Gandirea economica in Grecia Antica

Grecia, leaganul civilizatiei clasice s-a caracterizat printr-o serie de idei de

filosofie politica si sociala care aveau tangenta cu fenomenele economice.

SOCRATE (470-399)
Parintele maeuticii nu a lasat nimic scris, conceptia sa fiind cunoscuta prin:
intermediul operei discipolilor (personaj central in scrierile lui Platon si
Xenofon); prin filosofia cunoaste-te pe tine insuti;
Este parintele spiritual al delimitarii stiintei de filosofie si morala

XENOFON(430- 355)
Scriitor, filosof, om politic, discipol a lui Socrate;
Opera fundamentala: Economicul, Despre venituri.
Economicul: primul tratat de economie deoarece descrie regulie de
gestionare a unei gospodarii argicole;
Conducerea apartine proprietarului ;
Exercitarea efectiva a conducerii apartine celor 2 soti, sarcinile fiind
impartite pe baza diviziunii sexuale a muncii:barbatul adduce deobicei
bunurile necesar in casa iar femeia le gospodareste=>este importanta ideea
egalitatii barbat femeie.

Analizeaza institutia sclaviei in sensul ca spune ca trebuie mentinuta starea

de sanatate a sclavului si ca trebuie asigurate conditiile de munca pentru
acesta.
Despre venituri: trateaza problema financiara, el facand o paralela intre
gestionarea veniturilor statului si veniturile unei familii. Sursele de venit ale
statului sunt venituri din meserii, donatii, comert si impozite de la straini
(meteci).
Considera ca munca sclavilor trebuie organizata la scara cetatii pentru
exploatarea minelor de aur si argint.

PLATON (428-347)
A avut un dublu merit :l-a avut mentor pe Socrate si elev pe Aristotel ;
Lucrari principale:Republica,Legile.
Sistemul sau idealist se baza pe impartirea societatii in 3 clase:
a.Filosofii:din randul carora erau alesi detinatorii puterii publice (ei faceau
ce este mai bine pentru cetate).
b.Razboinicii(paznici):mentineau ordinea interna si aparau cetatea de
pericolele externe.
c.Lucratorii(agricultori, comercianti, mestesugari) produceau bunurile
necesare primelor 2 categorii neavand drept de a ocupa functii publice.
Precizari cu privire la conceptia sa economica:
-stratificarea societatii presupune coexistenta armonioasa dar Platon se
opune mobilitatii sociale intre clase (analogie cu corpul uman: filosofisuflet, razboinici- brate, mucitori picioarele);
-acivitatea economica nu era doar pentru satisfacerea nevoilor proprii ci si
pentru schimb extern;

-activitatea economica trebuie sa fie preponderent agricola(este ostil

comerciantilor speculanti si reglementeaza preturile);
-nu este ostila meseria de comerciant in sine ci faptul ca ea satisface setea
omului de aur si argint.

RENASTEREA SI REFORME

Sfarsitul Evului Mediu si perioada imediat urmatoare (sec 14-16) constituie

Renasterea.
Avantul economic se suprapune cu cel artistic si filosofic.
Fenomenul renascentist a pornit din Italia si s-a raspandit in intreaga
Europa. In timp ce arta incepe sa surprinda realitatea, economia imbraca
hainele realitatii prin recunoastera profitului cu scop legal.
Spre sfarsitul sec. 1, pe fondul regresului demographic si al destramarii
feudalismului, cei trei actori economici se transforma:
-Biserica- marcata de criza papalitatii si esecului cruciadelor;
-Nobilimea- recunoaste banul ca instituie sociala;
-Breslele- character oligarhic devenind ferment revolutionary.
In plan material busola si avantul tehnicii duc la proprietatea negustorilor si
a meseriasilor in detrimental proprietarilor funciari.
In plan social politic se formeaza state centralizate, iar burghezul proprietar
devine centru al vietii economice.
Apare un nou spirit economic pe fondul cresterii schimburilor comerciale.

In plan intellectual apare o gandire economica independenta de morala.

