TRIBUNALUL MILITAR INTERNATIONAL DE LA NURENBERG

Drept internaional umanitar

Tribunalul militar de la Nuremberg

Student:

ndrumtor:

-Bucureti 2010-

Page 1 of 11

TRIBUNALUL MILITAR INTERNATIONAL DE LA NURENBERG

1. Introducere
Procesele de la Nrnberg reprezint o serie de procese celebre pentru faptul ca n
cadrul lor au fost judecai importani membri ai conducerii politice, militare si economice a
Germaniei Naziste. Procesele au avut loc ntre 1945 si 1949 n oraul Nrnberg, Germania, n
Palatul de Justiie din Nrnberg. Oraul a fost ales datorita notorietii ce o capatase in timpul
regimului nazist, acesta reprezentnd oraul congreselor partidului nazist (Reichsparteitag).
In ciuda dorinei vdite a Uniunii Sovietice de a desfura procesele la Berlin ca un semn al
supremaiei comunismului. S-a optat pentru Nrnberg si din alte cteva motive precum
localizarea in zona americana a Germaniei divizata in patru zone de ocupaie si datorita
faptului ca Palatul de justiie era spaios si neavariat dar si pentru ca ntregul complex avea in
componenta o nchisoare mare.

2. Participanii la procese
Dintre tarile aliate implicate in conflict doar 4 au avut reprezentani in proceduri:
Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii, Frana si Uniunea Sovietica.
Judectorii au fost urmtorii:
Statele Unite ale Americii:
o Francis Biddle, judector principal american;
o John Parker, judector american lociitor;
Regatul Unit al Marii Britanii:
o Colonelul Sir Geoffrey Lawrence, judector principal britanic si
preedinte;
o Sir William Norman Birkett, judector britanic lociitor;
Frana:
o Henri Donnedieu de Vabres, judector principal francez;
o Robert Falco, judector francez lociitor;
Uniunea Sovietica:
o general-maior Iona Nikicenko, judector principal sovietic;
o locotenent-colonel Aleksandr Volcikov, judector sovietic lociitor.
Procurorii au fost urmtorii (dar nu singurii):
Statele Unite ale Americii:
o Robert H. Jackson;
o Telford Taylor;
Regatul Unit al Marii Britanii:
o Sir Hartley Shawcross;
o David Maxwell-Fyfe;
o John Wheeler-Bennett;
Frana:
o Francois de Menthon;
o Auguste Champetier de Ribes;
Uniunea Sovietica:
Page 2 of 11

TRIBUNALUL MILITAR INTERNATIONAL DE LA NURENBERG

o general-locotenent Roman A. Rudenko

3. Premise
Carta de la Londra, emisa la 8 august 1945, a constituit baza legala a Tribunalului de
la Nrnberg. Acest document a limitat procesul la pedepsirea principalilor criminali de
rzboi din tarile europene ale Axei, excluznd astfel orice implicare de orice natura a parii
asiatice ce luase parte la conflict. Mai mult de 200 de inculpai presupui naziti au fost
judecai la Nrnberg pentru crime de rzboi si alte 1.600 de alte persoane au fost judecate
prin modalitile tradiionale ale justiiei militare.
Jurisdicia tribunalelor stabilite legale in urma Cartei de la Londra a fost definita de
Instrumentul de Capitulare a Germaniei. Acest document conferea autoritatea politica a
Germaniei Consiliului Aliat de Control, mputernicit suveran asupra Germaniei. Consiliul
Aliat de Control putea decide, in baza mputernicirii cu aceste drepturi, pedepsirea pentru
nclcarea legislaiei internaionale si a legilor rzboiului a oricrei persoane care a avut de-a
face sau a ajutat in mod deliberat si neconstrns la aceste incalcari si abuzuri. Tribunalul de la
Nrnberg a avut competenta limitata la nclcarea legilor de rzboi astfel neavnd jurisdicie
asupra crimelor comise nainte de 1 septembrie 1939, data declanrii rzboiului mondial.
Limitnd atribuiile tribunalului internaional la judecarea suspecilor de crime de
rzboi din rile Axei, Aliaii acionau n cadrul normelor internaionale n vigoare desi acest
lucru a dus la acuzaii c ar fi fost vorba de aa-zisa justiie a nvingtorului i c crimele
de rzboi comise de Aliai nu au putut fi judecate la rndul lor. Constituirea tribunalelor
internaionale a fost datorata capitularea necondiionate a puterilor Axei, lucru atipic
conform legilor si cutumelor rzboiului.

