciile din declaraii,
aceasta mai pre.int i alte avanta3e;
participanii la con*runtare pot s%i aminteasc amnunte pe care le%au uitat>
participanii la con*runtare pot s%i aminteasc *apte noi>
dei cu prile3ul con*runtrii, *iecare din cei audiai ii menine declaraiile anterioare, din
comportarea lor se poate inelege cruia dintre ei i se poate acorda mai mult incredere, iar acest
lucru poate sugera cile ulterioare de veri*icare a declaraiilor acestor participani>
comportarea persoanelor in timpul con*runtrii poate s contribuie la descoperirea unor trsturi de
caracter ale acestora, care trebuie avute in vedere cu prile3ul alegerii tacticii de audiere in viitor>
/ uneori in timpul con*runtrii persoana care a *cut declaraii neadevrate este nevoit s%i
schimbe declaraiile, s conceap noi declaraii i ast*el ea se incurc in propriile declaraii, ceea ce permite
s *ie demascat.
Reconstituirea
Reconstituirea poate *i de*init ca o activitate tactic prin care sunt reproduse integral sau parial
impre3urri ale cau.ei, *apte sau secvene ale acestora, care s%au produs inainte, in timpul sau dup comiterea
in*raciunii, veri*icandu%se pe aceast cale probatoriul e)istent, in condiiile concrete i cu mi3loacele ce
re.ult din coninutul su, putand *i obinute i probe noi. +entru veri*icarea probelor e)istente in dosarul
cau.ei, organul 3udiciar organi.ea. reconstituirea, dac asupra coninutului lor are dubii sau ele se a*l in
eviden contradicie cu alte probe re*eritoare la acelai obiect i totodat dac se pretea. la un asemenea
mod de veri*icare.P 0a locul *aptei vor *i reproduse anumite activiti, constatandu%se posibilitatea perceperii
lor in modul reinut in declaraii.
+rin reconstituire vor *i veri*icate capacitatea unui martor de a percepe anumite .gomote de la
distan, dac inculpatul a putut indeplini anumite activiti singur etc.
1eci.ia de a proceda la reconstituire va *i precedat de o anali. a avanta3elor i utilitii acestei
activiti, asigurarea tehnico%material necesar, eventualele probleme de ordin social i personal pe care le%
ar crea, precum i progresul pe care%l poate aduce cau.ei.
Reconstituirea ins poate *i *oarte costisitoare, *r a o*eri prea multe i semni*icative date noi,
poate a*ecta negativ opinia public, poate pre.enta pericol pentru viaa i sntatea celor implicai sau poate
le.a demnitatea altora. 1ac aceast anali. prealabil conduce la conclu.ia necesitii reconstituirii, se va
trece la stabilirea echipei ce va participa, a persoanelor care urmea. a *i pre.ente #inculpatul i aprtorul
su, parte vtmat, martori, e)peri(. Va *i stabilit dotarea tehnic necesar e*ecturii reconstituirii
propriu%.ise, dar i tehnica destinat *i)rii re.ultatelor reconstituirii, mi3loacele de deplasare la locul
respectiv. Vor *i veri*icate condiiile de timp i iluminat in care a avut loc evenimentul ce urmea. a *i
reconstituit #noapte, cea, .i(. Anumite activiti pot *i reconstituite *r a *i necesar deplasarea de la
sediul organului 3udiciar #deschiderea unui sei*, a unei maini, lovirea unei persoane(.
Activitile de genul veri*icrii vi.ibilitii sau audibilitii vor trebui indeplinite in mod necesar la
locul *aptei sau in condiii cat mai apropiate de situaia i momentul comiterii *aptei. 1ac di*erenele de
condiii de timp nu pre.int prea mare importan pentru reconstituire, se pot alege i alte condiii decat
cele din momentul comiterii *aptei. 1ac se veri*ic a*irmaii negative #negarea comiterii sau perceperii
anumitor aciuni(, veri*icarea va putea *i *cut cu a3utorul altor persoane cu insuiri *i.ice asemntoare
#varsta, se), inlime(. Atunci cand se veri*ic posibilitatea observrii anumitor elemente, evenimente de la
o anumit distan, va *i pre.ent persoana care susine observarea, inlocuirea ei ne*iind posibil.
'and se veri*ic posibilitatea au.irii unor anumite .gomote, cuvinte in anumite condiii, se vor
reproduce condiiile iniiale #*uncionarea unor utila3e, distane, .gomote de *ond, linite(.
Reconstituirea se *ace sub conducerea anchetatorului, asigurand i pre.ena celor ale cror declaraii
se veri*ic. 1up a3ungerea la locul reconstituirii, se veri*ic starea sa general, asigurarea pa.ei, limitarea
accesului strinilor, pre.ena martorilor asisteni. 1ac urmea. a se reconstitui impre3urri comple)e sau
vor e)ist mai multe variante ale *aptei ce urmea. a *i reconstituite, se recomand, mai ales anchetatorilor
cu mai puin e)perien, intocmirea unui plan al activitii. +entru *iecare secvena in parte se vor asigura
condiiile de reluare arti*icial, procedandu%se la atatea reluri cate se aprecia. a *i necesare.
+ersoanele vor *i ae.ate con*orm relatrilor. Atunci cand e)ist mai multe variante pre.umtive
privind po.iiile i distanele, se vor reconstitui toate aceste variante separat.
Re.ultatele reconstituirii se vor consemna intr%un proces%verbal, *iind *i)ate i prin *otogra*iere. "e
recomand reinerea cat mai amnunit a des*urrii. Vor *i descrise metodele aplicate, mi3loacele
tehnice utili.ate, modul des*urrii, persoanele participante, aciuni e)ecutate i de ctre cine, dac s%a
repetat secvena i de cate ori. 1e asemenea vor *i consemnate eventuale discuii cu privire la *iecare
reproducere in parte, observaii ale participanilor, modul de *i)are a reconstituirii #*oto, video(.
+lanele *otogra*ice se ane)ea. la procesul%verbal in dosarul cau.ei. "e vor meniona data i ora
incheierii reconstituirii. Actul va *i semnat pe *iecare pagin de ctre toi participanii.
Pre5entarea pentru recunoatere este o activitate cu caracter practic destinat identi*icrii unor
persoane, cadavre sau obiecte, prin intermediul anumitor persoane #de e)emplu, martorii(, care le%au perceput
in impre3urri 1, determinate de svarirea unei in*raciuni sau a unui alt *apt 3uridic. 4ste vorba despre un
proces memorial de identi*icare a unor indivi.i sau lucruri percepute, cunoscute anterior. Aceast ultim
preci.are permite inlturarea oricror con*u.ii dintre procesul psihic de recunoatere, ca *orm a reactivrii
i noiunea de recunoatere in accepiunea 3uridic respectiv de mrturisire. Activitatea de pre.entare
pentru recunoatere are o importan egal cu important activitii de ascultare propriu%.is o oricrui
subiect procesual care are cunotina despre vreo *apt sau impre3urare de natur s serveasc la
soluionarea cau.ei, inclusiv la identi*icarea autorului sau victimei unei in*raciuni.
!n cadrul recunoaterii, procesul memorial de identi*icare se ba.ea. pe compararea trsturilor
caracteristice ale unei persoane sau obiect pre.entat spre recunoatere, cu trsturile caracteristice percepute
intr%un moment anterior, comparare din care se pot desprinde conclu.ii re*eritoare la identi*icarea,
asemnarea sau deosebirea acestora.
Aceast *orm de reactivare memorial poate *i mai mult sau mai puin precis, intrucat este
re.ultatul unor mecanisme psihologice, a unor procese de observare, memorare sau redare, asemntoare in
*oarte multe privine cu procesul de *ormare a mrturiei.
:na din regulile tactice de ba. ale recunoaterii prevede c persoana va *i invitat s *ac mai
intai o descriere mai limitat a persoanei sau obiectului pe care l%a observat iniial i numai dup aceea s
procede.e la pre.entarea pentru recunoatere. 1eci recunoaterea este o reactivare a memoriei atat sub *orma
reproducerii, cat i sub *orma recunoaterii.
Valoarea recunoaterii depinde in primul rand de calitatea percepiei, de condiiile in care ea a avut
loc. +rintre *actorii de natur obiectiv ce in*luenea. procesul perceptiv se numra condiiile de
vi.ibilitate i audibilitate, durata percepiei, distana i unghiul sub care se *ace aceasta. :n alt *actor
obiectiv care poate *ace di*icil recunoaterea il constituie pre.ena unor elemente de asemnare #de
e)emplu, persoanele ce pre.int trsturi comune sau sunt imbrcate in uni*orm(.
'alitatea percepiei este puternic in*luenat i de *actori subiectivi, cum ar *i de e)emplu calitatea
organelor de simt, varsta i inteligena, nivelul de instruire, strile de oboseal, atenia, strile de tensiune
emoional speci*ice percepiei unor *apte cu un pronunat caracter a*ectogen.
Raportat la intervalul de timp dintre momentul percepiei i cel al recunoaterii, trebuie s *ie luai
in calcul i *actorii care in*luenea. procesul de memorare #de e)emplu, rapiditatea i perioada de stocare a
in*ormaiilor 1,G percepute, tipul de memorie, intervalul de timp dintre momentul observrii i cel al
redrii(.
!n ceea ce privete calitatea redrii trebuie avute in vedere caracteristicile personalitii celui care
este chemat s *ac recunoaterea.
!n procesul recunoaterii se intalnesc i cau.e de natur psihic, deci subiectiv, care pot duce la
erori in recunoatere, atrgandu%se atenia asupra unor *alse identi*icri, determinate de imposibilitatea
locali.rii in timp i spaiu a unor persoane sau obiecte, dar care pre.int unele trsturi asemntoare,
aprand ca *amiliare persoanei chemate s *ac recunoaterea. Acest *enomen, denumit de3a vuP, este
determinat de sen.aia, de sentimentul incercat de o persoan de a mai *i v.ut vreodat individul sau
obiectul pre.entat spre recunoatere.
+re.entarea pentru recunoatere presupune o pregtire atent i minuioas, care s asigure reuita
acestui procedeu tactic de identi*icare. "e incepe cu studierea materialului cau.ei, adic stabilirea cu
e)actitate a obiectului pre.entrii pentru recunoatere, respectiv a persoanelor, cadavrelor sau obiectelor care
trebuie identi*icate.
+in studierea materialelor cau.ei vor *i stabilii subiecii procesuali care vor *i chemai s *ac
recunoaterea, acetia *iind persoane care au perceput direct subiectul pre.entrii pentru recunoatere. :n
rol important il au condiiile in care a avut loc percepia.
:rmea. apoi ascultarea prealabil a persoanei care *ace recunoaterea, aceast ascultare avand
urmtoarele obiective;
cunoa terea e)act a posibilitilor reale de percepie, *i)are i redare ale persoanei respective, a
trsturilor sale psihice>
determinarea condi iilor de loc, timp i mod de percepie, precum i a *actorilor subiectivi care ar
*i putut in*luena procesul de percepie sen.orial>
stabilirea volumului de date re*eritoare la caracteristicile de identi*icare pe care persoana le%a
perceput i memorat, ast*el incat recunoaterea s *ie realmente posibil i util.
4*ectuarea urgent a pre.entrii pentru recunoatere are un rol decisiv, deoarece ast*el se poate evita
posibila tergere din memorie a semnalmentelor i e)ercitarea de in*luente din partea persoanelor care nu au
interesul s *ie identi*icate.
8rgani.area pre.entrii pentru recunoatere se *ace in *uncie de condiiile in care a avut loc
percepia i de natura obiectului recunoaterii. 4ste necesar ca aceast organi.are s se *ac in condiii cat
mai apropiate cu cele e)istente in momentul observrii persoanei sau obiectului de identi*icat de ctre
martor.
Ast*el, organi.area recunoaterii pre.int urmtoarele caracteristici;
a. +ersoana care va *i pre.entat pentru recunoatere trebuie s *ie imbrcat in aceleai haine
in care a *ost observat de ctre martor sau in haine asemntoare. 'hiar dac acesta neag *aptul c ar *i
purtat hainele la care se re*er martorul, ele trebuie s *ie imbrcate de cel supus recunoaterii. 1ac in
momentul svaririi in*raciunii autorul a *ost deghi.at, vor *i *olosite aceleai elemente de deghi.are.
Alegerea persoanelor care vor alctui grupul in care va *i introdus persoana de recunoscut se va
e*ectua cu respectarea unor criterii de asemnare privind varsta, talia, semnalmente e)terioare,
imbrcminte, evitandu%se orice elemente de contrast.
!n ca.ul in care se va *ace recunoaterea dup mers sau voce, pentru alctuirea grupului se vor alege
persoane cu caracteristici dinamice sau de voce asemntoare.
8 cerin important privind *ormarea grupului in care va *i introdus individul de recunoscut este c
nici una dintre persoanele selectate s nu *ie cunoscute de ctre martor.
1ac recunoaterea se va *ace dup *otogra*ie, se va cuta o *otogra*ie care s redea cat mai e)act
imaginea persoanei de identi*icat. Aceast *otogra*ie se va introduce intr%un grup de alte &% *otogra*ii
e)ecutate in condiii tehnice cat mai apropiate ale unor persoane pre.entand semnalmente cat mai apropiate.
b. +re.entarea cadavrelor pentru recunoatere impune o pregtire special, avandu%se in vedere
di*icultile *ireti de identi*icare. +rincipala di*icultate o constituie modi*icrile naturale consecutive
morii #rigiditate, lividitate, deshidratare(, dar i pre.entarea cadavrului in po.iie ori.ontal, de.brcat,
ast*el incat intregul su aspect di*er de cel al persoanei in via, perceput de martor in micare i intr%o
po.iie *ireasc.
c. +re.entarea obiectelor pentru recunoatere necesita selecionarea unor grup de obiecte
asemntoare cu obiectul de identi*icat, dar nu identice.
d. 0ocul in care se organi.ea. recunoaterea este, de regul, sediul serviciului medico%legal,
al poliiei sau parchetului, dac recunoaterea se *ace dup *otogra*ie. "unt i ca.uri in care se va *ace
recunoaterea in locul in care martorul a perceput persoana sau obiectul sau in locuri asemntoare,
pstrandu%se anumite limite.
e. 'ondiiile de iluminare in care martorul a perceput persoana sau obiectele trebuie avute in
vedere la pregtirea recunoaterii.
1up ce pregtirile pre.entrii pentru recunoatere au luat s*arit, se va trece la e*ectuarea propriu%
.is a acestui act in *uncie de natura obiectului recunoaterii.
Pentru recunoaterea persoanelor dup semnalmente statice" in incperea in care este prev.ut
s se des*oare recunoaterea vor *i invitate mai intai cele trei sau patru persoane alese pentru alctuirea
grupului in care va *i introdus persoana ce urmea. a *i recunoscut.
+ersoanele invitate vor primi indicaii despre actul la care iau parte i li se pune in vedere c nu au
voie s vorbeasc sau s%i *ac semne. Apoi i se va cere persoanei de identi*icat s ocupe un loc in cadrul
grupului, aa cum crede ea, pentru a preveni orice suspiciune privitoare la obiectivitatea recunoaterii. 4ste
invitat dup aceea persoana stabilit pentru e*ectuarea recunoaterii i care, pan in acel moment,
ateptase intr%o incpere alturat, ast*el incat s nu aib posibilitatea s vad dinainte pe cei ce *ormea.
grupul. 8rganul 3udiciar va cere martorului s e)amine.e persoanele din grup i s declare dac recunoate
pe vreuna dintre ele.
+e parcursul recunoaterii este inter.is s se pronune numele vreunei persoane sau s se *ac
anumite gesturi care pot *i interpretate ca elemente de sugestie.
!n situaia in care martorul recunoate persoana pre.entat va trebui s se re*ere la elemente
caracteristice de care s%a servit pentru recunoatere, toate aceste aspecte *iind menionate in procesul%verbal.
1ac martorul nu recunoate persoana pre.entat, se vor avea in vedere dou situaii;
a. martorul a identi*icat persoana, dar a evitat s o declare in momentul recunoaterii,
in*ormand ulterior despre aceasta organul 3udiciar>
b. martorul nu a recunoscut persoana, *ie c nu a avut su*iciente elemente de identi*icare pe
care s se ba.e.e, *ie pentru c in grup a *ost introdus o alt persoan decat cea cutat.
0a e*ectuarea pre.entrii pentru recunoaterea persoanelor mai este necesar s *ie avute in vedere
urmtoarele reguli;
a. persoana care urmea. s *ie recunoscut de mai muli martori va *i pre.entat separat
*iecruia dintre acetia, in aceleai condiii i in acelai grup de persoane dar in care ii va schimba locul
dup *iecare pre.entare>
b. dac sunt mai multe persoane care urmea. s *ie recunoscute de un singur martor, acestea
vor *i pre.entate pe rand, in grupuri avand de *iecare dat alt alctuire.