Treptat economia nationala inlocuieste economia de schimb ducand la
evolutie financiara, monetara si politica.
In Europa, tara cu cel mai mare avant economic era Germania. Apare
cameralismul (stiinta gestionarii banilor publici, finate si se formeaza Hansa
.
Aspecte monetare incep sa preocupe mintile luminate Copernic- primul
care spune ideea de monopol al statului in emisiunea de moneda (regele
Prusiei ii ceruse sa elimine dezordinea monetara , iar Copernic s-a prins de
o ide fundamentala cunoscuta ulterior ca legea lui Gresham banii rai scot
din circulatie banii buni-.)
Reforma miscare de innoire religioasa pe fondul afirmarii
protestantismului . Biserica devenise anacronica , ideile sale fiind in
dezacord cu spiritual epocii.
Martin Luther (1483-1546) neaga roul bisericii si al clerului ca mijlocitori
intre om si divinitate criticand dur practica indulgentelor; traduce Biblia in
limba germana , este adept al taxelor mari pentru bogati , condamnad
specula. Este adeptul ideii de indiferenta morala fata de dobanda, nu este
rea nici buna, este normala.
Jean Calvin(1509-1564)-fondatorul calvinismului ca si curent religios bazat
pe predestinare , pe accentuarea caracterului etic al vietii crestine, pe
disciplina si corectitudine. Spune ca lenea si trandavia sunt afurisite de
Dumnezeu dar legitimeaza imprumutul cu dobanda, face distinctie intre
cineva care ia bani pentru mancare si cineva care imprumuta bani pentru o
afacere: dobanda este justificata doar in al 2 lea caz.

Mercantilismul- forma de nationalis economic cu 2 componente: latura

strict economica si latura politica (formarea si consolidarea statelor
centralizate). Inainte de a fi o teorie, a fost o practica izvorata din

necesitate (noile state se aparau prin anumite masuri economice). Primii

care au aplicat ideile negustorii pe fondul noii etici economice din
perioada renasterii. Cea mai importanta ide: aurul si argintul constituie
bogatie prin excelenta => suveranul trebuie sa faca tot posibilul pentru
crestera cantitati de metal pretios din regatul sau.
Teoria imbogatirii statului prin acumularea de metal pretios. Trasaturi:
a.lingouri , comori : bogatie;
b.reglementarea de stat a comertului exterior astfel incat sa intre
metal pretios in tara;
c.incurajarea industriei;
d.taxe vamale mari pentru bunuri de import;
e.incurajarea exportului;
f.incurajarea cresterii populatiei o populatie numeroasa are efecte
benefice pentru stat din motive politice, militare si economice dar trebuie
sa lucreze; unul din mercantilistii francezi (Colbert) sustine ca lenevia din
primii ani de viata este sursa dezordinilor pentru tot restul vietii =>
introduce obligatoriu munca in fabrici a copiilor de 5 ani. In plus, acorda
prime la importul de negrii.
Pentru mercantilisti statul trebuie sa fie puternic si nesubordonat bisericii.
Mercantilisti considera ca bunastarea oamenilor consta in bogatie si
bogatia in munca=> ei elibereaza economia de norme etice si fac din
dorinta de imbogatire un scop firesc.

TIPURI DE MERCANTILISM

Franta: mercantilism industrialist numit asa datorita rolului essential

acordat industriei.
Principal rerezentant Colbert(1619-1685) fondatorul colbertismului.
Aveau ca scop creearea unei industrii nationale puternice sprijinite de stat.
Masuri:prohibirea exportului de metal pretios; dezvoltarea minelor de
metal pretios; taxe vamale de import mari; creearea unor companii
nationale in comertul exterior; tratate comerciale sau razboaie dupa caz.
Colbert era fondatorul intrarii muncitorilor necalificati in Franta;
Creeaza un sistem de maufacturi care functionau in baza unui patent regal;
privigeliate care aveau monoplolul exclusiv intr-un domeniu.
Paradoxul conceptiei lui Colbert:ca teoritician era adept al liberalismului
economic iar ca practician era adept al interventiei statului :daca vrei sa fi
un bun economist este aproape imposibil sa fi si patriot.
Colbert reorganizeaza comertul intern prin desfintarea vamilor interne
(intre provincii) si unificarea sistemului de masuri si greutati.
Concluzie: desi a avut o influenta benefica, colbertismul se apropie prea
mult de ceea ce astazi numim etatism.
Spania: mercantilism metalist(bulionist)
Scopul era impiedicarea scurgerii in afara tarii a metalului pretios adus de
conchistadori.
Se aplica balanta caracterelor: Spania cumpara dintr-o tara exact cat
respective tara cumpara din Spania (balanta comerciala mereu excedentara
, import mai mare ca export).
Politica mercantilista era pusa in practica cu ajutorul unei flote de stat
puternice (Invincibila dramata).
Pricipala greseala a mercantilismului spaniol : aurul si argintul au devenit
suprabundente, preturile au crescut , produsul intern scade datorita

