STRUCTURA CURRICULUMULUI NAIONAL (PLANUL-CADRU DE

NVMNT, PROGRAMA SCOLAR)

Coninutul invmantului preuniversitar este asigurat prin Curriculumul naional.
Curriculumul naional cuprinde un set de documente care reglementeaz modalitile prin
care scoala poate asigura atingerea idealului educaional si a intelor educaionale, astfel incat s
ofere fiecrui elev sanse egale pentru dezvoltarea personal si profesional, pentru inseria
social.
Conform Art. 64(2) din Legea Educaiei Naionale, componentele Curriculumului
naional sunt reprezentate de planurile-cadru si de programele scolare din invmantul
preuniversitar.
Planul-cadru de invmant este un document oficial de tip reglator-strategic, care
reflect filosofia si politica educaional la nivelul sistemului naional de invmant.
Programa scolar reprezint un document scolar principal de tip reglator, care stabileste,
pentru fiecare disciplin, oferta educaional (obiective/competene si coninuturi) realizat in
bugetul de timp stabilit prin planul-cadru; din perspectiv funcional, programa este un
instrument de lucru al cadrului didactic, care stabileste oferta educaional pentru un parcurs
scolar determinat, in conformitate cu statutul si locul disciplinei in planul-cadru de invmant.
Cele dou componente ale Curriculumului naional sunt prezentate sistematic in prezenta
lucrare, dup cum urmeaz:
- planul-cadru de invmant constituie subiectul temei I.2;
- programa scolar constituie subiectul temei I.3.
Relaiile generativ-funcionale existente ntre planul-cadru de nvmnt si programa
scolar
Intre planul-cadru de invmant si programa scolar exist unitate:
din punct de vedere generativ, demersul de proiectare a procesului de invmant
(cu referire strict la cele dou componente ale Curriculumului naional) pleac de la
planul-cadru de invmant si continu cu programa scolar; elaborarea/modificarea
planului-cadru de invmant este urmat de elaborarea programelor scolare,
respectiv de adaptarea acestora (in raport cu modificrile din planul-cadru de
invmant); proiectarea curriculumului naional la nivelul disciplinelor de studiu
presupune, la randul su, nu numai elaborarea unilateral a programei scolare pentru
fiecare disciplin, respectiv modificarea acesteia, ci si corelarea orizontal si vertical
a acestora, astfel incat s se asigure coerena intra- si interdisciplinar; de asemenea,
introducerea unor schimbri in programa scolar, de exemplu, sub aspectul alocrilor
orare, trebuie precedat de schimbri corespunztoare la nivelul planului-cadru de
invmant; in acest sens, interveniile in planul-cadru constituie o activitate
complex care necesit un studiu prealabil de diagnoz a problemei, prin care se
evalueaz consecinele respectivei modificri la nivelul sistemului naional de
invmant;
din punct de vedere funcional:
- planul-cadru de invmant este un instrument de baz in promovarea politicii
educaionale in domeniul curriculumului la nivel naional;
18

- programa scolar este un document scolar principal de tip reglator, instrument de

lucru al cadrului didactic.
ALI TERMENI DE REFERIN AI CURRICULUMULUI NAIONAL (ARII

CURRICULARE, DISCIPLINE, MODULE, STANDARDE CURRICULARE)

Din punct de vedere al terminologiei specifice utilizate in domeniul Curriculumului
naional, se opereaz cu conceptele consacrate, definite in documentele Curriculum naional
pentru nvmntul obligatoriu. Cadru de referin (1998) si Spre un nou tip de liceu un
model de proiectare curricular centrat pe competene (2000), precum si in Recomandarea
Parlamentului European si a Consiliului Uniunii Europene privind competenele cheie din
perspectiva nvrii pe parcursul ntregii viei (2006/962/EC).
Datorit semnificaiei lor in domeniul Curriculumului naional, prezentm in continuare
si alte concepte cheie in domeniu:
- idealul educaional si finalitile sistemului de invmant;
- finalitile pe niveluri de scolaritate;
- ciclurile curriculare;
- aria curricular;
- disciplina de invmant/de studiu;
- modulul;
- standardele curriculare de performan.
Idealul educaional si finalitile sistemului de nvmnt reprezint un set de
aseriuni de politic educaional, care consemneaz la nivelul Legii Educaiei Naionale profilul
de personalitate dezirabil la absolvenii sistemului de invmant, in perspectiva evoluiei
societii romanesti. Acestea au un rol reglator, constituind un sistem de referin in elaborarea
Curriculumului naional.
Astfel, conform Legii Educaiei Naionale, Art. 2 (3), Idealul educaional al scolii
romanesti const in dezvoltarea liber, integral si armonioas a individualitii umane, in
formarea personalitii autonome si in asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru
implinirea si dezvoltarea personal, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru
participarea ceteneasc activ in societate, pentru incluziune social si pentru angajare pe piaa
muncii.
Finalitile pe niveluri de scolaritate (primar, gimnazial si liceal) descriu specificul
fiecrui segment de scolaritate din perspectiva politicii educaionale, constituind o concretizare a
finalitilor sistemului de invmant pentru diversele niveluri ale acestuia. Finalitile pe
niveluri de scolaritate au rolul unui sistem de referin, deopotriv de relevant pentru:
- conceptorii de curriculum, in elaborarea programelor scolare;
- cadrele didactice, in orientarea demersului didactic la clas.
Finalitile studierii disciplinelor socio-umane n nvmntul preuniversitar deriv din
finalitile invmantului preuniversitar si din idealul educaional asa cum este acesta formulat
in Legea Educaiei Naionale nr. 1/2011. Relaia dintre idealul educaional, finalitile
invmantului preuniversitar si finalitile studierii disciplinelor socio-umane este prezentat in
Figura nr. 6 de mai jos.
19

Figura nr. 6 Relaia dintre idealul educaional, finalitile invmantului preuniversitar

si finalitile studierii disciplinelor socio-umane
Finalitile studierii disciplinelor socio-umane in invmantul preuniversitar se
concretizeaz in finaliti pentru invmantul gimnazial si finaliti pentru invmantul liceal.
Finalitile studierii disciplinelor socio-umane in invmantul gimnazial si in
invmantul liceal sunt dezvoltate in Modelul curricular pentru disciplinele socio-umane.
Aria curricular reprezint o grupare funcional de discipline de studiu care au in
comun anumite obiective si metodologii si care ofer o viziune multi- si/sau interdisciplinar

asupra disciplinelor de studiu. Curriculumul naional din Romania este structurat in urmtoarele
sapte arii curriculare:
Limb si comunicare
Matematic si Stiine ale naturii
Om si societate
Arte
Educaie fizic si sport
Tehnologii
Consiliere si orientare.
Stabilirea ariilor curriculare s-a realizat astfel:
- pe baza unor principii si criterii de tip epistemologic si psihopedagogic;
- in conformitate cu finalitile invmantului;
- in funcie de importana si de conexiunile dintre diversele domenii culturale,
stiinifice si tehnologice care structureaz personalitatea uman.
Ariile curriculare rman aceleasi pe intreaga durat a scolaritii obligatorii si a liceului,dar ponderea lor de-a
lungul anilor de studiu este variabil.