4. Iniierea proceselor
Primul si cel mai cunoscut dintre aceste procese a fost Procesul Principalilor
Criminali de Rzboi n fata Tribunalului Militar Internaional (TMI), n care au fost judecai
24 dintre cei mai importani lideri ai Germaniei naziste, att capturai ct si n contumacie.
Dezbaterile procesului s-au inut ntre 20 noiembrie 1945 si 1 octombrie 1946. Al doilea set
de procese ale unor criminali de rzboi mai puin importani a avut loc conform Legii nr. 10 a
Consiliului de Control la Tribunalele militare de la Nrnberg (TMN), printre care Procesul
medicilor si Procesul judectorilor.
Procesul de la Nurnberg a fost unic din multe puncte de vedere si mediul geopolitic
era complet diferit de ce experimentam in prezent dar si radical incomparabil cu orice din
trecut. Procesul de la Nurnberg a reprezentat o punct de cotitura in legislaia internaionala
privind multe cmpuri de interes ncepnd cu drepturile omului si terminnd cu principiile
rzboiului. In primul rnd Aliaii au condus investigaii si acuzaii fara a implica orice
element de natura germana cu excepia martorilor si a acuzailor. Acest lucru a lsat deschisa
posibilitatea acuzrii Procesului ca fiind incorect si ca acorda dreptate castigatorului
rzboiului. In al doilea rnd, banca acuzailor era reprezentata de un grup restrns si bine
conturat din membri ai partidului, armatei si elitei administrative pentru a demonstra
implicarea ideologiei naziste la toate nivelurile sociale, administrative si militare. Tribunalul
de la Nurnberg fusese definit ca o ansa de a acorda o justiie simbolica tuturor victimelor
prin pedepsirea unui numr mic din cel mai nalt ealon nazist.

Page 3 of 11

TRIBUNALUL MILITAR INTERNATIONAL DE LA NURENBERG

In cel de-al treilea rnd, lucrul care stabilete unicitatea procesului de la Nurnberg si
lucrul care l declara complet diferit de orice tribunal internaional contemporan, este faptul
ca nu a fost nici mcar o victima prezenta, nici mcar reprezentani ai victimelor care sa
vorbeasc in numele lor. Cele mai multe victime pieriser in Holocaust si rzboi iar familiile
lor erau imprastiate pe ntreg mapamondul. In consecina, Procesul de la Nurnberg a fost un
tribunal care a acordat putere de exprimare numai acuzatorilor si putinilor martori care
oricum erau ateptai ca acuzai in procese in tari nvecinate unde fuseser instrumente de
aplicare a planului de rezolvare a Problemei evreieti. In mod similar, audienta consta in
persoane ce fceau parte din partea castigatoare, excluznd orice reprezentare a victimelor.
Avnd aceasta situaie clarificata, iniierea proceselor in cadrul IMT(Internaional
Military Tribunal) se baza strict pe dovezi scrise si documentaie salvata pe durata rzboiului.
Aceste dovezi au adus un aport teribil si infricosator de adevruri de nedescris dar acest
aport era strict controlat de procurorii procesului, aprarea neavnd nici cel mai mic punct de
vedere de spus. Aceasta stare post-conflictuala diferea decisiv in comparaie cu cea din Fosta
Iugoslavie, Africa de Sud, Timorul de Est sau Ruanda iar diferena poate fi foarte greu
supraestimata. A fost nevoie de peste 20 de ani pentru ca publicul german sa fie pus in
judecata cu vocea victimelor de pe propriul teritoriu, la Procesul Auschwitz.
In completare, Procesul de la Nurnberg a fost unul din numeroasele procese care au
avut loc in ntreaga Europa, unde atrocitile au avut loc. Adiional, se poate spune ca toi
Aliaii au dus procese pe baza crimelor de rzboi in Germania, unde proprii lor soldai
fuseser victime ale crimelor de rzboi ca prizonieri de rzboi.
Tribunalul Internaional Militar in sine a fost conceput ca plinul dintr-o serie de
tribunale prezidate de Aliai dar care in final erau conduse de forte americane. Procesul de la
Nurnberg a pus fundaiile si a fost urmat de un proces de de-nazificare ce implica toi nemii.
Acest proces a fost fara ndoiala cel mai impresionant si remarcabil proces internaional si cel
care a pornit tipul de procese in ntreaga Europa. Totui, opinia publica germana a fost
alterata complet si inga indecis si greu de prevzut alturi de identitatea sa ca naiune pe
termen lung.

