SUPORT CURS INSTALATOR

Iai, mai 2011

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin
Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!

Comunicarea n limba romn

- suport de curs

Trainer: Mihai Stoica

IAI, martie 2011

Modul 1
Ceva exprimat (spus) nu nseamna
neaparat deja ceva auzit. Auzit nu
nseamna neaparat deja ceva nteles.
Inteles nu nseamna neaparat deja ceva
cu care sa fi de acord. A fi de acord nu
nseamna deja ceva ce se va aplica.
Aplicat nu nseamna nici pe departe
mentinut.

CAPITOLUL I

1. Ce este comunicarea?

Este o ntrebare la care au ncercat s ofere rspuns toi autorii literaturii de
specialitate. Definiiile sunt numeroase i diferite. n cele ce urmeaz vom
prezenta dou dintre acestea, mai largi ca sfer de cuprindere.
Foarte simplu, comunicarea este definit ca un proces prin care sunt
schimbate informatii sub forma de mesaje, tiri, semne sau gesturi simbolice,
texte scrise .a. ntre dou sau mai multe persoane, numite interlocutori, sau
mai formal, emitori i receptori.

Comunicarea este un proces dinamic, aflat ntr-o permanent transformare.
Societatea exist datorit comunicrii, ea nseamn comunitate i este vzut
ca un proces care implic participare din partea membrilor unei societi.
2. Modelul de comunicare Shannon-Weaver

Orice stiinta, orice domeniu de ceretare are nevoie de un model. Si in domeniul
comunicarii, s-a incercat de-a lungul timpului crearea unui astfel de model cat
mai complet.

Vom analiza in continuare modelul de comunicare Shannon-Weaver

RASPUNS (FEED-BACK)
2

Indiferent de forma pe care o imbraca, orice proces de comunicare are cateva

elemente caracteristice:
existenta a cel putin doi parteneri emitator (cel care trimite mesajul)
si receptor (cel care primeste mesajul) - intre care se stabileste o
anumita relatie;
capacitatea partenerilor de a emite si recepta semnale intr-un anumit
cod cunoscut de ambii parteneri (de mentionat este faptul ca, in general,
in orice proces de comunicare partenerii joaca pe rand rolul de
enuntiator si receptor);
existenta unui mesaj ce poate fi un sentiment, o idee, un gand. Mesajul
are ca scop informarea, convingerea, impresionarea, amuzarea,
obtinerea unui actiuni, etc.
existenta unui canal/mijloc de transmitere a mesajului.
existenta unui raspuns feedback un mesaj specific prin care
emitentul primeste de la destinatar un anumit raspuns cu privire la
mesajul comunicat, fapt care permite continuarea comunicarii
se realizeaza intr-un anumit context spatio-temporar. Contextul este
foarte important pentru ca aceleasi cuvinte vor suna
altfel intr-un birou decat intr-un mediu neoficial.
este influentat de o serie de bariere de comunicare, perturbatii care
intervin in comunicare si care reduc fidelitatea transferului de mesaj.
n acest context, se impune distincia dintre informare i comunicare,
termeni adesea confundai.
Altfel spus, termenul de informare se refer la situaiile n care rolul activ i
revine exclusiv receptorului, n timp ce comunicarea vizeaz un sistem de relaii
interactive. Informarea const deci, n relaionarea oamenilor cu faptele, iar
comunicarea n relaionarea interpersonal.
Comunicarea

Informarea
- tine exclusiv de transferul de
continut (emisie si receptare);
- se refera la situatiile in care
rolul activ ii revine exclusiv
receptorului;
Informarea functioneaza intrun singur sens, de la emitent
catre receptor.

- se refera la schimburile de idei ce vizeaza schimbarea

comportamentului celuilalt;
- vizeaza un sistem de relatii interactive;
- consta in relationarea interpersonala.

Comunicarea se realizeaza in mai multe directii, fiecare

emitent devenind la randul lui receptor si invers, in cadrul
aceleiasi secvente de comunicare. Comunicarea implica
existenta feedback-ului.

3. Ascultarea activa
Desi poate parea paradoxal, cel mai dificil lucru in procesul de comunicare, fie
ca se desfasoara fata in fata cu cel care poseda sau doreste informatia, fie ca
il purtam cu mai multi parteneri deodata in cadrul unor intalniri este
ASCULTAREA.
De cele mai multe ori, intelegem ascultarea ca un proces in care rolul
nostru este de a gasi punctele slabe ale celui din fata noastra, de a
anticipa ceea ce vrea sa spuna, de a pregati un raspuns imediat. O
alta abordare uzuala a procesului este de a considera apriorii
nesemnificativ mesajul si implicit informatia furnizata de interlocutor.
Nu uitati !: a nu acorda respect partenerului de dialog nu inseamna un
punct castigat ci unul pierdut.
1. Ascultati toate cuvintele inainte de a decodifica mesajul
2. Percepeti sentimentele si starea partenerului de dialog inainte de a trage
concluzii. Uneori poate spune mai multe decat mesajul in sine.
3. Recunoasteti barierele ce se opun comunicarii in acel moment.
4. Incurajati dialogul prin comunicare verbala sau nonverbala (expresii si
gesturi).
5. Concentrati-va asupra esentialului dar nu pierdeti total din vedere detaliile. De
cele mai multe ori mesajul este complet doar atunci cand toate detaliile sunt
spuse.
6. Parafrazati des in timpul conversatiei, pentru a fi siguri ca ati inteles corect
7. Pastrati contactul vizual cu partenerul de dialog
8. Folositi cu masura si precautie intonatia si expresia fetei. Dupa terminarea
dialogului, memoria vizuala lasa o amprenta deosebita si de multe ori induce
confuzie si deruta.
9. Puneti intrebari directe si deschise.
10. Nu intrerupeti vorbirea directa a interlocutorului.
11. Nu va prefaceti ca ascultati
12. Nu considerati ca detineti monopolul adevarului si ca parerea dvs este cea
mai buna.
13. Nu faceti presupuneri si nu va impuneti punctul de vedere.
14. Nu trageti concluzii pripite.
4

Care sunt calitatile unui bun ascultator?

Deschiderea, disponibilitatea de a comunica, de a stabili relatii, si de a asculta.

Receptivitatea, in sens de manifestare a intersului fata de celalalt, de dorinta

de a primi mesajele sale.

Empatia. Capacitatea de intelegere si rezonanta emotionala cu cel cu care

comunici.

Acceptarea partenerului de discutie, o pozitie pozitiva lipsita de ironie sau

agresivitate.

Rabdarea, capacitatea de a astepta ca persoana sa se deschida, sa vorbeasca,

care este asociata cu o buna toleranta la frustrare.

Implicarea si prezenta in relatie, nu doar fizica ci mai ales mentala si

emotionala.

Capacitatea de a oferi feedback-uri interlocutorului, astfel incat acesta sa

poata sti ca este ascultat cu interes si ca celalalt intelege ceea ce spune.
Aceste feedback-uri includ elemente verbale, precum si elemente de mimica si
pantomimica si se refera mai ales la adecvarea acestora la situatie si
persoana.

Obstacole pentru o buna ascultare:

mesajul supraincarcat si concentrarea asupra tuturor datelor duce la pierderea

ideii esentiale (din cauza copacilor nu se observa padurea);

lipsa atentiei de multe ori ascultatorul pare interesat doar pentru a-i oferi
confort vorbitorului. Atentia poate fi de fapt orientata spre afaceri, preocupari sau
probleme personale etc;

stimulii fizici frig, zgomot, o alta conversatie auzita in paralel;

critica exprimarii si a infatisarii din cauza prejudecatilor si perceptiilor personale

multi oameni au tendinta sa-i judece spontan pe ceilalti in legatura cu modul in
care se infatiseaza si in care vorbesc. Aceasta atitudine de snobism
comunicational creeaza artificial categorii de persoane pe care merita sau nu
merita sa le asculti;

evaluarea subiectului ca fiind neinteresant aceasta este o justificare rationala

pentru a nu asculta, insa aprecierea in acest caz este facuta inaintea discursului;

evitarea ascultarii dificile multe persoane nu sunt obisnuite sa asculte

intamplari detaliate care nu ii privesc direct;

gandirea poate prelucra 800 de cuvinte pe minut, iar vorbitorii pot debita
maximum 200 de cuvinte pe minut din aceasta diferenta rezulta un timp de
rezerva pe care unele persoane o pot utiliza in vederea explorarii viziunii
interlocutorului;

presupunerea falsa ca ascultarea este o activitate fundamental pasiva de fapt

ascultatorii buni sunt foarte activi: pun intrebari, parafrazeaza ideile vorbitorului,
se asigura ca au inteles sensul. Nici tacerea nu inseamna pasivitate: ascultarea
este obositoare, consuma energie mentala si solicita sistemul nervos in mare
masura.

4
5

CAPITOLUL II

1.Mijloacele de comunicare
(prin ce comunicam?)
Mesajul pe care o persoana vrea si poate sa il transmita poate fi de natura:
scris, verbala sau nonverbala.

Comunicarea scris
Trebuie sa intelegem comunicarea scrisa prin cele trei aspecte ale sale
obligatoriu de urmarit:
1. Evidentierea clara a obiectivelor
a. Care este scopul unui document
b. Care sunt urmarile pe care le avem in vedere
c. Redactarea unui document este o forma de comunicare si nu o acoperire
birocratica.
2. Receptorul mesajului
a. Cui se adreseaza mesajul. Este receptorul ales personajul indreptatit sa
primeasca acest mesaj?
b. Care este nivelul de cunostinte al receptorului despre informatiile prezentate
in mesaj? Este foarte posibil ca receptorul sa fie format din mai multe persoane
fiecare cu nivelul sau de pregatire profesionala, fiecare cu un set diferit de
abilitati in comunicare.
c. Care sunt abilitatile de comunicare ale receptorului?
d. Care este gradul de simpatie si sensibilitate existent intre noi si receptor?
e. Care este starea profesionala si mentala a receptorului? (care sunt sarcinile
lui, ocuparea profesionala in general si la acel moment de timp, relatia acestuia
cu subiectul mesajului, starea de oboseala si de surmenaj, puterea lui de
decizie si influenta in cadrul procesului ce face obiectul mesajului).
3. Mesajul in sine
a. Necesitatea acestuia: este necesara transmiterea mesajului in forma scrisa?
Nu trebuie sa omitem faptul ca un mesaj transmis verbal poate realiza o
apropiere suplimentara fata de interlocutor, poate induce o crestere calitativa a
relatiei manager-angajat, poate fi o forma de motivare.
b. Respecta procedurile? Avem calitatea ca manager sau angajat sa transmitem
acest mesaj?
c. Avem abilitatile necesare pentru a scrie acest mesaj? Uneori trebuie sa
admitem ca un document prost intocmit poate produce mai multe daune decat
un mesaj transmis verbal chiar cu inadvertentele si punctele slabe pe care le
poate avea.
d. Trebuie sa analizam foarte exact necesitatea lui profesionala si nu in ultimul
rand trairile noastre emotionale; trebuie mesajul transmis la acel moment de
timp?
6

Consideratii generale asupra redactarii unui document

1. Stabiliti in scris obiectivele documentului
2. Stabiliti ideile de baza care vor reprezenta esenta documentului
3. Ordonati ideile in functie de obiective
4. Structurati planul in functie de tipul de document pe care il aveti
in vedere
5. Fiecare fraza sau propozitie trebuie sa fie eficienta. De aceea trebuie sa
scrieti scurt si concis, in termeni intelesi si apreciati de catre receptorul
mesajului. Incercati sa gasiti o forma de comunicare care sa fie inteleasa de cat
mai multi dintre receptori. Nu uitati ca cei cu care comunicati nu sunt o masa
compacta si reprezinta personalitati distincte.
6. Incercati sa nu alterati mesajul prin imixtiunea naturii umane. Pe cat de reala
este aceasta, pe atat subiectivismul pe care il introduce va produce pagube. Cel
care receptioneaza mesajul va privi aspectul sentimental al acestuia ca pe ceva
inadecvat care nu poate, in cel mai bun caz, decat sa scada calitatea procesului
de comunicare. Daca simtim imperios nevoia de a umaniza mesajul atunci
este recomandat sa pastram forma impersonala a acestuia si implicit calitatea
profesionala si sa transmitem apoi verbal sentimentele sau gandurile noastre.
Oricum hartia nu va reflecta ceea ce traim.
7. Respectati procedurile de adresare si redactare acceptate in cadrul
organizatiei. In acest fel, mesajul va fi analizat prin prisma continutului si calitatii
sale si nu va suporta critici legate de forma.
Gradul de formalism al unui document trebuie sa fie in stransa corelatie cu
relatia pe care o aveti cu cel caruia ii transmiteti mesajul precum si cu
obiectivele mesajului.
n cadrul institutiilor este inevitabil aceast form de comunicare. Ea se
concretizeaz n documente precum:

Procesul verbal reprezint un document oficial n care se

nregistreaz o anumit constatare sau se consemneaz pe scurt
discutiile si hotrrile unei anumite adunri
Minuta este un document care consemneaz anumite lucruri,
asemnndu-se cu procesul verbal de constatare. Se deosebeste de
acesta prin faptul c ea nregistreaz si propuneri sau actiuni ntreprinse
la un moment dat care urmeaz a fi completate ulterior.

 Referatul este documentul scris n care sunt prezentate aspecte

concrete, date si aprecieri n legatur cu o anumit problem, precum si
propuneri de modificare a situatiei existente.
Structura sa este compus din:
prezentarea succint a problemei abordate;
concluzii si propuneri;
semntura.
Raportul cuprinde o relatare a unei activitti (personale sau de grup).
Se face din oficiu sau la cererea unui organ ierarhic. Se bazeaz pe
cercetri amnuntite, schimburi de experient, diverse documentri.
Structura raportului:
1. Introducere:
este obligatorie chiar daca poate fi structurata intr-o singura fraza
poate pune in evidenta contextul in care este redactat raportul
managerial; la cerere sau ca urmare a unei initiative proprii
precum si contextul in care este realizat
2. Scopul raportului:

motivul realizarii raportului

obiectivele raportului
subiectele atinse sau cele pe care nu isi propune sa le atinga
modalitatea de redactare a documentului: se prezinta pe scurt
argumentele

3. Continutul raportului:
poate avea exclusiv una dintre formele mentionate anterior (de
activitate, situatie, strategic) sau poate fi un mixt intre acestea
pentru a evita neclaritati si lipsa de fond este bine sa concluzionam de
la bun inceput care este obiectivul raportului. Este foarte posibil ca un
raport initial conceput ca unul de activitate sau situatie sa se
transforme pe parcurs in unul de tip
strategic. In general aceste transformari ar trebui sa aiba loc atunci
cand raportul este adresat unui factor de decizie. Din pacate insa, se
intampla exact invers. Cu cat destinatarul ocupa o functie mai inalta, cu
atat primeste mai putine sugestii si cai
posibile de actiune si cu atat mai putin recomandari
in cadrul cuprinsului este mult mai importanta coerenta si
abordarea logica decat forma pe care o ia redactarea
nu incercati sa eludati sau sa alterati informatia in mod constient sau
involuntar

4. Concluziile raportului:
liste de afirmatii clare si concise care exprima rezumatul
cuprinsului
nu se vor introduce date sau argumente noi
5. Recomandari:

este etapa in care este permisa exprimarea opiniei personale

se recomanda de catre expeditor alegerea unei anumite cai de actiune
recomandarea va fi insotita de argumentele proprii
se va intocmi o lista cu toate persoanele care, in viziunea autorului, sunt
sau vor fi implicate in procesul aferent subiectului raportului

Memoriul este o prezentare amnuntit si documentat a unei probleme,

a unei situatii. Structura unui memoriu este urmtoarea:
formula de adresare;
numele, prenumele, functia si adresa celui care l-a ntocmit;
prezentarea si analiza problemei;
solutii preconizate;
semntura;
functia adresantului si organizatia.
Darea de seam este documentul care cuprinde prezentarea si analiza
activittii unei organizatii, ntr-o anumit etap sau justificarea unei gestiuni. Se
prezint lunar, trimestrial, semestrial sau anual de ctre conducerea n fata
salariatilor sau a actionarilor. Materialul prezentat este critic, evidentiind dificulttile
si cauzele lor, propunnd totodat si solutii de remediere.

De asemenea, forme ale comunicarii scrise mai pot fi:

note,
circulare,
propuneri,
decizii,
scrisori, etc.

Comunicarea scrisa are avantajul unei pregtiri atente a mesajului, care i confer
claritate, precizie i posibilitatea utilizrii unor procedee corespunztoare.

Marele dezavantaj const n faptul c necesit mult timp pentru reacie, iar costurile
sunt ridicate, att cele directe (hrtie, tipar, transmitere), ct i cele indirecte
(arhivare, deteriorarea mediului).
Pentru a fi eficient, comunicarea scris trebuie s fie formulata intr-o maniera
pozitiv, care ine de: politee, consideraie, claritate, concizie, completitudine i mod
de organizare.
Documentele scrise este bine sa fie ntocmite cu multa grij, respectndu-se cateva
recomandari:
redactare ngrijit si estetic;
limbaj simplu, fr a exagera n acest sens;
stilul energic pentru a sugera siguranta si ncrederea n sine;
evitarea amnuntelor neimportante;
evitarea promisiunilor ce nu pot fi respectate;
evitarea unor critici nefondate.

Comunicarea verbala
Folosete limbajul oral i este utilizat pe scar foarte larg, reprezentnd
aproximativ 70-75% din timpul destinat comunicrii.
O importan deosebit o are maniera de adresare, de a transmite mesajul astfel
nct acesta s fie convingtor, clar, scurt i precis pentru a-i atinge inta.
Aceast modalitate de comunicare prezint o serie de avantaje:
schimb rapid de informaii directe, adeseori sub forma dialogului,
personalizarea relaiei ef-subaltern,
flexibilitatea exprimrii, folosirea chiar a jargonului (limbaj specializat al unei
colectiviti),
costuri mai reduse etc.

Adresarea verbal are i dezavantaje, legate de faptul c dialogul poate conduce la

pierdere de timp i nu se ncheie ntotdeauna cu acordul prilor, iar n cazul
transmiterii succesive, prin trepte ierarhice, se poate pierde i o parte a informaiilor,
deoarece sunt filtrate de fiecare ef ierarhic.
De obicei oamenii cnd vin n contact cu altii iau o figur serioas, oficial care
provoac o impresie rece. Sunt rezervati n discutie, de aceea este greu s comunici
cu ei.
Sunt si oameni care zmbesc de la prima ntlnire si se poart att de prietenos
nct discutia se desfsoar de la sine.

9
10

Nu exist o retet perfect pentru o buna comunicare, ns folosind zmbetul, tonul

prietenesc, ascultarea atent, privitul n ochii celuilalt putem rezolva multe probleme
nc de la nceput.
Printre regulile unei comunicri eficiente se numr:
orientarea pozitiv a comunicrii (pe fapte plcute, stimulative)
comunicarea trebuie s fie bilateral (permite schimbul de mesaje, punerea de
ntrebri)
comunicarea sa fie securizat (nu un prilej de abuz afectiv, emotional al unui
asupra celorlalti)
concordanta comunicrii verbale cu cea mimico-gestural
evitarea ambiguittilor (subntelegerilor, incertitudinilor)
evitarea suprapunerilor mesajelor (interventia peste cuvntul celuilalt)
constituirea de mesaje clare, concise (exprimate cu cuvinte si expresii uzuale)
Nu exist un stil de comunicare valabil pentru toti oamenii sau pentru toate situatiile,
dar iat cteva reguli care pot s creasc sansa de succes n domeniul comunicrii:
- fiecare s-si rezerve timp pentru dialog
- s se asigure o atmosfera favorabila
- s fie obiectivi
- s se evite contrazicerile directe, atacul la persoana si conflictele
- s se dea rspunsuri clare si la obiect pentru a evita nentelegerea mesajului
- s se evite ca unul din cei implicati in comunicare sa acapareze toata discutia
- sa existe disponibilitatea de a lua n considerare punctele de vedere ale tuturor
celor implicati in discutie si de a le accepta dac sunt bune
- crearea unor ocazii de feedback, oferind ocazia celor in discutie sa s explice si s
argumenteze opiniile sale

Comunicarea nonverbal

const n transmiterea
mesajelor prin alt mijloc dect scrisul sau vorbitul, cum ar fi:
gesturi, mimic, micri ale corpului etc. i care sunt de fapt
,,mesaje pariale sau adiionale ce completeaz coninutul
mesajelor verbale. Poate fi un mijloc eficient de descifrare a
mesajelor pe care le transmite emitentul. Limbajele neverbale,
completate de limbajul paraverbal (forma vocal de limbaj
neverbal precum: inflexiunea i tonalitatea vocii, ritmul de vorbire,
modul de accentuare a cuvintelor, pauzele ntre cuvinte etc.)
apeleaz la toate simurile noastre i se bazeaz pe seturi de simboluri care pot
avea un neles clar sau ambiguu. Principalele tipuri de comunicare neverbal sunt:
comunicarea senzorial se bazeaz pe ceea ce recepionm prin
intermediul simurilor;
comunicarea estetic prin care se transmit diferite emoii artistice;

10
11

 comunicarea nsemnelor (insigne, fanioane, uniforme) i a simbolurilor

(titulatur, decoraii).
Cele mai utilizate mijloace de transmitere a mesajelor nonverbale sunt: limbajul
corpului (expresia feei, a ochilor, poziia fizic, n special a capului i a minilor),
decorul biroului, modul de folosire a spaiului i mbrcmintea.
Formele de manifestare ale comunicrii neverbale cele mai eficiente sunt
ilustrrile (cnd se face apel la prezentarea unor obiecte) i manifestrile afective
(stri emoionale, inflexiunea vocii).
Limbajele neverbale nsoesc i comunicarea scris; ele sunt legate de
aspectul grafic al foii, structura i formatul scrierii.
Specialitii consider comunicarea neverbal ca fiind subtil i complex, iar
gradul ei de contientizare este destul de redus i de aceea comunicm adesea
neintenionat. n proporie de 55% omul se exprim prin limbaj neverbal, 38%
prin limbaj paraverbal i doar 7% prin limbaj verbal. Prin urmare, managerii
trebuie s acorde atenie deosebit comunicrii neverbale, pentru a putea
comunica eficient cu subalternii. De fapt, eficiena comunicrii depinde de
abilitatea managerului de a combina cuvntul scris i verbal cu limbajul neverbal
i paraverbal, pentru a exprima cu claritate sensul mesajului transmis.
Tacerea , departe de a fi lipsita de comunicare,este incarcata profund
de seminificatii comunicative.
Cand suntem stingheriti, nestiind raspunsul la o intrebare, noi comunicam
implicit ceva. Aceasta tacere e deosebita de tacerea omului meditativ sau a omului
plictisit sau de tacerea impusa prin ,,reducerea la tacere.
Tacerea se leaga de ascultare si de receptionarea corecta a mesajelor. Folosind-o
cu pricepere, putem stimula comunicarea creand interlocutorului posibilitatea de a-si
exprima ideile sau sentimentele care astfel ar fi ramas ascunse.
Limbajul spatiului . Ideea de la care se porneste este ca orice individ are tendinta
de a-si revendica un spatial al sau, spatial din jurul trupului sau, pe care-l marcheaza
imaginar, il considera drept spatial sau personal, ca o prelungire a propriului sau
trup. Incalcarea acestui spatiu bazeaza profound individual, creand discomfort,
stanjeneala si chiar stari conflictuale. Fiecare individ tinde sa mentina o distanta intre
el si celelalte persoane sau lucruri. In limbaj curent se spune ,,il tine la distanta sau
,,prieten apropiat, ilustrand faptul ca relatiile interumane pot fi exprimate spatial.
In plan mai general, modul in care folosm spatiul de comunicare are
determinatii culturale si sociale specifice. In lumea afacerilor, de exemplu, spatiul
este in relatie directa cu rangul individului; pe masura ce avanseaza in functie, cresc
dimensiunile biroului sau.
In privinta spatiului familial ( cel al casei de locuit) accesul persoanelor straine
este extreme de selective, in functie de relatiile pe care acestea le au cu
proprietarul.Unele persoane sunt primate doar in vestibul, altele in bucatarie, altele
in sugragerie sau in dormitor.

11
12

Limbajul trupului are si el o semnificatie aparte. Prin intermediul acestuia putem

depista daca o persoana relateaza un fapt adevarat sau o minciuna. De exemplu,
daca in timpul conversatiei, persoana nun e priveste timp indelungat in ochi, daca isi
framanta mainile in mod constant,daca exercita o frecare asupra ochilor, daca is
misca nasul si colturile gurii,este clar ca acea persoana nu este o persoana sincera
in ceea ce ne comunica.
Totodata, prin limbajul trupului, putem deduce ocupatia unei persoane dar putem
descoperi si modul ei de viata. O persoana imbracata decent, elegant, mereu
ingrijita si care acorda o atentie modului in care se prezinta in fata celorlalti este clar
o persoana care traieste intr-un ambient intelectual, ocupand o functie importanta.
Gesturile, cum ar fi miscarea mainilor si a corpului, pozitia corpului (modul in care
suntem asezati), orientarea ( daca stam cu fata sau cu spatele catre interlocutor) ,
contactul vizual ( daca privim spre destinatarul mesajului sau nu) cat si intervalul de
timp in care il privim, paralimbajul ( vibratii ale vocii , variatii de inaltimii sunetelor,
taria lor si capacitatea vorbirii, calitatea si tonul vocii).
Pentru a comunica oamenii nu folosesc numai cuvintele. De cate ori comunicam,
trimitem in exterior mesaje si prin intermediul altor mijloace. Chiar atunci cand
scriem sau vorbim, noi totusi comunicam si altceva decat mesajul, uneori involuntar
sau inconstient.

Elemente ale comunicarii non-verbale

1. Orientarea corpului: persoanele stau cu spatele la cei pe care doresc sa ii

evite;
2. Postura: semnalele posturale care arata relaxare sau tensiune sunt corelate cu
statutul persoanei
3. Gesturile: frecventa crescuta a anumitor gesturi arata o stare de tensiune si
disconfort sau lipsa onestitatii, de exemplu gesturile prin care se maseaza,
freaca, strange, culege, inteapa o parte a corpului aceste gesturi sunt
descurajate in public
4. Privirea:
privirea directa: onestitate, intimitate, amenintare;
privirea intr-o parte: lipsa de interes si raceala;
privirea evitanta poate transmite nesiguranta, lipsa increderii in sine etc.;
evitarea privirii: ascunderea sentimentelor, lipsa de confort sau vinovatie;
miscarea ochilor in sus: incercarea de a ne aminti ceva;
miscarea ochilor in jos: tristete, modestie, timiditate, ascunderea unor emotii.
5. Zambetul:

12
13

poate exprima o complexitate de informatii: placere, bucurie, satisfactie,

promisiune, cinism, jena.
6. Mimica:
figura cu comisurile buzelor lasate poate indica tristete marcata;
fruntea incruntata: preocupare, manie, frustrare;
sprancene ridicate: mirare, surpriza;
nas incretit: neplacere;
buze stranse: nesiguranta, ezitare, ascunderea unor informatii.
7. Postura corpului:
tinuta capului: in sus-persoane dominante, in jos- persoane supuse;
aplecarea corpului:
- in fata interes pentru interlocutor, neliniste preocupare;
- relaxata detasare, plictiseala, autoincredere excesiva;
8. Distanta:
zona intima (0 46 cm);
zona personala (46 122 cm) Corespunde distantei normale la care doi oameni
converseaza pe strada sau intr-o incapere mare. Regula: daca partenerul se
retrage sau face gesturi de distantare, fii sigur ca ai patruns in spatiul sau
personal;
zona sociala (1,23 - 3.5 m) Este spatiul rezervat contactelor sociale, negocierilor,
vanzarilor, relatiilor profesionale, vanzarilor, relatiilor profesionale;
zona publica (peste 3.5 m) Este spatiul in care comunicarea si relatia isi pierd
caracterul interpersonal; este vorba deja de un discurs public, cu caracter oficial,
formal, ritual.
9. Gestica:
ridicatul din umeri: neintelegere;
gestul acoperirii gurii: demascarea unei situatii de nesinceritate;
gesturi facute cu palma;
strangerea de mana: dominare (cu palma in jos), supunere (cu palma in sus),
egalitatea (cu palma perpendiculara);
frecarea palmelor: asteptari pozitive;
inclestarea mainilor: frustrare, reprimare a atitudinii negative.

13
14

2. Comunicarea Organizationala
Spre deosebire de comunicarea interpersonala, comunicarea organizationala nu
este un proces spontan si natural. Ea trebuie proiectata in asa fel incat sa permita:
coordonarea: proces ce are in vedere atingerea unui obiectiv prestabilit, necesar
pentru realizarea scopului final al organizatiei
armonizarea: activitate ce are drept scop definirea unui obiectiv comun
Pentru cursul de fata am considerat a fi necesara detalierea ultimului punct al
acestei categorii deoarece reda tipurile de comunicare adaptate la tipurile de
organizare a institutiilor, iar aceasta adaptare ajuta la construirea mesajelor de
comunicare interna.
Astfel:
comunicarea descendenta urmeaza, de obicei, relatiile de tip ierarhic, derulanduse de la nivelul managementului de varf catre nivelurile de executie. Continutul este
dat de decizii, reglementari, instructiuni, transmiterea de sarcini, solicitarea de
informatii. Principala problema a acestui tip de comunicare o constituie marea
probabilitate ca mesajul sa fie filtrat in timp ce este vehiculat de la un nivel la altul,
deoarece fiecare nivel poate interpreta mesajele in functie de propriile necesitati sau
obiective;
comunicarea ascendenta consta in transmiterea de mesaje de catre subordonati
sefilor directi si, succesiv, nivelurilor superioare ale managementului. Prin ele se
vehiculeaza cereri, rapoarte, opinii, nemultumiri. Rolul comunicarii ascendente este
esential pentru eficienta procesului de comunicare, deoarece atesta receptarea
mesajelor transmise de manageri. De asemenea, prin intermediul ei se informeaza
managementul de nivel superior asupra starii morale a personalului, asupra
obstacolelor din calea comunicarii, nivelului si formei abaterilor inregistrate cel mai
frecvent. Faptul ca mesajul circula de la executanti la manageri nu-l scuteste de
filtrele cognitive sau psihologice. Astfel, in cazul transmiterii unor informatii, rapoarte,
sugestii privind continutul muncii si modalitatile de imbunatatire ale acesteia, sefii
intermediari pot fi incercati de teama ca subordonatii lor ar putea fi apreciati de
superiori ca fiind mai competenti decat ei; ori, in cazul in care informatia constituie
un feedback la un mesaj anterior, seful poate interpreta comunicarea subordonatului
drept o incercare de a-i testa competenta profesionala ori autoritatea. In asemenea
situatii, se pot instala blocaje cu efecte asupra capacitatii de control si mentinere a
procesului de comunicare;
comunicarea pe orizontala (sau laterala) se stabileste intre persoane sau
compartimente situate la acelasi nivel ierarhic. Rolul acestui tip de comunicare este
de a facilita coordonarea activitatilor ce vizeaza obiective comune, excluzand
interventia managerilor de nivel superior;

14
15

 comunicarea diagonala este practicata in situatiile in care membrii organizatiei nu

pot comunica prin celelalte canale. Spre exemplu, in cazul utilizarii managementului
prin proiecte, apar frecvent comunicarile diagonale intre echipa de proiect si restul
compartimentelor structurii. Spre deosebire de comunicarile clasice, acest tip
prezinta avantajele economiei de timp si costuri, ale folosirii unor relatii informale,
ale potentarii unui climat bazat pe apreciere reciproca.
Stiluri de comunicare organizationala
Adriana Ritt aminteste o clasificare a stilurilor de comunicare interna, asa cum este
vazuta de catre Smythe si colaboratorii sai:
de instruire ajuta angajatul sa-si cunoasca atributiile si modul in care sa le
indeplineasca. E o comunicare intr-un singur sens, de la superior la subordonat,
desfasurata sub motto-ul Fa asta!
informativ este tot o comunicare intr-un singur sens prin care salariatul primeste
doar informatia pe care conducerea vrea sa i le dea, dupa principiul Fa asta pentru
ca!
consultativ comunicarea in dublu sens prin care salariatului i se ofera
posibilitatea sa discute cu superiorii sai si sa-si exprime pareri proprii, dupa reteta
Sa discutam cum se face asta!
de implicare comunicarea de jos in sus care inlesneste schimbul de experienta
intre angajatii tineri si colegii care au o vechime mai mare in organizatie, prin
indemnul Cum ai face tu asta?
participativ implica personalul in procesul de luare a deciziilor, prin lansarea
intrebarii Cum sa facem asta?
Comunicarea intern are scopul de a trimite ctre categoriile de public intern
mesajele potrivite pe care organizaia dorete s le difuzeze n societate. Printre
beneficiile programelor de comunicare intern trebuie meionat n primul rand
asigurarea eficienei. Stabilirea unui climat de lucru normal, deschis, bazat pe
colaborare i nelegere are efect direct asupra eficientizrii activitii.
Prin comunicarea intern este sprijinit mai buna performan a fiecrui angajatcare are att informaia necesar n realizarea activitii ct i nelegerea asupra
organizaiei, asupra direciei n care aceasta se ndreapt, asupra standardelor la
care trebuie s se raporteze. Angajaii organizaiei sunt, de asemenea, membri ai
societii i ai comunitilor locale, citesc zilnic presa, i sunt n unele cazuri i
clieni ai organizaiei. n ambele cazuri, acetia primesc i transmit la rndul lor
mesaje publicului larg. Opinia lor despre organizaie reprezint, n majoritatea
cazurilor, o oglindire a imaginii pe care o are organizaia n faa societii.

15
16

Comunicarea se realizeaz n cadrul organizaiei, indiferent dac sefii ncearc sau

nu s o controleze. Aa cum spune Harrison, ntr-o organizaie ierarhic tipic, cu
managementul situat la vrful piramidei:
(1) Comunicarea curge de sus n jos sub form de instruciuni i informaii i
(2) Poate exista i o comunicare de jos n sus, sub forma propunerilor de proiecte
sau a altor feluri de feedback adresat conducerii. Fiecare colectiv de munc are
propriul su sistem de comunicare:
(3) oamenii care lucreaz n acelai birou sau n acelai departament din organizaie
comunic ntre ei.
(4) Comunicarea are loc ntre grupuri de la acelai nivel
(5) i ntre niveluri ierarhice diferite
(6) n afar de aceste trasee ale informaiei din cadrul organizaiei, exist o mulime
alte ci informale de comunicare ntre acei indivizi care, ntmpltor, sunt n relaie
de prietenie sau de rudenie cu ali membri ai personalului.
(7) Discuiile informale (mica brf) care nflorete n toate organizaiile este o cale
sigur prin care informaia, exact sau nu, ajunge n toate avanposturile.
Un program de comunicare bun poate crea o echip bine nchegat. Oamenii se
cunosc ntre ei, tiu care este obiectivul organizaiei, cum s lucreze eficient i cum
pot participa activ n cadrul organizaiei fr a se limita doar la a-i face datoria,
ceea ce i face mai valoroi pentru organizaie.

CAPITOLUL III
1. Blocajele noastre din comunicare
Cu siguranta fiecare dintre noi am avut, macar o data, o problema de comunicare cu
seful nostru sau cu cel pe care il coordonam. Orice problema de comunicare naste
frustrari si framantari, dorinta de a intelege unde am gresit si ce se poate face pentru
a remedia situatia. Ei bine, situatia nu este deloc disperata, pentru ca exista cateva
remedii simple.
In primul rand, trebuie sa intelegem ca blocajele in comunicarea organizationala
sunt, pe de o parte, de natura personala (un anumit tip de personalitate, mod diferit
de perceptie, lipsa deprinderii de a asculta) si, pe de alta parte, specifice functiei
ierarhice (de subordonat sau de manager).

16
17

In privinta primului tip de blocaje, de natura personala, capacitatea de a-l asculta pe

cel de langa noi se poate invata. Cu totii avem tendinta de a fi pseudo-ascultatori din
cand in cand. Acest lucru este cu siguranta util, pentru ca energia noastra este
limitata. In probleme importante insa, este bine sa ne ascultam interlocutorul,
incercand sa eliminam blocajele. Un astfel de blocaj este comparatia. Avem tendinta
ca, in loc sa-l ascultam pe partenerul nostru de discutie, sa ne comparam cu el, sa
incercam sa stabilim cine e mai competent, cine are mai multa dreptate, cine a gresit
sau cat de jigniti ne simtim. Mesajul celuilalt ne trece astfel pe langa ureche.
Recapitularea o practicam atunci cand, in loc sa fim atenti la interlocutor, ne
pregatim in minte un raspuns usturator sau bine construit, cu argumente solide, care
sa ne transforme in invingatori in discutia respectiva.
Tendinta exagerata de a vedea dincolo de vorbele partenerului pentru a afla ceea ce
gandeste sau urmareste cu adevarat, de a interpreta si de a analiza in detaliu
vorbele, tonul, gesturile sau privirea celuilalt ne impiedica sa intelegem cu adevarat
ceea ce interlocutorul tocmai ne comunica.
Filtrele se refera la tendinta de a selecta doar informatiile care ne convin, care ne
confirma asteptarile sau care sunt legate strict de domeniile noastre de interes. A
pune etichete de la bun inceput, a emite judecati de valoare, inainte de a intelege cu
adevarat mesajul celuilalt, a-l introduce deja pe interlocutor intr-o categorie pana sa
spuna tot ce are de spus este, de asemenea, nociv pentru ascultare.
Identificarea are loc atunci cand povestea pe care ne-o spune celalalt reactiveaza o
insatisfactie personala, o suferinta. Din acel moment, nu mai suntem disponibili
pentru ascultare si pentru povestea partenerului. Visarea cu ochii deschisi in timpul
unui dialog, mai ales atunci cand suntem obositi sau plictisiti, este un alt blocaj in
ascultare. Oricare dintre noi tanjeste dupa aprobare, insa a fi de acord cu absolut
orice, incercand sa ne facem placuti cu orice pret sau sa evitam conflictul, este o
actiune nesanatoasa pentru ascultare.

17
18

Nevoia de a avea intotdeauna dreptate ne inchide la critici si la sugestii poate utile.

Nu mai ascultam ceea ce ne comunica interlocutorul. Contestarea, nerabdarea de
a-l contrazice, de a ne manifesta opozitia, ne determina sa nu mai ascultam restul
ideilor expuse. Cei care au convingeri foarte puternice sau care au tendinta de a
contesta autoritatea celuilalt sunt cei mai predispusi pentru acest tip de blocaj.
In ceea ce priveste problemele de comunicare specifice ierarhiei organizationale, in
comunicarea managerului poate aparea ca blocaj efectul statutului functiei. Acesta
consta in tendinta sefilor de a nu pune mare pret pe comunicarea cu subordonatii
lor, de a o investi cu valoare negativa, avand tendinta de a comunica cu cei care au
acelasi statut sau un statut superior. Solicitarile conflictuale ale rolului de lider, adica
cerinta de a indeplini sarcini specifice de serviciu si de a oferi in acelasi timp suport
socio-emotional - lucru greu de echilibrat - poate afecta comunicarea cu
subordonatii. Tendinta liderului de a evita comunicarea unor vesti proaste, de a
aborda o atitudine protectoare fata de subordonati, precum si lipsa de timp
reprezinta, de asemenea, obstacole pentru o comunicare eficienta cu subordonatii.

Alte probleme in comunicare:

Sistemele de comunicare, la randul lor, pot suferi de anumite patologii, cauzate de o
proiectare defectuoasa. Ele pot fi grupate in trei categorii, fiind de fapt problemele
legate de:
1. Volumul informatiei. Sistemele de informare proceseaza de obicei o cantitate
uriasa de informatie, ceea ce are ca efect imposibilitatea exploatarii tuturor datelor
pe care le emite /recepteaza organizatia. Se produc de asemenea, blocaje de
informatie sau intermitente in fluxurile comunicationale. La fel de posibil este sa se
produca si cazul invers: sistemele proceseaza o cantitate insuficienta de informatii
sau privilegiaza anumiti actori din spatiul organizational. Cazul tipic este cel al
directorului care ia decizii de unul singur, pornind de la informatii partiale.
2.Calitatea foarte scazuta a informatiei. De foarte multe ori datele sunt imprecise sau
irelevante pentru obiectivele sau asteptarile organizatiei. Informatiile sunt foarte greu
accesibile, acest lucru nedatorandu-se neaparat precaritatii tehnologice, ci lipsei de
dinamism a rolurilor de emitator/receptor. O alta problema foarte frecventa este lipsa
de adecvare intre momentul in care este nevoie de anumite date si momentul in care

18
19

acestea sunt efectiv furnizate/primite. De obicei, informatiile ajung prea tarziu la

beneficiar, ceea ce are un impact negativ asupra eficientei organizatiei.
3. Propagarea defectuoasa a informatiei. Viteza de difuzare a informatiilor este in
general prea lenta. Exista si cazuri in care este prea rapida si atunci anumite date
care pot avea o importanta considerabila sunt iremediabil pierdute. Nu se realizeaza
propagarea informatiilor
pe orizontala, ci numai pe verticala. In aceasta situatie, persoanele implicate direct
in indeplinirea scopurilor organizatiei sunt private de accesul la informatie, ceea ce
evident, afecteaza functionarea eficienta a intreprinderii. O alta problema este
decodarea incorecta de catre anumite persoane, care conduce la greseli de
interpretare.

19
20

In loc de concluzie
Cele mai multe companii considera ca pot rezolva problema comunicarii fara ca
abilitatile personale de comunicare sa fie puse in evidenta si fara a exista
proceduri organizationale care sa puna in valoare in sens pozitiv aceste abilitati.
Concluziile sunt dramatice
Lipsa comunicarii sau gestionarea necorespunzatoare a acestui proces duce la
alterarea mai multor componente ale managementului companiei iar pe de alta
parte lipsa unor abilitati si a culturii organizatiei privitoare la aceste componente
invalideaza constant procesul de comunicare.
Problemele de comunicare nu se pot rezolva prin e-mail sau telefon. Este
nevoie de o comunicare fata in fata (individual sau prin sedinte) pentru a
intelege exact cum se manifesta toate elementele unei comunicari.
Ultimele studii efectuate pentru a disocia procesul de comunicare in elementele
sale esentiale au aratat ca:
55% din intelesul comunicarii il reprezinta mimica
38% este transmis prin tonalitatea si modul in care comunicam
7% este comunicat prin cuvinte
Indiferent de modalitatea de comunicare pe care decidem sa o folosim, prin
intalniri directe, prin sedinte sau pur si simplu de la distanta, trebuie sa avem in
vedere ca, bazata pe respect reciproc, comunicarea este construita din
cunostinte, abilitati, experienta si fler.
Intotdeauna trebuie sa ne fie clar de ce comunicam, iar stilul de comunicare
trebuie adaptat la mediul in care lucram, intern si extern, si pana la urma la
partenerul de dialog.

Cel mai important aspect al unui proces

este informatia, iar comunicarea este
modalitatea prin care o obtinem.

20
21

Modul 2

Relaii matematice simple

PROCENTUL | Intelegerea notiunii de procent. Aflarea procentului
1. Care este semnificaia fiecreia dintre urmtoarele etichete?
50% ln 10% bumbac

40% alcool

0% sare

a) Din 25 kg de gru se obin 18 kg de fain. Cte kilograme de fin se obin din 100 kg
de gru?.
b) Din 300 litri de lapte se obin 69 litri de smntn. Ci litri de smntn se obin din 100
litri lapte de aceeai calitate?
c) 480 kg zahr se obin prin prelucrarea a 2 400 kg sfecl de zahr. Cte kilograme de
zahr se obin din 100 kg sfecl de zahr?
Din 1 200 de elevi ai unei coli, 180 sunt n clasa a Vl-a.
Ct la sut din numrul elevilor din coal sunt n clasa a Nr. elevilor din clasa a Vl-a 180 x
Vl-a?
Nr. elevilor din coal
1200 100
Aceast nseamn a calcula ci elevi ar fi n clasa a Vl-a,
dac n coal ar fi numai 100 elevi. Raportul dintre numrul elevilor din clasa a Vl-a i
numrul elevilor din coal trebuie s fie acelai n ambele cazuri, deci: 180/1200=x/100
Rezult x = (180 100): 1200 = 15. Rspunsul este "15 la sut".
Numrul p din proporia a/b=p/100 se numete procent i reprezint ct la sut din
numarul b0 este numrul a sau ct la sut este a din b; p=(a*100):b.
Se scrie p urmat de semnul %: p% i se citete "p lsat".
Exemplu: 25 este 4% din 625 deoarece 25/625=4/100.
dobnzile pe un an.

Banca
Bancorex B.C.R.
B.A.
Suma depus 1575000 2385500 3172400
Dobnda anual 1023750 1479010 2030336

Ct la sut reprezint:
a)2din5; b)7din4;
c)12din27;
d)0,5 din 1,25; e) 13,(6) din 5*(2/3)?
Dintr-o clas de 25 de elevi, 3 sunt abseni.
a)
Ct la sut din numrul elevilor sunt
abseni? Dar prezeni?
b)
Aceleai cerine ca la a) dac
absenteaz 3 din 24. Dar pentru 3 din 23?

a) Calculai pentru fiecare banc ce

procent reprezint dobnda din suma
depus.
b) Care din bnci ofer o dobnd mai
avantajoas?
O cma costa 32 000 lei, iar dup o
scumpire cost 40 000 lei. Cu ce procent sa majorat preul cmii?

n tabelul urmtor sunt specificate sumele

depuse de o persoan la cele trei bnci i

22

Aflarea unui procent dintr-un numr dat

La un sondaj de opinie realizat pe un eantion de 1 600 persoane,
rspunsurile n procente sunt cele din diagrama alturat. Calculai
numrul persoanelor care au rspuns prin "da", numrul celor care au
rspuns prin "nu" i numrul celor care s-au abinut. Comparai
rezultatele voastre cu: 50/100 1600, 37.5/1001600, 12.5/1001600
Un produs s-a ieftinit cu 5 600 lei, ceea ce reprezint 10% din preul iniial. Calculai preul
produsului nainte de ieftinire.
Cum gsim numrul x care este p% din numrul a?
Raportul dintre x i a este egal cu p/100 , adic x/a = p/100 Deci x = (p/100)a.
Pentru a afla p% dintr-un numr se nmulete numrul cu p/100.
p% din a este (p/100)a.
Dac p% din x este a, atunci (p/100)x=a, deci x=a:(p/100)=a(100/p)
Exemple: 5 % din 20 este (5/100)20=(1/20)20=l.
Dac 4% dintr-un numr este 25, atunci avem: (4/100)x = 25.
Deci x = 25(100/4)=2525 = 625.
Preul
Reducerea Noul pre
vechi (lei) (lei)
(lei)
8000
1700
95 600
2410
910

Calculai conform modelului:

10%din46: 46=46(10/100)=4,6.
25%din46: ... ;
50%din46: ... ; .
100%din46: ... ;
200%din40: ... ;
i deducei un procedeu de calcul mai
simplu pentru aceste procente.

Dac tii preurile vechi putei calcula

direct noile preuri? Cum?

Din 150 elevi din clasa a Vl-a, 50% studiaz

limba englez, 24% limba german i 26%
limba francez. Ci elevi studiaz fiecare
din aceste limbi?
Preurile unor produse se vor reduce cu 5%.
Copiai i completai tabelul urmtor:

Unui produs, care la ieirea din fabric are

costul de 42 000 lei, i se aplic T. V.A. de
18% i un adaos comercial de 15%. Care va
fi preul de comercializare al produsului?

23

REGULA DE TREI SIMPLA

Rezolvarea problemelor in core ween*

mrimi direct sou inven proporlionde
Un automobil consum 7,51 benzin pentru a parcurge o distan de 100 km.
a)
Ci litri de benzin consum pentru 300 km? Dar pentru 450 km?
b)
Ci kilometri parcurge cu 30 litri benzin? Dar cu 33,75 litri?
c)
Ce fel de mrimi sunt disanj^parcurs i cantitatea de benzin consumat?
d)
Tabelul urmtor conEevalos ale celor dou mrimi.
Cantitatea de benzin n litri 7,5
15
y
Distana n km
100
x
650
Scriei cte o proporie n care x, respectiv y, s fie termenul necunoscut i calculai-1.
Trei robinete cu acelai debit umplu un bazin n 8 ore. Tabelul urmtor
conine valori ale celor dou mrimi.
tiind c mrimile sunt invers proporionale, scriei cte o proporie n
care x, respectiv y s fie termenul necunoscut i calculai-1.

Nr.
3 4 y
robinete
Timpul n 8 X 1
ore
2
Regula de trei simpl se folosete la rezolvarea problemelor n care intervin dou mrimi
direct sau invers proporionale i se cunosc dou valori pentru una din mrimi i o valoare
pentru cealalt mrime.
1. Fie Ml i M2 dou mrimi direct proporionale, a, b, c valori cunoscute, iar valoarea
necunoscut.
M1 a b
M1 a
M1 a b
M1 a
x
M2 c x
M2 b c
M2 x c
M2 b
c
a/b=c/x
x=(bc)/a

a/b=x/c
x=(ac)/b

x/a=b/c
x=(ab)/c

a/x=b/c
x=(ac)/b

2. Fie M1 i M2 dou mrimi invers proporionale, a, b, c valori cunoscute, iar valoarea

necunoscut.
M1 a b
M1 a
M1 a b
M1 a
x
M2 c x
M2 b c
M2 x c
M2 b
c
a/b=c/x
x=(bc)/a

a/b=x/c
x=(ac)/b

x/a=b/c
x=(ab)/c

24

a/x=b/c
x=(ac)/b

PATRULATERE PARTICULARE
(PARALELOGRAM. DREPTUNGHI. ROMB. PTRAT. TRAPEZ)

1. Construii un unghi ABC. Prin A ducei paralela la BC i prin C paralela la AB i notai cu D

punctul lor de intersecie. Citii patrulaterul obinut. Este convex? Ce poziie au laturile opuse ale
acestui patrulater?
2. Construii un unghi drept MNP. n punctul M ducei perpendiculara pe MN i n P ducei
perpendiculara pe NP i notai cu Q punctul lor de intersecie. Demonstrai c MN || QP i MQ || NP.
Care este msura unghiului Q? Ce proprietate are n plus MNPQ fa de ABCD de la problema 1.
3. Construii un unghi XOY i luai Ae[OX, Be e [OY astfel nct AO = OB. Ducei prin A
paralela la OB i prin B paralela la OA i notai cu C punctul lor de intersecie. Ce proprietate are n
plus patrulaterul AOBC faade ABCD de la problema 1?
4. Construii un unghi drept XOY i luai M e [OX, N e [OY astfel nct OM = ON. Ducei n M
perpendiculara pe OX i n N perpendiculara pe OY i notai cu P punctul lor de intersecie. Ce fel de
unghi este P? Ce proprietate are n plus MONP fa de MNPQ de la problema 2? Dar fa de AOBC
de la problema 3?
5. Construii dou drepte paralele a i b. Fixai punctele A e a, Bea, Ceb i Deb astfel nct AB *
CD. Unii punctele A, B, C, D astfel nct s obinei un patrulater. Ce fel de patrulater ai obinut? Ce
poziie au laturile opuse ale acestui patrulater?
Din rezolvarea problemelor Al, A2, A3, A4 i A5 se deduce uor construcia
fiecruia dintre patrulaterele definite mai jos.

25

Definiii:
1. Paralelogramul este patrulaterul convex cu laturile opuse paralele.
2.' Dreptunghiul este paralelogramul cu un unghi drept (are toate unghiurile
drepte).
3. Rombul este paralelogramul cu dou laturi consecutive congruente (are toate
laturile congruente).
Cunoaterea definiiei i contructiei patrulalerelor partculare

4. Ptratul este dreptunghiul cu dou laturi consecutive congruente sau

Ptratul este rombul cu un unghi drept.

26

1.ARIA

OBIECTIVE:
Cunoaterea multiplilor i submultiplilor metrului ptrat
Efectuarea transformrilor dintr-o unitate j de msur n alta.
Efectuarea unor evaluri folosind uniti de msur adecvate.
Calcularea ariei ptratului i dreptunghiuluI.
1. ARIA SUPRAFEELOR
Avnd un ptrat cu latura u, numrul de astfel de ptrate necesar pentru a acoperi o
suprafa, reprezint aria ei, iar suprafaa ptratului respectiv
reprezint unitatea de msur a suprafeei.
Dreptunghiul din figura alturat are aria 8 n raport cu
ptratul de latur u i notm: 8u 2; u 2 este un simbol pentru
unitatea de msur aleas. Aria unitii de msur este 1 u2.

Unitatea principal de msur pentru suprafee este metrul ptrat.

Un metru ptrat (1 m2) este aria suprafeei unui ptrat cu latura de un metru.
1 km2 = IO2 hm2 = IO4 dam2 = IO6 m2 = IO8 dm2 = IO10 cm2 = IO12 mm2.
ram2

Submultipl
cm2

2.
ECHIVALENTE

i
dm2

Unitatea principal
m

dam2

SUPRAFEE

Suprafaa galben, din desenul alturat, are aceeai arie cu cea

albastr, deoarece pot coincide prin suprapunere.
Dou suprafee cu ariile egale se numesc suprafee echivalente.
Suprafaa verde este echivalent cu suprafaa galben, fiecare
avnd aria o treime din aria dreptunghiului mare.

27

Multipli
hm2

km2

3. ARIA DREPTUNGHIULUI I ARIA PTRATULUI

Suprafaa dreptunghiular alturat are
aceeai arie cu 10 (adic 5 x 2 ) uniti de msur
luate mpreun.
Aria dreptunghiului este egal cu produsul dintre
lungime i lime.
Suprafaa ptratului alturat are aceeai arie cu 4
(adic 2 x 2 ) uniti de msur.
Aria ptratului este egal cu lungimea laturii la
ptrat.
4. ARIA TRIUNGHIULUI (EXTINDERE)

Aria triunghiului ABC este egal cu

28

2.VOLUMUL
OBIECTIVE:
Cunoaterea multiplilor i submultiplilor
metrului cub.
Efectuarea transformrilor dintr-o unitate de
msur n alta.
Efectuarea unor estimri folosind uniti de
msur adecvate unor situaii variate.
Calcularea volumului cubului i paralelipipedului dreptunghic

1) Din cte cuburi mici sunt formate corpurile: a'), b'), c')?
2) Din cte corpuri a') este format corpul a)? Cte corpuri b') formeaz corpul b)? Cte
corpuri c') formeaz corpul c)?
3) Din cte cuburi mici se compun corpurile a), b), c)?
2. SCHIMBAREA UNITII DE VOLUM
In desenul alturat sunt reprezentate trei cuburi cu
lungimile muchiilor 1 dm, 2 dm i 3 dm.
a) Din cte cuburi cu latura de 1 dm se compune cubul
cu latura de 2 dm? Dar cel cu latura de 3 dm?
b) Din cte cuburi cu latura de 1 dm se compune un cub
cu latura de 1 m?
c) Dac cele trei cuburi reprezint vase pline cu ap
i cubul mic conine 1 f. de ap, ci litri de ap conine vasul cu latura de 2 dm? Dar cel
cu latura de 3 dm? Dar un vas cu latura de 1 m?

29

1. VOLUMUL UNUI CORP

Avnd un cub cu muchia u, numrul care arat din cte astfel de cuburi se compune un
corp reprezint volumul acelui corp, iar cubul respectiv reprezint unitatea de msur.
Paralelipipedul dreptunghic din figura a) de la Al., are volumul 80 n raport cu cubul de
latur u i notm: 80 u3; unde u3 este un simbol ce precizeaz unitatea de msur n raport
cu care s-a exprimat volumul. n raport cu aceeai unitate de msur, paralelipipedele b) i
c) de la A l . au volumele 60 u3 i 64 u3.
Volumul unitii de msur este 1 u3.
Unitatea principal de volum este metrul cub. Simbolul ce precizeaz metrul cub este m3.
Un metru cub reprezint volumul unui cub cu muchia de un metru.
1 km3 = 103 hm3 = IO6 dam3 = IO9 m3 = IO12 dm3 = 1015 cm3 = IO18 mm3.
mm3

Submultipli
cm3
dm3

Unitatea principal
m3

dam3

Multipli
hm3 '

km3

Unitatea principal pentru volumul lichidelor este litrul (t). 1 C =

1 dm3
1 kl = 10 hi = IO2 dal = 103C = IO4 dl = IO5 ci = IO6 ml

ml

Submultipli
cl
dl

Unitatea principal
litrul (t)

dai

Multipli
hl

kl

2. VOLUMUL CUBULUI I PARALELIPIPEDULUI DREPTUNGHIC

Volumul cubului este egal cu msura muchiei la puterea a treia (V = a 3).

Volumul paralelipipedului dreptunghic este egal cu produsul dintre lungime, lime i
nlime (V = a b c) sau cu produsul dintre aria bazei i nlime (V = Ab.c).

3.MASA I TIMPUL

1. UNITI DE MSUR PENTRU MAS

Unitatea principal de msur pentru mas este kilogramul (kg). Submultiplii kilogramului sunt:
hectogramul (hg); decagramul (dag); gramul (g); decigramul (dg); centigramul (cg); miligramul (mg); 1
kg = 10 hg = 100 dag = 1000 g;
1 g = 10 dg = 100 cg = 1000 mg.