comportamentului majoritatii care in loc sa produca acumula de aur si

argint (tezaurizarea metalelor pertioase) deturna banii de la activitatea
productiva => Spania ramane in urma din punct de vedere economic.
Anglia mercantilism commercialist
Pricipiul politicii comerciale engleze era acela de a nu avea principii.
Datorita flotei sale puternice, Anglia devine regina marilor .
Procedeul commercial aplicat : navele comerciale engleze care plecau cu
marfuri din tara erau obligate ca la intoarcere sa aduca in Anglia o parte din
imoprturi sub forma de monede de metal pretios. Actele de navigate (1650)
asigurau excusivitate flotei britanice in transportul de marfuri din si din
afara Angliei.
Germania: mercantilism cameralist (1500-1800)
Sunt preocupati de probleme fiscale; statul trebuie sa sprijine dezvoltarea
manufacturilor; analizeaza concurenta; conceptul de polipol (acea situatie
in care concurenta are un character ruminator si falimentar pentru unele
manufacturi).
Exista si propol ca situatia in care cineva cumpara in avans productia si o
revinde la un prt mult mai mare.
Din punct de vedere economic cameralismul include:
a.stiinte economice:administrarea intreprinderii in scopul obtinerii de
profit;
b.stiinte politice: asigurarea bunastarii cetatenilor si protejarea acestora de
pericolul intern si extern.
c.stiinta cameralimsului propriu-zis:gestionarea averii principelui( cresterea
veniturilor acestuia).

John Law si reconsiderarea creditului:

Exponent al teoriei banii stimuleaza comertul, John Law (1671-1729) a
marcat prin activitatea sa istoria monetara a Frantei : scotian de origine, fiu
de bijutier, a trait intr-o perioada in care bancile traditionale (cele bazate pe
averi de familie) nu mai faceau fta in asigurarea banilor necesari dezvoltarii
economice.
Este epoca manuitorilor de bani care colectau bani de la cei bogati ,
flatandu-le snobismul:infintau societati anonime-peacest fond apar primele
banci moderne(1609)- banca Amsterdam, banca Angliei.
Cresterea productiei manufacturiere, dezvoltarea comertului si
intensificarea operatiilor banesti au sporit preocuparile pentru problemele
teoretice legate de bani. La 21 de ani, J.L. ucide in duel un rivcal
sentimental, e arestat, evadeaza si fuge in Franta. Se familiarizeaza cu jocul
de carti, strabate toata Europa si se opreste la Amsterdam unde se
angakeaza la banca.
Este de accord cu cei care sustinaeu ca insuficenta banilor franeaza
dezvoltarea economica si sustine ca oamenii pot munci pe mult mai multi
bani.
Solutia: creearea unei banci care sa emita moneda de hartie (acoperita cu
vaoarea unor terenuri) care sa suplineasca banii metalici din circulatie. A
vrut sa aplice efectiv acest lucru in Scotia dar parlamentul i-a respins
memorial ca fiind nepotrivit.
Low depaseste conceptia mercantilista . Pleaca din Scotia si revine la Paris.
Situatia Frantei era la fel de proasta ca a Scotiei . Principala problema era
datoria publica in crestere (statul francez se imprumuta de la cetatenii
bogati iar datoria devenise scadenta).
John Law primeste permisiunea infiintari unei banci generale (1700); este
un S.A. caruia ii asigura o buna functionare pe baza experientei bancare pe
care o acumulase la Amsterdam , capata increderea publicului si ajunge sa

