Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SI
LEGISLATIE SANITARA
CUPRINS
CAPITOLUL 1: FUNDAMENTE TEORETICE ALE MANAGEMENTULUI INTR-O UNITATE
SANITARA.....................................................................................................................................1
1.1 FUNCTIILE MANAGEMENTULUI............................................................................................1
1.2 DEFINITIA SI COMPONENTELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL UNEI UNITATI
SANITARE.............................................................................................................................3
CAPITOLUL 2: STRATEGIA SI MANAGEMENTUL STRATEGIC AL UNEI UNITATI SANITARE. 5
2.1 STRATEGIA SI COMPONENTELE SALE MAJORE................................................................5
2.2 MANAGEMENTUL STRATEGIC SI POLITICA ORGANIZATIONALA.....................................5
2.3 ASEMANARILE SI DEOSEBIRILE DINTRE STRATEGIE SI POLITICA LA NIVELUL UNEI
UNITATI SANITARE...............................................................................................................6
2.4 ELABORAREA SI IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE ANSAMBLU UNEI UNITATI
SANITARE.............................................................................................................................6
2.4.1 FUNDAMENTAREA STRATEGIEI.....................................................................................7
2.4.2 ELABORAREA STRATEGIEI............................................................................................7
2.4.3 IMPLEMENTAREA STRATEGIEI......................................................................................9
CAPITOLUL 3: SISTEMUL DECIZIONAL IN CADRUL UNEI UNITATI SANITARE......................11
3.1 CONCEPTUL DE DECIZIE MANAGERIALA.........................................................................11
3. 2 NOTIUNEA DE SISTEM DECIZIONAL SI TIPOLOGIA DECIZIILOR...................................11
CAPITOLUL 4: SISTEMUL INFORMATIONAL..............................................................................14
4.1 CONCEPTUL DE SISTEM INFORMATIONAL.......................................................................14
4.2 FUNCTIILE SISTEMULUI INFORMATIONAL........................................................................17
4.3 DEFICIENTELE MAJORE IN SISTEMUL INFORMATIONAL................................................18
CAPITOLUL 5: SISTEMUL ORGANIZATORIC AL UNEI UNITATI SANITARE.............................19
5.1 DEFINIREA NOTIUNILOR DE ORGANIZARE PROCESUALA SI ORGANIZARE
STRUCTURALA..................................................................................................................19
5.2 DEFINIREA NOTIUNII DE STRUCTURA ORGANIZATORICA............................................19
CAPITOLUL 6: MANAGERII SI LEADERSHIP..............................................................................22
6.1 NOTIUNEA DE MANAGER, TIPURI DE MANAGERI SI STIL MANAGERIAL......................22
6.2 NOTIUNEA DE LEADER SI LEADERSHIP............................................................................24
CAPITOLUL 7: METODE SI TEHNICI DE MANAGEMENT UTILIZATE IN SISTEMUL SANITAR
......................................................................................................................................................27
7.1 METODA DIAGNOSTICARII..................................................................................................27
7.2 SEDINTA.................................................................................................................................28
7.3 DELEGAREA..........................................................................................................................30
CAPITOLUL 8: FURNIZAREA SERVICIILOR DE SANATATE IN ROMANIA...............................32
CAPITOLUL 1
FUNDAMENTE TEORETICE ALE MANAGEMENTULUI INTR-O UNITATE
SANITARA
previziune;
organizare;
coordonare;
antrenare;
control-evaluare.
1
b)
c)
proceselor prin care performantele unitatii sanitare, a subsistemelor si componentilor acesteia sunt
masurate si comparate cu obiectivele previzionate, in vederea eliminarii deficientelor constatate.
Control-evaluarea incheie un ciclu managerial si presupune pe langa exercitarea unui
control periodic si final, evaluarea rezultatelor, compararea lor cu obiectivele previzionate,
depistarea cauzelor disfunctiilor si pe aceasta baza adoptarea unor decizii de corectie sau
actualizare.
1.2 DEFINITIA SI COMPONENTELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL UNEI UNITATI
SANITARE
Exercitarea functiilor si relatiilor de management la nivelul unei unitati sanitare se
realizeaza prin sistemul de management.
Subsistemul decizional consta in ansamblul deciziilor adoptate si aplicate in unitatea
sanitara. Componenta esentiala a sistemului decizional o reprezinta decizia de conducere sau
de management prin care desemnam cursul de actiune ales in vederea indeplinirii unui obiectiv,
ce are implicatii directe asupra a cel putin unei alte persoane, influentand-i comportamentul si
actiunile.
ca ansamblul
elementelor cu caracter decizional, organizatoric, informational, motivational etc din cadrul unitatii
sanitare, prin intermediul careia se exercita ansamblul proceselor si relatiilor de management, in
vederea obtinerii unei eficacitati si eficiente cat mai mari.
Sistemul de management cuprinde mai multe componente si anume:
-
subsistemul metodologic;
subsistemul decizional;
subsistemul informational;
subsistemul organizatoric.
CAPITOLUL 2
STRATEGIA SI MANAGEMENTUL STRATEGIC AL UNEI UNITATI
SANITARE
2.1 STRATEGIA SI COMPONENTELE SALE MAJORE
Strategia cuprinde obiective, optiuni strategice, resurse si termene ce permit realizarea
misiunii unitatii respective in conditiile avantajului concurential.
Componentele
majore
ale
strategiei
organizationale
sunt:
misiunea,
obiectivele
sanitare prin: orizont de timp mai redus, intrucat se refera la perioade de la 6 luni pana la 2 ani (de
regula 1 an), iar gradul de detaliere este mai pronuntat in cazul politicilor, cuprinzand numeroase
elemente suplimentare, in special cu caracter operational.
2.4 ELABORAREA SI IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE ANSAMBLU UNEI UNITATI
SANITARE
Elaborarea si implementarea strategiei de ansamblu a unei unitati sanitare implica un
proces structural, in principal, in trei etape majore, in cadrul carora se deruleaza mai multe faze.
Proiectia viitorului unei unitati sanitare sub forma strategiei se realizeaza pe baza unui ghid
structurat in trei etape, in fiecare din acestea fiind valorificat un material informational variat,
provenind din surse multiple.
Fundamentarea strategiei
1
Elaborarea
strategiei
Elaborarea si
implementarea strategiei de
ansamblu a unei unitati
sanitare
Implementarea
strategiei
10
CAPITOLUL 3
SISTEMUL DECIZIONAL IN CADRUL UNEI UNITATI SANITARE
3.1 CONCEPTUL DE DECIZIE MANAGERIALA
Decizia constituie un element esential al managementuluiu find considerata de o serie de
autori, instrumental specific de exprimare cel mai important.
Decizia este cursul de actiune ales pentru realizarea unuia sau mai multor obiective.
Decizia manageriala poate fi definita ca acea decizie cu urmari nemijlocite asupra
deciziilor, actiunilor si comportamentelor a cel putin unei alte persoane.
Decizia manageriala implica cel putin doua persoane: managerul si una sau mai multe
persoane care pot fi executanti sau cadre de conducere care participa la aplicarea deciziei. Are
influente directe la nivelul grupului, neafectand numai starea, comportamentele, actiunile si
rezultatele unui singur individ.
Decizia manageriala imbraca doua forme: act decizional si proces decizional.
Actul decizional se refera la situatii decizionale de complexitate redusa sau cand situatia
respectiva are caracter repetitiv, variabilele implicate sunt bine cunoscute de decident, nemafiind
necesara culegerea de informatii si analiza acestora. La baza actelor decizionale se afla
experienta si abilitatea managerilor.
Procesul decizional consta in ansamblul fazelor prin intermediul carora se pregateste,
adopta, aplica si evalueaza decizia manageriala. Elementele cheie ale situatiei decizionale sunt
decidentul si mediul ambiant decizional.
Decidentul este reprezentat de un manager sau un organism managerial care, in virtutea
obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor circumscrise, adopta decizia.
Mediul ambiant decizional consta in ansamblul elementelor endogene si exogene unitatii
sanitare respective, care alcatuiesc situatia decizionala. Factorii primari ai deciziei prezinta evolutii
complexe si accelerate, generand o multitidine de situatii decizionale.
3. 2 NOTIUNEA DE SISTEM DECIZIONAL SI TIPOLOGIA DECIZIILOR
Sistemul decizional reprezinta ansamblul deciziilor adoptate si aplicate, structurate
corespunzator sistemului de obiective urmarit si configuratiei ierarhice manageriale. Numarul,
natura si caracteristicile deciziilor incorporate in sistem prezinta o mare varietate.
Tipologia deciziilor manageriale ale unei organizatii se stabileste dupa urmatoarele
criterii:
dupa orizont si implicatii;
11
13
CAPITOLUL 4
SISTEMUL INFORMATIONAL
4.1 CONCEPTUL DE SISTEM INFORMATIONAL
Sistemul informational- cuprinde ansamblul datelor, informatiilor, fluxurilor si circuitelor
informationale, procedurilor si mijloacelor de tratatre a informatiilor, contribuind la stabilirea si
realizarea obiectivelor previzionate.
Componentele sistemului informational: potrivit definitiei de mai sus sistemul
informational este alcatuit dintr-o serie de elemente strans intercalate.
Data reprezinta descrierea cifrica sau letrica a unor actiuni, procese, fenomene referitoare
la organizatie sau la procese din afara acesteia.
Informatiile sunt acele date care aduc utilizatorului un plus de cunoastere, privind direct
sau indirect unitatea respectiva, furnizandu-i elemente noi, utilizabile in realizarea sarcinilor ce-i
revin.
Tipologia informatiilor. Informatiile se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:
-
mod de exprimare;
directia vehicularii;
provenienta;
grad de prelucrare;
destinatie;
16
a unor modele
existenta
unor
deficiente
tipice
precum:
distoriunea,
filtrajul,
redundanta,
18
CAPITOLUL 5
SISTEMUL ORGANIZATORIC AL UNEI UNITATI SANITARE
5.1 DEFINIREA NOTIUNILOR DE ORGANIZARE PROCESUALA SI ORGANIZARE
STRUCTURALA
Sistemul organizatoric al unei unitati sanitare consta in ansamblul elementelor de natura
organizatorica ce asigura cadrul si functionalitatea proceselor de munca in vederea realizarii
obiectivelor previzonate.
In cadrul sistemului organizatoric al oricarei unitati sunt reunite doua categorii principale de
organizare : organizarea formala si organizarea informala.
Organizarea formala cuprinde ansamblul elementelor organizatorice din cadrul unei unitati
sanitare, stabilite de catre management prin regulamentul de organizare si functionare,
organigrama, descrieri de functii si posturi si alte documente organizatorice.