30

Alte uniti:

Tona (t);

1 t = 1000 kg;
quintalul (q); 1 q = 100 kg.

Cum se scrie

Cum se citete

1,523 kg

1 kilogram i 523 grame

sau

1523 grame

17,35 kg

17 kilograme i 350 grame

sau

17 350 grame

13,25 g

13 grame i 250 miligrame

sau

13 250 miligrame

18,752 t

18 tone i 752 kilograme

sau

18 752 kilograme

2. UNITI DE MSUR PENTRU TIMP

Unitatea principal pentru msurarea timpului este secunda (1 s).
Alte uniti de msur pentru timp:
minutul (min);
ora (h);
ziua (d);

1 min = 60 s;
1 h = 60 min ;
1 d = 24 h;

Sptmna are 7 zile;

Luna are ntre 28 i 31 zile;
Trimestrul are 3 luni;
Semestrul are 6 luni;
Anul are 12 luni.
Anul are 365 sau 366 zile (un an cu 366 zile se numete an bisect);
Anul 1996 este un an bisect pentru c 1996 este divizibil cu patru.
Deceniul are 10 ani.
Secolul are 100 ani. Mileniul are

1000 ani.

31

Modul 3

1. ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE COMUNICRII

1.1. Teorii ale comunicrii. Clasificri.
Pentru uzul acestui modul de curs sunt propuse mai jos o serie de definiii operaionale care circumscriu
comunicrii:
Comunicarea este procesul de producere, procesare i de realizare a unui efect al sistemelor de
semnalizare si simbolizare folosite de ctre oameni pentru trimiterea i primirea mesajelor (adaptat dup
Hargie, Dickson and Toursish, 1999).
Comunicarea poate fi obiect al studiului tiinific, adic poate fi msurabil, poate fi supus analizei,
evalurii, i poate fi mbuntit.
Toate mijloacele de semnalizare sunt importante n comunicare, indiferent de canalul folosit sau
de natura acestora (de exemplu, sunt la fel de importante comunicarea verbal, nonverbal i
paraverbal).
Comunicatorii sunt persoanele implicate in procesul de comunicare.
Mesajele sunt semnalele si simbolurile folosite pentru a transmite semnificaiile dorite. Mesajele pot
fi transmise prin orice canal senzorial, de la cel auditiv, vizual, la cel olfactiv, gustativ, tactil sau chiar
termic, kinestezic. De regul, acordm importan primelor dou - atunci cnd ne gndim la comunicarea
n organizaii -, dei toate contribuie la realizarea ei, nu att prin coninut, ct mai ales prin contextul
informaional pe care l creeaz.
Canalele de comunicare descriu att mediul, ct i mijloacele de transmitere unor politici interne scrise
poatecrete gradul de confuzie i scdea eficiena organizaiei.
Parc am spus acest lucru tuturor sau mcar unora... - reflect acea situaie prin care unii manageri
indic faptul c nu valorizeaz suficient calitatea n comunicare i denot absena unor deprinderi
fundamentale de comunicare eficient.
Nu ai neles ce i-am spus - poate fi auzit uneori pe un ton de repro, acuzator. Puini dintre
managerii care folosesc aceast expresie realizeaz c n acel moment ei sunt culpabili prin aceea c
n momentul atribuirii unor sarcini sau chiar i n urma unei simple informri, ei sunt responsabili s
verifice gradul n care mesajul a fost corect neles de ctre auditoriu, fie el constituit i dintr-o singur
persoan.
Avem probleme prea presante pentru a mai avea timp s ne mai ascultm prerile - n special n situaii
stresante, n condiii de oboseal (n unele organizaii, de factur cronic), ajunge s precumpneasc
urgena, criteriului importanei. Faptul c n graba rezolvrii problemelor unii ajung s neleag eronat
ce intenioneaz alii s fac conduce la gafe, greeli i insatisfacii majore. Calitatea comunicrii ajunge
s fie sacrificat din nou, pentru c managerii sau liderii sunt orbii de urgena presiunilor.
Care este, de fapt, problema? - afirmat permanent de ctre unii manageri indic lipsa lor de experien
n conducere. Pentru unii manageri, accentul cade, n comunicarea cu toi ceilali, doar pe aspectele ce
in de rezolvarea de probleme - de parc acesta ar fi rolul lor primordial. Dac nu mai exist probleme
pentru asemenea manageri, atunci nu mai rmne nimic de comunicat.
Este una s ai date, alta s ai informaie - de aceast dat, cei care recunosc acest lucru subliniaz un
adevr important pentru modul n care se comunic ntr-o organizaie. Generarea unei cantiti ct mai
mari de date (informaii primare, nestructurate) poate da impresia unor manageri c se comunic eficient
n organizaia lor, fr s acorde ns atenie calitii acesteia.
Dac voi avea nevoie de prerea ta, am s i-o cer atunci - este un comentariu arogant al unui director
care indic clar lipsa valorizrii comunicrii cu subordonaii.
Competene de comunicare interdisciplinar i colaborativ
O definiie a colaborrii interpersonale o propun Friend i Cook (1992): stilul de interaciune direct
dintre cel puin dou pri echivalente care sunt angajate n mod voluntar n luarea deciziilor n comun. n
vreme ce conlucreaz la atingerea unui obiectiv comun .
In lumina acestei definiii, colaborarea este un aspect ce ine de stilul interaciunii, deci se poate realiza doar
atunci cnd exist cel puin dou pri care se angajeaz ntr-o activitate comun. Colaborarea descrie aadar
cum decurge interaciunea respectiv.
32

Pentru a identifica din start ansele nceperii unui demers colaborativ n interiorul unei organizaii sau
interorganizaional. Friend i Cook (1992) propun urmtoarele trsturi pe care ei le denumesc ..emergente:
participanii la un efort colaborativ valorizeaz stilul interpersonal colaborativ (prin aceasta, ei se simt
recompensai de faptul de a fi implicai ntr-un astfel de proces; aceste persoane cred n posibilitatea
succesului unei astfel de ntreprinderi i consider colaborarea ca avnd mai multe avantaje dect orice
alte soluii posibile la acel moment dat);
profesionitii care colaboreaz au ncredere unii n ceilali (aceast calitate exprim esena ..emergent
a colaborrii, anume c se dezvolt n timp. pe parcursul derulrii activitilor):
ca urmare a aciunilor colaborative apare un sim al comunitii i apartenenei (prin interferena dintre
persoanele i organizaiile implicate n colaborare apare o stare de emulaie i de nelegere; care depete
limitele personale sau strict organizaionale; prin asemenea experiene apar valorizarea diferenelor i
creterea respectului i nelegerii pentru ceilali implicai n activitile colaborative).
Reiese din lectura celor trei caracteristici emergente c acestea, dac pre-exist, ofer anse mai bune de
succes unei colaborri, dar i c ele sunt create, re-create i subliniate, mai ales pe parcursul actului colaborativ
interpersonal i/sau inter-organizaional.
1.2. COMUNICAREA N ORGANIZAII
Toate procesele fundamentale care au loc n cadrul organizaiilor se realizeaz apelnd la diferite forme
de comunicare. Activitatea de management se bazeaz n mod esenial pe comunicare n derularea tuturor
funciilor sale specifice. ntreg personalul unei organizaii, nu numai cei din poziii de conducere, are nevoie
s contientizeze propriul mod de comunicare, ca i pe al celorlali.
Dup cum realizm deja, procesul de comunicare organizaional este unul hiper-complex, fiind mai mult
dect suma actelor de comunicare inter-individual. De aceea, preferm sintagma procesele de comunicare
organizaional, i nu procesul.... Dei cel mai adesea, din motive didactice n principal, suntem pregtii
s cunoatem i s ne formm deprinderi cu privire la comunicarea interpersonal i de grup. procesul de
comunicare organizaional rmne s fie descoperit de ctre fiecare, pe msur ce se implic n activitate.
1.3. Modaliti de studiu i concepte utile nelegerii comunicrii n organizaii
Analiza frecvenei relative i a duratei actelor de comunicare
Exist modaliti structurate de a ne apropia nelegerea i miestria n procesele de comunicare organizaional.
Printre primele, n ordinea complexitii, dup Schein (1988), ar fi analiza frecvenei relative i a duratei
actelor de comunicare. Aceasta poate s se realizeze pornind de la simpla ntocmire a unui tabel cu toi membrii
organizaiei, n dreptul fiecruia notndu-se, codificat, fiecare act comuni-caional ntreprins, momentul de timp
i durata sa. Dup trecerea perioadei de timp de observare i msurare a comportamentului coniunicaional
(intra-organizaional. n acest exemplu), se trece la realizarea unei sinteze i la interpretarea rezultatelor, bazat
pe un set de criterii prestabilite.
Analiza reelei de comunicare
Un alt nivel al analizei comunicrii organizaionale. sugerat de Schein (1988). este cel n care se urmrete
cine comunic i cu cine comunic acesta, denumit i analiza reelei de comunicare. Dat fiind faptul c
exist modaliti diverse de comunicare (verbal, nonverbal, scris) i variate situaii (formale i informale),
studiul realizat prin observare, de exemplu, are de obicei o form simplificat, decupnd din universul larg
al comunicrii efective din organizaie doar una sau dou din modaliti i limitndu-se la una sau cteva din
situaiile relevante obiectivului urmrit. Prin acest gen de analiz se pot identifica grupuri formale i informale
n cadrul organizaiei, lideri formali i informali, precum i alte roluri pe care le pot juca unii din membrii
echipelor din organizaie.
Analiza interaciunii diadice
Procesul comunicrii n organizaie poate fi decelat la nivelul manierei de interaciune n dialoguri. Cine
vorbete dup cine, cine ntrerupe, cine nu rspunde sau nu intervine n discuii? Dincolo de frecvena i
direcia actelor de comunicare, precizarea actorilor dialogurilor poate informa mai departe managementul
organizaiei. Dincolo de acest nivel ar urma studiul stilurilor comunicaionale.
Analiza stilurilor comunicaionale
33

n accepiunea lui Schein (1988) stilul comunicaional descrie gradul de asertivitate sau maniera de a pune
ntrebri, simul umorului etc. al cuiva n organizaie. Este important de tiut n ce msur afecteaz aspectele
legate de form (de stil) i elementele ce in de coninutul comunicrii. Managerii ar trebui s cunoasc i s
aib abilitatea de a interveni constructiv n situaiile n care stilul inadecvat micoreaz eficiena comunicrii
n organizaie.
Un element intrinsec stilului comunicaional l constituie maniera nonverbal de comunicare, limbajul
trupului, care poate fi subiectul analizei comunicrii. Utilizarea mesajelor nonverbale care le ntresc i le
accentueaz pe cele verbale este preferat acelora care contrazic mesajele verbale (situaie denumit mesaje
duble, comunicare cu dublu sens, double-bind messages - n limba englez). Referitor la transmiterea
concomitent a unor mesaje contradictorii, Schein (1988) amintete faptul c este important decelarea sursei
conflictului dintre mesaje: adesea, persoana care comunic nu este contient de faptul c transmite un alt
neles fa de cel exprimat verbal. Mesajul dublu (mesajul cu dou fee) creeaz un impas logic, confuzie,
nencredere i nelinite, prin contradicia dintre coninutul mesajului verbal i mesajul indus nonverbal (tonul
vocii, mod de formulare, context emoional etc.) (Mitrofan i Mitrofan, 1992).
Fereastra Joltari
In comunicarea interuman se stabilesc dou canale, contient i incontient. Format n cursul celor apte
ani de acas i apoi exersnd conduite comunicaionale, se ating diferite grade de abilitate comunicaional.
n comunicologie, disciplina de grani care trateaz fenomenul comunicrii interumane, aspectele legate
de nelegerea aspectelor personale, extra-personale (ale celorlali implicai in comunicare), contiente
i incontiente, sunt descrise sintetic prin fereastra Johari. nelegerea acestor elemente care coexist n
cadrul oricrei interaciuni motiveaz persoanele care doresc s devin comunicatori eficieni n a trata actul
comunicrii cu mai mult precauie i responsabilitate.
Cunoscut altora
Necunoscut
altora

Cunoscut de persoan Necunoscut de ctre persoan

I. inele deschis
II. inele orb
III. inele ascuns
IV. inele necunoscut
Tabelul 1. Fereastra Johari

n cadrul ferestrei Johari, cadranul I reprezint aspectele personale de care cineva este contient i pe care
le i mprtete cu ceilali, cadranul II descrie ceea ce nu tie despre sine cineva, ns care este revelat
altora, cadranul III descrie zona personal de care persoana este contient ns pe care ncearc s o ascund
celorlali, iar cadranul IV ar indica partea din incontient al unei persoane de care nu ajung s cunoasc nici
alii.
Nivelurile de realizare a comunicrii (dup Schein)
Utiliznd modelul de mai sus se pot identifica patru niveluri la care se poate realiza comunicarea, dup
..sursele i destinatarii mesajelor ntr-o comunicare (Schein. 1988):
A. Comunicare deschis (ntre dou instane de tip sine deschis).
B. Scpri, comunicare neintenionat (cnd unul din actori recunoate aspecte pe
care cellalt nu le contientizeaz).
C. Confidene, autodezvluiri (cnd mprtim detalii despre noi de care ceilali
nu sunt contieni, n mod curent).
D. Comunicare de tip contagiune emoional (cnd influenm emoional pe alt
persoan fr a avea intenia de a o face).
Importana recunoaterii acestor niveluri ale comunicrii rezid n posibilitatea de a interveni prin deschiderea
altor canale de comunicare nefolosite pn n acel moment.
1.4. Sisteme de valori, stereotipuri, mituri, zvonuri
Elemente ale culturii organizaionale, sistemele de valori, stereotipurile, miturile i zvonurile sunt fenomene
comunicaionale manifeste n grupuri i organizaii, dincolo de nivelul diadic. O abordare intensiv asupra
acestui subiect este realizat n modulul de curs Comunicare organizaional.
34

Sistemele de valori
Sistemele de valori existente n organizaie vor induce apariia unei anumite reacii la un enun neconform
cu sistemul de valori. Unele coli pun accent pe punctualitate, pe exigena profesorilor la anumite materii, pe
dotarea material a colii.
Altele susin importana atmosferei relaxante i pline de umor. Fiecare instituie colar marcant n localitile
mai mari se distinge prin seturi de valori specifice care ajung s caracterizeze i s prezic comportamente ale
elevilor i profesorilor din acele coli.
Stereotipurile
Stereotipurile, dup cum sunt definite de Maurice Reuchlin, sunt scheme simplificate dup doar cteva
caracteristici favorabile sau defavorabile atribuite tuturor persoanelor sau obiectelor luate ca subiect al unei
categorii (Pemartin, 1990. p. 116). In alt accepiune (Hamilton), ele se refer la un set de ateptri pe care
le poate avea cineva relativ membrii unui grup social, de exemplu. Elevii care chiulesc fumeaz poate fi un
stereotip. Enunul din exemplul de mai sus are rolul unei structuri de baz care influeneaz modul n care se
va trata informaia despre alii (despre anumii elevi, n cazul de mai sus).
Miturile
Miturile sunt tentative de structurare a lumii (inclusiv a celei organizaionale), cu scopul de a o face
comprehensibil. Ele sunt rezultatul interaciunilor dintre persoane aparinnd aceleiai uniti sau aceluiai
statut, care i pun resursele n comun pentru a ncerca s neleag mai bine anumite situaii sau probleme
(Pemartin, 1990, p. 144). Fiind o simplificare exagerat a realitii, ca i stereotipul, mitul se deosebete prin
aceea c nu se aplic grupurilor, ci situaiilor sau fenomenelor, oferind o explicaie, o interpretare a acestora.
Miturile au rolul de a justifica puterea, ordinea, normele ntr-o organizaie. Miturile pot sanciona decizii
strategice i tactice luate de manager sau de sindicate, pot indica anumite ci de adaptare la schimbare. n sens
negativ ns, miturile risc la rndul lor, ca i stereotipurile, schematizarea gndirii, micorarea anselor unor
decizii care s in cont de toi factorii implicai.
Zvonurile
Zvonurile pot fi definite ca fiind informaii transmise de/ntre membrii unei colectiviti date fr a
avea proba oficial a veridicitii sale (Pemartin, 1990, p. 171). Zvonul este o informatie care reprezint
manifestarea procesului de convingere subiectiv n grupuri sau mase; apariia i circulaia n cadrul societii
(i organizaiei) a unor informaii fie nc neconfirmate public de ctre sursele oficiale, fie dezminite de ctre
acestea (Kapferer,1993, p. 39). Informaie paralel i uneori opus afirmaiilor publice, formale este transmis
prin intermediul canalelor de comunicare informale.
Zvonurile se transmit n virtutea capacitii noastre de a crede fr a cerceta. Ca i a mesajelor. Eficiena
n comunicare vine din flexibilitatea de a adapta, dup nevoi i situaie, diferitele mesaje la canalele cele mai
potrivite atingerii scopului dorit.
Zgomotul reprezint orice element de distorsionare care intervine, interfereaz cu mesajele transmise,
alternd sau anulnd semnificaia mesajului. Dup localizarea influenei sale. Hargie, Dickson i Tourish
(1999) identific zgomote fizice, psihologice i semantice.
Feed-back (retroaciune) reprezint mesajul de rspuns ca urmare a unei aciuni (sau a unui mesaj
anterior). Feed-back-ul permite evaluarea performanelor. Deoarece semnificaia unui mesaj este
reconstruit n mintea fiecrui destinatar al mesajelor noastre, iar aceast decodificare i reconstrucie
este influenat de muli factori (ai persoanei, ai mediului sau de context etc.), prin feed-back reuim s
identificm gradul n care un mesaj sau un set de mesaje a fost neles n termenii n care acesta a fost
trimis.
Contextul este dat de ansamblul elementelor specifice comunicatorilor n termeni de timp, spaiu
i de determinarea istoric/temporal a mesajului. Situaii diferite sunt definite de contexte diferite.
Managerii eficieni adapteaz mesajul, canalul de comunicare, destinatarul, momentul i tehnica realizrii
comunicrii la context. Astfel, interacionm ntr-un fel cu un subordonat cruia i s-a mbolnvit un
copil, fa de acelai ntr-o situaie obinuit, dei scopul comunicrii ar fi acelai.
1.5. Comparaie ntre grupul eficient i cel ineficient
Putem face comparaia ntre grupuri pe baza gradului de eficien al acestora n ce privete lucrul n grup i
comunicarea.

35

Tabel nr. 7.
Comparaie ntre grupul eficient i cel ineficient (Harris, 1996, pp. 174-175)
Grup eficient
Scopurile i obiectivele clar formulate,
nelese i acceptate de toi membrii
grupului.
Relevana Discuie relevant cu posibiliti
discuiilor virtuale pentru fiecare de a contribui.
Fiecare este pregtit s asculte pe
cellalt. Membrii grupului nu se tem s
prezinte idei i puncte de vedere.

Obiective

Atmosfera
Critica
Abordarea
conflictelor

Exprimarea

Grup ineficient
Obiective nedefinite; apar adesea conflicte din cauz
c indivizii au scopuri individuale, particulare.

Discuii dominate de civa, iar problemele discutate

sunt adesea irelevante.
Membrii grupului nu se ascult cu corectitudine unii
pe alii, contribuiile sunt adesea irelevante i fcute
pentru impresie. Este clar c anumii membrii ai
grupului sunt nehotri, le este team de ridicol sau
de neaprobarea celorlali.
Tinde s fie inforrnal i relaxat, toi Formal, tensionat, cu antagonisme care tind
membrii grupului par interesai.
s devin conflicte. Sunt evidente indiferena i
plictiseala.
Acceptat ca pe un element constructiv. Adesea distructiv i fcut ca rezultat al unei
antipatii.
Nenelegerile sunt fie suprimate, fie transformate n
Nenelegerile nu sunt suprimate, ci
conflicte deschise. Adesea se voteaz n defavoarea
analizate cu mare atenie i se fac
marii majoriti. Un anumit grup este att de agresiv
ncercri pentru a le rezolva. Nu se
nregistreaz fenomene de dominaie a nct majoritatea cedeaz n favoarea lui.
tiraniei asupra minoritii.
Sentimentele personale sunt adesea ascunse.
Membrii grupului se simt liberi
s exprime propriile sentimente i
atitudini fa de problem.

Conform teoriei sistemice a comunicrii se pot descrie cinci axiome care s-ar constitui ntr-o gramatic a
conversaiei Aceste axiome (sau principii) sunt:
O persoan nu poate s NU comunice - orice comportament ar trebui s fie considerat comunicativ;
chiar i tcerea sugereaz ceva.
Oamenii comunic att digital ct i analogic.
Comunicarea = coninut + relaii.
Natura unei relaii depinde de modul n care ambele pri intervin n secvenele de comunicare.
Comunicarea este fie simetric, fie complementar.
coala de la Palo Alto a continuat abordarea lui Charles Morris i a susinut c studiul limbajului i al
comunicrii poate fi mprit n trei arii. sintactica, semantica i pragmatica. Sintactica se ocup cu studiul
regulilor limbajului, de exemplu, gramatica. Semantica studiaz semnificaia cuvintelor i a relaiilor dintre
cuvinte i referenii lor. Pragmatica este studiul modului n care comunicarea afecteaz comportamentul
(Neuliep, 1996).
1.6.Forme ale comunicrii
Dup Iacob (1998), comunicarea este un fenomen plurideterminant (comunicarea este, n acelai timp,
relaie, informaie, aciune, tranzacie etc.). De aceea sunt posibile clasificri multiple dup criterii variate
(partenerii comunicaionali, statutul interlocutorilor, codul folosit, finalitatea actului comunicativ, capacitatea
autoreglrii, natura coninutului etc).

36

Criterii
1. Parteneri

Forme
a) comunicarea
intrapersonal
b) c. interpersonal

Precizri
Cu sine (monolog).

c) c. n grup mic

n cadrul unei relaii de tip fa n fa.

d) c. public

Auditoriul poate fi un public larg, n relaie direct (conferine,

meeting) sau indirect (ziar, TV) cu emitorul.

Intre dou persoane.

2. Statutul
a) c. vertical
interlocutorilor
b) c. orizontal

Intre parteneri cu statute inegale (elev -profesor, director subordonat etc).

Intre parteneri cu statute egale (elev - elev, director - director
etc).

Grup eficient
Luarea deciziei Se ajunge la decizii prin
consens. Indivizilor
nu le este fric s nu
fie de acord i prezint
motive ntemeiate pentru
aceasta. Votul formal este
rar folosit i majoritatea
simpl nu este luat n
considerare.
Deciziile i aciunea
Follow-up
de follow-up sunt clar
stabilite i fiecare este
perfect contient de
acestea. Sarcinile sunt
atribuite clar i adecvat.
Preedintele de edin
Leadership
nu domin i nici nu i
subordoneaz colegii.

Grup ineficient
Se iau decizii fr s se ajung la o prere general acceptat.
Se trece prematur la aciune. Se folosete adesea votul formal,
dei este acceptat decizia respectiv doar de o parte restrns a
grupului.

Munca
grupului

Nici aciunile i nici deciziile nu sunt clar stabilite i de aceea

exist posibilitatea ca aciunile s nu fie ndeplinite.

Leadership-ul este cu gelozie pzit de preedintele de edin.

Uneori se manifest btlia pentru leadership pentru a exercita
influen.

Grupul este contient c Grupul nu este pregtit s contientizeze ce se petrece sau s

discute propriile deficiene.
pentru a opera eficient
este necesar s revad
adesea ce s-a discutat
i s menin aceast
atitudine contient.

1.6. Bariere n ascultarea eficient

Primul pas n mbuntirea abilitilor de ascultare se face atunci cnd devenim contieni de anumite
obstacole. Unele obstacole le putem controla, altele trebuie s le suportm.
obstacole verbale
cnd se vorbete
cnd se argumenteaz
cnd au loc multiple conversaii
cnd cineva pune ntrebri irelevante
cnd se ncearc schimbarea subiectului
cnd se rtcete pe lng subiect
cnd se vorbete cu tonalitate ciudat
cnd se recurge la ambiguitate (sens dublu, folosirea jargonului)
cnd nu se recurge la detalii n explicaii
cnd se recurge la prea mult la detalii n explicaii
cnd se vorbete prea mult
obstacole comportamentale
cnd se evit privirea direct n ochi
37

 cnd pari plictisit

cnd transmii semnale ciudate: nclinri ale capului, bti din picioare
cnd priveti ostentativ la ceas
cnd rsfoieti ziare, hrtii
cnd interpretezi greit anumite comportamente
cnd te foieti, cnd faci confuzii trans-culturale
cnd bombni
obstacole psihologice
ruinea
agresivitatea
intimidarea
folosirea greit a puterii
favoritismele
prejudicii: de ras, sex, vrsta, educaie
obstacole fizice
zgomote
alte persoane
alte edine
ntreruperi din afara
ntreruperi tehnice: telefoane, pagere, defeciuni la computere
slaba aerisire
extreme de temperatur
mobilier neconfortabil
ederea prea ndelungat
mas de form neadecvat
1.7. Zece reguli de ascultare activ i creativ
Cu alii i cu tine nsui! Nu poi s asculi n acelai timp n care vorbeti. Demonstreaz c te intereseaz!
Menine privirea asupra celui care vorbete, chiar dac cel care vorbete nu face acelai lucru. Treci mai
departe: d din cap pentru a ncuviina ce auzi, pun^jnrebri, ia notie.
S nu ntrerupi! ncearc s nu ntrerupi propoziia vorbitorului i ai grij s nu ntrerup nici alii.
Pune-te tu nsui n situaia celui care vorbete.
Ascult la ceea ce intuiia ta ar putea s-i spun (despre limbajul corpului celui care vorbete, tonalitatea
vocii, privire). Testeaz-i intuiia cu ntrebri.
Ascult la declanatoarele creative. Noteaz ideile auzite pe care vrei s le exploatezi n conversaie.
Ascult cu atenie la metafore, analogii, figuri de stil, cuvinte evocative sau emotive care ar putea fi
puncte de plecare pentru creativitate.
ncurajeaz! Arat c te intereseaz ca vorbitorul s continue. Evit dezaprobarea, critica sau judecarea.
Ajut-1 pe vorbitor s se simt n largul su.
Verific modul tu de a nelege lucrurile! Repet ceea ce a spus vorbitorul prip refnrrn1arf* dar s
foloseti limbajul vorbitorului
ntreab: ce s-ar mai putea spune despre asta? La care din puncte ai mai putea aduga cte ceva, dezvolt
ideea? S foloseti mai degrab da i nc ceva, dect da, dar.
nceteaz s mai vorbeti. Aceasta este prima i ultima comand. Toate celelalte depind de aceasta.
1.8. TIPOLOGII ALE CONVERSAIEI
1.8.1. Tipologia lui Michael Wallaczek
In cadrul unei ntruniri, edine, este deosebit de important conversaia care se poart. Michael Wallaczek
identific 4 mari tipuri de conversaie:
1. Conversaie pentru stabilirea relaiei. La o edin este important s vedem ce putem spune unii altora
sau ce ne putem ntreba unii pe alii. Aceast conversaie este o explorare i o realizm prin gsirea rspunsului
la urmtoarele ntrebri:
cum ne raportm la chestiunea n discuie?
ce ne leag?
este bine s fie acordat atenie fiecrei afirmaii, care trebuie explicat, justificat
afirmaiile pot fi puse la ndoiala pentru a fi mai bine justificate, de aceea se ntreab: ce te face
38

s spui asta?, ce te duce la aceasta concluzie?

trebuie acordat mare atenie i ncrcturii emoionale a conversaiei; atragei atenia c nu v plac
glumele proaste, exploziile emoionale sau comentariile personale
cum vedem lucrurile?
ce vezi tu i eu nu?
ce vd eu i tu nu?
n ce msur vedem lucrurile asemntor?
cum am putea s ne nelegem unii pe alii?

La edine aceast conversaie este adesea grbit sau ignorat, oamenii se simt stnjenii n stabilirea ei i
atunci de multe ori nici rezultatele edinei nu sunt dintre cele mai bune.
2. Conversaie pentru stabilirea posibilitilor. n cadrul acestei conversaii se caut gsirea unor ci noi de
a vedea realitatea. Este conversaia pentru cutarea unei game ntregi de percepii. Aceasta se poate realiza
astfel:
privind o problem, un lucru dintr-un unghi diferit
cernd participanilor la edin s fac interpretri difereniate
prin nelegerea percepiilor celorlalte persoane
prin izolarea unui anumit element dintr-o situaie i analiza acestuia
prin stabilirea legturilor dintre elementele dintr-o reea mai vast de percepii
prin formularea unor metafore ale unui obiect, pentru a-I vedea ntr-o lumina nou
conversaiile pentru gsirea posibilitilor sunt surse de creativitate, brain-storming-ul este un asemenea
exemplu. Conversaiile pentru gsirea posibilitilor sunt deosebit de delicate, trebuie bine mnuite i
abordate cu mult grij. Printre altele:
oamenii trebuie s neleag c li se permite s speculeze, s vorbeasc ambiguu sau s exprime
idei ciudate, nefireti
nu trebuie s se formuleze judeci de valoare, critice sau s se realizeze analize
trebuie s se reaminteasc faptul ca posibilitile nu sunt niciodat corecte sau greite
grupul trebuie ncurajat s construiasc idei noi introduse prin da, i..., nu prin da, dar...
grupul nu trebuie s ia decizii n aceast faz, ci doar atunci cnd se termin conversaia, oamenii
care intervin n discuie nu i asum mei o rspundere
trebuie s fim ateni la conversaia fr posibilitate, cnd oamenii remarc numai aa trebuie s
fie...
3. Conversaie pentru gsirea oportunitilor. Este o conversaie pentru planificare. Prin ea gsim
rspunsul la ntrebrile:
unde putem aciona?
ce putem face?
ce posibiliti putem construi?
care dintre ele sunt fezabile?
Prin aceast conversaie fixm inte, pietre de hotar, msuri ale succesului. Evalum ce ar putea face posibila
aciunea - resursele, abilitile, susinerea acelei aciuni. Gndirea grupului se concentreaz acum asupra
alegerii uneia dintre numeroasele posibiliti, asupra gsirii scopului comun.
Este necesar s avem grij s nu distrugem posibilitatea prin traducerea ei n planuri detaliate ale oportunitilor.
Trebuie s ne ntrebm mereu ce dorim s obinem?.
Conversaia pentru oportunitate poate deveni mai imaginativ, mai interesant prin plasarea propriei persoane
ntr-un viitor n care ne-am atins scopurile.
cum ar arta un astfel de viitor i cum ne-am simi?
ce se ntmpl ntr-un asemenea viitor?
cum s ne planificm propria cale spre un astfel de viitor?
Prin planificarea invers de la un viitor imaginar spre prezent, putem gsi noi oportuniti de aciune.
4. Conversaie pentru stabilirea aciunii. Traducerea oportunitii n aciune
cere mai mult dect acordul, este necesar s generm o promisiune, un devotament pentru aciune. Conversaia pentru aciune este o dinamic ntre a cere i
a promite. De fiecare dat trebuie s ajutm grupul s fac distincie ntre cerere
39

i un ordin. Prin ordin putem obine rezultate imediate, dar de puine ori obinem
devotamentul pentru aciunea respectiv.
Cnd i se adreseaz o cerere ai patru posibiliti:
poi s accepi
poi s nu accepi
poi s ceri un termen pn la care s dai rspunsul
poi s faci o contra-ofert
Conversaia bazat pe o astfel de cerere i pe astfel de rspunsuri va duce la o promisiune:..voi face X pentru
tine pn la data Y.
Dac la o ntrunire, edin, vom avea toate cele 4 tipuri de conversaie conduse n ordine, fr a sri sau a
grbi vreuna dintre ele, vom avea succesul dorit, problemele vor fi corect analizate, soluionate.
1.8.2. Instrumente ale comunicrii
Telefonul, videofonul, pota electronic (e-mail), chat-urile Internet, teleconferina i videoconferina
Internet, copiatorul-fax-scanner, faxul, corespondena prin scrisori, radioul, televiziunea, mesajele GSM etc.
etc, reprezint, ntr-o ordine aleatoare, progrese tehnologice aplicate efectiv n universul comunicrii. Fiecare
aduce un plus de vitez, de interactivitate, de densitate a informaiei. n uniti de timp din ce n ce mai mici.
Tehnologia informatic, care este din ce n ce mai des suport al & s-temelor de comunicaie moderne, produce
acum anual noi generaii de computere. Ca i orice instrument, tehnologia comunicaional poate fi folosit n
scopuri constructive sau distructive, poate fi folositoare atingerii obiectivelor organizaionale sau, dimpotriv,
poate dejuca, complica, crete costurile atingerii performanelor dorite.
1.8.3. Tipuri de comunicare organizaional
Una din clasificrile majore are drept criteriu scopul comunicrii i ca sistem de referin obiectivele
organizaionale:
Comunicare operaional intern (comunicarea intra-organizaional)
Comunicare operaional extern (comunicarea extra-organizaional)
Comunicare personal (formal i informal)
Comunicarea operaional poate fi, dup categorii de activiti:
Comunicare scris
Minutele ntlnirilor, rapoarte, anunuri, scrisori.
Se pot trimite nu numai destinatarului direct; uneori se trimit ntregului personal, cu scopul de a
reduce confuzia i a preveni nenelegerile.
Se pot trimite i scurte notie membrilor personalului indicnd preocuprile de moment, sau
acordnd feed-back.
ntlniri
Foarte importante n organizaie: ntotdeauna trebuie s ne asigurm c toi participanii cunosc
cu exactitate scopul ntlnirii.
ntlniri cu scopul de a informa.
ntlniri de luare a deciziei (trebuie precizate regulile de luare a deciziei).
ntlniri cu scopul de a motiva sau de a inspira.
Activiti de supervizare i intervizare
Este util s le considerm ca fiind un tip aparte de comunicare n organizaie.
Activitatea de supervizare - realizat n diad.
Activitatea de intervizare - realizat n grup.
Comunicare n afara organizaiei
Cu publicul larg.
Cu persoane sau grupuri de interese specifice (organizaii profesionale, prini sau grupuri de
prini, asociaii ale prinilor etc.).
Cu instituii guvernamentale.
Cu alte organizaii.
40

 Cu mass-media.
1.2. COMPETENELE DE COMUNICARE
1.2.1. Competenele sociale i competenele de comunicare
Competenele sociale sunt cadre ale comportamentului social care asigur persoanelor care le dobndesc
capacitatea de a produce efectele dorite asupra altor persoane . Argyle descrie ca elemente ale competenelor
sociale comunicarea nonverbal i verbal, asertivitatea, ncurajarea sau sprijinul, empatia, rezolvarea de
probleme i prezentarea de sine.
1.2.2. Deprinderi fundamentale de intervievare
Cele 8 deprinderi de intervievare (primele 4 mai sunt denumite i deprinderi de ascultare) sunt:
1. Concentrarea ateniei i urmrirea - deprindere de ascultare general i de ntmpinare prin contact
vizual i urmrire adecvat, verbal i nonverbal.
2. Punerea ntrebrilor - deprinderea de punere a ntrebrilor deschise i nchise i de a face ncurajri
minime. Presupune i nelegerea utilitii lor n vederea ajutrii clientului s se exprime pe deplin.
3. Reflectarea emoiilor - deprinderea de recunoatere precis i de reflectare a emoiilor clientului.
4. Reflectarea coninutului - deprinderea de a asculta i de a reflecta cu claritate coninutul verbal al
enunurilor clientului.
5. Comunicarea emoiilor i a strii de prezen - deprinderea de a comunica tririle emoionale
personale i de a recunoate modaliti adecvate i inadecvate de comunicare a emoiilor i a strii de
prezen a clientului.
6. Confruntarea eficient - deprinderea de identificare a discrepanelor i a nepotrivirilor din
comportamentul clientului. Presupune capacitatea de a identifica corect discrepanele i de a le enuna, fr a
face n acelai timp judeci de valoare.
7. Auto-destinuirea - deprinderea de a comunica clientului informaii despre propriile experiene:
presupune capacitatea de a pstra un echilibru, folosind autodestinuirea fr a lsa clientului prea puin
spaiu pentru auto-explorare.
8. Oferirea informaiilor - deprinderea de a oferi informaii diverse, de la cele orientative, instruciuni, de
feed-back sau de recadraj.
Alte deprinderi importante sunt:
Structurarea pentru informare i aciune - deprinderea de a conduce interviurile n aa fel nct s
permit clienilor s examineze problemele, s ia n considerare alternativele i s ia propriile decizii.
Exersarea continu - pentru a integra toate deprinderile prezentate definind un stil personal de
intervievare.
Deprinderea de a concentra atenia, a urmri i a asculta
Una din deprinderile elementare ale unui bun comunicator, fie el ntr-o profesiune de ajutorare (psiholog,
asistent social, pedagog), fie un manager, este deprinderea de a asculta i a urmri. O sintez din Evans,
Hearn, Uhlemann, i Ivey (1989) ofer un ghid util. Sunt trei elemente asociate care contribuie la concentrarea
ateniei i urmrire:
contactul vizual
comportamentul nonverbal
urmrirea verbal
Bariere n calea ascultrii active interpersonale
In calea realizrii ascultrii active se pot interpune o serie de factori perturbatori, precum:
preocuparea - existena altor subiecte presante care ne capteaz atenia;
zgomotul - fie el prea puternic sau doar persistent, afecteaz auzirea corect a mesajelor;
disconfortul fizic - de la durere la diferitele stri de acomodare la temperatura mediului ambiant;
tulburri ale auzului - care poate micora acuitatea auditiv pn la abolirea acesteia;
excesul de informaie - conduce la scpri ale esenialului prin imposibilitatea de a acorda atenie i de
a procesa informaia;
informaia insuficient sau redundant - conduce la subsolicitare i la ndreptarea ateniei spre alte surse
de informaie.
41

Modul 4 - Competente sociale si civice

4. Competente sociale si civice

Acest set acopera competente personale, interpersonale si interculturale, precum si toate
formele de comportament, care ofera individului posibilitatea de a participa in mod constructiv si
eficient la viata sociala si in campul muncii, in mod special, posibilitatea de a rezolva conflicte, daca
este necesar, in societatile din ce in ce mai diversificate. Competentele civice inzestreaza individul
pentru a participa in mod activ la viata civila, bazata pe cunoasterea conceptelor si structurilor
sociale si politice, si pe angajarea la o participare democratica si activa.
Cunostinte, deprinderi si atitudini esentiale care au legatura cu aceasta competenta:

4.1: Competentele sociale au legatura cu bunastarea sociala si personala care presupune
intelegerea cu privire la cum pot indivizii sa-si asigure sanatatea mintala si fizica optima, incluzand
resurse pentru sine, pentru propria familie si pentru mediul social, precum si cunostinte despre
cum poate sa contribuie la toate acestea un stil de viata sanatos. Pentru o participare sociala si
interpersonala plina de succes, este esential sa se inteleaga codurile de conduita si maniere
general acceptate in diferite societati si medii (de ex. la locul de munca). La fel de importanta
este si constientizarea conceptelor de baza cu privire la indivizi, grupuri, organizatii de munca,
egalitate de gen si nediscriminare, societate si cultura. Esentiale sunt si intelegerea dimensiunilor
socio-economice si multiculturale ale societatilor europene si felul cum interactioneaza identitatea
culturala nationala cu cea europeana.

Partea cea mai insemnata a acestei competente include capacitatea de a comunica in mod
constructiv in diferite medii, de a arata toleranta, de a exprima si intelege diferite puncte de
vedere, de a negocia cu abilitate pentru a produce incredere si de a empatiza. Indivizii trebuie
sa fie capabili sa gestioneze situatiile de stres si frustrare, sa le exprime intr-un mod constructiv si,
de asemenea, trebuie sa distinga intre sferele personale si profesionale.

Aceasta competenta se bazeaza pe o atitudine de colaborare, asertivitate si integritate.
Indivizii trebuie sa isi manifeste interesul pentru dezvoltari socio-economice si comunicare
interpersonala si trebuie sa aprecieze diversitatea si respectul pentru altii, sa fie pregatiti atat pentru
a depasi prejudiciile dar si pentru compromis.

4.2: Competentele civice se bazeaza pe cunoasterea conceptelor de democratie,
justitie, egalitate, cetatenie, drepturi civile, referitor la modul cum sunt ele exprimate in Carta
Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene si in declaratii internationale si la modul cum sunt ele
aplicate de catre diferite institutii la nivel local, regional, national in Europa si la nivele internationale.
Aceasta includecunostinte despre evenimente contemporane, cum ar fi principalele evenimente si
orientari in istoria nationala, europeana si a lumii. In plus, ar trebui sa fie dezvoltata o constientizare
a scopurilor, valorilor, politicilor de dezvoltare sociala si economica. Cunostintele de integrare
europeana si despre structurile Uniunii Europene, despre principalele obiective si valori
sunt, de asemenea, esentiale, la fel ca si constientizarea diversitatilor si identitatilor culturale
din Europa.

Deprinderile pentru competentele civice se raporteaza la capacitatea de a se angaja efectiv
impreuna cu altii in domeniul public si de a da dovada de solidaritate si interes in rezolvarea
de probleme care afecteaza comunitati locale si comunitati mari. Aceasta implica o reflectare critica
si creativa, o participare constructiva la viata comunitatii si la activitati in comun, precum si luare de
42

decizii la toate nivelurile, de la local, la nivel national si european, in special prin vot.

Respectul total pentru drepturile omului, incluzand egalitatea drept baza pentru democratie,
apreciere si intelegere a diferentelor dintre sisteme de valori ale diferitelor religii si grupari etnice,
pune bazele unei atitudini pozitive. Aceasta presupune manifestarea atat a apartenentei la o
localitate, tara, din Europa sau din Uniunea Europeana, in general, dar si din lume, precum si
disponibilitatea de a participa la luarea de decizii in mod democratic la toate nivelele. Aceasta
presupune demonstrarea spiritului de responsabilitate, precum si demonstrarea intelegerii si a
respectului pentru valori impartasite, care sunt necesare pentru a asigura coeziunea sociala, cum ar
fi respectul pentru principii democratice. O participare constructiva implica, de asemenea, activitati
civice, suport pentru diversitate si coeziune sociala, dezvoltare durabila si bunavointa de a respecta
valorile si viata privata a semenilor

43

Modulul 5 Organizarea locului de munca

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala, care
cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea principalelor activitati din economia
nationala, n conditii de securitate a muncii.

Respectarea continutului acestor norme nu absolva unitatile economice de raspunderea
pentru prevederea si asigurarea oricaror altor masuri de securitate a muncii, adecvate conditiilor
concrete de desfasurare a activitatilor respective.

Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari
privind asigurarea securitatii si sanatatii n munca, sistem compus din:

- Norme generale de securitate a muncii, care cuprind principalele masuri de prevenire a
accidentelor de munca si a bolilor profesionale, general valabile pentru orice activitate;

- Norme specifice de securitate a muncii, care cuprind masurile de prevenire a accidentelor
de munca si a bolilor profesionale specifice unor anumite activitati, detaliind prin aceasta prevederile
Normelor generale de protectie a muncii.

Prevederile tuturor acestor norme se aplica cumulativ si au valabilitate nationala, indiferent de
forma de organizare sau de proprietate n care se desfasoara activitatea pe care o reglementeaza.
Structura sistemului national de norme specifice de securitate a muncii urmareste corelarea
prevederilor cu pericolele specifice uneia sau mai multor activitati si reglementarea unitara a
masurilor de securitate a muncii pentru activitati caracterizate prin riscuri comune.
Structura fiecarei norme specifice de securitate a muncii are la baza abordarea sistemica a aspectelor
de securitate a muncii practicata n cadrul Normelor generale de protectie a muncii. Conform acestei
abordari, procesul de munca este tratat ca un sistem complex structurat, compus din urmatoarele
elemente care interactioneaza.

-Executantul: omul implicat nemijlocit n executarea unei sarcini de munca.

-Sarcina de munca: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de
productie si n anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munca.

-Mijloace de productie: totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, masini, aparate,
dispozitive, unelte etc. ) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale, etc.) care se utilizeaza n
procesul de munca.

-Mediu de munca: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice, psihologice n care unul
sau mai multi executanti si realizeaza sarcina de munca.

Reglementarea masurilor de securitate a muncii n cadrul Normelor specifice de securitate a
muncii, viznd global desfasurarea uneia sau mai multor activitati n conditii de securitate a muncii,
se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securitatii muncii la nivelul fiecarui
element component al sistemului- executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediu
de munca, propriu proceselor de munca din cadrul activitatii sau activitatilor care fac obiect de
reglementare.

Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru asigurarea securitatii muncii,
constituie alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la securitatea si sanatatea n munca,
baza pentru:

-activitatea de conceptie a echipamentelor de munca si a tehnologiilor;

-autorizarea functionarii unitatilor;

-instruirea salariatilor cu privire la securitatea muncii;

-cercetarea accidentelor de munca si stabilirea cauzelor si a responsabilitatilor;

-controlul realizarii masurilor de protectie a muncii;

-fundamentarea masurilor de protectie a muncii.

n contextul general mai sus prezentat, Normele specifice de securitate a muncii pentru
44

constructii si confectii metalice au fost elaborate tinnd cont de reglementarile existente n domeniul
securitatii muncii pentru aceste activitati, precum si pe baza studierii proceselor de munca si stabilirii
pericolelor specifice, astfel nct, pentru fiecare pericol, normele sa cuprinda cel putin o masura de
prevenire la nivelul fiecarui element component al procesului de munca.

Structura acestor prevederi este facuta pe tipuri de activitati,pentru fiecare tip de lucrare,
prevederile urmarind o succesiune logica, corespunzatoare modului de actiune a executantului n
procesul de lucru.

n elaborarea normelor s-a utilizat terminologia de specialitate prevazuta prin standardele n
vigoare.

Pentru ca norma specifica sa raspunda cerintelor actuale, nu numai n ceea ce priveste
continutul, dar si forma de prezentare, sa fie conforma altor acte legislative si normative, s-a
procedat la utilizarea unor subtitluri care precizeaza continutul articolelor care se refera la aceasta
problematica, facilitnd astfel, pentru utilizatori ntelegerea si gasirea rapida a textelor necesare.

1.Prevederi generale

Continut
Art.1 Normele specifice de securitate a muncii pentru constructii si confectii metalice cuprind
prevederi specifice de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de munca si mbolnavirilor
profesionale n activitatile de constructii si confectii metalice.

Scop
Art.2 Masurile de prevenire cuprinse n prezentele norme au ca scop eliminarea sau diminuarea
factorilor de risc existenti n sistemul de munca proprii fiecarui element component al acestuia
(executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediu de munca).

Domeniu de aplicare
Art.3 Prezentele norme specifice se aplica persoanelor juridice precum si persoanelor fizice, care
desfasoara activitati de constructii si confectii metalice, indiferent de forma de proprietate asupra
capitalului social si de modul de organizare a acestora.

Relatii cu alte acte normative
Art.4 Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor generale de
protectie a muncii.
Art.5 Pentru activitati nespecifice sau auxiliare activitatilor de constructii si confectii metalice,
desfasurate de persoanele juridice sau fizice, se vor aplica prevederile normelor specifice prezentate
n anexa 1.

Revizuirea normelor
Art.6 Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cte ori este necesar,
ca urmare a schimbarilor de natura legislativa, tehnica etc., survenite la nivel national, la nivelul
persoanelor juridice sau la modificarea proceselor de munca.

2.Prevederi comune tuturor lucrarilor de constructii si confectii metalice

2.1.ncadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca
Art.7 ncadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca se va face conform prevederilor
Normelor generale de protectie a muncii.
Art.8 Activitatile de constructii si confectii metalice se vor executa numai de catre personal calificat
si instruit special pentru aceste activitati.
Art.9 Examinarea si avizul medical sunt obligatorii pentru exercitarea meseriilor legate de constructii
si confectii metalice att la angajare ct si periodic.
45

Art.10 Examenul medical n vederea ncadrarii n munca se efectueaza, obligatoriu, nainte de

proba practica, examen, concurs sau termen de ncercare,urmatoarelor categorii de persoane:
-celor care urmeaza sa fie angajati si celor care-si reiau activitatea dupa o ntrerupere mai mare de
6 luni calendaristice;
-ucenicilor, practicantilor, elevilor si studentilor care urmeaza sa fie instruiti pe meserii si profesiuni,
precum si n cazul schimbarii meseriei pe parcursul instruirii;
-celor care sunt transferati sau detasati n alte locuri de munca sau activitati care pot fi ocupate
numai daca sunt ndeplinite cerintele legale de ordin sanitar.
Art.11 Efectuarea controalelor medicale n vederea angajarii n functii legate de siguranta circulatiei,
periodicitatea acestora, investigatiile clinice si de laborator se stabilesc de catre Ministerul
Sanatatii.
Art.12 La conducerea mijloacelor de transport vor fi admise numai persoane n vrsta de peste 18
ani, special instruiti si autorizati, supusi unui examen medical special.

2.2.Instruirea personalului
Art.13 Instructajul de protectie a muncii se va face pe faze, n conformitate cu prevederile Normelor
generale de protectie a muncii.

2.3 Dotarea cu echipament individual de protectie
Art.14 Toti lucratorii din activitatile de constructii si confectii metalice sunt obligati sa utilizeze
echipament individual de protectie adecvat acordat conform Normativului-cadru de acordare si
utilizare a echipamentului individual de protectie aprobat prin Ordinul MMPS nr.225/27-07-95.
Art.15 Personalul muncitor va fi dotat cu echipament de protectie specific activitatii pe care o
desfasoara, pe care e obligat sa-l poarte pna la parasirea incintei n care si desfasoara
activitatea.
Art.16 La nituirea pieselor casetate lucratorii vor fi dotati cu antifoane.

2.4.Repartizarea sarcinii de munca
Art.17 Repartizarea sarcinii de munca se va face numai n baza unui instructaj specific activitatii si
locului de munca unde urmeaza sa se desfasoare activitatea.
Art.18 Este interzisa utilizarea lucratorilor n activitati pentru care nu li s-a facut un instructaj
special.

2.5.Organizarea locului de munca si a activitatilor
Art.19 Este obligatorie mprejmuirea zonei de lucru n raza de actiune a utilajelor de ridicat, precum
si a zonelor n care se desfasoara activitati cu risc ridicat de accidentare. Pasarelele, scarile si
platformele de lucru de lnga utilajele de constructii trebuie sa fie prevazute cu balustrade si
mentinute n stare de curatenie.
Art.20 Pentru lucrari executate la naltimi sub 5 m se vor folosi schele simple, iar pentru naltimi de
peste 5 m se vor utiliza schele conform indicatiilor din proiectele tehnologice.
Schelele vor fi prevazute cu balustrade si scndura de bord si vor fi executate astfel nct sa
corespunda sarcinilor pe care le vor avea de suportat.
Se interzice utilizarea de schele improvizate si circulatia personalului muncitor sub schelele pe
care se lucreaza. Balustradele (parapetele) vor fi executate conform prevederilor standardelor n
vigoare.
Art.21 La toate locurile de munca vor fi utilizate indicatoare de securitate, vizibile att ziua ct si
noaptea.
Art.22 Daca n timpul transportului elementelor de constructie utilajul se defecteaza sau daca una
din prinderi cedeaza, elementul va fi cobort; daca acest lucru nu e posibil, pna la nlaturarea
defectiunii locul de sub ncarcatura va fi mprejmuit si se vor organiza posturi de paza pentru
interzicerea patrunderii lucratorilor n zona respectiva. Locul respectiv va fi marcat cu indicatoare de
avertizare.
46

Aceste masuri vor fi ndepartate numai dupa intrarea n normal.

Art.23 Primirea ncarcaturilor pe constructie se va face numai dupa oprirea completa a instalatiilor
de ridicat.
Art.24 Se interzice aplecarea lucratorilor n afara constructiei pentru a desprinde elementele din
crligul instalatiei de ridicat. Apropierea ncarcaturii se va face cu crlige de tragere sau frnghii
ajutatoare.
Art.25 Ridicarea ncarcaturilor se va face pe verticala. Nu se admite pozitia oblica a dispozitivelor
de prindere sau a ncarcaturilor.
Art.26 Se interzice executarea lucrarilor la naltime n perioade de timp nefavorabil - vnt puternic
de peste 11 m/s, ninsori, polei, vizibilitate redusa etc.
Art.27 Este interzis a se executa lucrari de sudura sub temperaturile minim admise de prescriptiile
tehnice, att n exterior ct si n interior.
Art.28 Orice lucrare de constructii metalice va putea ncepe numai n baza unui ordin scris, emis de
conducerea santierului. Aceasta obligatie trebuie respectata si la terminarea lucrarii. n cazul n care
lucrarea se executa n mai multe etape, prin ordin, persoana cu atributii de organizare si conducere
va stabili att data nceperii ct si a renceperii ei.
Art.29 n cazul n care lucrarile de constructii metalice se executa n zone poluate sau cu obiective
n exploatare se vor stabili caile de acces att pentru circulatia muncitorilor ct si pentru circulatia
publicului.
Art.30 Lucrarile de constructii metalice vor fi conduse si supravegheate numai de catre persoane care
poseda pregatire tehnica corespunzatoare si numai daca au fost numite prin decizie de conducerea
santierului.
Art.31 Conducerea tehnica a santierului si lotului este raspunzatoare (fiecare la nivelul respectiv)
pentru respectarea prevederilor din proiectul de executie, tehnologie de lucru si a prevederilor din
normele de protectie a muncii.
Art.32 Se interzice intrarea n zona de activitate precum si accesul pe constructie a personalului
fara sarcini de serviciu si neinstruit n acest scop. Organele de ndrumare si control vor putea sa-si
desfasoare activitatea numai nsotite de conducatorul lucrarii, care trebuie sa fie cel putin n grad
de maistru.
Art.33 Se considera zona periculoasa spatiul din jurul constructiei metalice pe o raza egala cu cel
putin naltimea definitiva a constructiei care va fi mprejmuita cu gard de srma. Zona periculoasa
va fi semnalizata cu indicatoare de securitate care sa avertizeze asupra pericolelor si sa interzica
accesul n zona. Materialele si utilajele vor fi depozitate n afara zonei periculoase.
Art.34 mprejmuirea zonei ct si a locurilor periculoase si luarea masurilor pentru prevenirea
accidentelor trebuie executate nainte de nceperea lucrarilor de constructii metalice.
Art.35 Transportul pe verticala al persoanelor se poate face pe scarile metalice ale constructiei
definitive care se monteaza odata cu tronsoanele sau cu instalatiile mecanice de ridicat persoane.
Art.36 n cazul n care ridicarea elementelor de constructii metalice se face concomitent cu doua
trolii, acestea trebuie astfel alese, nct viteza lor de ridicare sa corespunda. Conducatorul lucrarii va
coordona personal miscarea celor doua trolii pentru a nu se produce diferente de nivel la ridicare.

3.ncarcarea, descarcarea, manipularea, transportul si depozitarea materialelor
specifice lucrarilor de constructii si confectii metalice
Art.37 Operatiile de ncarcare, descarcare, transport, manipulare si depozitare se vor executa numai
sub supravegherea unui conducator al procesului de munca, instruit special n acest scop, care
va stabili procedeul de lucru nepericulos pentru operatia respectiva, cu respectarea prescriptiilor
ISCIR.
47

Art.38 Responsabilul cu conducerea lucrarilor pentru ncarcarea, descarcarea si transportul

materialelor este obligat sa instruiasca personalul muncitor asupra metodelor de lucru, pentru ca
operatiile respective sa nu genereze riscuri de accidentare.
Art.39 Caile de circulatie vor fi amenajate n asa fel nct latimea, declivitatea, curbele, ramificatiile
etc. sa permita circulatia mijloacelor de transport n conditii de siguranta. Caile de circulatie vor fi
marcate vizibil pe margini si vor fi mentinute n buna stare si libere.

3.1.ncarcarea, descarcarea si manipularea grinzilor si ansamblurilor metalice
Art.40 ncarcarea si descarcarea grinzilor metalice trebuie sa se faca pe grinzi sau pe brne
nclinate, cu ajutorul frnghiilor trase manual sau cu trolii. Capetele grinzilor nclinate trebuie sa fie
bine fixate si asigurate mpotriva deplasarii. mpotriva balansarii se vor folosi frnghii de siguranta
legate n centrul de greutate.
Art.41 La descarcarea riglelor, laminatelor, ansamblurilor metalice, fiecare piesa se mpinge cu
ajutorul lomurilor, spre marginea platformei si se coboara pe grinzile nclinate.
Nu se ncepe descarcarea piesei urmatoare dect dupa ce piesa, care a fost descarcata anterior, a
ajuns pe sol si s-a oprit.
Art.42 Este interzisa stationarea lucratorilor n fata ncarcaturii, inclusiv a celor ce iau marfa si o
aseaza n stive.
Art.43 La transportul pieselor lungi, manipularea acestora se face cu clesti speciali, iar operatiile de
ridicare, de coborre si de transport se vor face n acelasi timp de catre toti lucratorii. La fel se va
proceda si la ridicarea pieselor, folosind rangi de fier cu rezistenta adecvata. n cazul n care unele
dintre aceste piese, mai usoare, se transporta pe umar, toti lucratorii vor fi asezati de aceeasi parte a
piesei si vor folosi simultan acelasi umar. Deplasarea lucratorilor n aceste cazuri se va face cu pasi
dirijati de catre persoana care dirijeaza activitatea. Descarcarea se va face la comanda, n acelasi
timp, prin luarea piesei sub brat si apoi ducerea ei pe teren la locul indicat.
Art.44 Este interzisa aruncarea pieselor transportate, de pe umar, direct pe sol.
Art.45 La operatiile de descarcare-ncarcare a grinzilor, laminatelor, ansamblurilor etc., cu mijloace
mecanizate, masini si instalatii de ridicat, se vor respecta prevederile prescriptiilor ISCIR.