Recunoaterea persoanelor dup #otogra#ie se 0ace prin ae5area *otogra*iei celui vi.at pentru
identi*icare intr%un grup de *otogra*ii e)ecutate in aceleai condiii tehnice i repre.entand indivi.i cu
caracteristici de identi*icare asemntoare. +e spatele *iecrei *otogra*ii vor *i menionate datele de
identi*icare 1,8 ale persoanelor din imagine. !ntreaga operaie se va des*ura in pre.ena martorilor
asisteni.
!n continuare martorul va *i introdus in incpere i invitat s procede.e la recunoaterea persoanei
dup *otogra*ie, in dreptul *iecrei *otogra*ii *iind un numr ca i la recunoaterea din grup.
Recunoaterea persoanei dup voce sau vorbire presupune separarea
martorului de persoanele din grupul alctuit in acest scop. +entru asigurarea obiectivitii
recunoaterii se vor crea condiii de audibilitate cat mai apropiate de cele in care martorul a perceput vocea
i vorbirea persoanei de identi*icat. Aotodat se va indica persoanelor s pronune cu aceeai intensitate
cuvintele sau e)presiile au.ite iniial de ctre martor.
!n e*ectuarea recunoaterii dup voce, organul 3udiciar trebuie s *ie pregtit s previn posibilele
incercri de disimulare ale persoanei suspecte prin modi*icarea vocii i vorbirii, tiind c este ascultat
tocmai in acest scop.
Recunoaterea persoanelor dup mers va *i e*ectuat in condiiile
indicate de martori. Ast*el, va *i avut in vedere distana de la care martorul a perceput micarea,
lungimea apro)imativ a drumului parcurs de persoana observat, precum i direcia in care se deplasa #se
apropia sau se indeprta de martor(.
!n ceea ce privete recunoaterea obiectelor trebuie avute in vedere mai multe aspecte. Ast*el, pe
de%o parte, sunt obiectele presupuse a *i *olosite de ctre autor in svarirea *aptei #arme albe sau de *oc,
instrumente de spargere(, obiecte de imbrcminte purtate in acel moment #plrii, cciuli, paltoane, *ulare,
mnui(, mi3loace de transport cu care a venit sau plecat de la locul *aptei, care trebuie recunoscute de
victim sau de martorul ocular. i la recunoaterea obiectelor este necesar pre.ena martorilor asisteni.
8biectele de identi*icat trebuie introduse printre obiecte asemntoare, cu meniunea c intre ele nu trebuie
s e)iste o asemnare per*ect, speci*ic bunurilor *abricate in serie.
+ersoana care e*ectuea. recunoaterea poate *i lsat sa e)amine.e detaliile obiectelor, prin aceasta
avand posibilitatea s dea i mai multe e)plicaii privitoare la elementele caracteristice.
Recunoaterea obiectelor este cu atat mai sigur cu cat are la ba. caracteristici sau detalii de
identi*icare, nu elemente cu caracter general.
Re.ultatele pre.entrii pentru recunoatere sunt *i)ate in procesul%verbal, menionandu%se motivele
care au impus e*ectuarea recunoaterii i persoanele, cadavrele sau obiectele care au *ost pre.entate in scopul
identi*icrii. "unt indicate totodat persoanele care au alctuit grupul de pre.entat i datele lor de
identi*icare.
8bieciile eventuale ale persoanei recunoscute, ale celui chemat s *ac recunoaterea, precum i
cele ale martorilor asisteni sunt pre.entate cu e)actitate in procesul%verbal. "e vor *ace, de asemenea,
meniuni despre *otogra*iile e)ecutate sau despre alt gen de inregistrare #*ilmare, inregistrare video%
magnetic(.
7i)area prin *otogra*iere este absolut necesar in ca.ul recunoaterii de persoane, obiecte sau
animale. !n *otogra*ii va *i redat atat imaginea intregului grup de pre.entare, cat i a persoanei sau
obiectului recunoscut, pe care martorul il indic artand cu mana.
!nregistrarea pe banda videomagnetic constituie o modalitate superioar de *i)are a re.ultatelor
pre.entrii pentru recunoatere, intrucat imaginile, putand *i insoite de inregistrarea concomitent a
declaraiilor, permit inregistrarea complet a intregului *ilmP al identi*icrii martorului i celui recunoscut.
$. Psihologia organi*rii cercetrii la #aa locului" a e0aminrii corporale i a
reconstituirii #aptei
'ercetarea la *aa locului are ca scop identi*icarea urmelor in*raciunii, a dove.ilor materiale care au
capacitatea de a o*eri lmuriri in cit privete impre3urrile evenimentului. Aceast activitate se reali.ea.,
in virtutea posibilitilor, imediat dup intentarea procesului penal sau chiar inainte, atunci cind e nevoie de
a o e*ectua *r aminare. 8 cercetare re.ultativ determin caracterul adecvat al ipote.elor #versiunilor(,
deci i e*iciena anchetei preliminare. +e de alt parte, lipsa de pro*esionalism, incompetena anchetatorului
penal poate duce la erori grave, neidenti*icarea tuturor circumstanelor, momente care *ac di*icil activitatea
de mai departe, chiar pot s%o oriente.e pe o pist greit.
'ercetarea la *aa locului este o aciune procesual, reali.at independent sau in cadrul altor aciuni;
a perche.iiei, e)aminrii corporale, a cadavrului sau a corpurilor delicte etc. Reali.area cercetrii la *aa
locului are loc in condiii psihologice di*icile;
% o*ierul de urmrire penal este insu*icient in*ormat despre caracterul in*raciunii, *recvent chiar
despre in*ractor>
% problemele cu care se con*runt au un caracter comple), necesitind cunotine speciali.ate din
diverse domenii, deci i implicarea mai multor specialiti care, nu intotdeauna sint pre.eni>
% in*ormaa este adunat mai mult in ba.a activitii perceptive, necesitind o incordare a ateniei,
spirit de observaie, capaciti de anali. logic i sinte. a tuturor particularitilor>
% deoarece nu toate aspectele pot *i tratate adecvat in timpul reali.rii cercetrii la *aa locului, este
nevoie de a e*ectua msurri, *otogra*ieri, a *i)a totul in scheme, planuri, a recurge la activiti
criminalistice, pentru a colecta material su*icient care urmea. s *ie anali.at mai amnunit in continuare>
% toate re.ultatele trebuie s *ie inregistrate cit mai amnunit intr%un proces%verbal, probele
materiale % impachetate, sigilate, ane)ate la documentul de ba.>
% pe parcursul cercetrii la *aa locului o*ierul de urmrire penal ii *ormulea. primele ipote.e de
lucru.
1ei in timpul activitii de cercetare la *aa locului se recomand dispunerea de e)peri din diverse
domenii #mai *recvent de serviciile e)pertului%criminalist, medicului legal(, o*ierul de urmrire penal
trebuie s *ie gata s e)amine.e in*ormaia cu caracter speciali.at de sine stttor. 7oarte *recvent el are
nevoie de cunotine din alte domenii. Aa, prin identi*icarea lucrurilor *urate din apartament poate *i
stabilit virsta, se)ul, interesele in*ractorului. 'ercetarea modului de ptrundere a in*ractorului in incpere
poate o*eri date despre se)ul, constituia corporal, caracterul relaiilor cu victima. :rmele de pe pahare,
minere, supra*ee poleite constituie date *oarte preioase. :neori anumite detalii neinsemnate #tichete, agra*e,
mucuri de igar etc( pot pre.enta in continuare verigi care vor intregi in*ormaia despre in*raciune i
in*ractor. 'ercetarea la *aa locului o*er in*ormaie cu privire la;
% motivul in*raciunii>
% unele particulariti ale in*ractorului>
% starea a*ectiv a lui>
% caracterul in*raciunii.
<u pot *i lsate *r de atenie aspectele psihologice ale lucrului de echip, care se reali.ea. in
timpul cercetrii la *aa locului. 8*ierul de urmrire penal ii asum rolul de conductor al aciunilor
participanilor, reali.ind anumite observaii, *i)ind re.ultatele in procesul%verbal, controlind respectarea
prevederilor 'odului. 0ucrtorul organelor de urmrire penal, la indicaia o*ierul de urmrire penal,
reali.ea. un comple) de aciuni operative. 4)perii cercetea. aspectele, legate de domeniul competenei
lor. Aotodat, o*ierul de urmrire penal trebuie s in sub control aciunile *iecruia, s nu omit nici
un detaliu, s menin o atmos*er de colaborare creativ, eliminind dublarea aciunilor i momentele de
de.organi.are.
!n multe ca.uri in timpul cercetrii la *aa locului se e*ectuea. e)aminarea cadavrului. +entru
reali.area acestei aciuni se atrag specialiti din domeniul medicinii legale, uneori i alii. 4ste obligatorie
pre.ena martorilor asisteniN1$O. 4)aminarea cadavrului o*er in*ormaie;
% caracterul morii #omor, suicid, simulare a suicidului etc(>
% circumstanele care au precedat omorul #viol, maltratare etc(>
% urme care vorbesc despre in*ractor #amprente, urme biologice, materiale(>
% apartenena social, pro*esional a victimei>
% circumstane despre relaiile anterioare intre in*ractor i victim.
!n ca. dac nu e nevoie de e)perti.a medico%legal, o*ierul de urmrire penal poate e*ectua
e)perti.a corporal a invinuitului, bnuitului, victimei, martorului, pentru a depista anumite urme ale
in*raciunii sau semne particulare. Aceast e)perti. se *ace in pre.ena martorilor asisteni. 4)perti.a
corporal este o procedur delicat, de aceea trebuie s *ie reali.at atent, *r a le.a demnitatea celui
cercetat. 'odul de procedur penal prevede un ir de aciuni in acest sens.
Reconstruirea evenimentului in*raciunii prevede elucidarea unui ir de momente de importan
criminologic primordial inc in cadrul cercetrii la *aa locului. !n ca.urile de *urt acestea se pre.int in
urmtorul mod;
% modul de comitere>
% cum a ptruns i cum s%a retras in*ractorul>
% care a *ost succesiunea aciunilor in*ractorului>
% cunotinele in*ractorului re*eritor la amplasarea camerelor, a lucrurilor de pre #in con*ormitate cu
modul in care s%a deplasat, bunurile pe care le%a sustras(>
% unde se a*lau in timpul *urtului stpinii>
% mi3loacele utili.ate de ctre in*ractor>
% stabilirea tuturor lucrurilor *urate, pentru ca mai apoi s *ie modelate posibilele moduri de reali.are
a lor>
% identi*icarea persoanelor care au vi.itat apartamentul in timpul imediat anterior comiterii *urtului>
% numrul in*ractorilor, urmele lsate de ei>
% cali*icarea criminal.
'ercetarea 3a*urilor i a tilhriilor incepe de la clari*icarea urmtoarelor probleme;
% cii in*ractpri au participat>
% care au *ost circumstanele de loc i timp ale in*raciunii>
% succesiunea aciunilor in*racionale>
% descrierea in*irii participanilor, a aciunilor lor, a unor detalii deosebite>
% ce obiecte au *ost sustrase, in*ormarea de posedarea lor>
% ce urme au rmas la locul in*raciunii>
% posibilii martori ai in*raciunii.
!n acelai mod sint stabilite momentele, care urmea. s *ie identi*icate in cadrul cercetrii la *aa
locului i pentru alte tipuri de in*raciuni.
&. 1tili*area cunotinelor psihologice in timpul reproducerii in#ormaiei la #aa locului i a
e0perimentului judiciar
'ercetarea la *aa locului este o procedur reali.at in scopul adunrii de dove.i materiale i de alt
natur in scopul clari*icrii impre3urrilor in care a *ost comis in*raciunea sau altele, importante pentru
procesul penal, reglementat prin 'odul de procedur penal. !n aciunea dat pot *i implicai invinuitul,
bnuitul, partea vtmat, martorii, reali.indu%se o activitatea procedural suplimentar % cea de
reproducere a in*ormaiei la *aa locului. !n a*ar de aceasta, reproducerea in*ormaiei la *aa locului se
reali.ea. intr%un ir de ca.uri, care necesit veri*icarea datelor relatate in timpul interogatoriului sau
controlul unor contradicii, aprute in coninutul in*ormaiei depuse de invinuit, bnuit, victim sau martor.
+sihologul rus V. VasilKev stabilete urmtoarele circumstane, in care este nevoie de e*ectuarea procedurii
reproducerii in*ormaiei la *aa locului;
% necesitatea stabilirii locului unde a decurs evenimentul in*raciunii>
% determinarea corect a deplasrii subiectului>
% stabilirea amplasrii obiectelor care pre.int anumite dove.i pentru procesul penal>
% identi*icarea unor persoane, implicate in in*raciune>
% determinarea i preci.area anumitor circumstane care pot o*eri date pentru anchet>
% preci.area anumitor aciuni in structura in*raciunii.
Reproducerea in*ormaiei la *aa locului intrunete in structura sa mai multe elemente; ale
e)aminrii, interogatoriului, scopul principal constind in reconstituirea *aptelor cu pondere pentru urmrira
penal.
!mportana psihologic a reproducerii in*ormaiei la *aa locului const in o*erirea unor posibiliti
suplimentare de reactivare a in*ormaiei prin;
% apariia unor asociaii generate de recunoaterea locului, unor lucruri>
% reactuali.area unor sentimente, stri a*ective, prin care subiectul a trecut in timpul comiterii
in*raciunii.
Are loc o redare mai adecvat a in*ormaiei cu re*erin la distane, numr i amplasare a
participanilor la in*raciune, succesiune a aciunilor lor etc.
"uccesul acestei aciuni procedurale depinde, in mare msur, de capacitile comunicative i
organi.atorice ale anchetatorului, de cunotinele lui din domeniul psihologiei proceselor de cunoatere
sen.orial%perceptiv, a memoriei, a relaiilor interpersonale.
Reproducerea in*ormaiei la *aa locului se reali.ea. in con*ormitate cu acordul subiectului; al
ininuitului, bnuitului, prii vtmate sau martorului. !at de ce iniial este nevoie de reali.area unui
contact psihologic pe parcursul interogrii, *ormrii convingerii de necesitatea e*ecturii procedurii date.
9nuitul sau invinuitul trebuie s continti.e.e *aptul, c reproducerea in*ormaiei la *aa locului poate
scoate in eviden anumite circumstane, care vor *acilita procesul urmririi penale i al cali*icrii corecte a
in*raciunii. 1eoarece la procedura dat particip mai multe persoane #specialiti, e)peri, martori%asisteni(,
o*ierul de urmrire penal trebuie s%i e)plice persoanei care urmea. s reproduc in*ormaia in ce
const aciunea dat i care este rolul *iecrui participant la aceasta.
!n scopul reconstituirii *aptei o*ierul de urmrire penal poate recurge la reali.area unui e)periment
3udiciar. Aceast procedur cere respectarea unui ir de criterii; reconstituirea circumstanelor de loc, timp,
crearea unei atmos*ere similare celei care este cercetat> *olosirea obiectelor care au *ost pre.ente in
momentul in*raciuni.
2. Di#iculti psihologice ale e#ecturii perche*iiei
'odul de procedur penal prevede reali.area perche.iiei in ca.urile cind e)ist motive su*uciente
pentru a presupune c intr%un anumit loc sau la o anumit persoan se pot a*la instrumentele care au servit la
comiterea in*raciunii, obiectele care au *ost sustrase sau care pot pre.enta interes pentru cercetarea penal,
persoanele cutate. +erche.iia este o aciune de constringere, de con*lict intre scopurile celor dou pri;
o*ierulul de urmrire penal sau alt persoan care o reali.ea. in con*ormitate cu prevederea legii i
persoana perche.iionat. Aotodat, perche.iia nu este precedat de un dialog, *apt care e)clude contactul
psihologic dintre pri.
Aoate aceste circumstane crea. di*iculti, pe care o*ierul de urmrire penal le poate anihila
printr%o plani*icare cert a aciunilor i comportament corect cu persoanele a*late la locul perche.iiei.
!n timpul perche.iiei persoanele supuse acestei aciuni se a*l intr%o stare de tensionare psihic,
care se mani*est in comportament. Anali.a conduitelor lor poate o*eri in*ormaie suplimentar cu re*erin
la obiectele cutate. !ncordarea, schimbarea vocii, a intonaiei, anumite gesturi care vorbesc de nervo.itate
pot indica locul unde sint ascunse obiectele cutate. Arebuie s *ie anali.ate i schimbrile obiectelor in
incpere, urmele de reparaie curent etc.
3. +ercetarea in#raciunii comise in grup i a crimei organi*ate) utili*are a cunotinelor despre
psihologia grupului
'ercetarea criminalitii organi.ate trebuie s decurg in con*ormitate cu particularitile
contemporane ale acestui domeniu al lumii criminale. 1up cum s%a menionat intr%un capitol separat,
organi.aiile criminale au o structur comple), o organi.are ierarhic, din care cau. lupta cu ele este
di*icil. 8rganele de drept de regul pot depista mai uor structurile ierarhic in*erioare, implicate intr%o
anumit activitate criminal.