Organizarea consta in stabilirea si delimitarea proceselor de munca, fizica si intelectuala, a
comportamentelor acestora (miscari, timpi, lucrari, sarcini etc.) si gruparea lor pe posturi,
compartimente etc. in vederea realizarii obiectivelor previzionate.
Organizarea procesuala consta in stabilirea principalelor categorii de
munca, a proceselor necesare realizarii obiectivelor, rezultatul organizarii fiind in principal
functiunile, activitatile, atributiile si sarcinile.
Organizarea structurala consta in gruparea functiunilor, activitatilor, actiunilor si sarcinilor,
in functie de anumite criterii si repartizarea acestora, in scopul realizarii lor, in subdiviziuni
organizatorice pe grupuri si persoane in vederea realizarii obiectivelor previzionate. Rezultatul
organizarii structurale il reprezinta: structura organizatorica.
5.2 DEFINIREA NOTIUNII DE STRUCTURA ORGANIZATORICA
Structura
organizatorica
reprezinta
ansamblul
persoanelor
si
subdiviziunilor
manageriala
se caracterizeaza
de
competente si
20
In cadrul oricarei unitati apare in procesul muncii un intreg sistem de elemente si relatii,
distincte de cele formale, care reprezinta organizarea informala.
Organizarea informala a unei unitati sanitare este definita ca ansamblul interactiunilor
umane cu caracter organizatoric, care apar spontan si natural intre compnentii sai.
Aparitia organizarii informale a fost determinata de actiunea unor factori precum: interesele
comune, apartenenta organizatorica, nivelul pregatirii si calificarii, vechimea in munca etc.
Grupa informala reprezinta elementul de baza al organizarii informale fiind reprezentata
de un grup de persoane care urmaresc un scop comun.
Norma de conduita a grupei constituie modul de a se comporta si actiona a membrilor
grupei. In cadrul grupei informale fiecare component indeplineste un rol- rol neformal- determinat
de autoritatea informala ce reprezinta influenta pe care un component al unitatii respective o are
asupra colaboratorilor, subordonatilor sau sefilor sai, datorita cunostintelor, aptitudinilor,
experientei si resurselor pe care le poseda. Aceasta se manifesta prin sugestiile, sfaturile,
informatiile pe care persoana respectiva le furnizeaza.
Legaturile dintre diferitele grupe informale care alcatuiesc personalul unei unitati sanitare se
caracterizeaza fie prin cooperare, fie prin rivalitate. Este necesar sa predomine cooperarea,
grupele si relatiile informale sa contribuie la desfasurarea unor activitati eficiente.
21
CAPITOLUL 6
MANAGERII SI LEADERSHIP
6.1 NOTIUNEA DE MANAGER, TIPURI DE MANAGERI SI STIL MANAGERIAL
O componenta foarte importanta a resurselor umane dintr-o organizatie o reprezinta
managerii. Acestia exercita permanent functii de previziune, organizare, coordonare, antrenare si
evaluare, referitoare la procesele de munca exercitate de subordonatii lor. Materia prima a
managerilor o reprezinta potentialul subordonatilor si propirul lor statut de a conduce. Managerii
trebuie sa posede o serie de calitati, cunostinte si aptitudini.
Un manager bun trebuie sa fie:
-
hotarat;
responsabil;
vizionar;
altruist;
loial;
competent;
personalitatea managerilor;
22
5. Managerul conciliator:
- abordeaza strategii de supravietuire si o conducere abila, de pe o zi pe alta;
- prezinta abilitate in situatiile conflictuale, face concesii in relatiile cu sindicatele,
dupa care este mai dur cu acestia;
- are tendinta spre manipularea sindicatelor.
Abordarea tridimensionala (W.Reddin) are in vedere trei caractersitci ale valorii unui
manager:
-
abilitatea unei persoane de a inspira sau a amplifica implicarea altor persoane in derularea
anumitor actiuni.
Pregatirea primita de leader cuprinde: pregatirea generala, prin care se construieste
baza comportamentului general individual si social si se asigura fondul de cunostinte generale cu
efecte in plan comunicational; pregatirea de specialitate si pregatirea manageriala. Rezultatul
acestor procese de pregatire il constutie abilitatile sociale, cunostintele tehnice, capacitatea
decizionala si de a comunica, comportamentul managerial practicat, esentiale pentru un leader
eficace.
Situatia in care se afla leader-ul conditioneaza in multe moduri leadership-ul practicat. Se
deosebeste o dubla conditionare a leadership-ului- o conditionare contextual-organizationala, cat
si specific manageriala.
La baza mecanismului leadership-ului sta axioma nu exista leaderi buni fara persoane de
buna calitate care sa-i urmeze.
Mecanismul leadership-ului se rezuma la urmatoarele cinci faze:
-
26
CAPITOLUL 7
METODE SI TEHNICI DE MANAGEMENT UTILIZATE IN SISTEMUL
SANITAR
Metodele si tehnicile de management sunt folosite pentru rezolvarea cat mai eficienta a
problemelor specifice activitatii managerilor.
7.1 METODA DIAGNOSTICARII
Metoda diagnosticarii in management indeplineste acelasi rol pe care il are in medicina.
Este important ca managerii sa poata diagnostica corect domeniul condus pentru a avea un
fundament adecvat in stabilirea deciziilor.
Diagnosticarea poate fii abordata: ca faza a muncii managerului in exercitarea controlevaluarii, in acest caz diagnosticarea avand caracter individual sau poate fi utilizata de un grup de
manageri ca metoda de sine statatoare.
Diagnosticarea este metoda folosita in management al carei continut principal consta in
identificarea punctelor forte si slabe ale domeniului analizat cu evidentierea cauzelor care le
genereaza, finalizata in recomandari cu caracter corectiv sau de dezvoltare.
Pentru utilizarea corecta a metodei diagnosticarii, este obligatorie parcurgerea urmatoarelor
etape:
-
documentarea preliminara;
formularea recomandarilor.
diagnosticului.
Pericolele
care
pot
sa
apara
si
care
trebuie
evitate
sunt
de informare;
decizionale;
de armonizare;
de explorare;
eterogene.
28
lor consta in prezentarea, formularea si evaluarea variantelor decizionale, vizand realizarea unor
obiective.
Sedintele de armonizare - sunt sedinte operative, avand drept scop
punerea de acord a actiunilor managerilor si componentilor unor compartimente situate pe acelasi
nivel ierarhic sau pe niveluri apropiate in cadrul structurii organizatorice a unei unitati. Sunt
convocate cu frecventa aleatorie in functie de necesitatile realizarii unor obiective, planuri,
programe.
Sedintele de explorare - sunt destinate amplificarii creativitatii, fiind axate
pe investigarea zonelor necunoscute ale viitorului unitatii respective.
Sedintele eterogene - intrunesc elemente a doua sau mai multe din
celelalte tipuri (exemplu: sedinte de informare si decizionale).
Folosirea metodei sedintei implica obligatoriu parcurgerea a patru etape, si anume:
pregatirea, deschiderea, desfasurarea, finalizarea.
Pregatirea sedintei impune respectarea anumitor regului, dintre cele mai importante fiind:
-
sa nu se delege realizarea unor sarcini de importanta majora in special cele strategice sau cu
implicatii umane majore - ale caror consecinte sunt dificil sau imposibil de evaluat de catre
subordonati;
-
responsabilitatilor delegate;
-
31
CAPITOLUL 8
FURNIZAREA SERVICIILOR DE SANATATE IN ROMANIA
Sectorul sanatatii este reprezentat de o gama larga de personal care acorda servicii de
ingrijiri de sanatate.
8.1. SERVICIILE PRIMARE DE SANATATE
Sunt furnizate de medici generalisti, medici de familie, furnizori pentru ingrijiri la domiciliu
etc.
Pana in 1989, asistenta primara in Romania a fost furnizata in principal
printr-o retea nationala de dispensare.
Dispensarele apartineau Ministerului Sanatatii si erau administrate de
spitalul local care detinea fondurile locale atat pentru ingrijirile primare cat si cele secundare de
sanatate. Dispensarele furnizau ingrijiri de sanatate populatiei dintr-un teritoriu arondat. Existau de
asemenea, dispensarele de intreprindere care acordau ingrijiri de sanatate angajatilor si
dispensare scolare care furnizau ingrijiri medicale elevilor si personalului din invatamant.
In anul 1989 a fost reglementata organizarea si functionarea cabinetelor medicale
publice si private in una din cele patru forme:
a) Cabinete medicale individuale ce apartineau unui medic responsabil de toate
serviciile si resursele fiind legal raspunzator de activitatile cabinetului.
b) Cabinete grupate apartinand unui grup de medici care impart resursele (echipamentul
si spatiul) dar ale caror activitati medicale sunt separate, fiecare dintre acestia fiind legal
raspunzatori de activitatile desfasurate.
c) Cabinete asociate aparatinand unui grup de medici care impart resursele, spatiul si
activitati medicale in care toti medicii au aceeasi specialitate, unul singur fiind
raspunzator legal de toate activitatile.
d) Societatile civile medicale cuprind un grup de medici care impart resursele, spatiul si
activitatile medicale, avand specialitati medicale diferite, societatea fiind legal
responsabila de activitatile personalului
Reforma ingrijirilor primare de sanatate a inceput in anul 1994 si a introdus un
nou model de finantare, un transfer al responsabilitatii de la spitale catre Directile Sanitare
Judetene, introducand obligativitatea incheierii unor contracte intre Directiile Sanitare Judetene si
medicii generalisti la nivel individual sau de grup.
32
dotat
cu
aparatura
medicala
corespunzatoare,
personal
specializat,
avand
Din comitetul director fac parte: directorul general adjunct medical, directorul economic,
contabilul sef si directorul de ingrijiri. Membrii comitetului director sunt numiti de catre consiliul de
administratie in urma concursurilor sustinute pentru o perioada de patru ani.
In cadrul spitalului se organizeaza consiliul medical format din medici sefi de sectie, sefi
de compartimente, laboratoare sau compartimente.
Atributiile comitetului director din spitalele publice sunt:
-
Consiliul de administratie se intruneste lunar sau ori de cate ori este nevoie,
la solicitarea majoritatii membrilor sai, a presedintelui sau a directorului general si ia decizii cu
majoritate simpla din numarul total al membrilor. Membri Consiliului de a Administratie primesc o
indemnizatie de sedinta in proportie de 20% din salariul Directorului General.
Pentru spitalele clinice, universitare si institutele clinice candidatii la functia de director
general trebuie sa fie obligatoriu cadre didactice universitare. Directorul general trebuie sa aiba
competenta, management sanitar si sa incheie contract de administrare pe un mandat de patru
ani, cu consiliul de administratie pe baza criteriilor stabilite de catre Ministatul Sanatatii si Familiei
cu posibilitatea reinnoirii acestuia.