3.2.ncarcarea si descarcarea pieselor grele
Art.46 ncarcarea, descarcarea si celelalte operatii de deplasare a pieselor grele se vor executa de
catre echipaje instruite n mod special, sub conducerea directa a unei persoane competente.
Art.47 Operatiile de ncarcare si descarcare a pieselor grele trebuie sa se faca cu ajutorul instalatiilor
de ridicat.
Art.48 n cazul lipsei masinilor sau a instalatiilor de ridicat, ncarcarea si descarcarea trebuie sa se
faca cu ajutorul cricurilor, al troliilor sau al rolelor.

La ncarcarea si descarcarea pieselor grele se vor respecta urmatoarele conditii :

a)terenul pe care se prevede a se efectua transportul pieselor grele trebuie sa fie eliberat de
toate obiectele straine care ar putea mpiedica operatia de transport;

b)n cazul n care rezistenta terenului este slaba sau suprafata nu este neteda, deplasarea
se va face pe scnduri sau pe grinzi.
Art.49 Deplasarea pieselor grele trebuie sa se faca cu respectarea urmatoarelor conditii:

a)n cazul deplasarii pieselor grele pe role, lungimea acestora trebuie n asa fel aleasa nct
capetele lor sa nu iasa mai mult de 30 cm de sub ncarcatura;

b)n timpul deplasarii pieselor, lucratorii trebuie sa pastreze o distanta suficienta de la piesa
la locul de tragere, pentru a nu fi surprinsi de piese, n cazul scaparii sau al deplasarii accidentale a
acestora;

c)pentru urcarea si coborrea pieselor grele pe plan nclinat se vor folosi trolii, iar muncitorii
trebuie sa stea la distanta suficienta, pentru a nu fi surprinsi de piese n cazul scaparii, rasturnarii
sau deplasarii accidentale a acestora;
48

d)este interzisa ndepartarea rolelor de sub ncarcaturi. ndepartarea acestora se va face numai
dupa ce rolele se vor elibera complet de ncarcatura.

4.Activitati desfasurate n atelierele pentru constructii metalice

4.1.Conditii generale
Art.50 Iluminatul atelierelor de constructii metalice va corespunde prevederilor Normelor generale
de protectie a muncii.
Pentru iluminatul suplimentar la locurile de munca se vor folosi lampi alimentate la tensiunea de 24
V.
Art.51 Toate atelierele de constructii metalice vor fi prevazute cu instalatii de ventilare naturala sau
mecanica, respectndu-se prevederile Normelor generale de protectie a muncii.
Art.52 Amplasarea utilajelor din atelierele de constructii metalice se va face conform prevederilor
Normelor generale de protectie a muncii si a standardelor n vigoare.

4.2.Confectionarea elementelor constructiilor metalice

ndreptare, debitare
Art.53 Profilele si tablele care urmeaza a se introduce n procesul tehnologic de executie se vor
ndrepta n functie de dimensiuni, manual, pe prese sau masini de ndreptat.
Art.54 La operatiile de ndreptare manuala se va urmari ca sculele cu care se lucreaza sa fie n
stare tehnica corespunzatoare pentru a nu pune n pericol lucratorii care executa operatia si nici pe
cei de la locurile de munca nvecinate.
Art.55 n cazul n care ndreptarea profilelor si tablelor se executa pe masini de ndreptat se vor
respecta urmatoarele:

1) manevrarea materialului se va face astfel nct introducerea sa nu se faca oblic;

2) este interzisa introducerea minii n zona organelor active ale masinii, precum si nlaturarea
deseurilor sau a pieselor n timpul functionarii masinii;

3) n timpul ndreptarii, profilele si tablele vor fi sprijinite pe mese cu role sau capre
metalice;

4) actionarea comenzilor masinii se va face numai de catre lucratorul special desemnat pentru
executarea acestei operatii.
Art.56 Operatia de trasare se va executa pe mese de trasaj.
naltimea mesei mpreuna cu naltimea pachetului de tabla va fi astfel stabilita nct sa asigure
lucratorului o pozitie de lucru comoda. Se va urmari ca greutatea foilor de tabla sa fie uniform
distribuita pe suprafata mesei de trasaj.
Art.57 La debitarea cu flacara oxigaz, prin metoda arc-aer se vor respecta prevederile Normelor
specifice de securitate a muncii pentru sudarea si taierea metalelor.
Art.58 La debitarea profilelor si tablelor cu masini de debitat se interzice sustinerea cu mna a
materialului. Sustinerea se va face cu dispozitive de prindere pe mese cu role sau cu bile, care
usureaza miscarea n avans.
Art.59 Operatia de taiere se va executa numai dupa ce s-a verificat fixarea materialului si ndepartarea
lucratorilor din zona de lucru.
Art.60 Accesul n spatele masinilor de debitat n timpul functionarii acestora este interzis; locul se
va ngradi cu o balustrada demontabila de protectie.
Art.61 Se interzice taierea mai multor table suprapuse sau a tablelor cu o grosime mai mare dect
cea nscrisa n caracteristicile masinii.
Art.62 ndepartarea deseurilor sau a pieselor taiate se va face numai dupa oprirea masinii. Aceasta se
va face numai cu ajutorul crligelor metalice folosind echipamentul individual de protectie adecvat.
Art.63 La masinile de ndoit table sau profile (abkant, prese), actionarea se va face numai de catre
49

lucratorii instruiti n vederea executarii unor astfel de operatii.

Actionarea masinii se va face numai dupa asigurarea ca lucratorii care sustin materialul sunt
n afara oricarui pericol de accidentare.
Art.64 n timpul valtuirii nu sunt permise:

- atingerea cu mna a valturilor n rotatie;

- ungerea sau curatarea valturilor n timpul rotirii;

- urcarea lucratorilor pe tabla.
Art.65 n cazul operatiilor de taiere, decupare, ndoire, stantare, valtuire, personalul muncitor va
respecta prevederile Normelor specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea materialelor prin
deformare plastica la rece si stantare.
Art.66 Daca n procesul tehnologic de executie a elementelor constructiilor se prevad si operatii
de prelucrare prin aschiere (frezari, sanfrenari, gauriri, alezari, filetari) se vor respecta Normelor
specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aschiere.

Paturi de lucru
Art.67 Paturile de lucru vor fi asezate n flux si ct mai aproape de liniile de transport.
Art.68 Amplasarea paturilor de lucru si a sub-ansamblurilor ce se confectioneaza se va face n asa
fel nct sa nu blocheze caile de acces sau trecerea de la un loc de munca la altul.
Art.69 n cazul n care gabaritul subansamblurilor metalice este mai mare dect al paturilor de lucru,
colturile sau muchiile confectiilor vor fi prevazute cu platbande de protectie vopsite n alb.
Art.70 Daca n cazul subansamblurilor metalice cu gabarite mari sunt necesare doua instalatii de
ridicat n vederea asezarii subansamblurilor n pozitii noi de lucru, se vor lua urmatoarele masuri :

1) se va interzice accesul persoanelor n zona de lucru;

2) coordonatorul lucrarii va comanda ambele instalatii de ridicat;

3) dispozitivele de legare vor fi n prealabil verificate si vor fi n numar suficient;

4) n cazurile necesare se vor executa consolidari provizorii cu ajutorul unor placi, scnduri,
rigle etc.;

5) sarcina de ridicat se va repartiza egal celor doua instalatii de ridicat.

Montarea subansamblurilor
Art.71 Montarea subansamblurilor elementelor de constructii metalice se va face conform fisei
procesului tehnologic, respectndu-se numarul de prinderi prin puncte de sudura, nituri, suruburi,
evitnd fixarea fortata a elementelor.
Art.72 Dispozitivele folosite la asamblare (balansoare rotative, dispozitive cu role, dispozitive pentru
aducere cap la cap sau alinierea generatoarelor etc.) vor fi executate n baza unui proiect de executie
obligatoriu, omologat.
Art.73 Este interzisa folosirea dispozitivelor care prezinta defecte precum si a celor improvizate.
Art.74 n functie de conditiile locale, de dotarea cu mijloace de ridicat, de suprafata productiva, ca
si de procesul tehnologic folosit, se vor stabili instructiuni proprii.

Scule, dispozitive, bancuri de lucru
Art.75 Sculele, uneltele si dispozitivele de orice categorie si pentru orice ntrebuintare trebuie sa fie
n perfecta stare si sa corespunda specificului lucrarii.
Art.76 Zilnic, nainte de nceperea lucrului, fiecare lucrator va controla daca uneltele si sculele din
dotare sunt n stare tehnica corespunzatoare. Cele care nu corespund din punctul de vedere al
tehnicii securitatii muncii se vor scoate din uz, repara (cele care se pot reconditiona) sau casa.
Art.77 Menghinele si nicovalele trebuie sa fie bine fixate de bancul de lucru si montate astfel
nct lucratorii care le utilizeaza sa poata avea n timpul lucrului o pozitie corecta, normala si
neobositoare. La menghine se va verifica paralelismul falcilor, continuitatea spinglului si modul de
fixare a pieselor.
50

Art.78 Sculele si uneltele de mna vor fi confectionate conform standardelor n vigoare, din materiale
corespunzatoare operatiilor care se executa, fara a se permita deformari, fisuri sau desprinderi de
aschii, bavuri.
Art.79 Este interzisa folosirea sculelor si uneltelor fara mner, precum si folosirea aceluiasi mner
la mai multe scule.
Art.80 Este interzisa folosirea uneltelor de mna cu suprafete de percutie deformate, nflorite sau
stirbite, precum si a uneltelor de mna improvizate.
Art.81 n timpul transportului, partile periculoase ale sculelor sau uneltelor de mna cu taisuri,
vrfuri etc. vor fi protejate cu aparatori sau teci adecvate.
Art.82 Sculele si uneltele de taiat vor fi verificate daca sunt bine ascutite si daca au profilul corect
n raport cu operatia de executat.
Ele trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii:

-sa nu fie degradate, cu crapaturi sau ruginite;

-foarfecele pentru taiat vor avea lamele strnse astfel nct sa preseze una pe alta, fara joc
n axul de fixare;

-daltile vor avea o lungime de cel putin 150 mm si vor fi bine ascutite.
Art.83 n cazul strngerilor controlate se vor folosi chei dinamometrice, respectndu-se instructiunile
prevazute n fisa tehnologica ntocmita de proiectant.
Art.84 Cheile mecanice vor fi calibrate astfel nct sa corespunda exact dimensiunilor piulitelor.
Suprafetele de lucru ale acestora nu vor prezenta fisuri sau rupturi, iar lacasurile de prindere nu vor
fi deformate. Este interzisa strngerea sau desurubarea piulitelor prin interpunerea ntre piulite si
cheie de placute metalice, precum si prelungirea cheilor.
Art.85 Sculele si uneltele de mna vor fi pastrate - dupa caz - n dulapuri, lazi, rastele sau suporturi
speciale si orientate spre exterior pentru a putea exclude contactul cu partile active ale acestora.
Art.86 Uneltele actionate electric sau pneumatic vor fi folosite numai de lucratorii care cunosc bine
att metodele de lucru ct si pe cele de protectie a muncii.
Art.87 Este interzis ca n timpul lucrului sa se aseze unelte pe treptele scarilor mobile, schele,
tablouri etc.
Art.88 Conductele flexibile de aer comprimat trebuie sa corespunda debitului de presiuni de lucru,
iar fixarea lor pe racorduri se va face cu coliere metalice.

Forjarea, nituirea
Art.89 La executarea lucrarilor de forjare si de nituire, personalul muncitor va avea calificarea
profesionala corespunzatoare acestei meserii.
Art.90 n cazul n care operatia de nituire se executa n atelierul de forja, acesta va fi prevazut cu
instalatii locale de ventilatie.
Art.91 Rezervorul de motorina trebuie bine fixat pe corpul forjei si se va ncarca numai atunci cnd
forja este oprita. n cazul n care forja se opreste accidental, se vor nchide robinetele de admisie ale
combustibilului si aerului, iar reaprinderea se va face numai dupa nlaturarea defectului.
Robinetele de admisie se vor verifica zilnic naintea nceperii lucrului.
Art.92 La oprirea cuptorului se va nchide mai nti robinetul de admisie a combustibilului si apoi
cel de ntretinere a arderii.
Art.93 Distanta dintre forja si locul de munca al nituitorului va fi astfel aleasa nct transportul niturilor
sa se poata face ct mai usor, asigurndu-se panta corespunzatoare. Transportul la distanta se va
face cu ajutorul unei tevi metalice prevazuta la partea superioara cu o plnie, iar la cea inferioara cu
o cutie metalica n care vor cadea niturile.
Art.94 Scoaterea si manipularea niturilor din forja se va face numai cu clesti speciali, fiind interzisa
aruncarea acestora, chiar si nencalzite.
Art.95 Nituirea pieselor metalice se va face numai de pe schele executate n mod corespunzator si
51

receptionate de comisia santierului, iar lucratorii vor fi dotati cu echipamentul de protectie adecvat.
Art.96 Daca n apropierea forjei lucreaza si alti lucratori sau sunt locuri de trecere, zona din jurul
forjei va fi protejata cu paravane de protectie.
Art.97 Uneltele de lucru (buterole, dalti, dornuri etc.) se vor monta n dispozitivul ciocanului pneumatic
numai cnd acesta nu este alimentat cu aer comprimat.
Art.98 Ridicarea ciocanului de pe piesa metalica se va face numai dupa oprirea alimentarii cu aer
comprimat.
Art.99 Pornirea ciocanului de nituit se va face numai cnd acesta este pus n pozitie de lucru si cnd
capatul opus al nitului este bine sprijinit n contrabuterola.
Contrabuterolele se vor fixa si centra cu multa atentie pe constructia metalica cu ajutorul unui
dispozitiv mecanic.
Art.100 Nituitorul si ajutorul lui vor avea spatiu suficient pentru a se executa operatia de nituire,
nestnjeniti si n deplina siguranta.
Art.101 Dalta pentru taiat nituri si dalta pentru craituit se vor prinde n dispozitive speciale care sa
mpiedice proiectarea lor atunci cnd ciocanul pneumatic este ridicat de pe piesa, sau capul de nit
s-a rupt si din greseala nu a fost oprita alimentarea cu aer comprimat.
Art.102 Taierea capetelor de nit si a bavurilor se va face n asa fel, nct capul de nit dislocat sau
aschiile sa nu accidenteze muncitorii din apropiere.
Este indicat ca operatia sa nu se faca n imediata apropiere a locurilor de montaj. Daca acest lucru
nu este posibil, se vor lua masuri de protectie a lucratorilor care lucreaza n apropierea locurilor
de nituire, prin mprejmuirea acestora din urma cu paravane, ngradiri de plasa cu ochiuri marunte
etc.
Art.103 Avnd n vedere zgomotul de mare intensitate de la locul de nituire, se va stabili un cod de
semnale acustice cu ajutorul caruia sa se poata comunica.
Este indicat sa se foloseasca sirene cu aer comprimat.
Art.104 nainte de nceperea lucrului, lucratorii vor verifica starea uneltelor, sculelor, dispozitivelor
de nituit si craituit, fiind interzisa folosirea lor daca nu sunt n stare tehnica corespunzatoare.
Art.105 Se interzice stationarea lucratorilor n planul de lovire a ciocanului pneumatic, cnd se
executa lucrarea de nituire.
Art.106 n cazul n care gaurile pieselor care trebuie nituite nu sunt coaxiale si nituirea nu se poate
executa, acestea se vor reconditiona prin operatii de gaurire si alezare.

5.Executarea podurilor metalice

Art.107 La executarea lucrarilor la naltime se vor respecta prevederile Normelor specifice de

securitate a muncii pentru lucrul la naltime.
Art.108 Rampele de montaj fixe sau mobile, inclusiv calajele din lemn vor fi rezistente si vor avea
asigurata stabilitatea. Ele trebuie sa asigure o asezare orizontala a pieselor si a subansamblurilor.
Art.109 Piesele marunte vor fi depozitate pe rafturi sau n containere, asezate la locurile stabilite.
Este interzisa depozitarea pieselor sub rampe sau pe caile de acces.
Art.110 Dispozitivele utilizate la prinderea si ridicarea pieselor grele trebuie verificate si autorizate
din punct de vedere ISCIR, fiind interzisa folosirea celor deteriorate sau folosirea unor improvizatii.
Art.111 Cablurile de ridicat care vin n contact cu muchiile ascutite ale pieselor se vor proteja
mpotriva degradarii.
Art.112 La manipularea pieselor grele cu instalatii si masini de ridicat, lucratorii vor fi instruiti si vor
respecta prevederile privind exploatarea acestora.
Art.113 Ridicarea pieselor cu instalatii si masini de ridicat se va face cu cablurile palanului (crligului)
n pozitie verticala fiind interzisa executarea concomitenta a doua miscari.
52

Art.114 La manipularea pieselor cu instalatiile si masinile de ridicat, se va respecta o distanta

corespunzatoare de siguranta fata de celelalte piese, instalatii, constructii fixe sau mobile, fiind
interzisa balansarea sau rotirea acestora.
Art.115 Mecanicii care lucreaza la instalatiile si masinile de ridicat, au obligatia sa avertizeze prin
semnal acustic sau optic att la nceperea manipularii, ct si pe parcursul operatiei, n scopul
retragerii lucratorilor din zona periculoasa.
Art.116 Se interzice manipularea sau ridicarea pieselor la naltime pna cnd nu au fost nlaturate
sculele, obiectele marunte etc. de pe acestea.
Art.117 La operatiile de montaj este interzisa desprinderea sarcinii din crligul instalatiei de ridicat,
nainte de fixarea piesei n ansamblul constructiei sau de asezarea ei ntr-o pozitie stabilita.
Art.118 Pentru executarea lucrarilor la naltime cu unelte portative actionate electric sau pneumatic,
numarul lucratorilor se va stabili n functie de conditiile de munca, de catre conducatorul lucrarii.
Art.119 Gaurirea sau alezarea de jos n sus se va face lund masurile de protectie
corespunzatoare.

6.Executarea turnurilor si pilonilor metalici

Art.120 Este interzis a se executa lucrari de montaj si orice alt gen de lucrari la naltime n timp ce
se efectueaza transport de piese si materiale pe verticala.
Art.121 Este interzisa stationarea sub constructia metalica (pilon) n timpul ridicarii unei piese. Orice
piesa care va fi ridicata pe pilon sau turn cu ajutorul macaralei, granicului etc. va fi fixata cu grija de
responsabilul echipei sau nlocuitorul acestuia.
Art.122 Fiecare punct de lucru va fi dotat cu aparatura necesara pentru:

-determinarea temperaturii mediului nconjurator;

-determinarea vitezei vntului;

-alarma n caz de pericol si

-realizarea comunicatiilor ntre sol si punctul de lucru de pe pilon sau turn.
Art.123 Zilnic nainte de nceperea lucrului, conducatorul lucrarii, formatiei va verifica dispozitivele
de legare cabluri, lanturi pentru fiecare tip de produs sau container, fiind interzisa folosirea acestora
daca nu corespund prevederilor ISCIR.
Art.124 Este interzisa cu desavrsire executarea de lucrari la naltime fara echipamentul de protectie
corespunzator. naintea oricarei lucrari pe turn, pilon etc. muncitorii vor verifica centurile de siguranta
si modul lor de prindere.
Art.125 Este interzis muncitorilor sa execute alte operatii n afara celor stabilite prin program.
n cazul n care este nevoie sa se execute si alte lucrari (operatii), se va nstiinta conducatorul
lucrarii.
Art.126 Muncitorii care lucreaza la naltime vor transporta sculele numai n saci, special confectionati,
fiind interzis a se arunca sculele sau alte piese de la un muncitor la altul.
Art.127 Toate sculele mari care nu pot fi instroduse n sacul de scule vor fi prevazute cu crlige
pentru a fi legate de centura de siguranta sau urcate cu ajutorul instalatiilor de ridicat.
Este interzis sa se lase sculele dupa terminarea lucrului pe constructia metalica.
Art.128 Asezarea materialelor, sculelor sau altor piese pe elementele de constructii care nu sunt
montate definitiv, este interzisa.
Art.129 La executarea lucrarilor de constructii-montaj la naltime - turnuri si piloni - formatia va avea
minimum doi muncitori care n cursul operatiilor de montaj se vor ajuta si controla reciproc.
La asamblarea pieselor la care este necesar sa lucreze concomitent mai mult de doi muncitori, se
vor lua masuri de asigurare a sincronizarii miscarilor si manevrelor ce se impun a fi facute pentru a
se evita accidentele.
53

Unul din muncitorii formatiei trebuie sa coordoneze operatiile de montaj.

Art.130 n locurile periculoase, vor fi fixate indicatoare de securitate corespunzatoare pericolelor.
Acestea se vor planta att n zonele de la sol ct si pe constructia metalica.
Art.131 Platformele de lucru se vor realiza astfel nct sa permita accesul lipsit de pericole, la toate
subansamblurile de la nivelul respectiv.
Art.132 Platformele de lucru, podinele, schelele, scarile vor fi curatate de materialele rezultate n
timpul lucrului de catre cei care le folosesc.
Acestea trebuie sa fie n permanenta libere de orice materiale.
Art.133 Urcarea si coborrea persoanelor pe platformele de lucru se vor face numai pe scarile
de acces, iar numarul de persoane va fi stabilit prin documentatia de constructie a acesteia, fiind
interzisa depasirea sarcinii admise.
Art.134 Prin proiect vor fi prevazute pe montant trepte din metal pentru urcarea si coborrea
muncitorilor ce executa montarea si ntretinerea elementelor. Acestea vor fi uzinate odata cu
constructia metalica.
Art.135 n cazul n care este necesara interventia montatorilor pentru dezlegarea cablului de
prindere, acestia vor urca si cobor numai pe treptele de metal ale montantului.
Aceasta operatie se va executa numai sub supravegherea unei persoane cu atributii n acest
sens.
Art.136 Este interzisa folosirea de dispozitive, legaturi si cabluri necorespunzatoare elementelor ce
se ridica.
Art.137 Elementul de constructie (montant, stlp etc.) trebuie verificat nainte de ridicare pentru a
constata eventualele deformari la sarcina sau alte defectiuni de executie, care ar putea mpiedica
montajul n conditii normale de lucru, inclusiv curatarea lui.
Art.138 Este interzis a se executa dezlegarea montantului (elementului) pna cnd acesta nu a
fost fixat definitiv n buloane sau suruburi. De asemenea, este interzisa executarea altor operatii la
montanti si elementele de constructii, daca acestea nu au fost montate definitiv.
Art.139 Pentru evitarea oricarui pericol din cauza aglomerarii de piese pe platforme si schele,
la locurile de montaj la naltime transportul acestora se face treptat, n functie de succesiunea
montajului. nainte de a fi transportate la naltime, toate elementele componente ale pilonului turnului,
antenei etc. se vor revizui si aranja la sol n ordinea montarii lor.
Art.140 Se interzice ridicarea lucratorilor pe elementele de constructii sau utilaje n timpul transportului
acestora la locul de montaj.
Art.141 Daca dupa ridicarea sa din diferite cauze, elementul de constructie nu poate fi montat, el va
fi cobort n pozitia initiala, pentru ndepartarea cauzelor care au mpiedicat montajul si apoi repus
n pozitia initiala.
Nu este permisa tinerea sarcinii n crligul macaralei sau sprijinirea ei pe alte elemente de constructie
pna la nlaturarea defectiunilor.
Art.142 La prinderea elementelor de constructii cu buloane sau suruburi, verificarea coincidentei
gaurilor pentru buloane sau suruburi se va face numai cu dornuri speciale.
Se interzice efectuarea acestei verificari prin introducerea degetelor n gaurile respective.
Art.143 Lucrul se considera terminat numai dupa montarea elementului n pozitie definitiva.
Art.144 Este interzis a se sprijini scari, schele etc. de elementul metalic aflat n curs de montare.
Art.145 n cazul n care montatorii se gasesc n situatii de echilibru periculoase sau grele la nivelul
acestui loc de munca, precum si la acele locuri de munca unde se produc zgomote, sunete etc. se va
opri temporar orice activitate pentru a nu distrage atentia montatorilor de la mentinerea echilibrului.
Dispozitiile de serviciu vor fi date catre conducatorul lucrarii n mod calm si fara sunete stridente
pentru evitarea emotiilor, distragerea atentiei si a oricarei situatii care ar putea pune n pericol
securitate a montatorului.
54

Art.146 Se interzice urcarea sau aplecarea muncitorilor n afara parapetelor pentru a prinde
elementele din crligul macaralei sau alte operatii.
Art.147 Vopsirea turnurilor si pilonilor se va face de regula pe elemente, la sol.
n cazul n care vopsirea se executa dupa montare, aceasta operatie se va executa respectndu-se
tehnologia de montaj, fiind interzisa executarea lucrarii de pe platforme improvizate si fara centuri
de siguranta.
Art.148 Pardoselile locurilor de munca vor fi plane, nealunecoase si n buna stare, fara gropi sau
denivelari.
Art.149 Platformele de lucru pentru persoane vor fi executate n baza unei documentatii tehnice
ntocmite de proiectant. n acest scop se va avea n vedere tipul constructiei metalice, cu podina de
dulapi si parapet de protectie.
Art.150 Pentru prinderea montantilor, stlpilor etc., n vederea ridicarii, trebuie sa se utilizeze
un sistem de agatare prevazut cu dispozitive care sa permita desprinderea ochiurilor din crligul
macaralei, fara ca montatorii sa fie nevoiti sa se urce pe crlig.
Art.151 Masinile de valtuit vor fi prevazute cu role sau alte dispozitive de sustinere si de asigurare
a avansului tablei.
Art.152 Bancurile de lucru trebuie sa fie bine fixate pe pardoseala, stabile, sa aiba dimensiunile
corespunzatoare operatiilor care se executa. Distantele minime dintre bancuri, pentru locurile de
lucru, vor fi cuprinse ntre 400-1200 mm.
Art.153 Sculele de mna vor avea mnerele confectionate din lemn de esenta tare (carpen, frasin,
artar, fag etc.) fara noduri sau crapaturi. Dimensiunile mnerelor trebuie sa fie corespunzatoare
pentru a rezista eforturilor mari si continue la care sunt supuse si sa permita prinderea lor sigura si
comoda.
Art.154 Uneltele de mna actionate electric sau pneumatic vor fi prevazute cu dispozitive sigure
pentru fixarea sculei.

7.Prevederi de proiectare

Art.155 Sculele si uneltele de mna prevazute cu articulatii (foarfece, clesti, patent etc.) vor avea o
constructie robusta, care sa nu prezinte frecari mari sau joc, n articulatii, fapt care ar conduce la un
efort suplimentar pentru actionare.
Art.156 Falcile de prindere vor avea forme si dimensiuni corespunzatoare operatiilor ce se executa
(plane, paralele, striate, cu muchii de prindere etc.).
Art.157 Dispozitivele de comanda vor fi astfel concepute nct dupa oprirea actionarii lor, actionarea
uneltei sa se opreasca imediat.
Art.158 Daca uneltele de mna cu actionare electrica sau pneumatica sunt dotate cu scule ce
prezinta pericol de accidentare (pietre de polizor, perii, pnze cu ferastrau, dalti etc.), acestea vor fi
protejate mpotriva atingerii.
Art.159 Uneltele de mna cu actionare pneumatica vor fi dotate cu supape de reglare si limitare a
presiunii si debitului n vederea limitarii turatiei.
Art.160 Prin proiect va fi prevazut modul de semnalizare, care va asigura securitatea.

55


ANEXA 1: Lista normelor de securitate a muncii complementare prezentei norme si a
prescriptiilor iscir
1.Norme generale de protectie a muncii.
2.Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea si taierea metalelor.
3.Norme specifice de securitate a muncii pentru vopsitorie.
4.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la naltime.
5.Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace
mecanizate si depozitarea materialelor.
6.Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern.
7.Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastica la
rece si stantare.
8.Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aschiere.
9.Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastica la
cald prin forjare.
10.Norme specifice de securitate a muncii pentru transporturi rutiere.
11.Norme specifice de securitate a muncii pentru transporturi pe cale ferata.
12.Normativ cadru de acordare si utilizare a echipamentelor individuale de protectie.
13.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de montaj utilaje tehnologice si constructii
metalice.
14.Prescriptii ISCIR C4-90.

ANEXA 2: Standarde conexe

1.STAS 6131-79 Constructii civile, industriale si agricole. naltimi de siguranta si alcatuirea

parapetelor
2.STAS 6726-85 mbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea otelurilor sub

strat de flux
3.STAS 9559-82 mbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea electrica n baie

de zgura
4.STAS 7918/1-83 Chei dinamometrice cu element elastic. Conditii tehnice generale de calitate
5.STAS 1450/1-89 Organe de asamblare filetate. Elemente constructive. Terminologie
6.STAS 796-89
Nituri. Conditii tehnice generale de calitate.
7.STAS 297/1-88 Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale
8.STAS 297/2-92 Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari
9.STAS 11336/2-80 Acustica psihofiziologica. Evaluarea ncadrarii n limita admisibila a nivelului

de zgomot pentru activitati cu diferite grade de solicitare a atentiei.


ANEXA 3: Ghid de terminologie de securitate a muncii

Notiuni de baza

1. Accident de munca: vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta
profesionala, care au loc n timpul procesului de munca sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu,
indiferent de natura juridica a contractului n baza caruia se desfasoara activitatea si care provoaca
incapacitate temporara de munca de cel putin trei zile, invaliditate sau deces.

2. Dispozitiv de protectie: dispozitiv care reduce sau elimina, singur sau n asociere cu un
protector, riscul de accidentare.

3. Echipament individual de lucru: totalitatea mijloacelor pe care persoanele juridice le acorda
unui salariat pentru protejarea mbracamintei si ncaltamintei persoanele n timpul procesului de
munca.
56


4. Echipament individual de protectie: totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare
participant la procesul de munca pentru a fi protejat mpotriva factorilor de risc de accidentare si
mbolnavire profesionala.

5. Echipament tehnic: orice masina, aparat, dispozitiv, mecanism, unealta sau instalatie etc.,
utilizate n timpul muncii.

6. Instructaj de securitate a muncii: modalitatea de instruire n domeniul securitatii muncii
care se desfasoara la nivelul unitatilor si are ca scop nsusirea de catre salariati a cunostintelor si
formarea deprinderilor impuse de securitate a muncii, specifice activitatii pe care o realizeaza sau
urmeaza a o realiza.

7. Instructiuni specifice de securitate a muncii: componente ale sistemului de reglementari
n domeniul securitatii muncii ale caror prevederi sunt valabile numai pentru activitatile desfasurate
n cadrul unei unitati; elaborarea lor, de catre unitati (prin efort propriu sau n colaborare cu institute
specializate) este obligatorie, atunci cnd normele generale si specifice de securitate a muncii nu
acopera totalitatea activitatilor desfasurate n unitate sau voluntare atunci cnd patronul considera
necesar pentru mbunatatirea securitatii muncii detalierea si completarea normelor cu unele prevederi
specifice unitatii.

8. Instructiuni de utilizare: instructiuni a caror elaborare este obligatorie pentru orice produs,
constituind parte integranta a documentatiei pentru certificarea produsului si prin care, producatorul
trebuie sa prezinte toate informatiile necesare utilizarii produsului n conformitate cu scopul pentru
care a fost creat si asigurarii securitatii muncii.

9. Mijloc individual de protectie: mijloc de protectie (protector) destinat protectiei unui singur
executant si care i se aplica acestuia.

10. Noxa (sinonim : factor nociv): agent fizic, chimic sau biologic cu actiune daunatoare
asupra organismului.

11. Prevenire: ansamblul procedeelor si masurilor luate sau planificate la toate stadiile de
lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.

12. Risc: probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii,
ntr-o situatie periculoasa.

13. Risc profesional: risc n procesul de munca.

14. Situatie periculoasa: orice situatie n care o persoana este expusa unuia sau mai multor
pericole.

15. Substanta periculoasa: o substanta care, n virtutea proprietatilor sale chimice sau fizicochimice, poate constitui un pericol.

16. Zona periculoasa a unui echipament de munca: orice zona situata n interiorul sau n jurul
echipamentului de munca n care o persoana este expusa riscului de accidentare sau mbolnavire
profesionala.

INSTRUCTIUNI PROPRII PENTRU SANTIERE IN CONSTRUCTII

1. Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca se face conform prevederilor
Normelor generale de protectia muncii.
Lucratile de reparatii, consolidari, demolari si translatii de cladiri se vor executa numai de personal
calificat si instruit pentru operatiile respective.

2. Santierul va fi ingradit cu imprejmuiri continue, conform proiectului de organizare de santier.
In punctele de acces spre locul de demolare se vor pune tablite de avertizare si de interzicere a
57

accesului persoanelor fara atributii de serviciu pe teritoriul santierului.

3. santierul va fi mprejmuit pentru a se evita accesul persoanelor straine. Se vor ngradi cu
mprejmuiri continue, lucrarile n curs de constructie, situate de-a lungul drumurilor publice.
n cazul n care mprejmuirea se executa la o distanta mai mica de 10 m de o lucrare n curs de
constructie, care are o naltime mai mare de 12 m, aceasta trebuie prevazuta cu copertina lata de
cel putin 1 m si cu o rampa de 20 de grade spre partea opusa lucrarii. De-a lungul muchiei de sus a
copertinei trebuie facuta o bordura nalta de 15 cm.

4. Este obligatorie semnalizarea zonei de lucru, aflata in raza de actiune, a utilajelor de
ridicat, respectiv a lucrarilor ce prezinta pericol.
Pasarelele, scarile si platformele de lucru de langa utilajele de constructii vor fi prevazute cu
balustrade de protectie.

5. Masinile si utilajele de constructii vor fi amplasate si instalate incat sa se asigure stabilitatea
si imposibilitatea unor deplasari necomadate.
La terminarea fiecarui schimb, fronturilor de lucru se vor lasa in siguranta.

6. Zona de lucru trebuie prevazuta cu rigole pentru scurgerea apelor de suprafata, care nu
vor fi amplasate de-a lungul zidurilor, sapaturilor sau gropilor de fundatii.

7. Locurile de munca care prezinta pericole vor fi semnalizate cu indicatoare de avertizare
sau interzicere.

8. La lucrarile executate pe verticala la doua niveluri diferite, deasupra unui agregat sau
sub acesta, la lucrarile ce se executa deasupra pasajelor, se vor intocmi fise tehnologice care vor
contine masuri suplimentare de protectie a munci referitoare la :

- trecerea persoanelor peste gropi, santuri, pivnite deschise

- lucrarile ce se executa deasupra pasajelor

9. Toate golurile din pereti, amplasate cu marginea de jos la o naltime sub 0,70 m deasupra
planseului si care comunica spre exteriorul constructiilor sau dau spre locuri unde nu exista un
planseu continuu, se vor ngradi.De asemenea se vor acoperi si ngradi cu balustrade executate pe
tot conturul, cu o naltime de cel putin 1 m, golurile din planseele cladirilor n constructie pe care se
executa lucrari sau e posibil sa se circule; golurile vor fi marcate cu indicatoare de pericol.

10. Golurile de ferestre si usi unde nu s-a montat tmplaria vor fi nchise provizoriu pentru a
feri personalul muncitor de curentii de aer.

11. Locurile de munca si de circulatie trebuie sa dispuna de un iluminat care sa asigure
desfasurarea functiilor vizuale si securitatea persoanelor corespunzator sarcinii de munca.

2. Schelele, esafoadele si alte elemente ajutatoare pentru lucrarile executate la inaltime vor
corespunde prevederilor proiectului de executie.

13. Montarea, ancorarea si folosirea schelelor se vor face conform cartii tehnice a acestora
si proiectului de executie a lucrarilor.

14. Pentru lucrari executate la naltimi sub 5 m se vor folosi schele simple, iar pentru naltimi
peste 5 m se vor utiliza schele conform indicatiilor din proiectele tehnologice. Schelele vor fi prevazute
cu balustrade si scndura de bord si vor fi executate astfel nct sa corespunda sarcinilor pe care le
vor avea de suportat. Se interzice utilizarea de schele improvizate si circulatia personalului muncitor
sub schele pe care se lucreaza.

15. La montarea sau adaugarea la inaltime a schelelor si esafoadelor, lucratorii vor purta
echipament individual de protectie

16. Se interzice executarea lucrarilor la inaltime in conditii meteorologice nefavorabile (vant
puternic peste 11 m/s, polei, descarcari atmosferice, precipitatii etc)

17. Lucratorii trebuie sa dispuna pe santier de apa potabila sau alte bauturi nealcoolizate
in cantitati suficiente. De asemenea, trebuie sa dispuna de facilitati pentru a-si lua masa in conditii
satisfacatoare.
58


18. Materilele provenite din demolare vor fi evacuate imediat in locurile destinate in acest
scop. Caile de acees vor fi degajate de diversele materiale provenite din demolari

19. Este interzisa aruncarea de la inaltime a molozului rezultat, a deseurilor precum si a altor
materiale.

20. Evacuarea molozului si a deseurilor de materiale din obiectele de constructie si schelele
aferente, de la o naltime mai mare de 4 m, trebuie facuta cu ajutorul jgheaburilor nchise, n lazi
nchise sau n containere. Capatul inferior al jgheabului trebuie sa se afle la o naltime de cel mult
1 m deasupra solului. n cazul n care acest lucru nu este posibil, capatul inferior al jgheabului
trebuie sa se termine ntr-un buncar de depozitare, pentru a se evita producerea prafului.Locurile n
care se depoziteaza molozul si deseurile de materiale de constructii evacuate de sus trebuie sa fie
ngradite.

21. Incarcarea, ridicarea si descarcarea materialelor cu mijloace de ridicat se va face cu
respectarea instructiunilor de utilizare a instalatiei respective.

22. Se interzice aplecarea lucratorilor in afara constructiei pentru a desprinde elementele
din carligul mijlocului de ridicat. Apropierea incarcaturii se va face cu carlige de tragere sau franghii
ajutatoare.

23. Materialele, sculele si utilajele devenite disponibile, atat la sol cat si la inaltime, vor fi
stranse si depozitate in locuri special amenajate. Se interzice aruncarea lor la inaltime.

24. Manipularea mecanizata pe orizontala si verticala a diferitelor incarcaturi se va executa
numai dupa legarea si fixarea incarcaturilor de catre lucratorii instruiti si autorizati in acest scop. Se
vor respecta prevederile in vigoare cu privire la lucrul cu mijloace de ridicare si transport pe verticala
si orizontala.

25. Caile de circulatie si scarile de acces trebuie sa fie astfel calculate si amenajate incat
sa poata fi utilizate in deplina siguranta si in conformitate cu destinatia lor. Scarile de acces vor fi
prevazute cu balustrade pentru prevenirea caderii in gol, conform proiectului pentru prevenirea
caderii in gol, conform proiectului tehnologic.

26. Accesul lucratorilor pe schele, direct din cladire, se va face numai prin locurile destinate
in acest scop.

27. Echipamentele electrice utilizate la locurile de munca vor fi astfel realizate, incat sa nu
constituie pericol de incendiu sau explozie, iar persoanele sa fie protejate impotriva riscurilor de
electrocutare prin atingere directa sau indirecta.

28. Utilajele, mecanismele si aparatele electrice fixe utilizate la executarea diferitelor lucrari
trebuie - obligatoriu - legate la instalatia de punere la pamnt, a carei rezistenta va fi de cel mult 4
ohmi.

29. Se interzice lucrul la tablourile electrice de comanda si la partile componente ale instalatiei
electrice, fara intreruperea circuitelor de alimentare. Interventia la instalatia electrica se va face
numai de electricieni calificati, intruiti si autorizati.

30. Instalatiile de distributie a energiei electrice, existente inainte de deschiderea santierului,
trebuie sa fie identificate, verificate si semnalizate.

31. In functie de caracteristicile santierului si echipamentelor, de dimensiunile incaperilor, de
caracteristicile fizice si chimice prezente ca si de numarul maxim de persoane, este obligatoriu sa
fie prevazut un numar suficient de mijloace corespunzatoare pentru combaterea incendiilor.
Dispozitivele neautomatizate contra incendiilor trebuie sa fie usor accesibile.

32. Inainte de inceperea lucrarilor de sapaturi se vor obtine precizari asupra naturii straturilor,
asupra existentei apelor subterane, asupra existentei eventualelor constructii si instalatii subterane,
natura lor si felul cum sunt amplasate sub pamant.

33. Stationarea si circulatia vehiculelor sau a utilajelor de constructii in apropiere de locurile
unde se executa sapaturi fara sprijiniri sunt permise numai la o distanta egala cu de doua ori
59

adancimea.

34. Pamantul provenit din sapatura, precum si alte materiale se vor depozita la o distanta
minima de 0,5 m de la marginea peretilor sapaturii. La sapaturile cu peretii in taluze, cu un unghi
mai mare decat unghiul natural al taluzului, distanta maxima dintre locul de asezare a pamantului
aruncat si marginea sapaturii trebuie stabilita in prealabil prin proiect.

35. La sapaturile manuale executate la a o adancime mai mare de 1,5 m se vor montat
platforme pentru aruncarea pamantului. Acestea trebuie sa fie bine fixate si sa reziste incarcaturii
pe care trebuie s-o suporte.

36. In cazul sapaturilor executate langa fundatii existente sau langa alte constructii, masurile
necesare pentru a se evita tasarea acestora, vor fi prezentate in proiectele de executie.

37. Inainte de inceperea turnarii betoanelor, conducatorul locului de munca va controla modul
de executie si soliditatea cofrajelor, a schelelor si a podinelor de lucru.

38. Caile de acces catre elementul in care se toarna betonul vor fi eliberate de materiale si
mentinute in stare de curatenie.

39. Se interzice accesul lucratoriulor in zona de turnare a betoanelor.

40. La fasonarea si montarea otelului beton se vor lua urmatoarle masuri:

- se va amenaja o platforma pentru indreptarea otelului beton la cel putin 2 m distanta de
caile de circulatie

- se interzice tinerea in mana a baretelor mai scurte de 30 cm la taierea cu foarfeca cat si la
stanta actionata de motor, pentru a se evita prinderea manii in timpul taierii barelor

- indoirea manuala a armaturilor de otel se va face cu chei destinate acestei operatiuni, in
buna stare.

- Este interzisa confectionarea armaturilor in zona de influenta a liniilor electrice aflate sub
tensiune

41. Conducatorii formatiuniilor de lucru sunt obligati sa verifice zilnic, inainte de inceperea
lucrului, daca sculele sunt in stare tehnica corespunzatoare si daca cele actionate electric sunt
legate la pamant. In lipsa acestor puncte fixe se vor utiliza cabluri sau franghii corespunzatoare,
bine ancorate, de care lucratorii sa se asigure prin intermediul centurilor de siguranta.

42. Urcarea si coborarea la si de pe podinele de lucru se vor realiza numai prin intermediul
rampelor si a cailor de acces executate conform standardelor in vigoare

43. Se interzice urcarea si coborarea pe elementele cofrajelor, schelelor sau esafoadelor.

44. Se interzice circulatia sau stationarea pe astereala prinsa pe plansee.

45. Pentru montarea cofrajelor suspendate pe grinzi metalice se va realiza o podina de lucru.
Dulapii podinelor vor fi fixati pe grinzi.
Circulatia pe cofraje metalice este permisa numai daca pe acestea s-au asezat dulapi.

46. Pentru montarea fermelor, luminatoarelor sau a altor elemente asamblate pe loc, se vor
realiza in prealabil schele.

47. Zona unde se monteaza sau se demonteaza cofraje, schele si esfoadele va fi imprejmuita
si se vor lua masuri de oprirea accesului in zona respectiva, iar daca este cazul se vor executa
copertine de protectie.

48. Daca cofrajul, schela sau esafodul raman un timp nefolosite (la constructiile unde lucrarile
se intrerup provizoriu), la reluarea lucrului se vor verifica si se vor face completarile necesare si o
noua receptie a cofrajululi, schelei sau esafodului.

49. La asamblarea elementelor de cofraj, schele, esafoadele cu buloane, bolturi, suruburi,
verificarea coincidentei orificiilor se va face cu dornuri destinate acestei operatiuni. Se interzice
efectuarea verificarii prin introducerea degetelor in orificiile respective.
Cuiele din panourile de cofraj vor fi intoarse spre a evita ranirea sau agatarea echipamentului
muncitorilor.
60


50. Se interzice demontarea cofrajelor, schelelor si esafoadelor prin tractiune inainte de
desfacrea tuturor legaturilor.

51. Demontarea cofrajelor, schelelor si esafoadelor se face numai dupa ce s-au luat toate
masurile de protectie necesare. Efectuarea operatiunilor de demonatare se face in ordinea inversa
celor de motare sau conform prevederilor proiectului de executie.
Se interzice demontarea prin daramare, precum si depozitarea pe podinele de lucru a materialelor
provenite din demontare.
Toate elementele componente demontate se vor cobori pe masura demontarii lor, prin mijloace
mecanizate sau cu ajutorul franghiilor si scripetiilor. Nu este permisa aruncarea de la inaltime a
elementelor.

52. Se interzice, la orice lucrare la inaltime, monatrea si demontarea cofrajelor, schelelor si
esafoadelor in cazul cand conditiile meteorologoce sunt nefavorabile, pe intuneric sau cand locurile
de munca nu sunt iluminate.

53. Accesul personalului in groapa cu var este interzis. Gropile de var vor fi imprejmuite cu
balustrade de protectie. Scoaterea varului din groapa se va efectua mecanizat sau manual. In cazul
scoaterii manuale se utilizeaza scara si podina amenajata in acest scop.

54. In timpul executarii lucrarilor de zidarie sub nivelul solului sau a fundatilor de piatra, se
va controla rezistanta sprijinirilor peretilor sapaturii, luandu-se masuri ori de date ori se constata
deteriorari ale acestora.

55. La executarea fundatiilor din piatra, se va evita caderea bolovanilor. Coborarea materialelor
necesare executarii zidariilor subterane (fundatia), se va face mecanizat sau folosindu-se jgheaburi
si planuri inclinate. Spatiile dintre sapaturi si fundatia zidului se vor umple cu pamant si se vor bate
cu maiul pe masura executarii zidariei, spre a nu provoca daramarea zidariei.

56. Se interzice evacuarea molozului si a deseurilor de materiale prin aruncare din interiorul
lucrarii in constructie.

57. Pe masura cresterii inaltimii zidariei, se vor realiza podine provizorii de lucru. Accesul pe
podinele de lucru se face numai pe scari.

58. La zidurile in care sunt inglobate conducte de apa, gaze sau instalatii electrice se vor
studia planurile de amplasare a conductelor de alimentare cu apa, gaze, temoficare, a cablurilor
electrice si de telecomunicatii, etc. si se vor lua masuri pentru intreruperea legaturilor de alimentare,
fara a le deteriora sau a influenta alimentarea altor cladiri.

59. Executarea zidariei exterioare de pe schelele interioare se va face dupa ce in prealabil
s-a montat spre exterior o copertina de protectie cu latimea de 1,5 m si panta spre zid. Pe aceasta
copertina este interzisa circulatia lucratorilor sau depozitarea materialelor si sculelor.

60. Este interzisa circulatia pe ziduri.

61. Inaintea executarii corniselor se vor monta dispozitivele de sustinere si fixare provizorie
a cornisei; acestea se vor demonta numai dupa executarea tencuielilor si a invelitorilor. La cornise,
zidaria care depaseste planul zidului cu peste 30 cm, se va executa numai de pe schele.

62. In cazul utilizarii pentru ridicarea materialelor a unor dispozitive si mecanisme de mica
mecanizare, se vor respecta normele de protectie a muncii pentru lucrul pe schele si la inaltime.

63. In cazul producerii in timpul lucrului a unor defectiuni ale utilajelor, la conductele de
transport al mortarului, cat si in cazul formarii de dopuri de mortar in sistemul de transport, se va opri
lucrul imediat.
Se interzice orice interventie in timpul functionarii utilajelor. Interventiile respective se vor efectua
numai dupa oprirea utilajelor, de catre personal calificat si instruit pentru aceste operatiuni.

64. Inainte de inceperea lucrarilor de reparatii la invelitori, se va verifica daca constructiile
sunt prevazute cu scari de acces corespunzatoare, ancorate de constructie si se verifica siguranta
acestora.
61


65. Inaintea inceperii lucrarilor de reparatii, conducatorul lucrarilor va verifica rezistenta
asterelei si sarpantei, urmarind ca elementele componente ale sarpantei sa nu prezinte deformatii
sau deteriorari. In cazul constatarii unor deficiente, se vor lua masurilor de remediere a acestora.
Se interzice depozitarea si manipularea materialelor direct pe astereala. Se vor amenaja platforme
speciale pentru depozitare.

66. Topirea bitumului se va realiza numai in utilaj construite in acest scop (topitoare de
bitum, cazane, masini de topit). Amplasarea utilajelor de topit bitum se va face la cel putin 50 m de
constructiile de lemn sau depozite.

Locul unde se efectueaza topirea bitumului, va fi ingradit cu indicatoare de avertizare sau
interdictie.

Se interzice amplasarea utilajelor de topit bitum in locuri unde exista posibilitatea degajarii
vaporilor de substante inflamabile sau combustibile.

In apropierea cazanului de topit bitum, se va amenaja un panou prevazut cu mijloace necesare
pentru stingerea incendiilor. Se vor respecta prevederile din normele specifice de protectie a muncii
pentru lucrari de izolatii termice, hidrofuge si protectii anticorosive.

62. Transportul bitumului se va realiza in vase inchise, cu continutul pana la din capacitate.
Vasele cu care se transporta bitumul pe acoperis vor fi asezate pe o platforma special executata
care tine seama de panta acoperisului. De asemenea, trebuie luate masuri ca bitumul fierbinte sa
nu curga de pe acoperis.

67. Reparatiile la jgheaburi, sorturi, burlane si pazii se vor face pe schela exterioara, ancorata
de partile solide ale constructiei.

68. Repararea invelitorilor din tigle, olane, placi de azbociment cat si monatarea caciulilor
deasupra cosurilor de fum se vor efectua dupa amenajarea unei podine de lucru sau schele.

69. Se interzice aruncarea oricaror materiale sau scule de pe acoperis. Zilnic, dupa terminarea
lucrului se va curata acoperisul.

70. Pe timp nefavorabil (ploaie, ceata, polei sau ninsoare) se interzice efectuarea lucrarilor
de reparatii la acoperis.

71. La lucrarile cu bitum fierbinte nu este admis personal cu boli de piele, boli respiratorii,
conjunctivite, afectiuni gastrointenstinale, precum si femei care alapteaza.

72. Repararea tencuielilor interioare pe suprafete intinse se va executa de pe schele
rezistente cu podine continui; se admite a se lucra pe scari duble numai la mici reparatii(de exemplu
astupari goluri, treceri conducte). Este interzisa folosirea improvizatiilor in realizarea sau sprijinirea
podinelor.

73. Lucrarile de finisaj la exterior se vor executa de pe schele. Se interzice executarea
lucrarilor simultan la doua niveluri aflate pe aceeasi verticala.

74. Dupa terminarea lucrului, se vor evacua de pe schele resturile de materiale si sculele.

75. La repararea pardoselilor se vor utiliza scule in buna stare de functionare. Pe timpul
repararii pardoselii, cablurile electrice care o traverseaza vor fi scoase de sub tensiune.

76. Lucrarile de zugraveli si vopsitorii interioare se vor executa de pe schele interioare sau de
pe scari duble; utilizarea scarilor simple este permisa la lucrari de pana la 3 m inaltime.

77. Fierberea uleiului de in in aer liber si transportul lui in vase deschise sunt interzise. Vasele
utilizate la transportul uleiului de in vor fi inchise si umplute la din capacitatea lor.

78. Lucrarile la care se folosesc substante inflamabile (de ex. Benzina, nitrolacuri, petrol etc.)
se vor executa de catre lucratorii calificati si instruiti pentru utilizarea acsetora.

79. Finisajul interior cu vopsele care degaja substante toxice se executa cu ferestrele
deschise sau asigurandu-se ventilatie. La aplicarea vopselei prin pulverizare, se va asigura ventilatia
corespunzatoare sau se vor dota lucratorii cu masti contra noxelor.

80. In incaperile unde se intrebuinteaza nitrolacuri, combustibili si alte substante care degaja
62

gaze inflamabile este interzisa flacara deschisa sau producerea de scantei.

81. In timpul arderii cu lampa de benzina a vopselei vechi, se va asigura o buna aerisire.
La depozitarea si indepartarea deseurilor rezultate in urma procesului tehnologic (de ex. Vopsele,
uleiuri, lacuri, solventi etc.) se vor respecta reglementarile in vigoare.
Lucratorii care utilizeaza substante toxice vor fi supusi controlului medical conform reglementarilor
Ministerului Sanatatii.

82. Camerele vopsite in ulei vor fi aerisite. Se interzice stationarea sau cazarea lucratorilor in
aceste incaperi minimum 24 ore dupa vopsire.

83. La executarea lucrarilor de zugraveli cu preparate pe baza de apa, conductorii electrici
aflati in incapere vor fi scosi de sub tensiune.

84. Taierea geamurilor se va face in spatiile destinate acestei operatiuni; deseurile se vor
colecta in lazi.

85. Montarea geamurilor la luminatoare se va face de pe o podina de lucru continua. Se
interzice accesul persoanelor sub locul de lucru.

86. Subzidirea fundatiilor sau a peretilor cladirilor existente, va fi executata dupa proiecte sau
fise tehnologice si sub supravegherea permanenta a conducatorului lucrarii.

87. In cazul in care in timpul executiei se constata deplasari sau deformari ale constructiei, se
vor lua masuri urgente pentru indepartarea lucratorilor din zona si adapostirea intr-un loc sigur.

88. Se interzice continuarea lucrarilor de subzidire atunci cand se constata deformari ale
terenului din zona respectiva.

89. Inainte de inceperea lucrarilor de demolare se va proceda la examinarea nu numai a a
obiectivelor de constructii propuse pentru demolare si a cladirilor din imediata vecinatate in scopul
obtinerii informatiilor necesare asupra rezistentei si stabilitatii acestora. Toate observatiile din inspectia
vizuala a cladirilor si uneori, dupa caz, din sondaje si incercari nedistructive, vor fi cuprinse intr-un
proces verbal pe baza caruia se alege metoda de lucru si se intocmeste proiectul de organizare a
lucrarilor de demolare a constructiilor. Lucrarile de demolare propriu-zise se vor executa conform
proiectelor avizate si aprobate.

85. Este interzis lucrul la ferastraiele circulare daca acestea nu sunt dotate cu dispozitive de
protectie, daca acestea sunt defecte si nu sunt corespnzatoare tipo- dimensiunilor masinii si sarcinii
de lucru.

86. Este interzis a se lucra la ferastraiele circulare daca dispozitivele de protectie nu
asigura:

- acoperirea partii active a panzei taietoare

- limitarea urmarilor fenomenului de recul

- oprirea patrunderii mainii lucratorului in zona de taiere a panzei

87. Este interzisa folosirea panzelor taietoare care prezinta crapaturi, fisuri, excentritati, sau
mai mult de doi dinti lipsa, si care sa nu fie consecutivi.

88. Este interzisa orice incercare de franare a panzei taietoare cu diverse obiecte sau cu
bucati de material lemnos.

89. Este interzis lucratorului sa stea, in pozitia de lucru sau in repaus, in planul panzei
taietoare. Pozitia trebuie sa fie in lateralul planului panzei taietoare si in fata acesteia.