5. Legmntul Procesului de la Nurnberg

-Curtile internaionale precum si supervizarea pregtirilor sunt acceptate si chiar primite cu

agreabilitate de ctre public. In ochii opiniei publice aceste supervizri au rolul de a asigura
imparialitatea juriului si corectitudinea desfasurarii proceselor astfel incat justiia sa nu fie a
nvingtorului ci adevrata justiie, bazata pe probe si martori impariali;
-Tribunalele internaionale precum cel de la Nurnberg sunt extraordinar de importante in
recuperare si clarificarea adevrului precum si schimbarea percepiilor identitatilor pe termen
scurt si lung;
-Procesul de la Nurnberg a fost deliberat in mediul celor care l-au organizat, dndu-le astfel
ocazia de a se posta drept victime; in prezent, victimele sunt prezente si au un cuvnt de spus.
Acest lucru contribuie la dezmbiguarea multor mesaje morale;
-Achitarile nu erau nici mcar planificate in cadrul Proceselor de la Nurnberg, nici in
procesele urmtoare sau in procedurile de de-nazificare ci mai degrab dezvoltate ad hoc
drept rspuns la probleme generale si procedurale sau presiuni politice interne. Acest lucru a
avut un impact major asupra legitimitii Proceselor de la Nurnberg si a altor procese si a

Page 4 of 11

TRIBUNALUL MILITAR INTERNATIONAL DE LA NURENBERG

denaturat mesajul acestor procese in esena. Astfel, achitrile necesitau o includere in

procedurile dreptului civil si penal din start iar procedurile penale trebuiau estimate si
evaluate la capacitatile lor maxime si asupra potenialului de a duce la ndeplinire misiunea
crora se adreseaz.
-Recuperarea si clarificarea adevrului este un proces de lunga durata, la fel ca si procesul
justiiei. Elite democratice sunt decisive in susinerea investigaiilor si proceselor deoarece
sunt mai nclinate ctre acceptarea responsabilitilor morale si reprezint multiplicatori si
purttori ai schimbrii opiniei publice pe termen lung. Acest lucru include generaiile tinere
si copiii celor direct implicai. Implicarea si suportul acestor elite este vital in civilizarea si
educarea influentei justiiei internaionale.
Un scriitor foarte cunoscut pentru cartule sale pentru copii, a fost unul dintre
observatorii acceptai la Proces. In 1945 Noiembrie 22, a scris:
Acum rzboiul, foametea, persecutrile, genocidul si tortura stau trase in port. Mai
mari dect viata insasi si invizibile, acestea stau alturi de fiinele umane care au fost
acuzate. Aceia responsabili vor fi chemai si fcui responsabili. Oare va reui? Si: Trebuie
nu numai acum sa reuseasca, ci in toate cazurile viitoare.