emita bilete de banca care circulau in loc de bani metalici (in paralel) fiind
convertibile la vedere in aur =>creste creditul, lovitura data camatariei.
In 1717 un bancher cedeaza regelui concesiunea Mississippi-ului si
Lousianei iar acesta I le concesioneaza lui J.L. Infinteaza Compania Indiilor
iar banca sa devine banca regala. In 4 ani (cand devine ministru de finante
in Franta) John Law se transforma din scotian in francez, din protestant in
catolic, din aventurier in bogatas, din bancher in ministru. Prin inermediul
bancii regale , el sporeste masa monetara a Frantei. Lanseaza zvonul ca
teritoriile pe care le concesioneaza in America sunt bogate in aur.
Compania Indiilor era forate profitabila, actiunile ei promiteau detinatorului
un dividend urias, cererea pentru ele era imensa dar cu ce sa le cumperi?
Simplu. Cu hartii emise de banca regala (devenea actionar nu cumparand cu
bani efectivi ci cu acele hartii emise de banca care se aflau dj in
circulatie). Banca emite multi bani de hartie in baza faptului ca psihologic
multe persoane se doresc amagite si de aceea pot fi usor inselate. Ajunge
pe culmile gloriei bazandu-se pe increderea multimii care acumula averi
defapt imaginare cumparand acele actiuni. Succesul era atat de mare incat
prabusirtea a deveit iminenta: cineva a fost vazut vanzand actiuni =>lumea
si-a dat seama ca defapt ele nu valoreaza nimic si s-a hotarat s ale vanda.
Dar cui? Peste noapte bogatii au devenit saraci. John Law incearca sa
redreseze banca, nu reuseste, fuge si moare sarac la Venetia.
Concluzie: ii revin doua merite : lovitura data camatariei , ideea finantarii
deficitului public(datoria statului) prin emisiune de moneda.

10 ELEMENTE CHEIE ALE GANDIRII ECONOMICE LIBERE

1.
2.
3.
4.

STIMULENTELE CONTEAZA!
NIMIC NU ESTE PE GRATIS!
SCHIMBURILE VOLUNTARE GENEREAZA PROGRES ECONOMIC!
COSTURILE DE TRANZACTIE INGREUNEAZA SCHIMBUL!

5. CRESTEREA VENITULUI REAL ESTE DEPENDENTA DE CRESTEREA

PRODUCTIEI REALE!
6. SURSELE CRESTERII VENITULUI REAL SUNT:
-perfectionarea calificarii lucratorilor;
-introducerea pe scara larga a progresului tehnic;
-acumularea de capital;
-mai buna organizare a activitatii economice;
7. PROFITUL GENEREAZA ACTIVITATEA FIRMELOR SPRE ACELE DOMENII
CARE CRESC AVUTIA TARII1
8. PRINCIPIUL MAINII INVIZIBILE!

FIZIOCRATIA

-fizio=natura

-cratos=putere

Prima scoala de gandire economica pentru ca are program de cercetare

prcis: analiza circulatiei bogatiei intr-o tara; are mentor- Francois Quesnay,
are o lucrare principala Tabloul economic-, are discipoli.
Aparitia fiziocratiei in Franta sec.18 are aplicatie istorica: vistieria statului
era goala si se prefigure esecul colbertismului. Desi sistemul manufacturier
se dezvolta cat de cat, agricultura ramasese in urma (relatii feudale).
Francezii se uitau cu jind la englezi care aveau productii mai amri datorita
tehncilor de productie superioare si a mai bunei organizari a exploatari
pamantului.
Scopul fiziocratiei: eliminarea feudalismului din agricutura si reformarea
fiscalitatii prin stabilirea unui singur impozit pe renta.
Fiziocratia: stiinta ordinii naturale!
In societate oamenii traiesc sub actiunea unor legi:
1.naturale-fizice/morale
2.pozitive-stabilite de autoritate pentru administrarea natiunii.
Cea mai imortanta lege pozitiva:instituirea educatiei publice si private in
vederea cunoasterii ordinii naturale. Aceasta nu trebuia numai cunoscuta ci
si respectata fiind constitutia fizica pe care Dumnezeu a dat-o
Universului.
Conditia esentiala a ordinii naturale:proprietatea private si siguranta ei.
Fiziocratia anunta liberalismul. Agricultura este singura sursa de produs net,
adica doar in agricultura (cred ei!) valoarea produsuli final depaseste
cheltuielie pentru a-l obtine, toate celelalte activitati economice sunt
considerate a fi sterile. Pentru fiziocrati, agricultura este importanta si din
perspectiva demografiei: o populatie numeroasa este benefica iar acesta
trebuie hranita. Productie= creearea de bogatie formata din bunuri:

a.supraabundente , gratuite si necomercializate (libere);