63

Modul 5 ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE

2
ORGANIZAREA RAIONAL
A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE DE
DE NTREINERE-REPARAII-INVESTIII
NTREINERE-REPARAII-INVESTIII

1. INTRODUCERE
Scopul pe care trebuie s i-l propun conductorul unui proces de producie este de
a realiza o organizare raional a locurilor de munc din subordine.
Lucrarea i propune o grupare sistematic a principalelor elemente care concur la
realizarea unui loc de munc organizat raional, cu elemente concrete privind activitile de
ntreinere, retehnologizare, realizare de lucrri noi.
Se trateaz organizarea locului de munc, att ca o component a atribuiilor conductorilor
nemijlocii ai proceselor de producie (maitri), ct i ca o modalitate de cretere a
productivitii muncii, deci de reducere a duratei realizrii lucrrilor i de sporire a
eficienei economice a activitilor .
Informaiile cuprinse n lucrare se grupeaz n jurul a ctorva aspecte:
definirea unui loc de munc;
identificarea elementelor componente ale acestuia;
stabilirea factorilor de influen i a msurilor ce pot conduce la o organizare
raional a lui.
Desigur, lucrarea se adreseaz cu prioritate maitrilor, dar apreciem c elementele cuprinse
n ea sunt utile i conductorilor ierarhici ai acestora, inginerilor i tehnicienilor din
execuie sau proiectare (tehnologic).
Un conductor se poate afla n dou tipuri de situaii:
cnd are sarcina s realizeze o lucrare cu caracter de noutate pentru formaia sa i
atunci el trebuie s proiecteze modul de organizare a execuiei;
cnd execut n mod curent unele tipuri de lucrri, i atunci i propune s
mbunteasc organizarea existent.
Ce obiective trebuie s aib el n vedere ?
Acestea se pot defini astfel:
s fie folosit n mod eficient fora de munc, deci s creasc productivitatea acesteia;
s fie folosite optim mijloacele de munc, acest lucru reflectndu-se direct n
reducerea costurilor produciei;
s fac munca mai confortabil prin:
reducerea efortului fizic;
mbuntirea condiiilor de efectuare a acesteia;
imprimarea unui caracter mai uman relaiei om-munc.
Acest din urm obiectiv devine i mai important pe msur ce vrsta limit pentru
pensionare crete i se dorete ca pe durata ct salariatul este n activitate s dovedeasc i
capacitate fizic i intelectual n realizarea sarcinilor. n plus, adesea contractul colectiv de
munc protejeaz salariaii peste 50 ani (femei) sau 55 ani (brbai) fa de desfacerea
contractului de munc.

s gndeasc msuri care sunt compatibile cu resursele unitii, deci cu anse de

aplicare.

O aciune coordonat la nivelul filialelor, al seciilor, pentru organizarea raional a

locurilor de munc, poate conduce, prin nsumarea rezultatelor obinute la nivelul fiecreia,
la efecte semnificative pe ansamblu. Pentru aceasta, un rol deosebit l au nu numai
64

MENTENANA SISTEMELOR INDUSTRIALE

ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE DE

NTREINERE-REPARAII-INVESTIII

conductorii proceselor de producie, dar i sugestiile, propunerile fcute de salariai (este o

practic permanent n ntreprinderile japoneze).

ORGANIZA
NTREINE

3. ANALI

3.1. Analiz
Un alt aspect, deloc neglijabil, este legat de evoluia organizrii sindicatelor care, dac ntro prim etap au avut ca obiective prioritare problemele salariale, ntr-un viitor apropiat se
vor concentra i pe alte probleme, printre care cerinele adresate administraiei referitoare
la mbuntirea condiiilor de munc, la dotarea corespunztoare pentru realizarea unei
munci eficiente.
2. LOCUL DE MUNC - DEFINIRE, ELEMENTE COMPONENTE
Locul de munc reprezint o zon (spaiu, teritoriu) nzestrat cu tot ce este necesar
(maini, scule, materiale, piese etc.) pentru realizarea unei lucrri sau a unui complex de
lucrri de ctre un executant individual sau colectiv (echipa).
Procesele de producie sunt destul de diferite ntre ele ca scop (ntreinere, reparaie,
retehnologizare, obiectiv nou), ca tehnologie (execuie prin prelucrri mecanice, sudur,
lctuerie, etc) sau ca teritoriu de desfurare (pe o suprafa restrns - locul de munc al
strungarului, pe o zon mai mare - reparaia unui perete al cazanului sau revizia/reparaia
unei staii de transformare, pe faze ntinse - reparaia unei linii electrice, execuia unui baraj
etc.)
Cu toate aceste diferene i particulariti, fiecarui loc de munc i sunt specifice patru
elemente componente:
mijloacele de munc, compuse din totalitatea instrumentelor care se interpun ntre
om i obiectul muncii; aceste mijloace pot fi de o complexitate mai mare (maini
unelte, instalaii de ridicat, maini de transport etc.) sau mai redus (scule universale,
scule i dispozitive specifice tehnologiei, aparate de msurat i control etc);
obiectele muncii, respectiv componenta asupra creia se acioneaz pentru a-i
schimba forma, performanele etc.; obiecte ale muncii pot fi: o bucat de material pe
care un strungar o transform ntr-o pies, un reductor cruia un lctu i nlocuiete
piesele uzate, un complex de materiale - beton, oel beton, confecii metalice - care
pot fi transformate ntr-un baraj etc.;
fora de munc, cea care prin intermediul mijloacelor de munc acioneaz asupra
obiectelor muncii pentru a se atinge scopul propus ntr-un anumit loc de munc; fora
de munc poate fi mai mult sau mai puin calificat, compus din unul sau mai muli
executani, de aceeai meserie sau cu meserii diferite;
condiiile generale de munc, definite de acele caracteristici pe care le impune o
bun desfurare a muncii (iluminat, temperatur, zgomot, prevenirea riscurilor de
accidente etc.).

MENTENANA SISTEMELOR INDUSTRIALE

65

3.1.1. Anal
Mijloacele
rol determ
sudur, un

Prezena a
locului de
stare de fun
Dotar
utilaje
lucrr
Analiz
- natu
- dot
- vol
- cos
a
n
Desigu
finan
aciun
cu dob
Ampl
- fo
- ex
- as
- de
pe
- sa
ut
fa
lu
Alime
fi i c
comp
Alime
de ved
cantita
Men
luarea
- sta
ne
- ex
i

riai (este o

, dac ntrapropiat se
referitoare
izarea unei

te necesar
complex de

reparaie,
ce, sudur,
e munc al
ia/reparaia
unui baraj

ifice patru

erpun ntre
re (maini
universale,

pentru a-i
material pe
nlocuiete
alice - care

az asupra
unc; fora
mai muli

impune o
scurilor de

ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE DE

NTREINERE-REPARAII-INVESTIII

3. ANALIZA ELEMENTELOR COMPONENTE ALE LOCULUI DE MUNC

3.1. Analiza mijloacelor de munc
3.1.1. Analiza mijloacelor de munc de mare complexitate (mecanizare)
Mijloacele de munc de mare complexitate sau, n unele situaii, marea mecanizare au un
rol determinant n procesele de producie (de exemplu un strung, un transformator de
sudur, un pod rulant, o automacara etc.).
Prezena acestora la un loc de munc presupune analiza urmtoarelor aspecte : dotarea
locului de munc, amplasarea utilajelor, alimentarea cu energie, meninerea utilajelor n
stare de funciune, stabilirea traseelor de deplasare,calitatea utilajelor.
Dotarea locului de munc. Un nivel de productivitate sporit presupune i o dotare cu
utilaje performante (pentru producie) sau o mecanizare complex (pentru reparaii,
lucrri noi etc.).
Analiza dotrii trebuie facut innd seama de:
- natura operaiilor de executat la locul de munc;
- dotarea existent i posibilitatile de suplimentare (ca numr, tip, performane);
- volumul lucrrilor de realizat (frecvena utilizrii, gradul de ncrcare etc.);
- costurile pe care le presupune o nlocuire a dotrii actuale sau o completare a
acesteia, sub aspectul investiiei iniiale i al costurilor de exploatare i
ntreinere.
Desigur, valorile mainilor, instalaiilor sunt astzi semnificative, iar resursele de
finanare limitate; cu toate acestea, calculele economice pot demonstra oportunitatea
aciunilor (nlocuire, completare chiar n condiiile obinerii de surse prin creditare i
cu dobnzi mari.
Amplasarea utilajelor. Analiza trebuie s se refere la:
- folosirea economic a suprafeei atelierelor, terenului etc.;
- existenta spaiilor pentru efectuarea ntreinerii i reparaiilor;
- asigurarea spaiilor impuse de securitatea muncii, norme ISCIR etc.;
- desfurarea comod i fr riscuri a procesului de producie (de ex.: vizibilitate
pentru cei care le manevreaz, sisteme de comunicaii etc.);
- satisfacerea ntregii zone a locului de munc unde procesul tehnologic impune
utilizarea lor (de ex.: nu este permis amplasarea unor instalaii de ridicat dezaxate
fa de utilajele ce ar trebui manevrate sau a cror deplasare nu satisface execuia
lucrrilor n punctele extreme).
Alimentarea cu energie. Sursele frecvente de energie sunt de natur electric, dar pot
fi i combustibili (pentru mijloace de transport, automacarale, buldozere etc.) sau aer
comprimat (pentru lucrri sub ap, n subteran etc.).
Alimentarea cu energie presupune asigurarea unei surse corespunzatoare att din punct
de vedere calitativ (tensiune, tip de combustibil, presiune a aerului comprimat) cat i
cantitativ (putere, mas, debit).
Meninerea utilajelor n stare de funciune. Dotarea existent sau de viitor impune
luarea msurilor adecvate de mentenan:
- stabilirea operaiilor de ntreinere, a personalului executant i a materialelor
necesare;
- existena formaiilor pentru realizarea reviziilor tehnice, a reparaiilor planificate
i a celor accidentale;

DUSTRIALE

MENTENANA SISTEMELOR INDUSTRIALE

66

ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE DE

NTREINERE-REPARAII-INVESTIII

un sistem de coordonare a activitilor ntre cei care utilizeaz mijloacele i cei

care le ntrein sau le repar (planificarea reviziilor, a reparaiilor, emiterea
comenzilor, stabilirea imobilizrilor i a cheltuielilor etc.).
Stabilirea traseelor de deplasare. Aceasta se refer la utilajele deplasabile pe drumuri
de acces (mijloace de transport, automacarale, electrocare, motostivuitoare etc.).
Analiza vizeaza alegerea traseelor nepericuloase i mai scurte (economice), a locurilor
de parcare, de alimentare cu carburani etc.
Calitatea utilajelor. Aceasta poate fi privit din mai multe puncte de vedere:
- al asigurrii unei anumite disponibiliti (opriri planificate sau accidentale n
anumite limite);
- al asigurrii unui climat ergonomic pentru personalul ce deservete utilajul sau
maina, dar i pentru cel care se afl n zona de lucru (nivel de noxe, zgomot etc.).

ORGANIZA
NTREINE

id
di
de
aduce
st
fo
- or
m
degaj
atelier
materi

3.3. Analiz
3.1.2. Analiza mijloacelor de munc de mic mecanizare
Fiecrei meserii i fiecrui gen de lucrare i sunt specifice anumite scule, dispozitive,
aparate (numite adesea i mijloace de mic mecanizare). Analiza acestora la un loc de
munc se refer la: nzestrarea cu scule, dispozitive i aparate, depozitarea sculelor,
concepia i construcia sculelor /dispozitivelor.
nzestrarea cu scule, dispozitive, aparate. Acesta este un element esenial al analizei,
deoarece practica demonstreaz numeroase abateri de la o dotare corespunztoare
pentru operaiile de executat (lipsa de scule/dispozitive i aplicarea de metode de
lucru improvizate, dotare uzat moral sau fizic).
Analiza dotarii trebuie s in seama de lucrrile de executat i de frecvena lor
(ultimul aspect influeneaz numrul de scule de acelai tip).
Trebuie analizate i aspectele conexe: sursele de alimentare cu energie (electric,
pneumatic, combustibil) i sistemul de ntreinere i reparaie.
Depozitarea sculelor. Situaiile sunt diverse: scule pstrate de fiecare salariat, scule
comune echipelor, scule pstrate i distribuite de magazii ale seciilor. O problem
comun este legat de securitatea sculelor (multiplele utilizri i n afara unitii fac
posibil nstrinarea lor). Este necesar asigurarea unor condiii materiale specifice de
depozitare.
Concepia i construcia sculelor/dispozitivelor. Analiza trebuie s conduc la
concluzii clare privind utilizarea lejer a lor i n condiii lipsite de riscuri de
accidente .
3.2. Analiza obiectelor muncii
n activitile de reparaii mai ales, n centralele electrice, dar i pentru lucrrile de
investiii, volumul de obiecte ale muncii este semnificativ. Asigurarea lor la locul de
munc pentru procesul de producie comport un consum mare de timp pentru manipulri,
precum i existena mijloacelor de mecanizare pentru ridicat i transportat.
Analiza se refer la cteva aspecte:
aprovizionarea corespunztoare a locului de munc, ce presupune:
determinarea specificaiei de sortimente necesare lucrrilor;
stabilirea cantitilor pentru fiecare sortiment;
MENTENANA SISTEMELOR INDUSTRIALE

67

Fora de
executanil
num
partici
consum
de luc
nivelu
de rea
calific
salaria
capac
impus
vedere
n spa
Preciz
period
stabil
deriv
Preciz
tie ce
echipe
metod
tehnic
munci

a
lu
de

a
tim
-

ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE DE

NTREINERE-REPARAII-INVESTIII

cele i cei
, emiterea

pe drumuri
oare etc.).
a locurilor

:
dentale n

tilajul sau
omot etc.).

identificarea momentelor de aprovizionare (pentru lucrrile cu durat mai mare),

din considerente economice (blocarea unor fonduri ct mai reduse) i de
depozitare;
aducerea i depozitarea la locul de munc, analiz care se refer la:
stabilirea mijloacelor de ridicare i transport;
folosirea de accesorii: palete, containere etc.;
- organizarea depozitrii la locul de munc (folosirea raional a spaiilor, numr
minim de manipulri etc.);
degajarea locului de munc, respectiv evacuarea produselor realizate (n cazul
atelierelor de confecii, reparaii de subansambluri) i a deeurilor (piese uzate, alte
materiale).

3.3. Analiza forei de munc

ispozitive,
un loc de
a sculelor,

al analizei,
punztoare
metode de

cvena lor
(electric,

ariat, scule
problem
unitii fac
pecifice de

onduc la
riscuri de

ucrrile de
a locul de
manipulri,

Fora de munc trebuie privit ca totalitatea capacitilor fizice i intelectuale ale

executanilor. Analiza include urmtoarele aspecte:
numrul de lucrtori i structura pe meserii (pentru locurile de munc ce implic
participarea mai multor executani, a unei echipe); ele se determin pe baza
consumului de munc normat, a duratei impuse pentru realizarea lucrrii, a spaiului
de lucru, a procedeelor tehnologice folosite i a succesiunii acestora;
nivelul de calificare al executanilor, care trebuie corelat cu complexitatea lucrrilor
de realizat; pentru a satisface acest deziderat este necesar o apreciere a nivelului de
calificare impus de lucrare i o caracterizare a lucrrilor pe care le poate executa un
salariat ncadrat ntr-o meserie i aflat la un nivel de salarizare;
capacitatea fizic i psihic de munc; trebuie realizat o corelare ntre efortul fizic
impus de lucrare i capacitile fizice ale executanilor; totodat trebuie avute n
vedere unele particulariti psihice impuse de anumite lucrri (execuie la nalime sau
n spaii nguste, grad mare de periculozitate etc.);
Precizare. Pentru multe locuri de munc se impune, pe lng controlul medical
periodic, i testarea psihologjc.
stabilirea sarcinilor de lucru pentru fiecare executant; sarcinile fiecrui executant
deriv dintr-o fi tehnologic sau, mai nou, dintr-o procedur operaional.
Precizare. Pentru folosirea raional a timpului de lucru, fiecare executant trebuie s
tie ce are de realizat n strns coordonare cu aciunile celorlali componeni ai
echipei.
metoda de munc practicat; pentru mbuntirea metodei de munc se utilizeaz
tehnicile puse la dispoziie de studiul metodelor de munc (component a studiului
muncii); printre acestea menionm:

analiza detaliat a procesului de producie, care implic descompunerea unei

lucrri n faze: de transformare, de transport, de control, de ateptare, de
depozitare; prin interpretarea critic a situaiei existente pot rezulta:
reducerea unor faze de transport;
eliminarea unor ateptri;
cumularea unor operaii la transformare;

analiza executantului colectiv (echipa), metod prin care, printr-o nregistrare n

timp a activitilor fiecrui executant, se pot trage concluzii privind:
gradul de ocupare (folosirea fondului de timp) pentru fiecare executant;
-

DUSTRIALE

MENTENANA SISTEMELOR INDUSTRIALE

68

ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE DE

NTREINERE-REPARAII-INVESTIII

diferenele de ncrcare ntre executani;

intervalele de timp nefolosite;
depistnd cauzele care duc la o utilizare necorespunztoare a fondului de timp, se
pot stabili msuri n consecin;
analiza sistemului executant - main, cnd n procesul de producie exist acest
cuplu (de exemplu: strungar - strung; mainist - buldozer etc.); aceast analiz d
informaii cu privire la stagnrile din procesul de producie i la cauzele lor
(defeciuni ale mainii, intervenie greoaie pentru remediere, nepregtirea sculelor
dispozitivelor de ctre executant etc.).

mecan
sau un
de or
dotri
de or
mare,
de mu
munc

4.2. Cunoa

3.4. Analiza condiiilor generale de munc

Imaginea locului de munc trebuie completat i cu acele condiii de ordin general care pot
conduce la realizarea lucrrilor (pentru care elementele expuse mai nainte sunt rezolvate)
cu o productivitate mai bun sau mai slab. Aceste condiii generale se refer la:
factori de ambian fizic: iluminat, microclimat (temperatur, umiditate etc.),
zgomot, factori meteorologici etc.; din analiza acestor factori rezult msuri ca:
mbuntirea iluminatului local, echipament de protecie deosebit etc. ;
factori de ambian psihic: colorit, muzic, climat de munc; dac pentru tipul de
activitate n care se desfoar coloritul i muzica nu sunt de luat n discuie, n
schimb analizei relaiilor de munc dintre executani i dintre acetia i efi merit s i
se acorde atenie;
factori igienico-sanitari: condiiile pentru schimbarea inutei (strada-lucru), pentru
servirea mesei, pentru igiena corporal, grupuri sanitare etc.;
factori de risc: analiza riscurilor ce pot aparea la executarea lucrrilor specifice
locului de munc trebuie s conduc la msurile necesare pentru a prentmpina
posibilele accidente de munc: msuri de natur organizatoric (de ex. ntocmirea
documentelor i respectarea riguroas a regulilor pentru admiterea la lucru n
instalaii), de natur tehnic (de ex. folosirea dispozitivelor de scurtcircuit), de natur
educaional (de ex. instruirea salariailor nainte de a ncepe lucrarea).
4. ETAPELE RAIONALIZRII ORGANIZRII LOCULUI DE MUNC
Fiecare conductor are n subordine mai multe locuri de munc, a cror organizare pune
probleme diferite (unele comport volum mare de munc, altele presupun condiii grele,
riscuri de accidente etc.)
n aciunea sa de raionalizare a organizrii locurilor de munc pe care le conduce se
impune parcurgerea mai multor etape.
4.1. Selectarea locului de munc supus raionalizrii
n cadrul unei secii (antier), a unui atelier (lot) exist o multitudine de locuri de munc.
ntr-un program de raionalizare a organizrii lor trebuie stabilit a ordine a prioritilor.
Pentru aceasta se pot lua n consideraie urmtoarele criterii:
de ordin economic: locuri de munc ce pot genera trangulri ntr-un flux al
produciei, locuri de munc unde este necesar consum mare de manoper (slab
MENTENANA SISTEMELOR INDUSTRIALE

69

ORGANIZAR
NTREINE

Pentru locu
maistrul) p

Ca modalit
sc
gr
gr
gr

4.3. Analiz

Aceast eta
prezint de

Pentru a u
vezi anexa)

Se recoma
presupune
executantu

Metoda se
amintite.
ntrebrile

ntrebrile
sunt: de ce
acest mod?
? se poate f

Concluziile
schimbarea

Analiza cri
viitor (dot

ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE DE

NTREINERE-REPARAII-INVESTIII

de timp, se

exist acest
analiz d
cauzele lor
ea sculelor

ral care pot

rezolvate)

itate etc.),
msuri ca:

ru tipul de
discuie, n
merit s i

ru), pentru

r specifice
entmpina
ntocmirea
a lucru n
, de natur

izare pune
ndiii grele,

conduce se

de munc.
rioritilor.

un flux al
oper (slab

mecanizate), locuri de munc cu ntreruperi frecvente ale muncii (slaba organizare)

sau unde se aplic metode vechi de munc;
de ordin tehnic: locuri de munc la care au survenit schimbri ale tehnologiei i
dotrii;
de ordin social: locuri de munc unde condiiile sunt deosebit de grele (efort fizic
mare, microclimat special etc.), locuri de munc unde se produc frecvente accidente
de munc, cu fluctuaie mare de personal sau acolo unde nu se ndeplinesc normele de
munc (de acord sau regie).

4.2. Cunoaterea organizrii existente

Pentru locul de munc supus raionalizrii, eful ierarhic al acelui loc de munc (de ex.
maistrul) prezint n detaliu elementele componente ale acestuia (vezi cap.3).
Ca modaliti de prezentare se folosesc:
schia de amplasare a diferitelor elemente;
graficul detaliat al procesului de produie;
graficul executantului (individual, colectiv, executant - main);
grafice de circulaie (a materialelor, a executanilor) etc.
4.3. Analiza critic a organizrii existente
Aceast etap const n depistarea acelor componente ale locului de munc analizat care
prezint deficiene.
Pentru a uura munca celui care face analiza, se poate folosi o list de control ("checklist" vezi anexa).
Se recomand totodat i folosirea pentru analiz a metodei interogative. Metoda
presupune analiza, pentru orice lucrare, a celor cinci componente: obiectul lucrrii,
executantul, locul, momentul i modul n care se execut.
Metoda se bazeaz pe trei seturi de ntrebri care se refer la cele cinci componente
amintite.
ntrebrile vizeaz constatarea, analiza critica i mbuntirile ce se pot aduce.
ntrebrile de constatare sunt urmatoarele: ce? cine? unde? cnd? cum?, cele de analiz
sunt: de ce? de ce acest executant? de ce n acest loc? de ce n acest moment? de ce n
acest mod?, cele de mbuntire sunt: se poate face i altceva? poate fi fcut de altcineva
? se poate face n alt loc? n ce moment ? sau n alt mod?
Concluziile analizei se pot referi la: eliminarea operaiei sau combinarea ei cu alt operaie,
schimbarea executantului, a locului, momentului i a modului de execuie.
Analiza critic trebuie s se finalizeze cu un pachet de msuri, cu aplicare imediat sau de
viitor (dotri, documentaii etc.).

DUSTRIALE

MENTENANA SISTEMELOR INDUSTRIALE

70

ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE DE

NTREINERE-REPARAII-INVESTIII

ORGANIZA
NTREINE

4.4. Proiectarea i aplicarea noii organizri

Integrarea msurilor de mbuntire n organizarea existent va conduce la derularea
operaiilor (lucrrilor) ntr-o nou variant, care se pune n practic imediat sau ealonat i
care trebuie nsuit de executani. Noutatea se poate referi la aspecte variate ca:
schimbarea numrului i structurii executanilor (ca meserie i nivel de calificare)
modificarea dotrii, a metodei de lucru, a ordinii operaiilor, a repartizrii sarcinilor pe
membrii echipei, a executrii prealabile a unor operaii (confecionarea unor componente
etc.), modificarea spaiilor de depozitare, a traseelor de micare etc.
Observaie. Dup definirea noii organizri, inclusiv a unor corecii rezultate din practic,
se impune i a nou msurare a consumului de munc.
BIBLlOGRAFIE
1. Ministerul Muncii - Studiul muncii, vol.I-VIII. Ed.Tehnic,1973
2. Crlan, M. - Studiul muncii(broura CFP - simbol Nt 1-1)

MENTENANA SISTEMELOR INDUSTRIALE

71

Nr.
crt.
0

1.MIJ

1. Opera
2. Dotar
de pro
3. Num
4. Care
i car
Costu
5. accep
Ampl
6. proce
Ampl
7. ntre
n caz
8. trasee
Exist
9. utilaje
Alime
10. Sunt
11. Privin
12. - sunt
- sunt
- care
Exist
13. sculel
Exist
14. scule/
Este a
15. termi
Pentr
16. care d
Scule
17. fr r
Scule
18. como

a derularea
ealonat i
variate ca:
calificare)
arcinilor pe
omponente

in practic,

10

ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE DE

NTREINERE-REPARAII-INVESTIII

Lista de control
(CHECKLIST)
pentru aprecierea organizrii unui loc de munc
Nr.
crt.
0

Intrebarea

Constatarea

1
1.MIJLOACE DE MUNC

da

nu

nu este
cazul
4

Anexa

Propuneri de
mbuntire
5

1. Operaiile sunt suficient mecanizate?

2. Dotarea existent are performanele impuse
de procesul tehnologic?
3. Numrul de utilaje satisface necesitile?
4. Care este gradul de folosire a dotrii existente
i care sunt cauzele utilizrii incomplete?
Costurile determinate de dotare sunt
5. acceptabile?
Amplasarea utilajelor satisface cerinele
6. procesului de producie?
Amplasarea utilajelor creeaz dificulti de
7. ntreinere, reparaii?
n cazul unor mijloace de transportat/ridicat,
8. traseele de micare sunt cele mai economice?
Exist un sistem de ntreinere i reparaie a
9. utilajelor?
Alimentarea cu energie este mulumitoare?
10. Sunt uzate fizic sau moral?
11. Privind dotarea cu scule-dispozitive:
12. - sunt prevzute de tehnologie?
- sunt asigurate conform prevederilor?
- care sunt improvizaiile ce se fac?
Exist un sistem de ntreinere i reparare a
13. sculelor i dispozitivelor?
Exista surse de alimentare cu energie pentru
14. scule/dispozitive?
Este asigurat depozitarea sculelor la
15. terminarea programului de munc?
Pentru dispozitivele unicat exist o persoan
16. care decide distribuirea?
Sculele pe care le utilizai ofer o utilizare
17. fr riscuri de accidente?
Sculele pe care le utilizai ofer utilizatorilor
18. comoditate n manipulare, acionare?

DUSTRIALE

MENTENANA SISTEMELOR INDUSTRIALE

72

11

ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE DE

NTREINERE-REPARAII-INVESTIII

0
1
19. Exist o normare a duratei de utilizare a
sculelor? Este posibil ncadrarea n aceast
durat?

ORGANIZA
NTREINE

0
35. Se po
- n co
- n lo
- n m

2. OBIECTELE MUNCII
20. Asigurarea locului de munc cu materiale,
piese se face:
- la nceputul lucrrii?
- ealonat?
- fr nici o ordine?
21. Ct timp se pierde (procentual) din lipsa de
materiale?
22. Exist formaii specializate care asigur
aducerea materialelor la locul de munc?
23. Sunt condiii de depozitare a materialelor la
locul de munc?
24. Care este nivelul de mecanizare n activitatea
de manipulare a materialelor?
25. Sunt folosite accesorii, precum containere,
palete?
26. Se fac manipulri repetate, nejustificate
pentru materiale?
27. Este organizat depozitarea i sortarea
deeurilor?
3. FORA DE MUNC
28. Numrul i structura pe meserii sunt judicios
stabilite?
29. Este corelat complexitatea lucrrilor cu
nivelul de calificare al executanilor?
30. Cum se face aceast corelare cnd pentru o
meserie exist 3-5 categorii de lucrtori
(complexitate) i pentru fiecare sunt 7- 13
clase de salarizare?
31. Cum se realizeaz compatibilitatea ntre
solicirile fizice cerute de lucrare i starea
fizic i de sntate a executanilor?
32. Exist lucrri speciale care necesit o testare
psihologic a executanilor?
33. tie fiecare executant (n cazul unei echipe)
ce are de fcut?
34. Se coordoneaz satisfctor interveniile
componenilor echipei?

MENTENANA SISTEMELOR INDUSTRIALE

73

36. Neuti
dator
- indi
- lipse
- neco
- defe
37. Norm
munc

4. CO
MUN

38. Sunt
de mu
39. Se as
condi
40. Sunt
dimin
41. Sunt
pentr
42. Sunt
mese
43. Rela
coope
44. Dar r
forma
comp
45. Se cu
pot tr
46. Pentr
sunt l
- de n
- de n
- de n
47. Accid
- exec
- efil
- uno
ale ut

11

LE DE

12

ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE DE

NTREINERE-REPARAII-INVESTIII

0
1
35. Se pot face schimbri:
- n coninutul operaiilor?
- n locul i momentul execuiei?
- n modul de execuie?

36. Neutilizarea complet a fondului de timp este

datorat:
- indisciplinei executanilor?
- lipsei materialelor, sculelor?
- necorelrii cu alte formaii?
- defectrii mijloacelor de munc?
37. Normele de munc reflect consumul real de
munc?
4. CONDIIILE GENERALE DE
MUNC
38. Sunt asigurate condiiile de iluminat la locul
de munc?
39. Se asigur echipamentul de protecie adecvat
condiiilor de lucru?
40. Sunt noxe la locul de munc i mijloace de
diminuare a lor?
41. Sunt condiii de igien legate de pregtirea
pentru mas, pentru lucru/strad?
42. Sunt mulumitoare condiiile pentru servirea
mesei?
43. Relaiile dintre membrii echipei sunt de
cooperare, colegiale?
44. Dar relaiile dintre echipa i efi sau alte
formaii (de exploatare sau cu alte meserii
complementare)?
45. Se cunosc riscurile locului de munc ce se
pot transforma n accidente de munca?
46. Pentru a nu avea loc accidente de munc,
sunt luate toate msurile:
- de natur organizatoric?
- de natur tehnic?
- de natur educational (instruire)?
47. Accidentele produse se pot pune n seama:
- executanilor?
- efilor?
- unor defecte ascunse ale materialelor sau
ale utilajelor?

STEMELOR INDUSTRIALE

MENTENANA SISTEMELOR INDUSTRIALE

74

Modul 6
Hotararea de Guvern nr. 1091 din 16 august 2006
privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca
Hotararea nr. 1091 din 16/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr.
739 din 30/08/2006

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. - Prezenta hotarare stabileste cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul
de munca, asa cum este definit la art. 4.

Art. 2. - Prevederile prezentei hotarari nu se aplica:

a) mijloacelor de transport utilizate in afara intreprinderii si/sau unitatii sau locurilor de
munca din interiorul mijloacelor de transport;

b) santierelor temporare sau mobile;

c) industriilor extractive;

d) vaselor de pescuit;

e) campurilor, padurilor si altor terenuri care apartin unei intreprinderi agricole sau forestiere,
dar sunt situate in afara ariei cladirilor intreprinderii.

Art. 3. - Prevederile Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 se aplica in totalitate
domeniului prevazut la art. 1, fara a aduce atingere prevederilor mai restrictive si/sau specifice din
prezenta hotarare.

Art. 4. - In sensul prezentei hotarari, prin loc de munca se intelege locul destinat sa cuprinda
posturi de lucru, situat in cladirile intreprinderii si/sau unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii
si/sau a unitatii la care lucratorul are acces in cadrul desfasurarii activitatii.

Art. 5. - Se considera ca un lucrator lucreaza in conditii de izolare atunci cand nu are
contactvizual si comunicare verbala directa cu alti lucratori, in cele mai multe cazuri pentru o perioada
de timp mai mare de o ora, si cand nu este posibil sa i se acorde ajutor imediat in caz de accident
sau cand se afla intr-o situatie critica.

Art. 6. - Locurile de munca utilizate pentru prima data dupa data intrarii in vigoare a prezentei
hotarari trebuie sa indeplineasca cerintele minime de securitate si sanatate prevazute in anexa nr. 1.

Art. 7. - Locurile de munca aflate deja in folosinta inainte de data intrarii in vigoare a prezentei
hotarari trebuie sa indeplineasca cerintele minime de securitate si sanatate prevazute in anexa nr. 2.
CAPITOLUL II
Obligatii generale

Art. 8. - In scopul asigurarii securitatii si sanatatii lucratorilor, angajatorul trebuie sa ia toate
masurile ca:

a) sa fie pastrate in permanenta libere caile de acces ce conduc spre iesirile de urgenta si
iesirile propriu-zise;

b) sa fie realizata intretinerea tehnica a locului de munca si a echipamentelor si dispozitivelor,
in special a celor mentionate in anexele nr. 1 si 2, iar orice neconformitati constatate si susceptibile
de a afecta securitatea si sanatatea lucratorilor sa fie corectate cat mai curand posibil;

c) sa fie curatate cu regularitate, pentru a se asigura un nivel de igiena corespunzator locului
de munca, echipamentele si dispozitivele, in special cele mentionate la pct. 6 din anexa nr. 1 si la
pct. 6 din anexa nr. 2;

d) sa fie cu regularitate intretinute si verificate echipamentele si dispozitivele de securitate
destinate prevenirii sau eliminarii pericolelor, in special cele prevazute in anexele nr. 1 si 2.
75


Art. 9. - Atunci cand locurile de munca sufera modificari, extinderi si/sau transformari dupa
data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, angajatorul trebuie sa ia toate masurile necesare pentru
a se asigura ca aceste modificari, extinderi si/sau transformari sunt in concordanta cu cerintele
minime corespunzatoare prevazute in anexa nr. 1.
CAPITOLUL III
Informarea, consultarea si participarea lucratorilor

Art. 10. - Fara a aduce atingere prevederilor art. 16 si 17 din Legea nr. 319/2006, referitoare
la informarea lucratorilor, lucratorii si/sau reprezentantii acestora trebuie sa fie informati cu privire la
toate masurile ce trebuie luate in domeniul securitatii si sanatatii la locul de munca.

Art. 11. - Personalul care lucreaza in conditii de izolare trebuie sa fie informat cu privire la:

a) manevrarea echipamentului de munca, starea acestuia (fiabilitate si accesibilitate);

b) riscurile de accidentare si modul de actiune in caz de aparitie a acestora;

c) comportamentul adecvat in cazul producerii unei avarii sau al aparitiei unei situatii critice;

d) utilizarea echipamentului individual de protectie;

e) primul ajutor;

f) utilizarea sistemului de supraveghere si de legatura cu exteriorul.

Art. 12. - Consultarea si participarea lucratorilor si/sau a reprezentantilor acestora cu privire
la problemele la care se face referire in prezenta hotarare trebuie sa se desfasoare in conformitate
cu prevederile art. 18 si 19 din Legea nr. 319/2006.
CAPITOLUL IV
Sanctiuni

Art. 13. - Incalcarea prevederilor prezentei hotarari atrage raspunderea contraventionala,
civila sau penala, potrivit Legii nr. 319/2006.

Art. 14. - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se face de catre inspectorii de
munca din cadrul Inspectiei Muncii si de catre inspectorii de sanatate publica din cadrul
Ministerului Sanatatii Publice.
CAPITOLUL V
Dispozitii finale

Art. 15. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta hotarare.

Art. 16. - Prezenta hotarare intra in vigoare la data de 1 octombrie 2006.
*Prezenta hotarare transpune Directiva 1989/654/CEE privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru locuri de munca, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr.
L 393/1989. Bucuresti, 16 august 2006. Nr. 1.091.
ANEXA Nr. 1
CERINTE MINIME
de securitate si sanatate pentru locurile de munca utilizate
pentru prima data conform art. 6 din hotarare

1. Observatie preliminara

Obligatiile mentionate in prezenta anexa se aplica ori de cate ori caracteristicile locului de
munca, activitatea, imprejurarile sau un risc impun acest lucru.

2. Stabilitate si rezistenta
Cladirile care adapostesc locuri de munca trebuie sa aiba o structura si o rezistenta corespunzatoare
naturii utilizarii lor.
76


3. Instalatii electrice

Instalatiile electrice trebuie sa fie proiectate si construite astfel incat sa nu prezinte un pericol
de incendiu sau explozie. Lucratorii trebuie sa fie protejati impotriva riscului de accidentare prin
atingere directa si/sau atingere indirecta.

Proiectarea, constructia si alegerea materialului si dispozitivelor de protectie trebuie sa tina
seama de tensiunea nominala, influenta conditiilor externe si de competenta lucratorilor care au
acces la partile componente ale instalatiei.

4. Cai si iesiri de urgenta

4.1. Caile si iesirile de urgenta trebuie sa ramana in permanenta libere si sa conduca in mod
cat mai direct posibil in aer liber sau in spatii sigure.

4.2. in caz de pericol, trebuie sa fie posibila evacuarea rapida si in conditii cat mai sigure a
lucratorilor de la toate posturile de lucru.

4.3. Numarul, amplasarea si dimensiunile cailor si iesirilor de urgenta depind de utilizare, de
echipament si de dimensiunile locurilor de munca, precum si de numarul maxim de persoane care
pot fi prezente.

4.4. Usile de iesire in caz de urgenta trebuie sa se deschida spre exterior.
Usile de iesire de urgenta nu trebuie sa fie incuiate sau fixate astfel incat sa nu poata fi deschise
imediat si cu usurinta de catre orice persoana care ar avea nevoie sa le utilizeze in caz de
urgenta. Usile glisante sau turnante nu sunt permise in cazul in care acestea au destinatia de iesiri
de urgenta.

4.5. Caile si iesirile de urgenta speciale trebuie semnalizate in conformitate cu prevederile
Hotararii Guvernului nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau
de sanatate la locul de munca.

Aceasta semnalizare trebuie sa fie suficient de rezistenta si sa fie plasata in locurile
corespunzatoare.

4.6. Usile de iesire de urgenta nu trebuie sa fie incuiate.

Caile si iesirile de urgenta, precum si caile de circulatie si usile de acces spre acestea trebuie
sa fie eliberate de orice obstacole, astfel incat sa poata fi utilizate in orice moment fara dificultate.

4.7. Caile si iesirile de urgenta care necesita iluminare trebuie prevazute cu iluminat de
siguranta/urgenta de intensitate suficienta, in cazul in care se intrerupe alimentarea cu energie
electrica.

5. Detectarea si prevenirea incendiilor

5.1. In functie de dimensiunile si destinatia cladirilor, de echipamentele pe care acestea le
contin, de proprietatile fizice si chimice ale substantelor prezente si de numarul maxim potential de
persoane prezente, locurile de munca trebuie prevazute cu dispozitive corespunzatoare pentru
stingerea incendiilor si, daca este cazul, cu detectoare de incendii si sisteme de alarma.

5.2. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie sa fie usor accesibile si
simplu de manevrat. Acestea trebuie sa fie semnalizate in conformitate cu prevederile Hotararii
Guvernului nr. 971/2006. Aceste semnalizari trebuie sa fie suficient de rezistente si amplasate in
locuri corespunzatoare.

6. Ventilatia locurilor de munca in spatii inchise

6.1. La locurile de munca in spatii inchise trebuie luate masuri pentru a asigura suficient aer
proaspat, avandu-se in vedere metodele de lucru utilizate si cerintele fizice impuse lucratorilor. In cazul
utilizarii unui sistem de ventilare fortata, acesta trebuie sa fie mentinut in stare de functionare.

Orice avarie trebuie semnalizata de un sistem de control, daca acest lucru este necesar
pentru sanatatea lucratorilor.

6.2. Daca se utilizeaza instalatii de ventilare mecanica sau de aer conditionat, acestea trebuie
sa functioneze astfel incat sa nu creeze disconfort prin expunerea lucratorilor la curenti de aer. Orice
77

depunere sau impuritate ce poate crea un risc imediat pentru sanatatea lucratorilor prin
poluarea atmosferei trebuie eliminata fara intarziere.

7. Temperatura in incaperi

7.1. In timpul programului de lucru, temperatura din incaperile ce cuprind posturi de lucru
trebuie sa fie adecvata organismului uman, tinandu-se seama de metodele de lucru utilizate si de
cerintele fizice impuse lucratorilor.

7.2. Temperatura in camerele de odihna, in incaperile pentru personalul de serviciu permanent,
in grupurile sanitare, in cantine si in incaperile pentru acordarea primului ajutor trebuie sa corespunda
destinatiei specifice a acestor incaperi.

7.3. Ferestrele, luminatoarele si glasvandurile trebuie sa permita evitarea luminii solare
excesive la locurile de munca, in functie de natura muncii si de locul de munca.

8. Iluminatul natural si artificial

8.1. In masura in care este posibil, locurile de munca trebuie sa aiba iluminat natural suficient
si sa fie prevazut un iluminat artificial adecvat pentru sanatatea si securitatea lucratorilor.

8.2. Instalatiile de iluminat din incaperile cu posturi de lucru si de pe caile de acces si de
circulatie trebuie amplasate in asa fel incat sa nu existe riscul de accidentare a lucratorilor ca rezultat
al tipului de iluminat montat.

8.3. Locurile de munca in care lucratorii sunt in mod deosebit expusi riscurilor in caz de
intrerupere a iluminatului artificial trebuie sa fie prevazute cu iluminat de siguranta/urgenta de o
intensitate suficienta.

9. Pardoseli, pereti, plafoane si acoperisuri ale incaperilor

9.1. Pardoselile locurilor de munca trebuie sa fie lipsite de proeminente, de gauri sau de
planuri inclinate periculoase si trebuie sa fie fixe, stabile si nealunecoase. Incaperile care cuprind
posturi de lucru trebuie sa fie izolate termic in mod corespunzator, tinandu-se seama de tipul de
intreprindere si de activitatea fizica a lucratorilor.

9.2. Suprafetele pardoselilor, peretilor si plafoanelor din incaperi trebuie sa fie curatate si
renovate pentru a se obtine conditii de igiena corespunzatoare.

9.3. Peretii transparenti sau translucizi, in special peretii despartitori realizati integral din
sticla, din incaperi sau din vecinatatea posturilor de lucru si a cailor de circulatie trebuie sa fie
semnalizati clar si construiti din materiale securizate sau sa fie separati de aceste posturi de lucru
si cai de circulatie, pentru a preveni intrarea in contact a lucratorilor cu peretii si ranirea cauzata de
spargerea lor in bucati.

9.4. Accesul pe acoperisurile construite din materiale cu rezistenta insuficienta trebuie permis
numai daca exista echipamente care sa asigure executarea lucrarii in conditii de securitate.

10. Ferestre si luminatoare

10.1. Lucratorii trebuie sa aiba posibilitatea sa deschida, sa inchida, sa regleze sau sa fixeze
ferestrele, luminatoarele si ventilatoarele in conditii de securitate. Cand sunt deschise, acestea
trebuie pozitionate si fixate astfel incat sa nu constituie un pericol pentru lucratori.

10.2. Ferestrele si luminatoarele trebuie sa fie concepute in raport cu echipamentul sau trebuie
prevazute cu dispozitive care sa permita curatarea lor fara riscuri pentru lucratorii care executa
aceasta munca sau pentru lucratorii prezenti in cladire sau in jurul acesteia.

11. Usi si porti

11.1. Pozitia, numarul si dimensiunile usilor si portilor, precum si materialele care se folosesc
la constructia acestora sunt determinate de natura si ulilizarea incaperilor sau incintelor.

11.2. Usile transparente trebuie sa fie marcate corespunzator, la inaltimea vederii.

11.3. Usile si portile batante trebuie sa fie transparente sau sa aiba un panou transparent.

11.4. Daca suprafetele transparente sau translucide ale usilor si portilor nu sunt construite
dintrun material securizat si daca exista pericolul ca lucratorii sa fie raniti in cazul spargerii unei usi
78

sau porti, suprafetele trebuie sa fie protejate impotriva spargerii.

11.5. Usile glisante trebuie sa fie prevazute cu un sistem de siguranta care sa impiedice
iesirea de pe sine si caderea lor.

11.6. Usile si portile care se deschid in sus trebuie sa fie prevazute cu un sistem de siguranta
care sa impiedice caderea lor.

11.7. Usile si portile situate de-a lungul cailor de salvare trebuie sa fie marcate corespunzator.
Trebuie sa fie posibila deschiderea lor din interior in orice moment, fara ajutor special. Trebuie sa fie
posibila deschiderea usilor atunci cand locurile de munca sunt ocupate.

11.8. In vecinatatea imediata a oricaror porti destinate in principal circulatiei vehiculelor trebuie
sa existe usi pentru pietoni, cu exceptia cazului in care ulilizarea de catre pietoni a acestor porti nu
prezinta un pericol; astfel de usi trebuie sa fie marcate clar si degajate in permanenta.

11.9. Usile si portile mecanice trebuie sa functioneze fara sa prezinte un risc de accidentare
pentru lucratori.

Acestea trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de oprire de urgenta accesibile si usor de
identificat si, daca nu se deschid automat in cazul intreruperii alimentarii cu energie electrica, sa
poata fi deschise manual.

12. Caile de circulatie - zone periculoase

12.1. Caile de circulatie, inclusiv treptele, scarile fixe, cheiurile si rampele de incarcare trebuie
sa fie amplasate si dimensionate astfel incat sa asigure un acces usor, sigur si adecvat pentru
pietoni si vehicule fara a pune in pericol lucratorii aflati in vecinatatea acestor cai de circulatie.

12.2. Caile utilizate pentru circulatia pietonala si/sau pentru transportul intern trebuie sa fie
dimensionate in concordanta cu numarul potential de utilizatori si tipul de activitate. Daca pe caile
de circulatie sunt utilizate mijloace de transport, trebuie sa fie asigurate distantele
minime de securitate pentru pietoni.

12.3. Caile de circulatie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel incat sa existe o
distanta suficienta fata de usi, porti, treceri pentru pietoni, culoare si scari.

12.4. Atunci cand echipamentele din incaperi si ulilizarea acestora impun protectia lucratorilor,
caile de circulatie trebuie sa fie marcate clar.

12.5. Daca locurile de munca includ zone periculoase in care, data fiind natura activitatii, exista
riscul caderii lucratorului sau a unor obiecte, aceste locuri trebuie sa fie prevazute cu dispozitive
care sa evite patrunderea lucratorilor neautorizati in aceste zone.

Trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a proteja lucratorii care sunt autorizati sa
patrunda in zonele periculoase.

Zonele periculoase trebuie marcate clar.

13. Masuri specifice pentru scari rulante si transportoare

Scarile rulante si transportoarele trebuie sa functioneze in conditii de securitate. Acestea
trebuie prevazute cu dispozitive de securitate necesare si dotate cu dispozitive de oprire de urgenta
accesibile si usor de identificat.

14. Cheiuri si rampe de incarcare

14.1. Cheiurile si rampele de incarcare trebuie sa corespunda dimensiunilor incarcaturilor
care se transporta.

14.2. Cheiurile de incarcare trebuie sa aiba cel putin un punct de iesire.

Daca este posibil din punct de vedere tehnic, docurile care depasesc o anumita lungime
trebuie sa aiba cate un punct de iesire la fiecare capat.

14.3. Rampele de incarcare trebuie sa fie sigure pentru a preveni caderile lucratorilor.

15. Dimensiunile incaperilor si volumul de aer in incaperi - libertatea de miscare la postul de
lucru

15.1. Incaperile de lucru trebuie sa aiba o suprafata, o inaltime si un volum de aer suficiente,
79

care sa permita lucratorilor sa isi indeplineasca sarcinile de munca fara riscuri pentru securitatea,
sanatatea sau confortul acestora.

15.2. Dimensiunile zonei neocupate a postului de lucru trebuie sa fie calculate astfel incat sa
permita lucratorilor sa aiba suficienta libertate de miscare pentru a-si indeplini sarcinile de munca.

Daca acest lucru nu este posibil din motive specifice postului de lucru, lucratorul trebuie sa
aiba suficienta libertate de miscare in apropierea postului sau de lucru.

16. Incaperi pentru odihna

16.1. Daca securitatea sau sanatatea lucratorilor, in special datorita tipului activitatii sau
prezentei unui numar mare de angajati, impun acest lucru, lucratorilor trebuie sa li se puna la
dispozitie incaperi pentru odihna usor accesibile.

Aceasta prevedere nu se aplica daca lucratorii sunt angajati in birouri sau in incaperi de lucru
similare care ofera posibilitati echivalente de relaxare in timpul pauzelor.

16.2. Incaperile pentru odihna trebuie sa fie suficient de mari si prevazute cu un numar de
mese si scaune cu spatar corespunzator numarului de lucratori.

16.3. In incaperile pentru odihna trebuie luate masuri corespunzatoare pentru protectia
nefumatorilor impotriva disconfortului cauzat de fumul de tutun.

16.4. Daca orele de lucru sunt cu regularitate si frecvent intrerupte si nu exista o incapere
pentru odihna, trebuie sa fie asigurate alte incaperi in care lucratorii sa poata sta in timpul unor astfel
de intreruperi, ori de cate ori este necesar pentru securitatea sau sanatatea lor.

Trebuie luate masuri corespunzatoare pentru protectia nefumatorilor impotriva disconfortului
cauzat de fumul de tutun.

17. Femei gravide si mame care alapteaza. Femeile gravide si mamele care alapteaza trebuie
sa aiba posibilitatea de a se odihni in pozitie culcat in conditii corespunzatoare.

18. Instalatii sanitare

18.1. Vestiare si dulapuri pentru imbracaminte

18.1.1. Lucratorilor trebuie sa li se puna la dispozitie vestiare corespunzatoare daca acestia
trebuie sa poarte imbracaminte de lucru speciala si daca, din motive de sanatate sau de decenta,
nu li se poate cere sa se schimbe intr-un alt spatiu.
Vestiarele trebuie sa fie usor accesibile, sa aiba o capacitate suficienta si sa fie prevazute cu
scaune.

18.1.2. Vestiarele trebuie sa aiba dimensiuni suficiente si sa aiba dotari care sa permita
fiecarui lucrator sa isi incuie imbracamintea in timpul programului de lucru.
Daca este cazul (de exemplu, existenta substantelor periculoase, umiditate, murdarie), dulapurile
pentru imbracamintea de lucru trebuie sa fie separate de cele pentru vestimentatia si efectele
personale.

18.1.3. Trebuie sa existe vestiare separate sau o utilizare separata a vestiarelor pentru barbati
si femei.

18.1.4. Daca vestiarele nu sunt necesare in sensul primului paragraf al pct. 18.1.1, trebuie
prevazut pentru fiecare lucrator un loc in care sa isi tina imbracamintea personala sub cheie.

18.2. Dusuri si chiuvete

18.2.1. Trebuie prevazute pentru lucratori dusuri corespunzatoare si in numar suficient, daca
acest lucru este impus de natura activitatii sau din motive de sanatate.

Trebuie prevazute sali de dusuri separate sau o utilizare separata a salilor de dusuri pentru
barbati si pentru femei.

18.2.2. Salile de dusuri trebuie sa fie suficient de incapatoare incat sa permita fiecarui lucrator
sa isi faca toaleta fara sa fie deranjat si in conditii de igiena corespunzatoare.

Dusurile trebuie prevazute cu apa curenta rece si calda.

18.2.3. Atunci cand dusurile nu sunt necesare in sensul primului paragraf al pct. 18.2.1,
80

trebuie sa fie prevazute chiuvete cu apa curenta (si cu apa calda, daca este necesar) adecvate si in
numar suficient si care sa fie amplasate in apropierea posturilor de lucru si a vestiarelor.

Din motive de decenta, trebuie sa existe chiuvete separate sau sa fie asigurata utilizarea
separata a acestora pentru barbati si pentru femei.

18.2.4. Daca incaperile cu dusuri sau chiuvete sunt separate de vestiare, trebuie sa existe o
cale usoara de comunicare intre ele.

18.3. Cabine de WC-uri si chiuvete

In apropierea posturilor de lucru, a incaperilor de odihna, a vestiarelor si a salilor de dusuri
sau chiuvete, lucratorii trebuie sa dispuna de locuri speciale, dotate cu un numar suficient de WC-uri
si de chiuvete.

Trebuie prevazute cabine de WC-uri separate pentru barbati si pentru femei sau utilizarea
separata a acestora.

19. Incaperi pentru acordarea primului ajutor

19.1. In functie de dimensiunile spatiilor de lucru, de tipul de activitate desfasurata si de
frecventa accidentelor, trebuie sa fie asigurate una sau mai multe incaperi pentru acordarea primului
ajutor.

19.2. Incaperile pentru acordarea primului ajutor trebuie echipate cu instalatii si dispozitive
indispensabile pentru primul ajutor si trebuie sa permita accesul cu brancarde.

Acestea trebuie sa fie semnalizate in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr.
971/2006.

19.3. De asemenea, echipamentul de prim ajutor trebuie sa fie disponibil in toate locurile
unde conditiile de lucru o cer.

Acest echipament trebuie sa fie marcat corespunzator si sa fie usor accesibil.

20. Lucratori cu dizabilitati

La organizarea locurilor de munca trebuie sa se tina seama de lucratorii cu dizabilitati, daca
este necesar.

Aceasta prevedere se aplica in special in ceea ce priveste usile, caile de comunicatie, scarile,
dusurile, chiuvetele, WC-urile si posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de persoanele cu
dizabilitati.

21. Locuri de munca in aer liber (dispozitii speciale)

21.1. Posturile de lucru, caile de circulatie si alte zone sau instalatii in aer liber, utilizate sau
ocupate de lucratori in cursul activitatii lor, trebuie sa fie organizate astfel incat pietonii sau vehiculele
sa circule in conditii de securitate.

Prevederile pct. 12, 13 si 14 se aplica, de asemenea, cailor de circulatie principale aflate in
perimetrul intreprinderii (cai de circulatie care conduc la posturi de lucru fixe), cailor de circulatie
utilizate pentru intretinerea curenta si supravegherea instalatiilor intreprinderii si spatiilor de incarcare.
Prevederile pct. 12 se aplica, de asemenea, locurilor de munca in aer liber.

21.2. Locurile de munca in aer liber trebuie sa fie iluminate corespunzator cu un sistem de
iluminat artificial, daca lumina naturala nu este suficienta.

21.3. Cand lucratorii sunt angajati la posturi de lucru in aer liber, astfel de posturi de lucru
trebuie sa fie amenajate pe cat posibil astfel incat acestia:

a) sa fie protejati impotriva conditiilor meteorologice nefavorabile si, daca este necesar,
impotriva caderii obiectelor;

b) sa nu fie expusi unui nivel de zgomot daunator, nici unor influente exterioare vatamatoare,
cum ar fi gaze, vapori sau praf;

c) sa isi poata parasi posturile de lucru rapid in eventualitatea vreunui pericol sau sa poata
primi rapid asistenta;

d) sa nu poata aluneca sau cadea.
81


22. Locuri de munca in conditii de izolare (dispozitii speciale)

22.1. Angajatorul va numi prin decizie o persoana cu atributii concrete care sa supravegheze
lucratorii care lucreaza in conditii de izolare.

22.2. Pentru a se putea interveni in timp util in caz de accident sau avarie la locurile de munca
in conditii de izolare, acestea vor fi dotate cu mijloace tehnice care permit legatura cu persoana care
asigura supravegherea:

a) constant automat (centrale de supraveghere, dispozitive de alarmare prin unde radio);

b) periodic automat (radio-telefon, telefon);

c) periodic prin intermediul unei persoane (apeluri telefonice, radio-telefon, camera de luat
vederi si monitor).

23. Principii ergonomice

23.1. Dimensiunea locului de munca se realizeaza in functie de particularitatile anatomice,
fiziologice, psihologice ale organismului uman, precum si de dimensiunile si caracteristicile
echipamentului de munca, ale mobilierului de lucru, de miscarile si deplasarile lucratorului in timpul
activitatii, de distantele de securitate, de dispozitivele ajutatoare pentru manipularea maselor, ca si
de necesitatea asigurarii confortului psihofizic.

23.2. Eliminarea pozitiilor fortate, nenaturale, ale corpului lucratorului si asigurarea posibilitatilor
de modificare a pozitiei in timpul lucrului se realizeaza prin amenajarea locului de munca, prin
optimizarea fluxului tehnologic si prin utilizarea echipamentelor de munca care respecta prevederile
reglementarilor in vigoare.

23.3. Locurile de munca la care se lucreaza in pozitie asezat se doteaza cu scaune concepute
corespunzator caracteristicilor antropometrice si functionale ale organismului uman, precum si
activitatii care se desfasoara, corelandu-se inaltimea scaunului cu cea a planului de lucru.

23.4. La locurile de munca unde se lucreaza in pozitie ortostatica trebuie asigurate, de regula,
mijloace pentru asezarea lucratorului cel putin pentru perioade scurte de timp (de exemplu, scaune,
banci).

23.5. Echipamentele de munca, mesele si bancurile de lucru trebuie sa asigure spatiu suficient
pentru sprijinirea comoda si stabila a membrelor inferioare in timpul activitatii, cu posibilitatea miscarii
acestora.

23.6. Inaltimea planului de lucru pentru pozitia asezat sau ortostatica se stabileste in functie
de distanta optima de vedere, de precizia lucrarii, de caracteristicile antropometrice ale lucratorului
si de marimea efortului membrelor superioare.

23.7. Pentru evitarea miscarilor de rasucire si aplecare ale corpului, precum si a miscarilor
foarte ample ale bratelor, trebuie luate masuri de organizare corespunzatoare a fluxului tehnologic,
de manipulare corecta a materiilor prime si a produselor la echipamentele de munca la care lucratorul
intervine direct.

ANEXA Nr. 2

CERINTE MINIME
de securitate si sanatate pentru locurile de munca aflate deja in folosinta, dupa cum se
mentioneaza in art. 7 din hotarare

1. Observatie preliminara

Obligatiile mentionate in prezenta anexa se aplica ori de cate ori caracteristicile locului de
munca, activitatea, imprejurarile sau un risc impun acest lucru.

2. Stabilitate si rezistenta

Cladirile care adapostesc locuri de munca trebuie sa aiba o structura si o rezistenta
corespunzatoare naturii utilizarii lor.

3. Instalatii electrice

Instalatiile electrice trebuie sa fie proiectate si construite astfel incat sa nu prezinte pericol
82

de incendiu sau explozie; lucratorii trebuie sa fie protejati in mod adecvat impotriva riscului de
accidentare prin atingere directa si/sau atingere indirecta. Instalatiile electrice si dispozitivele de
proiectie trebuie sa corespunda tensiunii nominale, conditiilor exterioare si competentei persoanelor
care au acces la parti ale instalatiei.