6. Lecii la Nurnberg
In timp ce majoritatea oamenilor considera Nurnberg ca o forma legala de proceduri
ce a dus la judecarea si pedepsirea multor seniori naziti, muli prin spnzurare iar restul prin
nchisoare pe viata. Acesta este modul general valabil in care se prezint actualmente aceste
procese anti-naziste: justiie aplicata unora dintre cei mai mari ucigai in masa din istoria
civilizaiei moderne.
Alii au nominalizat actele de la Nurnberg drept justiia nvingtorului uneori in
efortul de a disculpa conducerea nazista, comparnd conducerea Aliailor cu cea nazista si
astfel definind nazitii ca naionaliti patrioi care voiau doar binele poporului si urmau
ordinele liderului de atunci, ceea ce ii fcea fideli si nu tratatori ai unor idealuri si mai mult,
tratatori de tara. Unii chiar au propus ca muli lideri aliai sa fie judecai pentru crime de
rzboi de asemenea pentru crime in masa precum bombardamentul oraului Dresda in 13
Februarie 1945, bombardamentul fara echivoc al multor altor orae germane fara importanta
militara general viabila precum si pentru folosirea bombelor atomice in oraele japoneze
Hiroshima si Nagasaki in 6 si 9 August 2945, acestea fiind aciuni penale organizate.
Intradevar, ideea ca la Nurnberg s-a desfurat o judecata a celor castigatori a devenit
din ce in ce prevalenta in ultima vreme lund amploare chiar si in lucrri internaional
recunoscute si de tip educaional. Daca pana in cel de-al Doilea Rzboi Mondial o lista clara
a crimelor de rzboi era necunoscuta, omciderea premeditata, tortura, violul si alte atrocitati
au intrat in lista internaionala a crimelor de rzboi.
Este totui greu recunoscut surprinztor faptul ca inteniile cunoscute ale Declaraiei
de la Moscova privind eventualele masuri luate mpotriva nazitilor in eventualitatea
terminrii rzboiului in favoarea Aliailor precum si rolul moral foarte clar enunat de
judectorul Jackson la Nurnberg s-au redus la nite masuri att de simple si atroce. Pana la
urma, Guvernele care adoptaser aceste poziii att principiale ostentativ nu erau nici pe
departe promotorii virtutiilor pe care le reprezentau att de agresiv si pe care le declarau
drept concise si drepte in vertijul euforiei la sfritul celei mai rele conflagraii din istoria
cunoscuta.
Page 5 of 11