4ste destul de di*icil depistarea chiar a unui grup criminal, deoarece, de regul, conducerea
criminal menine legturi cu *uncioonarii de stat corupi, care%i in*ormea. despre orice pericol. 1ar tot
aceste relaii, care le *ormea. membrilor structurii criminale sentimentul securitii i al prote3rii, pot
3uca un anumit rol in cercetarea unor crime.
Activitatea de depistare a crimei organi.ate trebuie s porneasc de la nivelurile ei in*erioare.
Reinerea unui membru sau a unui grup de membri, cercetarea cali*icat a in*raciunilor provoac o stare de
derut, ii orientea. pe in*ractori la aciuni de colaborare in scopul diminurii propriei vini.
'ercetarea grupului criminal trebuie s decurg paralel cu cercetarea circumstanelor care au
contribuit la apariia i activitatea cu succes a lui, a domeniilor, in care s%a implicat acesta, inclusiv a celor cu
caracter de economie tenebr.
Anali.a social%psihologic a grupului criminal reali.ea. urmtoarele scopuri;
% determinarea liderului>
% stabilirea activitilor practicate de grup i a cercului de persoane din a*ara lui, implicate in aceste
actiiti>
% investigaia caracterului raporturilor intragrupale i descoperirea unor elemente de con*lict,
concuren, *apt care poate contribui la instituirea unor raporturi de colaborare cu veriga slab, deci i de
urmrire penal mai reuit>
% anali.a structurii grupului i a *unciilor *iecrui membru.
Drupurile criminale organi.ate sint consolidate de interesul comun i de sentimentul *ricii de
pedeaps in ca.ul colaborrii cu organele de drept. !at de ce re.ultatele cercetrii trebuie s *ie cunoscute
doar unui cerc restrins de persoane implicate in anchet, deoarece in orice moment persoana care a acceptat
colaborarea poate re*u.a din sentimentul de *ric, ori ii poate schimba deci.ia *iind presat de ali membri
ai grupului sau chiar de unele elemente corupte.
i mai di*icil se pre.int cercetarea organi.aiei criminale.
8rgani.aia criminal, practic, nu poate *i descoperit. 0iderii ei *recvent nu pot *i invinuii de
in*raciune. 'olaborarea cu gulerele albe le asigur o prote3are bun, conspiraie. !n practica organelor de
drept, care e)ercit aciuni de combatere a crimei organi.ate, se inregistrea. succese in lichidarea unor
subdivi.iuni ale organi.aiilor criminale, in preintimpinarea unor in*raciuni, mai *recvent a aciunilor de
contraband cu igri, buturi alcoolice, stupe*iante, arme, substane radioactive, de tra*ic sau chiar vin.are
de oameni, *urturi de autorueisme, raBet etc.
:rmrirea penal a organi.aiei criminale poate dura ani in ir, adunindu%se materiale despre
activitatea ei, in particular a liderului, care pot deveni dove.i doar in ca.ul cind se remarc prin calitate i
cantitate, cind o*er o in*ormaie complet despre structura, activitatea, legturile cu *uncionarii corupi
etc.
Probe pentru recapitulare:
1. 1e*iniia anchetei 3udiciare i aspectele ei psihologice.
,. +sihologia plani*icrii anchetei 3udiciare.
&. +regtirea psihologic a anchetatorului pentru ancheta preliminar.
. +sihologia contactului iniial anchetator%anchetat.
G. +articulariti psihologice ale comportamentului persoanei anchetate.
$. 'ircumstane care *acilitea. contactul psihologic al anchetatorului cu anchetatul.
-. 5etode i tactici psihologice, utili.ate pe parcursul interogrii.
8. !n ce const psihologia organi.rii cercetrii la *aa locului, a e)aminrii corporale i a
reconstituirii *apteiI
9. 'e metode psihologice pot *i utili.ate in cadrul con*runtrii i pre.entrii spre recunoatereI
12. 'are este rolul memoriei i ce metode de reactivare a in*ormaiei sint utili.ate in procesul
reproducerii in*ormaiei la *aa locului i a e)perimentului 3udiciarI
11. 'are sint di*icultile psihologice in reali.area perche.iieiI
1,. <umii principalele momente psihologice in cercetarea in*raciunii comise in grup i a
crimei organi.ate.

Capitolul )III. 39perti5a psihologic%'udiciar :3PJ; i utili5area serviciilor psihologice in activitatea
organelor de drept
P4*ectuarea e)perti.ei psihologic%3udiciare este o verig
care asigur stabilirea circumstanelor de importan 3uridic
cu coninut obiectiv, in ba.a crora poate *i reali.at
o cali*icare corect a evenimentului 3uridic,
deci i respectarea dreptului subiectului.
A.V. "achnova, 8snov@ sudebno%psichologicesBo3
e)perti.@ po gra.dansBim delam, 199-.
1. +onstituirea i a#irmarea e0perti*ei psihologic-judiciare
4)perti.a psihologic%3udiciar actualmente are statut de domeniu aplicat autonom al psihologiei in
general i al psihologiei 3udiciare in particular. !n de.voltarea acestui institut 3uridic pot *i remarcate citeva
perioade.
+rima 3umtate a secolului =!=. 1ei psihologia inc nu avea statut de domeniu tiini*ic, tendina
de aplicare practic a cunotinelor despre sistemul psihic uman incepuse s se a*irme. '. 0avater #1-G1%
1821( elaborea. teoria despre *i.ionomie #*i.iognomica(, incercind s e)plice dependena dintre calitile
e)teriorului i cele interne. Aot in aceeai perioad apare i un curent psihologic de stabilire a caracterului i
trsturilor de personalitate pe ba.a relie*ului e)terior al craniului % *renologia. !niial aceast teorie a *ost
promovat de 7r. ?. Dall #1-G8%18,8(, care a elaborat o hart a creierului, indicind .onele i *unciile lor.
1up prerea lui Dall, deoarece de.oltarea scoarei cerebrale i a creierului in*luenea. *orma craniului,
cercetarea celui din urm ar putea s o*ere date despre aptitudinile individului uman. 0a aceast teorie a
aderat mai tir.iu i '. 0ombroso, care a emis ideea despre decodi*icarea calitilor psihice de.oltate sau
atro*iate dup *orma craniului. Aeoria *renologic s%a bucurat de popularitate in prima 3umtate a secolului
=!=. Aot de aceast perioad in incercrile de diagnosticare a comportamentului in*ractorului prin
aplicarea metodei observaiei. +rin inregistrarea i decidi*icarea mimicii, gesturilor, altor conduite e)presive,
mani*estate de ctre inculpat in timpul de.baterilor 3udectoreti, psihologii cercetau schimbrile pe care le
produc aciunile din timpul 3udecii in comportamentul subiectului i e)plicau semni*icaia lor. Aadar,
primele investigaii practice au avut drept scop i studiul personalitii in*ractoriale, relie*ind un inceput al
e)perti.ei psihologic%3udiciare.
!n cea de a doua 3umtate a secolului =!= % inceputul secolului == are loc de.voltarea i a*irmarea
psihologiei in calitate de tiin autonom. "int reali.ate un ir de cercetri empirice care pot *i considerate
pe drept cuvint e)perti.e psihologice ale *enomenului criminalitii, ale mrturiei, victimei. 4le sint legate
de numele lui A. 9inet, H. "tern, '. 5arbe. 'el din urm se re*er i la utili.area e)perti.ei psihologic
3udiciare in procesul civil. !n Rusia V. 5. 9echterev crea. in 192, la "anBt +eterburg !nstitutul de
+sihoneurologie, unde pentru prima dat se ine un curs de e)perti. psihologic%3udiciar, este studiat
e)periena cercettorilor din alte ri in acest domeniu. +e parcursul secolului == e)perti.a psihologic%
3udiciar s%a a*irmat in rile lumii.
!n :niunea "ovietic e)perti.a psihologic%3udiciar a avut o soart tragic. 1in cau.e obiective;
sporire neintemeiat a competenelor e)pertului%psiholog, pin la momentul c acesta ii asuma dreptul de a
decide asupra invinuirii sau a caracterului depo.iiilor> dar i subiective % negarea unui ir de discipline
tiini*ice i etichetarea lor cu cali*icativul Pburghe.e, e)perti.a psihologic%3udiciari este inter.is. Acest
institut este revigorat doar in 19$8.
Ast.i e)perti.a psihologic%3udiciar are un statut inalt in procesul penal i civil in ma3oritatea
rilor din lume. 4a i%a *ormat cadrul su conceptual, metodologic, a adaptat metodele psihologice
cerinelor cercetrii 3uridice. 'onclu.iile e)pertului%psiholog sint recunoscute in calitate de probe. !n diverse
state din lume, Austria, 'ehia, Dermania, +olonia, "lovacia, "uedia, :ngaria, e)perti.a psihologic%3udiciar
se reali.ea. nu numai in procesul penal, ci i in cel civil. 4)perti.a este aplicat in 3udecarea litigiilor cu
diverse subiecte; declararea capacitii de e)erciiu limitate sau a incapacitii totale, adoptarea in*ierii,
litigiile provocate de transmiterea dreptului de proprietate sau mai larg, de certi*icarea greit a unor
documente de transmitere i altele.
!n Republica 5oldova e)perti.a psihologic%3udiciar nu se bucur inc de popularitate. 'au.ele sint
diverse, constind atit in lipsa unor laboratoare speciali.ate i birouri, unde ar putea *i solicitai e)perii%
psihologi, cit i in cunotinele psihologice limitate ale specialitilor din organele de anchet i a
3udectorilor. "perm c aceste di*iculti de moment vor *i depite, pentru ca utili.area e)perti.ei
psihologic%3udiciare s devin o necesitate i o cerin a e*ecturii 3ustiiei.
2. 4otiuni generale despre 5P6 in procedura penal i civil) o!iecte i o!iective" importan
<oiunea de e)perti. psihologic%3udiciar nu este prev.ut in legislaia procesual%penal i
procesual%civil. 4a este o parte component a unei noiuni mai largi, cea de e)perti. 3udiciar. !n
literatur aceast noiune cunoate mai multe accepiuni;
de cercetare special>
de aciune procesual.
Reali.area e)perti.ei 3udiciare este reglamentat de legislaia cu privire la procedura penal.
>Articolul 1&*. Aemeiurile pentru dispunerea i e*ectuarea e)perti.ei
1(4)perti.a se dispune in ca.urile in care pentru constatarea circumstanelor ce pot avea importan
probatorie pentru cau.a penal sint necesare cunotine speciale in domeniul tiinei,
tehnicii, artei sau meteugului. +osedarea unor asemenea cunotine speciale de ctre
persoana care e*ectuea. urmrirea penal sau de ctre 3udector nu e)clude
necesitatea dispunerii e)perti.ei. 1ispunerea e)perti.ei se *ace, la cererea prilor, de
ctre organul de urmrire penal sau de ctre instana de 3udecat, precum i din
o*iciu de ctre organul de urmrire penal.
,(+rile, din iniiativ proprie i pe cont propriu, sint in drept s inainte.e cerere despre e*ectuarea
e)perti.ei pentru constatarea circumstanelor care, in opinia lor, vor putea *i utili.ate in
aprarea intereselor lor. Raportul e)pertului care a e*ectuat e)perti.a la cererea prilor
se pre.int organului de urmrire penal, se ane)ea. la materialele cau.ei penale i
urmea. a *i apreciat o dat cu alte probe.
&(!n calitate de e)pert poate *i numit orice persoan care posed cunotine necesare pentru a
pre.enta conclu.ii re*eritoare la circumstanele aprute in legtur cu cau.a penal i
pot avea importan probatorie pentru cau.a penal. 7iecare dintre pri are dreptul s
recomande un e)pert pentru a participa la e*ectuarea e)perti.ei.
>Articolul 1&&. +rocedura dispunerii e)perti.ei
1('onsiderind c este necesar e*ectuarea e)perti.ei, organul de urmrire penal, prin ordonan,
iar instana de 3udecat, prin incheiere, dispune e*ectuarea e)perti.ei. !n ordonan sau in
incheiere se indic; cine a iniiat numirea e)perti.ei> temeiurile pentru care se dispune
e)perti.a> obiectele, documentele i alte materiale pre.entate e)pertului cu meniunea
cind i in ce impre3urri au *ost descoperite i ridicate> intrebrile *ormulate e)pertului>
denumirea instituiei de e)perti., numele i prenumele persoanei creia i se pune in
sarcin e*ectuarea e)perti.ei.
,(8rdonana sau incheierea de dispunere a e)perti.ei este obligatorie pentru instituia sau persoana
abilitat s e*ectue.e e)perti.e.
&(0a e*ectuarea e)perti.ei din iniiativ i pe contul propriu al prilor, e)pertului i se remite lista
intrebrilor, obiectele i materialele de care dispun prile sau sint pre.entate, la cererea
lor, de ctre organul de urmrire penal. 1espre aceasta se intocmete un proces%
verbal.
4)perti.a psihologic 3udiciar contribuie la diminuarea riscului unei erori 3udiciare in
caliXcarea aciunilor subiectului, a comportamentului impus de o situaie a*ectiv tensionat, de
necontienti.area motivului i caracterului aciunilor svarite. "arcina principal a e)perti.ei
psihologice 3udiciare este de a a3uta organele de 3udecat i de urmrire penal in cercetarea
problemelor speciXce cu coninut psihologic importante pentru re.olvarea ca.urilor penale i civile> de
a obine in*ormaii obiective, aprecieri neprtinitoare i principiale, importante pentru anali.a situaiei.
'ompetenele e)perti.ei psihologice 3udiciare sunt urmtoarele;
"tabilirea particularitilor psihologice individuale ale persoanelor participante la procesul penal
#inculpat, victim, martor( care ar X putut s inYuene.e esenial comportamentul lor intr%o situaie
e)tremal sau psihotraumati.ant;
nivelul de.voltrii intelectuale>
pre.ena anumitor stri psihoX.iologice #an)ietate, sugestibilitate inalt, impulsivitate etc.( care pot
inYuena considerabil comportamentul i mrturiile depuse.
1iagnosticul strilor de tensiune psihic nepatologic #an)ietate, *obie, stres, a*ect etc.(, care au cau.at
comiterea crimei, comportamentul inadecvat mani*estat in situaii e)treme etc.
4valuarea s*erei motivaionale a personalitii, a tendinelor care au stimulat svarirea *aptelor
criminale.
4valuarea capacitii subiectului de a contienti.a importana aciunilor proprii i de a le controla #in
special, in ca.ul minorilor inculpai i al persoanelor cu semne de retard mental(>
"tabilirea capacitii victimelor, martorilor de a percepe corect circumstanele importante pentru dosar
i de a depune mrturii corecte #pe dosare penale i civile(.
8biectivitatea cercetrilor e*ectuate i a conclu.iilor *ormulate de ctre psiholog este asigurat de
aplicarea metodologiei tiiniXce adecvate, a metodelor i tehnicilor de lucru elaborate i standardi.ate
con*orm unor cerine e)acte i bine deXnite.
8biectul oricrei e)perti.e 3udiciare prevede circumstanele i conduitele cu pondere pentru anchet
i 3udecat, care pot *i reconstituite in ba.a utili.rii unor cunotine i metode speci*ice. 1in aceste
considerente 'odul de procedur penal i 'odul de procedur civil prevd utili.area in calitate de e)pert
a oricrei persoane, care posed cunotine su*iciente pentru a pre.enta conclu.ii in chestiunile dintr%un
domeniu special, ce apar in legtur cu cau.a penal sau pricina civil.
8biectul 4+? inglob cadrul de *actori care au in*luenat sistemul psihic al persoanei caracteri.ate
prin normativitate psihic, au condiionat re*le)e i conduite neadecvate in momentul cu pondere pentru
anchet i 3udecat, stabilii in con*ormitate cu virsta, calitile emotive, trsturile de personalitate.
!ndicatori ai unui asemenea comportament pot *i;
comportamentul caracteri.at prin reacii neadecvate la in*luenele mediului, marcat de de.echilibru
emoional % de agresivitate i violen, *i)a3 al conduitelor, motricitate de.ordonat, inclusiv cu
caracter verbal, ingustare a cogniiei #percepiei, ateniei(, deteriorare a contienti.rii logice a
realitii>
semnalmentele unei insu*iciene intelectuale, e)primate in discrepana dintre motivve, orientri,
mi3loace de reali.are i scopuri, condiii obiective>
hipertro*ia trebuinelor primare #se)uale, de plcere(>
primitivismul in aciuni, gindire, e)primare comportamental%e)presiv, inclusiv verbal, atitudinea
indi*erent *a de re.ultatele anchetei preliminare i ale de.baterilor 3udiciare sau, in unele ca.uri,
conduite de bravad, tendine demonstrative, lips de sinceritate>
incoerena in coninutul mrturiilor, dorina mani*estat de demonstrare a competenei sau
sugestibilitatea i dependena de opiniile e)puse de alte persoane>
comportamentele care denot orientri se)uale perverse>
lipsa de logic in comportament, conduite demonstrative, *aptul sustragerii unor lucruri lipsite de
pre i indi*erena *a de altele % mai valoroase i mai accesibile>
calitile somatice neobinuite % asimetria craniului sau a unor pri ale corpului, in*antilismul in
e)terior i in mani*estri, dereglrile mne.ice, e)presive i motorii.