b.cele obtinute prin munca sau schimb (economice); ele formeaza bogatia
si se impart in:
-bogatie ce poate fi comercializata- bunuri veritabile/bunuri sterile
(dispar prin consum);
-bogatie pecuniara.
Marele merit al fiziocratiei: considera ca bogatia se creeaza prin productie,
nu prin acumulare de metal pretios cum considrau mercantilistii.
Orice proces de producere etic implica cheltuieli adica un anumit nivel de
bogatie care va fi dedus din bogatia finala create. Diferenta in plus =
crestere reala a bogatiei (produs net), azi valoarea adaugata.
Pentru fiziocrati munca e de 2 feluri : productiva (creeaza avutia unei
natiuni ) si sterila (doar transforma sau transporta bogatia- nu o sporeste)
OBS!steril nu este egal cu inutil: mai tarziu Adam Smith observa ca o
casatorie nu ar putea fi numita sterila daca ar avea mai putin de 2 copii.
In conceptia fiziocratilor doar munca agricola este productiva. Masura
bogatiei este pretul care este de 2 feluri :
-pret fundamental:determinat de cheltuielile de productie;
-pret just:diferenta dintre pretul de vazare efectiv si pretul fundamental.
Pricipala lucrare a mentorului scolii fiziocrate , Francois Quesnay, se
numeste Tabloul economic (reprezentarea fluxului de cheltuieli ce circula
intre clasele sociale ) si se bazeaza pe 2 postulate:
1. dreptul de proprietate este fundamental;
2. structura tripartita a societatii:
a.clasa productiva: este cea mai importanta fiind la organizarea
productiei (nu poseda in mod necesar pamantul pe care-l
exploateaza);este clasa care face sa renasca bogtiile anuale ale

natiunii care face avansurile corespunzatoare si care plateste

veniturile proprietarilor de pamant. Daca natiunea nu-i acorda
atentia cuvenita atunci nu va aparea surplusul;
b.clasa proprietarilor:include proprietari de terenuri
(nobili/burghezi), clerul si suveranul;ea este insarcinata cu un
adevarat sacerdotiu economic: imparte oamenilor painea de zi
cu zi =>nu clasa productive este in prim plan ci clasa
proprietarilor pentru ca ea da pamantul. Importanta ei rezulta
din rolul de liant intre cele 2 clase p/s. Problema proprietatii
:diferenta intre dreptul primordial de posesie asupra
pamantului si proprietatea asupra rezultatelor exploatarii
acestuia. Proprietarul primeste un venit care are 2
componente : un plus care apartine proprietarului (produs net)
care este insusit de acesta pe principiul utilitatii sociale (daca
nu ar fi luat nu ar mai exista motivatia de a fi atrase in cultura
noi terenuri defrisari, desecar etc) si a 2 a parte care
reprezinta recuperarea cheltuielilor facute anterior;
proprietarul este principalul contribuabil (impozit pe produs
net)
c.clasa sterile:include productia manufacturiera si serviciile;
munca celor din aceste domenii nu sporeste avutia numai prin
economisire;activitatea acestei clase este utila pentru ca
contribuie la specializarea muncii, vinde celorlalte clase
produsele necesare, economisesc munca nationala productiva:
aduc din afara marfuri care daca ar fi fost produse in tara ar fi
cheltuit mai multa munca.
In conceptia fiziocratilor exista 3 factori de productie:munca, natura si
capitalul. Sunt primii care fac o analiza a capitalului numindu-l avansuri:
->avansuri anuale, cheltuiala cu : seminte, ingrasaminte, irigatii , cu
intretinerea lucratorului si familiei sale(capital circular);

->avansuri primitive->cheltuieli cu achizitionarea echipamentului

agricol si animale de munca( capital fix);
->avansuri funciare: cheltuieli cu defrisarea fiind facute o singura
data , nu presupun amortizare.

In a doua jumatate a secolului 11 , pe fondul cresterii demografice , Europa

a cunoscut o dezvoltare economica sustinuta.
In Anglia a avut loc o veritabila revolutie agrara. In plus, se amplifica
negotul maritim. Londra devine placa turnanta a comertului cu produse
tropicale. Cel mai profitabil comert este cel trunghiular intre Europa, Africa
si America: navele europene pleaca cu arme si produse manufacturiere
spre Africa unde le schimba pe sclavi , acestia fiind apoi revanduti in
America. Adam Smith observa ca omul este bagajul cel mai dificil de
transportat => revolutie comerciala. De asemenea in 1740-1780 are loc in
Anglia revolutia industriala:noi inventii, noi tehnologii care permit
inlocuirea oamenilor cu masinile, sistemul de productie numit domestic
system este inlocuit cu factory system (apar uzine mari cu productivitate