4. Cai si iesiri de urgenta

4.1. Caile si iesirile de urgenta trebuie sa ramana in permanenta libere si sa conduca in mod
cat mai direct posibil in aer liber sau in spatii sigure.

4.2. In caz de pericol, trebuie sa fie posibila evacuarea rapida si in conditii cat mai sigure a
lucratorilor de la toate posturile de lucru.

4.3. Trebuie sa existe un numar corespunzator de cai de salvare si iesiri de urgenta.

4.4. Usile de iesire in caz de urgenta trebuie sa se deschida spre exterior.

Usile glisante sau turnante nu sunt permise in cazul in care acestea au destinatia de iesiri de
urgenta.

Usile de iesire de urgenta nu trebuie sa fie incuiate sau fixate astfel incat sa nu poata fi
deschise imediat si cu usurinta de catre orice lucrator care ar avea nevoie sa le utilizeze in caz de
urgenta.

4.5. Caile si iesirile de urgenta speciale trebuie semnalizate in conformitate cu prevederile
Hotararii Guvernului nr. 971/2006. Aceasta semnalizare trebuie sa fie suficient de rezistenta si sa fie
amplasata in locurile corespunzatoare.

4.6. Usile de iesire de urgenta nu trebuie sa fie incuiate.

Caile si iesirile de urgenta, precum si caile de circulatie si usile de acces spre acestea trebuie
sa fie eliberate de orice obstacole, astfel incat sa poata fi utilizate in orice moment fara dificultate.

4.7. Caile si iesirile de urgenta care necesita iluminare trebuie prevazute cu iluminat de
siguranta/urgenta de intensitate suficienta in cazul in care se intrerupe alimentarea cu energie
electrica.

5. Detectarea si prevenirea incendiilor

5.1. In functie de dimensiunile si destinatia cladirilor, de echipamentele pe care acestea le
contin, de proprietatile fizice si chimice ale substantelor prezente si de numarul maxim potential
de persoane prezente, locurile de munca trebuie prevazute cu dispozitive corespunzatoare pentru
stingerea incendiilor si, daca este necesar, cu detectoare de incendii si sisteme de alarma.

5.2. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie sa fie usor accesibile si
usor de manevrat.

Acestea trebuie sa fie semnalizate in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr.
971/2006.

Aceste semnalizari trebuie sa fie suficient de rezistente si amplasate in locuri
corespunzatoare.

6. Ventilatia locurilor de munca in spatii inchise

Trebuie luate masuri pentru a asigura suficient aer proaspat la locurile de munca in spatii
inchise, avandu-se in vedere metodele de lucru utilizate si cerintele fizice impuse lucratorilor. In cazul
utilizarii unui sistem de ventilare fortata, acesta trebuie sa fie mentinut in stare de functionare.

Orice avarie trebuie semnalizata de un sistem de control, daca acest lucru este necesar
pentru sanatatea lucratorilor.

7. Temperatura in incaperi

7.1. In timpul programului de lucru, temperatura din incaperile ce contin posturi de lucru
trebuie sa fie adecvata organismului uman, tinandu-se seama de metodele de lucru utilizate si de
cerintele fizice impuse lucratorilor.

7.2. Temperatura in camerele de odihna, incaperile pentru personalul de serviciu permanent, in
incaperile sanitare, in cantine si in incaperile pentru acordarea primului ajutor trebuie sa corespunda
83

destinatiei specifice a acestor incaperi.

8. Iluminatul natural si artificial

8.1. In masura in care este posibil, locurile de munca trebuie sa aiba iluminat natural suficient
si sa fie prevazut un iluminat artificial adecvat pentru sanatatea si securitatea lucratorilor.

8.2. Locurile de munca in care lucratorii sunt in mod deosebit expusi riscurilor in caz de
defectiune la iluminatul artificial trebuie sa fie prevazute cu iluminat de siguranta/urgenta de
intensitate suficienta.

9. Usi si porti

9.1. Usile transparente trebuie sa fie marcate corespunzator, la inaltimea vederii.

9.2. Usile si portile batante trebuie sa fie transparente sau sa aiba un panou transparent.

10. Zone periculoase

Daca locurile de munca includ zone periculoase in care, data fiind natura activitatii, exista
riscul caderii lucratorului sau a unor obiecte, aceste zone trebuie sa fie prevazute, in masura in care
este posibil, cu dispozitive care sa evite patrunderea lucratorilor neautorizati in aceste zone.

Trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a proteja lucratorii care sunt autorizati sa
patrunda in zonele periculoase.

Zonele periculoase trebuie marcate clar.

11. Incaperi si zone pentru odihna

11.1. Daca securitatea sau sanatatea lucratorilor, in special datorita tipului activitatii sau
prezentei unui numar mai mare de angajati decat cel prevazut, impun acest lucru, lucratorilor
trebuie sa li se puna la dispozitie incaperi pentru odihna usor accesibile sau zone pentru odihna
corespunzatoare.

Aceasta prevedere nu se aplica daca lucratorii sunt angajati in birouri sau in incaperi de lucru
similare care ofera posibilitati echivalente de relaxare in timpul pauzelor.

11.2. Incaperile si zonele pentru odihna trebuie prevazute cu mese si scaune cu spatar.

11.3. In incaperile si zonele pentru odihna trebuie luate masuri corespunzatoare pentru
proiectia nefumatorilor impotriva disconfortului cauzal de fumul de tutun.

12. Femei gravide si mame care alapteaza

Femeile gravide si mamele care alapteaza trebuie sa aiba posibilitatea de a se odihni in
pozitie culcat in conditii corespunzatoare.

13. Instalatii sanitare

13.1. Vestiare si dulapuri pentru imbracaminte

13.1.1. Lucratorilor trebuie sa li se puna la dispozitie vestiare corespunzatoare daca acestia
trebuie sa poarte imbracaminte de lucru speciala si daca, din motive de sanatate sau de decenta,
nu li se poate cere sa se schimbe intr-un alt spatiu.

Vestiarele trebuie sa fie usor accesibile si sa aiba capacitate suficienta.

13.1.2. Vestiarele trebuie sa aiba dotari care sa permita fiecarui lucrator sa isi incuie
imbracamintea personala in timpul programului de lucru.

Daca este cazul (de exemplu, existenta substantelor periculoase, umiditate, murdarie),
vestiarele pentru imbracamintea de lucru trebuie sa fie separate de vestiarele pentru vestimentatia
si efectele personale.

13.1.3. Trebuie sa existe vestiare separate sau o utilizare separata a vestiarelor pentru barbati
si pentru femei.

13.2. Dusuri, cabine de WC-uri si chiuvete

13.2.1. Locurile de munca trebuie dotate astfel incat lucratorii sa aiba in apropierea lor:
- dusuri, daca natura activitatii lor impune acest lucru;
- locuri speciale prevazute cu un numar corespunzator de cabine de WC-uri si chiuvete.

13.2.2. Dusurile si chiuvetele trebuie prevazute cu apa curenta rece (si apa calda, daca este
84

necesar).

13.2.3. Trebuie prevazute dusuri separate sau trebuie asigurata utilizarea separata a dusurilor
pentru barbati si pentru femei.

Trebuie prevazute cabine de WC-uri separate sau trebuie asigurata utilizarea separata a
cabinelor de WC-uri pentru barbati si pentru femei.

14. Echipamente de prim ajutor
Locurile de munca trebuie dotate cu echipamente de prim ajutor. Echipamentele trebuie sa fie
marcate corespunzator si sa fie usor accesibile.

15. Lucratori cu dizabilitati

La organizarea locurilor de munca trebuie sa se tina seama de lucratorii cu dizabilitati, daca
este necesar. Aceasta prevedere se aplica in special in ceea ce priveste usile, caile de comunicatie,
scarile, dusurile, chiuvetele, WC-urile si posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de lucratorii
cu dizabilitati.

16. Circulatia pietonilor si vehiculelor

Locurile de munca in spatii inchise sau in aer liber trebuie organizate astfel incat pietonii si
vehiculele sa poata circula in conditii de securitate.

17. Locuri de munca in aer liber (dispozitii speciale)

Cand lucratorii sunt angajati la posturi de lucru in aer liber, astfel de posturi de lucru trebuie
sa fie amenajate pe cat posibil astfel incat acestia:

a) sa fie protejati impotriva conditiilor meteorologice nefavorabile si, daca este necesar,
impotriva caderii obiectelor;

b) sa nu fie expusi unui nivel de zgomot daunator, nici unor influente exterioare vatamatoare,
cum ar fi gaze, vapori sau praf;

c) sa isi poata parasi posturile de lucru rapid in eventualitatea unui pericol sau sa poata primi
rapid asistenta;

d) sa nu poata aluneca sau cadea.

18. Locuri de munca in conditii de izolare (dispozitii speciale)

18.1. Angajatorul va numi prin decizie o persoana cu atributii concrete care sa supravegheze
lucratorii care lucreaza in conditii de izolare.

18.2. Pentru a se putea interveni in timp util in caz de accident sau avarie la locurile de munca
in conditii de izolare, acestea vor fi dotate cu mijloace tehnice care permit legatura cu persoana care
asigura supravegherea:

a) constant automat (centrale de supraveghere, dispozitive de alarmare prin unde radio);

b) periodic automat (radio-telefon, telefon);

c) periodic prin intermediul unei persoane (apeluri telefonice, radio-telefon, camera de luat
vederi si monitor).

19. Principii ergonomice

19.1. Dimensionarea locului de munca se realizeaza in functie de particularitatile anatomice,
fiziologice, psihologice ale organismului uman, precum si de dimensiunile si caracteristicile
echipamentului de munca, ale mobilierului de lucru, de miscarile si deplasarile lucratorului in timpul
activitatii, de distantele de securitate, de dispozitivele ajutatoare pentru manipularea maselor, ca si
de necesitatea asigurarii confortului psihofizic.

19.2. Eliminarea pozitiilor fortate, nenaturale, ale corpului lucratorului si asigurarea posibilitatilor
de modificare a pozitiei in timpul lucrului se realizeaza prin amenajarea locului de munca, prin
optimizarea fluxului tehnologic si prin utilizarea echipamentelor de munca care respecta
prevederile reglementarilor in vigoare.

19.3. Locurile de munca la care se lucreaza in pozitie asezat se doteaza cu scaune concepute
corespunzator caracteristicilor antropometrice si functionale ale organismului uman, precum si
85

activitatii care se desfasoara, corelandu-se inaltimea scaunului cu cea a planului de lucru.

19.4. La locurile de munca unde se lucreaza in pozitie ortostatica trebuie asigurate, de regula,
mijloace pentru asezarea lucratorului cel putin pentru perioade scurte de timp (de exemplu,
scaune, banci).

19.5. Echipamentele de munca, mesele si bancurile de lucru trebuie sa asigure spatiu suficient
pentru sprijinirea comoda si stabila a membrelor inferioare in timpul activitatii, cu posibilitatea miscarii
acestora.

19.6. Inaltimea planului de lucru pentru pozitia asezat sau ortostatica se stabileste in functie
de distanta optima de vedere, de precizia lucrarii, de caracteristicile antropometrice ale lucratorului
si de marimea efortului membrelor superioare.

19.7. Pentru evitarea miscarilor de rasucire si aplecare ale corpului, precum si a miscarilor
foarte ample ale bratelor, trebuie luate masuri de organizare corespunzatoare a fluxului tehnologic, de
manipulare corecta a materiilor prime si a produselor la echipamentele de munca la care lucratorul
intervine direct.

86

Legea nr. 481/2004 privind protectia civila, republicata 2008

Capitolul I - Dispozitii generale
Art. 1
(1) Protectia civila este o componenta a sistemului securitatii nationale si reprezinta un ansamblu
integrat de activitati specifice, masuri si sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter
umanitar si de informare publica, planificate, organizate si realizate potrivit prezentei legi, in
scopul prevenirii si reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejarii populatiei, bunurilor
si mediului impotriva efectelor negative ale situatiilor de urgenta, conflictelor armate si inlaturarii
operative a urmarilor acestora si asigurarii conditiilor necesare supravietuirii persoanelor afectate.
(2) Activitatea de protectie civila este de interes national, are caracter permanent si se bazeaza pe
indeplinirea obligatiilor ce revin, potrivit prezentei legi, autoritatilor administratiei publice centrale si
locale, celorlalte persoane juridice de drept public si privat romane, precum si persoanelor fizice.
Art. 2
Conceptia, organizarea, desfasurarea si managementul activitatilor de protectie civila se stabilesc
si se realizeaza la nivel local si national pe principiile autonomiei, subsidiaritatii, legalitatii,
responsabilitatii, corelarii obiectivelor si resurselor, cooperarii si solidaritatii.
Art. 3
(1) Atributiile protectiei civile sunt urmatoarele:
a) identificarea si gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale si tehnologice
de pe teritoriul Romaniei;
b) culegerea, prelucrarea, stocarea, studierea si analizarea datelor si informatiilor referitoare la
protectia civila;
c) informarea si pregatirea preventiva a populatiei cu privire la pericolele la care este expusa,
masurile de autoprotectie ce trebuie indeplinite, mijloacele de protectie puse la dispozitie,
obligatiile ce ii revin si modul de actiune pe timpul situatiei de urgenta;
d) organizarea si asigurarea starii de operativitate si a capacitatii de interventie optime a serviciilor
pentru situatii de urgenta si a celorlalte organisme specializate cu atributii in domeniu;
e) instiintarea autoritatilor publice si alarmarea populatiei in situatii de protectie civila;
f) protectia populatiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale si arhivistice, precum si a mediului
impotriva efectelor dezastrelor si ale conflictelor armate;
g) asigurarea conditiilor de supravietuir e a populatiei in situatii de protectie civila;
h) organizarea si executarea interventiei operative pentru reducerea pierderilor de vieti omenesti,
limitarea si inlaturarea efectelor calamitatilor naturale si a celorlalte situatii de protectie civila;
i) asanarea si neutralizarea teritoriului de munitia ramasa neexplodata din timpul conflictelor
militare;
j) participarea la misiuni internationale specifice;
k) constituirea rezervelor de resurse financiare si tehnico-materiale specifice.
(2) Atributiile prevazute la alin. (1) se completeaza cu cele cuprinse in alte acte normative
incidente sau conexe, precum si cu prevederile actelor internationale in domeniu, la care Romania
este parte.
(3) Indeplinirea atributiilor specifice de protectie civila se realizeaza, potrivit legii, de catre serviciile
de urgenta publice sau private, profesioniste si voluntare.
(4) Serviciile de urgenta private se infiinteaza de catre operatori economici si institutii sau se
constituie ca societati comerciale, in conditiile legii.
Art. 4
(1) Unitatile administrativ-teritoriale, localitatile componente, institutiile publice, operatorii
economici si obiectivele se clasifica, din punct de vedere al protectiei civile, in functie de tipurile de
87

riscuri specifice.
(2) Criteriile de clasificare din punct de vedere al protectiei civile se elaboreaza de catre
Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si se aproba prin hotarare a Guvernului**).
(3) La nivelul centrelor operationale pentru situatii de urgenta judetene si al municipiului Bucuresti
se infiinteaza catalogul local cuprinzand clasificarea localitatilor, a institutiilor, a operatorilor
economici si a obiectivelor din punct de vedere al protectiei civile.
(4) Datele din catalogul local prevazut la alin. (3) se actualizeaza permanent si se transmit la
Centrul Operational National pentru Situatii de Urgenta din structura Inspectoratului General
pentru Situatii de Urgenta, care le centralizeaza in cuprinsul catalogului national.
Art. 5
(1) Autoritatile administratiei publice centrale si locale, institutiile publice, organizatiile
neguvernamentale si operatorii economici, indiferent de forma de proprietate, raspund de
aplicarea masurilor de protectie civila stabilite prin prezenta lege si prin planurile proprii, potrivit
domeniului lor de competenta.
(2) Persoanelor fizice si persoanelor juridice romane sau celor straine care au filiale sau sucursale
in tara ori desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei li se aplica prevederile prezentei legi.
(3) Persoanele prevazute la alin. (2) sunt obligate sa respecte normele specifice de protectie
civila, sa participe la activitatile de pregatire specifice si sa contribuie la ducerea la indeplinire a
masurilor si a actiunilor prevazute in planurile si programele de protectie civila sau a celor dispuse
de autoritatile abilitate pe timpul actiunilor de interventie si de restabilire a starii de normalitate.
Art. 6
(1) Autoritatile administratiei publice centrale si locale sunt obligate sa asigure capacitati de
interventie specializate, corespunzator tipurilor de riscuri la care sunt expuse teritoriul si populatia,
in timpi de raspuns optimi, indiferent de locul si momentul in care se produce situatia de urgenta.
(2) Masurile organizatorice si de pregatire pe linia protectiei civile au caracter permanent si se
intensifica la instituirea starilor exceptionale si la declararea mobilizarii sau pe timp de razboi.
(3) Masurile de protectie civila se aplica gradual, in functie de amploarea si intensitatea situatiei de
urgenta.
Art. 7
Coordonarea, controlul si acordarea asistentei tehnice de specialitate in domeniul protectiei
civile se asigura, la nivel central, de catre Ministerul Internelor si Reformei Administrative, prin
Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, iar la nivel local, de catre inspectoratele judetene
si Inspectoratul Municipiului Bucuresti pentru Situatii de Urgenta.
Art. 8
(1) Activitatile si masurile de protectie civila se planifica, se organizeaza si se aplica in
concordanta cu prevederile prezentei legi si ale actelor normative de aplicare subsecvente, ale
strategiei de securitate nationala, cu planurile si programele adoptate de Consiliul Suprem de
Aparare a Tarii, precum si cu programele si procedurile elaborate de organismele specializate ale
Organizatiei Natiunilor Unite, Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord si Uniunii Europene.
(2) La elaborarea strategiei nationale a protectiei civile se au in vedere principiile, scopurile si
obiectivele prevazute in Strategia Internationala pentru Prevenirea Catastrofelor, adoptata de
Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite, precum si cele stabilite de mecanismele
Uniunii Europene in domeniu.

__________
**) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 642/2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unitatilor administrativ-teritoriale,
institutiilor publice si operatorilor economici din punct de vedere al protectiei civile, in functie de tipurile de riscuri specifice, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 603 din 13 iulie 2005.

88

Art. 9
(1) In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele intelesuri:
a) dezastru - evenimentul datorat declansarii unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau
provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificari ale mediului si care, prin
amploare, intensitate si consecinte, atinge ori depaseste nivelurile specifice de gravitate stabilite
prin regulamentele privind gestionarea situatiilor de urgenta, elaborate si aprobate potrivit legii;
b) situatie de protectie civila - situatia generata de iminenta producerii sau de producerea
dezastrelor, a conflictelor militare si/sau a altor situatii neconventionale care, prin nivelul de
gravitate, pun in pericol sau afecteaza viata, mediul, bunurile si valorile culturale si de patrimoniu;
c) instiintare - activitatea de transmitere a informatiilor autorizate despre iminenta producerii sau
producerea dezastrelor si/sau a conflictelor armate catre autoritatile administratiei publice centrale
sau locale, dupa caz, in scopul evitarii surprinderii si al realizarii masurilor de protectie;
d) avertizare - aducerea la cunostinta populatiei a informatiilor necesare despre iminenta
producerii sau producerea unor dezastre;
e) prealarmare - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare catre autoritati despre
probabilitatea producerii unui atac aerian;
f) alarmare - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populatiei despre iminenta
producerii unor dezastre sau a unui atac aerian;
g) adapostire - masura specifica de protectie a populatiei, a bunurilor materiale, a valorilor
culturale si de patrimoniu, pe timpul ostilitatilor militare si al situatiilor de urgenta, impotriva
efectelor acestora. Adaposturile de protectie civila sunt spatii special amenajate pentru protectie
in situatii specifice, proiectate, executate, dotate, echipate si autorizate potrivit normelor si
instructiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si aprobate de
ministrul administratiei si internelor*);
h) asanare - ansamblul de lucrari si operatiuni executate pentru inlaturarea sau distrugerea
munitiei neexplodate si dezafectarea terenurilor, altele decat poligoanele de trageri ale structurilor
de aparare, ordine publica si securitate nationala.
(2) Termenii si expresiile referitoare la situatii de urgenta, factori si tipuri de riscuri, stare de alerta,
interventie operativa si evacuare au intelesurile prevazute la art. 2 din Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 15/2005.
___________
*) A se vedea Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 1.435/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si
autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 814 din 3 octombrie
2006.

Capitolul II - Organizarea protectiei civile

Art. 10
Organizarea protectiei civile la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, al institutiilor publice, al
operatorilor economici si al organizatiilor neguvernamentale se realizeaza in raport cu clasificarea
acestora din punct de vedere al protectiei civile si consta in:
a) constituirea organismelor si structurilor pentru managementul situatiilor de urgenta, inclusiv al
protectiei civile;
b) constituirea serviciilor pentru situatii de urgenta;
c) incadrarea inspectorilor si/sau a personalului de specialitate in domeniul protectiei civile;
d) intocmirea planurilor de analiza si de acoperire a tipurilor de riscuri in teritoriul de competenta
sau in domeniul de activitate;
e) planificarea si organizarea activitatilor de pregatire a populatiei si a salariatilor privind protectia
civila;
f) organizarea evacuarii in caz de urgenta civila;
g) organizarea cooperarii si a colaborarii privind protectia civila;
89

h) planificarea resurselor pentru functionarea structurilor prevazute la lit. a)-c), precum si pentru
realizarea masurilor stabilite in planurile prevazute la lit. d).
Art. 11
Managementul protectiei civile se asigura de catre componentele Sistemului National de
Management al Situatiilor de Urgenta, potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
21/2004, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 15/2005.
Art. 12
(1) Activitatea de protectie civila din Romania este coordonata de primul-ministru, care conduce
aceasta activitate prin ministrul internelor si reformei administrative, in calitate de presedinte al
Comitetului National pentru Situatii de Urgenta.
(2) La nivelul institutiilor publice centrale si locale, activitatea de protectie civila este condusa
de catre presedintii comitetelor pentru situatii de urgenta, constituite potrivit legii, iar la nivelul
operatorilor economici, de catre conducatorii acestora.
Art. 13
(1) La toate nivelurile de competenta, in structurile cu activitate permanenta sau temporara din
Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta se constituie structuri specializate in
domeniul protectiei civile.
(2) La nivelul municipiilor, al oraselor, al comunelor, al institutiilor publice si al operatorilor
economici cuprinsi in clasificarea din punct de vedere al protectiei civile, se incadreaza personal
de specialitate cu atributii in domeniul protectiei civile.
(3) Personalul de specialitate cu atributii in domeniul protectiei civile se incadreaza la:
a) ministerele si institutiile publice centrale la care, potrivit legii, nu se constituie centre operative
pentru situatii de urgenta cu activitate permanenta;
b) serviciile publice deconcentrate la nivel judetean, la nivelul municipiului Bucuresti si sectoarelor
acestuia, din subordinea ministerelor care, potrivit legii, constituie centre operative pentru situatii
de urgenta cu activitate permanenta;
c) regiile autonome, companiile nationale si societatile comerciale care, prin specificul activitatii
lor, pot crea stari potential generatoare de situatii de urgenta civila sau sunt expuse unor riscuri
majore;
d) consiliile locale ale unitatilor administrativ-teritoriale in care, potrivit schemelor cu riscuri
teritoriale intocmite conform legii de catre inspectoratele pentru situatii de urgenta, exista pericolul
potential de producere a dezastrelor naturale provocate de cutremure, inundatii si incendii de
padure.
(4) Personalul de specialitate prevazut la alin. (2) asigura permanent coordonarea planificarii si a
realizarii activitatilor si masurilor de protectie civila, participa la pregatirea serviciilor de urgenta, a
salariatilor si/sau a populatiei si asigura coordonarea secretariatelor tehnice ale comitetelor pentru
situatii de urgenta, respectiv a celulelor de urgenta.
(5) Persoanele prevazute la alin. (3), cu exceptia celor incadrate la societati comerciale si regii
autonome, sunt functionari publici si, pe timpul indeplinirii atributiilor de serviciu, sunt investite, in
calitate de inspectori de protectie civila, cu exercitiul autoritatii publice. Calitatea de inspector de
protectie civila se atribuie prin ordin sau prin dispozitie scrisa a angajatorului.
(6) Personalul de specialitate poate fi incadrat in munca sau in serviciu, dupa caz, numai dupa
obtinerea unui certificat de competente profesionale in conditiile stabilite prin metodologia emisa
de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta.
(7) In functie de complexitatea si volumul atributiilor de serviciu, personalul de specialitate
prevazut la alin. (2) poate indeplini, prin cumul, si atributiile cadrului tehnic in domeniul apararii
impotriva incendiilor.
Art. 14
La instituirea masurilor exceptionale, precum si in situatii de conflict armat, structurile existente pe
timp de pace, ca si cele care se completeaza sau se infiinteaza la mobilizare, indeplinesc functiile
si atributiile pe linia protectiei civile prevazute de lege.
90

Art. 15
(1) Activitatea de prevenire in domeniul protectiei civile si/sau al interventiei operative se asigura
de catre serviciile de urgenta, prin structuri specializate, in conformitate cu competentele si
atributiile stabilite potrivit legii.
(2) Serviciile de urgenta profesioniste sau voluntare si celelalte structuri specializate pentru
interventie si actiune in situatii de urgenta, constituite de catre autoritatile abilitate in conditiile legii,
cuprind personal si formatiuni instruite in specialitati necesare protectiei civile.
(3) Prevederile alin. (2) se aplica si serviciilor de urgenta private, constituite potrivit dispozitiilor
legale.
(4) Criteriile de performanta pentru formatiunile prevazute la alin. (2) si (3) se elaboreaza de
Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si se aproba prin ordin al ministrului administratiei
si internelor*).
___________
*) A se vedea Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 718/2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanta privind structura
organizatorica si dotarea serviciilor voluntare pentru situatii de urgenta, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 636 din
20 iulie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 158/2007 pentru aprobarea
Criteriilor de performanta privind constituirea, incadrarea si dotarea serviciilor private pentru situatii de urgenta, publicat in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 150 din 1 martie 2007, si Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 360/2004 pentru aprobarea
Criteriilor de performanta privind structura organizatorica si dotarea serviciilor profesioniste pentru situatii de urgenta, publicat in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 958 din 19 octombrie 2004.

Art. 16
Coordonarea de specialitate a activitatilor de protectie civila prevazute la art. 15 alin. (1) se
realizeaza de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, prin structurile sale specializate,
si la nivel local, prin inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene si al municipiului Bucuresti
ori, pe timpul starilor exceptionale de mobilizare sau la razboi, prin punctele de comanda care se
asigura din timp de pace la nivelul autoritatilor administratiei publice centrale, la cele judetene,
municipale, de sectoare, orasenesti, al altor localitati importante, precum si la unele institutii
publice si operatori economici.

Capitolul III - Drepturile si obligatiile cetatenilor

Sectiunea 1 - Drepturi
Art. 17
Cetatenii au dreptul sa incheie contracte de voluntariat pentru incadrarea in serviciile de urgenta
voluntare cu reprezentantii autoritatilor administratiei publice locale. Statutul personalului voluntar
din serviciile de urgenta voluntare se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului
Administratiei si Internelor**).
___________
**) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 1.579/2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgenta voluntare,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 19 din 10 ianuarie 2006.
In prezent denumirea Ministerului Administratiei si Internelor a fost inlocuita cu denumirea Ministerul Internelor si Reformei
Administrative, conform art. 15 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2007 privind stabilirea unor masuri de reorganizare
in cadrul administratiei publice centrale, aprobata prin Legea nr. 98/2008.

Art. 18
(1) Cetatenii care au suferit pagube ca urmare a efectelor unui dezastru sau ale unui conflict
armat ori ca urmare a executarii interventiei de catre serviciile de urgenta au dreptul la ajutoare de
91

urgenta si la despagubiri, dupa caz.

(2) Despagubirile se acorda in urma solicitarii scrise a celui prejudiciat, adresata primarului, pe
baza actului de constatare intocmit de organele competente si a hotararii consiliului local, din
fondurile prevazute in bugetul local cu aceasta destinatie sau din cele aprobate prin hotarare a
Guvernului.
Art. 19
Personalul serviciilor de urgenta voluntare si cetatenii care participa la actiuni preventive si de
interventie pentru limitare, recuperare si reabilitare pe timpul situatiilor de urgenta beneficiaza
de compensatii banesti, drepturi sociale si alte facilitati stabilite in Statutul personalului voluntar
prevazut la art. 17.
Sectiunea 2 - Obligatii
Art. 20
(1) Cetatenii sunt obligati:
a) sa respecte si sa aplice normele si regulile de protectie civila stabilite de autoritatile
administratiei publice centrale si locale, precum si de conducatorii institutiilor publice, ai agentilor
economici ori ai organizatiilor neguvernamentale, dupa caz;
b) sa duca la indeplinire masurile de protectie civila dispuse, in conditiile legii, de autoritatile
competente sau de personalul investit cu exercitiul autoritatii publice din cadrul serviciilor publice
de urgenta;
c) sa informeze autoritatile sau serviciile de urgenta abilitate, prin orice mijloace, inclusiv telefonic,
prin apelarea numarului 112, despre iminenta producerii sau producerea oricarei situatii de
urgenta despre care iau cunostinta;
d) sa informeze serviciile de urgenta profesioniste sau politia, dupa caz, inclusiv telefonic, prin
apelarea numarului 112, despre descoperirea de munitie sau elemente de munitie ramase
neexplodate;
e) sa participe la pregatirea de protectie civila la locul unde isi desfasoara activitatea;
f) sa participe la intretinerea adaposturilor din cladirile proprietate personala si, in caz de
necesitate, la amenajarea spatiilor de adapostire din teren;
g) sa-si asigure mijloacele individuale de protectie, trusa sanitara, rezerva de alimente si apa,
precum si alte materiale de prima necesitate pentru protectia familiilor lor;
h) sa permita, in situatii de protectie civila, accesul fortelor si mijloacelor de interventie in incinte
sau pe terenuri proprietate privata;
i) sa permita instalarea mijloacelor de alarmare pe cladirile proprietate privata sau apartinand
asociatiilor de locatari sau proprietari, dupa caz, fara plata, precum si accesul persoanelor
autorizate, in vederea intretinerii acestora;
j) sa accepte si sa efectueze evacuarea din zonele afectate sau periclitate de dezastre, potrivit
masurilor dispuse si aduse la cunostinta de catre autoritatile abilitate;
k) sa solicite avizele si autorizatiile privind protectia civila, in cazurile prevazute de lege.
(2) Indeplinirea obligatiilor prevazute la alin. (1) revine, corespunzator situatiei in care se gasesc,
si cetatenilor straini care desfasoara activitati, au resedinta sau se afla in tranzit, dupa caz, pe
teritoriul Romaniei.
(3) Cetatenii declarati inapti de munca din motive medicale sunt scutiti, pe timpul interventiei in
sprijinul fortelor de protectie civila, de prestarea de servicii ori de participarea la executarea de
lucrari, evacuarea de bunuri si altele asemenea, care presupun efort fizic.
Capitolul IV - Atributii si obligatii privind protectia civila
Sectiunea 1 - Atributii ale autoritatilor administratiei publice
92

Art. 21
(1) Autoritatile administratiei publice centrale si locale asigura stabilirea si integrarea masurilor de
protectie civila in planurile si programele de dezvoltare economico-sociala ce se elaboreaza la
nivel national, judetean si local si urmaresc realizarea acestora.
(2) Masurile si actiunile de prevenire din planurile de protectie civila se planifica si se executa
prioritar de catre toate autoritatile administratiei publice centrale si locale, potrivit competentelor
acestora.
(3) Autoritatile administratiei publice centrale si locale poarta intreaga raspundere pentru
asigurarea conditiilor de supravietuire a populatiei afectate de urmarile calamitatilor naturale si a
celorlalte situatii de protectie civila.
(4) Asigurarea conditiilor prevazute la alin. (3) se realizeaza prin serviciile de urgenta, serviciile
publice de gospodarie comunala, institutii si operatori economici, inclusiv prin utilizarea, in
conditiile legii, a bunurilor din rezervele de stat si a serviciilor si bunurilor puse la dispozitie de
organizatii neguvernamentale romane sau de comunitatile locale si populatia din zonele
neafectate, de state si organizatii straine ori cu caracter international.
Art. 22
Guvernul exercita urmatoarele atributii principale:
a) aproba strategia nationala a protectiei civile si actele normative specifice, potrivit competentei;
b) analizeaza periodic si ori de cate ori situatia o impune activitatea de protectie civila;
c) aproba planul national de asigurare cu resurse umane, materiale si financiare pentru
gestionarea situatiilor de urgenta;
d) propune, potrivit legii, Presedintelui Romaniei instituirea si incetarea starii de urgenta in zonele
afectate;
e) incheie acorduri internationale in domeniul protectiei civile;
f) adopta hotarari prin care se acorda ajutoare de urgenta si despagubiri persoanelor fizice si
juridice afectate;
g) aproba planificarea exercitiilor si a aplicatiilor de protectie civila cu caracter international;
h) solicita, la nevoie, sprijin international;
i) aproba acordarea de ajutor, in urma solicitarilor, statelor afectate de dezastre.
Art. 23
(1) Ministerele, autoritatile publice autonome si celelalte organe de specialitate ale administratiei
publice centrale exercita urmatoarele atributii principale:
a) stabilesc atributiile ce revin structurilor proprii;
b) elaboreaza planuri si programe privind protectia civila in domeniul propriu de competenta;
c) asigura resursele necesare interventiei;
d) constituie capacitati operationale de interventie, pe care, in caz de necesitate, le pun la
dispozitie autoritatilor administratiei publice locale;
e) initiaza programe sau teme de cercetare in domeniu;
f) constituie baza de date specifica domeniului propriu de activitate, necesara protectiei civile;
g) asigura participarea reprezentantilor, a expertilor si a specialistilor la activitatile Comitetului
National pentru Situatii de Urgenta;
h) pun la dispozitie Ministerului Internelor si Reformei Administrative personal calificat in vederea
constituirii echipelor de experti pentru evaluare sau personalul necesar interventiei, dupa caz;
i) pun la dispozitie Comitetului National pentru Situatii de Urgenta datele si informatiile solicitate in
scopul elaborarii strategiei nationale de protectie civila, a planurilor si programelor de protectie
civila, precum si Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta pentru constituirea bazei de
date proprii;
j) asigura gestionarea tipurilor de riscuri specifice si indeplinirea functiilor de sprijin prin structuri
specifice domeniilor de competenta, potrivit legii. Organizarea si functionarea acestor structuri se
stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(2) Ministerul Apararii planifica si executa masurile de protectie civila, potrivit organizarii si
planurilor specifice proprii si planurilor comune cu alte ministere.
93

Art. 24
(1) Ministerul Internelor si Reformei Administrative exercita, prin Inspectoratul General pentru
Situatii de Urgenta, urmatoarele atributii principale:
a) elaboreaza si prezinta Guvernului, spre aprobare, proiectul de strategie nationala a protectiei
civile;
b) elaboreaza si avizeaza proiecte de acte normative specifice;
c) coordoneaza activitatile de evacuare, potrivit planurilor intocmite;
d) organizeaza si conduce activitatea de asanare a teritoriului de munitia ramasa neexplodata din
timpul conflictelor militare;
e) analizeaza periodic, impreuna cu autoritatile administratiei publice centrale, stadiul realizarii
masurilor necesare a fi luate in situatii de protectie civila;
f) elaboreaza norme metodologice pentru intocmirea planurilor de urgenta interna si externa a
operatorilor economici*);
g) organizeaza si conduce exercitii si aplicatii de specialitate;
h) coordoneaza actiunile de limitare si inlaturare a urmarilor calamitatilor naturale si a celorlalte
situatii de protectie civila;
i) colaboreaza cu organisme internationale de specialitate.
(2) Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta este autoritate de reglementare in domeniul
protectiei civile.
(3) Controlul de stat in domeniul protectiei civile se realizeaza prin activitati de reglementare,
avizare, autorizare, atestare, recunoastere, verificare si control si se exercita prin Inspectia de
Prevenire din structura Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, respectiv prin inspectiile
de prevenire din cadrul inspectoratelor judetene si al municipiului Bucuresti, in scopul aplicarii
unitare a prevederilor legale pe intreg teritoriul Romaniei.
(4) Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta indeplineste rolul de punct national de contact
in relatiile cu organisme internationale de profil.
___________
*) A se vedea Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 684/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind planificarea,
pregatirea si interventia in caz de accident nuclear sau urgenta radiologica, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 538 din
24 iunie 2005, si Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 647/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea
planurilor de urgenta in caz de accidente in care sunt implicate substante periculoase, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 460 din 31 mai 2005.

Art. 25
Consiliile judetene, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, consiliile locale ale municipiilor,
oraselor si comunelor si consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti au urmatoarele
atributii principale:
a) aproba organizarea protectiei civile la nivelul unitatii administrativ-teritoriale, analizeaza anual si
ori de cate ori este nevoie activitatea desfasurata si adopta masuri pentru imbunatatirea acesteia;
b) aproba planurile anuale si de perspectiva pentru asigurarea resurselor umane, materiale si
financiare destinate prevenirii si gestionarii situatiilor de urgenta;
c) participa, potrivit legii, la asigurarea finantarii masurilor si a actiunilor de protectie civila, precum
si a serviciilor de urgenta si a structurilor care au atributii legale in acest domeniu;
d) stabilesc, in conditiile legii, taxe speciale pe linia protectiei civile;
e) infiinteaza, in conditiile legii si cu avizul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta,
centre de formare si evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenta;
f) gestioneaza, depoziteaza, intretin si asigura conservarea aparaturii si a materialelor de protectie
civila prin serviciile specializate din subordine;
g) asigura spatiile necesare functionarii inspectoratelor pentru situatii de urgenta corespunzatoare,
paza si securitatea acestora si a centrelor operationale, precum si spatiile pentru depozitarea
materialelor de interventie.
Art. 26
Prefectul are urmatoarele atributii principale:
94

a) aproba planurile operative si de pregatire pe linia protectiei civile si planificarea exercitiilor si a

altor activitati desfasurate la nivelul unitatii administrativ-teritoriale;
b) urmareste indeplinirea masurilor de protectie civila la nivelul unitatii administrativ-teritoriale;
c) dispune, potrivit legii, instituirea starii de alerta, activarea sau folosirea, dupa caz, a formatiunilor
de interventie;
d) aproba schema cu riscurile teritoriale intocmita de inspectoratul pentru situatii de urgenta;
e) asigura conditii pentru buna desfasurare si integrarea activitatii fortelor de interventie din alte
judete sau a echipelor internationale, dupa caz, sosite in unitatea administrativ-teritoriala in scopul
limitarii si inlaturarii efectelor dezastrelor;
f) prezinta consiliului judetean sau Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz,
propuneri de completare a sistemului de instiintare si alarmare a populatiei, a fondului de
adapostire, a bazei materiale si alte masuri de protectie a populatiei, a bunurilor materiale, a
valorilor culturale si a mediului;
g) exercita controlul aplicarii masurilor in situatiile de protectie civila.
Art. 27
Primarul are urmatoarele atributii principale:
a) propune consiliului local structura organizatorica de protectie civila;
b) aduce la indeplinire hotararile consiliului local in domeniul protectiei civile;
c) aproba planurile operative, de pregatire si planificare a exercitiilor de specialitate;
d) propune fondurile necesare realizarii masurilor de protectie civila;
e) conduce exercitiile, aplicatiile si activitatile de pregatire privind protectia civila;
f) coordoneaza activitatea serviciilor de urgenta voluntare;
g) aproba planurile de cooperare cu localitatile invecinate si organismele neguvernamentale;
h) dispune masuri si controleaza modul de intretinere a spatiilor de adapostire colective de catre
administratorul acestora;
i) urmareste realizarea, intretinerea si functionarea legaturilor si mijloacelor de instiintare si
alarmare in situatii de protectie civila;
j) raspunde de alarmarea, protectia si pregatirea populatiei pentru situatiile de protectie civila;
k) solicita asistenta tehnica si sprijin pentru gestionarea situatiilor de protectie civila;
l) exercita controlul aplicarii masurilor de protectie civila in plan local;
m) asigura evaluarea si centralizarea solicitarilor de ajutoare si despagubiri in situatii de protectie
civila, precum si distribuirea celor primite;
n) coordoneaza nemijlocit evacuarea populatiei din zonele afectate de situatiile de protectie civila;
o) stabileste masurile necesare pentru asigurarea hranirii, a cazarii si a alimentarii cu energie si
apa a populatiei evacuate;
p) dispune masuri pentru asigurarea ordinii publice in zona sinistrata;
q) coopereaza cu primarii localitatilor sau ai sectoarelor limitrofe, dupa caz, in probleme de interes
comun;
r) gestioneaza, depoziteaza, intretine si conserva tehnica, aparatura si materialele de protectie
civila, prin serviciile de specialitate subordonate.

Sectiunea 2 - Obligatiile conducatorilor institutiilor publice, operatorilor economici,

proiectantilor, constructorilor, beneficiarilor si salariatilor
Art. 28
(1) Conducatorii institutiilor publice, patronii si managerii operatorilor economici, indiferent de
forma de proprietate, au urmatoarele obligatii principale:
a) asigura identificarea, monitorizarea si evaluarea factorilor de risc specifici, generatori de
evenimente periculoase;
b) stabilesc si urmaresc indeplinirea masurilor si a actiunilor de prevenire si de pregatire a
interventiei, in functie de incadrarea in clasificarea de protectie civila;
c) organizeaza si doteaza, pe baza criteriilor de performanta elaborate de Inspectoratul General
95

pentru Situatii de Urgenta, servicii de urgenta private si stabilesc regulamentul de organizare si

functionare a acestora ori incheie conventii sau contracte cu alte servicii de urgenta voluntare ori
private, care dispun de forte si mijloace capabile sa intervina operativ si eficace in cazul situatiilor
de protectie civila;
d) participa la exercitii si aplicatii de protectie civila si conduc nemijlocit actiunile de alarmare,
evacuare, interventie, limitare si inlaturare a urmarilor situatiilor de urgenta desfasurate de unitatile
proprii;
e) asigura gratuit fortelor de interventie chemate in sprijin in situatii de urgenta echipamentele,
substantele, mijloacele si antidoturile adecvate riscurilor specifice;
f) organizeaza instruirea si pregatirea personalului incadrat in munca privind protectia civila;
g) asigura alarmarea populatiei din zona de risc creata ca urmare a activitatilor proprii desfasurate;
h) prevad, anual, in bugetul propriu, fonduri pentru cheltuieli necesare desfasurarii activitatilor de
protectie civila;
i) instiinteaza persoanele si organismele competente asupra factorilor de risc si le semnaleaza,
de indata, cu privire la iminenta producerii sau producerea unei situatii de protectie civila la nivelul
institutiei sau operatorului economic;
j) stabilesc si transmit catre transportatorii, distribuitorii si utilizatorii produselor regulile si masurile
de protectie specifice, corelate cu riscurile previzibile la utilizare, manipulare, transport si
depozitare;
k) incheie contracte, conventii sau protocoale de cooperare cu alte servicii de urgenta
profesioniste sau voluntare;
l) mentin in stare de functionare mijloacele de transmisiuni-alarmare, spatiile de adapostire si
mijloacele tehnice proprii, destinate adapostirii sau interventiei, tin evidenta acestora si le verifica
periodic;
m) indeplinesc alte obligatii si masuri stabilite, potrivit legii, de catre organismele si organele
abilitate.
(2) Conducatorii institutiilor publice si ai operatorilor economici, indiferent de forma de proprietate,
sunt obligati sa permita instalarea, fara plata, a mijloacelor de alarmare pe cladirile proprii.
(3) Operatorii economici a caror activitate prezinta pericole de accidente majore in care sunt
implicate substante periculoase se supun si prevederilor legislatiei specifice.
Art. 29
Persoanele fizice sau juridice care detin imobile in indiviziune sau le utilizeaza in comun sunt
obligate sa coopereze pentru indeplinirea masurilor de protectie civila pentru intregul imobil sau
ansamblu de imobile.
Art. 30
(1) Proiectantii, constructorii si beneficiarii de investitii au urmatoarele obligatii:
a) sa prevada in documentatiile tehnice ale investitiilor masurile specifice, echipamentele si
dotarile necesare, conform normativelor in vigoare, si sa asigure realizarea lor inainte de darea in
exploatare a investitiei;
b) sa obtina toate avizele, autorizatiile si acordurile privind protectia civila, conform legii, si sa
urmareasca realizarea masurilor stabilite in cuprinsul acestora;
c) sa evalueze riscul seismic al zonei in care se executa lucrarile si sa intocmeasca proiectul,
respectiv sa execute constructia sau instalatia conform gradului de risc seismic evaluat.
(2) In toate fazele de cercetare, proiectare, executie si pe intreaga lor durata de existenta,
constructiile si amenajarile, echipamentele, utilajele si instalatiile tehnologice pentru autorizare
in domeniul protectiei civile se supun unei examinari sistematice si calificate pentru identificarea,
evaluarea si controlul riscurilor, in conditiile prevazute de reglementarile specifice.
(3) Obligatia executarii activitatilor prevazute la alin. (2) revine persoanelor care concura la
proiectarea, realizarea, exploatarea, intretinerea, repararea, postutilizarea constructiilor, a
echipamentelor si a instalatiilor tehnologice, potrivit obligatiilor si raspunderilor prevazute de lege.
(4) Metodologia privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor se elaboreaza de
Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, se aproba prin ordin al ministrului internelor si
reformei administrative si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
96

(5) Pentru actele eliberate potrivit legii se percep tarife stabilite prin ordin al ministrului
administratiei si internelor.*)
___________
*) A se vedea Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 1.433/2006 privind aprobarea tarifelor pentru eliberarea avizelor si
autorizatiilor de securitate la incendiu si protectie civila, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 806 din 26 septembrie
2006.

Art. 31
Salariatii au urmatoarele drepturi si obligatii:
a) sa beneficieze, in mod gratuit, de echipament de protectie individuala, de tratament medical si
antidoturi, daca sunt incadrati la agenti economici sau institutii cu surse de risc nuclear, chimic sau
biologic;
b) sa beneficieze de masurile de protectie sociala prevazute prin lege pentru perioadele de
intrerupere a activitatii, impuse de situatiile de protectie civila;
c) sa respecte normele, regulile si masurile de protectie civila stabilite;
d) sa participe la instruiri, exercitii, aplicatii si la alte forme de pregatire specifica.
Capitolul V - Pregatirea pentru protectia civila
Art. 32
Pregatirea pentru protectia civila cuprinde pregatirea populatiei si a salariatilor, pregatirea
serviciilor de urgenta, pregatirea personalului cu functii de conducere pe linia protectiei civile,
precum si a personalului de specialitate.
Art. 33
(1) Pregatirea profesionala a serviciilor de urgenta si a altor forte cu care se coopereaza se
realizeaza pe baza programelor anuale de pregatire, aprobate de sefii acestora.
(2) Planificarea exercitiilor si a aplicatiilor de cooperare privind protectia civila la care participa,
potrivit specificului acestora, serviciile de urgenta, fortele de protectie si sprijin si populatia se
aproba de prefect, primar sau de ministrul internelor si reformei administrative, dupa caz.
(3) Exercitiile de cooperare interjudetene/regionale si cele cu caracter international se aproba de
Guvern, la propunerea ministrului internelor si reformei administrative.
(4) In documentele de planificare a pregatirii privind protectia civila se prevad si resursele
materiale si financiare necesare, precum si cine le asigura.
Art. 34
(1) Initierea, calificarea, perfectionarea sau specializarea conducatorilor structurilor specializate
de protectie civila, a sefilor serviciilor de urgenta voluntare si private, a personalului de specialitate
mentionat la art. 13 alin. (2), precum si a altor persoane cu atributii in acest domeniu se realizeaza
prin cursuri, convocari sau instructaje si se desfasoara in Centrul National de Perfectionare a
Pregatirii pentru Managementul Situatiilor de Urgenta si in centrele zonale ale acestuia, precum si
in Institutul National de Administratie sau in alte institutii de invatamant de profil.
(2) Pregatirea pentru protectia civila in institutiile de invatamant militar este obligatorie si se
desfasoara pe baza tematicilor elaborate cu consultarea Inspectoratului General pentru Situatii de
Urgenta.
Art. 35
Formarea, perfectionarea si specializarea personalului serviciilor de urgenta profesioniste si
al structurilor componente ale Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta se
realizeaza in institutiile de invatamant de profil din subordinea Ministerului Internelor si Reformei
Administrative, a Ministerului Apararii, precum si in alte unitati abilitate din tara si din strainatate.
Art. 36
97

(1) Informarea si educarea preventiva a populatiei privind protectia civila sunt obligatorii si se
asigura prin: institutiile de invatamant si educatie de toate gradele, mijloacele de informare in
masa si serviciile profesioniste pentru situatii de urgenta.
(2) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, in colaborare cu Inspectoratul General pentru
Situatii de Urgenta, stabileste, prin protocol, temele si activitatile practic-aplicative de educatie
privind protectia civila, care se includ in programele de invatamant, precum si in planurile
activitatilor extrascolare.
(3) Societatile publice si private, nationale si locale, de radio si televiziune, precum si presa scrisa
sunt obligate sa asigure prezentarea in emisiunile, respectiv in stirile si reportajele acestora, a
riscurilor potentiale, masurilor preventive si a modului de actiune si comportare a populatiei pe
timpul situatiilor de urgenta civila.
(4) La informarea si educarea preventiva a populatiei privind protectia civila participa si
organizatiile neguvernamentale de interes public, potrivit statutelor si specificului activitatilor
acestora.
Art. 37
(1) Instruirea salariatilor privind protectia civila se asigura sistematic, de regula impreuna
cu instructajele de prevenire si stingere a incendiilor, in conditiile stabilite prin dispozitiile
generale elaborate de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si aprobate de ministrul
administratiei si internelor*).
(2) Participarea salariatilor la instruire constituie sarcina de serviciu.
___________
*) A se vedea Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea
salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 599 din 12 iulie 2005, cu modificarile
si completarile ulterioare.

Art. 38
Periodic, pe baza planurilor si a programelor de pregatire si cu aprobarea primarului localitatii, se
efectueaza exercitii de alarmare publica.
Capitolul VI - Protectia populatiei si a bunurilor materiale
Art. 39
Protectia populatiei, a bunurilor materiale si a valorilor culturale se realizeaza printr-un ansamblu
de activitati constand in: instiintare, avertizare si alarmare, adapostire, protectie nucleara, biologica
si chimica, evacuare si alte masuri tehnice si organizatorice specifice.

Sectiunea 1 - Instiintarea, avertizarea si alarmarea

Art. 40
(1) Instiintarea se realizeaza de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta sau de serviciile
de urgenta profesioniste, dupa caz, pe baza informatiilor primite de la populatie sau de la
structurile care monitorizeaza sursele de risc.
(2) Avertizarea populatiei se realizeaza de catre autoritatile administratiei publice centrale sau
locale, dupa caz, prin mijloacele de avertizare specifice, in baza instiintarii primite de la structurile
abilitate.
Art. 41
(1) Prealarmarea se realizeaza de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si de serviciile
de urgenta profesioniste, dupa caz, pe baza informatiilor primite de la Statul Major General, si de
structurile specializate din cadrul categoriilor de forte armate, pe baza planurilor de cooperare
98

intocmite in acest sens.

(2) Alarmarea populatiei se realizeaza de autoritatile administratiei publice centrale sau locale,
dupa caz, prin mijloacele specifice, pe baza instiintarii primite de la structurile abilitate.
Art. 42
(1) Mijloacele de avertizare si alarmare specifice se instaleaza in locurile stabilite de Inspectoratul
General pentru Situatii de Urgenta si de serviciile de urgenta profesioniste.
(2) Normele tehnice privind instalarea sistemului integrat de avertizare si alarmare a populatiei
si instructiunile privind semnalele si mesajele de avertizare si alarmare se elaboreaza de
Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, se aproba prin ordin al ministrului administratiei
si internelor**) si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(3) La solicitarea presedintilor comitetelor pentru situatii de urgenta, mesajele de avertizare si
alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate si gratuit, prin orice operator audiovizual public sau
privat de pe teritoriul Romaniei.
___________
**) A se vedea Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 886/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul national
integrat de instiintare, avertizare si alarmare a populatiei, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 899 din 7 octombrie
2005, si Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 1.259/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea
activitatii de instiintare, avertizare, prealarmare si alarmare in situatii de protectie civila, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 349 din 18 aprilie 2006.

Art. 43
In cazul unui atac iminent, in situatia in care nu s-a declarat starea de razboi, primele mesaje de
prealarma si de alarma se transmit cu aprobarea ministrului internelor si reformei administrative,
pe baza instiintarilor Statului Major General si structurilor specializate din cadrul categoriilor de
forte armate, conform planurilor de cooperare intocmite in acest sens.
Art. 44
(1) Folosirea mijloacelor de alarmare in cazul producerii unor dezastre se executa numai cu
aprobarea primarului localitatii, a conducatorului institutiei publice sau a operatorului economic
implicat, dupa caz, ori a imputernicitilor acestora.
(2) Sistemul de instiintare, avertizare si alarmare la localitati, institutii publice si operatori
economici se verifica periodic prin executarea de antrenamente si exercitii.
(3) Folosirea mijloacelor tehnice de alarmare si alertare cu incalcarea prevederilor legale si a
normelor tehnice prevazute la art. 42 alin. (2) este interzisa.

Sectiunea 2 - Adapostirea
Art. 45
(1) Pentru protectia populatiei si a bunurilor din patrimoniul cultural national de efectele atacurilor
din aer se realizeaza sistemul national de adapostire, care cuprinde: adaposturi pentru puncte
de comanda destinate Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta, adaposturi
publice de protectie civila aflate in administrarea consiliilor locale si fondul privat de adapostire
realizat de operatorii economici si proprietarii de imobile.
(2) Autoritatile administratiei publice, institutiile publice, operatorii economici si proprietarii de
imobile au obligatia sa prevada in planurile de investitii si sa realizeze adaposturi de protectie
civila.
(3) Autoritatile administratiei publice centrale si locale si serviciile de urgenta de la toate nivelurile
de competenta vor identifica si vor stabili posibilitatile de utilizare pentru adapostire a unor galerii
de mina, tuneluri, pesteri, grote etc. existente in apropierea zonelor dens populate sau in zone
prevazute pentru amenajare de tabere de sinistrati, evacuati sau refugiati.
(4) Categoriile de constructii la care este obligatorie realizarea de adaposturi publice de protectie
civila, precum si adaposturile care se amenajeaza ca puncte de comanda se aproba prin hotarare
99

a Guvernului, la propunerea Ministerului Internelor si Reformei Administrative***).

(5) Adaposturile publice de protectie civila prevazute in documentatiile tehnice ale investitiilor se
avizeaza tehnic, premergator eliberarii autorizatiilor de construire, de catre serviciile de urgenta
profesioniste, potrivit metodologiei elaborate de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta,
aprobata de ministrul internelor si reformei administrative si publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I****).
(6) In timp de pace adaposturile publice de protectie civila, cu exceptia spatiilor amenajate ca
puncte de comanda, pot fi utilizate pentru alte destinatii, cu respectarea normelor tehnice, cu
obligatia de a fi eliberate in situatii de urgenta in maximum 24 de ore si cu informarea prealabila a
centrelor operationale din cadrul serviciilor de urgenta profesioniste.
(7) Adaposturile publice de protectie civila se inspecteaza periodic de catre personalul de
specialitate al serviciilor de urgenta profesioniste; detinatorii si utilizatorii acestor adaposturi
sunt obligati sa indeplineasca normele si masurile stabilite pentru mentinerea adaposturilor si a
instalatiilor utilitare ale acestora in stare de functionare.
(8) Construirea adaposturilor si amenajarea altor spatii de adapostire cuprinse in planurile de
mobilizare se executa la punerea in aplicare a planurilor respective.
___________
***) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 560/2005 pentru aprobarea categoriilor de constructii la care este obligatorie realizarea
adaposturilor de protectie civila, precum si a celor la care se amenajeaza puncte de comanda, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 526 din 21 iunie 2005, cu modificarile ulterioare.
In prezent, denumirea Ministerul Administratiei si Internelor a fost inlocuita cu denumirea Ministerul Internelor si Reformei
Administrative, conform art. 15 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2007 privind stabilirea unor masuri de reorganizare
in cadrul administratiei publice centrale, aprobata prin Legea nr. 98/2008.
****) A se vedea si nota de subsol corespunzatoare asteriscului din finalul art. 9 alin. (1) lit. g).