!mpreun cu e)pertul%psihiatru poate *i diagnosticat i starea psihic a persoanei a*ectate de o
anumit patologie psihic. 4ste ca.ul unei e)perti.e comple)e.
8biectul este intocmit de o*ierul de urmrire penal, procuror sau instana de 3udecat i re*lectat
documentar in ordonana de dispunere de e)perti.. Aotodat, obiectul 4+? este echivalent surselor de
cptare a probelor in procesul penal sau a dove.ilor in procesul civil. 1e aceea putem distinge in calitate de
obiect;
subiectul uman cercetat #bnuitul, inculpatul sau invinuitul, victima, martorul, reclamantul, piritul(>
in*ormaia despre starea sntii psihice a acestui subiect i, in general, despre sistemul psihic i
comportamentul lui, reieit din diverse surse procedurale; mrturii, conclu.ii ale altor specialiti
#medic, psihiatru etc(, istorii ale patologiilor de diverse con*iguraii, caracteristici de la locul de trai
i munc, descrieri ale unor proceduri penale, re.ultate ale reali.rii unor cercetri cu utili.area
metodelor speci*ice>
materiale din arhiva personal a persoanei cercetate; scrisori, note, 3urnale intime, desene etc.
Aceste surse sunt cercetate in con*ormitate cu alte circumstane; de mediu, persoane cu care a venit
subiectul investigaiei in contact, situaii. !nvestigaia lor reali.ea. un obiectiv distinct % identi*icarea
circumstanelor de.voltrii psihice, a situaiilor care au determinat comportamentul, a condiiilor i
*actorilor ce au stat la ba.a conduitelor neadecvate.
Alte dou grupe de circumstane determin inc un ir de obiectivele, spre care se orientea. 4+?;
starea psihic deosebit a subiectului cercetat promovea. in calitate de obiectiv cali*icarea ei,
stabilirea gravitii a*ectrii cu caracter patologic sau nepatologic, a *actorilor care au provocat%o>
in*luena perturbrilor psihice asupra comportamentului invinuitului, victimei, martorului,
reclamantului, piritului, mani*estat in momentul in*raciunii, in procesul cercetrii penale, al
de.baterilor 3udiciare solicit aprecierea *orei i a calitilor *enomenelor psihice cu carater
distorsionant.
Aceste obiective determin obiectivul #scopul( principal al 4+? % aprecierea prin aplicarea unor
cunotine teoretice i abiliti practice a strii de responsabilitate a persoanei cercetate, sau, in alt
*ormulare, a capacitii ei de a contienti.a actele sale, de a prevedea consecinele lor i de a le diri3a in
momentul comiterii in*raciunii, in cadrul cercetrii penale i anchetei preliminare sau a edinei de
3udecat, *apt care%i o*er 4+? caracterul de metod 3uridic *olosit pentru stabilirea adevrului in procesul
penal sau civil.
1in considerentele e)puse mai sus reiese urmtoarea conclu.ie; e)perti.a psihologic%3udiciar are un
caracter comple), reali.area ei *iind di*icil i necesitind cunotine ample despre evenimentul i subiectul
cercetrii.
!n calitate de obligaie a organului de urmrire penal se pre.int depistarea cau.elor i condiiilor
care au contribuit la comiterea in*raciunii. "e pre.int ca deosebit de di*icil identi*icarea cau.elor i
condiiilor psihologice, in primul rind, deoarece *recvent acestea nu sint contienti.ate pe deplin nici de
persona3ele dramei 3udiciare #invinuit, martor i victim(, *apt care duce la relatarea unor motive cu caracter
social%plau.ibil, iar in al doilea, competena in domeniul psihologiei a agenilor 3udiciari este insu*icient
pentru a clari*ica asemenea chestiuni complicate. !mportana 4+? in re.olvarea acestei dileme este evident.
+sihologul poate reali.a un portret deplin al personalitii invinuitului, depistind motivaia
comportamentului in*racional i al martorului, in raport cu cel din urm stabilind caracterul erorilor
mrturiei, al prii vtmate, determinind rolul ei in structura in*raciunii. Asemenea portrete psihologice
in unele ri, precum 7rana, Dermania, ":A, au devenit o parte component a dosarului penal.
4)perti.a contribuie la diminuarea posibilitii unei erori 3udiciare in cali*icarea aciunilor
delincvente ale minorilor, a comportamentului impus de situaiile a*ectiv%tensionante sau mani*estat *r
contienti.area deplin a motivului. 'ercetarea calitilor individual%psihologice care se impletesc in
componena in*raciunii % determinate de virst, se), in*luenele sociale, particularitile proceselor psihice,
etc. % *r o implicare a e)pertului%psiholog nu pot o*eri materialul, necesar unei cercetri productive.
'onclu.iile 4+? pot crea premi.e *avorabile pentru *ormarea convingerii intime a 3udectorului, care
prin sentin urmrete atit pedepsirea legal i intemeiat a in*ractorului, cit i determinarea caracterului
educativ al msurilor de pedeaps, iar in 3udecarea pricinilor civile % darea unei hotriri legale i intemeiate.
'u toate acestea, sint neintemeiate incercrile de a lrgi cadrul competenei i posibilitilor 4+?,
determinate de capacitile tiinei psihologice contemporane. 4+?, reali.ind cercetarea personalitii, se
conduce de metodologia tiini*ic i cele mai valide metode, adecvate obiectivului cercetrii. 'onclu.iile
e)pertului nu sint, ins, obligatorii pentru anchetator, procuror i instana de 3udecat, ele putind *i respinse
in ca.ul unor motive de neincredere in competena i obiectivitatea celui care a reali.at cercetarea.
ipurile de e9perti5 psihologic 'udiciar
1. 4)perti.a personal i de comisie. 'ea dintai este reali.at de ctre un specialist in
domeniu, iar cea de%a doua % de ciiva specialiti dintr%un anumit domeniu.
,. 4)perti.a de ba. i suplimentar. 4)perti.a de ba. este cea ordonat pentru e)plicarea
intrebrilor inaintate in *aa specialistului. 4)peti.a suplimentar este ordonat in ca.ul cand
conclu.iile e)perti.ei de ba. sunt incomplete, neclare sau in ca.ul cand apar dubii vis%a%vis de 3usteea
conclu.iilor *ormulate.
&. 4)perti.a primar i repetat. 4)perti.a primar este cea reali.at prima, in conte)tul
dosarului, i subiectului respectiv. 4)perti.a repetat se promovea. de cateva ori in ca.ul atitudinii
re.ervate *a de conclu.iile *ormulate anterior. 1eosebirile principale intre e)perti.a suplimentar i
cea repetat;
e)perti.a suplimentar re.olv problemele rmase in suspensie la e)peri.a anterioar i
poate X e*ectuat Xe de acelai e)pert, Xe de altul>
e)perti.a repetat e)plic inc o dat aspectele de3a cercetate i poate X e*ectuat Xe de
ctre un alt e)pert sau de un grup de e)peri.
. 4)perti.a monospeciali.at i comple). 'ea dintai este reali.at de un anumit tip
de specialiti, iar e)perti.a comple) este e*ectuat de un grup din di*erii specialiti #de e)emplu, un
medic i un psiholog(.
4)perti.a psihologi 3udiciar se e*ectuea. in ba.a ordonanei intocmite de anchetatorul penal,
procurorul sau instana de 3udecat, care decid i asupra componenei ei.
!rdonana pentru e0ectuarea e9perti5ei psihologice 'udiciare
:+odel structural;
<umele persoanei care ordonea. e*ectuarea e)perti.ei psihologice 3udiciare i speciXcarea dosarului
respectiv.
1escrierea scurt a *abulei cu argumentarea necesitii de in*ormaii i e)plicaii de ordin psihologic.
1ispo.iia de ordonare care include;
1. !ndicarea persoanei in privina creia este ordonat e)perti.a.
,. 4numerarea intrebrilor adresate psihologului.
&. !ndicaia de a pune la dispo.iia psihologului materialele dosarului penal i de a *acilita
organi.area intalnirii cu subiectul supus e)perti.ei.
"emntura 1ata
'erinele *a de intrebrile adresate psihologului e)pert;
4 necesar ca intrebrile s nu depeasc limitele competenei pro*esionale a e)pertului>
intrebrile nu trebuie s conin aspecte de drept #re*eritoare la componena crimei, vinovia
subiectului, aceste probleme Xind de resortul instanei de 3udecat(>
*ormulrile trebuie s Xe e)plicite, concrete, laconice i s se succead in consecutivitate
logic.
1repturile i obligaiile e)pertului sunt reglementate de 'odul de +rocedur +enal al Republicii
5oldova.
3. rgani*area e0perti*ei psihologic-judiciare in procesul penal
8rdonarea e)perti.ei ine de anumite condiii;
a(. necesitatea unor cunotine speciale din domeniul psihologiei in vederea adunrii probelor pentru
des*urarea re.ultativ a cercetrii penale>
b(. e)cluderea problemelor care intr in competena doar a organelor 3udiciare i a celor ce nu in de
domeniul special al psihologiei>
c(. posibilitatea real de reali.are a unei cercetri speciali.ate a aspectelor psihologice % de utili.are a
cunotinelor unui e)pert competent in cercul de probleme #specialist in domeniu, cu studii superioare(,
re.olvarea crora poate o*eri probe convingtoare, caracteri.at prin posedarea de cunotine teoretice i
e)periena personal, de *olosire in ca. de necesitate a tehnicilor i instrumentelor speciale de diagnosticare.
Reieind din competena psihologului%e)pert i inind cont de obiectivele i obiectele cercetrii
psihologic%3udiciare in cadrul procesului penal putem desemna urmtoarele probleme care se impun
activitii date;
1. 'ali*icarea strii psihice a bnuitului, invinuitului inculpatului, victimei sau martorului,
determinarea particularitilor speci*ice, tipului i gravitii anumitor stri psihice nepatologice cu caracter
pertirbatoriu, a mani*estrilor lor in structura comportamentului individului cercetat, stabilirea corelaiei
dintre normal i anormal, a posibilitilor de compensare, adaptare, re*lectare in momentele critice.
,. 1eterminarea calitilor psihice constante; a proceselor, insuirilor dinamice, tipului i
particularitilor reaciilor a*ective pe parcursul evenimentului in*raciunii, a caracterului anomaliilor i
accenturilor, a naturii i gradului de.voltrii psihice i a reinerilor in de.voltarea psihic.
&. 1e*inirea in*luenelor trsturilor de personalitate i strilor psihice individuale asupra re*lectrii
ambianei, a reaciilor in raport cu aceasta i capacitii de diri3are a conduitelor in situaii speci*ice.
. 1iagnosticarea capacitiiVincapacitii minorilor in*ractori cu anumite reineri in de.voltarea
psihic #mintal( de re*lectare i apreciere a aciunilor proprii i de diri3are a comportamentului>
G. 1eterminarea capacitilor sen.orial%perceptive i cognitiv%logice ale victimei i martorului in
scopul aprecierii corectitudinii mrturiei i caracterului erorilor.
$. Aprecierea capacitii minorilor sau ale altor victime ale violului se)ual, de evaluare corect a
caracterului i semni*icaiei aciunilor violatorului, de reacie adecvat de aprare, opunere de re.isten.
-. 'ercetarea ca.urilor de suicid; a perioadei care a precedat deci.ia, a strilor psihice care au
condiionat%o, cau.elor psihologice ale comportamentului suicidal.
4*ectuarea e)perti.ei este precedat de ordonana instanei 3udiciare, care decide i asupra
componenei ei. 'onstatind necesitatea e*ecturii unei e)perti.e, anchetatorul penal intocmete o ordonan
in acest sens in care arat; motivele pentru care dispune e)perti.a, denumirea instituiei care urmea. s%o
e*ectue.e sau numele i prenumele e)pertului, intrebrile asupra crora trebuie pre.entate conclu.ii, lista de
documente i obiecte ce urmea. s *ie puse la dispo.iia e)pertului.
1repturile i obligaiile e)pertului sint reglamentate de 'odul de +rocedur +enal.
4)pertul este obligat s se in*ie.e la chemarea persoanei care reali.ea. cercetarea penal, a
anchetatorului penal, procurorului sau instanei de 3udecat, pentru a pre.enta conclu.ii obiective cu privire
la intrebrile ce i se pun. 1ac intrebarea pus depete cadrul cunotinelor de specialitate ale e)pertului,
sau dac materialele puse la dispo.iie nu sunt su*iciente pentru pre.entarea conclu.iilor, e)pertul comunic
in scris organului care a dispus e)perti.a c nu poate pre.enta conclu.ii.
4)pertul are dreptul;
1(. s cercete.e materialele din dosar in legtur cu obiectul e)perti.ei>
,(. s cear s i se pun la dispo.iie materiale suplimentare, necesare pentru pre.entarea
conclu.iilor>
&(. s participe, cu aprobarea persoanei care reali.ea. cercetarea penal, a anchetatorului penal sau
procurorului, la interogatorii sau audieri i la alte acte de urmrire penal>
(. in timpul cercetrii penale, anchetei preliminare i in edina de 3udecat s pun celui interogat
intrebri in legtur cu obiectul e)perti.ei, dar numai cu aprobarea persoanei respective, responsabile de
reali.area aciunilor de procedur penal.
!n*ormaia despre obiectul cercetrii poate *i cptat de ctre e)pert in cadrul cercetrii e*ectuate
in incinta departamentului speciali.at #laboratorului psihologic(, sau in localul ageniei 3udiciare care a dispus
de e)perti. #de anchet, 3udecat(. "int utili.ate in acest scop dou surse; materialele adunate de ctre
anchet i cercetarea direct a subiectului uman.
Reali.area e)perti.ei prevede citeva etape. 0a prima etapa e)pertul studia. cau.a ordonrii
e)perti.ei, problemele pe care le%au *ormulat agenii 3udiciari, determin obiectivele i obiectele ce urmea.
a *i supuse investigaiei, intocmete planul general al cercetrii, prev.ind consecutivitatea aciunilor,
decide asupra coninutului metodologic i metodelor care pot *i utili.ate, iar in ca.ul cind a *ost ordonat o
e)perti. comple) grupul de e)peri aprob un program comun al aciunilor.
0a cea de a doua este reali.at cercetarea empiric in scopul re.olvrii problemelor ilustrate in
ordonan. 'ercetarea include in sine dou tipuri de aciuni;
% iniial e)pertul decide asupra strii individuale a subiectului cercetat, aceasta *iind stabilit in ba.a
observaiei, reali.ea. aprecierea preliminar a responsabilitiiViresponsabilitii acestuia, a
comportamentului lui; adevrat sau simulat>
% in cadrul cercetrii empirice speciali.ate se utili.ea. diverse metode, tehnici i instrumente in
scopul investigaiei pro*unde a subiectului uman.
4tapa *inal include dou tipuri de activiti;
% anali.a, sinte.a i decodi*icarea in*ormaiei cptate prin cercetarea subiectului>
% *ormularea conclu.iilor despre caracterul proceselor, insuirilor, strilor cercetate in *uncie de
coninutul problemelor inaintate e)pertului.
'onclu.iile e)perilor sint intocmite in scris i pre.entate in *orm de document. Atunci cind se
reali.ea. o e)perti. comple) toate prile particip la intocmirea lor. 'erintele *a de documentul *inal
sint urmtoarele;
% intocmirea lui in scris>
% consecutivitatea logic a compartimentelor; a(. in partea introductiv se speci*ic datele despre
tipul e)perti.ei, locul i timpul e*ecturii, componena comisiei de e)peri sau date despre e)pertul care a
cercetat cau.a, deci.ia organului 3uridic in ba.a cruia ea a *ost e*ectuat, subiectul, obiectivele, problemele
investigaiei> b(. in partea de ba. % divi.at in sinte.a unor date particulare i conclu.iile generale % sint
descrise calitile obiectului cercetat i toat in*ormaia adunat pe parcursul e)perti.ei, metodele utili.ate
in investigaie, re.ultatele cptate in urma aplicrii lor i conclu.iile reieite din interpretare, iar in *inal,
prin re.umarea tuturor datelor, conclu.iile generale ale e)perti.ei> c(. partea *inal prevede conclu.iile
decesive, *ormulate in *uncie de coninutul ordonanei instanei 3udiciare. 1ac e)pertul constat
impre3urri care pre.int interes pentru cau., dar care n%au *ost indicate in ordonan, el are dreptul s le
menione.e in conclu.ii.
8*ierul de urmrire penal. procurorurl, 3udectorul are dreptul s%l asculte pe e)pert, pentru a%i
e)plica coninutul conclu.iilor. 'onclu.iile sint comunicate persoanei supuse e)perti.ei care, la rindul ei, are
dreptul s o*ere e)plicaii, s e)pun obiecii, s adrese.e e)pertului intrebri sau s cear ordonarea unei
e)perti.e suplimentare.