TRIBUNALUL MILITAR INTERNATIONAL DE LA NURENBERG

Anne Applebaum, in cartea ce a deschis multe mentalitati si curente numita

GULAG:Istoria Taberelor Sovietice de Exterminare examineaz istoria reelei extinse a
Uniunii Sovietice de tabere de concentrare numita Gulag. Applebaun este o idiocrata care
aplica termenul de justiie a nvingtorului Proceselor de la Nurnberg. In viziunea ei,
prezenta judectorilor sovietici in cadrul Tribunalului Militar Internaional a fost o odioasa
ncercare de tergere a faptului ca toate puterile prezente acolo erau contiente de crimele in
masa si atrocitile comise de sovietici. In aceasta categorie este inclus si genocidul ofierilor
prizoneri de rzboi polonezi in pdurea Katyn care a fost descoperita doar cu cteva luni
nainte de Declaraia de la Moscova. Fundamentala totui, munca ei demonstreaz sistemul
lui Stalin de opresiuni si ucideri in masa funciona in timpul semnrii Declaraiei de ctre
aliai. Intradevar, numrul de persoane nevinovate strmutate in Gulag era chiar in cretere in
perioada de dinaintea Nurnberg si de fapt urma sa aib un apogeu imediat dup moartea lui
Stalin pe 5 Martie 1953.
In acelai timp, securitatea occidentala ducea la ndeplinire operaiuni complex in
vederea ascunderii criminailor de rzboi de forele Aliate nominalizate cu prinderea si
aducerea in fata justiiei a lor. Aceleai persoane oficiale occidentale au colaborat cu
Vaticanul in vederea extradarii ilegale a multor criminali de rzboi naziti in libertatea
Argentinei si a multora tari libere din sudul Americii precum si pentru ascunderea
identitatilor lor de forele Aliate. Rezultatul a constat intr-un numr imens de criminali de
rzboi naziti acceptai cu buna tiina de state precum America, Canada, Marea Britanie,
Australia si Noua Zeelanda sa se stabileasc in orae de pe ntregul mapamond liber si sa fie
pltii pe post de informatori si ageni activi in serviciile secrete si publice ale tarilor ce ii
adoptaser cu statul de refugiai in urma ncheierii rzboiului.
Abia la declasificarea unor dosare secrete si diplomatice in anii 70 si 80 mass-media
si-a ndreptat atenia ctre acest ungher ntunecat al rzboiului dus de occident cu nazismul
internaional. ncercri de a aduce in fata justiiei muli dintre acei criminali de rzboi
recunoscui s-au soldat cu replici ironice la nivel diplomatic sau refuzuri la nivel militar nalt.
Paradoxal, Statele Unite ale Americii unul din primii promotori ai racolrii
criminalilor de rzboi nemi pe durata Rzboiului Rece- era totodat cea mai prolifica in
rezolvarea problemelor privind criminalii de rzboi.
Aceasta trdare istorica a fost probabil inevitabila in lumina confruntrilor ce se
dezvoltau pe ruinele celui de-al Doilea Rzboi Mondial si anume Rzboiul Rece. Deja in anii
1950 efortul de a aduce naziti in fata justiiei ajusese la o oprire completa.
Din moment ce exista si in prezent ecouri ale erei naziste se poate trage foarte uor
concluzia ca guvernele ce compun comunitatea internaionala au invitat foarte puin de pe
urma Holocaustului daca nu chiar deloc, cel puin ceva de valoare practica. Desi progrese
majore s-au remarcat in dezvoltarea att a infrastructurii etice si legale in ultimele sase
decade in vederea tratrii acestor crime, eforturi concrete de folosire a acestei infrastructuri
au fost foarte puine si distante cronologic.
Ca urmri ale Proceselor de la Nurnberg s-au instituit tribunale internaionale cu
puteri de investigare si acuzare in Ruanda, Sierra Leone si fosta Iugoslavie(Bosnia, Kosovo
si Croaia) in anii 90 si ICC permanent a luat fiina formal in prima parte a noului mileniu.
Infrastructura de acuzare a criminalilor din Khmerii Roii a fost aprobata internaional si de
Cambogia abia in 2007 datorita insistentelor cambodgiene in vederea judecrii in propria tara
a inculpailor.