Sectiunea 3 - Asanarea teritoriului de munitia ramasa neexplodata

Art. 46
Asanarea terenului si neutralizarea munitiei ramase neexplodate din timpul conflictelor armate
se executa de catre subunitati specializate si specialisti pirotehnicieni din serviciile de urgenta
profesioniste din subordinea Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, potrivit
instructiunilor si normelor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si
aprobate prin ordin al ministrului internelor si reformei administrative.
Art. 47
(1) Munitiile se distrug in poligoane ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative si
Ministerului Apararii sau pe terenuri puse la dispozitie de autoritatile administratiei publice locale
in a caror raza administrativ-teritoriala se executa lucrarile de asanare. Terenurile stabilite pentru
distrugerea munitiei se amenajeaza potrivit instructiunilor si normelor tehnice specifice, elaborate
de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta.
(2) Autoritatile administratiei publice locale sau, dupa caz, institutiile publice si operatorii economici
asigura subunitatii de interventie care executa asanarea pirotehnica, accesul in teren si, gratuit,
mana de lucru auxiliara, mijloace de transport cu soferi si carburantul aferent, materialele,
asistenta sanitara, precum si cazarea si hranirea efectivelor necesare acestor lucrari.
(3) Paza munitiilor si a terenurilor in curs de asanare, precum si insotirea transporturilor de munitii
se executa de personal autorizat.
Art. 48
(1) Persoanele fizice si juridice care iau cunostinta de existenta munitiilor au obligatia sa anunte
de indata centrul operational din cadrul serviciului de urgenta profesionist, dispeceratul integrat de
urgenta, politia sau primarul, dupa caz.
(2) Se interzice persoanelor fizice neautorizate sa ridice, sa manipuleze ori sa utilizeze munitia
neexplodata.
100

Art. 49
Materialele explozive si mijloacele de aprindere necesare pentru distrugerea munitiei ramase
neexplodate se pun la dispozitie specialistilor pirotehnicieni, la cererea Inspectoratului General
pentru Situatii de Urgenta, prin inspectoratele de jandarmi judetene.
Art. 50
Formatiunile de interventie prevazute la art. 46 executa gratuit actiuni de distrugere a zapoarelor
care pun in pericol localitatile sau siguranta cetateanului.

Sectiunea 4 - Protectia nucleara, radiologica, chimica si biologica

Art. 51
(1) Protectia nucleara, radiologica, chimica si biologica a populatiei se realizeaza prin mijloace de
protectie individuala, colectiva sau prin alte masuri tehnice si organizatorice specifice, cu prioritate
in zonele de risc.
(2) Institutiile publice si operatorii economici care produc, transporta, depoziteaza sau
manipuleaza substante periculoase in cantitati care pot pune in pericol viata si sanatatea
cetatenilor organizeaza si executa controlul contaminarii radioactive, chimice si biologice a
materiilor prime si produselor finite si realizeaza masurile de decontaminare a personalului propriu,
terenului, cladirilor si utilajelor.
Art. 52
Mijloacele de protectie individuala a cetatenilor se asigura potrivit criteriilor elaborate de
Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si aprobate prin hotarare a Guvernului*).
___________
*) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 501/2005 pentru aprobarea Criteriilor privind asigurarea mijloacelor de protectie individuala a
cetatenilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 482 din 8 iunie 2005.

Art. 53
Decontaminarea se realizeaza prin operatiuni si tehnici speciale efectuate de catre serviciile
de urgenta, unele unitati militare si operatori economici, potrivit normelor tehnice elaborate de
ministerele de profil si avizate de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta.
Art. 54
(1) Depoluarea consta in luarea unor masuri specifice pentru identificarea si eliminarea surselor
poluante, limitarea, indepartarea sau neutralizarea agentilor poluatori ai apei, aerului si terenului.
(2) Masurile de depoluare sunt insotite, dupa caz, de evacuarea persoanelor si a animalelor din
mediul poluat sau de interzicerea utilizarii apei, a alimentelor si a furajelor contaminate.
(3) Se interzice comercializarea sau utilizarea pentru consum a bunurilor contaminate.
(4) Operatorii economici si institutiile publice au obligatia sa avertizeze imediat populatia asupra
riscurilor de poluare si contaminare a zonelor limitrofe unitatilor respective si sa intervina cu fortele
si mijloacele de care dispun pentru protectia populatiei si inlaturarea efectelor poluarii.

Sectiunea 5 - Evacuarea
Art. 55
Evacuarea se executa pe baza planurilor intocmite in acest scop, conform normelor si
instructiunilor elaborate de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta.
101

Art. 56
(1) Trecerea la executarea actiunii de evacuare in situatii de dezastre se hotaraste de primar sau
de prefect, dupa caz, la propunerea comitetului pentru situatii de urgenta competent.
(2) In situatii de conflict armat, evacuarea se aproba de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, la
propunerea ministrului apararii.
Art. 57
Principiile evacuarii in situatii de conflict armat se stabilesc prin hotarare a Guvernului**).
___________
**) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 1.222/2005 privind stabilirea principiilor evacuarii in situatii de conflict armat, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 933 din 19 octombrie 2005.

Art. 58
Accesul persoanelor neautorizate in zonele afectate si periculoase, delimitate si marcate
corespunzator, care intra sub incidenta situatiilor de protectie civila, este interzis.
Capitolul VII - Limitarea si inlaturarea urmarilor situatiilor de protectie civila
Art. 59
(1) Limitarea si inlaturarea urmarilor situatiilor de protectie civila cuprind ansamblul de activitati si
actiuni executate in scopul restabilirii situatiei de normalitate in zonele afectate.
(2) La actiunile de limitare si inlaturare a urmarilor situatiilor de protectie civila participa structuri
de interventie din cadrul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, existente pe timp de
pace sau care se pot mobiliza in timp scurt, unitati si formatiuni militare ale Ministerului Internelor
si Reformei Administrative, Ministerului Apararii, servicii de urgenta voluntare, formatiuni de Cruce
Rosie si alte structuri cu atributii in domeniu.
(3) Interventia operativa a structurilor prevazute la alin. (2) se realizeaza pe baza planurilor
de interventie si cooperare intocmite de autoritatile competente, in limitele functiilor de sprijin
repartizate pentru a fi asigurate de catre ministere, celelalte organe centrale si organizatiile
neguvernamentale pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta.
Art. 60
(1) La limitarea si inlaturarea urmarilor dezastrelor sunt obligate sa participe si serviciile pentru
situatii de urgenta private.
(2) Autorizarea serviciilor de urgenta private se executa pe baza normelor metodologice elaborate
de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, aprobate prin ordin al ministrului internelor si
reformei administrative.
Art. 61
Principiile de organizare, de conducere si modul de utilizare a serviciilor de urgenta profesioniste
si voluntare, unitatilor de interventie, formatiunilor de interventie specializate si private in
actiunile de limitare si inlaturare a urmarilor situatiilor de protectie civila, precum si planurile
operative intocmite in acest scop se stabilesc prin regulamente, ordine si instructiuni elaborate
de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si aprobate de ministrul internelor si reformei
administrative.
Art. 62
(1) Conducerea activitatilor de interventie se realizeaza prin reteaua centrelor operationale si
operative sau a punctelor de comanda existente la autoritatile administratiei publice centrale si
locale, precum si la institutiile publice si operatorii economici.
(2) Conducerea nemijlocita a operatiunilor de interventie se asigura de comandantul actiunii,
imputernicit potrivit legii, care poate fi ajutat in indeplinirea sarcinilor de catre grupa operativa si
102

punctul operativ avansat.

(3) Grupa operativa se constituie, prin ordin al prefectului, din personal cu putere de decizie si
specialisti ai serviciilor de urgenta ale autoritatilor publice, ai operatorilor economici si institutiilor
implicate in gestionarea situatiei de urgenta.
(4) Punctul operativ avansat este mobil si se asigura de catre serviciul de urgenta profesionist sau
de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, printr-o autospeciala echipata si incadrata
corespunzator. In functie de amplasamentul fata de zona afectata, rolul punctului operativ poate fi
preluat de centrul operational.
(5) Pana la sosirea la fata locului a comandantului actiunii, conducerea operatiunilor se asigura
de comandantul sau de seful formatiunii de interventie din serviciul de urgenta, cu sprijinul
reprezentantilor autoritatii administratiei publice locale sau al patronului, dupa caz.
(6) Coordonarea elaborarii si derularii programelor de recuperare, reabilitare sau de restaurare
pe timpul situatiilor de urgenta se asigura de catre reprezentantii autoritatilor, institutiilor sau ai
operatorilor economici stabiliti de comitetele pentru situatii de urgenta competente.

Capitolul VIII - Asigurarea materiala si financiara

Sectiunea 1 - Asigurarea materiala

Art. 63
Autoritatile administratiei publice centrale si locale, institutiile publice si operatorii economici au
obligatia sa planifice si sa realizeze asigurarea materiala si financiara a protectiei civile, potrivit
legii.
Art. 64
(1) Inzestrarea si dotarea Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta si a structurilor
subordonate cu tehnica, aparatura si materiale specific militare se asigura de Ministerul Internelor
si Reformei Administrative, pe baza normelor de inzestrare si dotare aprobate de ministrul
internelor si reformei administrative.
(2) Dotarea structurilor de protectie civila, altele decat cele prevazute la alin. (1), se efectueaza
pe baza normelor elaborate de persoanele juridice care au constituit aceste structuri, avizate de
inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene si aprobate de prefect.
Art. 65
Contractarea si aprovizionarea cu tehnica si materiale se asigura de fiecare beneficiar contra
cost. Tehnica si alte categorii de materiale necesare protectiei civile se asigura si din donatii,
sponsorizari, imprumuturi temporare sau din alte surse legal constituite.
Art. 66
(1) Intretinerea, repararea, depozitarea si evidenta mijloacelor tehnice de protectie civila, precum
si durata normata de folosinta a acestora se realizeaza potrivit normelor tehnice elaborate
de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si aprobate de ministrul administratiei si
internelor.*)
(2) Montarea, intretinerea, repararea si exploatarea sistemelor de alarmare, de comunicatii si
informatice de protectie civila se asigura cu sprijinul operatorilor economici de profil, pe baza
contractelor sau a conventiilor legale incheiate cu acestia.
___________
*) A se vedea Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 1.180/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind intretinerea,
repararea, depozitarea si evidenta mijloacelor tehnice de protectie civila, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 168 din 22
februarie 2006.

103

Art. 67
(1) Materialele didactice necesare pentru protectia civila: filme, diafilme, planse, manuale, brosuri,
pliante, reviste si altele se realizeaza de Ministerul Internelor si Reformei Administrative si se
asigura gratuit autoritatilor administratiei publice, institutiilor publice si operatorilor economici.
(2) Autoritatile publice, institutiile publice si operatorii economici au obligatia de a realiza materiale
de popularizare a activitatilor de protectie civila, emisiuni de radio si de televiziune, precum si alte
activitati cu resurse proprii sau altele legal constituite, cu acordul Inspectoratului General pentru
Situatii de Urgenta si al serviciilor de urgenta profesioniste.

Sectiunea 2 - Asigurarea financiara

Art. 68
(1) Finantarea cheltuielilor cu protectia civila se asigura, potrivit legii, din bugetul de stat, din
bugetele locale, din bugetele institutiilor publice autonome, ale institutiilor publice finantate integral
sau partial din venituri proprii si din bugetele proprii ale operatorilor economici, dupa caz.
(2) Finantarea serviciilor de urgenta se asigura de catre persoanele juridice care le-au constituit.
(3) Obiectivele de investitii de interes national pentru protectia civila se finanteaza de la bugetul de
stat.
Art. 69
(1) Cheltuielile pentru realizarea adaposturilor de protectie civila aferente constructiilor cu
destinatie de locuinta, birouri, centre comerciale sau destinate oricaror manifestari publice si care,
potrivit normelor specifice, trebuie sa fie prevazute, din constructie, cu asemenea adaposturi se
suporta de catre proprietar.
(2) Pentru suportarea partiala sau integrala a costurilor realizarii adaposturilor de protectie civila
aferente constructiei cu destinatie de locuinta, se pot aloca fonduri cu destinatia de subventii, ce
se acorda cetatenilor o singura data, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului.
Art. 70
Finantarea ajutoarelor de urgenta, a despagubirilor, precum si a unor lucrari sau cheltuieli
neprevazute se asigura din fondul de interventie constituit la dispozitia Guvernului pentru
inlaturarea efectelor unor dezastre.
Art. 71
Pentru finantarea unor cheltuieli curente si de capital privind protectia civila pot fi utilizate, potrivit
legii, donatii, sponsorizari, venituri din prestari de servicii, contributii ale societatilor si ale caselor
de asigurare sau de reasigurare, precum si alte surse legale.
Art. 72
Fundamentarea si intocmirea documentatiei tehnice privind investitiile aferente protectiei civile se
realizeaza pe baza normelor metodologice elaborate de Inspectoratul General pentru Situatii de
Urgenta si aprobate prin ordin al ministrului internelor si reformei administrative.
Art. 73
(1) Cheltuielile pentru dotarea cu aparatura, mijloace tehnice si materialele necesare centrelor
zonale de pregatire in domeniul protectiei civile se suporta de Ministerul Internelor si Reformei
Administrative, in limita sumelor aprobate cu aceasta destinatie. Derularea fondurilor se face prin
bugetul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta.
(2) Consiliile judetene ale judetelor in care functioneaza centrele de pregatire zonala pentru
pregatirea specifica protectiei civile vor pune la dispozitie acestora terenul, cladirile, precum si
cheltuielile de intretinere aferente acestora.
104

Legea 319/2006 privind protectia si securitatea muncii, publicata in Monitorul

Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 646 din 26 iulie 2006
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1.- (1) Prezenta lege are ca scop instituirea de masuri privind promovarea imbunatatirii
securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor.
(2) Prezenta lege stabileste principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale,
protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc si accidentare, informarea,
consultarea, participarea echilibrata potrivit legii, instruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor,
precum si directiile generale pentru implementarea acestor principii.
Art. 2.- Conventiile internationale si contractele bilaterale incheiate de persoane juridice romane
cu parteneri straini, in vederea efectuarii de lucrari cu personal roman pe teritoriul altor tari, vor
cuprinde clauze privind securitatea si sanatatea in munca.
CAPITOLUL II
Domeniu de aplicare
Art. 3.- (1) Prezenta lege se aplica in toate sectoarele de activitate, atat publice, cat si private.
(2) Prevederile prezentei legi se aplica angajatorilor, lucratorilor si reprezentantilor lucratorilor.
Art. 4.- (1) Fac exceptie de la prevederile art. 3 alin. (1) cazurile in care particularitatile inerente
ale anumitor activitati specifice din serviciile publice, cum ar fi fortele armate sau politia, precum si
cazurile de dezastre, inundatii si pentru realizarea masurilor de protectie civila, vin in contradictie
cu prezenta lege.
(2) In cazurile prevazute la alin. (1) trebuie sa se asigure securitatea si sanatatea lucratorilor,
tinandu-se seama de principiile stabilite prin prezenta lege.
Art. 5.- In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:
a) lucrator - persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii, inclusiv studentii, elevii in
perioada efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti la procesul de munca,
cu exceptia persoanelor care presteaza activitati casnice;
b) angajator - persoana fizica sau juridica ce se afla in raporturi de munca ori de serviciu cu
lucratorul respectiv si care are responsabilitatea intreprinderii si/sau unitatii;
c) alti participanti la procesul de munca - persoane aflate in intreprindere si/sau unitate, cu
permisiunea angajatorului, in perioada de verificare prealabila a aptitudinilor profesionale in
vederea angajarii, persoane care presteaza activitati in folosul comunitatii sau activitati in regim
de voluntariat, precum si someri pe durata participarii la o forma de pregatire profesionala si
persoane care nu au contract individual de munca incheiat in forma scrisa si pentru care se poate
face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba;
_____________________________________
Legea 319/2006 comentata si explicata
pe CD-ulGhid practic de protectia muncii.
_____________________________________
d) reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor
- persoana aleasa, selectata sau desemnata de lucratori, in conformitate cu prevederile legale, sa
105

ii reprezinte pe acestia in ceea ce priveste problemele referitoare la protectia securitatii si sanatatii

lucratorilor in munca;
e) prevenire - ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele procesului de
munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale;
f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in timpul
procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana data disparuta
sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate persoane angajate,
incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de profesiune;
g) accident de munca - vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta
profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu
si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori
deces;
h) boala profesionala - afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau
profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca, precum
si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de munca;
i) echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita in munca;
j) echipament individual de protectie - orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un
lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol
securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau accesoriu proiectat
pentru a indeplini acest obiectiv;
k) loc de munca - locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile intreprinderii si/
sau unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii la care lucratorul are acces in
cadrul desfasurarii activitatii;
l) pericol grav si iminent de accidentare - situatia concreta, reala si actuala careia ii lipseste doar
prilejul declansator pentru a produce un accident in orice moment;
m) stagiu de practica - instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau specialitatii in care se
pregatesc elevii, studentii, ucenicii, precum si somerii in perioada de reconversie profesionala;
n) securitate si sanatate in munca - ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop
asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii
fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca;
o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul
tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activitati sau a unui
echipament de munca sau/si din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat
lucratorii, dar ar fi fost posibil sa aiba asemenea urmari si/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa
produca pagube materiale;
p) servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara intreprinderii/unitatii, abilitate sa presteze
servicii de protectie si prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, conform legii;
q) accident usor - eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale care necesita numai
acordarea primelor ingrijiri medicale si a antrenat incapacitate de munca cu o durata mai mica de
3 zile;
r) boala legata de profesiune - boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori determinanti
sunt de natura profesionala.

106

CAPITOLUL III
Obligatiile angajatorilor
SECTIUNEA 1
Obligatii generale ale angajatorilor
Art. 6.- (1)Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate
aspectele legate de munca.
(2) In cazul in care un angajator apeleaza la servicii externe, acesta nu este exonerat de
responsabilitatile sale in acest domeniu.
(3) Obligatiile lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu aduc atingere principiului
responsabilitatii angajatorului.
Art. 7.- (1)In cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare
pentru:
a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea si instruirea lucratorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca.
(2) Angajatorul are obligatia sa urmareasca adaptarea masurilor prevazute la alin. (1), tinand
seama de modificarea conditiilor, si pentru imbunatatirea situatiilor existente.
(3) Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile prevazute la alin. (1) si (2) pe baza
urmatoarelor principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursa;
d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca,
alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca si de productie, in vederea reducerii
monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra
sanatatii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin
periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile, organizarea
muncii, conditiile de munca, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca;
h)adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie
individuala;
i) furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor.
(4) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, tinand seama de natura activitatilor din
intreprindere si/sau unitate, angajatorul are obligatia:
a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea
echipamentelor de munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea
locurilor de munca;
107

b) ca, ulterior evaluarii prevazute la lit. a) si daca este necesar, masurile de prevenire, precum
si metodele de lucru si de productie aplicate de catre angajator sa asigure imbunatatirea
nivelului securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor si sa fie integrate in ansamblul activitatilor
intreprinderii si/sau unitatii respective si la toate nivelurile ierarhice;
c) sa ia in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in
munca, atunci cand ii incredinteaza sarcini;
d) sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa faca obiectul consultarilor cu
lucratorii si/sau reprezentantii acestora in ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si
sanatatii lucratorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de conditiile si mediul de munca;
e) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca, in zonele cu risc ridicat si specific, accesul sa fie
permis numai lucratorilor care au primit si si-au insusit instructiunile adecvate.
(5) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci cand in acelasi loc de munca
isi desfasoara activitatea lucratori din mai multe intreprinderi si/sau unitati, angajatorii acestora au
urmatoarele obligatii:
a) sa coopereze in vederea implementarii prevederilor privind securitatea, sanatatea si igiena in
munca, luand in considerare natura activitatilor;
b) sa isi coordoneze actiunile in vederea protectiei lucratorilor si prevenirii riscurilor profesionale,
luand in considerare natura activitatilor;
c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) sa informeze lucratorii si/sau reprezentantii acestora despre riscurile profesionale.
(6) Masurile privind securitatea, sanatatea si igiena in munca nu trebuie sa comporte in nicio
situatie obligatii financiare pentru lucratori.
_____________________________________
Legea 319/2006 comentata si explicata
pe CD-ulGhid practic de protectia muncii.
_____________________________________
SECTIUNEA a 2-a
Servicii de prevenire si protectie
Art. 8.- (1) Fara a aduce atingere obligatiilor prevazute la art. 6 si 7, angajatorul desemneaza unul
sau mai multi lucratori pentru a se ocupa de activitatile de protectie si de activitatile de prevenire a
riscurilor profesionale din intreprindere si/sau unitate, denumiti in continuare lucratori desemnati.
(2) Lucratorii desemnati nu trebuie sa fie prejudiciati ca urmare a activitatii lor de protectie si a
celei de prevenire a riscurilor profesionale.
(3) Lucratorii desemnati trebuie sa dispuna de timpul necesar pentru a-si putea indeplini obligatiile
ce le revin prin prezenta lege.
(4) Daca in intreprindere si/sau unitate nu se pot organiza activitatile de prevenire si cele de
protectie din lipsa personalului competent, angajatorul trebuie sa recurga la servicii externe.
(5) In cazul in care angajatorul apeleaza la serviciile externe prevazute la alin. (4), acestea trebuie
sa fie informate de catre angajator asupra factorilor cunoscuti ca au efecte sau sunt susceptibili
de a avea efecte asupra securitatii si sanatatii lucratorilor si trebuie sa aiba acces la informatiile
prevazute la art. 16 alin. (2).
(6) Lucratorii desemnati trebuie sa aiba, in principal, atributii privind securitatea si sanatatea in
108

munca si, cel mult, atributii complementare.

Art. 9.- (1)In toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea activitatilor de prevenire si a celor
de protectie, tinand seama de marimea intreprinderii si/sau unitatii si/sau de riscurile la care sunt
expusi lucratorii, precum si de distributia acestora in cadrul intreprinderii si/sau unitatii, se impune
ca:
a) lucratorii desemnati sa aiba capacitatea necesara si sa dispuna de mijloacele adecvate;
b) serviciile externe sa aiba aptitudinile necesare si sa dispuna de mijloace personale si
profesionale adecvate;
c) lucratorii desemnati si serviciile externe sa fie in numar suficient.
(2)Prevenirea riscurilor, precum si protectia sanatatii si securitatea lucratorilor trebuie sa fie
asigurate de unul sau mai multi lucratori, de un serviciu ori de servicii distincte din interiorul sau
din exteriorul intreprinderii si/sau unitatii.
(3)Lucratorul/lucratorii si/sau serviciul/serviciile prevazute la alin. (2) trebuie sa colaboreze intre ei
ori de cate ori este necesar.
(4)in cazul microintreprinderilor si al intreprinderilor mici, in care se desfasoara activitati fara
riscuri deosebite, angajatorul isi poate asuma atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in
munca pentru realizarea masurilor prevazute de prezenta lege, daca are capacitatea necesara in
domeniu.
(5)Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabileste prin norme metodologice de aplicare
a prevederilor prezentei legi capacitatile si aptitudinile necesare, precum si numarul considerat
suficient, prevazute la alin. (1) si (4).
SECTIUNEA a 3-a
Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucratorilor, pericol grav si iminent
Art. 10.- (1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa ia masurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea
lucratorilor, adaptate naturii activitatilor si marimii intreprinderii si/sau unitatii, tinand seama de alte
persoane prezente;
b) sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate, indeosebi in ceea ce priveste primul
ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare si pompieri.
(2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), angajatorul trebuie sa desemneze lucratorii care aplica
masurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor si de evacuare a lucratorilor.
(3) Numarul lucratorilor mentionati la alin. (2), instruirea lor si echipamentul pus la dispozitia
acestora trebuie sa fie adecvate marimii si/sau riscurilor specifice intreprinderii si/sau unitatii.
Art. 11.- (1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa informeze, cat mai curand posibil, toti lucratorii care sunt sau pot fi expusi unui pericol grav si
iminent despre riscurile implicate de acest pericol, precum si despre masurile luate ori care trebuie
sa fie luate pentru protectia lor;
b) sa ia masuri si sa furnize instructiuni pentru a da lucratorilor posibilitatea sa opreasca lucrul si/
sau sa paraseasca imediat locul de munca si sa se indrepte spre o zona sigura, in caz de pericol
grav si iminent;
c) sa nu impuna lucratorilor reluarea lucrului in situatia in care inca exista un pericol grav si
iminent, in afara cazurilor exceptionale si pentru motive justificate.
(2) Lucratorii care, in cazul unui pericol grav si iminent, parasesc locul de munca si/sau o zona
109

periculoasa nu trebuie sa fie prejudiciati si trebuie sa fie protejati impotriva oricaror consecinte
negative si nejustificate pentru acestia.
(3) Angajatorul trebuie sa se asigure ca, in cazul unui pericol grav si iminent pentru propria
securitate sau a altor persoane, atunci cand seful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat,
toti lucratorii sunt apti sa aplice masurile corespunzatoare, in conformitate cu cunostintele lor si cu
mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecintele unui astfel de pericol.
(4) Lucratorii nu trebuie sa fie prejudiciati pentru cazurile prevazute la alin. (3), cu exceptia
situatiilor in care acestia actioneaza imprudent sau dau dovada de neglijenta grava.
SECTIUNEA a 4-a
Alte obligatii ale angajatorilor
Art. 12.- (1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa realizeze si sa fie in posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si sanatatea in
munca, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;
b) sa decida asupra masurilor de protectie care trebuie luate si, dupa caz, asupra echipamentului
de protectie care trebuie utilizat;
c) sa tina evidenta accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de
3 zile de lucru, a accidentelor usoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase, precum si
a accidentelor de munca, astfel cum sunt definite la art. 5 lit. g);
d) sa elaboreze pentru autoritatile competente si in conformitate cu reglementarile legale rapoarte
privind accidentele de munca suferite de lucratorii sai.
(2) Prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, in functie de natura activitatilor si
de marimea intreprinderilor, se vor stabili obligatiile ce revin diferitelor categorii de intreprinderi cu
privire la intocmirea documentelor prevazute la alin. (1).
Art. 13.- In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea
accidentelor de munca si a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarele obligatii:
a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor de
munca, precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme prevederilor legale
in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca, prin a caror aplicare sa fie eliminate sau
diminuate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a lucratorilor;
b) sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, sanitare,
organizatorice si de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa il aplice corespunzator
conditiilor de munca specifice unitatii;
c) sa obtina autorizatia de functionare din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in munca,
inainte de inceperea oricarei activitati, conform prevederilor legale;
d) sa stabileasca pentru lucratori, prinfisa postului, atributiile si raspunderile ce le revin in
domeniul securitatii si sanatatii in munca, corespunzator functiilor exercitate;
e) sa elaboreze instructiuni proprii, in spiritul prezentei legi, pentru completarea si/sau aplicarea
reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si
ale locurilor de munca aflate in responsabilitatea lor;
f) sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor prevazute
in planul de prevenire si de protectie stabilit, precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii
si sanatatii in munca, prin lucratorii desemnati, prin propria competenta sau prin servicii externe;
g) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor, cum ar fi
110

afise, pliante, filme si diafilme cu privire la securitatea si sanatatea in munca;

h)sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care
aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie
necesare;
i) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia
specifica;
j) sa angajeze numai persoane care, in urma examenului medical si, dupa caz, a testarii
psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa
asigure controlul medical periodic si, dupa caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajarii;
k) sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. 7 alin. (4) lit. e);
l) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a
aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a
substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor tehnologice;
m) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul
controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor;
n) sa asigure realizarea masurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de control si
al cercetarii evenimentelor;
o) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii care sa participe la efectuarea
controlului sau la cercetarea evenimentelor;
p) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, in
afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata
accidentatilor si a altor persoane;
q) sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor;
r) sa asigure echipamente individuale de protectie;
s) sa acorde obligatoriu echipament individual de protectie nou, in cazul degradarii sau al pierderii
calitatilor de protectie.
Art. 14.- Alimentatia de protectie se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori
persoanelor care lucreaza in conditii de munca ce impun acest lucru si se stabileste princontractul
colectiv de muncasi/saucontractul individual de munca.
Art. 15.- (1)Materialele igienico-sanitare se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre
angajatori.
(2) Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum si locurile de munca ce impun acordarea
acestora se stabilesc princontractul colectiv de muncasi/saucontractul individual de munca.
SECTIUNEA a 5-a
Informarea lucratorilor
Art. 16.- (1)Tinand seama de marimea intreprinderii si/sau a unitatii, angajatorul trebuie sa ia
masuri corespunzatoare, astfel incat lucratorii si/sau reprezentantii acestora sa primeasca, in
conformitate cu prevederile legale, toate informatiile necesare privind:
a) riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si
protectie atat la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general, cat si la nivelul fiecarui post de lucru
si/sau fiecarei functii;
b) masurile luate in conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) si (3).
(2) Angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare astfel incat angajatorii lucratorilor din orice
111

intreprindere si/sau unitate exterioara, care desfasoara activitati in intreprinderea si/sau in unitatea
sa, sa primeasca informatii adecvate privind aspectele la care s-a facut referire la alin. (1), care
privesc acesti lucratori.
Art. 17.- Angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare pentru ca lucratorii desemnati sau
reprezentantii lucratorilor, cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor, in
vederea indeplinirii atributiilor si in conformitate cu prevederile prezentei legi, sa aiba acces la:
a) evaluarea riscurilor si masurile de protectie, prevazute la art. 12 alin. (1) lit. a) si b);
b) evidenta si rapoartele prevazute la art. 12 alin. (1) lit. c) si d);
c) informatii privind masurile din domeniul securitatii si sanatatii in munca, precum si informatii
provenind de la institutiile de control si autoritatile competente in domeniu.
SECTIUNEA a 6-a
Consultarea si participarea lucratorilor
Art. 18.- (1)Angajatorii consulta lucratorii si/sau reprezentantii lor si permit participarea acestora
la discutarea tuturor problemelor referitoare la securitatea si sanatatea in munca.
(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) implica:
a) consultarea lucratorilor;
b) dreptul lucratorilor si/sau reprezentantilor lor sa faca propuneri;
c) participarea echilibrata.
(3) Lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor definiti la art. 5 lit. d) iau parte in mod echilibrat sau
sunt consultati in prealabil si in timp util de catre angajator cu privire la:
a) orice masura care ar afecta semnificativ securitatea si sanatatea in munca;
b) desemnarea lucratorilor la care s-a facut referire la art. 8 alin. (1) si la art. 10 alin. (2), precum si
cu privire la activitatile la care s-a facut referire la art. 8 alin. (1);
c) informatiile la care s-a facut referire in art. 12 alin. (1), art. 16 si 17;
d) recurgerea, dupa caz, la servicii externe, conform art. 8 alin. (4);
e) organizarea si planificarea instruirii prevazute la art. 20 si 21.
(4) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor
au dreptul sa solicite angajatorului sa ia masuri corespunzatoare si sa prezinte propuneri in acest
sens, in scopul diminuarii riscurilor pentru lucratori si/sau al eliminarii surselor de pericol.
(5) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor
sau lucratorii nu pot fi prejudiciati din cauza activitatilor la care s-a facut referire in alin. (1)-(3).
(6) Angajatorul trebuie sa acorde reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul
securitatii si sanatatii lucratorilor un timp adecvat, fara diminuarea drepturilor salariale, si sa le
furnizeze mijloacele necesare pentru a-si putea exercita drepturile si atributiile care decurg din
prezenta lege.
(7) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor
si/sau lucratorii au dreptul sa apeleze la autoritatile competente, in cazul in care considera ca
masurile adoptate si mijloacele utilizate de catre angajator nu sunt suficiente pentru asigurarea
securitatii si sanatatii in munca.
(8) Reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii
112

lucratorilor trebuie sa li se acorde posibilitatea de a-si prezenta observatiile inspectorilor de munca

si inspectorilor sanitari, in timpul vizitelor de control.
Art. 19.- In vederea realizarii prevederilor art. 16, 17 si ale art. 18 alin. (1), la nivelul angajatorului
se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza comitete de securitate si sanatate in munca.
SECTIUNEA a 7-a
Instruirea lucratorilor
Art. 20.- (1)Angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o
instruire suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de
informatii si instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului sau:
a) la angajare;
b) la schimbarea locului de munca sau la transfer;
c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului
existent;
d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e) la executarea unor lucrari speciale.
(2) Instruirea prevazuta la alin. (1) trebuie sa fie:
a) adaptata evolutiei riscurilor sau aparitiei unor noi riscuri;
b) periodica si ori de cate ori este necesar.
(3) Angajatorul se va asigura ca lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din exterior, care
desfasoara activitati in intreprinderea si/sau unitatea proprie, au primit instructiuni adecvate
referitoare la riscurile legate de securitate si sanatate in munca, pe durata desfasurarii activitatilor.
(4) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca
au dreptul la instruire corespunzatoare.
Art. 21.- (1)Instruirea prevazuta la art. 20 alin. (1), (2) si (4) nu poate fi realizata pe cheltuiala
lucratorilor si/sau a reprezentantilor acestora.
(2) Instruirea prevazuta la art. 20 alin. (1) si (2) trebuie sa se realizeze in timpul programului de
lucru.
(3) Instruirea prevazuta la art. 20 alin. (4) trebuie sa se efectueze in timpul programului de lucru,
fie in interiorul, fie in afara intreprinderii si/sau unitatii.
CAPITOLUL IV
Obligatiile lucratorilor
Art. 22.- Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si
instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna
la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane
care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
Art. 23.- (1) In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor prevazute la art. 22, lucratorii au
urmatoarele obligatii:
a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de
transport si alte mijloace de productie;
113

b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze
sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara
a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor
tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre
care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor,
precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;
e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite
de propria persoana;
f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru
a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si
inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru
a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara
riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;
h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in
munca si masurile de aplicare a acestora;
i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
(2) Obligatiile prevazute la alin. (1) se aplica, dupa caz, si celorlalti participanti la procesul de
munca, potrivit activitatilor pe care acestia le desfasoara.
_____________________________________
Legea 319/2006 comentata si explicata
pe CD-ulGhid practic de protectia muncii.
_____________________________________
CAPITOLUL V
Supravegherea sanatatii
Art. 24.- Masurile prin care se asigura supravegherea corespunzatoare a sanatatii lucratorilor in
functie de riscurile privind securitatea si sanatatea in munca se stabilesc potrivit reglementarilor
legale.
Art. 25.- (1)Masurile prevazute la art. 24 vor fi stabilite astfel incat fiecare lucrator sa poata
beneficia de supravegherea sanatatii la intervale regulate.
(2) Supravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata prin medicii de medicina a muncii.
CAPITOLUL VI
Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si raportarea evenimentelor
SECTIUNEA 1
Evenimente
Art. 26.- Orice eveniment, asa cum este definit la art. 5 lit. f), va fi comunicat de indata
angajatorului, de catre conducatorul locului de munca sau de orice alta persoana care are
cunostinta despre producerea acestuia.
Art. 27.- (1) Angajatorul are obligatia sa comunice evenimentele, de indata, dupa cum urmeaza:
a) inspectoratelor teritoriale de munca, toate evenimentele asa cum sunt definite la art. 5 lit. f);
114

b) asiguratorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si
boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate
temporara de munca, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora;
c) organelor de urmarire penala, dupa caz.
(2) Orice medic, inclusiv medicul de medicina a muncii aflat intr-o relatie contractuala cu
angajatorul, conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu suspiciunea de boala profesionala
sau legata de profesiune, depistata cu prilejul prestatiilor medicale.
(3) Semnalarea prevazuta la alin. (2) se efectueaza catre autoritatea de sanatate publica teritoriala
sau a municipiului Bucuresti, de indata, la constatarea cazului.
Art. 28.- In cazul accidentelor de circulatie produse pe drumurile publice, in care printre victime
sunt si persoane aflate in indeplinirea unor sarcini de serviciu, organele de politie rutiera
competente vor trimite institutiilor si/sau persoanelor fizice/juridice prevazute la art. 29 alin. (1) lit.
a) si b), in termen de 5 zile de la data solicitarii, un exemplar al procesului-verbal de cercetare la
fata locului.
Art. 29.- (1)Cercetarea evenimentelor este obligatorie si se efectueaza dupa cum urmeaza:
a) de catre angajator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca;
b) de catre inspectoratele teritoriale de munca, in cazul evenimentelor care au produs invaliditate
evidenta sau confirmata, deces, accidente colective, incidente periculoase, in cazul evenimentelor
care au produs incapacitate temporara de munca lucratorilor la angajatorii persoane fizice, precum
si in situatiile cu persoane date disparute;
c) de catre Inspectia Muncii, in cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente
deosebite, precum avariile sau exploziile;
d) de catre autoritatile de sanatate publica teritoriale, respectiv a municipiului Bucuresti, in cazul
suspiciunilor de boala profesionala si a bolilor legate de profesiune.
(2) Rezultatul cercetarii evenimentului se va consemna intr-un proces-verbal.
(3) In caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, institutia medico-legala
competenta este obligata sa inainteze inspectoratului teritorial de munca, in termen de 7 zile de la
data decesului, o copie a raportului de constatare medico-legala.
SECTIUNEA a 2-a
Accidente de munca
Art. 30.- (1)In sensul prevederilor art. 5 lit. g), este, de asemenea, accident de munca:
a) accidentul suferit de persoane aflate in vizita in intreprindere si/sau unitate, cu permisiunea
angajatorului;
b) accidentul suferit de persoanele care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv
in cadrul unor activitati culturale, sportive, in tara sau in afara granitelor tarii, in timpul si din cauza
indeplinirii acestor sarcini;
c) accidentul survenit in cadrul activitatilor cultural-sportive organizate, in timpul si din cauza
indeplinirii acestor activitati;
d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa
pentru salvarea de vieti omenesti;
e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa
pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta avutul public si privat;
115

f) accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca se produce la sediul
persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, in calitate de angajator, ori in alt loc de munca
organizat de acestia, in timpul programului de munca, si nu se datoreaza culpei exclusive a
accidentatului;
g) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal de la domiciliul
lucratorului la locul de munca organizat de angajator si invers;
h) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei
fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul, pentru indeplinirea unei sarcini de
munca;
i) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei
fizice la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea, la o
alta persoana juridica sau fizica, pentru indeplinirea sarcinilor de munca, pe durata normala de
deplasare;
j) accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca victima prelua sau preda uneltele
de lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, daca schimba imbracamintea personala,
echipamentul individual de protectie sau orice alt echipament pus la dispozitie de angajator, daca
se afla in baie ori in spalator sau daca se deplasa de la locul de munca la iesirea din intreprindere
sau unitate si invers;
k) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca acesta a avut loc in locuri organizate
de angajator, precum si in timpul si pe traseul normal spre si de la aceste locuri;
l) accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane, delegati
pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu in afara granitelor tarii, pe durata si traseul prevazute in
documentul de deplasare;
m) accidentul suferit de personalul roman care efectueaza lucrari si servicii pe teritoriul altor tari,
in baza unorcontracte, conventii sau in alte conditii prevazute de lege, incheiate de persoane
juridice romane cu parteneri straini, in timpul si din cauza indeplinirii indatoririlor de serviciu;
n) accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de calificare, recalificare sau perfectionare a
pregatirii profesionale, in timpul si din cauza efectuarii activitatilor aferente stagiului de practica;
o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna, viscol, cutremur,
inundatie, alunecari de teren, trasnet (electrocutare), daca victima se afla in timpul procesului de
munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu;
p) disparitia unei persoane, in conditiile unui accident de munca si in imprejurari care indreptatesc
presupunerea decesului acesteia;
q) accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de serviciu, ca urmare a unei
agresiuni.
(2) In situatiile mentionate la alin. (1) lit. g), h), i) si I), deplasarea trebuie sa se faca fara abateri
nejustificate de la traseul normal si, de asemenea, transportul sa se faca in conditiile prevazute de
reglementarile de securitate si sanatate in munca sau de circulatie in vigoare.
Art. 31.- Accidentele de munca se clasifica, in raport cu urmarile produse si cu numarul
persoanelor accidentate, in:
a) accidente care produc incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice;
b) accidente care produc invaliditate;
c) accidente mortale;
116

d) accidente colective, cand sunt accidentate cel putin 3 persoane in acelasi timp si din aceeasi
cauza.
Art. 32.- (1)Inregistrarea accidentului de munca se face pe baza procesului-verbal de cercetare.
(2) Accidentul de munca inregistrat de angajator se raporteaza de catre acesta la inspectoratul
teritorial de munca, precum si la asigurator, potrivit legii.
SECTIUNEA a 3-a
Bolile profesionale
Art. 33.- In sensul prevederilor art. 5 lit. h), afectiunile suferite de elevi si studenti in timpul
efectuarii instruirii practice sunt, de asemenea, boli profesionale.
Art. 34.- (1)Declararea bolilor profesionale este obligatorie si se face de catre medicii din cadrul
autoritatilor de sanatate publica teritoriale si a municipiului Bucuresti.
(2) Cercetarea cauzelor imbolnavirilor profesionale, in vederea confirmarii sau infirmarii lor, precum
si stabilirea de masuri pentru prevenirea altor imbolnaviri se fac de catre specialistii autoritatilor de
sanatate publica teritoriale, in colaborare cu inspectorii din inspectoratele teritoriale de munca.
(3) Declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare.
(4) Bolile profesionale nou-declarate se raporteaza lunar de catre autoritatea de sanatate publica
teritoriala si a municipiului Bucuresti la Centrul national de coordonare metodologica si informare
privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sanatate Publica Bucuresti, la Centrul de Calcul
si Statistica Sanitara Bucuresti, precum si la structurile teritoriale ale asiguratorului stabilit conform
legii.
(5) Intoxicatia acuta profesionala se declara, se cerceteaza si se inregistreaza atat ca boala
profesionala, cat si ca accident de munca.
CAPITOLUL VII
Grupuri sensibile la riscuri
Art. 35.- Grupurile sensibile la riscuri specifice, cum ar fi: femeile gravide, lehuzele sau femeile
care alapteaza, tinerii, precum si persoanele cu dizabilitati, trebuie protejate impotriva pericolelor
care le afecteaza in mod specific.
Art. 36.- Angajatorii au obligatia sa amenajeze locurile de munca tinand seama de prezenta
grupurilor sensibile la riscuri specifice.
CAPITOLUL VIII
Infractiuni
Art. 37.- (1) Neluarea vreuneia dintre masurile legale de securitate si sanatate in munca de catre
persoana care avea indatorirea de a lua aceste masuri, daca se creeaza un pericol grav si iminent
de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune si
se pedepseste cu inchisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda.
(2) Daca fapta prevazuta la alin. (1) a produs consecinte deosebite, pedeapsa este inchisoarea de
la un an la 3 ani sau amenda.
(3) Fapta prevazuta la alin. (1) savarsita din culpa se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un
an sau cu amenda, iar fapta prevazuta la alin. (2) savarsita din culpa se pedepseste cu inchisoare
de la 6 luni la un an sau cu amenda.
Art. 38.- (1) Nerespectarea de catre orice persoana a obligatiilor si a masurilor stabilite cu privire
la securitatea si sanatatea in munca, daca prin aceasta se creeaza un pericol grav si iminent de
producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se
117

pedepseste cu inchisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda.

(2) Daca fapta prevazuta in alin. (1) a produs consecinte deosebite, pedeapsa este inchisoarea de
la un an la 3 ani sau amenda.
(3) Daca nerespectarea consta in repunerea in functiune a instalatiilor, masinilor si utilajelor,
anterior eliminarii tuturor deficientelor pentru care s-a luat masura opririi lor, pedeapsa este
inchisoarea de la un an la 2 ani sau amenda.
(4) Faptele prevazute la alin. (1) si (3) savarsite din culpa se pedepsesc cu inchisoare de la 3
luni la un an sau cu amenda, iar fapta prevazuta la alin. (2) savarsita din culpa se pedepseste cu
inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda.
_____________________________________
Afla cum sa eviti sanctiunile prevazute de
Legea 319/2006 cu ajutorul
CD-uluiGhid practic de protectia muncii.
_____________________________________
CAPITOLUL IX
Contraventii
Art. 39.- (1) Constituie contraventii faptele savarsite de angajatorii aflati in una dintre situatiile
prevazute de prezenta lege.
(2) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei incalcarea
dispozitiilor art. 13 lit. b), c), p) si r).
(3) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 10.000 lei incalcarea
dispozitiilor art. 13 lit. n).
(4) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 4.000 lei la 8.000 lei incalcarea
dispozitiilor art. 12 alin. (1) lit. a) si b), art. 13 lit. a), d)-f), h)-m) si o), art. 20, art. 29 alin. (1) lit. a) si
ale art. 32 alin. (2).
(5) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.500 lei la 7.000 lei incalcarea
dispozitiilor art. 7 alin. (4)-(6), art. 8, art. 11 alin. (1) si (3), art. 13 lit. q) si s) si ale art. 27 alin. (1) lit.
a) si b).
(6) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 6.000 lei urmatoarele
fapte:
a) incalcarea dispozitiilor art. 9 alin. (1), ale art. 10 si 16;
b) incalcarea dispozitiilor art. 14, 15 si ale art. 34 alin. (1).
(7) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 2.500 lei la 5.000 lei incalcarea
dispozitiilor art. 11 alin. (2) si (4), ale art. 17, 19 si 21.
(8) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 4.000 lei urmatoarele
fapte:
a) incalcarea dispozitiilor art. 12 alin. (1) lit. c) si d), art. 13 lit. g), art. 18 alin. (5) si (6) si ale art. 36;
b) incalcarea dispozitiilor art. 34 alin. (5).
(9) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei
nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind:
a) fabricarea, transportul, depozitarea, manipularea sau utilizarea substantelor ori preparatelor
118

chimice periculoase si a deseurilor rezultate;

b) prevenirea prezentei peste limitele maxime admise a agentilor chimici, fizici sau biologici,
precum si suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman;
c) darea in exploatare sau repunerea in functiune, partiala ori totala, a constructiilor,
echipamentelor de munca noi sau reparate, precum si pentru aplicarea proceselor tehnologice;
d) intocmirea si respectarea documentatiilor tehnice pentru executarea lucrarilor care necesita
masuri speciale de siguranta;
e) folosirea surselor de foc deschis si fumatul la locurile de munca unde acestea sunt interzise;
f) prevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea, exploatarea, intretinerea si repararea
instalatiilor si a echipamentelor electrice, precum si pentru prevenirea efectelor electricitatii statice
si ale descarcarilor atmosferice;
g) asigurarea si folosirea instalatiilor electrice de constructie adecvate la locurile de munca unde
exista pericole de incendiu sau de explozie;
h) asigurarea celei de-a doua surse de alimentare cu energie electrica a echipamentelor de
munca;
i) transportul, manipularea si depozitarea echipamentelor de munca, materialelor si produselor;
j) delimitarea, ingradirea si semnalizarea zonelor periculoase;
k)
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca;
l) asigurarea exploatarii fara pericole a recipientelor-butelii cu gaze comprimate sau lichefiate, a
instalatiilor mecanice sub presiune si a celor de ridicat, a conductelor prin care circula fluide sub
presiune si a altor asemenea echipamente de munca;
m) utilizarea, intretinerea, revizia si repararea periodica a echipamentelor de munca;
n) asigurarea, marcarea si intretinerea cailor de acces si de circulatie;
o) asigurarea iluminatului de siguranta;
p) organizarea activitatii de pastrare, intretinere si denocivizare a echipamentului individual de
protectie;
q) intocmirea documentelor de urmarire a parametrilor functionali ai echipamentelor de munca si a
rapoartelor de serviciu pentru instalatiile cu regim special de exploatare;
r) aplicarea metodelor de exploatare miniera, executia, exploatarea si intretinerea lucrarilor
miniere, realizarea si functionarea sistemului de aeraj, corespunzator clasificarii minelor din
punctul de vedere al emanatiilor de gaze;
s) amenajarea locurilor de munca pentru lucrul la inaltime, in spatii inchise si in conditii de izolare.
Art. 40.- Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei
neprezentarea de catre serviciile externe a raportului semestrial de activitate.
Art. 41.- Sanctiunile contraventionale prevazute la art. 39 alin. (2) -(9) si la art. 40 se aplica
angajatorilor.
Art. 42.- (1)Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor prevazute la art. 39 alin. (2) -(9) si
la art. 40 se fac de catre inspectorii de munca.
(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor prevazute la art. 39 alin. (6) lit. b) si alin. (8)
119

lit. b) se fac si de catre inspectorii sanitari din cadrul Ministerului Sanatatii Publice si al unitatilor
subordonate.
(3) In caz de constatare a unei situatii care se incadreaza in prevederile art. 37 si 38, inspectorii
prevazuti la alin. (1) si (2) vor sesiza de indata organele de urmarire penala competente, potrivit
legii.
Art. 43.- (1)Prevederile art. 39 alin. (2) -(9) si ale art. 40 se completeaza cu dispozitiile Ordonantei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari
prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Contravenientul poate achita pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii
procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia jumatate din minimul amenzii
prevazute de lege, corespunzator faptei pentru care a fost sanctionat, inspectorul de munca
facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.
Art. 44.- Angajatorii raspund patrimonial, potrivit legii civile, pentru prejudiciile cauzate victimelor
accidentelor de munca sau bolilor profesionale, in masura in care daunele nu sunt acoperite
integral prin prestatiile asigurarilor sociale de stat.
CAPITOLUL X
Autoritati competente si institutii cu atributii in domeniu
Art. 45.- (1) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei este autoritatea competenta in
domeniul securitatii si sanatatii in munca.
(2) Principalele atributii ale Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei in acest domeniu
sunt urmatoarele:
a) elaboreaza politica si strategia nationala in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in
colaborare cu Ministerul Sanatatii Publice si prin consultarea cu alte institutii cu atributii in
domeniu;
b) elaboreaza proiecte de acte normative in vederea implementarii unitare a strategiei nationale si
a acquis-ului comunitar din domeniu;
c) avizeaza reglementarile cu implicatii in domeniu initiate de alte institutii, potrivit legii, si participa,
dupa caz, la elaborarea unor astfel de reglementari;
d) monitorizeaza aplicarea legislatiei pe baza datelor, a informatiilor si a propunerilor transmise
de institutiile aflate in subordine sau coordonare, precum si ale celor cu care colaboreaza in
desfasurarea activitatii;
e) abiliteaza persoane juridice si fizice pentru a presta servicii de protectie si prevenire in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, denumite in prezenta lege servicii externe, la care se face referire
la art. 8 alin. (4);
f) recunoaste, desemneaza, notifica si supravegheaza laboratoare de incercari, precum si
organisme din domeniul sau de competenta, in conditiile legii;
g) coordoneaza, in colaborare cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, elaborarea programelor de
cercetare de interes national in domeniul securitatii si sanatatii in munca;
h) organizeaza, impreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, activitatea de pregatire generala si/
sau de specialitate in domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru institutiile de invatamant;
i) desfasoara activitati de informare-documentare, potrivit legii;
j) avizeaza materiale de informare si instruire, cum ar fi suporturi de curs, brosuri, pliante, afise
elaborate de alte persoane juridice sau fizice, in sensul asigurarii
120

concordantei mesajelor pe care acestea le contin cu prevederile legislatiei in vigoare;

k) reprezinta statul in relatiile internationale din domeniul sau de competenta.
Art. 46. - (1) Ministerul Sanatatii Publice, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale,
este autoritatea centrala in domeniul asistentei de sanatate publica.
(2) Ministerul Sanatatii Publice indeplineste, in principal, urmatoarele atributii in domeniul sanatatii
lucratorilor la locul de munca:
a) coordoneaza activitatea de medicina a muncii la nivel national;
b) elaboreaza sau avizeaza reglementari pentru protectia sanatatii in relatie cu mediul de munca,
pentru promovarea sanatatii la locul de munca, precum si pentru medicina muncii;
c) supravegheaza starea de sanatate a lucratorilor;
d) asigura formarea si perfectionarea profesionala in domeniul medicinei muncii;
e) coordoneaza activitatea de cercetare, declarare, inregistrare si evidenta a bolilor profesionale si
a celor legate de profesiune;
f) autorizeaza/avizeaza si controleaza calitatea serviciilor medicale acordate lucratorilor la locul de
munca;
g) colaboreaza cu alte institutii implicate in activitati cu impact asupra sanatatii lucratorilor;
h)indeplineste si alte atributii, conform competentelor sale in domeniu, reglementate prin legi
speciale.
Art. 47. - (1) Inspectia Muncii reprezinta autoritatea competenta in ceea ce priveste controlul
aplicarii legislatiei referitoare la securitatea si sanatatea in munca.
(2) Institutia prevazuta la alin. (1) controleaza modul in care se aplica legislatia nationala din
domeniul securitatii si sanatatii in munca la toate persoanele fizice si juridice din sectoarele
prevazute la art. 3 alin. (1), cu exceptia celor prevazute la art. 50 alin. (1) si (2), si are, in principal,
urmatoarele atributii:
a) controleaza realizarea programelor de prevenire a riscurilor profesionale;
b) solicita masuratori si determinari, examineaza probe de produse si de materiale in unitati si in
afara acestora, pentru clarificarea unor evenimente sau situatii de pericol;
c) dispune sistarea activitatii sau scoaterea din functiune a echipamentelor de munca, in cazul in
care constata o stare de pericol grav si iminent de accidentare sau de imbolnavire profesionala si
sesizeaza, dupa caz, organele de urmarire penala;
d) cerceteaza evenimentele conform competentelor, avizeaza cercetarea, stabileste sau confirma
caracterul accidentelor;
e) coordoneaza, in colaborare cu Institutul National de Statistica si cu celelalte institutii implicate,
dupa caz, sistemul de raportare si evidenta a accidentelor de munca si a incidentelor, iar, in
colaborare cu Ministerul Sanatatii Publice, sistemul de raportare a bolilor profesionale sau legate
de profesie;
f) analizeaza activitatea serviciilor externe prevazute la art. 8 alin. (4) si propune retragerea
abilitarii, dupa caz;
g) raporteaza Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei situatiile deosebite care necesita
imbunatatirea reglementarilor din domeniul securitatii si sanatatii in munca;
h)furnizeaza informatii celor interesati despre cele mai eficace mijloace de respectare a legislatiei
121

din domeniul securitatii si sanatatii in munca.

Art. 48. - (1) Asiguratorul, stabilit de lege, reprezinta autoritatea competenta in domeniul asigurarii
pentru accidente de munca si boli profesionale.
(2) Institutia prevazuta la alin. (1) are atributii pentru:
a)sprijinirea activitatii de prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca a angajatorilor;
b) reabilitarea medicala si, dupa caz, psihologica, precum si compensarea victimelor accidentelor
de munca si ale bolilor profesionale;
c) raportarea catre Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei a situatiilor deosebite care
necesita imbunatatirea reglementarilor din domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Art. 49.- Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii fundamenteaza
stiintific masurile de imbunatatire a activitatii de securitate si sanatate in munca si promoveaza
politica stabilita pentru acest domeniu.
Art. 50.- (1) Ministerul Apararii Nationale, structurile militare si structurile in care isi desfasoara
activitatea functionari publici cu statut special din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor,
Directia Generala a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justitiei, Serviciul Roman de Informatii,
Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza, Serviciul de Telecomunicatii
Speciale, precum si Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare organizeaza,
coordoneaza si controleaza activitatea de securitate si sanatate in munca din unitatile lor, prin
serviciile de prevenire si protectie create sau desemnate de catre aceste institutii, in scopul
aplicarii prevederilor prezentei legi.
(2) Cercetarea, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale produse
in unitatile din subordinea institutiilor prevazute la alin. (1) se efectueaza de organele proprii ale
acestora.
(3) Institutiile prevazute la alin. (1) pot elabora reglementari proprii pentru aplicarea prezentei legi,
in completarea celor existente la nivel national.