4)pertul%psiholog pre.int conclu.iile *ormulate organului care a emis ordonana. Repre.entanii
organelor de drept, la randul lor, aprecia. calitatea, caracterul tiiniXc al conclu.iilor, plenitudinea lor i
gradul de argumentare a rspunsurilor pentru a decide dac aceste conclu.ii pot X *olosite in practica
3udiciar.
Conclu5iile specialistului psiholog
:+odel structural;
"e indic in ba.a crui document a *ost *cut e)perti.a, de care instan a *ost eliberat, de ctre cine, in
privina crui dosar i crei persoaneI
'ine a e*ectuat e)perti.a; numele, titlulV*uncia, locul de munc.
"pecialistul%psiholog conXrm c a *ost averti.at despre rspunderea penal #con*orm art. &1, 'od
+enal al R. 5oldova(.
"emntura psihologului ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ
+sihologul speciXc in privina cui a *ost *cut e)perti.a, condiiile de reali.are a acesteia #locul,
timpul, limba de lucru, persoanele care au asistat in timpul cercetrii(.
"unt enumerate intrebrile la care trebuie s dea rspuns psihologul.
"e indic aciunile intreprinse in vederea acumulrii in*ormaiilor pentru a rspunde la intrebrile
adresate psihologului.
Rspunsul i conclu.iile pentru Xecare intrebare aparte, cu e)plicaiile i argumentele necesare.

"emntura 1ata
4)perti.a psihologic 3udiciar poate X ordonat, practic, pe toate dosarele penale i in ca.ul multor dosare
civile. Aemeiuri pentru ordonarea obligatorie a e)perti.ei psihologice 3udiciare;
1. Retard in ca5ul +inorului delincvent. !n asemenea ca., se recomand ca e)perti.a psihologic
3udiciar s Xe dispus doar dup e*ectuarea e)perti.ei psihiatrice 3udiciare, iar competenele
e)perti.ei psihologice 3udiciare in de;
"tabilirea abaterilor de la nivelul de.voltrii psihice normale i descrierea mani*estrilor lor>
Dradul de inYuena a devierilor in de.voltarea psihic a subiectului asupra capacitii lui de a
contienti.a aciniunile svarite>
'apacitatea subiectului de a%i diri3a propriile aciuni.
,. $eter+inarea capacitii subiectului de a percepe corect circu+stanele i+portante pentru
ca.ul cercetat i de a depune mrturii corecte despre ele.
&. Stabilirea sau negarea strii de incapacitate a victi+ei in ca.ul anali.ei crimelor se)uale.
. Pre5ena se+nelor suprae9citaiei e+oionale aprute prin surprindere.
"e recomand e*ectuarea e)perti.ei psihologice 3udiciare pe urmtoarele tipuri de dosare;
Aoate dosarele cu participarea minorilor, indi*erent de locul i rolul lor in cadrul procesului penal; in*ractor,
victim, martor.
!n ca.ul minorului pot aprea intrebri re*eritoare la;
capacitatea lui de a percepe i reproduce adecvat evenimentele>
de a contienti.a cele intamplate>
predispo.iia de a e)agera cele percepute>
sugestibilitate mrit, care condiionea. posibilitatea de a inYuena din e)terior mrturiile minorului>
agresivitate i demonstrativitate in comportament>
pre.ena unor particulariti psihologice individuale care ar putea s inYune.e esenial
comportamentul minorului. !n practica e)perti.ei psihologice 3udiciare, prin inYuen esenial
se subinelege limitarea substanial a capacitilor subiectului de a contienti.a i de a% i controla
propriile aciuni.
'rimele comise in stare de a*ect sau in alt stare de tensiune psihic. 'onclu.iile e)perti.ei
psihologice 3udiciare indic posibilitatea pre.enei a*ectului sau a altei stri de tensiune psihic
#stres, *rustrare etc.(.
1osarele de viol. !n ca.ul dosarelor de viol e)perti.a poate X dispus atat in privina victimei, cat i in
privina inculpatului.
!n privina victimei, poate X anali.at capacitatea ei de a percepe i reproduce adecvat evenimentele,
de a contienti.a aciunile svarite cu ea i de a opune re.isten activ.
!n privina violatorului, se anali.ea. capacitatea lui de a percepe i de a aprecia adecvat aciunile
proprii, pre.ena particularitilor psihologice individuale care ar X putut s inYuene.e esenial
comportamentul lui in situaia anali.at. 'onclu.iile psihologului pe dosarele de viol sunt *oarte
importante, dat Xind *aptul c in practica 3udiciar persist tendina de a caliXca comportamentul
victimei, lipsit de reacii active de autoaprare, drept comportament de acceptare a relaiei se)uale.
!n realitate, incapacitatea victimei de a opune o re.isten activ violatorului poate X condiionat
de mai muli *actori;
a( neinelegerea de ctre victim a coninutului real al situaiei #se anali.ea. in ca.ul victimei minore
sau cu retard mental(>
b( apariia *obiei puternic mani*estate, care blochea. reaciile de aprare, capacitatea de a opune
re.isten in situaiile de abu. X.ic i psihologic.
+asivitatea victimei violului poate X e)plicat prin particularitile psihologice individuale,
e)plicabile in situaia respectiv; astenie, introversiune, timiditate, neincredere in sine, predispunere
ctre po.iia victimiar, lipsa voinei de a cuta posibiliti de ieire din situaie, bi.uirea pe a3utorul
altor persoane etc. Aotodat, pasivitatea victimei poate X cau.at de asocierea abu.ului X.ic i a celui
psihologic i de paticularitile situaiei #lipsa a3utorului din e)terior, pre.ena mai multor violatori etc.(.
+rin urmare, lipsa re.istenei active din partea victimei nu ne permite s caliXcm rapoturile se)uale
alt*el decat abu.ive #viol(.
1eosebit de complicate pentru cercetarea ca.urilor de viol sunt situaiile, in care victima
recurge la suicid cau.at de stresul posttraumatic, aprut drept consecin a violului, iar inculpatul, aYand
despre aceasta, neag *aptul violului, interpretandu%l drept relaie se)ual benevol. !n ca.ul dat, e)trem
de importante sunt cercetrile psihologului in scopul constatrii legturii cau.ale intre actul de viol i starea
de tensiune psihic ulterioar, care a condiionat suicidul. !n situaiile date, suicidul victimei cau.at de
stresul posttraumatic, in paralel cu alte probe 3udiciare, conXrm indirect *aptul violului. 'ercetri
analogice pot X recomandate pentru toate ca.urile de suicid.
!n psihologia 3udiciar inc nu este studiat la un nivel satis*ctor problema legat de
comportamentul violatorului, determinat de stereotipurile *ormate in mentalitatea acestuia vi.and
*emeile, in general i pesonalitatea victimei, in particular, culpabili.area neintemeiat a victimei de
ctre violator, precum i perceperea negativ de ctre acesta a relaiilor dintre se)e. 7actorii respectivi pot X
considerai pentru svarirea crimei, ins, evident, ei nu 3ustiXc aciunile violatorului.
Aceste cercetri o*er in*ormaii valoroase, care pot s *acilite.e procesul de anali. i
caliXcare a comportamentului persona3elor dramei 3udiciare.
!n practica 3udiciar se intilnesc *recvent ca.uri cand se con*runt competenele e)perti.ei
medico%psihiatrice i ale e)perti.ei psihologice 3udiciare, con*u.iile Xind cau.ate de caliXcarea strii de a*ect
pe dosarele penale. 1ar Xind *aptul c a*ectul este o stare emoional *oarte puternic, mani*estat in
situaii limit de ctre o persoan aYat in norm psihic, *ormularea acestei conclu.ii intr in atribuiile
e)perti.ei e*ectuate de ctre psiholog. !n ca.ul cand apar con*u.ii re*eritoare la starea de norm
#sntate( psihic #responsabilitate%iresponsabilitate(, este indicat de a reali.a mai intai e)perti.a medico%
psihiatric i, dac se constat c respondentul nu are patologii psihice, se e*ectuea. e)perti.a
psihologic 3udiciar care stabilete, la randul ei, un eventual a*ect. 'a.uri deosebite constituie anali.a
comportmentelor persoanelor #inculpat sau victim( cu deXciene sen.oriale;
"ur.i sau hipoacu.ici
8rbi sau cu vederea slab
Aceste de*ecte sen.oriale inYuenea. esenial capacitile de percepie ale subiectului i condiionea.
comportamentul lui. +entru moment, practica 3udiciar, la moment, nu valoriXc la nivelul adecvat
posibilitile e)peti.ei psihologice 3udiciare pe ca.urile legate de estimarea gravitii pre3udiciului
moral, aprut in urma situaiilor in care este le.at demnitatea uman sau care provoac victimei triri
emoionale puternice la subiect. 'onclu.iile e)perti.ei psihologice 3udiciare sunt utili.ate in procesul
3udiciar in urmtoarele situaii;
!n ca.ul studierii mecanismelor crimei svarite; dinamica, motivele, cau.ele crimei.
+entru demonstrarea i caliXcarea aciunilor, conclu.iile e)perti.ei avand statut de prob, in special
vi.and componenta subiectiv a crimei #vina, motivaia(, precum i pentru argumentarea necesitii de
a e*ectua alte e)perti.e speciali.ate.
0a veriXcarea ca.urilor de pricinuire involuntar a daunei de ctre o persoan care nu a putut s evite
urmrile negative ale aciunilor proprii.
+entru a stabili circumstanele care atenuea. pedeapsa #a*ectul, retardul mental, dar care nu e)clud
capacitatea de e)erciiu(.
!n scopul aplicrii msurilor 3udiciare echitabile vis%a%vis de inculpat, inand cont de particularitile
lui individuale i de impactul situaiei asupra comportamentului respectivului subiect.
1atele e)perti.ei psihologice 3udiciare pot X utile, de asemenea, i in scopuri tactice;
+entru stabilirea contactului psihologic in timpul anchetei i altor aciuni de anchet>
+entru a identiXca comportamentul simulat>
+entru a depista cau.ele denaturrii neintenionate a in*ormaiilor de ctre martor.
!n*ormaiile de natur psihologic sunt utile i pentru organi.area activitilor psihoproXlactice
i educaionale cu diverse categorii de persoane.
Modele de intrebri adresate e9perti5ei psihologice 'udiciare pe di0erite tipuri de dosare4
. ntrebri care ajut la constatarea prezenei sau lipsei afectului sau altor stri de tensiune psihic la
inculpat, care au putut s in!ueneze esenial contiina i comportamentul lui in momentul comiterii
crimei:
inand cont de particularitaile psihologice individuale ale personalitii, precum i de speciXcul
situaiei anali.ate, s%a aYat oare subiectul in momentul svariri aciunilor incriminate in stare de
a*ectI 'are au *ost cau.ele apariiei a*ectuluiI
inand cont de particularitaile psihologice individuale ale personalitii, precum i de
particularitile situaiei anali.ate, s%a aYat oare respondentul in momentul svariri aciunilor
incriminate intr%o stare emoional #tensiune psihic, *rustrare, con*u.ie( care ar X putut s
inYuene.e esenial contiina i starea lui psihicI !n ca. c da / in ce mod a putut s se
intample acest lucruI
"%a aYat oare inculpatul in stare de tensiune neuropsihic ma)im in perioada premergtoare
aciunilor svariteI
4)ist o legtur cau.al intre starea psihic a subiectului, premergtoare aciunilor, i starea lui
psihic in momentul comiterii aciunilor anali.ateI
!n ca.ul in care in momentul svaririi aciunilor subiectul s%a aYat in stare de tensiune neuropsihic i
emoional ma)im, in ce msur aceast stare a inYuienat capacitatea lui de a contienti.a
importana propriilor aciuni i capacitatea de a le controlaI
inand cont de starea psihic a subiectului, de particularitile lui psihologice, i de circumstanele
ca.ului, a putut el s corele.e corect aciunile proprii de autoaprare cu cerinele obiective ale
situaiei in care s%a aYatI
'are particulariti psihologice individuale ale subiectului au putut s inYuene.e esenial
comportamentul acestuia in situaia anali.atI
. ntrebri care ajut la stabilirea capacitilor psihice ale subiecilor "inculpat, martor, victim#, a!ai
in stare de sntate psihic, de a percepe corect circumstanele importante pentru dosar i de a depune
mrturii adecvate.
inand cont de particularitile individuale i de varst, precum i de condiiile concrete in care s%a
produs aciunea, a putut oare subiectul s perceap corect circumstanele importante pentru dosarI
#de indicat care(
inand cont de starea psihic in care s%a aYat subiectul in momentul percepiei, a putut el s
ineleag corect circumstanele importante pentru dosar #de indicat care(
.ntrebri care ajut la stabilirea capacitilor psihice ale victimelor, a!ate in stare de sntate psihic,
de a inelege corect caracterul i importana aciunilor svarite cu ele i de a opune rezisten in
situaiile de viol:
+osed oare respondenta #%ul( unele particulariti psihologice individuale care ar X putut s
inYuene.e esenial comportamentul in situaia anali.atI
0uand in calcul particularitile psihologice, starea psihic
i coninutul situaiei anali.ate, a putut respondenta #%ul( s comportamentul in situaia anali.atI
0uand in calcul particularitile psihologice, starea psihic i coninutul situaiei anali.ate, a putut
respondenta #%ul( s ineleag corect caracterul i coninutul aciunilor svarite cu ea #el(I
inand cont de particularitile psihologice individuale, starea psihic i coninutul situaiei anali.ate, a
putut respondenta #%ul( s opun re.istenI
$. ntrebri care ajut la stabilirea capacitilor psihice i a particularitilor psihologice ale
minorului "inculpat, martor, victim#:
inand cont de particularitile de.voltrii psihice a respondentului, a putut el s contienti.e.e
aciunile proprii i s le controle.eI
0uand in calcul particularitile individuale i de varst, precum i de condiiile concrete in care s%a
produs aciunea, a putut respondentul s perceap corect circumstanele importante pentru dosar, s
le memori.e.e i s le reproduc adecvatI
!n ca.ul crimelor comise in grup; inand cont de particularitile de varst i individuale ale
respondentului, ce inYuen a putut s aib membrii grupului asupra lui> s%a aYat el in stare de
dependen psihologic de acest grupI
5ani*est respondentul semne de sugestibilitate mritI
5ani*est respondentul predispo.iia de a e)agera evenimentele produse i de a *anta.aI
$. ntrebri care ajut la stabilirea capacitilor minorului inculpat cu retard in dezvoltare psihic
de a contientiza importana aciunilor proprii i deteminarea capacitii lui de a dirija aciunile
proprii:
5ani*est minorul semne de retard in de.voltare psihic, necondiionate de boal psihicI !n ca.ul
pre.enei respectivelor semne, prin ce anume se mani*est ele i cum au inYuenat acestea
comportamentul respondentului in situaia anali.atI
inand cont de nivelul de.voltrii psihice, a *ost in stare minorul s contienti.e.e impotana
aciunilor propriiI
0uand in calcul nivelul de.voltrii psihice, a putut minorul s
diri3e.e aciunile propriiI
$. ntrebri care ajut la stabilirea strilor
psihice, particularitilor psihologice individuale care pot s condiione.e accidentele rutiere sau
tehnice;
"%a aYat oare respondentul in momentul svaririi aciunilor anali.ate intr%o stare psihic, ce ar X putut
inYuiena esenial capacitatea lui de a%i reali.a *unciileI
inand cont de particularitile psihologice individuale, starea psihic i circumstanele situaiei
anali.ate, a putut respondentul s aprecie.e adecvat situaia, s ia deci.ii corecte i s le reali.e.eI
$. ntrebri care ajut la stabilirea prezenei strilor psihice predispozante la suicid:
inand cont de particularitile psihologice individuale i de caracterul situaiei, s%a aYat
respondentul in perioada premergtoare decesului intr%o stare psihic ce a predispus la suicidI
'are au *ost cau.ele acestei striI
4. 50perti*a starilor a#ective comple0e in procesul penal
+rocesele a*ective % *enomene psihice comple)e, mani*estate in modi*icri *i.iologice mai mult sau
mai puin e)tinse, ducind la provocarea unei conduite marcate de e)presii emoionale i de trire subiectiv
% se pre.int ca un rspuns la nite situaii bine de*inite, caracteri.at printr%o combinaie unic de reacii
nervoase i *i.iologice, implicind in structura sa un ir de insuiri i procese psihice individuale. Aceste
procese se caracteri.ea. prin;
% subiectivitate % aparin unui subiect concret, intrunind caracteristicile lui individuale i relevind
gradul de armonieVcontrariere intre trebuinele personale i evenimentele din ambian>
% evaluativitate % implic o relaie, o raportare implicit la valorile personale i sociale, apreciind
*avorabil sau ne*avorabil evenimentele i situaiile concrete>
% motivaie % se pre.int in *orma unor motive sau insoitor al motivaiei aciunilor, stabilind o
anumit tensiune in raport cu trebuinele individuale, contribuie la re*lectarea, inregistrarea *aptelor, dar i
orientarea, reglarea conduitelor>
% polaritate % au *orma unor contraste in dinamica a*ectiv, dictate de gradul tensiunii emoionale, de
tendina individului spre compensare a unor nevoi i trebuine.