Page 6 of 11

TRIBUNALUL MILITAR INTERNATIONAL DE LA NURENBERG

7. Nurnberg si dezvoltarea Dreptului Internaional

In ciuda tuturor celor spuse cum ca Tribunalele de la Nurnberg ar fi fost justiia
nvingtorului, acest lucru nu poate ascunde sau nega faptul ca Aliaii au judecat si
condamnat conaionali acuzai de crime de rzboi. Statele Unite ale Americii, de exemplu, au
verificat sute si mii de unitatea din cadrul personalului de acuzaii de savarsire a crimelor de
rzboi si violare a legilor rzboiului in zonele pe care le-au avut sub ocupaie. Muli dintre
aceia aflai sub investigaii au fost aspru pedepsii dintre care muli condamnai la moarte si
sentinele duse la ndeplinire imediat.
Nurnberg a fost totodat criticat pentru aplicarea retrospectiva a legilor internaionale
violnd astfel principiul fundamental nullem crimen sine lege.
In pofida criticilor aduse, importanta contribuiei aduse de Procesele de la Nurnberg
dreptului internaional este indisputabila. Intenia acestei lucrri nu este de a apra sau terge
aspectele negative ale Nurnberg ci de a critica aspecte alese ale sale in vederea tragerii unor
concluzii proprii a legmntului Proceselor de la Nurnberg.
Tribunalul de la Nurnberg a fost primul tribunal penal internaional care sa judece
indivizi pentru acuzaiile bazate pe incalcarea legilor internaionale. Principiul stabilit la
Nurnberg este cel mai bine structurat in cuvintele descrise in timpul Tribunalului : crimele
mpotriva umanitarii sunt comise de oameni, idivizi, nu de entitati abstracte si numai prin
pedepsirea indivizilor ce comit asemenea crime se pot intari puterile legilor internaionale.
Principiul fundamental al responsabilitii individuale pentru crime mpotriva umanitarii a
devenit de atunci fundaia de nedrmat a legilor internaionale mpotriva crimelor de rzboi.
Este puin surprinztor faptul ca Nurnberg este in prezent privit ca un ideal al aplicrii acestui
principiu desi adevratul motiv al acestei percepii supraevaluate este datorat persoanelor
judecate si crimelor masive comise.
Judectorul Robert Jackson de la Curtea Suprema de Justiie Americana, secund in
prezidarea echipei de procurori la Nurnberg, a imortalizat importanta devotamentului spre un
proces just in deschiderea sesiunilor de judecata la Nurnberg:
Faptul ca patru mari naiuni, conduse de puterea victoriei si lovite de rni adnci
renuna la mana rezbunarii si isi predau in mod voluntar inamicii captivi pentru o judecata
in fata legii reprezint unul dintre cele mai importante tributuri pe care Puterea l-a pltit
Raiunii.
Exista opiunea la sfritul rzboiului ca marile puteri castigatoare sa se lase in mana
rezbunarii si sa urmeze o cale opresiva si distructiva la adresa atrocitilor naziste. In locul
acestei turnuri nedorite s-a decis la nivel nalt ca un proces legal sa stabileasc masurile ce
trebuie luate. Vorbele lui Jackson vin in contradicie clara cu cele ale naltului Judector
Harlan Stone de la Curtea Suprema de Justiie a Statelor Unite:
Jacskson este la Nurnberg si prezideaz aceasta linare la nivel nalt. Nu m
deranjeaz ca le face nazitilor dar ursc sa aud cum el are pretenia ca ceea ce face este in
graniele Legii. Aceasta arada este puin prea mpopoonata pentru ideile mele de moda
veche.
ntotdeauna a existat scepticism cu privire la justitita internaionala si noiunea de
judecare a criminalilor de rzboi pentru violarea legilor internaionale. naltul Judector
Harlan Stone a atenionat asupra unui punct de vedere ce fusese de multe ori anterior reiterat
chiar daca forma de exprimare fusese diferita. In pofida acestui scepticism persuasiv
Page 7 of 11

TRIBUNALUL MILITAR INTERNATIONAL DE LA NURENBERG

realitatea ca principiul responsabilitii individuale a comiterii crimelor de rzboi, prima oara

manifestat la Nurnberg, este aplicat peste tot in lume in prezent Haga, Arusa, Freetown,
Pristina, Sarajevo, Bagdad si in multe alte tari precum si in Phonm Penh. In fiecare loc
Procesele de la Nunberg sunt citate ca prinii tuturor proceselor ce au loc in baza
legmntului lor.