122

Parlamentul Romniei

Lege nr. 307/2006

Decret nr. 936/2006</
Promulgat prin

din 12/07/2006
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 633 din 21/07/2006

privind aprarea mpotriva incendiilor

Parlamentul Romniei adopt prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziii generale
Art. 1. - (1) Aprarea mpotriva incendiilor reprezint ansamblul integrat de activiti specifice,
msuri i sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar i de informare public,
planificate, organizate i realizate potrivit prezentei legi, n scopul prevenirii i reducerii riscurilor de
producere a incendiilor i asigurrii interveniei operative pentru limitarea i stingerea incendiilor, n
vederea evacurii, salvrii i proteciei persoanelor periclitate, protejrii bunurilor i mediului mpotriva
efectelor situaiilor de urgen determinate de incendii.
(2) n sensul prezentei legi, termenii i expresiile referitoare la situaii de urgen, factori i tipuri de
risc, intervenie operativ i evacuare au nelesul prevzut n Ordonana de urgen a Guvernului nr.
21/2004 privind Sistemul Naional de Management al Situaiilor de Urgen, aprobat cu modificri i
completri prin Legea nr. 15/2005, iar termenii i expresiile specifice aprrii mpotriva incendiilor au
urmtorul neles:
a) autorizaie de securitate la incendiu - actul administrativ emis, n baza legii, de inspectoratul
pentru situaii de urgen judeean sau al municipiului Bucureti, prin care se certific, n urma
verificrilor n teren i a documentelor privind realizarea msurilor de aprare mpotriva incendiilor,
ndeplinirea cerinei eseniale securitate la incendiu - la construcii, instalaii tehnologice i alte
amenajri; autorizaia de securitate la incendiu confer persoanelor fizice sau juridice, deintoare ale
construciilor, instalaiilor i ale altor amenajri, dreptul de a le edifica, de a le pune n funciune i de a
le exploata din punctul de vedere al ndeplinirii cerinei eseniale - securitate la incendiu;
b) aviz de securitate la incendiu - actul emis, n baza legii, de inspectoratul pentru situaii de urgen
judeean sau al municipiului Bucureti, dup verificarea de conformitate cu prevederile reglementrilor
tehnice n vigoare a msurilor de aprare mpotriva incendiilor, adoptate n documentaiile tehnice de
proiectare, pentru ndeplinirea cerinei eseniale - securitate la incendiu - a construciilor, instalaiilor i
altor amenajri;
c) incendiu - ardere autontreinut, care se desfoar fr control n timp i spaiu, care produce
pierderi de viei omeneti i/sau pagube materiale i care necesit o intervenie organizat n scopul
ntreruperii procesului de ardere;
d) cauz a incendiului - suma factorilor care concur la iniierea incendiului, care const, de regul,
n sursa de aprindere, mijlocul care a produs aprinderea, primul material care s-a aprins, precum i
mprejurrile determinante care au dus la izbucnirea acestuia;
e) mijloace tehnice de aprare mpotriva incendiilor - sisteme, instalaii, echipamente, utilaje,
aparate, dispozitive, accesorii, materiale, produse, substane i autospeciale destinate prevenirii,
limitrii i stingerii incendiilor;
f) operaiuni de lung durat - interveniile pentru stingerea incendiilor i eliminarea efectelor
negative ale acestora cu o durat mai mare de 4 ore;
g) organizare a interveniei n caz de incendiu - ansamblul msurilor tehnico-organizatorice
necesare stabilirii forelor, responsabilitilor, sarcinilor, mijloacelor, metodelor i procedeelor ce pot fi
utilizate pentru evacuarea i salvarea persoanelor i animalelor, protecia bunurilor i vecintilor,
precum i pentru stingerea incendiilor;
h) pericol iminent de incendiu - situaia creat de cumularea factorilor care concur la iniierea
incendiului, declanarea acestuia fiind posibil n orice moment;
i) schem cu riscurile teritoriale - documentul ntocmit de inspectoratul pentru situaii de urgen
judeean sau al municipiului Bucureti, care cuprinde tipurile de riscuri specifice, precum i resursele
estimate pentru gestionare;

123

j) plan de analiz i acoperire a riscurilor - documentul care cuprinde riscurile poteniale dintr-o
unitate administrativ-teritorial, msurile, aciunile i resursele necesare pentru managementul
riscurilor respective;
k) prevenirea incendiilor - totalitatea aciunilor de mpiedicare a iniierii i propagrii incendiilor, de
asigurare a condiiilor pentru salvarea persoanelor i bunurilor i de asigurare a securitii echipelor de
intervenie;
l) raport de intervenie - documentul operativ de informare i analiz statistic n care se nscriu
datele eseniale constatate la locul interveniei privind amploarea i intensitatea incendiului, cauza
probabil a acestuia, efectele produse, desfurarea interveniei, forele participante i timpii operativi
realizai;
m) stingere a incendiilor - totalitatea aciunilor de limitare i ntrerupere a procesului de ardere prin
utilizarea de metode, procedee i mijloace specifice;
n) utilizator - persoana fizic sau juridic ce folosete un bun, cu orice titlu, n interesul su, al altuia
sau n interes public;
o) scenariu de securitate la incendiu - documentul care descrie calitativ evoluia unui incendiu n
timp, identificnd evenimentele-cheie care l caracterizeaz i l difereniaz de alte incendii posibile
ntr-o incint.
Art. 2. - Aprarea mpotriva incendiilor constituie o activitate de interes public, naional, cu caracter
permanent, la care sunt obligate s participe, n condiiile prezentei legi, autoritile administraiei
publice centrale i locale, precum i toate persoanele fizice i juridice aflate pe teritoriul Romniei.
Art. 3. - (1) Coordonarea, controlul i acordarea asistenei tehnice de specialitate n domeniul
aprrii mpotriva incendiilor se asigur de Ministerul Administraiei i Internelor, la nivel central prin
Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen, iar la nivel local prin inspectoratele pentru situaii de
urgen judeene i al municipiului Bucureti.
(2) Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen, denumit n continuare Inspectoratul General,
elaboreaz strategia naional de aprare mpotriva incendiilor, care se prezint Guvernului spre
aprobare de ctre ministrul administraiei i internelor.
(3) Inspectoratele pentru situaii de urgen judeene i al municipiului Bucureti, denumite n
continuare inspectorate, i exercit atribuiile specifice n zone de competen stabilite prin hotrre a
Guvernului.
(4) Managementul situaiilor de urgen determinate de incendii se asigur prin componentele
Sistemului Naional de Management al Situaiilor de Urgen.
Art. 4. - (1) Autoritile administraiei publice locale asigur aplicarea msurilor privind activitile de
aprare mpotriva incendiilor, cuprinse n planurile de analiz i acoperire a riscurilor, ce se ntocmesc
la nivelul localitii i judeului.
(2) Planurile de analiz i acoperire a riscurilor se actualizeaz anual.
(3) Metodologia de elaborare i structura-cadru a planului de analiz i acoperire a riscurilor se
aprob prin ordin al ministrului administraiei i internelor i se public n Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I.
(4) Prefecii, primarul general al municipiului Bucureti i primarii asigur, dup caz, elaborarea
planurilor de analiz i acoperire a riscurilor la nivelul unitilor administrativ-teritoriale pe care le
reprezint.
Art. 5. - Persoanele fizice i juridice rspund, potrivit legii, de stabilirea i aplicarea msurilor de
aprare mpotriva incendiilor, precum i de consecinele producerii incendiilor.
CAPITOLUL II
Obligaii privind aprarea mpotriva incendiilor
SECIUNEA 1
Obligaii generale
Art. 6. - (1) Persoanele fizice i juridice sunt obligate s respecte reglementrile tehnice i
dispoziiile de aprare mpotriva incendiilor i s nu primejduiasc, prin deciziile i faptele lor, viaa,
bunurile i mediul.
(2) Persoana care observ un incendiu are obligaia s anune prin orice mijloc serviciile de urgen,
primarul sau poliia i s ia msuri, dup posibilitile sale, pentru limitarea i stingerea incendiului.
(3) n cazul n care anunul de incendiu s-a fcut cu rea-credin, fr motiv ntemeiat, autorul
rspunde contravenional sau penal, potrivit legii, i suport cheltuielile ocazionate de deplasarea
forelor de intervenie.

124

Art. 7. - (1) n caz de incendiu, orice persoan trebuie s acorde ajutor, cnd i ct este raional
posibil, semenilor aflai n pericol sau n dificultate, din proprie iniiativ ori la solicitarea victimei, a
reprezentanilor autoritilor administraiei publice, precum i a personalului serviciilor de urgen.
(2) n cazul incendiilor produse la pduri, plantaii, culturi agricole, miriti, puni i fnee,
persoanele aflate n apropiere au obligaia s intervin imediat cu mijloacele de care dispun, pentru
limitarea i stingerea acestora.
Art. 8. - n cazurile de for major determinate de incendii, persoanele fizice i juridice care dein,
cu orice titlu, terenuri, construcii, instalaii tehnologice sau mijloace de transport au urmtoarele
obligaii:
a) s permit necondiionat accesul serviciilor de urgen i al persoanelor care acord ajutor;
b) s permit necondiionat utilizarea apei, a materialelor i a mijloacelor proprii pentru operaiuni de
salvare, de stingere i de limitare a efectelor incendiilor produse la bunurile proprii ori ale altor
persoane;
c) s accepte msurile stabilite de comandantul interveniei pentru degajarea terenurilor, demolarea
unei construcii sau a unei pri din construcie, tierea/dezmembrarea mijloacelor de transport,
oprirea temporar a activitilor sau evacuarea din zona periclitat i s acorde sprijin, cu fore i
mijloace proprii, pentru realizarea acestor msuri.
Art. 9. - La ncheierea oricror acte de transmitere temporar a dreptului de folosin asupra
bunurilor imobile, precum i a contractelor de antrepriz, prile sunt obligate s prevad expres n
actele respective rspunderile ce le revin n ceea ce privete aprarea mpotriva incendiilor.
Art. 10. - (1) Pentru limitarea propagrii i stingerea incendiilor, precum i pentru limitarea i
nlturarea efectelor acestora, Consiliul General al Municipiului Bucureti, consiliile locale ale
sectoarelor acestuia, consiliile judeene, consiliile locale, persoanele juridice i asociaiile familiale
prevzute la art. 8 i persoanele fizice care desfoar individual activiti economice n condiiile
Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice i a asociaiilor familiale care desfoar
activiti economice n mod independent, cu modificrile i completrile ulterioare, au obligaia s
colaboreze ntre ele, contribuind cu fore i mijloace, pe baz de reciprocitate sau pe baz
contractual.
(2) Organizarea aciunilor de colaborare i procedurile necesare se stabilesc prin convenii ncheiate
ntre pri, cu avizul inspectoratelor.
Art. 11. - Deintorii i utilizatorii de construcii ori de instalaii, echipamente tehnologice de
producie i de transport au obligaia s conlucreze cu autoritile administraiei publice i cu organele
de specialitate ale acestora n organizarea, asigurarea, pregtirea i punerea n aplicare a planurilor
de intervenie n caz de incendiu.
Art. 12. - (1) Autoritile administraiei publice centrale i celelalte organe centrale de specialitate,
Consiliul General al Municipiului Bucureti, consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureti,
judeene sau locale, instituiile publice i operatorii economici au obligaia s angajeze cel puin un
cadru tehnic sau personal de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor, atestai
potrivit metodologiei elaborate de Inspectoratul General. Ocupaiile de cadru tehnic i personal de
specialitate cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor sunt definite pe baza standardelor
ocupaionale aprobate conform legislaiei n vigoare.
(2) Consiliile locale i operatorii economici care desfoar activiti cu risc de incendiu i care au
obligaia prevzut la alin. (1) se stabilesc pe baza criteriilor emise de Inspectoratul General.
(3) Numirea i schimbarea din funcie a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atribuii
n domeniul aprrii mpotriva incendiilor trebuie comunicate de angajator n termen de 48 de ore de
la angajare, dup caz, la nivel central Inspectoratului General, iar la nivel local inspectoratelor.
(4) Nendeplinirea corespunztoare a atribuiilor specifice atrage schimbarea din funcie a cadrului
tehnic sau a personalului de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor, situaie
care trebuie comunicat de angajator n termen de 48 de ore de la angajare, la nivel central
Inspectoratului General, iar la nivel local inspectoratelor, dup caz.
(5) Persoanele fizice i asociaiile familiale care desfoar activiti economice autorizate pe
teritoriul Romniei, precum i celelalte entiti legal constituite, neprevzute la alin. (1), ndeplinesc
atribuiile pe linia aprrii mpotriva incendiilor n nume propriu, prin titularul de drept al entitii.
SECIUNEA a 2-a
Obligaiile consiliului local i ale primarului
Art. 13. - Consiliul local are urmtoarele obligaii principale:

125

a) aprob planul de analiz i acoperire a riscurilor, pentru unitatea administrativ-teritorial pe care o

reprezint, stabilete resursele necesare pentru aplicarea acestuia i l transmite inspectoratului n
raza cruia funcioneaz;
b) emite hotrri, n condiiile legii, cu privire la organizarea activitii de aprare mpotriva
incendiilor n unitatea administrativ-teritorial pe care o reprezint;
c) instituie reguli i msuri specifice corelate cu nivelul i natura riscurilor locale;
d) nfiineaz, la propunerea primarului, cu avizul inspectoratului, serviciul voluntar de urgen i
aprob regulamentul de organizare i funcionare al acestuia;
e) desemneaz eful serviciului voluntar de urgen, la propunerea primarului, cu avizul
inspectoratului;
f) prevede distinct, potrivit legii, din resursele financiare ale bugetului local, sumele necesare n
vederea organizrii, nzestrrii, funcionrii i ndeplinirii atribuiilor legale de ctre serviciile de urgen
voluntare nfiinate i exercit controlul folosirii acestora;
g) cuprinde anual n bugetul propriu sumele necesare pentru asigurarea bunurilor din dotarea
serviciilor de urgen voluntare, pentru cazurile de avarie, distrugere sau pentru alte evenimente,
precum i pentru asigurarea de persoane i rspundere civil a personalului cu atribuii pe linie de
intervenie, pentru cazurile de invaliditate sau de deces, produse prin accidente, catastrofe ori alte
asemenea evenimente intervenite n timpul i din cauza ndeplinirii atribuiilor specifice;
h) asigur includerea, n planurile de organizare, de dezvoltare urbanistic i de amenajare a
teritoriului, a cilor de acces pentru intervenii, a lucrrilor pentru realizarea sistemelor de anunare,
alarmare, precum i de alimentare cu ap n caz de incendiu;
i) analizeaz, semestrial i ori de cte ori este nevoie, capacitatea de aprare mpotriva incendiilor a
unitii administrativ-teritoriale pe care o reprezint i informeaz inspectoratul cu privire la msurile
stabilite pentru optimizarea acesteia;
j) asigur imobile i spaii amenajate corespunztor pentru funcionarea serviciului de urgen
voluntar, precum i mijloacele de comunicaii necesare;
k) ndeplinete orice alte atribuii prevzute de lege pentru aprarea mpotriva incendiilor.
Art. 14. - Primarul are urmtoarele obligaii principale:
a) asigur elaborarea planului de analiz i acoperire a riscurilor i aplicarea acestuia;
b) asigur respectarea criteriilor de performan pentru constituirea serviciului de urgen voluntar i
elaborarea regulamentului de organizare i funcionare al acestuia;
c) coordoneaz organizarea permanent a interveniei n caz de incendiu la nivelul unitii
administrativ-teritoriale, asigur participarea la intervenie a serviciului voluntar de urgen cu
mijloacele din dotare i conducerea interveniei, pn la stingerea incendiului ori pn la sosirea
forelor inspectoratului;
d) asigur controlul respectrii msurilor de aprare mpotriva incendiilor pe timpul adunrilor sau al
manifestrilor publice;
e) asigur controlul respectrii msurilor de aprare mpotriva incendiilor la construciile i instalaiile
tehnologice aparinnd domeniului public i privat al unitii administrativ-teritoriale, precum i la
instituiile publice;
f) dispune verificarea ndeplinirii msurilor stabilite prin avizele, autorizaiile i acordurile pe care le
emite;
g) asigur realizarea i meninerea n stare de funcionare a cilor de acces, a sistemelor de
anunare, alarmare, precum i de alimentare cu ap n caz de incendiu;
h) organizeaz i execut, prin serviciul de urgen voluntar, controlul respectrii regulilor de
aprare mpotriva incendiilor la gospodriile ceteneti; informeaz populaia cu privire la modul de
comportare i de intervenie n caz de incendiu;
i) asigur ncadrarea serviciului de urgen voluntar cu personal atestat n condiiile legii, precum i
pregtirea profesional i antrenarea acestuia;
j) asigur condiiile pentru participarea la concursuri a serviciilor de urgen voluntare i a cercurilor
de elevi Prietenii pompierilor;
k) asigur dotarea serviciilor de urgen voluntare, potrivit normelor, cu mijloace tehnice pentru
aprare mpotriva incendiilor i echipamente de protecie specifice, carburani, lubrifiani i alte
mijloace necesare susinerii operaiunilor de intervenie, inclusiv hrana i antidotul pentru participanii
la interveniile de lung durat;
l) informeaz de ndat, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea i stingerea, cu fore i
mijloace proprii, a oricrui incendiu pe raza unitii administrativ-teritoriale, iar n termen de 3 zile
lucrtoare completeaz i trimite acestuia raportul de intervenie;
m) analizeaz anual dotarea cu mijloacele tehnice de aprare mpotriva incendiilor i asigur
completarea acesteia, conform normelor n vigoare;

126

n) comunic de ndat inspectoratului scoaterea i repunerea din/n funciune a oricrei

autospeciale de intervenie, precum i, n scris, dotarea cu autospeciale de intervenie noi;
o) asigur, prin mijloacele avute la dispoziie, desfurarea activitilor de informare i educaie
antiincendiu a populaiei;
p) analizeaz i soluioneaz petiiile cetenilor n problema aprrii mpotriva incendiilor;
q) ndeplinete orice alte obligaii prevzute de lege pentru aprarea mpotriva incendiilor a
comunitii locale.
SECIUNEA a 3-a
Obligaiile consiliului judeean i ale Consiliului General
al Municipiului Bucureti
Art. 15. - Consiliul judeean/Consiliul General al Municipiului Bucureti are urmtoarele obligaii
principale:
a) aprob planul de analiz i acoperire a riscurilor aferent judeului sau municipiului Bucureti, dup
caz, i stabilete resursele necesare pentru aplicarea acestuia;
b) instituie reguli i dispoziii de aprare mpotriva incendiilor pentru domeniul public i privat al
unitii administrativ-teritoriale;
c) analizeaz anual capacitatea de aprare mpotriva incendiilor i hotrte msuri de optimizare a
acesteia;
d) asigur, pe baza programelor de dezvoltare, cuprinderea n planurile de amenajare a teritoriului a
sistemelor de alimentare cu ap, precum i a cilor de acces pentru intervenie n caz de incendiu;
e) prevede i aprob n bugetul propriu fondurile necesare pentru realizarea aciunilor i msurilor
de aprare mpotriva incendiilor;
f) hotrte, n condiiile legii, nfiinarea unor centre de formare i evaluare a personalului din
serviciile voluntare de urgen, cu acordul Inspectoratului General;
g) sprijin organizatoric, material i financiar organizarea i desfurarea concursurilor serviciilor de
urgen i cercurilor de elevi Prietenii pompierilor;
h) ndeplinete orice alte obligaii prevzute de lege.
SECIUNEA a 4-a
Obligaiile prefectului
Art. 16. - Prefectul are urmtoarele obligaii principale:
a) coordoneaz activitile de aprare mpotriva incendiilor din responsabilitatea autoritilor centrale
din teritoriu, conform legii;
b) aprob schema cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ-teritorial, ntocmit de
inspectorat;
c) instituie, n condiiile legii, msuri obligatorii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor;
d) analizeaz rapoartele ntocmite de organele de specialitate i dispune msuri pentru respectarea
legalitii n domeniu;
e) ndeplinete orice alte obligaii prevzute de lege n domeniul aprrii mpotriva incendiilor.
SECIUNEA a 5-a
Obligaiile autoritilor administraiei publice centrale
Art. 17. - (1) Ministerul Administraiei i Internelor i exercit atribuiile n domeniul aprrii
mpotriva incendiilor prin Inspectoratul General i inspectorate.
(2) Inspectoratul General elaboreaz strategii, norme, reglementri tehnice i dispoziii generale
privind aprarea mpotriva incendiilor, obligatorii pe ntregul teritoriu al Romniei, care se aprob prin
ordin al ministrului administraiei i internelor i se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
(3) Cheltuielile curente i de capital aferente activitii serviciilor de urgen profesionale se asigur
din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administraiei i Internelor, precum i din alte surse
prevzute de lege.
Art. 18. - Ministerele i celelalte organe ale administraiei publice centrale au urmtoarele obligaii
principale:
a) elaboreaz, pe baza strategiei naionale de aprare mpotriva incendiilor, strategii sectoriale
privind aprarea mpotriva incendiilor n domeniul lor de competen i asigur aplicarea acestora;
b) emit/modific, cu avizul Inspectoratului General, norme i reglementri tehnice de aprare
mpotriva incendiilor, specifice domeniului lor de activitate;

127

c) ndrum, controleaz i analizeaz respectarea normelor i reglementrilor tehnice;

d) stabilesc, pe baza metodologiei elaborate de Inspectoratul General, metode i proceduri pentru
identificarea, evaluarea i controlul riscurilor de incendiu, specifice domeniului de competen;
e) organizeaz i gestioneaz baze de date privind, n principal, riscurile de incendiu, caracteristicile
substanelor i materialelor utilizate n domeniu, metodele adecvate de intervenie i protecie,
mijloacele existente, cadrele tehnice i evenimentele specifice;
f) stabilesc, mpreun cu Inspectoratul General, n domeniul lor de competen, temele i activitile
practic-aplicative i de educaie privind aprarea mpotriva incendiilor, care se includ n programele
pentru toate formele de nvmnt, n planurile activitilor extracolare, precum i n programele de
formare continu a adulilor;
g) ndeplinesc orice alte atribuii prevzute de lege privind aprarea mpotriva incendiilor.
SECIUNEA a 6-a
Obligaiile administratorului, conductorului instituiei,
utilizatorului i salariatului
Art. 19. - Administratorul sau conductorul instituiei, dup caz, are urmtoarele obligaii principale:
a) s stabileasc, prin dispoziii scrise, responsabilitile i modul de organizare pentru aprarea
mpotriva incendiilor n unitatea sa, s le actualizeze ori de cte ori apar modificri i s le aduc la
cunotin salariailor, utilizatorilor i oricror persoane interesate;
b) s asigure identificarea i evaluarea riscurilor de incendiu din unitatea sa i s asigure corelarea
msurilor de aprare mpotriva incendiilor cu natura i nivelul riscurilor;
c) s solicite i s obin avizele i autorizaiile de securitate la incendiu, prevzute de lege, i s
asigure respectarea condiiilor care au stat la baza eliberrii acestora; n cazul anulrii avizelor ori a
autorizaiilor, s dispun imediat sistarea lucrrilor de construcii sau oprirea funcionrii ori utilizrii
construciilor sau amenajrilor respective;
d) s permit, n condiiile legii, executarea controalelor i a inspeciilor de prevenire mpotriva
incendiilor, s prezinte documentele i informaiile solicitate i s nu ngreuneze sau s obstrucioneze
n niciun fel efectuarea acestora;
e) s permit alimentarea cu ap a autospecialelor de intervenie n situaii de urgen;
f) s ntocmeasc, s actualizeze permanent i s transmit inspectoratului lista cu substanele
periculoase, clasificate potrivit legii, utilizate n activitatea sa sub orice form, cu meniuni privind:
proprietile fizico-chimice, codurile de identificare, riscurile pe care le prezint pentru sntate i
mediu, mijloacele de protecie recomandate, metodele de intervenie i prim ajutor, substanele pentru
stingere, neutralizare sau decontaminare;
g) s elaboreze instruciunile de aprare mpotriva incendiilor i s stabileasc atribuiile ce revin
salariailor la locurile de munc;
h) s verifice dac salariaii cunosc i respect instruciunile necesare privind msurile de aprare
mpotriva incendiilor i s verifice respectarea acestor msuri semnalate corespunztor prin
indicatoare de avertizare de ctre persoanele din exterior care au acces n unitatea sa;
i) s asigure constituirea, conform art. 12 alin. (2), cu avizul inspectoratului, a serviciului de urgen
privat, precum i funcionarea acestuia conform reglementrilor n vigoare ori s ncheie contract cu
un alt serviciu de urgen voluntar sau privat, capabil s intervin operativ i eficace pentru stingerea
incendiilor;
j) s asigure ntocmirea i actualizarea planurilor de intervenie i condiiile pentru aplicarea
acestora n orice moment;
k) s permit, la solicitare, accesul forelor inspectoratului n unitatea sa n scop de recunoatere,
instruire sau de antrenament i s participe la exerciiile i aplicaiile tactice de intervenie organizate
de acesta;
l) s asigure utilizarea, verificarea, ntreinerea i repararea mijloacelor de aprare mpotriva
incendiilor cu personal atestat, conform instruciunilor furnizate de proiectant;
m) s asigure pregtirea i antrenarea serviciului de urgen privat pentru intervenie;
n) s asigure i s pun n mod gratuit la dispoziie forelor chemate n ajutor mijloacele tehnice
pentru aprare mpotriva incendiilor i echipamentele de protecie specifice riscurilor care decurg din
existena i funcionarea unitii sale, precum i antidotul i medicamentele pentru acordarea primului
ajutor;
o) s stabileasc i s transmit ctre transportatorii, distribuitorii i utilizatorii produselor sale
regulile i msurile de aprare mpotriva incendiilor, specifice acestora, corelate cu riscurile la
utilizarea, manipularea, transportul i depozitarea produselor respective;

128

p) s informeze de ndat, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea i stingerea cu fore i
mijloace proprii a oricrui incendiu, iar n termen de 3 zile lucrtoare s completeze i s trimit
acestuia raportul de intervenie;
q) s utilizeze n unitatea sa numai mijloace tehnice de aprare mpotriva incendiilor, certificate
conform legii;
r) s ndeplineasc orice alte atribuii prevzute de lege privind aprarea mpotriva incendiilor.
Art. 20. - Persoanele fizice, asociaiile familiale sau persoanele juridice care dein pri din acelai
imobil trebuie s colaboreze pentru ndeplinirea obligaiilor ce le revin din prezenta lege, n vederea
asigurrii msurilor de aprare mpotriva incendiilor pentru ntregul imobil.
Art. 21. - Utilizatorul are urmtoarele obligaii principale:
a) s cunoasc i s respecte msurile de aprare mpotriva incendiilor, stabilite de administrator,
conductorul instituiei, proprietar, productor sau importator, dup caz;
b) s ntrein i s foloseasc, n scopul pentru care au fost realizate, dotrile pentru aprarea
mpotriva incendiilor, puse la dispoziie de administrator, conductorul instituiei, proprietar, productor
sau importator;
c) s respecte normele de aprare mpotriva incendiilor, specifice activitilor pe care le organizeaz
sau le desfoar;
d) s nu efectueze modificri neautorizate i fr acordul scris al proprietarului, al proiectantului
iniial al construciei, instalaiei, echipamentului, dispozitivului sau mijlocului de transport utilizat ori al
unui expert tehnic atestat potrivit legislaiei n vigoare;
e) s aduc la cunotina administratorului, conductorului instituiei sau proprietarului, dup caz,
orice defeciune tehnic ori alt situaie care constituie pericol de incendiu.
Art. 22. - Fiecare salariat are, la locul de munc, urmtoarele obligaii principale:
a) s respecte regulile i msurile de aprare mpotriva incendiilor, aduse la cunotin, sub orice
form, de administrator sau de conductorul instituiei, dup caz;
b) s utilizeze substanele periculoase, instalaiile, utilajele, mainile, aparatura i echipamentele,
potrivit instruciunilor tehnice, precum i celor date de administrator sau de conductorul instituiei,
dup caz;
c) s nu efectueze manevre nepermise sau modificri neautorizate ale sistemelor i instalaiilor de
aprare mpotriva incendiilor;
d) s comunice, imediat dup constatare, conductorului locului de munc orice nclcare a
normelor de aprare mpotriva incendiilor sau a oricrei situaii stabilite de acesta ca fiind un pericol
de incendiu, precum i orice defeciune sesizat la sistemele i instalaiile de aprare mpotriva
incendiilor;
e) s coopereze cu salariaii desemnai de administrator, dup caz, respectiv cu cadrul tehnic
specializat, care are atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor, n vederea realizrii msurilor
de aprare mpotriva incendiilor;
f) s acioneze, n conformitate cu procedurile stabilite la locul de munc, n cazul apariiei oricrui
pericol iminent de incendiu;
g) s furnizeze persoanelor abilitate toate datele i informaiile de care are cunotin, referitoare la
producerea incendiilor.
SECIUNEA a 7-a
Obligaiile proiectanilor i executanilor
Art. 23. - Proiectanii de construcii i amenajri, de echipamente, utilaje i instalaii sunt obligai:
a) s elaboreze scenarii de securitate la incendiu pentru categoriile de construcii, instalaii i
amenajri stabilite pe baza criteriilor emise de Inspectoratul General i s evalueze riscurile de
incendiu, pe baza metodologiei emise de Inspectoratul General i publicat n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I;
b) s cuprind n documentaiile pe care le ntocmesc msurile de aprare mpotriva incendiilor,
specifice naturii riscurilor pe care le conin obiectele proiectate;
c) s prevad n documentaiile tehnice de proiectare, potrivit reglementrilor specifice, mijloacele
tehnice pentru aprarea mpotriva incendiilor i echipamentele de protecie specifice;
d) s includ n proiecte i s predea beneficiarilor schemele i instruciunile de funcionare a
mijloacelor de aprare mpotriva incendiilor pe care le-au prevzut n documentaii, precum i regulile
necesare de verificare i ntreinere n exploatare a acestora, ntocmite de productori;
e) s asigure asistena tehnic necesar realizrii msurilor de aprare mpotriva incendiilor,
cuprinse n documentaii, pn la punerea n funciune.
Art. 24 - Executanii lucrrilor de construcii i de montaj de echipamente i instalaii sunt obligai:

129

a) s realizeze integral i la timp msurile de aprare mpotriva incendiilor, cuprinse n proiecte, cu

respectarea prevederilor legale aplicabile acestora;
b) s asigure luarea msurilor de aprare mpotriva incendiilor pe timpul executrii lucrrilor, precum
i la organizrile de antier;
c) s asigure funcionarea mijloacelor de aprare mpotriva incendiilor prevzute n documentaiile
de execuie la parametrii proiectai, nainte de punerea n funciune.
Art. 25. - Proiectanilor i executanilor le sunt aplicabile, dup caz, i dispoziiile prevzute la art.
19-22.
SECIUNEA a 8-a
Obligaiile cadrelor tehnice/personalului de specialitate cu
atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor
Art. 26 - (1) Cadrele tehnice/personalul de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva
incendiilor, desemnate/desemnat la nivelul autoritilor administraiei publice centrale, ministerelor i
celorlalte organe centrale de specialitate, au/are urmtoarele obligaii principale:
a) elaboreaz programele de optimizare a capacitii de aprare mpotriva incendiilor n domeniul de
activitate al autoritii respective;
b) fac/face propuneri de reglementri tehnice i organizatorice a activitii de aprare mpotriva
incendiilor n domeniul specific;
c) controleaz modul de aplicare a prevederilor legale pentru aprarea mpotriva incendiilor, n
cadrul instituiei publice care i-a desemnat;
d) elaboreaz i supun/supune spre analiz ministrului de resort sau conductorului instituiei, dup
caz, raportul anual de evaluare a nivelului de aprare mpotriva incendiilor din domeniul de activitate;
e) analizeaz anual respectarea ncadrrii n criteriile de constituire a serviciilor de urgen private
din instituiile i unitile subordonate, dotarea cu mijloace de aprare mpotriva incendiilor i fac/face
propuneri de optimizare a acestora;
f) elaboreaz i nainteaz spre aprobare programe de informare i educaie specific.
(2) Formarea i evaluarea cadrelor tehnice/personalului de specialitate cu atribuii n domeniul
aprrii mpotriva incendiilor se realizeaz de unitile abilitate n condiiile legii, iar certificarea
competenei profesionale se realizeaz de Centrul Naional pentru Securitate la Incendiu i Protecie
Civil autorizat la Centrul Naional de Formare Profesional a Adulilor.
Art. 27. - (1) Cadrele tehnice/personalul de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva
incendiilor, din cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureti, consiliilor locale ale sectoarelor
municipiului Bucureti, consiliilor judeene i locale, instituiilor i operatorilor economici au/are
urmtoarele obligaii principale:
a) particip la elaborarea i aplicarea concepiei de aprare mpotriva incendiilor la nivelul unitii
administrativ-teritoriale, instituiei sau operatorului economic;
b) controleaz aplicarea normelor de aprare mpotriva incendiilor n domeniul specific;
c) propun/propune includerea n bugetele proprii a fondurilor necesare organizrii activitii de
aprare mpotriva incendiilor, dotrii cu mijloace tehnice pentru aprarea mpotriva incendiilor i
echipamente de protecie specifice;
d) ndrum i controleaz activitatea de aprare mpotriva incendiilor i analizeaz respectarea
ncadrrii n criteriile de constituire a serviciilor de urgen voluntare sau private, dup caz, n unitile
i instituiile din care fac/face parte;
e) prezint conducerii, semestrial sau ori de cte ori situaia impune, raportul de evaluare a
capacitii de aprare mpotriva incendiilor;
f) rspund/rspunde de pregtirea serviciului de urgen voluntar sau privat, dup caz, precum i de
participarea acestuia la concursurile profesionale;
g) acord sprijin i asisten tehnic de specialitate centrelor operative pentru situaii de urgen n
ndeplinirea atribuiilor.
(2) Formarea, evaluarea i certificarea competenei profesionale a cadrelor tehnice/personalului cu
atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor, prevzute la alin. (1), se realizeaz n centre de
formare i evaluare abilitate prin lege, pe baza standardelor ocupaionale recunoscute la nivel
naional.
CAPITOLUL III
Exercitarea autoritii de stat n domeniul aprrii mpotriva incendiilor

130

Art. 28. - (1) Exercitarea autoritii de stat n domeniul aprrii mpotriva incendiilor se realizeaz
prin activiti de reglementare, autorizare, avizare, atestare, recunoatere, desemnare, supraveghere
a pieei, control, organizarea stingerii incendiilor i tragerea la rspundere juridic a persoanelor
vinovate.
(2) Controlul de stat n domeniul aprrii mpotriva incendiilor se exercit, la nivel central, prin
inspecia de prevenire i alte compartimente i uniti din structura sau subordinea Inspectoratului
General, respectiv, la nivel local, prin inspeciile de prevenire din cadrul inspectoratelor, n scopul
aplicrii unitare a prevederilor legale pe ntregul teritoriu al Romniei, potrivit competenelor.
Art. 29. - (1) n toate fazele de cercetare, proiectare, execuie i pe ntreaga lor durat de existen,
construciile i amenajrile de orice tip, echipamentele, utilajele i instalaiile tehnologice se supun
unei examinri sistematice i calificate pentru identificarea, evaluarea i controlul riscurilor de
incendiu, n condiiile prevzute de reglementrile specifice.
(2) Obligaia executrii activitilor prevzute la alin. (1) revine persoanelor care concur la
proiectarea, realizarea, exploatarea, ntreinerea, repararea, postutilizarea construciilor,
echipamentelor i a instalaiilor tehnologice, potrivit legii.
(3) Metodologia privind identificarea, evaluarea i controlul riscurilor de incendiu se elaboreaz de
Inspectoratul General, se aprob de ministrul administraiei i internelor i se public n Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I.
Art. 30. - (1) nceperea lucrrilor de execuie la construcii i instalaii tehnologice noi, dezvoltarea,
modernizarea ori schimbarea destinaiei celor existente, precum i punerea n funciune a acestora se
fac numai dup obinerea avizului sau a autorizaiei de securitate la incendiu, dup caz.
(2) Obligaia solicitrii i obinerii avizelor i/sau a autorizaiilor prevzute la alin. (1) revine persoanei
fizice ori juridice care finaneaz i realizeaz investiii noi sau intervenii la construciile existente ori,
dup caz, beneficiarului investiiei.
(3) Avizele i autorizaiile prevzute la alin. (1) se elibereaz de inspectorate, n termen de cel mult
30 de zile de la depunerea cererii, n condiiile prevzute de normele metodologice de avizare i
autorizare privind securitatea la incendiu.
(4) Categoriile de construcii i amenajri care se supun avizrii i/sau autorizrii privind securitatea
la incendiu se aprob prin hotrre a Guvernului.
(5) Nerespectarea cerinelor care au stat la baza eliberrii avizului sau autorizaiei de securitate la
incendiu atrage sancionarea conform legii i, dup caz, anularea avizului sau a autorizaiei de
securitate la incendiu.
(6) Anularea avizului sau autorizaiei de securitate la incendiu impune sistarea lucrrilor de
construcii sau, respectiv, oprirea funcionrii ori utilizrii construciilor sau amenajrilor respective.
(7) Msura prevzut la alin.
(6) se comunic n cel mult 48 de ore, prin grija inspectoratului, la registrul comerului, prefectului i
altor instituii publice cu competene n domeniu.
(8) Litigiile generate de eliberarea i anularea avizului ori autorizaiei de securitate la incendiu se
soluioneaz potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificrile ulterioare.
(9) Normele metodologice de avizare i autorizare privind securitatea la incendiu se elaboreaz de
Inspectoratul General, se aprob de ministrul administraiei i internelor i se public n Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I.
(10) Pentru actele privind avizele i autorizaiile de securitate la incendiu eliberate potrivit legii se
percep tarife stabilite prin ordin al ministrului administraiei i internelor.
CAPITOLUL IV
Serviciile de urgen voluntare i private
SECIUNEA 1
Dispoziii comune
Art. 31. - (1) Serviciile de urgen sunt profesioniste sau voluntare, publice ori private.
(2) Serviciile de urgen profesioniste funcioneaz n subordinea Inspectoratului General, potrivit
reglementrilor specifice.
(3) Consiliile locale au obligaia s constituie servicii de urgen voluntare, iar operatorii economici i
instituiile, care desfoar activiti cu risc de incendiu, servicii de urgen private, potrivit legii.
(4) n domeniul aprrii mpotriva incendiilor pot funciona i servicii de urgen private constituite ca
societi comerciale.

131

SECIUNEA a 2-a
Constituirea i atribuiile serviciilor de urgen voluntare sau private
Art. 32. - (1) Serviciile de urgen voluntare/private sunt structuri specializate, altele dect cele
aparinnd serviciilor de urgen profesioniste, organizate cu personal angajat i/sau voluntar, n
scopul aprrii vieii, avutului public i/sau a celui privat mpotriva incendiilor i a altor calamiti, n
sectoarele de competen stabilite cu avizul inspectoratelor.
(2) Serviciile de urgen voluntare/private au n structur compartiment sau specialiti pentru
prevenirea incendiilor, care pot fi i cadre tehnice specializate cu atribuii n domeniul aprrii
mpotriva incendiilor, conform art. 12 alin. (1), formaii de intervenie, salvare i prim ajutor, precum i,
dup caz, ateliere de reparaii i de ntreinere.
(3) Constituirea, ncadrarea i dotarea serviciilor de urgen voluntare/private se realizeaz pe baza
criteriilor de performan elaborate de Inspectoratul General i aprobate prin ordin al ministrului
administraiei i internelor.
(4) Organizarea i funcionarea serviciilor de urgen voluntare/private se stabilesc prin regulamente
aprobate, dup caz, de consiliile locale sau conducerile operatorilor economici i instituiilor care le-au
constituit, cu respectarea criteriilor de performan.
(5) nfiinarea, extinderea sau restrngerea activitii, precum i desfiinarea unui serviciu de urgen
voluntar/privat se fac numai cu avizul inspectoratului.
Art. 33. - Serviciile de urgen voluntare/private au urmtoarele atribuii principale:
a) desfoar activiti de informare i instruire privind cunoaterea i respectarea regulilor i a
msurilor de aprare mpotriva incendiilor;
b) verific modul de aplicare a normelor, reglementrilor tehnice i dispoziiilor care privesc aprarea
mpotriva incendiilor, n domeniul de competen;
c) asigur intervenia pentru stingerea incendiilor, salvarea, acordarea primului ajutor i protecia
persoanelor, a animalelor i a bunurilor periclitate de incendii sau n alte situaii de urgen.
Art. 34. - (1) Formarea, evaluarea i certificarea competenei profesionale a personalului serviciilor
de urgen voluntare sau private se realizeaz de centre de formare i evaluare abilitate prin lege,
avizate de Inspectoratul General.
(2) Statutul personalului din serviciile de urgen voluntare se stabilete prin hotrre a Guvernului.
Art. 35. - (1) Finanarea cheltuielilor curente i de capital aferente activitii serviciilor de urgen
voluntare se asigur din bugetele locale.
(2) Finanarea cheltuielilor curente i de capital aferente activitii serviciilor de urgen private se
asigur de operatorii economici i instituiile care le-au constituit.
Art. 36. - (1) Pe baza hotrrii consiliului local i n condiiile prevzute de lege, serviciul de urgen
voluntar poate presta, contra cost, ctre orice persoan fizic sau juridic, fr a afecta ndeplinirea
atribuiilor, unele servicii cum sunt:
a) supravegherea msurilor de aprare mpotriva incendiilor la trguri, expoziii, manifestri culturalsportive, activiti de filmare i altele asemenea;
b) transport de ap, evacuarea apei din subsolurile cldirilor sau din fntni;
c) limitarea, colectarea sau ndeprtarea unor produse poluante;
d) efectuarea de lucrri la nlime;
e) transport de ap.
(2) Costurile pentru prestrile de servicii efectuate sunt stabilite prin hotrre a consiliului local, iar
sumele ncasate se constituie ca venituri ale bugetului local.
SECIUNEA a 3-a
Drepturi, indemnizaii i despgubiri ce se acord personalului
serviciilor de urgen voluntare sau private
Art. 37. - n exercitarea atribuiilor ce i revin, personalul serviciilor de urgen voluntare sau private
are urmtoarele drepturi:
a) s solicite de la persoanele fizice i juridice date, informaii i documente necesare ndeplinirii
atribuiilor legale privind aprarea mpotriva incendiilor;
b) s stabileasc restricii ori s interzic, potrivit competenei prevzute n regulamentul de
organizare i funcionare a serviciului, utilizarea focului deschis i efectuarea unor lucrri cu substane
inflamabile, pentru a preveni producerea de incendii ori explozii;
c) s propun persoanelor n drept oprirea funcionrii sau demolarea construciei incendiate,
precum i a celor vecine ori a unei pri din acestea, n scopul limitrii propagrii incendiilor;

132

d) s utilizeze, n funcie de necesitate, apa, indiferent de sursa din care provine, pentru intervenii la
incendii;
e) s se deplaseze cu autospecialele din dotare la locul interveniei, pe drumuri care nu sunt
deschise circulaiei publice ori pe alte terenuri, dac cerinele de operativitate i de lucru impun
aceasta;
f) s opreasc ori s limiteze traficul public n zona desfurrii operaiunilor de intervenie;
g) s intre n locuina persoanelor fizice, la solicitarea sau cu consimmntul acestora, n condiiile
prevzute de lege; n cazul cnd se impune nlturarea unui pericol iminent de incendiu asupra vieii,
integritii fizice a persoanelor sau bunurilor acestora, consimmntul nu este necesar.
Art. 38. - (1) Personalul angajat al serviciilor de urgen voluntare/private se ncadreaz n condiii
de munc similare personalului serviciilor de urgen profesioniste.
(2) Personalul serviciilor de urgen voluntare/private are obligaia s poarte uniform, echipament
de protecie i nsemne distinctive, ale cror descriere, condiii de acordare i folosire se stabilesc prin
regulament elaborat de Ministerul Administraiei i Internelor, aprobat prin hotrre a Guvernului i
publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
(3) Consiliul local, administratorul sau conductorul instituiei asigur gratuit personalului serviciilor
de urgen voluntare/private uniforma i echipamentul de protecie adecvate misiunilor pe care le
ndeplinete, iar n cazul n care pe timpul interveniei i s-au degradat mbrcmintea ori alte bunuri
personale, l despgubete n mod corespunztor.
Art. 39. - (1) Pe timpul interveniei, personalului serviciilor de urgen voluntare/private i se asigur
antidot adecvat naturii mediului de lucru.
(2) n cazul operaiunilor de lung durat, personalului serviciilor de urgen voluntare/private i se
asigur hrana, gratuit, n echivalentul a cel puin 2.000 de calorii.
(3) Obligaia asigurrii drepturilor prevzute la alin. (1) i (2) revine consiliului local, administratorului
sau conductorului instituiei, dup caz.
Art. 40. - (1) Personalul serviciilor de urgen voluntare are dreptul la indemnizaii pentru timpul
efectiv de lucru la intervenii i la celelalte activiti prevzute n programul serviciului.
(2) Cuantumul orar al indemnizaiei prevzute la alin. (1) se stabilete i se acord de consiliul local,
difereniat pe categorii de funcii.
Art. 41. - (1) Pe timpul ct se afl la cursuri de pregtire i concursuri profesionale, organizate n
afara localitii n care funcioneaz serviciul, personalul serviciilor de urgen voluntare beneficiaz
de toate drepturile de deplasare, cazare i de diurn ca i personalul serviciilor de urgen
profesioniste, care se acord de consiliul local.
(2) Personalul serviciilor de urgen voluntare, salariai ai altor instituii publice sau operatori
economici, i pstreaz drepturile de salariu la locul de munc pentru perioada ct particip la
intervenii, cursuri de pregtire ori concursuri profesionale.
Art. 42. - Persoanele juridice care organizeaz servicii de urgen voluntare/private au obligaia s
asigure personalul, angajat sau voluntar, la o societate de asigurri pentru caz de boal profesional,
accident ori deces produs n timpul sau din cauza ndeplinirii atribuiilor ce i revin pe timpul
interveniilor, concursurilor profesionale, antrenamentelor ori altor misiuni specifice.
CAPITOLUL V
Rspunderea juridic
Art. 43. - nclcarea dispoziiilor prezentei legi atrage rspunderea disciplinar, contravenional,
material, civil sau penal, dup caz.
Art. 44. - Constituie contravenii urmtoarele fapte i se sancioneaz dup cum urmeaz:
I. cu amend de la 100 lei la 500 lei:
a) nerespectarea de ctre primar, administrator sau conductorul instituiei a obligaiilor de informare
a inspectoratului despre izbucnirea i stingerea, cu fore i mijloace proprii, a unui incendiu i de
transmitere a raportului de intervenie;
b) neasigurarea i nepunerea n mod gratuit la dispoziia forelor chemate n ajutor, de ctre
administrator sau conductorul instituiei, a mijloacelor tehnice pentru aprare mpotriva incendiilor i
a echipamentelor de protecie specifice riscurilor care decurg din existena i funcionarea unitii,
precum i a antidotului i medicamentelor pentru acordarea primului ajutor;
c) neconsemnarea de ctre persoanele fizice i juridice n actele de transmitere temporar a
dreptului de folosin, precum i de antrepriz a rspunderilor ce le revin n ceea ce privete aprarea
mpotriva incendiilor;
d) necooperarea persoanelor fizice sau juridice care dein pri din acelai imobil n vederea
asigurrii msurilor de aprare mpotriva incendiilor;

133

II. cu amend de la 500 lei la 1.000 lei:

a) neanunarea, prin orice mijloc, a serviciilor de urgen, a primarului sau a poliiei de ctre
persoana care observ un incendiu i, dup caz, neluarea msurilor, dup posibilitile sale, pentru
limitarea i stingerea incendiului;
b) neangajarea de ctre autoritile administraiei publice centrale i celelalte organe centrale de
specialitate, Consiliul General al Municipiului Bucureti, consiliile locale ale sectoarelor municipiului
Bucureti, consiliile judeene sau locale, instituiile publice i operatorii economici care desfoar
activiti cu risc de incendiu, prevzui la art. 12 alin. (2), a cel puin un cadru tehnic sau personal de
specialitate cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor;
c) nerespectarea de ctre primar, administrator sau conductorul instituiei a obligaiilor de ncadrare
a serviciului de urgen voluntar sau privat cu personal atestat n condiiile legii, de pregtire
profesional i antrenare a acestuia pentru intervenie;
d) nerespectarea de ctre primar a obligaiilor ce i revin n conformitate cu prevederile art. 14 lit. j),
k) i m)-o);
e) nerespectarea de ctre salariai a obligaiilor ce le revin potrivit prevederilor art. 22 lit. a), b), e) i
f);
f) nerespectarea de ctre cadrele tehnice/personalul de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii
mpotriva incendiilor a obligaiilor pe care le au potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) lit. b), e), f) i ale
art. 27 alin. (1) lit. c)-e);
g) nerespectarea de ctre utilizator a obligaiilor stabilite la art. 21 lit. d) i e);
III. cu amend de la 1.000 lei la 2.500 lei:
a) inaciunea persoanelor fizice i juridice aflate n apropierea incendiilor produse la pduri, plantaii,
culturi agricole, miriti, puni i fnee i care nu intervin imediat cu mijloacele de care dispun pentru
limitarea i stingerea acestora;
b) nendeplinirea de ctre Consiliul General al Municipiului Bucureti, consiliile locale ale sectoarelor
municipiului Bucureti, consiliile judeene, consiliile locale i persoanele juridice prevzute la art. 8 a
obligaiei de organizare a colaborrii prin convenii ncheiate ntre pri;
c) nerespectarea de ctre primar a obligaiilor ce i revin n conformitate cu prevederile art. 14 lit. b),
d)-f) i h);
d) nendeplinirea de ctre ministere i celelalte organe ale administraiei publice centrale de
specialitate a obligaiilor pe care le au potrivit prevederilor art. 18 lit. c)-e);
e) nendeplinirea de ctre administrator sau conductorul instituiei a obligaiilor pe care le are n
conformitate cu prevederile art. 19 lit. g), j), k) i l);
f) necunoaterea i nerespectarea de ctre utilizator a msurilor de aprare mpotriva incendiilor,
stabilite de administrator, proprietar, productor sau importator, dup caz;
g) nendeplinirea de ctre salariai a obligaiilor pe care le au potrivit dispoziiilor art. 22 lit. c), d) i
g);
h) nendeplinirea de ctre proiectani a obligaiilor ce le revin n conformitate cu prevederile art. 23
lit. d) i e);
i) nerespectarea de ctre executanii lucrrilor de construcii i de montaj de echipamente i instalaii
a dispoziiilor art. 24 lit. b) i c);
j) nendeplinirea de ctre cadrele tehnice/personalul de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii
mpotriva incendiilor a obligaiilor pe care le au potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a) i c) i ale art.
27 alin. (1) lit. b) i f);
IV. cu amend de la 2.500 lei la 5.000 lei:
a) nendeplinirea de ctre persoanele fizice i juridice a obligaiilor ce le revin n situaii de for
major determinate de incendii, prevzute la art. 8;
b) nendeplinirea de ctre primar a obligaiilor pe care le are potrivit dispoziiilor art. 14 lit. a), c) i g);
c) nendeplinirea de ctre ministere i celelalte organe ale administraiei publice centrale de
specialitate a obligaiilor ce le revin n conformitate cu prevederile art. 18 lit. b) i f);
d) nendeplinirea de ctre administrator a obligaiilor pe care le are n conformitate cu prevederile
art. 19 lit. a), b), d)-f), i), o) i q);
e) nerespectarea de ctre persoanele fizice i juridice utilizatoare a prevederilor art. 21 lit. b) i c);
f) nendeplinirea de ctre proiectani a obligaiilor ce le revin potrivit prevederilor art. 23 lit. a)-c);
g) nerealizarea de ctre executanii lucrrilor de construcii i de montaj de echipamente i instalaii,
integral i la timp, a msurilor de aprare mpotriva incendiilor, cuprinse n proiecte, cu respectarea
condiiilor de calitate prevzute de lege;
h) nceperea lucrrilor de execuie la construcii i instalaii tehnologice noi, dezvoltarea,
modernizarea ori schimbarea destinaiei celor existente, precum i punerea n funciune a acestora
fr obinerea avizului sau a autorizaiei de securitate la incendiu, dup caz;

134

i) nesolicitarea i neobinerea de ctre persoanele fizice ori juridice care finaneaz i realizeaz
investiii noi sau intervenii la construciile existente ori, dup caz, de ctre beneficiarul investiiei a
avizelor i/sau autorizaiilor prevzute de prezenta lege;
j) neelaborarea de ctre ministere i celelalte organe ale administraiei publice centrale de
specialitate a strategiilor sectoriale privind aprarea mpotriva incendiilor n domeniul lor de
competen i neasigurarea aplicrii acestora;
k) efectuarea de lucrri de proiectare, montare, verificare, ntreinere, reparare a sistemelor i
instalaiilor de aprare mpotriva incendiilor, de verificare, ntreinere, reparare a mijloacelor tehnice de
aprare mpotriva incendiilor i de lucrri de ignifugare i termoprotecie de ctre persoane fizice i
juridice neatestate;
l) emiterea de rapoarte de ncercri la foc de ctre laboratoare neautorizate conform legii;
m) utilizarea i comercializarea de mijloace tehnice de aprare mpotriva incendiilor, necertificate
conform legii;
V. cu amend de la 5.000 lei la 10.000 lei:
a) nerespectarea cerinelor care au stat la baza eliberrii avizului sau a autorizaiei de securitate la
incendiu;
b) continuarea executrii lucrrilor de construcii sau funcionarea ori utilizarea
construciilor/amenajrilor respective dup anularea avizului sau a autorizaiei de securitate la
incendiu.
Art. 45. - (1) Sanciunile contravenionale se aplic persoanelor fizice sau juridice, dup caz.
(2) Contravenientul poate achita n termen de cel mult 48 de ore de la data ncheierii procesuluiverbal ori, dup caz, de la data comunicrii acestuia jumtate din minimul amenzii prevzute n
prezenta lege, pentru fiecare categorie de contravenii.
(3) Contraveniile la normele de prevenire i stingere a incendiilor i sanciunile contravenionale se
stabilesc prin hotrre a Guvernului.
Art. 46. - (1) Constatarea contraveniilor i aplicarea sanciunilor prevzute la art. 45 se fac de ctre
personalul inspeciilor de prevenire a incendiilor, prevzute la art. 28 alin. (2), precum i de cel al altor
organe abilitate de lege.
(2) Primarii constat i sancioneaz contraveniile prevzute la art. 44 pct. I lit. b), pct. III lit. a) i e)
i pct. IV lit. a).
(3) Contraveniilor prevzute la art. 44 le sunt aplicabile dispoziiile Ordonanei Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr.
180/2001, cu modificrile i completrile ulterioare.
CAPITOLUL VI
Dispoziii finale
Art. 47. - (1) Organizarea, conducerea, ndrumarea i controlul activitii de aprare mpotriva
incendiilor n unitile structurilor de aprare i securitate naional se realizeaz potrivit prevederilor
prezentei legi, pe baza normelor aprobate de conductorii structurilor respective, cu avizul
Inspectoratului General.
(2) La unitile din structurile prevzute la alin. (1) Inspectoratul General i inspectoratele exercit
controlul asupra modului de aplicare a prevederilor legale privind aprarea mpotriva incendiilor,
numai la solicitarea comandanilor sau a efilor acestora.
(3) La sediile Parlamentului, Administraiei Prezideniale, Guvernului, precum i la alte obiective de
importan deosebit aflate n administrarea autoritilor publice centrale se pot constitui, prin hotrre
a Guvernului, subuniti profesioniste speciale de intervenie; instituiile menionate asigur gratuit
imobilele, spaiile i utilitile necesare n vederea funcionrii i desfurrii activitilor subunitilor.
Art. 48. - Intervenia pentru stingerea incendiilor i salvarea persoanelor n subteran, la operatorii
economici care produc, stocheaz sau utilizeaz substane toxice care prin contact ori inhalare pot
cauza moartea personalului, la centralele nucleare, la navele aflate n porturi i apele teritoriale
romne, pe calea ferat, aeroporturi, platforme maritime de foraj i extracie, se asigur de operatorii
economici care administreaz sectorul respectiv, cu asistena tehnic a inspectoratelor.
Art. 49. - (1) Laboratoarele de ncercri la foc se autorizeaz n condiiile legii.
(2) Regulamentul de autorizare a laboratoarelor de ncercri la foc se elaboreaz de Inspectoratul
General, se aprob prin ordin al ministrului administraiei i internelor i se public n Monitorul Oficial
al Romniei, Partea I.
Art. 50. - (1) Mijloacele tehnice pentru aprarea mpotriva incendiilor i echipamentelor de protecie
specifice se introduc pe pia i se utilizeaz conform legii.

135

(2) n domeniul nereglementat de Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitii produselor,
republicat, introducerea pe pia a produselor prevzute la alin. (1) se face pe baza evalurii
conformitii fa de reglementrile elaborate de Inspectoratul General.
(3) Metodologia de certificare a conformitii produselor prevzute la alin. (2) se elaboreaz de
Inspectoratul General, se aprob prin ordin al ministrului administraiei i internelor i se public n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
Art. 51. - (1) Proiectarea, executarea, verificarea, ntreinerea i repararea sistemelor i instalaiilor
de aprare mpotriva incendiilor, efectuarea lucrrilor de termoprotecie i ignifugare, de verificare,
ntreinere i reparare a autospecialelor i a altor mijloace tehnice destinate aprrii mpotriva
incendiilor se efectueaz de ctre persoane fizice i juridice atestate.
(2) Atestarea persoanelor prevzute la alin. (1) se face pe baza metodologiei elaborate de
Inspectoratul General, aprobat de ministrul administraiei i internelor i publicat n Monitorul Oficial
al Romniei, Partea I.
Art. 52. - n localitatea unde funcioneaz servicii de urgen profesioniste, consiliul local nu are
obligaia constituirii serviciilor de urgen voluntare.
Art. 53. - Personalul serviciilor de urgen nu rspunde de pagubele inerente procesului de
intervenie.
Art. 54. - (1) Personalul serviciilor de urgen profesioniste care a ndeplinit o perioad de minimum
10 ani atribuii privind aprarea mpotriva incendiilor, cruia i-au ncetat raporturile de serviciu, la
cerere sau din motive care nu-i sunt imputabile acestuia, poate primi, la cerere, brevetul de Pompier
specialist, difereniat pe categorii de personal.
(2) Modul de eliberare i drepturile conferite prin acest brevet vor fi stabilite prin regulament aprobat
prin ordin al ministrului administraiei i internelor.
Art. 55. - (1) Anual se organizeaz concursuri profesionale ale serviciilor de urgen i cercurilor de
elevi Prietenii pompierilor.
(2) Concursurile profesionale ale serviciilor de urgen se desfoar pe baza regulamentului
elaborat de Inspectoratul General, aprobat prin ordin al ministrului administraiei i internelor, care se
public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
(3) Concursurile profesionale ale cercurilor de elevi Prietenii pompierilor se desfoar pe baza
regulamentului elaborat de Inspectoratul General, n colaborare cu autoritatea naional pentru
reglementarea activitilor de nvmnt, aprobat prin ordin al acestei autoriti i publicat n Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I.
Art. 56. - (1) Actele normative de aplicare, subsecvente prezentei legi, se elaboreaz de autoritile
responsabile n termen de 90 de zile de la data intrrii n vigoare a acesteia.
(2) Pe data intrrii n vigoare a prezentei legi se abrog Ordonana Guvernului nr. 60/1997 privind
aprarea mpotriva incendiilor, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 225 din 30
august 1997, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 212/1997, cu modificrile i
completrile ulterioare, precum i orice alte dispoziii contrare.
Aceast lege a fost adoptat de Parlamentul Romniei, cu respectarea prevederilor art. 75 i ale
art. 76 alin. (2) din Constituia Romniei, republicat.
PREEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VCROIU

PREEDINTELE CAMEREI DEPUTAILOR

BOGDAN OLTEANU
Bucureti, 12 iulie 2006.
Nr. 307.