'ercetarea proceselor a*ective a stabilit esenta substratului lor neuro*i.iologic % activitatea sistemului
limbic, inclusiv a hipotala%musului in cone)iune cu scoara cerebral> rolul emis*erelor cerebra%le; a celei
drepte, cu contribuie ridicat in producerea strilor a*ective negative, in particular depresive, i stingi %
implicat mai mult in producerea emoiilor po.itive> dar i a importanei invrii sociale i in*luenei
asupra individului a ambianei. 4)presiile emoionale se reali.ea., din aceste considerente, prin comple)e
de reacii inscute, dar i prin rspunsuri invate % condiionate i voluntare.
Adaptindu%se la mediu, omul in*runt piedici, suport con*licte. Acestea duc la o invtare a*ectiv,
care, in *uncie de calitile individuale ale "<', capt diverse dimensiuni psihologice.
7iind o categorie distinct a *enomenelor psihice, domeniul proceselor a*ective se pre.int ca o
oglind a tririlor individului uman, a rspunsurilor lui la stimulii din interior i e)terior. !n condiiile cind
acetia atentea. la integritatea psihico%social a omului, are loc o dereglare mai mult sau mai puin
pronunat a celorlaltor categorii de mani*estri psihice % a proceselor de re*lectare cognitiv #a sen.aiilor,
percepiilor i repre.entrilor(, a celor de cunoatere logic #a gindirii, memoriei, imaginaiei(, a voinei i
contiinei. 4ste ca.ul unor triri, caracteri.ate prin intensitate emoional inalt, de*inite in psihologie prin
noiunile de *rustrare, stres i a*ect. Anume aceste stri comple)e pot deveni cau.e a unor conduite
neadecvate, caracteri.ate prin capacitate diminuat a indivi.ilor umani de a%i da seama de actele lor sau de
a le diri3a, in scopul cali*icrii 3uridice a crora este nevoie de conclu.iile 4+?. Vom anali.a
particularitile eseniale ale acestor stri i ale mani*estrii lor.
7rustrarea este o stare psihic, provocat de un con*lict intern sau e)tern dintre motivaia,
scopurile, aspiraiile individului i anumii *actori obiectivi care impiedic reali.area lor. !n *uncie de
caracterul *orelor care provoac acest con*lict, cercettorii disting mai multe tipuri de situaii con*lictuale;
1(.'on*lictul atracie%atracie % in care se intilnesc situaii de intensitate po.itiv aproape egal, i
care pot *i re.olvate rapid, sau, atunci cind in 3oc intr valenele unor propuneri cu pondere, pot genera
comportamente neadaptive.
,(.'on*lictul evitare%evitare % in care individul este nevoit s aleag dintre dou variante la *el de
inde.irabile. "e alege rul cel mai mic, sau se recurge la eva.iunea *isic, imaginar, ori la o conduit
agresiv.
&(.'on*lictul atracie%evitare % cind acelai scop posed valene po.itive i negative, contribuind la
crearea unei atitudini ambivalente. 4ste re.olvat printr%o lupt a motivelor, suscitind un e*ort volitiv. Atunci
cind se recurge la alegerea unei situaii nedorite, imposibilitatea suportrii ei poate genera comportamente
deviante; consum de alcool, nevro.e, eva.iune psihic.
1ei in cotidian omul se ciocnete de o multitudine de situaii provocatoare de *rustrare, starea dat
are dou caracteristici obligatorii; mani*estarea in calitate de obiect al *rustrrii a unei trebuine de
importan sporit pentru individ i apariia unei piedici in reali.area ei.
!n aa *el, *rustrarea poate *i de*init ca o reacie a*ectiv la o situaie re.ultat din blocarea
reali.rii #+( unei trebuine, dorine, aspiraii, scopuri.
Reaciile comportamentale imediate la *rustrare, mani*estindu%se in *orma unor consecine, pot *i
urmtoarele;
% neastimprul i tensiunea % hiperactivitate motorie, verbal%motorie, a*ectiv>
% agresivitatea % reacie indreptat asupra sursei *rustrrii sau a unui obiect neimplicat in provocarea
strii tensionante, iar uneori deplasat asupra altor persoane % este o modalitate de conduit mai rspindit
printre e)travertii>
% apatia % reacie mai rspindit printre introvertii, avind uneori valene adaptive, dar alteori
mani*estindu%se ca *actor provocator de neincredere in *orele proprii, autoinvinuire de situaia creat,
diminuare a capacitilor de evaluare de sine i de apreciere adecvat a circumstanelor, ducind la depresii,
imbolnviri neurogene, suicid>
% eva.iunea in imaginar % incetarea cutrii unor soluii reale, recurgerea la imaginar, eva.iunea din
cotidian, pierderea capacitii de percepie i apreciere adecvat, patologii psihotice>
% stereotipia % tendina de repetare a unor comportamente, re*ugiul in automatism, care poate reduce
an)ietatea, diluia. presiunea, dar poate i genera nevro.e, *i)iti *uncionale>
% regresia % atit comportamental cit i a*ectiv. 'ea din urm se ba.ea. pe regenerarea de
sentimente plcute, contribuie la evadarea din pre.ent spre trecut.
"tarea prelungit de *rustrare in multe ca.uri duce la de*ormarea conceptului de sine % la o
autoevaluare eronat #supraevaluare la e)travertii i subevaluare la introvertii(, de alii % apreciere
greit, subiectivist a comportamentelor i atitudinilor lor.
!n general se poate spune c reaciile la *rustrare au i unele valene po.itive % contribuind la
sporirea adaptabilitii subiectului. Aotui in cele mai *recvente ca.uri ele sint semni*icaia unei tulburri a
echilibrului psihic, de.organi.ind contiina i anihilind posibilitile controlului volitiv al
comportamentului. !at de ce un ir de autori consider *rustrarea i consecinele ei *actori psihici, care pot
provoca de.organi.ri considerabile, ducind la incapacitatea de contienti.are deplin i diri3are a
comportamentelor, situaii in care individul uman poate comite in*raciuni de o gravitate deosebit ce pot *i
cali*icate de ctre organele 3uridice prin utili.area conclu.iilor speciali.ate ale e)perilor in categoria de
circumstane atenuante.
'ercetarea particularitilor individual%psihologice ale perosnelor ce au comis o in*raciune in stare
de *rustrare necesit identi*icarea anumitor caliti ale sistemului psihic i ale comportamentului social,
precum i *ora impactului de.organi.atoriu, provocat de *actori interni sau e)terni. 1intre calitile
individual%psihologice ce *avori.ea. *rustrarea pot *i menionate urmtoarele;
% de.echilibrul proceselor e)citaiei i inhibiiei scoarei cerebrale, mani*estat in emotivitate sporit,
e)citabilitate, apreciere neadecvat a propriilor triri i a circumstanelor ce le provoac, capaciti
insu*iciente de diri3are a conduitelor>
% capacitile intelectuale medii sau 3oase, care *avori.ea. imposibilitatea tratrii raionale a
con*lictului intern sau e)tern, evaluarea neadecvat inalt a propriilor trebuine, nevoi, ateptri, concentrarea
ateniei asupra piedicii in reali.area lor i a circumstanelor de moment>
% anumite de*iciene caracteriale % autoevaluare neadecvat, capaciti a*ectiv%comunicative
de*icitare, egocentrism, rigiditate a proceselor cognitive, capaciti insu*iciente de reglare volitiv a
comportamentului.
"tarea de *rustrare poate *i agravat de anumite condiii temporare % imbolnviri somatice, astenie
psihic, graviditate, situaii de nereali.are social #oma3, srcie, con*licte cu ambiana social, etc(.
+entru identi*icarea acestei stri i stabilirea *orei perturbatorii a ei se pre.int e*icient ordonarea
e)perti.elor comple)e % psihologic%psihiatric, psihologic%medical.
"e recomand *olosirea in cadrul invvestigaiei a mai multor metode psihologice; teste de
personalitate, pentru msurarea temperamentului, caracterului, de inteligen, de identi*icare a sociabilitii,
proiective etc. 1e e)emplu, utili.area testului Rorschach permite aprecierea proporiei dintre mani*estrile
introvertite i e)travertite in comportamentul subiectului cercetat; a tipului de organi.are a percepiei, tipului
de re.onane intime, intereselor, tendinelor nevrotice, tensiunilor con*lictuale, aspectelor inteligenei etc.
Aestul de apercepie tematic #A.A.A.(, care solicit tratarea de ctre subiect a unor situaii ilustrate in &2 de
plane, permite identi*icarea unor tendine cu mani*estare latent % de agresivitate,
independenVdependen, dominaieVsupunere etc. :tili.area testului Rosen.Leig, ce cuprinde , de
plane ce repre.int dou persoane a*late in situaii de *rustrare, *ace posibil determinarea indicelui de
con*ormitate la grup.
+entru a evita *rustrrile este nevoie de a pune in 3oc anumite mecanisme de aprare;
% raionali.area % o*erirea de 3usti*icri plau.ibile condiiei create, presupunerea unor variante de
reali.are, intr%un termen mai de durat i cu e*ort mai mare a scopului spre care este orientat subiectul>
% reevaluarea % atribuirea de noi valene scopului care nu poate *i reali.at, inlocuirea lui cu altul % la
*el, sau aproape la *el de po.itiv>
% aprecierea corect a anselor % evaluarea critic a posibilitilor personale i consideraia
*actorilor din ambian care au blocat reali.area.
Stresul este o reacie nespeci*ic a organismului la solicitrile e)terne, reieit dintr%o incapacitate
de adaptare. 'ercetat iniial de F."el@e, acest *enomen a *ost e)plicat prin modi*icrile organi.mului aprute
in ca.ul unor situaii noi, care cer o perioad de adaptare de durat; schimbri a parametrilor sistemului
nervos, hormonal i a nivelului neurotransmitorilor. Aceast adaptare poate crea o discordan dintre
solicitri i autoevaluarea de sine % *enomen de*init cu noiunea de stres.
7actorii stresani pot avea diverse con*iguraii;
% .gomotul % modi*ic nivelul de adrenalin, provoac o transpiraie abundent, hipertensiune,
tulburri psihosomatice, care pot contribui la scderea ateniei, posibilitii de concentrare, creterea
timpului de reacie, a agresivitii, oboselii, crearea impresiei de nea3utorare>
% inghesuiala % determin creterea agresivitii, scderea sensibilitii sociale>
% evenimentele de via % moartea unei *iine apropiate, divorul, o stare nou % cstoria, naterea
primului copil etc, reclam stri noi in modul de via a individului>
% stresul ocupaional, pro*esional, generat de trecerea la activiti noi cu responsabilitate mult mai
superioar decit in ca.urile precedente, care duc la o suprasolicitare a subiectului, periciclea. integritatea
psiho*i.ic.
Rspunsurile la situaiile stresante mobili.ea. intreaga *iin uman pus in *aa unor cerine
ma3ore de adaptare. 8rganismul uman trece prin citeva etape ale adaptrii;
1(. reacia de alarm #R.A( % *a.a de oc#7.[( cu depresiunea sistemului nervos, hipotensiune,
hipotermie etc> *a.a de contraoc #7.'[( caracteri.at prin apariia unor *enomene de aprare. 8rganismul
ii modi*ic caracteristicile, dar nu se poate opune su*icient stresului, din care cau. un *actor stresant
puternic poate provoca chiar moartea>
,(. stadiul de re.isten #".R( % reacii provocate de o e)punere prelungit la situaia stresant. 1ac
aciuniea *actorului stresant poate o*eri posibiliti de adaptare, individul elaborea. anumite mi3loace,
capacitatea de re.isten crete peste nivelul disponibil lui>
&(.stadiul de epui.are #".4( % dac nu intervine adaptarea, atunci oboseala, lipsa de sperane, inhibiia
cresc, se reduce activitatea, re.istena, aciunea mecanismelor de aprare, intervine prbuirea, istovirea.
Aciunea constant sau puternic a unui *actor stresant duce la tulburarea echilibrului psihic,
intervenind schimbri;
% procesele sen.orial%perceptive i atenia sint caracteri.ate prin hipervigilen, tulburri perceptive,
incapacitate de comutare a ateniei asupra altor obiecte, decit cele implicate in provocarea de stress>
% procesele a*ective % prin pulseuri emotive acute, grave, accese de panic>
% prelucrarea cognitiv%logic a in*ormaiei % generali.ri pripite i eronate, con*u.ie i de.organi.are
a gindirii i memoriei>
% contiina este a*ectat de ilu.ii, pseudohalucinaii, comaruri, obsesii>
% comportamentul % de cutri stereotipe a persoanelor, situaiilor pierdute, de repetiii
comportamentale>
% starea somatic in re.ultatul re.istenei sau epui.rii se inrutete, mani*estindu%se di*erite
imbolnviri ale organelor interne % gastro%intestinare, sistemului coronar etc. % care trec in stare cronic.
Atunci cind in 3oc intr mecanismele personale de aprare, sau se recurge la solicitarea a3utorului
celor apropiai ori a psihoterapeutului se obine re.olvarea con*lictului, normali.area raportului cu ambiana.
4)ist un stres po.itiv #eustres( % productor de mari bucurii, emoii po.itive, i negativ #distres( % de
tulburri, blocri. "tresul devine distres atunci cind;
% este prelungit sau *recvent>
% duce la diminuarea per*ormanelor>
% duce la tulburri psiho%somatice, boli neurogene.
Aotodat, in *uncie de *actorii stresani cercettorii disting dou tipuri de stres % *i.iologic, survenit
in re.ultatul aciunii unor stimuli neplcui asupra receptorilor #a *rigului, subalimentaiei, ariei,
.gomotului, etc(, i psihologic, cau.at de aciunea unor stimuli cu caracter psihologic i social, care tulbur
integritatea general a omului. !n condiiile stresului *i.iologic indivi.ii umani reacionea. asemntor
#caut posibiliti de inlturare a stimulului neplcut, provocator de *oame, supraincl.ire etc(, "tresul
psihologic *avori.ea. o diversitate de rspunsuri cu caracter individual i imprevi.ibile.
F."el@e anali.ea. aceast situaie, e)plicind de ce acelai *actor stresant poate provoca reacii
di*erite ale indivi.ilor umani i chiar ale aceluiai om, in *uncie de starea lui de moment. Rspunsurile la
stres pot cpta *orma de orientare spre adaptare i suportare a *actorului stresant % sinto)ic, dar i de
contrapunere activ, cutare de soluii i ci de inlturare a stimulului negativ % catato)ic. +rimul tip de
comportament a*ectea. starea e)ponentulului strii stresante, al doilea il orientea. spre *actorul stresant.
!n practica 3udiciar poate *i utili.at 4+? in scopul stabilirii comportamentelor neadecvate, aprute
sub impactul stresului. !nlturarea *actorilor stresani pe parcursul cercetrii penale poate optimi.a relaia
anchetatorului cu persoana anchetat.
1intre cele mai potrivite metode psihologice, utili.ate in diagnosticarea stresului, putem nominali.a
testul 0usher, testele de personalitate, 55+!, testele proiective.
5ecanismele de aprare de stres, la *el de di*erite precum in ca.ul *rustrrii, pot *i urmtoarele;
% raionali.area % cutarea de soluii plau.ibile, 3usti*icri logice ale comportamentului personal, a
unei lumini *avorabile pentru proiectarea aciunilor>
% proiecia % atribuirea unei situaii, persoane a propriilor trsturi negative, greeli proprii>
% intelectuali.area % concentrarea percepiei asupra reaciei intelectuale, e)plicarea strii personale,
disocierea de starea emotiv>
% represia % inlturarea din contiin a impulsurilor, ideilor inacceptabile>
% reacia invers % de.voltarea subcontient a unei reacii opuse primului impuls>
% sporirea consideraiei de sine % reevaluarea i cutarea de soluii>
% activiti care diminuea. stresul % la aer liber, sportive, de munc, interesante, care contribuie la
modi*icri *i.iologice in organism, la concentrarea ateniei asupra unor *actori plcui>
% substituia % inlocuirea unor scopuri *r anse de succes cu altele, atractive i pline de sicces.
Starea de a0ect se mani*est in condiiile apariiei pe neateptate a unui pericol pentru o valoare
suprem a individului, meninerii acestuia i contiinei de neputin de a%l inltura. 'u cit valoarea
obiectului la care se atentea. este mai mare, cu atit mai puternic se mani*est starea de a*ect in
comportamentului individului.
Aciunile subiectului in a inltura situaia a*ectogen sint blocate de activitatea centrelor cognitiv%
logice, situate pe partea superioar a scoarei cerebrale. Are loc o acumulare a energiei psihohervoase, o
instituire a unor emoii negative, care duc la schimbri in structura *i.iologic, nervoas, comportamental
a individului. Atenia este diminuat de aciunea pericolului, concentrat asupra lui, percepia % de*ormat
i selectiv, gindirea % orientat spre cutarea de soluii, vointa % diminuat. 'omportamentul este dominat
de emotivitate, stereotip.