8. Nurnberg, Haga si legea ocupaiei

La vremea Nurnbergului existau doar trei surse de legislaie ce reglementau regimul
de ocupatie al unei tari si modul in care puterea ocupanta intra in legatura cu comunitatea
civila. Acestea erau Regulamentele de la Haga din 1907 (regulamente anexate Conventiei IV
de la Haga privind Legile si obiceiurile razboiului terestru, date spre semnatura la 18
Octombrie 1907, intrate in vigoare la 24 ianuarie 1910). Ce-a de-a 4-a conventie de la
Geneva din 1949 a avut rolul de a dezvolta aceste regulamente extensiv cu privire la relatiile
si modul de trai al populatiei civile pe durata ocupatiei si indatoririle puterii ocupante cu
privire la instaurarea si mentinerea ordinii publice. Conventia de la Geneva (IV-a) nu
acoperea celelalte aspecte referitoare la administrarea si economia teritoriului ocupat. Aceste
aspecte au fost abordate in forma conventionala numai in cadrul Regulamentelor de la Haga.
Poate ca din aceste mootive, Conventia a IV-a de la Geneva pastra aplicarea Regulamentelor
de la Haga in cazul ocupatiei. Deliberarile de la Procesele Nurnberg cu privire la statutul si
aplicarea Regulamentelor de la Haga si administrarea germana a teritoriilor ocupate este de o
continua relevanta. Referintele cheie in desfasurarea proceselor pot fi gasite in discutiile
Curtilor Unu si Trei in timpul Procesului de la Nurnberg in sine. Principalele aspecte folosite
pentru a sublinia infrastructura legislativa a judecatii inculpatilor au fost punctate de
Judecatorul Sovietic General Nikitchencko, toate referitoare Conventiei de la Haga.
Alfred Rosenberg, in calitatea sa de Ministru al Reich-ului pentru Teritoriile Estice
Ocupate avea sa spuna:
regulamentele Conventiei de la Haga cu privire la razboiul terestru, ce privesc
administrarea unui teritoriu ocupat de o putere straina beligeranta u sunt aplicabile din
moment ce U.S.S.R. este considerata dizolvata si, din acest motiv, Reich-ul are obligatia de a
exercita orice functii guvernamentale si suverane in interesul populatiei tarii respective. Din
acest motiv, orice masuri pe care administratia Reich-ului le percepe ca necesare si
corespunzatoare pentru indeplinirea acestei indatoriri complexe sunt permise.

9. Capetele de acuzare ce au reprezentat baza legislatiei

internationale pentru crime de razboi

Acuzatiile formulate impotriva marilor criminali de razboi tineau de trei capitole mari
cuprinse in statului Tribunalului Militar International:

Crime impotriva pacii: conducerea, pregatirea, declansarea sau continuarea unui

razboi de agresiune sau a unui razboi prin violarea tratatelor, asigurarilor sau
acordurilor internationale, precum si participarea la elaborarea unui plan concret
sau la un complot pentru realizarea unuia din actele de mai sus;

Page 8 of 11

TRIBUNALUL MILITAR INTERNATIONAL DE LA NURENBERG

Crime de razboi: violarea legilor si traditiilor de razboi, asasinarea sau tratament

inuman, deportarea pentru munca fortata sau in orice alt scop populatiilor civile
din teritoriile ocupate, asasinarea sau tratament inuman al prizonierilor de razboi,
al persoanelor aflate pe mare, executarea de ostateci jefuirea bunurilor publice sau
private, distrugerea fara motive a oraselor sau satelor, devastarea nejustificata de
necesitati militare;

Crime impotriva umanitatii: asasinarea, exterminarea, aducerea in stare de

sclavie, deportarea si orice alt act inuman comis impotriva oricarei populatii
civile, inainte sau in timp de razboi, precum si persecutii din motive politice,
rasiale sau religioase...

10. Influena asupra dezvoltrii legislaiei penale internaionale

-extras Wikipedia.comProcesele de la Nrnberg au avut o mare influen asupra dezvoltrii legislaiei penale
internaionale. Comisia Juridic Internaional, acionnd la cererea Adunrii Generale a
Naiunilor Unite, a publicat n 1950 raportul Principii ale legii internaionale recunoscute
n Carta Tribunalului de la Nrnberg i n judecata tribunalului. Influena tribunalului
reiese i din propunerile de nfiinare a unei instane penale internaionale i n elaborarea
codurilor penale internaionale, pregtite ulterior de Comisia Juridic Internaional.
O parte din argumentele aprrii au fost c unele tratate nu fuseser semnate de puterile
Axei i c, n consecin, nu erau obligate s le respecte. Aceast problem a fost tratat
n judecarea crimelor de rzboi i a crimelor mpotriva umanitii, care conine o
extindere a cutumelor: "Convenia de la Haga din 1907 stipula explicit c intenioneaz
's revizuiasc legile generale i cutumele rzboiului,' crora astfel le recunotea
existena, dar pn n 1939 aceste reguli trecute n Convenie erau recunoscute de toate
naiunile civilizate, i erau privite ca fiind o declaraie a legilor i cutumelor rzboiului
referite n Articolul 6 (b) al Chartei de la Londra.". Pe planul legislaiei internaionale,
consecina este c, dac este semnat de un numr suficient de ri i este n vigoare de
suficient de mult timp, atunci tratatul poate fi interpretat ca obligatoriu pentru toate
statele, nu numai de statele care l-au semnat la nceput. Acesta este un aspect juridic
foarte controversat n dreptul internaional i nc viu dezbtut n publicaiile de
specialitate.
Procesele de la Nrnberg au iniiat o micare pentru stabilirea imediat a unei instane
penale internaionale, conducnd n cele din urm dup peste cincizeci de ani la adoptarea
Statutului Tribunalului Penal Internaional.
Concluziile proceselor de la Nrnberg au servit la elaborarea urmtoarelor acte:
Convenia privind genocidul, 1948.
Declaraia Universal a Drepturilor Omului, 1948.
Convenia privind Abolirea Prescrierii Crimelor de Rzboi i Crimelor mpotriva
Umanitii, 1968.