Directorul general este ordonator de credite si reprezinta spitalul in relatiile cu tertii,
conduce activitatea comitetului director fiind presedintele acestuia.
In spitalele clinice si universitare, institutele clinice si spitale judetene, comitetul director
este constituit din: director general, director general adjunct medical, director economic, director
de ingrijiri de profesie asistent medical, contabil sef pentru spitalele cu peste 500 de paturi.
Comitetul director este numit de consiliul de administratie in baza concursurilor sustinute.
Comitetul director conduce intreaga activitate a spitalului intre sedintele consiliului de
administratie.
Conducerea spitalelor publice raspunde in fata Directiei de Sanatate Publica si/sau
Ministerului Sanatatii si Familiei, in fata Ministerului de Resort pentru indeplinirea atributiilor care ii
revin.
Revocarea membrilor comitetului director in cazul nerealizarii indicatorilor de performanta a
activitatii stabiliti in contractul de adminsitrare sau in cazul savarsirii de abuzuri sau abateri se face
de catre consiliul de adminsitratie la propunerea Ministerului Sanatatii si Familiei, a Directiei
Judetene de Sanatate Publica in functie de subordonare sau Ministerului de Resort.
Sectiile, laboratoarele, departamentele si serviciile medicale ale spitalului sunt conduse de
catre un sef de departament, un sef de sectie, sef de laborator sau sef de serviciu. Aceste functii
se ocupa din concurs organizat in conditiile legii. In spitalele publice, functiile de sefi de
departament, sef de compartiment, sef de laborator sau farmacist sef vor putea fi ocupate numai
de medici, farmacisti, biologi, chimisti si biochimisti cu o vechime de minim 5 ani in specialitatea
respectiva.
Spitalul are obligatia sa inregistreze, sa stocheze, prelucreze si sa transmita informatiile
legate de activitatea sa si sa raporteze catre Directia de Sanatate Publica Teritoriala si constituie
37
baza de date la nivel national pentru decizii majore de politica sanitara si pentru raportarile
necesare organismelor Uniunii Europene si Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS).
Spitalul are obligatia sa furnizeze caselor de asigurari de sanatate informatiile medicale
care au stat la baza contractelor de furnizare de servicii medicale. Documentatia primara va fi
pastrata, securizata si asigurata sub forma de document scris si/sau electronic constituind arhiva
spitalului.
FINANTAREA SPITALELOR
Spitalele functioneaza pe principiul autonomiei financiare pe baza sumelor prevazute in
contractele pentru furnizarea de servicii medicale, precum si din sume obtinute, in conditiile legii
de la persoanele fizice si juridice si isi elaboreaza, aproba si executa bugetele proprii de venituri si
cheltuieli. Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului cu casa de asigurari de sanatate
reprezinta sursa principala a veniturilor in cadrul bugetului de venituri si cheltuieli si se negociaza
cu consiliul de administratie cu conducerea casei de asigurari de sanatate, in functie de indicatorii
stabiliti de contractul-cadru de furnizare de servicii medicale. Spitalele pot incheia contracte de
furnizare de servicii medicale si cu casele de asigurari de sanatate private.
Separat de veniturile realizate de spitale din contractele incheiate cu casa de asigurari de
sanatate, spitalele publice primesc finantare dupa cum urmeaza:
-
donatii si sponsorizari;
38
servicii medicale, hoteliere sau de alta natura furnizate la cererea pacientilor sau
angajatilor;
39
CAPITOLUL 9
FINANTAREA SECTORULUI SANATATII
Finantarea sectorului sanatatii este un factor esential pentru organizarea si
functionarea oricarui sistem de ingrijire de sanatate. Politica ingrijirilor de sanatate este strans
legata de mijloacele de finantare a serviciilor de sanatate.
Prin implementarea legii asigurarii sociale de sanatate, legea 145/1997, Guvernul Romaniei
a ales schimbarea sistemului ingrijirilor de sanatate de la un sistem centralizat la unul bazat pe
asigurari sociale de sanatate.
Schimbarile esentiale intervenite in finantarea sectorului serviciilor de sanatate, imbraca
urmatoarele aspecte:
a. Serviciile medicale vor fi finantate in principal din contributiile populatiei asigurate;
b. Colectarea contributiilor este asigurata de casele de asigurari de sanatate;
c. Prin plata contributiilor fiecare persoana asigurata este protejata impotriva
costurilor cauzate de imbolnaviri si accidente si este indreptata catre serviciile de
sanatate furnizate prin intermediul mediciilor de familie si al spitalelor,
medicamente si materiale sanitare in functie de nevoile de ingrijiri medicale;
d. Casa de Asigurari de Sanatate foloseste fondurile colectate in principal pentru
plata serviciilor realizate de furnizorii de servicii de sanatate pe baza contractului
incheiat, in contract fiind stipulate cantitatea, calitatea si pretul serviciilor de
sanatate;
e. Spitalele vor trebui sa acopere cheltuielile serviciilor de sanatate realizate, prin
prezentarea notei de plata catre Casa de Asigurari de Sanatate, potrivit
contractului.
Relatia dintre spitale si Casa de Asigurari Sociale de Sanatate creaza bazele autonomiei
spitalicesti, autonomie prevazuta in legea nr. 146/1999 privind organizarea, conducerea,
functionarea si finantarea spitalelor. Potrivit aceste legi, spitalele sunt considerate institutii
autonome de interes public si sunt indreptatite a avea propriul buget operational.
Legea 146/1999 are urmatoarele implicatii:
-
spitalele pot obtine resurse financiare numai prin platile pentru serviciile de
sanatate furnizate;
Unul din obiectivele principale ale oricarui spital este obtinerea resurselor
care vor acoperii cheltuielile necesare furnizarii unor ingrijiri medicale de calitate pentru cei
asigurati.
Spitalele trebuie sa-si evidentieze pachetul de servicii de sanatate pe care le pot furniza.
Aceste pachete de servicii pot cuprinde:
-
ingrijiri la domiciliu;
administratia locala;
bancile.
realizarea unor activitati stabilite prin ordin al ministrului sanatatii, cum ar fi:
activitati de invatamant si cercetare, recuperarea capacitatii de munca.
Contractele cu bancile
Spitalele pot avea acces la credite bancare pe termen scurt fiind necesare
pentru asigurarea finantarii la timp a cheltuielii. Accesul la credite este permis pentru completarea
lipsurilor financiare temporare (incapacitati de plata), pentru o perioada de timp variind intre o luna
si trei luni, cand cheltuielile depasesc incasarile valorilor echivalente pentru serviciile de sanatate
furnizate pe durata acelei perioade.
42
CAPITOLUL 10
ADMINISTRAREA SPITALELOR
Incepand cu anul 1998 sistemul serviciilor de sanatate din Romania s-a aflat in plina
reforma. Obiectivele strategice ale reformei au fost definite de Ministerul Sanatatii si Familiei si
includ:
-
43
44
CAPITOLUL 11
RESURSLE UMANE IN MANAGEMENTUL SANITAR
11.1 RECRUTAREA, SELECTIA SI INCADRAREA PERSONALULUI MEDICAL
Sistemul sanitar atrage resurse umane cu anumite particularitati determinate de specificul
activitatilor desfasurate in unitatile sanitare.
Unitatile sanitare trebuie sa adopte o politica de personal care sa aiba in vedere recrutarea,
selectia, promovarea, perfectionarea si motivarea personalului.
Prin recrutarea personalului medical se intelege atragerea si descoperirea unui personal
calificat pentru ocuparea posturilor vacante. Recrutarea personalului medical constituie o activitate
importanta a compartimentelor de personal, contribuind la achizitionarea unui personal pregatit
profesional si eficient.
Activitatea de recrutare a personalului medical cuprinde aspecte precum:
-
vechimea in munca;
urmatoarele:
1. convorbirea cu candidatii recrutati interviul;
45
2. cercetarea referintelor;
3. probele de verificare a cunostiintelor;
1. Convorbirea cu candidatii recrutati interviul
Datele personale ale candidatului cuprinse in CV-uri sau formularele
completate in vederea inscrierii sale sunt analizate de conducatorul institutiei sau un reprezentant
al sau cu scopul de a se verifica daca persoana corespunde sau nu cerintelor postului/functiei
vacante.
Desi concluziile rezultate in urma interviului sunt subiective, totusi in unele tari democratice
metoda interviului constituie o metoda importanta de selectie a personalului.
Scopul discutiei consta in identificarea elementelor caracteristice privind comportamentul
solicitantului. Desfasurarea libera a discutiei reprezinta una din metodele cele mai eficiente de
selectie a candidatilor. Aplicand-o, se asigura in general stimularea candidatului de a relata despre
experienta in domeniu, opiniile si obiectivele sale.
Limitele metodei constau in:
-
46
dislocate pentru o anumita perioada, ceea ce provoaca anumite dificultati in realizarea obiectivelor
compartimentelor implicate.
Programele discontinue implica doua-trei subperioade de pregatire intr-o institutie cu
profil didactic, dupa care personalul implicat in programul de pregatire discontinua isi reia
activitatea la locul de munca.
Avantajul consta in reducerea problemelor cauzate de absenta personalului, data fiind
scurtarea perioadei compacte in care lipseste.
11.3 EVALUAREA SI PROMOVAREA PERSONALULUI
Evaluarea personalului cuprinde ansamblul proceselor prin intermediul carora se emit
judecati de valoare asupra salariatilor dintr-o unitate sanitara, in calitate de titulari ai unor posturi,
in vederea relevarii elementelor esentiale ale modului de realizare a obiectivelor, sarcinilor si de
exercitare a competentelor si responsabilitatilor, a acordarii de recompense si/sau sanctiuni, a
stabilirii modalitatilor de perefectionare a pregatirii si a continuarii perspectivelor de promovare.
Evaluarea
asigura
suportul
informational
atat
pentru
decizii
privind
acordarea
elucidarea unor dubii. Comisia de evaluare cuprinde 5-7 persoane, intre care: seful ierarhic direct
al persoanei evaluate, alti manageri si specialisti de la compartimentul de specialitate.
Avantajele folosirii metodei constau in eliminarea in mare masura a subiectivismului si
caracterul multilateral al acesteia.
Metoda testelor de autoevaluare consta in una sau mai multe baterii de teste,
concepute special pentru titularii anumitei categorii de posturi. Managerii respectivi compara
rezultatele complectarii testului cu rezultatele etalon ale tesului sau incadreaza punctajul realizat in
grila de evaluare pusa la dipozitie o data cu bateriile de teste.