"tarea de a*ect este insoit de scimbri organice % oboseal, nelinite, dorin se)ual, an)ietate,
imbolnviri neurogene etc.
"resul, *rustrarea, starea a*ectiv pot cpta o de.voltare impulsiv, necontrolat, mani*estat in
*orma unei e)plo.ii a*ective, indreptate in direcia inlturrii *actorului care au contribuit la tensionarea
nervoas, sau a celui care poart in sine aceast tensiune % asupra sinelui. Aceste i.bucniri emoionale sint
de*inite cu termenul de a*ect *i.iologic i caracteri.ate prin apariia brusc i de scurt durat a unor
compulsiuni nervoase, comportamentale puternice, unipolare, cu consum mare de energie. 'aracteristicile
e)plo.iei a*ective;
% agresivitate oarb i *urie pin la abandonul de sine>
% stare de groa., an)ietate, disperare>
% ingustare a cimpului de contiin> percepie i contienti.are eronate, *i)ate asupra cau.ei care a
provocat tensiunea nervoas, diminuarea sau chiar lipsa unor sen.aii>
% regresiune spre conduite in*erioare, apropiate de instinct, reorgani.ate cultural>
% comportament neadecvat % accese nestpinite de ris sau plins, *apte necugetate, in contrast cu modul
obinuit de comportament>
% de.organi.ri motorii; vorbire a*ectat, micri iui, nestpinite, necontrolate, e)presii i gestic
vie, *or mrit>
% modi*icri organice vii, de.organi.atorii.
"ub imperiul a*ectului *i.iologic omul poate sviri *apte necugetate, crime cu caracter grav.
1up e)plo.ia a*ectiv apare o stare de istovire, provocat de un consum mare de energie % astenie
psihic i *i.ic, triri grele, oboseal, mil, compasiune *a de victim. !n cele mai *recvente ca.uri
persoana care a suportat o asemenea stare singur comunic despre crima svirit organelor respective,
rmine in ateptare, uneori, ins, poate evada, dar nu depune e*ort in a se ascunde, a lichida urmele crimei,
rtcete *r a%i da seama de aspectul su e)terior i de aciunile sale. 1eseori a*ectul provoac o stare
de amne.ie % uitare a aciunilor comise in momentul e)plo.iei a*ective.
!n cadrul e)perti.ei psihologic%3udiciare a*ectul *i.iologic este cercetat pentru a identi*ica
posibilitile de contienti.are i de diri3are a aciunilor de ctre subiect in timpul comiterii in*raciunii.
A*ectului *i.iologic este o condiie *acilitatorie, comportamentul invinuitului *iind determinat de triri
puternice, iar uneori % ca generind iresponsabilitate total de conduitele personale. !n aceast activitate apar
citeva probleme; stabilirea caracterului a*ectului % *i.iologic sau patologic, di*erenierea lui de unele
mani*estri patologice ale psihicului, de mani*estri emotive de alte con*iguraii, care nu contribuie la
dereglri de conduit de asemenea dimensiuni, precum a*ectul. Aceste probleme pot *i re.olvate prin
investigaia i apreciarea situaiei care a generat a*ectul, a calitilor psihoindividuale ale subiectului, a
mani*estrilor psiho*i.iologice in momentul cercetat, a comportamentului posta*ectiv.
:nul din aceste momente % circumstanele i rolul lor in provocarea strii de a*ect. 7ora emoiilor
poate *i calculat dup urmtoarea *ormul; 4 \ V#!n%!p(, unde 4 este *ora emoiilor, V % valoarea,
trebiuna, necesitatea care a determinat%o, !n % in*ormaia pe care trebuie s%o posede subiectul pentru a%i
re.olva con*lictul, !p % in*ormaia pe care el o posed. 'u cit mai mare este ponderea obiectului care a
provocat con*lictul #V(, i mai mic cunoaterea unor soluii de re.olvare a lui #!p(, cu atit mai grave sint
circumstanele care au generat a*ectul.
+onderea valorii #V( este stabilit in con*ormitate cu locul ei in ierarhia necesitilor, trebuinelor,
motivelor individului. Valori cu pondere sporit sint sntatea i bunstarea personal i a celor mai
apropiai oameni #a copiilor, soului, soiei, prinilor etc(, onoarea, respectul, autoritatea, evaluarea social
etc. 'omportamentul agresiv, negativ al unei persoane sau circumstanele ne*avorabile in raport cu aceste
valori pot condiiona o stare emotiv tensionat.
7ora acesteia poate *i determinat i de calitile individului. 5ai e)pui emoiilor sint indivi.ii cu
anumite accenturi de caracter #tipul hipertimic, epileptoidal, schi.otimic(, cu rigiditate a proceselor
cognitive, cu capacitatea de neechilibru al "<' #colericii, melancolicii( etc.
"%a constatat e)perimental c persoanele care au svirit in*raciuni in stare de a*ect sint, mai
*recvent, orientate prosocial, avind un comportament po.itiv, au trecut *avorabil prin procesul de sociali.are,
inglobind modelele i normele sociale, strduindu%se s le respecte, mani*estind uneori cerine chiar mult
ridicate *a de sine i alii in raport cu organi.area conduitelor. 7oarte *recvent aceste persoane su*er de
unele psiho.e, slab mani*estate.
Ali *actori determinani ai a*ectului;
% virsta; in*raciuni in stare de a*ect sviresc mai mult persoanele tinere % pin la 2 ani #8G,&M(
dintre care predomin cei care au de la ,2 la ,9 ani #-2,$M(>
% apartenena se)ual; *emei % ,G,GM, brbai % -,G>
% stri individuale temporale; imbolnviri somatice, suprasolicitare psihic sau *i.ic, insomnie,
astenie psihic, graviditate etc.
'ercetarea nivelului de colari.are a celor care au svirit o crim *iind dominai de a*ectul
*i.iologic a stabilit c ma3oritatea #cca 92M( au studii medii complete, de specialitate, sau chiar superioare.
+roblema a*ectului patologic este mai di*icil, suportind i diverse vi.iuni ale cercettorilor. "%a
stabilit e)perimental c persoanele cu le.iuni organice ale cutiei craniale i creierului, care au suportat
diverse traume sau in*ecii intracraniane, sint predispui spre cumularea de emoii i spre e)plo.ii a*ective.
"pre deosebire de a*ectul *i.iologic % care poate aciona distructiv asupra conduitelor unui individ caracteri.at
prin sntate psihic, cel patologic ine de domeniul unor persoane cu anumite dereglri psihice, pot
provoca de.echilibrri cognitive, a*ective, volitive, iar in re.ultat % conduite agresive. 4)perti.a a*ectului
patologic trebuie s *ie reali.at de un specialist%psihiatru.
1ac subiectul cercetat se caracteri.ea. prin anumite de*iciene ale de.voltrii intelectuale, caliti
psihopatice, antecedente medicale cu caracter nevrologic i alte dereglri ce nu au provocat o imbolnvire
psihic, este nevoie de convocarea unei e)perti.e comple)e % psihologic%psihiatric. !n asemenea ca.uri
e)perii activea. in con*ormitate cu competena personal, conclu.iile *iind intocmite in ba.a datelor
cptate de ambii.
:n loc special a *ost re.ervat cercetrii a*ectului in stare de alcooli.are sau sub in*luena
stupe*iantelor. 4l este atribuit i unei categorii speci*ice. 1esigur alcooli.area, drogarea contribuie la
de*ormri ale activitii psihice % restructurarea contiinei, simpli*icarea percepiilor i repre.entrilor,
diminuarea posibilitilor de autocontrol al conduitelor, sporirea agresivitii, subiectivismului, rigiditii
cognitive etc. 1ar aprecierea strii cu cali*icativul de iresponsabilitate in asemenea condiii este
imadmisibil, deoarece ea a *ost provocat contient de ctre individ.
1ar unii autori consider c e nevoie de reali.area unei e)perti.e i in aceste ca.uri, cu deosebire
atunci, cind invinuitul a consumat o cantitate neinsemnat de alcool.
Autorul rus V.VasilKevN&O relatea. i unele particulariti ale activitii persoanelor ce reali.ea.
ancheta in scopul *acilitrii cercetrii a*ectului *i.iologic.
1eoarece cali*icarea strii emoionale depinde considerabil nu numai de e)periena psihologului%
e)pert, ci i de volumul de in*ormaie re*eritor la personalitatea i comportamentul subiectului in*raciunii
din dosarul penal, cercettorul recomand colectarea acesteia in cadrul anchetrii victimei, martorilor,
invinuitului.
Victima, martorii urmea. s indice date despre aspectul e)terior al invinuitului #culoarea *eei,
privirea, calitile locomotorii i verbomotorii(, comportamentul lui pin, in timpul i dup in*raciune,
particularitile relaiilor in*ractor%victim.
!nvinuitul urmea. s comunice in*ormaie despre starea sa somatic #imbolnviri, astenie,
insomnie, etc(, caracterul relaiilor cu victima, sursa i particularitiel con*lictului.
0a dosar se ane)ea. documente, care%l caracteri.ea. pe invinuit #re*erine ale membrilor *amiliei,
vecinilor, de la locul de munc(.
!n competena e)pertului%psiholog intr urmtoarele probleme, legate de cercetarea a*ectului;
% aprecierea circumstanelor ce au provocat in*raciunea, a caracterului relaiilor interpersonale dintre
invinuit i victim in perioada de pin la comiterea in*raciunii, dinamica acestor raporturi, cau.ei
con*lictului, de.voltrii lui>
% cercetarea personalitii in*ractorului % a particularitilor individual%psihologice, social%
comunicative, a mani*estrii lor in momentele cu pondere pentru anchet>
% anali.a *enomenologiei in*raciunii>
% stabilirea trsturilor de personalitate, care au putut contribui la acumularea de energie
psihonervoas i la e)plo.ia a*ectiv>
% stabilirea tipului a*ectului, di*erenierea lui de alte stri emotive sau de reacii a*ective>
% diagnosticarea prealabil a unor patologii, devieri i recurgerea la serviciul speciali.at al
psihiatrului, neuropatologului etc.
Aceste probleme trebuie s *ie re*lectate i in ordonana de dispunere de 4+?.
5etodele de cercetare, *olosite in scopul determinrii a*ectului *i.iologic; observaia, testele pentru
abiliti sen.o%motorii, de atenie, de memorie, de aptitudini, inteligen, de determinare a insuirilor
psihice, de personalitate etc. 8 grup distinct o alctuiesc testele proiective % Rorschach, AAA, ".ondi,
Ro.en.Leig etc> inventarele de personalitate % 55+! .a.
+apitolul X. Psihologia privrii de li!ertate i a resociali*rii condamnailor
P:nivers *ascinant i revolttor in egal msur,
penitenciarul este o lume in permanent implo.ie psihologic;
coordonatele de e)isten sint crima, eecul,
patologicul, stresul, disperarea, neputina...
Dheorghe 7lorian, +sihologie penitenciar, 199$.
1. !iectul i scopurile psihologiei penitenciare
'omunitatea uman imprtete anumite atitudini in raport cu comportamentul deviant. <ormele
penale se re*er la acele comportamente, care provoac un pericol deosebit valorilor sociale. !n cadrul
pedepselor penale se inscrie i privarea de libertate % una dintre cele mai dure sanciuni. 1e aceast
sanciune este preocupat domeniul distinct al psihologiei 3udiciare % psihologia penitenciar.
+sihologia penitenciar are in cimpul ateniei citeva probleme importante;
cercetarea personalitii deinutului, tipologia psihologic in scopul inelegerii mai depline a
mani*estrilor comportamentale in condiiile deteniei>
determinarea *actorilor psihologici i sociali care in*luenea. conduitele in condiiile privrii de
libertate>
stabilirea unor programe individuale de resociali.are a deinuilor.
+sihologia penitenciar se a*l in raporturi directe cu dreptul penitenciar i re.olv sarcina
primordial a privrii de libertate; inlturarea stereotipiilor in*ractorile din comportamentul persoanelor
supuse deteniei, *ormarea unor orientri noi.
Re.olvarea acestor probleme rspunde imperativelor umani.rii normei de drept. 4)ecutarea
sentinei nu se limitea. doar la privarea persoanei de libertate i limitarea spaiului e)istenei ei cu cel al
penitenciarului. 5ai mult ca att, in dreptul contemporan este negat te.a, con*orm creia aplicarea
sentinei are menirea de a%l supune pe condamnat s%i ispeasc vina i de a%l r.buna pe ptimit, te.
popular in trecut, care s%a mai meninut in repre.entrile populaiei. +rivarea de libertate trebuie s
re.olve cu totul alte obiective, prin care s%ar a*irma norma de drept, s%ar reali.a o scdere a ratei
criminalitii prin reorientarea condamnailor spre alte modele sociale. !n acest scop sint aplicate
cunotinele din diverse domenii tiini*ice, psihologia o*erind acele modele, care au capacitatea de
in*luen social%po.itiv asupra comportamentului condamnailor.
5odelul resociali.rii se *undamentea. pe cunotinele psihologie cu re*erin la sociali.area
personalitii prin modelare, invare i control social. Anali.ind personalitatea in*ractorului, ne%am re*erit
la pro*ilul psihologic al ei. !n*raciunea este re.ultatul *iresc al sociali.rii incomplete sau de*ectuoase a
personalitii, o *orm de conduit, marcat prin in*antilism i incompeten social.
1ac sociali.area este, pe de o parte, procesul prin care individul insuete i interiori.ea.
normele i valorile sociale, modelele de comportament, atitudinile i evalurile, devenind membru al unei
comuniti sau al unui grup social, pre.entindu%se in iposta.a dat drept o Po*ert, iar pe de alta, e)ircitind
cea de a doua *uncie % de Pconstringere % a3ustea. comportamentele individuale la cerinele comunitii,
contribuie la reali.area Puni*ormi.rii i Pcontrolului, resociali.area are sarcini mai di*icile i se
con*runt cu probleme ma3ore. +rocesul sociali.rii const in modelarea unui Pmaterial brut, avind in
calitate de obiect personalitatea copilului. Resociali.area se re*er la o personalitate de3a *ormat, al crui
pro*il a cptat contururi antisociale sub in*luena *actorilor neuropsihici, psihologici, dar intotdeauna
determinai de anumite condiii sociale. !at de ce privarea de libertate trebuie se re.olve aceast sarcin
prin a*irmarea unor valori umaniste. +enitenciarul, in care se mani*est tendinele de in3osire, de diminuare a
valorii personalitii, nu poate contribui decit la de.voltarea unor atitudini negative in raport cu societatea i
normele ei, generind orientri spre recidivism. !n asemenea condiii se poate vorbi despre o Plupt impotriva
criminalului, nicidecum despre o activitate de combatere a criminalitii. 'onstituirea statului de drept
prevede schimbarea atitudinii *a de condamnai i de modul in care ei sint tratai in perioada privrii de
libertate.
!leile iluminismului, promovate in epoca modern de ctre 'esare 9eccaria, au gsit susinere doar
in secolul ==. !n con*ormitate cu obiectivele contemporane, sistemul penitenciar trebuie s se oriente.e spre
re.olvarea urmtoarelor probleme;
1. organi.area spaiului penitenciar, crearea unor condiii de trai, munc i odihn in
con*ormitate cu standardele societii industriale contemporane>
,. reali.area activitilor cu caracter educativ, inindu%se cont de voina condamnailor,
orientarea spre promovarea metodelor de resociali.are>
&. implicarea instanelor tere in controlul i tutelarea penitenciarelor #autorul aduce drept
e)emplu activitatea avocailor%parlamentari in unele state din ":A, 'anada(.
2. Personalitatea in#ractorului privat de li!ertate) tipologie" condiii psiho-morale"
consecine psihologice
!n literatur e)ist mai multe tipologii ale personalitii in*ractorilor supui privrii de libertate. !n
con*ormitate cu clasi*icarea reali.at de "ecretariatul celui de%al V!%lea 'ongres al <aiunilor :nite, la care
s%a pus in discuie problema prevenirii crimelor i a tratamentului delincvenilor au *ost di*ereniate cinci
categorii.
!n*ractorii inverterai, cu toate c pre.int anumite aspecte ale comportamentului, determinate de
conte)tele sociale, politice, culturale, posed anumite caracteristici comune;
% agresivitate persisitent i indi*eren absolut in priina consecinelor>
% in*raciune deosebit de grav, constind in provocarea sau in ameninarea de a provoca o le.iune
corporal grav>
% *recvent o component psihiatric sau psihologic anormal.
!n*ractorii prime3dioi se disting prin anumite stri a*ective i psihologice, caracteri.ai de;
% gravitate a in*raciunii, recidivism>
% o anumit stare psihic, care%i o*er impulsivitate, lipsa sentimentului de culpabilitate, de ruine,
de an)ietate sau de simpatie, a scopului i idealului, brutalitate, mai cu seam sub in*luena alcoolului sau a
unor stupe*iante cu e*ect depresiv asupra sistemului nervos.