foarte mare , lucratorii din regiunea agricola migreaza la oras si apare o

noua clasa cea a intreprinzatorilor- existau si frane:accesul la functii publice
era conditionat de aparteneta la biserica anglicana).
Scrierile lui Adam Smith apar pe fondul unei noi stari de spirit. In urma
avantului economic si revolutiei industriale se formeaza o burghezie
bogata( industriasi, bancheri, armatori, negustori bogati care cu timpul
ajung in Camera Comunelor).
Napoleaon ridiculiza Anglia numind-o natie de pravaliasi in contextul in care
multe guverne aveau o politica mercantilista protejandu-i pe negustori.

TEORIA SENTIMENTELOR MORALE DE LA PASIUNE LA INTERES (1759)

Inainte de toate, Adam Smith a fost un filosof moral (profesor) ale carei
vederi etice si politice sunt esentiale pentru a-i intelege conceptia sa
economica.
Problema cetrala a lucrarii determina modul in care omul formuleaza o
judecata de valoare, enuntarea unei idei despre viciu/virtute, bine/rau,
just/injust. Adam Smith considera ca la baza actiunii umane sta pasiunea,
nu ratiunea. Una dintre cele mai mari pasiuni vicioase este lacomia ca
forma a dorintei de imbogatire (pentru Adam Smith acesta este mobilul
activitatii economice):a.dorinta permanenta de ati ameliora
situatia=virtute; b.achizitionarea de bunuri in scopul de a-i impresiona pe
altii si satisfacerea vanitatii=viciu; c.acumularea banilor de dragul
banilor=culmea viciului;
In TSM, Adam Smith studiaza natura si psihologia umana. El considera ca
cei bogati si puternici sunt admirati si invidiati nu pentru fericirea de care
au parte si pentru mijloacele de care dispun pentru a o atinge. Acestia nu
sunt mai fericiti decat altii cid oar de mai multe mijloace. Cand se
imbolnavesc sau imbatranesc fericirea fara de grija tineretii este
intodeauna regretata in zadar, in ciuda acumularii de bani si bunuri. Iluzia

placerilor bogatiei genereaza eforturi permanente:il determina pe om sa

cultive, sa construiasca, sa inventeze, dar obesrva Adam Smith, ochiul este
mai avid decat stomacul. Stomacul celui bogat nu este pe masura
dorintelor sale, nefiind mai mare decat cel al saracului =>in mod natural ,
cel bogat este obligat sa distribuie celui sarac ceea ce prisoseste
consumului sau fara a stii si a vrea , cel bogat serveste interesul social. In
ceea ce priveste adevarat fericire, cei saraci nu sunt mai prejos decat cei
bogati. Cel care se odihneste linistit pe iarba sub razele soarelui este la fel
de fericit precum un rege inconjurat de supusii sai.
Concluzii: in aceasta carte A.S. formuleaza implicit pricipiul mainii
invizibile:lasati pe cei bogati sa-si urmeze propriul interes pentru ca
oricum natura ii va determina ca mai devreme sau mai tarziu sa imparta cu
altii.

AVUTIA NATIUNILOR- BIBLIA ECONOMISTILOR

Elaboreaza celebrul system al libertatii naturale si al dreptaii desavarsite
care arata ca urmarirea interesului individual in conditii de concurenta duce
la o ordine sociala armonioasa.
Scopul lucrarii; descoperirea si explicarea cauzelor faptului ca unele tari
sunt mai bogate decat altele.

Munca si diviziunea muncii

Din prima fraza a A.N. Adam Smith arata adevarata sursa a bogatiei
munca- privita de el sub 2 aspecte:
a.productiva:produce ceva ce ulterior va fi vandut cu profit;
b.neproductiva:nu se concretizeaza intr-un obiect determinat.