Centrele de evaluare reprezinta un sistem specializat de evaluare ce consta in evaluarea
persoanei in cauza, timp de 3-5 zile, printr-un complex de metode de evaluare: jocuri manageriale,
teste psihologice, discutii in grup fara conducator, teme pregatite individual, dezbateri de cazuri
etc.
In perioada in care persoana in cauza da aceste probe, singura sau impreuna cu alte
persoane, aflate in aceeasi situatie, este observata de membrii grupului de evaluare, pe baza unui
ghid de evaluare special elaborat. In final, pe baza rapoartelor intocmite de acestia, in urma
dezbaterilor se stabileste evaluarea finala insotita de o recomandare privind decizia ce urmeaza a
fi luata.
Un mijloc de valorificare a rezultatelor evaluarii personalului o reprezinta promovarea.
Criteriile de promovare a personalului sunt: studiile, vechimea in munca, postul detinut
anterior, calitatile, cunostinele, deprinderile si aptitudinile.
11.4 MOTIVAREA PERSONALULUI
Motivarea
ca
fundament
al
functiei
de
antrenare
presupune
corelarea
organizatiei contribuie la un moral scazut al acestora, la inhibarea lor si instaurarea unui climat
organizational tensionat, defavorizant obtinerii unor rezultate perfomante.
In functie de natura mijloacelor utilizate pentru motivarea personalului se disting doua tipuri
de motivare: economica si moral-spirituala.
Motivarea economica- reprezinta motivarea ce vizeaza satisfacerea aspiratiilor si
asteptarilor de ordin economic ale salariatilor, principalele motivatii utilizate fiind: salariile, primele,
participarile la profit, gratificatiile, penalizarile la salariu, imputatii financiare in cazul unor erori
si/sau lipsuri din gestionarea resurselor organizatiei, amenzi pentru savarsirea de abateri.
Motivarea moral-spirirtuala vizeaza satisfacerea aspiratiilor si asteptarilor de natura
moral-spirituala, ce vizeaza aptitudinile si comportamentele salariatilor. In realizarea motivarii
moral-spirituale se folosesc ca motivatii: acordarea de catre manageri a increderii in salariati,
exprimarea de multumiri si laude, evaluarea contributiei cu caracter general sau sub forma de
critici, lansarea de avertismente, mustrari si invective, acordarea de titluri onorifice, medalii etc.
Acest tip de motivare s-a dovedit a fi eficienta pentru toate categoriile de salariati, cu un plus de
efect pentru manageri si specialisti.
In functie de natura relatiilor motivationale care se produc si amplasamentul sursei care
genereaza efectul motivational, motivarea este intrinseca sau extrinseca.
Motivarea intrinseca (interna)- consta in determinarea salariatului sa se implice pentru a
atinge rezultate la locul de munca, intrucat prin aceste procese el obtine satisfactii ce tin de eul si
de personalitatea sa. Motivarea intrinseca este centrata pe individ, fiind o relatie intre asteptarile,
pereceptiile si simturile sale si continutul muncii si al comportamentului sau, pe care nemijlocit le
realizeaza. Motivarea intrinseca este rezultatul participarii salariatului in cauza la activitatile unitatii
resepctive. In lipsa participarii, motivarea intrinseca nu se manifesta.
Motivarea extrinseca (externa)- consta in determinarea salariatului sa se implice, sa
obtina rezultate la locul de munca pentru ca acestea vor genera din partea organizatiei anumite
reactii formale si informale, economice si moral-spirituale care ii vor produce satisfactii. Motivarea
extrinseca este o relatie individ-organizatie, avand drept continut satisfacerea asteptarilor
salariatului fata de reactiile organizatiei fata de el, in raport cu eforturile, comportamentul si
rezultatele sale.
Salariatul participa la procesele de munca deoarece ii aduc venituri suplimentare, multumiri,
laude, diplome, statut si post superior sau pentru a evita pierderea unor sume de bani, amenintari
sau pedepse.
Motivarea externa depinde de comportamentul salariatului, de conceptia, resursele,
abordarea organizatiei precum si starea de spirit si comportamentul managerilor implicati.
In functie de personalitatea umana avuta in vedere cu prioritate, delimitam doua categorii
de motivare: cognitiva si afectiva.
50
51
CAPITOLUL 12
PROCESUL DE PREGATIRE PRIVIND EXERCITAREA PROFESIEI DE
ASISTENT MEDICAL SI AL PROFESIEI DE MOASA IN ROMANIA
12.1 EXERCITAREA PROFESIEI DE ASISTENT MEDICAL SI AL PROFESIEI DE MOASA
Potrivit NORMELOR MINIMALE pentru instruirea si formarea asistentilor medicali, functia
de asistent pentru ingrijiri generale poate fi definita astfel:
Asistentul pentru ingrijiri generale exercita comform reglementarii in vigoare din tara sa,
urmatoarele functii generale:
a) da ingrijiri competente persoanelor a caror stare le cere, tinand cont de nevoile
fizice, afective si spirituale ale bolnavului in mediul spitalicesc, familial, la scoala,
la locul de munca etc.
b) observa situatiile sau conditiile fizice sau afective care exercita un efect important
asupra sanatatii si comunica aceste observatii celorlalti membrii ai echipei
sanitare;
c) formeaza si dirijeaza personalul auxiliar necesar pentru a raspunde nevoilor
serviciilor de asistenta din orice institutie de sanatate.
Profesia de asistent medical cat si cea de moasa se exercita pe teritoriul Romaniei de catre
persoanele fizice posesoare ale unui titlu oficial de calificare in profesia de asistent medical ca
urmare a parcurgerii unui program de invatamant de specialitate cu un numar de ore fixat la
minimum de 4.600 si respectiv al unui titlu oficial de calificare in profesia de moasa. Acestea pot fi:
cetateni romani, cetateni ai unui stat membru ai Ununii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului
Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene.
Continutul si caracteristicile activitatilor de asistent medical generalist sunt
urmatoarele:
a)
b)
c)
d)
e)
f)
54
Ministerul
55
asistent medic-social
56
Ministerul
Educatiei si Cercetarii.
Moasa cu studii superioare de lunga durata :
- diploma de licenta eliberata de Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul
Educatiei, Cercetariii si Tineretului
Titluri profesionale: - moasa, asistent medical obstetrica ginecologie.
57
CAPITOLUL 13
POLITICI DE SANATATE PENTRU TOTI IN SPATIUL EUROPEAN-21 DE
OBIECTIVE PENTRU SEC. XXI
Odata cu intrarea in secolul XXI, poporul European cauta o schimbare care sa ofere un
scop in realizarea propriilor vieti. Va exista intotdeauna o contrapartida intre dezvoltarea
economica, mentinerea si imbunatatirea sanatatii.
Oamenii din intreaga Europa trebuie sa simta ca sanatatea lor este in siguranta, ca au
acces pe tot parcursul vietii la ingrijiri de sanatate disponibile, relevante si de buna calitate.
Siguranta sanatatii cuprinde dreptul fiecarui individ la un standard inalt de sanatate, dreptul la o
locuinta decenta, la viata si munca in medii sigure, dreptul la informatie si educatie de sanatate.
Experienta obtinuta din anii 80 in formularea Politicilor Sanatatii pentru Toti si in
monitorizarea si evaluarea implemantarii acestora, impune necesitatea stabilirii unor obiective
realiste si realizabile care sa constituie o intrepatrundere a realitatii de astazi cu visurile de
maine.
21 DE OBIECTIVE PENTRU SECOLUL XXI
59
Reducerea semnificativa in toate Statele Membre pana in anul 2015 a efectelor adverse
asupra sanatatii rezultate din consumul de substante care dau dependenta de genul tutunului,
alcoolului si drogurilor psihoactive.
61
CAPITOLUL 14
DIRECII DE REFORMA A SISTEMULUI SANITAR ROMANESC
14.1 OBIECTIVELE, PRINCIPIILE SI SCOPUL REFORMEI SISTEMULUI SANITAR
ROMANESC
Sistemul de ocrotire a sntii din Romnia a fost, pana in 1989 si in buna msura si
dup aceasta data, un sistem caracterizat prin centralism, egalitarism si limitarea libertii de
opiune.
Scopurile fundamentale declarate ale procesului de reforma de dup 1990 au fost:
-
creterea
nivelului
de
satisfacie
populaiei
si
furnizorilor
de servicii medicale.
Principiile politicii sanitare pe baza crora urma sa se ating aceste scopuri erau:
-
colaborarea
serviciilor
de
sntate
cu
alte
sectoare
care
2.
7.
8.
politica medicamentului.
la
cadrul reformei sistemului s-a dovedit a f i un drum lung si dificil, grevat de mentaliti
nvechite, lipsa resurselor necesare si opiuni politice diferite.
In
prezent
este
in
vigoare
"Legea
privind
organizarea
si
finanarea
celorlalte acte normative corelate, a luat fiina Casa Naionala de Asigurri de Sntate,
moment ce a coincis cu declanarea celei mai ample reforme din Romnia de dup 1989. In
prezent activitatea Casei Naionale de Sntate este reglementata de Ordonana de
urgenta nr. 150/2002.
Principalele funcii ale Casei Naionale de Asigurri de Sntate, sunt colectarea si
administrarea fondurilor, precum si cumprarea serviciilor medicale necesare asigurailor. In
noul cadru, furnizarea serviciilor medicale se face n funcie de cerere si oferta, fapt ce
conduce la eliminarea risipei si la raionalizarea cheltuielilor.
Relaiile dintre medici si casele de asigurri se desfoar n baza unui Contract-cadru
n care sunt specificate criteriile cantitative si calitative de evaluare a activitii medicale, n
funcie de care se realizeaz plata medicilor pentru serviciile furnizate.
Pn la 1 ianuarie 2000, aproape ntreg personalul medical a ncheiat contracte cu
casele de asigurri de sntate, existnd, n momentul de fata, peste 18.000 de uniti
medicale integrate n sistemul asigurrilor de sntate. La nivel local, medierea medicpacient se realizeaz prin intermediul caselor judeene de asigurri de sntate. Pentru
zonele cu o populaie mai numeroasa, acestea dispun de oficii teritoriale, menite sa preia o
parte din funciile administrative.
In raport cu aceste structuri locale, Casa Naionala de Asigurri de Sntate are rolul de
a urmri respectarea cadrului legal si aplicarea lui ntr-un mod unitar, la nivelul ntregii tari.
Totui, n baza principiului descentralizrii, casele judeene de asigurri de sntate se
bucura de autonomie n rezolvarea si controlul aspectelor specifice ce se regsesc la nivel
local. In acest sens, au loc ntlniri frecvente ntre membrii CNAS si reprezentanii locali pentru
integrarea acestor aspecte locale ntr-un cadru general si unitar. Pentru aplicarea reformei s-a
realizat un sistem informatic naional, menit sa asigure obinerea unui flux rapid n
colectarea, centralizarea si prelucrarea datelor din sistemul asigurrilor de sntate.
orice
principiul
cetean
fundamental
poate fi
al
asigurrilor
att pltitor al
64
de
sntate
contribuiei de
sntate
conform
cat si
Libertatea alegerii: sistemul asigurrilor de sntate ofer asiguratului dreptul de asi alege medicul.