1elincvenii di*icili se con*runt cu di*iculti in adaptarea la rigorile i privaiunile deteniei,
punind mai *recvent probleme administrative decit de securitate.
1einuii pe termen lung se con*runt cu penibilitatea situaiei lor, pre.entind pericol pentru propria
lor integritate.
!nadaptaii social sint persoanele care nu se pot con*orma e)igenelor pedepsei. !n cadrul acestei
categorii se includ delincvenii a*ectai de o de*icien mintal, care su*er de psihopatii, alcoolism cronic
sau narcomanie. +enitenciarul nu poate corecta aceste de*iciene, ei *iind doar i.olai pentru un anumit
termen.
'lasi*icarea condamnailor urmrete scopul di*erenierii metodelor, aplicate in procesul
resociali.rii. 1e e)emplu, in coloniile pentru minori din ":A este utili.at clasi*icaia propus de Ferbert
'. Tua@ i 0oLell 9. +arsons, in con*ormitate cu care sint desemnate patru tipuri de comportamente
delincvente; in*antil%inaccesibil, nevrotic%con*lictual, nesociali.at%agresiv i sociali.at in medii criminale.
Aceast clasi*icare conine atit caracteri.area delincvenilor, cit i a persoanelor, care pot e)ercita aciunii
educative in raport cu primii.
Adolescenii in*antili dau dovad de un comportament pasiv, introvertit, sint necomunicativi,
imaturi, nu se implic in relaiile din cadrul penitenciarului, in raporturile cu adulii mani*est dependen
a*ectiv. 4ducatorul care urmea. s conduc asemenea grupuri trebuie s mani*este caliti empatice,
calmitate i rbdare, programele de resociali.are prev.ind crearea imaginii despre un mediu social
*avorabil, binevoitor, care%i va a3uta adolescentului s se adapte.e i s accepte noi modele
comportamentale.
Adolescenii nevrotici sint an)ioi, deprimai, imprtesc sentimentul culpabilitii i al
in*erioritii, dau dovad de comunicativitate, povestind despre sine i in*raciunea pe care au comis%o,
consider c nu vor mai repeta conduitele delincvente, cu toate c practica demonstrea. contrariul.
4ducatorul in asemenea grupuri urmea. s o*ere inelegere i susinere, a3utindu%le minorilor s%i
depeasc starea de con*lict intern, *rustrare, s%i contienti.e.e posibilitile.
5inorii cu de*iciene de sociali.are i tendine agresive in comportament dau dovad de
impulsivitate, reactivitate, nereinere, nesupunere, incearc s domine, in care scop pot *i iniiatori ai actelor
antisociale chiar in mediul penitenciar. +entru a e)ercita in*luen asupra acestei categorii, educatorul trebuie
s posede trie de caracter, voin, rbdare, o*erindu%le minorilor condiii de utili.are a potenialului
energetic intr%un mod po.itiv, impalntindu%le noi vi.iuni asupra raporturilor sociale i locului lor in acestea.
1elincvenii sociali.ai intr%un mediul criminal posed orientri antisociale *erme, imprtesc
valorile subculturii criminale, de regul au un comportament echilibrat, nu pre.int di*iculti de adaptare la
noile condiii. !n raport cu aceast categorie este nevoie de mani*estarea pro*esionalismului, convingerilor i
directivelor social%po.itive, corectitudinii, tactului. !maginea educatorului trebuie s se impun prin caliti
po.itive. 4*ectul resociali.rii cons in a*irmarea unor valori social%po.itive, care le%ar o*eri adolescenilor
din categoria dat posibilitatea de mani*estare intr%un mod nou, in con*ormitate cu normativitatea social i
3uridic.
+ersonalitatea deinutului pre.int un univers uman speci*ic, marcat de contradicii i *rustrare.
"oarta ii aduce pe aceti oameni in penitenciar dup comiterea unei inclcri grave a normelor
colectivitii, muli din ei pre.entindu%se ca persoane neadaptate social, incapabile s se integre.e in
comunitate uman, s%i asimile.e valorile, s%i subordone.e instinctele i trebuinele normativitii
general acceptate. Arecutul lor este marcat de o moralitate de*ectuoas, pre.entul % de pierderea
alternativelor, a libertii deci.iilor, perspectiva este indeprtat i neclar. 1e *apt *iecare deinut o
ateapt, calculind .i cu .i, ateptind momentul eliberrii.
5otivaia deinuilor pre.int o gam de trebuine, aspiraii, motive, orientri i idealuri. Asupra
caracterului ei ii pun amprenta condiiile deteniei, necesitatea de adaptare la acestea, relie*area unor
motive cu caracter mai mult imaginar, a unor idealuri proiectate in perspectiv. <u intotdeauna idealurile
*ormate in penitenciar ii vor gsi reali.are dup detenie, dar ele sint un mi3loc sigur de asigurare a
e)istenei, de depire a strilor di*icile create de circumstanele privrii de libertate.
8 alt component a personalitii % a*ectivitatea % este o oglind a strilor de *rustrare, a
*rmintrilor interne prin care trece deinutul. 'oloratura ei depinde i de coninutul sentimentului cu care
deinutul a venit s%i ispesc pedeapsa; contiina de corectitudinea sentinei sau de de.aprobarea ei.
!n penitenciar se mani*est in mod vdit caracterul personalitii; con*ormismul sau nesupunerea,
reactiitatea sau nepsarea, tolerana, indi*erena, sociabilitatea sau inchiderea.
'ercettorii romani amintii mai sus re*lect incidenele dintre aceste trsturi de personalitate i
tipurile de comportament mani*estate de ctre deinui, remarcind;
% comportamentul agresiv, caracteri.at prin re.isten deschis la regimul vieii din penitenciar,
agresiitate, deprimare>
% comportamentul de*ensiv % interiori.are, i.olare, *ug in imaginar>
% comportamentul de consimire % con*ormare pasiv la regulile i normele din penitenciar,
acceptarea lor *ormal>
% conduita de integrare % relaionarea activ cu ceilali deinui i cu mediul de detenie.
!n raport cu aceste categorii pot *i aplicate programe cu coninut di*erit, accentuindu%se momentele
de bene*iciu social, care pot re.ulta din reorientarea comportamental.
3. /specte psihosociale ale mediului penitenciar
!n scopul caracteri.rii psihosociale a mediului penitenciar pot *i determinate cele mai importante
laturi ale problemei;
% cu re*erin la particularitile distincte ale spaiului social penitenciar>
% la criteriile valoric%normative, acceptate in comunitatea deinuilor>
% la organi.area unitilor sociale % a grupurilor de deinui.
"paiul penitenciar nu poate *i anali.at in con*ormitate cu legitile sociale generale. 4l posed un
ir de trsturi determinate de anumite caliti e)trinsece; este un spaiu penal, deci e)istena lui este
determinat nu de trebuinele, interesele, motivele sociale, ci de prescripiile legii penale> este inchis,
colaborarea cu alte medii sociale *iind redus> este bipolar, inclu.ind dou grupuri sociale de ba. % cel al
deinuilor i cel al lucrtorilor din penitenciar.
Dheorghe 7lorian indic i alte dou trsturi ale acestui spaiu;
calitatea de .on a interaciunilor asimetrice, deci i de spaiu al autoritii, precum i cea de cimp
de *ore, in care se ciocnesc interese i aspiraii di*erite.
!n penitenciar acionea. anumite norme sociale, care in de valorile speci*ice ale spaiului inchis.
0a *el precum cele sociale, aceste norme pot *i divi.ate in;
% norme relaionale, de comunicare % cu re*erin la organi.area raporturilor cu deinuii i
personalul>
% organi.aionale % de organi.are a traiului, *ormare a unitilor sociale; a grupurilor de deinui, de
instituire a conducerii>
% evaluative % de apreciere a situaiilor, circumstanelor, persoanelor.
<ormele din penitenciar alctuiesc substana unei culturi speci*ice, acceptarea creia se *ace sub
mai multe *orme; con*ormare, integrare sau respingere. Drupul din penitenciar se *ormea. in con*ormitate
cu legitile psihosociale generale, acceptind anumii lideri, divi.ri de roluri i instituiri ale statutelor,
imprtirea de tradiii i obiceiuri, posedarea unui limba3 speci*ic. Raporturile interpersonale pre.int
toat gama de a*eciuni; atragere%respingere, acceptare%re*u., simpatie%antipatie, integrare%i.olare,
neutralitate, ignorare etc. Ast*el se instituie relaii de concuren sau de colaborare, prietenie sau dumnie,
dominare sau dependen.
4. 'etode de resociali*are a indivi*ilor i de reintegrare social
+rincipalele direcii in cadrul activitii de resociali.are in penitenciar sint;
% organi.area unei ocupaii pro*esionale, urmrindu%se *ormarea unui om apt de a e)ercita o
activitate de munc dup eliberare>
% incadrarea in viaa social>
% regenerarea valorilor unei viei particulare i *amiliale>
% organi.area timpului liber, diversi*icarea ocupaiilor culturale.
"e acord o atenie deosebit accesului la mi3loacele mass%media, limitarea contiinei de i.olare de
la problemele sociale.
8rgani.area pregtirii pro*esionale i a activitilor de munc urmrete scopul integrrii intr%un
mod nou de via. 5unca in penitenciar nu este un mod de pedeaps sau de asigurare a e)istenei, ci o
metod de resociali.are. !nsuirea unei pro*esii, care dup eliberarea din detenie i%ar o*eri individului
posibilitatea anga3rii, contrivuie la reevaluarea de sine.
+entru a%i inva pe deinui s%i plani*ice timpul liber, se recomand plani*icare i reali.area
unor programe culturale, care ar contribui la implicarea deinuilor, tre.irea interesului pentru anumite
aciuni, ameliorarea relaiilor sociale din mediul penitenciarului i pregtirea pentru revalori*icarea
raporturilor cu semenii dup eliberare.
!n literatura cu coninut psihologic i criminologic se recomand un ir de metode psihoterapeutice.
Anali.a in grup a problemelor individului o*er posibilitatea comparrii di*eritor variante i alegerii
modelului optimal e*iciant. 7olosirea metodelor transacionale, elaborate de 4. 9ern, permite adaptarea
comportamentului la cerinele controlului social. 'onsultaiile psihologice individuale contribuie la
elucidarea problemei individuale i gsirea soluiilor, modelelor de re.olvare a ei. !n activitatea cu
delincvenii minori se recomand utili.area elementelor de 3oc.
"istemul penitenciar tradiional tot mai mult este inlocuit de unul nou. !n ara noastr acest proces
stagnea., dar noile orientri ale dreptului impun necesitatea schimbrilor.
Probe pentru rrecapitulare:
1. <umii i caracteri.ai tipurile de in*ractori supui privrii de libertate.
,. 'are sint consecinele psihologice ale privrii de libertate, cum se pre.int ele in
comportamente i mentalitiI
&. Anali.ai aspectele psihosociale ale mediului penitenciar.
. 'um are loc stabilirea programelor de integrare socialI
<ibliogra0ie selectiv
&. 9anciu, 1. %ontrol i sanciuni sociale "%oncepte, teorii i orientri juris&sociologice#.
9ucureti; 4ditura Victor, 1999. &-2 p.
. 9arus%5ichel] ?.] Diust%1esprairies] 7.] Ridel] 0. %rize. Abordare psihosocial clinic.
!ai; +olirom. 1998.
G. 9enesch, F. Atlas de la ps'chologie. +aris; 0a +ochotheSue, 199$. -2 p.
$. 9inet, A. (a description d)un objet. !n; Annee +s@col., 192G, vol. !V, p.,9$%&&,
-. 9inet, A. (a science du termoignage. !n; Annee +s@col., 1929, vol. !=, p.1,2%1&-
8. 9inet, A. (a sugestibilite. +aris; "chleicher, 192$. ,18 p.
9. 9ogdan, A. Probleme de psihologie judiciar. 9ucureti; 4d*. tiini*ic, 19-&. ,,2 p.
12. 1ragomirescu, V.A. Psihosociologia comportamentului deviant. 9ucureti; 4ditura
tiini*ic i 4nciclopedic, 19-$. 28 p.
11. 1ragomiroiu] V. Psihologia comportamentului deviant. 9ucureti, 19-$.
1,. 5itro*an, <.] Jdrenghea, V.] 9utoi] A. Psihologie judiciar. 9ucureti; ansa, 199,. G-2 p.
1&. +run, A. Psihologie judiciar. !ai; 'hemarea, 199. &,2 p.
1. Psihologie social. Aspecte contemporane. 'oord. A. <eculau. !ai; +olirom. G8 p.
1G. Rdulescu, ".5. Anomie, devian i patologie social. 9ucureti; 4ditura F@perion, 1991.
&$8 p.
1$. Rdulescu, ".5., 9anciu, 1. ntroducere in sociologia delincvenei juvenile "Adolecena
intre normalitate i devian#. 9ucureti; 4ditura 5edical, 1992. ,8 p.
1-. Rdulescu] ".5. *evina, criminalitate i patologie social. 9ucureti, 1999.
18. Rusnac] ". %omportamentul agresiv. %auze i manifestri++"@mposia pro*essorum, "eria
1rept, 'hiinu, 1999.
19. Rusnac] ". Factorii sociali in comportamentul delincvent al minorilor++Anale tiini*ice.
1rept. :0!5, 'hiinu, 1999.
,2. Rusnac] ". Familia ca factor al comportamentului delincvent al minorilorVV'on*erina
tiini*ico%didactic anual, 'hiinu, 1998.
,1. Rusnac] ". ,hid de psihologie. Pentru agenii judiciari. 'hiinu; 9asarabica, 199-.
,,. Rusnac] ". Psihologia dreptului. 'hiinu; Arc, ,222. ,-2 p.
,&. ^_`a_b_] c.d., eafagh_] i.j. -./012345016 7 307879/0:7/ ;45<;=77. d.; iklfm,
1998. ,1$ n.
,. elolpl_aql] r. >2?/@4;A 3;1530785=5B7A. slftmaq; i`lomuf, 1998. &, n.
,G. jlnhotuq] j.r. C.7?79/0:;A 30785=5B7A. G%u hvg., kufuflp. h gak. iwp.; wh`uf, ,22G.
$GG n.
,$. x_hmuuq] d.y. D045EF 5@G/H 7 I.7?79/0:5H 30785=5B77. iwp; wh`uf. 199$. $&, n.
,-. whfazmaq] j.{. J.7<74;=64;A 30785=5B7A. d.; |nt, ,22-. 198 n.
,8. }~lfaqnmh] c.j. C.7?79/0:;A 30785=5B7A. d.; wflqa h lma_, 199-. &,2 n.
,9. h[l_aq, . . C.7?79/0:;A 30785=5B7A. K9/@47: ?=A E2L5E. d.; yvgl`uotn`qa
6ufloa6, 1998. &1 n.
Ane)a 1
SU<I3C3
pentru e9a+en la Psihologie 'udiciar
1."curt istoric al psihologiei 3udiciare
2.8biectul i obiectivele psihologiei 3udiciare
3.Raporturile interdisciplinare ale psihologiei 3udiciare
4.<ormativitate i norme sociale; de*iniie, tipuri, *uncii
5.Raportul cadrului normativ social cu normativitatea 3uridic
6."ociali.area 3uridic i *ormarea contiinei de drept
7.7ormele i *unciile contiinei de drept
8.Abordarea conceptului de personalitate in psihologia 3udiciar
9.7actorii psihologici ai in*raciunii i comportamentului in*racional
10.Aipologii psihologice ale in*ractorilor
11.'omportamentul deviant i delincvent al minorilor; *actori determinani, particulariti, *orme
12.Aipologia aciunilor delincvente, comise de minori
13.+articulariti speci*ice ale urmririi penale in ca.urile cu minori
14.+articulariti psihologice ale victimei
15.7actori ai victimi.rii
16.Aipologia victimelor
17.Activitatea 3uridic in vederea pro*ila)iei victimi.rii
18.Aspecte subiective i obiective ale anali.ei mrturiei 3udiciare
19.Aspecte psihologice ale urmririi penale
20.+sihologia ascultrii i interogatoriului bnuitului i invinuitului
21.5etode i tactici psihologice utili.ate in urmtirea penal
22.Aspecte psihologice ale activitilor procesual%penale, intreprinse in cadrul urmririi penale
23.4+? #e)perti.a psihologic%3udiciar(; noiuni, condiii de convocare i e*ectuare, etape, cerine *a
de intocmirea documentar
24.4+? in procesul penal; oportunitatea e*ecturii, tipuri, obiecte i obiective
25.4+? a a*ectului psihologic
26.4+? a minorilor in*ractori
27.4+? a minorilor victime
28.4+? a victimelor violului
29.4+? in procesul civil; oportunitatea e*ecturii, tipuri, obiecte i obiective
30."anciunea 3udiciar i e*ectele ei psihologice