Page 9 of 11

TRIBUNALUL MILITAR INTERNATIONAL DE LA NURENBERG

Convenia de la Geneva asupra Legilor i Cutumelor de Rzboi, 1949 cu

protocoalele sale adiionale din 1977.

11. Lista condamnatilor de la Nurnberg

1. Herman Gring - condamnat la moarte prin spnzurtoare.
2. Rudolf Hess - condamnat la nchisoare pe via.
3. Joachim von Ribbentrop - condamnat la moarte prin
spnzurtoare.
4. Wilhelm Keitel - condamnat la moarte prin spnzurtoare.
5. Ernst Kaltenbrunner - condamnat la moarte prin spnzurtoare.
6. Alfred Rosenberg - condamnat la moarte prin spnzurtoare.
7. Hans Frank - condamnat la moarte prin spnzurtoare.
8. Wilhelm Frick - condamnat la moarte prin spnzurtoare.
9. Julius Streicher - condamnat la moarte prin spnzurtoare.
10. Walter Funk - condamnat la nchisoare pe via.
11. Karl Dnitz - condamnat la 10 ani nchisoare.
12. Erich Raeder - condamnat la nchisoare pe via.
13. Baldur von Schirach - condamnat la 20 ani nchisoare.
14. Fritz Sauckel - condamnat la moarte prin spnzurtoare.
15. Alfred Jodl - condamnat la moarte prin spnzurtoare.
16. Arthur Seyss-Inquart - condamnat la moarte prin
spnzurtoare.
17. Albert Speer - condamnat la 20 ani nchisoare.
18. Konstantin von Neurath - condamnat la 15 ani nchisoare.
19. Martin Bormann - condamnat la moarte prin spnzurtoare.

12. Concluzii
Datorita impactului major pe care Tribunalul de la Nurnberg l-a avut asupra intregii
perceptii internationale asupra razboiului si crimelor de razboi acest moment crucial in istoria
umanitatii a fost si va fi rescris in multe din cartile de istorie. Tot ceea ce putem spera este
faptul ca, dupa multe generatii si rescrieri, aspectele umane din acest Proces sa fie extrase in
cea mai pura forma a lor si sa se cristalizeze intr-o legislatie internationala impartiala, corecta
si justa pentru umanitate.
Legislatia internationala penala a avut radacini adanci in esenta acestui Tribunal
datorita aspectelor pozitive si negative si datorita implicarii la nivel international a
comunitatilor de pretutindeni si faptul ca tarile ce au luat parte la razboiul nazist, de oricare
parte a frontului, au privit acest Tribunal in mod diferit si subiectiv. Din multitudinea de
pareri subiective cumulate s-a obtinut o esenta diluata a obiectivitatii cu care ar trebui privit

Page 10 of 11

TRIBUNALUL MILITAR INTERNATIONAL DE LA NURENBERG

acest Tribunal istoric. Taria umanitatii, dupa spusele multor personalitati istorice, sta in
diversitatea si obiectivitatea per total a sa.

Page 11 of 11