Concurenta:
este
un
principiu
dedus
din
cel
anterior,
deoarece
libera
b)
c)
furnizorului;
d)
e)
prevederilor Contractului Cadr, care se aproba anual prin Hotrre de Guvern, conform
prevederilor Legii 145/1997, modificata prin ordonana de urgenta nr. 150/2002.
Veniturile sistemul sanitar romanesc provin din 4 surse principale, ce au ponderi
diferite: bugetul de stat, fondul special pentru sntate, fondul de asigurri, credite
rambursabile si nerambursabile, insa cea mai mare parte a finanrii este realizata prin
sistemul de asigurri de sntate. Finanarea spitalelor se face intr-o proporie de peste 90%
prin contracte de servicii incheiate intre conducerile spitalelor si casele judeene de asigurri de
sntate. Bugetele istorice ale spitalelor nici nu recunosc si nici nu recompenseaz
mbuntirea calitii si a eficientei in furnizarea serviciilor spitaliceti.
birocratic
de
aprobri
necesare
deschiderii
unui
cabinet
medical;
rspundere a medicului fata de pacient (care are dreptul sa aleag medicul curant), dar att
66
medicul, cat si cabinetul medical ca instituie trebuie sa infrunte concurenta colegilor lor, fapt
care introduce in sistem elemente de piaa .
Privatizarea unitilor ambulatorii (cabinete medicale de medicina primara - de familie
si de specialitate) s-a realizat in baza Ordonanei Guvernului nr. 124/1999 privind
organizarea cabinetelor medicale. Ea coninea si iniiativa de a acorda in comodat spatiile si
aparatura din fostele dispensare rurale si urbane, cat si din policlinici - inclusiv cabinetele de
stomatologie-medicilor din aceste cabinete medicale. Tot prin prevederile acestui act
normativ au putut fi infiintate ambulatorii de spital, care au asigurat posibilitatea ca si
medicii din spital sa poat asigura asistenta medicala de specialitate ambulatorie, prin
contractarea acestor servicii cu casele judeene de asigurri de sntate. Aplicarea acestui
act normativ a permis privatizarea aproape 100% a asistentei medicale primare, att in
mediu urban cat si in mediu rural, precum si intr-o proporie de peste 70% a asistentei de
specialitate ambulatorii.
Privatizarea distribuirii produselor farmaceutice, att a marilor distribuitori (en gros), cat
si a farmaciilor, s-a terminat deja in anul 1992. Prin lipsa organismelor de reprezentare
patronale. Se remarca insa nevoia existentei unui sistem eficient de control al preturilor din
partea statului.
Prin nfiinarea Ageniei Naionale a Medicamentului (ANM) si emiterea Ordonanei
Guvernului nr. 125/1998 s-a realizat separarea politicii medicamentului (pe care o face
Ministerul Sntii si Familiei) de activitatea profesional tiinifica privind produsele
farmaceutice, care este realizata de ANM, precum si armonizarea cu normele europene si o
stabilitate relativa in sistemul de asigurare cu medicamente. O consecina favorabila a
fost si creterea investiiilor strine in producerea medicamentelor si a produselor
biologice.
67
utilizrii
fondurilor
publice,
a criteriilor economice
pentru
respectiv
atribuirea
folosirea
sistemului
contractului
de achiziie
publica;
c)
vorbim despre preturi de referina, despre contracte guvernamentale incheiate in cele mai bune
condiii oferite pe piaa, despre un control ce poate fi exercitat de orice persoana din aceasta
tara".
14.2 PROGRAME NATIONALE DE SANATATE
Ministerul Sanatatii si Familiei proiecteaza, implementeaza si coordoneaza programe de
sanatate publica, in scopul realizarii unor obiective de sanatate, cu participarea tuturor institutiilor
cu raspundere in domeniul realizarii politicii sanitare a statului. Obiectivele se stabilesc in
colaborare cu CNAS, cu Colegiul Medicilor din Romania, cu reprezentanti ai spitalelor si clinicilor
universitare, ai unitatilor de cercetare, ai organizatiilor neguvernamentale, ai sindicatelor, precum
si cu reprezentanti ai populatiei.
Prin ordin al ministrului au fost definite o serie de programe nationale de sanatate si s-a
stabilit modul de realizare, de finantare al acestora- de la buget, prin Ministerul Sanatatii si Familiei
sau din surse externe.
Programele nationale de sanatate sunt de trei tipuri ai anume:
A. Programe pentru supravehgerera si controlul bolilor transmisibile in vederea limitarii
izbucnirilor epidemice.
B. Programe privind prevenirea, combaterea si controlul bolilor netransmisibile care
determina reducerea sperantei medii de viata.
C. Dezvoltarea de politici si strategii in sectorul sanitar.
A. Programe pentru supravegherea si controlul bolilor transmisibile in vederea
limitarii izbucnirilor epidemice.
Din cadrul acestei prime categorii voi enumera cateva programe finantate de Ministerul
Sanatatii si Familiei:
1. Programul de supraveghere si control al bolilor infectioase.
2. Programul de imunizari.
3. Programul de supraveghere si control al tuberculozei.
4. Programul de supraveghere si control al infectiei HIV / SIDA.
5. Programul de prevenire si control al bolilor cu transmitere sexuala.
6. Programul de prevenire si control al infectiilor vasocomiale, etc.
B. Programe privind prevenirea, combaterea si controlul bolilor netransmisibile care
determina reducerea sperantei medii de viata
Din cadrul acsetei categorii voi enumera urmatoarele programe finantate deasemenea de
Ministerul Sanatatii si Familiei:
1. Programul de prevenire si control al dependentei de droguri si patologia indusa.
2. Programul de supraveghere al factorilor de risc din mediul de munca si risc profesional.
69
70
71
CAPITOLUL 15
ASISTENTA DE SANATATE PUBLICA IN ROMANIA
15.1 SANATATEA PUBLICA, CONCEPT SI OBIECTIV AL SOCIETATII MODERNE
Sanatatea publica presupune identificarea nevoilor de sanatate precum si organizarea
corespunzatoare a serviciilor de sanatate pentru o populatie precizata. Acest lucru impune
culegerea si prelucrarea informatiilor necesare descrierii starii de sanatate a populatiei si
mobilizarea resurselor necesare. Se impune organizarea personalului si institutiilor pentru
furnizarea tuturor serviciilor de sanatate necesare promovarii sanatatii, prevenirii si tratarii bolilor,
reabilitarii fizice, sociale si profesionale.
In 1950 Henlau spunea: Sanatatea publica este ansamblul cunostintelor , deprinderilor si
atitudinilor orientate spre mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei.
1956- Conferinta OMS asupra formarii in sanatatea publica a medicilor de medicina
generala: Sanatatea publica desemneaza in general eforturile organizate ale colectivitatii in
domeniul sanatatii si bolii; terapia individuala este mai mult sau mai putin exclusa.
1973- Comitetul de experti OMS: Natiunea de santatate publica a evoluat sensibil de la
inceputul secolului. Atunci, traditional, ea acoperea in special igiena mediului si lupta impotriva
bolilor transmisibile; progresiv ea s-a largit incepand de la 1900 pertru a ingloba ingrijirile medicale
individuale acordate membrilor anumitor grupe populationale. Azi termenul de sanatate publica se
utilizeaza in sensul cel mai larg pentru a evoca probleme legate de sanatate ale unei populatii:
starea sanitara a colectivitatii, serviciile de igiena a mediului, serviciile sanitare generate si
administratia servciilor de ingrijiri.
1992- Conferinta What is public health?: Sanatatea publica combina abordari
mutidisciplinare si intersectoriale cu practica. Scopurile sale sunt promovarea sanatatii, prevenirea
imbolnavirii si prelungirea vietii de buna calitate. Ele sunt implementate prin eforturi organizate si
utilizarea eficienta a resurselor materiale si intelectuale ale societatii si prin initiative individuale.
Sanatatea publica legata de problemele de sanatate ale populatiilor si practica ei are baza
stiintifica.
Promovarea sanatatii- reprezinta procesul care ofera individului si colectivitatilor
posibilitatea de a intensifica controlul asupra detreminantilor sanatatii si prin aceasta de as-i
ameliora sanatatea; promovarea sanatatii este un proces ce se desfasoara in cadrul comunitatii
locale, adresandu-se atat individului cat si mediului inconjurator.
72
73
75
sediul in municipiul Bucureti, Str. Ministerului, nr. 1-3, sectorul 1, prin reorganizarea
Ministerului Sntii.
Ministerul Sntii si Familiei aplica strategia si politica Guvernului in domeniul asigurrii
sntii populaiei si rspunde de realizarea procesului de reforma in sectorul sanitar si al
politicilor familiale.
Rolul Ministerului Sntii si Familiei este organizarea, coordonarea si urmrirea
activitilor de asistenta sociala pentru asigurarea sntii populaiei, sprijinirea sntii
familiilor si categoriilor de populaie defavorizate, realizarea coordonrii, indrumarii si
controlul activitii de protecie a persoanelor cu handicap; Ministerul coordoneaz si
acioneaz pentru prevenirea si combaterea practicilor care duneaz sntii. In
exercitarea atribuiilor sale Ministerul Sntii si Familiei colaboreaz cu celelalte ministere
si organe centrale de specialitate din subordinea Guvernului, cu autoritile publice locale si
cu alte organisme interesate.
77
necesarul
de
resurse
financiare
pentru
asigurarea
in
baza
contractului-cadru
menionat la
punctul
18,
lista cu
rspunde de aplicarea
prevederilor specifice
din Acordul
metodologia
medicilor, farmacitilor,
privind
angajarea,
biochimistilor si
transferarea
chimistior,
si
detaarea
si altor categorii
de
potrivit
legii,
numirea,
transferarea,
detaarea,
promovarea,
79
Subventii de la bugetul de
stat
Donatii
Sponsorizari
Dobanzi
Calitatea de asigurat:
Calitatea de asigurat a salariatiilor se dobandeste in ziua incheierii contractului
individual de munca al salariatului si se pastreaza pe toata durata acestuia. Persoanele care nu
sunt salariate dobandesc calitatea de asigurat din ziua in care s-a achitat contributia.
Are calitatea de asigurat fara plata contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate,
persoana aflata in una din urmatoarele situatii:
-
apartine unei familii care beneficiaza de ajutor social, potrivit Legii nr. 67/1995
privind ajutorul social.