El compara economia unei tari cu un atelier enorm in care munci diferite

cuntribuie la creearea bogatiei =>cooperarea spontana prin intermediul
diviziunii muncii.
In conceptia lui Adam Smith , diviziunea muncii este singurul factor al
progresului economic.
Progresul tehnic si investitiile reprezinta o consecinta a diviziunii muncii
care la randul ei rezulta din inclinatia innascuta a omului spre schimb(la
inceput oamenii au schimbat intre ei cuvinte). Treptat, omul a observat ca
in loc sa produca toate bunurile care ii sunt necesare este mai usor sa
produca numai unul intro cantitate mai mare si surplusul sa-l schimbe pe
alte bunuri =>avantajele diviziunii muncii:
1.creste productia;
2.creste calitatea;
3.posibilitatea introducerii pe scara larga a progresului tehnic;
4. reduce costurile economiei pe scara larga.
Pentru a ilustra aceste avantaje el da celebrul exemlu al manufacturii de
ace cu gamalie si calculeaza ca in loc de un ac pe zi un muncitor ar face
4800.
Diviziunea muncii are si dezavantaje:
1. monotonia;
2. riscul de a nu gasi loc de munca in caz de somaj;
3. alienarea (scade randamentul).
Impozitele
In conceptia lui Adam Smith, cheltuielile publice sunt indispensabile si sunt
in ordinea importantei:
1. cheltuieli militare
2. cheltuieli cu justitia;
3. educatie;

4. demnitatea suveranului (baluri).

Cheltuielie publice trebuie sa fie mici ca impozitele sa nu fie mari =>
principii de impozitare:toti supusii statului trebuie sa fie impozitati in raport
cu venitul obtinut; impozitul trebuie platit la un termen bine precizat si nu
arbitrar ; impozitul trebuie perceput la momentul si modul cel mai
convenabil pentru contribuabil; impozitul trebuie sa fie stabilit astfel incat
sa scoata cat mai putini bani din buzunarul contribuabilului.

STATUL SI MANA INVIZIBILA

Conceptia economica a lui Adam Smith isi are originea in TSM si se bazeaza
pe 2 postulate: 1. caracterul spontan a institutiilor economice
(naturalismul); 2.caracterul benefic al acestor institutii (optimism).
Adam Smith preia de la fiziocrati celebra sintagma laissez affaires, laissez
passer, le monde va de lui meme!. Esenta liberalismului , mana invizibila,
dincolo de semnificatia economica (neinterventia statului ) are si o
conotatie filozofica: sub actiunea ei involuntara actionand in circumstante
de care nu sunt constienti , oamenii ajung la rezultate pe care nu le
urmareau in mod expres: fiecare individ stie mai bine in ce sa-si investeasca
capitalul=> contributia lui Smith se rezuma astfel: credinta in organizarea
spontana a vietii economice prin libera concurenta intre interesele
individuale.
Statul trebuie sa intervina minim in economie in:
1. protejarea indivizilor impotriva constrangerilor;
2. justitie;

3. pastrarea si consolidarea libertatii;

4. apararea indivizilor care nu sunt considerati responsabili.
DAVID RICARDO
La 4 decenii dupa Avutia natiunilor in Anglia existau 2 grupari sociale ostile,
industriasii si marii proprietari funciari. Primii ocupati cu fabricile lor ,
luptau pentru reprezentare parlamentara iar ceilalti aristocrati fiind, nu
priveau cu ochi buni ascensiunea noilor imbogatiti. Industriasii sustinau ca
preturile ca preturile alimentelor sunt prea mari : cererea de cereale mai
mare ca oferta=> Anglia nevoita sa importe grau, de aceasta conjuncture
benefciind land lorzii. Capitalistii nu vroiau cerelale din considerente
filantropice ci pentru ca aceste preturi determinau salariile pe care trebuiau
sa le plateasca: preturi mari salarii mari=> profituri mici.
Concluzie: dilema de politica economica sau protectionism (protejarea
agriculturii proprii land lorzii) sau liber schimb (deschiderea granitelor si
importul de cereale => scaderea preturilor in beneficial industriasilor).
Teoria economica a epocii se schimba devenind foarte importanta in pragul
revolutiei industriale cand dezvoltarea era franata de celebrele corn laws
(interziceau importul graului).
Nascut la Londra (1772-1823) intr-o familie de evrei originari din Olanda , va
deveni primul nume in economia politica (dupa Adam Smith). Curtier la
bursa de marfuri , tatal lui David Ricardo il initieaza de mic in tainele
schimbului si banilor, astfel ajunge bogat de tanar si imbina afacerile cu
politica (este membru al Camerei Comunelor), unde are o pozitie
paradoxala: ca om de afaceri este teoritician liberal si se ridica impotriva
intereselor land-lorzilor (ca si el). Cea mai importanta problema abordata
de David Ricardo (repartitia veniturilor) se bazeaza pe teoria valorilor.
In aprilie 1817, dupa o munca de doi ani, inceputa la insistentele prietenilor
cu scopul initial de a largi un anterior aparut Eseu asupra profitului, David
Ricardo tiparea la Londra Despre principiile economiei politice si