81
masurilor de executare silita pentru incasarea sumelor cuvenite bugetului asigurarilor sociale de
sanatate.
16.2.2
DREPTURILE ASIGURATILOR
Asiguratii au dreptul la ingrijire medicala, in caz de boala sau accident, din prima zi de
imbolnavire sau de la data accidentului si pana la vindecare, stabilite prin lege.
Ingrijirea medicala acordata asiguratilor se realizeaza prin servicii medicale, dupa
cum urmeaza:
a) servicii de asistenta medicala preventiva si de promovare a sanatatii, inclusiv pentru
depistarea precoce a bolilor ;
b) servicii medicale ambulatorii;
c) servicii medicale spitalicesti;
d) servicii de asistenta stomatologica;
e) servicii medicale de urgenta;
f) servicii medicale complementare pentru reabilitare;
g) asistenta medicala pre-, intra- si postnatala ;
h) ingrijiri medicale la domiciliu;
i) medicamente, materiale sanitare, proteze si orteze.
Insotitorii copiilor bolnavi in varsta de pana la 3 ani beneficiaza de plata serviciilor
82
hoteliere din partea casei de asigurari de sanatate, daca, potrivit criteriilor stabilite de comun acord
de catre aceasta si de Colegiul Medicilor din Romania, medicul considera necesara prezenta lor
pentru o perioada determinata.
In serviciile medicale, suportate de casa de asigurari de sanatate, nu se includ:
a) servicii de sanatate acordate in caz de risc profesional: boli profesionale si accidente de
munca ;
b) unele servicii medicale de inalta performanta;
c) unele servicii de asistenta stomatologica;
d) asistenta medicala curativa la locul de munca ;
e) servicii hoteliere cu grad inalt de confort.
Serviciile medicale se stabilesc prin contractul-cadru. Asiguratii au dreptul sa-si aleaga
medicul de familie care sa le acorde serviciile medicale primare.
Daca optiunea este pentru un medic de familie dintr-o alta localitate, asiguratul va suporta
cheltuielile de transport.
Asiguratul va putea schimba medicul de familie ales dupa expirarea a cel putin 3 luni de la
data inscrierii sale la medic.
Casele de asigurari de sanatate colaboreaza cu comisiile de specialitate ale Colegiului
Medicilor din Romania, cu medicii cu experienta, cu unitatile sanitare si cu organizatiile
neguvernamentale, pentru intocmirea si realizarea de programe de sanatate finantate de la
bugetul de stat, de la bugetul asigurarilor sociale de sanatate, precum si din alte surse.
Serviciile medicale stomatologice preventive se suporta da catre casele de asigurari de
sanatate, astfel:
a) nelimitat, pentru copii pana la varsta de 16 ani, individual sau prin formarea de grupe de
profilaxie, fie la scoala, fie la gradinita
b) pentru tineri de la 15 ani la 20 de ani, de doua ori pe an
c) pentru adulti, o data pe an.
Serviciile medicale pentru prevenirea si depistarea precoce a bolilor care ar putea afecta
dezvoltarea fizica sau mentala a copiilor sunt suportate de casele de asigurari de sanatate.
Asiguratii in varsta de peste 30 de ani au dreptul la un control in fiecare an, pentru
prevenirea bolilor cu consecinte majore in morbiditate si mortalitate. Aceste afectiuni se
precizeaza in contractul-cadru.
Asiguratii care au efectuat controalele medicale periodice preventive, stabilite de catre
Colegiul Medicilor din Romania impreuna cu casele de asigurari de sanatate, beneficiaza de
reduceri sau de scutiri de la plata unor contributii personale, prevazute in contractul-cadru.
Servicii medicale in caz de boala:
83
indicatia
fac parte dintr-o familie care beneficiaza de ajutor social, potrivit Legii nr. 67/1995
privind ajutorul social.
86
87
16.3
19. Elaboreaza reglementarile privind platile suplimentare ale asiguratilor pentru unele
medicamente si unele servicii medicale suplimentare;
20. Organizeaza un sistem de asigurare pentru raspundere civila a furnizorilor de servicii
medicale;
21. Organizeaza, impreuna cu Colegiul Medicilor din Romania, Comisia centrala de arbitraj
si avizeaza regulamentul de organizare si functionare a acesteia;
22. Elaboreaza proiectul de statut-cadru pentru casele de asigurari de sanatate judetene,
respectiv a municipiului Bucuresti ;
23. Aproba statutele caselor de asigurari de sanatate judetene, respectiv a municipiului
Bucuresti, regulamentele de organizare si functionare, organigrama si statele de functii
ale acestora ;
24. Elaboreaza normele de organizare de personal ;
25. Definitiveaza proiectele de bugete de venituri si cheltuieli ale caselor de sanatate
judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, precum si pe cele ale Casei Asigurarilor de
Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti si
Casei de Asigurari de Sanatate a Transporturilor, la propunerea acestora ;
26. Abroba anual bugetele de venituri si cheltuieli corespunzatoare unui plan de activitati si
listele de investitii ale caselor de asigurari de sanatate judetene, respectiv a municipiului
Bucuresti, la propunerea acestora ;
27. Administreaza bunurile mobile si imobile, dobandite, in conditiile legii, din activitati
proprii, subventii, donatii sau din alte surse ;
28. Stabileste anual, in limitele legii, cota de contributie a caselor de asigurari de sanatate
judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si a Casei Asigurarilor de Sanatate a
Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti si Casei de
Asigurari de Sanatate a Transporturilor la constituirea fondului de redistribuire pentru
sustinerea bugetelor caselor de asigurari de sanatate cu dezechilibre financiare si
elaboreaza anual criteriile pe baza carora se calculeaza sumele aferente fondului de
redistribuire ;
29. Stabileste destinatia de utilizare a fondului de rezerva propriu ;
30. Elaboreaza metodologia privind tiparirea, distribuirea si evidenta carnetelor de asigurat;
31. Asigura evidenta statistica necesara in activitatea specifica sistemului de asigurari
sociale de sanatate si colaboreaza ci institutii cu atributii in domeniul statisticii;
32. Efectueaza prin intermediul caselor de asigurari de sanatate, direct sau prin intermediari
specializati, sondaje in vederea evaluarii gradului de satisfacere a asiguratilor si de
evaluare a interesului manifestat de acestia fata de calitatea serviciilor medicale si
asigura controlul masurilor stabilite in gestionarea fondurilor pentru realizarea
functionarii sistemului asigurarilor sociale de sanatate intr-un mod coerent si unitar.
92
Adunarea Reprezentantilor;
Presedinte CNAS;
2 vicepresedinti;
Directorul General.
Persoanele care fac parte din organele de conducere ale CNAS trebuie sa
Indeplineasca urmatoarele conditii:
-
la convocarea preedintelui
CNAS, a consiliului de administraie sau a unui numr de cel puin 30 de membri ai adunrii
reprezentanilor.
Adunarea reprezentanilor poate adopta hotrri dac sunt prezente dou treimi din
numrul membrilor. Pentru adoptarea hotrrilor este necesar votul favorabil al majoritii
membrilor prezeni.
Adunarea reprezentanilor are urmtoarele atribuii:
a) propune modificarea Statutului CNAS;
b) i alege i i revoc pe cei doi membri n consiliul de administraie;
c) analizeaz repartizarea bugetului aprobat de ctre cei n drept i
recomand
ordonatorului
principal
de
credite
cu
delegaie
luarea
msurilor
recomand
tarifele
practicate
msurile
legale
la
contractarea
pentru
folosirea
pachetului
cu
de
eficien
servicii
a
de
fondurilor
baz
de
membri
numii
prin
consens
de
ctre
asociaiile
patronale reprezentative la
nivel naional;
5 membri numii prin consens de ctre confederaiile sindicale reprezentative la nivel
naional;
2 membri alei de ctre adunarea reprezentanilor din rndul membrilor si.
aproba planul anual de activitate al CNAS, inaintat dupa aprobarea proiectului de buget
Preedintele CNAS se deleag n condiiile legii, prin ordin al ministrului sntii i familiei,
ca ordonator principal de credite pentru administrarea i gestionarea fondului i reprezint CNAS n
relaiile cu terii i pe asigurai n raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, componente ale
sistemului asigurrilor sociale de sntate. Conducerea executiv a CNAS este asigurat de ctre
directorul general.
Ocuparea postului de director general se face prin concurs, pe o perioad de 4 ani, i se
numete prin ordin al ministrului sntii i familiei. Organizarea concursului i criteriile de selecie
sunt stabilite de ministrul sntii i familiei i de preedintele CNAS.
Pe timpul executrii mandatului preedintele i vicepreedinii sunt numii pe o perioad de 4
ani. Acetia nu pot exercita pe durata mandatului nici o alt funcie sau demnitate public, cu excepia
funciilor didactice din nvmntul superior.
Membrii Consiliului de administraie al CNAS, pe perioada exercitrii mandatului, nu sunt
salariai ai CNAS, cu excepia preedintelui i a vicepreedinilor, i nu pot ocupa funcii n structurile
executive ale caselor de asigurri. Acetia nu pot exercita activiti la societi comerciale sau la alte
unitati care se afla in relatii contractuale cu casele de asigurari.
Salarizarea presedintelui si vicepresedintelui CNAS se stabileste dupa cum urmeaza:
- pentru presedinte, la nivelul indemnizatiei prevazute de lege pentru functia de secretar
de stat;
- pentru vicepresedinti, la nivelul indemnizatiei prevazute de lege pentru functia de
subsecretar de stat.
Preedintele Casei Naionale de Asigurri de Sntate are urmtoarele atribuii:
a) organizeaz si conduce structurile executive ale acesteia;
b) asigura coerenta si eficienta gestiunii financiare a fondurilor asigurrilor sociale de
sntate;
c) elaboreaza normele, regulamentele si procedurile administrative specifice ndeplinirii
atribuiilor prevzute la lit. a) si b) si elaboreaz normele specifice de personal;
d) organizeaz si coordoneaz activiti de control pe ansamblul sistemului asigurrilor
sociale de sntate;
e) aplica sanciuni disciplinare si administrative pentru nerespectarea normelor si
regulamentelor prevzute la lit. c);
f) rspunde de aducerea la ndeplinire a hotrrilor Consiliului de admistratie al Casei
Naionale de Asigurri de Sntate;
g) aproba, la propunerea Consiliului de administraie al Casei Naionale de Asigurri de
Sntate, criteriile de stabilire a cuantumului indemnizaiilor membrilor consiliilor de
administraie ale Casei Naionale de Asigurri de Sntate, caselor de asigurri de
97
b)
c)
consiliul de administraie;
> preedintele;
> director general.
Consiliul de administraie al caselor de asigurri de sntate judeene i a
municipiului Bucureti este alctuit din 9 membri, desemnai dup cum urmeaz:
-
desemnai
prin
consens;
- preedintele, care este directorul general al casei de asigurri.
Consiliul de
administraie
al
Casei Asigurrilor de
Sntate
a Ministerului
Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuinei este alctuit din 5 membri, desemnai dup cum
urmeaz:
-
Lucrrilor Publice,
coordoneaz
activitatea
de
control
al
execuiei contractelor
101
interesate,
respectiv direciilor de
103
utilizarea
pentru
tratamentul
afeciunilor
numai
medicamentelor
din
Criteriile
privind
calitatea
asistenei
medicale
acordate
asigurailor
se
e)
prescrierea
de
medicamente,
materiale
sanitare,
dispozitive
medicale
transportul bolnavilor;
f) eliberarea de certificate medicale necesare asigurailor pentru a beneficia de
ajutoare de boal i de rapoarte necesare caselor de asigurri pentru
ndeplinirea atribuiilor lor.
Criteriile sunt obligatorii pentru toi furnizorii de servicii medicale care au ncheiat contracte
cu casele de asigurri. In vederea respectrii calitii serviciilor medicale furnizate
asigurailor, CNAS i casele de asigurri organizeaz controlul activitii medicale mpreun
cu comisiile de specialitate ale CMR, CFR i ale OAMR.
O modalitate de verificare a calitii servicilor o reprezinta reglementarea stricta a
relaiilor caselor de asigurri sociale de sntate cu furnizorii de servicii medicale, de
dispozitive medicale i de medicamente.
Controlul de gestiune al CNAS i al caselor de asigurri se face anuai de ctre Curtea de
Conturi. CNAS mpreun cu CMR, CFR i OAMR organizeaz controlul serviciilor medicale
care se acord asigurailor potrivit ordonane de urgen nr. 105/2002.
16.3.5.2 Relaiile Casei Naionale de Asigurri de Sntate cu furnizorii de servicii medicale
economicitatea, eficiena i calitatea serviciilor oferite pe baza criteriilor elaborate de CNAS, CMR, CFR
i OAMR.
Contractele de furnizare de servicii medicale cuprind i obligaiile prilor legate de buna
gestionare a fondurilor, precum i clauze care s reglementeze condiiile de plat a serviciilor
furnizate pn la definitivarea unui nou contract ntre pri, pentru perioada urmtoare celei acoperite
prin contract.
Plata furnizorilor de servicii medicale poate fi:
a)
n asistena medical din spitale i alte uniti, n afara celor ambulatorii, prin
tarif pe caz rezolvat, tarif pe zi de spitalizare, tarif pe serviciu medical, dup caz;
a)
b)
contribuie personal;
c)
dispozitive medicale.
Modalitatea de decontare a serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare i
dispozitivelor medicale se stabilete prin contractul-cadru. Decontarea serviciilor medicale se face n
baza contractelor ncheiate ntre casele de asigurri i furnizorii de servicii medicale, indiferent de casa
de asigurri la care s-a virat contribuia asiguratului, pe baza documentelor justificative stabilite prin
contractul-cadru.
B. Acreditarea furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale, de medicamente
i materiale sanitare
Pot intra n relaie contractual cu sistemul de asigurri sociale de sntate numai furnizorii de
servicii medicale, de dispozitive medicale i de medicamente acreditai. Medicii, farmacitii, personalul
mediu sanitar i alte categorii de personal se acrediteaz dup cum urmeaz:
a) medicii i alte categorii de personal cu studii superioare se acrediteaz
de ctre comisiile formate din reprezentani ai colegiilor judeene ale medicilor, respectiv al
municipiului Bucureti, ai caselor de asigurri i ai direciilor de sntate public sau ai direciilor
medicale ori ai structurilor similare din ministerele i instituiile centrale cu reele sanitare proprii,
dupa caz, n cadrul acreditrii unitii sanitare;
b)
formate din reprezentani ai colegiilor judeene ale farmacitilor, respectiv al municipiului Bucureti,
ai caselor de asigurri i ai direciilor de sntate public sau ai direciilor medicale ori structurilor
similare din ministerele i instituiile centrale cu reele sanitare proprii, dup caz, n cadrul
acreditrii farmaciei.
Regulamentul de funcionare a comisiilor de acreditare a furnizorilor de servicii medicale se
aprob de ctre Consiliul de administraie al CNAS. Metodologia de acreditare a furnizorilor de servicii
medicale se elaboreaz de ctre CNAS i structurile naionale ale CMR, CFR i ale OAMR i se
aprob prin ordin al ministrului sntii i familiei, n termen de 30 de zile de la data intrrii n vigoare a
ordonane de urgen nr. 150/2002.
Autorizarea furnizorilor de aparatur medical i materiale sanitare se face anual de ctre
Ministerul Sntii i Familiei. Metodologia de autorizare se aprob prin ordin al ministrului sntii i
familiei. Lista furnizorilor de aparatur medical i materiale sanitare autorizai este dat publicitii
anual.
C. Arbitrajul
CNAS mpreun cu CMR i OAMR organizeaz Comisia central de arbitraj care soluioneaz
litigiile dintre furnizorii de servicii medicale i casele de asigurri. Comisia central de arbitraj este
format din 4 arbitri, dintre care 2 delegai numii de ctre CNAS i cte un delegat numit de CMR i
OAMR. Preedintele Comisiei centrale de arbitraj trebuie sa fie un arbitru acceptat de pri. Arbitrii pot fi
medici, juriti sau economiti, acreditai i nregistrai de Ministerul Sntii i Familiei. Regulamentul
de activitate al arbitrilor se elaboreaz de ctre CNAS, mpreun cu CMR i OAMR, i se avizeaz de
ctre Ministerul Justiiei.
Hotrrile Comisiei centrale de arbitraj sunt obligatorii pentru toate prile ale cror litigii se
soluioneaz de ctre aceasta i se completeaz n mod corespunztor cu prevederile Codului de
procedur civil.
Legislaia in vigoare prevede si cuantumul explicit al amenzilor ce sancioneaz diversele
contravenii. Cuantumul amenzilor ste cuprins in intervalul 5.00 lei si 50.000.
107
Regimul juridic si
metodologia administrativa a
judeean si local sunt stabilite prin ordonana nr. 70 din august 2002, ce a intrat in vigoare la 1
octombrie 2002.
Terenurile i cldirile n care i desfoar activitatea unitile sanitare publice de interes
judeean sau local, parte integrant a domeniului public al judeelor, comunelor, oraelor i municipiilor,
se afl n administrarea consiliilor judeene sau consiliilor locale ale comunelor, oraelor, municipiilor i
sectoarelor municipiului Bucureti. Celelalte componente ale bazei materiale sunt proprietate
privat a statului i sunt administrate de unitile sanitare publice.
Schimbarea destinaiei sau nstrinarea bazei materiale a unitilor sanitare publice se
poate face n condiiile legii i numai cu aprobarea Ministerului Sntii i Familiei. Actele de
nstrinare sau de schimbare a destinaiei bazei materiale a unitilor sanitare, fr aprobarea
Ministerului Sntii i Familiei, sunt nule.
Indrumarea, coordonarea i monitorizarea activitii desfurate n unitile sanitare publice
se exercit de Ministerul Sntii i Familiei ca autoritate central n domeniul asistenei de sntate
public i de direciile de sntate public teritoriale, uniti descentralizate care reprezint
autoritatea de sntate public la nivel local.
Ministerul Sntii i Familiei exercit controlul asupra activitii unitilor sanitare publice de
interes judeean sau local, precum i asupra modului de aplicare de ctre acestea a dispoziiilor
legale n vigoare n domeniul sanitar.
In administrarea unitilor sanitare de interes local si judeean Ministerul Sntii si
Familiei jaca un rol extrem de importanat, totui marea majoritate a acestor atribuii, si anume
structura organizatorica a unitii sanitare precum si infiintarea, reorganizarea, desfiinarea sau
schimbarea profilului acestora
se
realizeaz
cu
consiliilor locale.
Direciile de sntate public teritoriale au si o serie de atribuii exclusive:
avizeaz, n termen de 5 zile lucrtoare de la data primirii, proiectele bugetelor de
venituri i cheltuieli ale unitilor sanitare publice;
avizeaz, n termen de 5 zile lucrtoare de la data primirii, statul de funcii pentru unitile
sanitare publice cu personalitate juridic, cu ncadrarea n bugetul de venituri i cheltuieli
aprobat;
centralizeaz situaiile financiare trimestriale i anuale transmise de unitile sanitare
publice i nainteaz situaiile centralizatoare Ministerului Sntii i Familiei;
avizeaz i supun spre aprobare Ministerului Sntii i Familiei propunerile autoritilor
administraiei publice locale privind nfiinarea, reorganizarea i desfiinarea unitilor sanitare
publice, dup caz, precum i pe cele referitoare la schimbarea profilului sau a denumirii
acestor uniti.
108
aprob, n termen de 5 zile de la data primirii, statele de funcii pentru unitile sanitare
publice, dup caz, i urmresc ncadrarea n normativele de personal aprobate i n bugetele de
venituri i cheltuieli aprobate;
Bucureti;
un reprezentant al direciei generale de munc i solidaritate social judeene, respectiv
a municipiului Bucureti;
un reprezentant al casei de asigurri de sntate judeene, respectiv a municipiului
Bucureti;
un reprezentant al societii civile.
Personalul existent n unitile sanitare care se reorganizeaz se preia de ctre unitatea de
asisten medico-social, cu ncadrarea n statul de funcii aprobat. n contractele individuale de munc
ale persoanelor preluate se va prevedea obligaia acestora de a urma formele de pregtire
profesional n domeniul cerut de angajator.
Bunurile aflate n administrarea unitilor sanitare care se reorganizeaz trec n
administrarea unitilor de asisten medico-sociale, conform protocolului de predare-primire ncheiat
ntre acestea. Aparatura medical existent n unitile care se reorganizeaz va fi redistribuit, dup
caz, de ctre Ministerul Sntii i Familiei, prin direciile de sntate public judeene i a
municipiului Bucureti, la alte uniti sanitare publice, n funcie de necesiti.
Bugetul de venituri i cheltuieli al unitilor de asisten medico-sociale se aprob de ctre
consiliul local sau consiliul judeean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureti, dup caz,
cu avizul casei de asigurri de sntate judeene sau a municipiului Bucureti, n condiiile legii.
Cheltuielile curente i de capital ale unitilor de asisten medico-sociale se asigur din
venituri proprii i din subvenii acordate din bugetul local n funcie de subordonare. Subveniile de
la bugetele locale sunt acordate pentru asigurarea serviciilor sociale, n condiiile legii, pentru
cheltuieli de ntreinere i gospodrire, reparaii, consolidri, dotri independente.