impunerii. Cartea devenita repede o lucrare clasica a gandirii economice,

marca apogeul economiei politice burgheze.
David Ricardo dezvolta astfel pana la limitele ingaduite de orizontul
capitalist, doctrina economica reprezentata pana atunci de William Petty si
Adam Smith.
A fost al treilea din cei 17 copii ai lui Abraham Israel Ricardo, evreu spaniol ,
initial agent de schimb la Bursa din Amsterdam si stabilit ulterior, pe la
1760 in Anglia, unde ocupa un loc fruntas in activitatea bursei londoneze ca
si in viata comunitatii evreilor spanioli de aici. Aici in capitala Angliei se
naste la 18 aprilie 1772 David Ricardo. La 11 ani tanarul este trimis de
parinti la scoala Talmud Tora de pe langa sinagoga portugheza din
Amsterdam unde i se predau, dupa unii sanatoase teorii ale schimbului si
arta perfectului negustor , dupa altii rudimentele doctrinei ebraice . La
13 ani se intoarce in Anglia, mai ia un an lectii particulare, dupa care intra
ca practicant in biroul de schimb al tatalui sau. La 21 de ani, va dobandi
destula experienta si prestigiu spre a obtine de la bancile londoneze
creditele necesare deschiderii unui birou propriu. Simtind nevoia unei
instruiri temeinice, Ricardo face primii pasi in aceasta directie, deoarece il
proecupa mersul revolutiei industriale(transformarea brutala si radicala a
tuturor relatiilor sociale sub influenta masinilor, transformare care in stiinta
economica este numita de obicei industrial revolution ). El considera
necesara cunoasterea acesteia nu numai sub aspect practic, cat si teoretic,
precum si implicatiile ei asupra dezvoltarii ulterioare a societatii engleze.
Fara cunostintele temeinice in domeniul stiintelor naturii, mecanicii,
chimiei, mineralogiei, fizicii si economiei, era greu de conceput patrunderea
in tainele revolutiei industriale. Ricardo si le va capata prin autoinstruire,
dupa ce a acumulat o avere considerabila (pe care a evaluat-o chiar la cifra
de 40 milioane franci, care ar fi enorma pentru acea perioada, dar probabil
exagerata ), fiindu-i de folos si discutiile indelungate purtate cu o serie de
oameni instruiti din cercurile pe care le-a organizat si subventionat. In
aceasta atmosfera de efervescente cautari, la varsta de 27 de ani, David
Ricardo omul de afaceri experimentat- ia in mana prima lucrare stiintifica
de economie. Este Avutia natiunilor de Adam Smith, pe care o gaseste

intamplator la un prieten. Este momentul care-i va marca destinul si-l va

incadra in perimetrul gandirii economice ca un deschizator de domenii in
cel putin patru directii esentiale: teoria valorii, teoria rentei funciare, teoria
repartitiei si teoria costurilor comparative si avantajele relative in
schimburile dintre tari.
La varsta de 38 de ani, ca urmare a razboaielor contra Frantei care
provocasera o depreciere a biletului de banca (deprecierea bancnotelor),
publica primul sau studiu in 1810 Despre marele pret al monetii ca proba a
deprecierii biletului de banca(The High Price of Bullion) in care
demonstreaza ca urcarea pretului aurului este consecinta deprecierii
bancnotelor. Lucrarea starneste un interes considerabil. Reactia oficialitatii
duce la formarea celebrului Bullion Committee (Comitetul parlamentar al
aurului), al carui raport confirma in esenta tezele lui Ricardo. S-a sustinut ca
pamfletele si lucrarile lui Ricardo, din aceasta epoca de inceput a activitatii
sale stiintifice, nu lasa sa se intrevada ganditorul profund din Principii
(Despre principiile economiei politice si impunerii).
Aparitia Principiilor in 1817 reprezinta cel mai important eveniment in
dezvoltarea gandirii economice premarxiste. Cartea cuprinde 32 de
capitole. Esenta conceptiei ricardiene se concentreaza in primele 6 capitole
ale lucrarii si intregit cu unele precizari interesante rezultate din studiul
Valoare absoluta si valoare de schimb(1823) scris in ultimul an al vietii
sale.