Veniturile proprii ale unitilor de asisten medico-sociale se constituie din:
sume decontate de casele de asigurri de sntate, pentru servicii medicale
furnizate pe baz de contract, conform contractelor-cadru de acordare a asistenei
medicale n cadrul sistemului de asigurri de sntate, prevzute de Ordonana de
110
111
CAPITOLUL 17
ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA COLEGIULUI MEDICILOR DIN
ROMANIA
Colegiul Medicilor din Romania este o organizatie profesionala autonoma a corpului
medical, de interes public, apolitica si fara scop patrimonial, avand in principal obiect de activitate
controlul si supravegherea exercitarii profesiei de medic.
La nivelul Municipiului Bucuresti si al fiecarui judet s-a organizat Colegiul Medicilor:
Municipiul Bucuresti si respectiv colegii teritoriale.
Organele de conducere ale colegiului teritorial sunt: adunarea generala, consiliul,
biroul consiliului si presedintele.
Adunarea Generala- este formata din membrii colegiului teritorial, se intruneste anual in
primul trimestru la convocarea consiliului si adopta hotatrari cu majoritate simpla in prezenta a 2/3
din numarul membrilor sai.
Consiliul- are un numar de membrii proportional cu numarul medicilor inscrisi in evidenta
colegiului la data organizarii alegerilor, dupa cum urmeaza:
- 11 membrii pentru un numar de 500 de medici inscrisi;
- 13 membrii pentru un numar intre 501-1000 de medici inscrisi;
- 19 membrii pentru un numar de 1001-2000 de medici inscrisi;
- 21 de memebrii pentru un numar de peste 2000 de medici
inscrisi;
Consiliul constituit la nivelul municipiului Bucuresti este format din 23 de membrii
proportional cu numarul de membrii ai consiliului se vor alege 3-9 membrii supleanti.
Biroul consiliului colegiului teritorial este format dintr-un presedinte, 3 vicepresedinti si un
secretar. Presedintele biroului consiliului colegiului teritorial este si presedintele colegiului teritorial.
Colegiul Medicilor din Romania- este format din toti medicii inscrisi in colegiile teritoriale.
Colegiul Medicilor din Romania are personalitate juridica, patrimoniu si buget proriu.
Organele de conducere, la nivel national sunt:
- adunarea generala nationala;
- consiliul national;
- biroul executiv;
- presedintele.
Adunarea generala nationala- este alcatuita din membrii Consiliului national al Colegiului
Medicilor din Romania si reprezentanti ai fiecarui colegiu teritorial. Norma de reprezentare in
adunarea generala nationala este de 1/200 membrii, reprezentantii fiind alesi pentru un mandat de
112
116
CAPITOLUL 18
ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA ORDINULUI ASISTENTILOR
MEDICALI SI MOASELOR DIN ROMANIA
Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania se organizeaza si functioneaza sa
organizatie profesionala a asistentilor medicali si a moaselor, neguvernamentala, de interes public,
nonprofit, avand ca obiect de activitate controlul si supravegherea exercitarii profesiei de asistent
medical si respectiv de moasa cu drept de libera practica.
Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania este organizatie cu autonomie
institutionala, patrimoniu propriu constituit din bunuri mobile si imobile, avand sediul central in
Municipiul Bucuresti. In cadrul Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania se
organizeaza comisii de specialitate precum: Comisia de Specialitate a Asistentilor Medicali
Generalisti, Comisia de Specialitate a Moaselor, Comisii de Specialitate pentru celelalte
specialitati ale asistentilor medicali precum si Comsia de Disciplina.
19.1 ATRIBUTIILE ORDINULUI ASISTENTILOR MEDICALI SI MOASELOR DIN ROMANIA
b) Atributiile generale:
-
Raspunderea disciplinara:
-
Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania este organizat la nivel national,
judetean si la nivelul municipiului Bucuresti si functioneaza prin filialele judetene si cea a
Municipiului Bucuresti. Filialele judetene si a Municipiului Bucuresti nu au personalite juridica si
beneficiaza de autonomie organizatorica si functionala in limitele prevazute de statutul Ordinului
Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania .
Organele de conducere ale filialelor judetene si respective ale Municipiului Bucuresti
sunt:
Adunarea Generala
Consiliul Judetean
biroul Consiliului Judetean
Presedintele.
122
CAPITOLUL 20
CONCLUZII
Sistemul serviciilor de sanatate din Romania aflat in plina reforma din anul 1989 are ca
obiective strategice imbunatatirea starii de sanatate a populatiei, garantarea accesului echitabil la
serviciile sistemului de ingrijiri de sanatate si asigurarea unui sistem de ingrijiri mai bine calificat.
Pe parcursul derularii reformei s-a actionat pe linia reorganizarii si eficientizarii activitatii
spitalicesti, revigorarii asistentei primare prin medicii de familie, reorganizarii ambulatoriului de
specialitate si armonizarea legislatiei cu cea a Uniunii Europene.
In contextul reformei se impune clarificarea rolurilor si responsabilitatilor principalilor actori
din sectorul sanitar, profesionalizarea personalului de conducere, constituind o etapa importanta a
reformei. Managerii spitalelor trebuie sa se preocupe permanent de toate aspectele ce afecteaza
acordarea serviciilor de ingrijiri de sanatate precum si de sanatatea financiara a spitalelor.
Managerii de spitale stabilesc procedurile corecte pentru monitorizarea performantelor stabilite pe
baza politicilor de functionare si dezvoltare. Monitorizarea activitatii implica stabilirea unui flux
informational operational, ce va semnala permanent modul in care se realizeaza obiectivele
politicilor de functionare si au de asemenea responsabilitati referitoare la crearea si monitorizarea
politicilor financiare. Responsabilitatile specifice includ stabilirea bugetelor precum si colectarea si
evaluarea informatiilor financiare si statistice.
Managerii de servicii de sanatate trebuie instruiti privind mediul spitalicesc si functionarea in
cadrul acestuia. Asistentul medical, membru al echipei de ingrijire poate fi de asemenea si
membru al corpului managerial al unitatii sanitare in care isi desfasoara activitatea, ca asistent sef
de sectie sau director nursing.
Analizand situatia actuala a sistemului sanitar romanesc precum si evolutia acestuia,se
impune ca Romania sa-si identifice permanent nevoile reale de servicii medicale sis a elaboreze
programe de actiune bazate pe resursele disponibile, avand in vedere faptul ca asiguratul este
elementul central al sistemului asigurarilor de sanatate.
Prioritatile reformei sectorului sanitar vizeaza aspecte precum:
1. Stabilirea unor politici coerente de sanatate, dezvoltarea acestor politici bazandu-se pe
analiza indicatorilor de sanatate comparabili ca nivel cu cei din Uniunea Europeana.
2. Avand in vedere criza financiara existenta la nivelul spitalelor se impune
profesionalizarea personalului de conducere si dezvoltarea managementului spitalicesc strategic,
financiar si al proceselor administrative.
3. Un alt aspect important al reformei este asigurarea finantarii durabile si predictibile a
sistemului sanitar romanesc.
123
Obiectivele
reformei
organizationale
spitalelor fiind cresterea eficientei tehnice si alocative, cresterea accesibilitatii pentru grupurile
defavorizate si adecvarea structurii serviciilor spitalicesti la asteptarile utilizatorilor.
5. Integrarea sanatatii in alte politici, cum ar fi cele privind protectia sociala, educatia,
cultura, dezvoltarea economica.
Masurile principale ce ar trebui urmate sunt:
- dezvoltarea unui model de alocare obiectiva a fondurilor existente in sistem catre spitale,
in functie de caracteristicile spitalului;
- stabilirea anuala a numarului necesar de medici si asitenti medicali care sunt pregatiti in
sistemul de invatamant medical public si privat;
- dezvoltarea programelor de formare continua;
- incurajarea colaborarii intre spitalele din Romania si cele din Uniunea Europeana si SUA,
favorizand schimburile de specialisti, crearea colectivelor mixte de cercetare, ducand nemijlocit la
imbunatatirea actului medical;
- imbunatatirea eficientei si calitatii serviciilor medicale prin restructurarea si reorientarea lor
cu scopul de a raspunde nevoilor de ingrijire a populatiei;
- achizitionarea prioritara a produselor farmaceutice romanesti cat si a aparaturii si
instrumentarului medical;
- introducerea conceptului cast-eficienta, prin organizarea unor servicii medicale integrate;
- cresterea rolului medicinei preventive si promovarii sanatatii;
- accentuarea autonomiei serviciilor de sanatate, ducand la stimularea competitiei si calitatii
serviciilor medicale;
- asigurarea unor servicii medicale de calitate ridicata pe intreg teritoriul tarii, reducand
diferentele intre mediul rural si urban;
- sustinerea infiintarii si dezvoltarii serviciilor medicale private etc.
Aceasta carte intentioneaza sa ofere viitorilor asistenti medicali informatii si cunostinte care
sa vina in sprijinul formarii lor profesionale si manageriale.
124
BIBLIOGRAFIE
1. Armenia Androniceanu "Management public" Editura Economica, Bucureti, 1999
2. Charles Debbach "La transparence administative en Europe" - ediia II- 1995
3. "Cartea alba a guvernrii" - capitolul privind sectorul public
4. Conferina privind problemele de sntate de interes comun pentru Romnia si
Uniunea europeana (Bucureti 4-6 octombrie 2000)
5. Comunicatul Ministerului Sntii si Familiei privind reuniunea de la 21 februarie
2003
6. Nita Dobrota "Dicionar de Economie" Editura Economica, Bucureti 1999
7. Prof.
G.
Moldoveanu
"Analiza
organizationala"
Editura
Economica, Bucureti,
2000
8. I. Plumb "Managementul Servicilor publice" Editura ASE, Bucureti 2000.
9. Institutul National de Statistica si Studii Economice - indicatori demografici
10. Legea 70/2002 priwind regimul juridic si
Profiroiu
"Managementul
strategic
al
colectivitilor
locale"
Editura
Bucureti, 2001
20.Programul de guvernare 2000-2004 - capitolul V privind imbunatatirea strii de
sntate a populaiei
21.O.U.G nr 150/ 31 oct. 2002 privind organizarea si funcionarea sistemului de asigurri
sociale de sntate
125
22. OUG 48/2003 privind intarirea disciplinei financiare si a creterii eficientei utilizrii
fondului sistemului sanitar
23. Ordonana Guvernului nr. 124/1999 privind organizarea cabinetelor medicale
24. Ordonana de Guvern nr. 182/2002 privind licitaiile electronice
126