136

ORDIN nr. 163 din 28 februarie 2007


 


 
 




 

 
    
  



 

 
 
 ( 0 ORD. 163 28/02/2007)
 
 
 


   
 

 
  

   
    
 
  
  

  

  
   


 
 




 









137





 

 







 
 

 






 
  


 


 

 




 

 





 

 

 


   



 
 
 


 

  

  
  
  
    




  
   









     

  
 
   



 
  
  


   

   
  
  

 






  
 

  
 
   
  

 

   





  

 




 

  

 




 

 

   
 
 


 
  
    




  


 

 
   
 
 
   

 

 
 

 

  


  
    
 


       



 

 


     

 
   
  


 


   
 

 

  

 

 


  



 

138

 

   
 





     


   


    





 



 
 
  
  

  

      
 
 

 
    

 

 
   
   


 

  
 


 
  


 


  
   

   


   
  
 

  
 



  



139


 
  


















 













































  













 











 



























 
 










 






  
































 


























 






140

 


   

 

 
 
 



  
 
 


 






  

 

 
 

   

 

 





 
 






  



  



 

 


 

141

    




    
    
 

    
    
     
 
   
     
     
  
   
     
    
   
 
      
    
 
    
    

     
 
   
 
  
    
  
    
   
  
   
  
 
      
 
     
   
 
     
   
      
    
 
     
     
 


     
 

   

  

  


142


 
   
 

 

   
  
   
   


       

 
  
 

 
     
    

    




 

 

 





  
 
 

  

     

   


 

 


  
   
  

   
   

  


  
 
 

 
  
   




 
 
          
      

   

    

   

 





  

    
       
 

  
  
    
 
  


     


     
     
 


  
 
 


  

   


  


      

    
  


   




      



      
 



     


  

   
  


   



     
 
  

143

  




     

      
   
 


   
 

     
   
 

  

       
    




      

 
   

  


     



 

 

   
 

    
  
  
 
     


       

      

     
   
   

       

    

     
     


   


     
   

    

   

  
     


   
 


  

  
   
 
 
 


         

144

 


   







  



 
 


  


   
 
  
  



   
  
 

   

 
 
 

   

 





 
 

 



 


 
 


  



 
 
   


 

 


   
 




 




 


  

   

 
  

 

145


 
   
 
 
    

  
     


     
 


  
 
 


     
  

  
  
  
 




  
  


    
   
   

    


 
     
 
  


 
     
 
   




  
  
 
   

  
 

 
 
  
  
  

  
  

 
 
    
  
 
   

 


 

    

    

      
 
  
  
   

    
  
 
   

  


  


 
       

 

   
   
  

   


   

  
 

 
   




 

    
  

  

 


      

   
  

 



 
 

  

 
 

 
 
 

 


146


  


 
 
 
 



  
 





  



 
 


 






 
 


 

  


   
   





 


  
    
   
 


















 
 

 





  




 


 


147

 
 
 
   

   
   
     
  
 
    
 


 
    
  
     
    
   
  
   
     
   
   
  
    
    
 
 
   
   

  
     
 

   
  
         

   
  





  

   


 
   
 


 




 
 
    
  
 

      
   
  
 
  
    
     
      
    
      
     
   

  
   

       
   
     
      
 
     
 

148

 


    
    
 

  

 

    

  

 

  
  
      
  


   
   

 
  
     

   



    
  



  
 


   
   

   

   
  

   

 
 



  
 
 
  

 


 
 
   

 

 


 
   

 

  
  
 


 

149



 
  
      

  

 
   


   

 
    
 
 
 




  

 
 

 
 
 





   

 

  



 
 
    
 






 

 
 
 


 
 


  





 
  
  

   
  
 

 



 


 










  
  
 

 


 
 
 
 
    


 


 






  

   











 



    


  


  
     
  
   


  

   
  
   

  
 
 


  
     
  
   


  

   
  
   

  

 
     

 
  

  




 
 



 


 







 

 




  



   








 

 
 
  

 




  
 
  

 
 
 

 



   






 

 
 





 
 
 
  
 

  
 




  

 



 
  









 

     




 
 



  



  
 

    













 




 

 



  
 



   


 

  




 

 






 










  
 



 

 



  



    



 
 







 



 
  


 
 
 









    
  
  

 

 

 
 



  

 
 
 
 

 
  
 
  
   
  
 
 
 
 
 





 

 

150


  
    
  
      
 

        
    

   
 
    


 
  
   
     

 

 
  
     
 

 
  
  
  
 

   

   
    
    
 
   
    


   
 

   
      
     


   
    
      
    
    
    
  
    
   
    

    
     
   

151


 




 


 

 



 
 



 







 



 






 





 



 







 
 
 




 







 





 



 




152

 

 




 
  


















 


 


 



 
 


 


 
 

 


 



 


 




 


 


 


 
 

 
 

 



 


153

 
  

 



   
  




 
 






 

 

  
 



 





 

  


 


 
 
 


 

 

 






 


 

 

 


 

 


 

154


 

 




 


 

































 



 
 












 




 










155


 
 
 
  
  

  
 
 





 
 
 
  
  

 



    
  
 

  

 

 
 
  
 
   

 
 
 


 



  
  
 
 

 


  
   


 
  
 



   
 




  
 




  
 
  
  
 
 
  

   

 

 








  
  
 



  
   



 
   
 

 
   

    


 
  
 
  
 
   
   

156



 
   


  

   


 
     







       

 









   


 


 
       




 
 
  

  
 
   
 
  
  


     
 
     
  

    

 

  



 

   
       
 
         


    






        
  
 


 

 
 


    

  
  
     
 
  


      
 
 
 
   



  

  
  
 

     
        
 
 
           
 

   
 

      

   
   
   

 
 
  
            
    
 


 
  
 
  
    
   
 
 
 
  
  



   
  
  
   
  
       

 


 
  

  
 
 

    
 
    
  

 
    


 
      
    
   
 


 
  
  
   
     

   

   

   
  
  

157

 


 
 
 

 
 

 
 


  



  

 
  
 
  
 
 
 
 
 




   
 
 



   

 

 
 
  

 


 
 




 





 

 

 



 


 

   




 


 
 

 


 

158

 


 


 

 

 


 









 


 

 


 


 

 
 



 


 

 
 

















159

 



    
    
    
 

    
   
  

    


 


 
 

 
  

  
  

      
    
 
  



    
  
 

    
 



  


    
 
    
   
 

         


  


   



  
      


     
   

 

 


  
   



  
  
   

  


 

     


   

 
 
 
  
     
 



 

  
       
    

 
 

   
 


160


   
    
 
      


 

 
 
 


  


 
     
  

 

    
 

 
  

   




  
 
  
      

  
  
     
  
 
     
 
 


      

  





          
    
  
 
   
  
  
 


      



    





  
  

  
  
 

        
 

      
 
   
 
        


  
   
  
 
  
 
     

 


          


   

      
  
 
   

     
 
   

       


     
   

         



  
 
   
   
 
      
 

  
    
      


  

 



    
  

     
 

 


 

     
        
   
 

  
   

161


  
  
 
 
   
 
 
   
   
 

       
   
        


 
 
 
      
     

     
   
   
 

   
        
   
 
    
   
   
  
    
  
  

     

   
   


      
     
   

  
   
     
   
   


   
  
 
  
   
 
   
      

   
 
    
 
   



 
    




  

  
  

162

 

   
  
  
  


 
 
    

 
 





 

  


 


 
 

  
  
 


 
 
  

   

 

 
 


  

  
 


 
  






  
 

 

  

 


  
 

   
 



   

  




  
 
  

 
 
  
  



   


 


 
   
  

163

  

 

     
  
     
  
   
 
   
 
     

    

   
   
 




  

  
   
   
 


  


      





       

      
 
    
  
 
    
  





 

  
 

  

  

     
 

   

    
   


  

  



  

   
  
 

 

 





 




 
   
     
 

 


       
 

 
 
     
 

 
 

 

   
   

 


   
   
   

  
    
     
  
 


 


   

164

  


    

 
  

 
 
  

 
  

 
 
 
 
  


 



 
 
  


 
   
 
  

 
  
 
  
 
 
  
 

 
 
  

 

 
 

  

 
  
 

   


 

 


 
  



  

 

 

  






   
  
  

165


 

 

 


 

 









 
 

  
 
 

 



 
 


 
 





 
 




 









 


    

 
  
 



 
 
 
 


   

  

 

    


 




 

 
 
 

 



 

 


 

 
 
 
 
 




 



   


 

 
  

  



 
 
  

   

 


 



 
 
 

 
 
  








 




  
   

   
 


 

 



  

 
 
 





 
 
 
 


  
 
 
 
 
 
 
 

 

 


 





 
  
    
  

 


 


 



  
 
 


 
 

 



166

 

 






   
 
  
 





 


 



 




 



 






 
   




 

 
 
 
  



  






   
  


 
  
  

167

 



 
 

 





 
 
 



 








 



 









 

 





 
 

 

 
 






 



 




 
  
 






168

 


 

  
 




 
 


 



  
 


  
 
 
 

 
  

 
 
  


 


 
 


  

 
 
 
 

  
 

 

 








169

 


 












  




















  





















 




















170



 
 
   
 

  


 



   






  
 
  

  
    
 
  
  

 
  
  

 

 
 


 



 



 


 

  


 
  

 
 

    

 


 

 
 
  


 

171

  
 
 
 

 

 



 
   


 

 





 
   

 
  





 
 
  



 

  


 





  





  


 


  


  


 

   






    

   
 
 
 

    
     




 

 

 

 


        

172





 


  



 

  
 




 
  

  
 


   

 
  
 

  

 

 


 
  
 
 

 

 

 





 




  

 




173








 




 



































































































































































































































174



 
 
 



 



 



 




























 






























 




175


 
 

  
  
 





 
   
 





     




  
  
 

  
   
  

   









    








     

     
 


  
   

176


 



  



 



 







 
 









  
 















 





 

 
  

 


 
 


177


 

 
 










 
 




 






 













 
























 



 






 

 
 









 

 
 
 


 
 

  

178


 




 
 
 




 





 















 

  
 


   




 





 









  

 


 
 













 




 








 









 









 












 







 


 







 


 


 







 


 


 










 










 







 
 


179






 

  

































 

 






























 








 



 










180

Modul 7

HOTARARE Nr. 1146

din 30 august 2006
privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a
echipamentelor de munca
Publicata in: Monitorul Oficial Nr. 815 din 3 octombrie 2006
In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea
securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
Cap. I Dispozitii generale
Art. 1 - (1) Prezenta hotarare stabileste cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii
lucratorilor care utilizeaza la locul de munca echipamente de munca, definite potrivit art. 2.
(2) Prevederile Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 se completeaza cu prevederile
specifice cuprinse in prezenta hotarare.
Art. 2 - In sensul prezentei hotarari, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie:
a) echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita la locul de munca;
b) utilizarea echipamentului de munca - orice activitate referitoare la echipamentul de munca,
cum ar fi pornirea sau oprirea echipamentului, folosirea, transportul, repararea, modificarea,
intretinerea, inclusiv curatarea lui;
c) zona periculoasa - orice zona din interiorul si/sau din jurul echipamentului de munca in care
prezenta unui lucrator expus il supune pe acesta unui risc pentru sanatatea si securitatea sa;
d) lucrator expus - orice lucrator aflat integral sau partial intr-o zona periculoasa;
e) operator - lucratorul/lucratorii insarcinat/insarcinati cu utilizarea echipamentului de munca.
Cap. II Obligatiile angajatorului
Sectiunea 1 Obligatii generale. Reguli referitoare la echipamentele de munca
Art. 3 - (1) Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipamentul de munca
pus la dispozitia lucratorilor din intreprindere si/sau unitati sa corespunda lucrului prestat ori sa fie
adaptat acestui scop si sa poata fi utilizat de catre lucratori, fara a pune in pericol securitatea sau
sanatatea lor.
(2) La alegerea echipamentelor de munca pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor,
angajatorul este obligat sa acorde o atentie deosebita tuturor conditiilor de munca, caracteristicilor
specifice acestora, precum si riscurilor existente, in special la locurile de munca din cadrul
intreprinderii si/sau unitatii, si/sau riscurilor care sunt susceptibile sa apara la utilizarea
echipamentelor de munca.
(3) In situatia in care nu este posibil sa se asigure ca echipamentele de munca sunt utilizate fara
nici un risc pentru sanatatea si securitatea lucratorilor, angajatorul este obligat sa ia masuri
corespunzatoare pentru reducerea riscurilor.
Art. 4 - (1) Fara a aduce atingere prevederilor art. 3, angajatorul este obligat sa procure si/sau sa
utilizeze:
a) echipamente de munca puse pentru prima data la dispozitia lucratorilor din intreprindere
si/sau unitate, pentru folosinta, dupa data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, care indeplinesc:
(i) prevederile tuturor reglementarilor tehnice romane care transpun legislatia comunitara
aplicabila;
(ii) cerintele minime prevazute in anexa nr. 1, in cazul in care nu se aplica sau se aplica partial
reglementari tehnice romane care transpun legislatia comunitara;
b) echipamente de munca puse pentru prima data la dispozitia lucratorilor din intreprindere
si/sau unitate, pentru folosinta, care indeplinesc cerintele minime prevazute in anexa nr. 1, cel
tarziu pana la data de 31 decembrie 2006.
181

(2) Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca, pe toata durata utilizarii lor,
echipamentele de munca sa fie mentinute, printr-o intretinere adecvata, la un nivel tehnic care sa
respecte, dupa caz, prevederile alin. (1) lit. a) sau b).
(3) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabileste, dupa consultarea partenerilor
sociali si luand in considerare legislatia si/sau practicile nationale, modalitatile care sa permita
realizarea unui nivel de securitate corespunzator obiectivelor prevazute in anexa nr. 2.
Sectiunea a 2-a Verificarea echipamentelor de munca
Art. 5 - (1) Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipamentele de munca a
caror securitate depinde de conditiile de instalare sa fie supuse unei verificari initiale, dupa
instalare si inainte de prima punere in functiune si unei verificari dupa fiecare montare intr-un loc de
munca nou sau pe un nou amplasament, efectuate de persoane competente, in conformitate cu
legislatia si/sau cu practicile nationale, in scopul asigurarii unei instalari corecte si a bunei
functionari a acestor echipamente de munca.
(2) Pentru a garanta ca cerintele de securitate si de sanatate sunt respectate si orice deteriorari
sunt depistate si remediate la timp, angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca
echipamentele de munca, care sunt supuse unor influente ce pot genera deteriorari susceptibile de
a fi la originea unor situatii periculoase, sa faca obiectul:
a) unor verificari periodice si, daca este cazul, unor incercari periodice efectuate de persoane
competente, in conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale;
b) unor verificari speciale, efectuate de persoane competente, in conformitate cu legislatia si/sau
cu practicile nationale, de fiecare data cand s-au produs evenimente exceptionale susceptibile sa
aiba consecinte daunatoare asupra securitatii echipamentului de munca, cum ar fi modificari ale
procesului de munca, accidente, fenomene naturale, perioade prelungite de neutilizare.
(3) Rezultatele verificarilor trebuie sa fie inregistrate si puse la dispozitie Inspectiei Muncii la
solicitarea acesteia. Ele trebuie pastrate pe o perioada de timp corespunzatoare, de exemplu, in
functie de recomandarile sau specificatiile producatorului.
(4) Daca echipamentele de munca respective sunt utilizate in exteriorul intreprinderii, acestea
trebuie sa fie insotite de o dovada referitoare la realizarile ultimei verificari.
(5) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabileste modalitatile de efectuare a acestor
verificari.
Sectiunea a 3-a Echipamente de munca cu riscuri specifice. Ergonomia si sanatatea la
locul de munca
Art. 6 - Daca utilizarea unui echipament de munca este susceptibila sa prezinte un risc specific
pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru
a se asigura ca:
a) utilizarea echipamentului de munca este accesibila numai lucratorilor insarcinati cu aceasta
atributie;
b) pentru efectuarea reparatiilor, modificarilor si intretinerii trebuie desemnati lucratori cu atributii
in acest sens.
Art. 7 - Postul de lucru si pozitia lucratorilor in utilizarea echipamentului de munca, precum si
principiile ergonomice trebuie sa fie luate, in mod deosebit, in considerare de catre angajator la
aplicarea cerintelor minime de securitate si sanatate.
Sectiunea a 4-a Informarea lucratorilor
Art. 8 - Fara a aduce atingere prevederilor sectiunii a 5-a a cap. III din Legea nr. 319/2006,
angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca lucratorii sa dispuna de informatii
adecvate si, daca este cazul, de fise de lucru referitoare la echipamentele de munca utilizate la
locul de munca.
Art. 9 - (1) Informatiile si fisele de lucru prevazute la art. 8 trebuie sa cuprinda un numar minim
de date referitoare la securitate si sanatate privind:
a) conditiile de folosire a echipamentelor de munca;
b) situatiile anormale previzibile;
182

c) concluziile care pot fi trase, acolo unde este cazul, din experienta acumulata in urma utilizarii
echipamentelor de munca.
(2) Lucratorii trebuie sa fie atentionati in legatura cu riscurile la care sunt expusi, echipamentele
de munca din imediata vecinatate a locului lor de munca, precum si asupra modificarilor prevazute
a fi efectuate, in masura in care aceste modificari afecteaza echipamentele de munca situate in
imediata vecinatate a locului lor de munca, chiar daca acesti lucratori nu utilizeaza direct aceste
echipamente.
(3) Informatiile si fisele tehnice trebuie sa fie pe intelesul lucratorilor vizati.
Sectiunea a 5-a Instruirea, consultarea si participarea lucratorilor
Art. 10 - Fara a aduce atingere prevederilor sectiunii a 7-a a cap. III din Legea nr. 319/2006,
angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca:
a) lucratorii insarcinati cu utilizarea echipamentelor de munca sa fie instruiti adecvat, inclusiv cu
privire la riscurile posibile, determinate de utilizarea acestora;
b) lucratorii prevazuti la art. 6 lit. b) sa fie instruiti adecvat.
Art. 11 - Consultarea si participarea lucratorilor si/sau a reprezentantilor lor se desfasoara potrivit
prevederilor sectiunii a 6-a a cap. III din Legea nr. 319/2006.
Cap. III Dispozitii finale
Art. 12 - Modificarile de natura strict tehnica ale anexelor nr. 1 si 2 sunt realizate de Ministerul
Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, in functie de:
a) adoptarea reglementarilor tehnice romane care transpun legislatia comunitara in domeniul
armonizarii tehnice si al standardizarii referitoare la echipamentele de munca; si/sau
b) progresele tehnice, de evolutia reglementarilor sau specificatiilor internationale ori de
cunostintele din domeniul echipamentelor de munca.
Art. 13 - (1) Pentru intreprinderile mici si mijlocii, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei
poate stabili, daca este necesar, modalitatile de aplicare a prevederilor pct. 4 din anexa nr. 2, care
se aproba prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei.
(2) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei raporteaza Comisiei Europene la fiecare 5
ani cu privire la aplicarea dispozitiilor prezentei hotarari, indicand punctele de vedere ale
partenerilor sociali.
Art. 14 - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta hotarare.
Art. 15 - Prezenta hotarare intra in vigoare la data de 1 octombrie 2006.
Prezenta hotarare transpune Directiva 89/655/CEE privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru utilizarea echipamentului de munca de catre lucratori in munca, amendata de
directivele 95/63/CE si 2001/45/CE, publicate in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE)
seria L nr. 393/1989, nr. 335/1995 si nr. 195/2001.
PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU
Contrasemneaza:
p. Ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei,
Mihai Constantin Seitan,
secretar de stat

p. Ministrul integrarii europene,

Adrian Ciocanea,
secretar de stat
Anexa Nr. 1

CERINTELE MINIME
pentru aplicarea art. 4 alin. (1) lit. a) pct. (ii) si lit. b) din hotarare
1. Dispozitii generale
1.1. Obligatiile stabilite in prezenta anexa se aplica, tinandu-se seama de prevederile din hotarare,
si in cazurile in care echipamentul de munca prezinta riscuri.

183

1.2. Cerintele minime enuntate in continuare, in masura in care ele se aplica la echipamentele
de munca in functiune, nu necesita obligatoriu aceleasi masuri ca si cerintele esentiale referitoare
la echipamentele de munca noi.
2. Cerinte minime generale aplicabile echipamentelor de munca
2.1. Sistemele de comanda ale unui echipament de munca, care afecteaza securitatea, trebuie
sa fie vizibile, usor de identificat si, daca este necesar, sa fie marcate corespunzator.
2.1.1. Sistemele de comanda trebuie sa fie amplasate in exteriorul zonelor periculoase, cu
exceptia anumitor sisteme de comanda, daca este necesar, si in asa fel incat manevrarea lor sa nu
provoace riscuri suplimentare. Acestea nu trebuie sa genereze riscuri ca urmare a unei manevre
neintentionate.
2.1.2. Daca este necesar, de la postul de comanda principal operatorul trebuie sa aiba
posibilitatea sa se asigure ca nu exista persoane in zonele periculoase. Daca acest lucru nu este
posibil, orice pornire trebuie sa fie precedata automat de un sistem de siguranta, cum ar fi un
semnal de avertizare sonora si/sau vizuala. Lucratorul expus trebuie sa aiba timpul si/sau
mijloacele necesare pentru a evita rapid riscurile provocate de pornirea si/sau oprirea
echipamentului de munca.
2.1.3. Sistemele de comanda trebuie sa fie sigure si sa fie alese tinandu-se cont de defectiunile,
perturbatiile si constrangerile previzibile in cadrul utilizarii prevazute.
2.2. Pornirea echipamentului de munca nu trebuie sa fie posibil sa se realizeze decat numai
printr-o actiune voluntara asupra sistemului de comanda prevazut in acest scop.
2.2.1. Exceptandu-se cazurile in care repornirea sau modificarea nu prezinta niciun risc pentru
lucratorii expusi, aceeasi cerinta se aplica si pentru:
a) repornirea echipamentului dupa o oprire, indiferent de cauza opririi;
b) comanda unei modificari semnificative a conditiilor de functionare (de exemplu, viteza,
presiune etc.).
2.2.2. Aceasta cerinta nu se aplica repornirii sau modificarii conditiilor de functionare rezultate
din derularea unei secvente normale a unui ciclu automat.
2.3. Fiecare echipament de munca trebuie sa fie prevazut cu un sistem de comanda care sa
permita oprirea completa a acestuia in conditii de securitate.
2.3.1. Fiecare post de lucru trebuie sa fie prevazut cu un sistem de comanda care sa permita, in
functie de riscurile existente, oprirea fie in totalitate a echipamentului de munca, fie numai partial,
de asa maniera incat echipamentul de munca sa fie in stare de securitate.
2.3.2. Comanda de oprire a echipamentului de munca trebuie sa aiba prioritate fata de
comenzile de pornire. Oprirea echipamentului de munca sau a elementelor periculoase ale
acestuia fiind realizata, alimentarea cu energie a organelor de comanda respective trebuie sa fie
intrerupta.
2.4. Daca acest lucru este necesar si in functie de pericolele pe care le prezinta echipamentul de
munca si de timpii normali de oprire, un echipament de munca trebuie sa fie prevazut cu un
dispozitiv de oprire de urgenta.
2.5. Un echipament de munca care prezinta pericole datorate caderilor sau proiectarii de obiecte
trebuie sa fie prevazut cu dispozitive de securitate corespunzatoare. Un echipament de munca
care prezinta pericole datorate degajarilor de gaze, vapori sau lichide ori emisiilor de pulberi trebuie
sa fie prevazut cu dispozitive corespunzatoare de retinere si/sau de evacuare amplasate in
apropierea surselor corespunzatoare de pericol.
2.6. Echipamentele de munca si elementele lor componente trebuie, daca este necesar pentru
securitatea sau sanatatea lucratorilor, sa fie stabilizate prin fixare ori prin alte mijloace.
2.7. In cazul in care exista riscul ruperii sau spargerii unor elemente ale echipamentului de
munca, situatie care ar putea prezenta pericole semnificative pentru securitatea si sanatatea
lucratorilor, trebuie luate masuri de protectie adecvate.
2.8.
2.8.1. Daca elementele mobile ale unui echipament de munca prezinta riscuri de producere de
accidente prin contactul mecanic, acestea trebuie sa fie prevazute cu protectori si dispozitive de
protectie care sa impiedice accesul in zonele periculoase sau sa opreasca miscarea elementelor
periculoase inainte de patrunderea in zonele periculoase.
184

2.8.2. Protectorii si dispozitivele de protectie trebuie:

a) sa fie de constructie robusta;
b) sa nu genereze riscuri suplimentare;
c) sa nu fie inlaturate cu usurinta sau facute inoperante;
d) sa fie amplasate la o distanta adecvata fata de zona periculoasa;
e) sa nu limiteze mai mult decat este necesar observarea ciclului de munca;
f) sa permita interventiile indispensabile pentru instalarea si/sau inlocuirea elementelor si, de
asemenea, pentru activitatile de intretinere, prin limitarea accesului numai in zona sau la lucrarea
care trebuie realizata si, daca este posibil, fara demontarea protectorului sau dispozitivului de
protectie.
2.9. Zonele si punctele de munca sau cele de intretinere a unui echipament de munca trebuie sa
fie iluminate corespunzator, in functie de lucrarile realizate.
2.10. Partile echipamentului de munca expuse unor temperaturi inalte sau foarte scazute
trebuie, daca este cazul, sa fie protejate impotriva riscurilor de contact sau de apropiere a
lucratorilor de ele.
2.11. Dispozitivele de avertizare ale echipamentului de munca trebuie sa fie usor de perceput si
de inteles si lipsite de ambiguitati.
2.12. Un echipament de munca poate sa fie utilizat numai pentru operatiunile si in conditiile
pentru care a fost realizat.
2.13. Operatiile de intretinere trebuie sa poata sa fie efectuate cand echipamentul de munca
este oprit. Daca acest lucru nu este posibil, trebuie sa fie luate masuri de protectie adecvate pentru
executarea acestor operatii sau pentru ca acestea sa fie efectuate in afara zonelor periculoase.
Pentru fiecare echipament de munca care detine un program de intretinere, acesta trebuie sa fie
respectat si tinut la zi.
2.14. Orice echipament de munca trebuie sa fie prevazut cu dispozitive usor de identificat,
destinate separarii de fiecare din sursele de energie. Reconectarea nu trebuie sa genereze riscuri
pentru lucratorii in cauza.
2.15. Un echipament de munca trebuie sa fie prevazut cu dispozitive de avertizare si
semnalizare indispensabile pentru asigurarea securitatii lucratorilor.
2.16. Pentru efectuarea operatiilor de productie, reglare si intretinere a echipamentelor de
munca, lucratorii trebuie sa aiba acces si sa ramana in conditii de securitate in toate zonele
necesare.
2.17. Orice echipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru protectia lucratorilor impotriva
riscurilor de incendiu sau de supraincalzire a echipamentului de munca ori de degajare de gaze,
pulberi, lichide, vapori sau de alte substante produse de catre echipamentul de munca sau utilizate
ori depozitate in acesta.
2.18. Orice echipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru prevenirea riscurilor de explozie
a acestuia sau a substantelor produse de acesta ori utilizate sau depozitate in echipamentul de
munca.
2.19. Orice echipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru protectia lucratorilor expusi
riscurilor de electrocutare prin atingere directa sau indirecta.
3. Cerinte minime suplimentare aplicabile echipamentelor de munca specifice
3.1. Cerinte minime aplicabile echipamentelor de munca mobile, cu sau fara autopropulsie
3.1.1. Echipamentele de munca pe care este necesara prezenta unui lucrator transportat sau a
unor lucratori transportati trebuie sa fie amenajate de asa maniera incat sa reduca riscurile pentru
lucrator sau lucratori in timpul deplasarii. In aceste riscuri trebuie sa fie incluse riscurile de contact
al lucratorilor cu rotile sau senilele ori de blocare de catre acestea.
3.1.2.
3.1.2.1. Atunci cand blocarea accidentala a elementelor de transmisie a puterii intre un
echipament de munca mobil si accesoriile sale si/sau remorci poate genera riscuri specifice, acest
echipament de munca trebuie sa fie echipat sau amenajat de asa maniera incat sa impiedice
blocarea elementelor de transmitere a puterii.
3.1.2.2. Atunci cand blocarea nu poate sa fie impiedicata, trebuie sa fie luate toate masurile
posibile pentru a se evita consecintele daunatoare pentru lucratori.
185

3.1.3. Daca elementele de transmitere a puterii intre echipamentele de munca mobile risca sa se
imbacseasca si sa se deterioreze prin contact cu solul, trebuie sa fie prevazute facilitati pentru
sustinerea acestora.
3.1.4.
3.1.4.1. Echipamentele de munca mobile pe care este necesara prezenta unui lucrator
transportat sau a unor lucratori transportati trebuie sa limiteze, in conditii de utilizare efectiva,
riscurile care provin din schimbarea directiei sau rasturnarea echipamentului de munca:
a) fie printr-o structura de protectie care sa impiedice ca echipamentul de munca sa nu se
rastoarne mai mult de un sfert de rotatie;
b) fie printr-o structura care sa garanteze un spatiu suficient in jurul lucratorului transportat sau
lucratorilor transportati, daca miscarea poate continua cu mai mult de un sfert de rotatie;
c) fie prin orice alt dispozitiv cu efect echivalent.
3.1.4.2. Aceste structuri de protectie pot face parte integranta din echipamentul de munca.
3.1.4.3. Aceste structuri de protectie nu sunt necesare atunci cand echipamentul de munca este
stabilizat in timpul utilizarii sau atunci cand schimbarea directiei ori rasturnarea echipamentului de
munca este imposibila din proiectare.
3.1.4.4. Daca exista un risc ca un lucrator transportat, in momentul schimbarii directiei sau
rasturnarii, sa fie strivit intre partile echipamentului de munca si sol, trebuie sa fie instalat un sistem
de retinere pentru lucratorii transportati.
3.1.5. Autostivuitoarele cu furca pe care sunt asezati unul sau mai multi lucratori trebuie sa fie
amenajate sau echipate de asa maniera incat sa limiteze riscurile de rasturnare, de exemplu:
a) fie prin instalarea unei cabine pentru conducator;
b) fie printr-o structura care sa impiedice rasturnarea acestora;
c) fie printr-o structura care sa garanteze ca, in cazul rasturnarii acestora, ramane un spatiu
suficient intre sol si anumite parti ale autostivuitorului cu furca pentru lucratorii transportati;
d) fie printr-o structura care sa retina lucratorul sau lucratorii pe scaunul de la postul de
conducere de asa maniera incat sa impiedice ca acesta/acestia sa fie strivit/striviti de parti ale
autostivuitorului care se rastoarna.
3.1.6. Echipamentele de munca mobile cu autopropulsare, a caror deplasare poate provoca
riscuri pentru lucratori, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa fie prevazute cu mijloace care sa permita prevenirea unei porniri neautorizate;
b) sa fie prevazute cu mijloace adecvate care sa reduca consecintele unei eventuale ciocniri in
caz de miscare simultana a mai multor echipamente de munca care se deplaseaza pe sine;
c) sa fie prevazute cu un dispozitiv de franare si de oprire; in masura in care conditiile de
securitate o impun, in cazul defectarii dispozitivului principal, un dispozitiv de urgenta, actionat prin
comenzi usor de manevrat sau prin sisteme automate, trebuie sa permita franarea si oprirea;
d) atunci cand campul de vizibilitate directa a conducatorului este necorespunzator din punctul
de vedere al securitatii, acestea trebuie sa fie prevazute cu dispozitive auxiliare adecvate, pentru
imbunatatirea vizibilitatii;
e) daca sunt prevazute pentru utilizare pe timpul noptii sau in locuri intunecoase, acestea trebuie
sa fie prevazute cu un dispozitiv de iluminat, adaptat lucrarii de efectuat si care asigura o securitate
suficienta pentru lucratori;
f) daca prezinta riscuri de incendiu - datorate acestora sau remorcilor si/sau incarcaturii susceptibile sa pericliteze lucratorii, acestea trebuie sa fie prevazute cu dispozitive adecvate de
stingere a incendiilor, in cazul in care astfel de dispozitive nu sunt disponibile suficient de aproape
de locul de utilizare;
g) daca sunt telecomandate, acestea trebuie sa se opreasca automat atunci cand ies din campul
de actiune al telecomenzii;
h) daca sunt telecomandate si pot, in conditii normale de utilizare, sa loveasca sau sa blocheze
lucratorii, acestea trebuie sa fie echipate cu dispozitive de protectie impotriva acestor riscuri, in
cazul in care nu exista alte dispozitive adecvate pentru combaterea riscului de lovire.
3.2. Cerinte minime aplicabile echipamentelor de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor
3.2.1. Daca echipamentele de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor sunt instalate in mod
permanent, rezistenta si stabilitatea acestora in timpul utilizarii trebuie sa fie asigurate tinandu-se
186

seama mai ales de sarcinile care se vor ridica si de solicitarile produse in locurile de suspendare
sau de fixare pe structuri.
3.2.2.
3.2.2.1. Masinile folosite pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa aiba marcate vizibil sarcina
nominala si, daca este cazul, o placuta pe care sa fie inscrisa sarcina nominala pentru fiecare
configuratie a masinii.
3.2.2.2. Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie marcate de asa
maniera incat sa permita identificarea caracteristicilor esentiale pentru utilizarea sigura.
3.2.2.3. Daca echipamentul de munca nu a fost destinat pentru ridicarea lucratorilor si daca
exista posibilitatea unei asemenea confuzii, o semnalizare adecvata trebuie sa fie marcata de
maniera vizibila.
3.2.3. Echipamentele de munca instalate permanent trebuie sa fie instalate de asa maniera incat
sa reduca riscul ca sarcinile:
a) sa loveasca lucratorii;
b) in mod neintentionat, sa se deplaseze periculos sau sa cada liber; sau
c) sa se desprinda neintentionat.
3.2.4.
3.2.4.1. Masinile pentru ridicarea sau deplasarea lucratorilor trebuie sa fie adecvate:
a) pentru a evita riscurile de cadere a cabinei, atunci cand acestea exista, cu ajutorul
dispozitivelor adecvate;
b) pentru a evita riscurile de cadere a utilizatorului in afara cabinei, atunci cand acestea exista;
c) pentru a evita riscurile de strivire, de blocare sau de lovire a utilizatorului, in special printr-un
contact intamplator cu obiecte;
d) pentru a garanta securitatea lucratorilor blocati in cabina in caz de accident si a permite
deblocarea acestora.
3.2.4.2. Daca, din motive inerente datorate amplasamentului si inaltimilor diferite, riscurile
mentionate la pct. 3.2.4.1 lit. a) nu pot sa fie evitate prin niciun dispozitiv de securitate, trebuie sa
fie instalat un cablu cu coeficient de securitate marit, iar starea acestuia trebuie sa fie verificata in
fiecare zi de munca.
3.3. Cerinte minime aplicabile instalatiilor si echipamentelor de munca electrice
3.3.1. Instalatiile si echipamentele de munca electrice trebuie sa fie proiectate, fabricate,
montate, intretinute si exploatate astfel incat sa asigure protectia impotriva pericolelor generate de
energia electrica, precum si protectia impotriva pericolelor datorate influentelor externe.
3.3.1.1. Pentru asigurarea protectiei impotriva pericolelor generate de echipamentele electrice,
trebuie prevazute masuri tehnice astfel incat:
a) persoanele sa fie protejate fata de pericolul de vatamare care poate fi generat la atingerea
directa sau indirecta a partilor aflate sub tensiune;
b) sa nu se produca temperaturi, arcuri electrice sau radiatii care sa pericliteze viata ori
sanatatea oamenilor;
c) constructia echipamentelor de munca sa fie adecvata mediului pentru a se evita producerea
de incendii si explozii;
d) persoanele si bunurile sa fie protejate contra pericolelor generate in mod natural de
echipamentul electric;
e) izolatia echipamentelor electrice sa fie corespunzatoare pentru conditiile prevazute.
3.3.1.2. Pentru asigurarea protectiei impotriva pericolelor datorate influentei externe,
echipamentele electrice trebuie:
a) sa satisfaca cerintele referitoare la solicitarile mecanice astfel incat sa nu fie periclitati
lucratorii si persoanele care se afla in mediul de munca;
b) sa nu fie influentate de conditiile de mediu, astfel incat sa nu fie periclitati lucratorii si
persoanele care se afla in mediul de munca;
c) sa nu pericliteze lucratorii si persoanele care se afla in mediul de munca, in conditii previzibile
de suprasarcina.
3.3.2.

187

3.3.2.1. La instalatiile si echipamentele de munca electrice, pentru protectia impotriva

electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri tehnice, completate cu masuri
oganizatorice.
3.3.2.2. Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa fie realizate
urmatoarele masuri tehnice:
a) acoperiri cu materiale electroizolante ale partilor active (izolarea de protectie) ale instalatiilor
si echipamentelor electrice;
b) inchideri in carcase sau acoperiri cu invelisuri exterioare;
c) ingradiri;
d) protectia prin amplasare in locuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de
securitate;
e) scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza a se
efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune;
f) utilizarea de dispozitive speciale pentru legari la pamant si in scurtcircuit;
g) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante;
h) alimentarea la tensiune foarte joasa (redusa) de protectie;
i) egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru.
3.3.2.3. Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa fie realizate
urmatoarele masuri organizatorice:
a) executarea interventiilor la instalatiile electrice (depanari, reparari, racordari etc.) trebuie sa se
faca numai de catre personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit pentru lucrul
respectiv;
b) executarea interventiilor in baza uneia din formele de lucru;
c) delimitarea materiala a locului de munca (ingradire);
d) esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice;
e) elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile electrice;
f) organizarea si executarea verificarilor periodice ale masurilor tehnice de protectie impotriva
atingerilor directe.
3.3.2.4. La instalatiile, utilajele, echipamentele si aparatele care utilizeaza energie electrica
interventiile sunt permise numai in baza urmatoarelor forme de lucru:
a) autorizatii de lucru scrise (AL);
b) instructiuni tehnice interne de protectie a muncii (ITI - PM);
c) atributii de serviciu (AS);
d) dispozitii verbale (DV);
e) procese-verbale (PV);
f) obligatii de serviciu (OS);
g) propria raspundere (PR).
3.3.3.
3.3.3.1. La instalatiile si echipamentele de munca electrice, pentru protectia impotriva
electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze si sa se aplice numai masuri si mijloace
de protectie tehnice, fiind interzise inlocuirea masurilor si mijloacelor tehnice de protectie cu masuri
de protectie organizatorice. Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie aplicata o
masura de protectie principala, care sa asigure protectia in orice conditii, si o masura de protectie
suplimentara, care sa asigure protectia in cazul deteriorarii protectiei principale. Cele doua masuri
de protectie trebuie alese astfel incat sa nu se anuleze una pe cealalta.
3.3.3.2. Pentru protectia impotriva atingerii indirecte trebuie sa fie realizate urmatoarele masuri
tehnice:
a) folosirea tensiunilor foarte joase de securitate TFJS;
b) legarea la pamant;
c) legarea la nul de protectie;
d) izolarea suplimentara de protectie, aplicata utilajului, in procesul de fabricare;
e) izolarea amplasamentului;
f) separarea de protectie;
g) egalizarea si/sau dirijarea potentialelor;
188

h) deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect
periculoase;
i) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante.
3.3.3.3. Este interzisa folosirea drept protectie principala a masurilor indicate la pct. 3.3.3.2
lit.e),g),h) si i).
3.3.3.4. Fac exceptie instalatiile electrice casnice, la care deconectarea automata la curenti de
defect poate constitui mijloc principal de protectie, si stalpii liniilor electrice aeriene de joasa
tensiune, la care dirijarea distributiei potentialelor constituie mijloc principal de protectie.
3.3.4. La instalatiile si echipamentele electrice de inalta tensiune, sistemul de protectie impotriva
electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze prin legarea la pamant de protectie,
care este masura obligatorie, cumulat cu alte masuri de protectie.
3.3.5.
3.3.5.1. Instalatiile si echipamentele electrice trebuie sa fie alese cu grad corespunzator de
protectie in functie de zonele cu atmosfera potential exploziva.
3.3.5.2. Zonarea trebuie sa se efectueze de catre proiectantul instalatiilor si echipamentelor
electrice, la cererea beneficiarului.
3.3.6. La instalatiile si echipamentele de munca electrice, valorile de calcul, precum si limitele
admise ale curentilor prin corpul omului, ale impedantei electrice a corpului uman, ale tensiunilor
de atingere si de pas si ale tensiunilor de lucru trebuie sa fie in conformitate cu regulile tehnice
aplicabile.
3.3.7. Retelele izolate fata de pamant trebuie sa fie prevazute cu protectie automata prin
controlul rezistentei de izolatie, care sa semnalizeze si/sau sa deconecteze in cazul punerii la
pamant. Retelele electrice din locurile de munca cu risc de incendiu si explozie, precum si cele din
depozitele de explozivi sau carburanti trebuie prevazute cu dispozitive care sa asigure protectia
automata la curenti de defect (PACD).
3.3.8. La instalatiile de inalta tensiune trebuie sa fie prevazute blocari mecanice sau electrice,
astfel incat deschiderea carcaselor si a ingradirilor de protectie sa fie posibila numai dupa
scoaterea de sub tensiune a echipamentului electric respectiv, iar manevrarea dispozitivului de
blocare trebuie sa poata fi facuta numai cu o scula speciala.
3.3.9. Pentru ca deservirea, intretinerea si repararea instalatiilor si echipamentelor de munca
electrice sa se poata efectua fara pericol, trebuie sa se prevada, inca din faza de proiectare,
executie si montaj, distante, spatii si/sau ingradiri de protectie in jurul acestora.
3.3.10. La masinile si instalatiile de ridicat cu elemente mobile, cum sunt podurile rulante din
incaperile sau spatiile de productie neelectrice, se admit parti active in constructie deschisa, fara
carcase inchise, cu conditia protejarii impotriva atingerii sau apropierii de partile active, prin
amplasarea acestora la inaltimi suficient de mari fata de caile de acces si de circulatie si/sau prin
prevederea de ingradiri inchise pe caile de acces.
3.3.11. Automacaralele care lucreaza in apropierea liniilor electrice aeriene trebuie sa fie
echipate cu dispozitive de semnalizare a intrarii bratului in zona de influenta a acestora.
3.3.12. Echipamentul de munca electric/instalatia de clasa I de protectie trebuie sa aiba
asigurata protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune si sa fie
prevazut/prevazuta cu legaturi de protectie pentru asigurarea protectiei in caz de defect.
3.3.13. La instalatiile si echipamentele de munca electrice de clasa I de protectie posibilitatea
executarii legaturilor de protectie trebuie sa se asigure astfel:
a) in cazul unui echipament electric/unei instalatii fix/fixe, acesta/aceasta trebuie sa fie
prevazut/prevazuta cu doua borne de masa: una in cutia de borne, langa bornele de alimentare cu
energie electrica, pentru racordarea conductorului de protectie din cablul de alimentare a
echipamentului/instalatiei, si a doua borna pe carcasa echipamentului/instalatiei in exterior, pentru
racordarea vizibila la centura de legare la pamant sau la alta instalatie de protectie;
b) in cazul unui echipament mobil sau portabil, acesta trebuie sa fie prevazut cu un cablu de
alimentare flexibil, prevazut cu o fisa (stecher) cu contact de protectie, sau echipamentul sa fie
prevazut cu posibilitatea racordarii unui cablu flexibil de alimentare cu conductor de protectie.

189

3.3.14. Echipamentul de munca electric/instalatia de clasa II de protectie trebuie sa aiba

asigurata protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune si sa fie
prevazut/prevazuta, din fabricatie, cu o izolatie suplimentara, dubla sau intarita.
3.3.15. Echipamentul de munca electric/instalatia de clasa III de protectie trebuie sa aiba
asigurata protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune si sa nu produca
o tensiune mai mare decat tensiunea foarte joasa de alimentare.
3.3.16.
3.3.16.1. Instalatiile electrice in faza de experimentare trebuie sa indeplineasca toate conditiile
prevazute in reglementarile si regulile tehnice aplicabile pentru protectia impotriva electrocutarii sau
a accidentelor tehnice.
3.3.16.2. Instalatiile sau echipamentele de munca electrice trebuie sa fie verificate la receptie,
inainte de punerea in functiune si apoi periodic in exploatare, precum si dupa fiecare reparatie sau
modificare, fiind interzisa punerea sub tensiune a instalatiei, utilajului sau echipamentului care nu a
corespuns la una dintre aceste verificari.
3.3.16.3. Instalatiile si echipamentele de munca electrice pot sa fie receptionate si puse in
functiune numai dupa ce s-a constatat ca s-au respectat reglementarile si regulile tehnice
aplicabile.
3.3.17. La instalatiile sau echipamentele de munca electrice este interzis sa se aduca modificari
fata de proiect in timpul exploatarii, intretinerii si repunerii in functiune a acestora. In cazuri
speciale, se admit modificari doar cu acordul proiectantului instalatiilor si echipamentelor de munca
electrice respective.
3.3.18. Mijloacele si echipamentele electrice de protectie trebuie sa fie verificate, in conformitate
cu prevederile reglementarilor si regulilor tehnice aplicabile, inainte de utilizare, la punerea in
functiune, dupa reparatii sau modificari si apoi periodic (in exploatare).
3.3.19. Utilizarea echipamentului de munca electric/instalatiei de clasa I de protectie trebuie sa
se faca in urmatoarele conditii:
a) sa se execute si sa se verifice periodic legaturile de protectie necesare pentru asigurarea
protectiei impotriva electrocutarii in cazul unui defect soldat cu aparitia unei tensiuni periculoase de
atingere;
b) sa se asigure si sa se verifice periodic deconectarea automata a echipamentului
electric/instalatiei sau sectorului defect si disparitia tensiunii periculoase de atingere;
c) sa se verifice periodic ca protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub
tensiune sa nu fie inlaturata sau deteriorata.
3.3.20. Utilizarea echipamentului de munca electric/instalatiei de clasa II de protectie trebuie sa
se faca in urmatoarele conditii:
a) sa se verifice periodic ca izolatia suplimentara a echipamentului electric/instalatiei sa nu fie
deteriorata sau eliminata;
b) sa se verifice periodic ca protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub
tensiune sa nu fie inlaturata sau deteriorata.
3.3.21. Utilizarea echipamentului de munca electric/instalatiei de clasa III de protectie trebuie sa
se faca in urmatoarele conditii:
a) sa se alimenteze echipamentul electric sau instalatia la tensiunea foarte joasa pentru care au
fost proiectate sa functioneze;
b) sursa de tensiune trebuie sa fie astfel construita incat sa nu permita aparitia in circuitul de
tensiune foarte joasa a unei tensiuni mai mari. Daca se utilizeaza un transformator coborator,
acesta trebuie sa fie un transformator de separare (de siguranta);
c) izolatia circuitului de foarte joasa tensiune trebuie sa fie de asa natura incat sa nu permita
aparitia unei tensiuni mai mari din alte circuite, in circuitul de tensiune foarte joasa;
d) sa se verifice periodic ca protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub
tensiune sa nu fie inlaturata sau deteriorata.
3.3.22.
3.3.22.1. In cazul instalatiilor sau echipamentelor de munca electrice la care se executa lucrari
cu scoaterea de sub tensiune, trebuie sa fie scoase de sub tensiune urmatoarele elemente:
a) partile active aflate sub tensiune, la care urmeaza a se lucra;
190

b) partile active aflate sub tensiune la care nu se lucreaza, dar se gasesc la o distanta mai mica
decat limita admisa la care se pot apropia persoanele sau obiectele de lucru (utilaje, unelte etc.),
indicata in documentatia tehnica specifica;
c) partile active aflate sub tensiune ale instalatiilor situate la o distanta mai mare decat limita
admisa, dar care, datorita lucrarilor care se executa in apropiere, trebuie scoase de sub tensiune.
3.3.22.2. In cazul lucrarilor cu scoatere de sub tensiune este necesara legarea la pamant si in
scurtcircuit a conductoarelor de faza, inclusiv pe conductorul de nul in cazul liniilor electrice
aeriene, operatie care trebuie sa se execute imediat dupa verificarea lipsei de tensiune.
3.3.23.
3.3.23.1. In cazul instalatiilor sau echipamentelor de munca electrice la care se executa lucrari
cu scoatere de sub tensiune sau fara scoatere de sub tensiune, trebuie sa se utilizeze mijloace de
protectie electroizolante.
3.3.23.2. La lucrul in instalatiile de joasa tensiune trebuie sa fie utilizate mijloace individuale de
protectie electroizolante, care constituie singura masura tehnica de protectie, cumulate cu masurile
organizatorice.
3.3.23.3. La lucrul in instalatiile de inalta tensiune trebuie sa fie utilizate mijloace individuale de
protectie electroizolante, cumulate cu alte mijloace de protectie.
3.3.23.4. Lucrarile fara scoatere de sub tensiune a instalatiilor si a echipamentelor electrice
trebuie sa fie executate de catre personal autorizat pentru lucrul sub tensiune.
3.3.24. Instalatiile sau locurile unde exista sau se exploateaza echipamente electrice trebuie sa
fie dotate, in functie de lucrarile si conditiile de exploatare, cu urmatoarele categorii de mijloace de
protectie:
a) mijloace de protectie care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia fata de
elementele aflate sub tensiune sau fata de pamant, respectiv prajini electroizolante pentru
actionarea separatoarelor, manipularea indicatoarelor mobile de tensiune, montarea
scurtcircuitoarelor etc., scule cu manere electroizolante, covoare si platforme electroizolante,
manusi si incaltaminte electroizolante etc.;
b) detectoare mobile de tensiune, cu ajutorul carora se verifica prezenta sau lipsa tensiunii;
c) garnituri mobile de legare la pamant si in scurtcircuit;
d) panouri, paravane, imprejmuiri (ingradiri);
e) panouri de semnalizare.
3.3.25. Instalatiile sau echipamentele de munca electrice trebuie sa fie exploatate, intretinute,
reglate, reparate si puse sub tensiune numai de catre personal calificat in meseria de electrician
autorizat din punctul de vedere al securitatii muncii. Autorizarea personalului pentru lucru la
instalatiile tehnice electrice in activitatile de exploatare, intretinere si reparatii trebuie sa se
realizeze, conform regulamentului pentru autorizarea electricienilor din punctul de vedere al
securitatii muncii, pe baza de examen medical, psihologic si test de verificare a cunostintelor
profesionale, de securitate si sanatate in munca si de acordare a primului ajutor.
Anexa Nr. 2
DISPOZITII
referitoare la utilizarea echipamentelor de munca prevazute la art. 4 alin. (3) din hotarare
1. Dispozitii generale aplicabile tuturor echipamentelor de munca
1.1. Dispozitiile din prezenta anexa se aplica in conformitate cu dispozitiile din hotarare si atunci
cand exista riscul corespunzator pentru echipamentul de munca respectiv. Echipamentele de
munca trebuie sa fie instalate, dispuse si utilizate de asa maniera incat sa permita reducerea
riscurilor pentru utilizatorii acestora si pentru ceilalti lucratori, de exemplu facand astfel incat sa
existe spatiu suficient intre elementele mobile ale echipamentelor de munca si elementele fixe sau
mobile din spatiul de munca si ca toata energia ori substanta utilizata sau produsa sa poata sa fie
furnizata si/sau evacuata de maniera sigura.
1.2. Montarea si demontarea echipamentelor de munca trebuie sa fie realizate de maniera
sigura, in special prin respectarea instructiunilor furnizate de fabricant.

191

1.3. Echipamentele de munca care, in timpul utilizarii, pot sa fie expuse descarcarilor electrice
trebuie sa fie protejate prin dispozitive sau cu masuri adecvate impotriva efectelor trasnetului.
2. Dispozitii de utilizare a echipamentelor de munca mobile, cu sau fara autopropulsie
2.1. Conducerea echipamentelor de munca autopropulsate este rezervata numai lucratorilor
care au fost instruiti adecvat pentru conducerea sigura a acestora.
2.2. Daca un echipament de munca este manevrat intr-o zona de munca, trebuie sa fie stabilite
si respectate reguli de circulatie adecvate.
2.3. Trebuie sa fie luate masuri organizatorice pentru a evita ca lucratorii care se deplaseaza pe
jos sa nu se gaseasca in zona de operare a echipamentelor de munca autopropulsate. Daca
prezenta lucratorilor care se deplaseaza pe jos este necesara pentru buna executare a lucrarilor,
trebuie sa fie luate masuri adecvate pentru a evita ca acestia sa fie accidentati de catre
echipamente.
2.4. Transportul lucratorilor pe echipamentele de munca mobile actionate mecanic nu este
autorizat decat daca au fost prevazute amplasamente sigure in acest scop. Daca lucrarile trebuie
sa fie efectuate in timpul deplasarii, viteza trebuie sa fie adaptata, in functie de cat este necesar.
2.5. Echipamentele de munca mobile prevazute cu un motor cu ardere interna nu trebuie sa fie
utilizate in zonele de munca daca nu este garantata o cantitate suficienta de aer, astfel incat sa nu
existe riscuri pentru securitatea si sanatatea lucratorilor.
3. Dispozitii de utilizare a echipamentelor de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor
3.1. Observatii generale
3.1.1. Echipamentele de munca demontabile sau mobile folosite la ridicarea sarcinilor trebuie sa
fie utilizate de asa maniera incat sa garanteze stabilitatea echipamentului de munca pe durata
utilizarii in toate conditiile previzibile, luandu-se in considerare natura solului.
3.1.2.
3.1.2.1. Ridicarea lucratorilor nu este permisa decat cu echipamente de munca si dispozitive
prevazute in acest scop.
3.1.2.2. Fara a se aduce atingere prevederilor art. 6 din Legea securitatii si sanatatii in munca nr.
319/2006, in mod exceptional, echipamentele neprevazute pentru ridicarea lucratorilor pot sa fie
utilizate in acest scop, cu conditia sa fie luate masuri adecvate pentru a se asigura securitatea, in
conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale care prevad o supraveghere
corespunzatoare.
3.1.2.3. In timpul prezentei lucratorilor pe echipamentul de munca folosit pentru ridicarea
sarcinilor, la postul de conducere trebuie sa fie asigurata prezenta permanenta. Lucratorii care sunt
ridicati trebuie sa dispuna de un mijloc de comunicare sigur. Trebuie sa fie prevazuta evacuarea
acestora in caz de pericol.
3.1.3. Doar daca acest lucru nu este necesar pentru buna desfasurare a lucrarilor, trebuie sa fie
luate masuri pentru ca lucratorii sa nu fie prezenti sub sarcinile suspendate. Este interzisa
deplasarea sarcinilor suspendate deasupra locurilor de munca neprotejate in care lucratorii sunt
prezenti in mod curent. In aceasta eventualitate, daca buna desfasurare a lucrarilor nu poate fi
asigurata in alt mod, trebuie sa fie elaborate si aplicate proceduri adecvate.
3.1.4. Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie alese in functie de
sarcinile care se manipuleaza, distantele dintre punctele de prindere ale acestora, dispozitivele de
prindere si conditiile atmosferice, tinandu-se seama de modul si de configuratia de legare.
Ansamblurile dispozitivelor de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie marcate vizibil
pentru a permite utilizatorului sa le cunoasca caracteristicile, atunci cand acestea nu sunt
demontate dupa utilizare.
3.1.5. Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie depozitate de asa
maniera incat sa se garanteze ca acestea nu se vor deteriora sau degrada.
3.2. Echipamente de munca folosite la ridicarea sarcinilor neghidate
3.2.1. Daca doua sau mai multe echipamente de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor
neghidate sunt instalate sau montate la un loc de munca astfel incat campul lor de actiune se

192

intersecteaza, trebuie sa fie luate masuri adecvate pentru a se preveni ciocnirea intre sarcini si/sau
intre elemente ale echipamentelor de munca.
3.2.2. In timpul utilizarii unui echipament de munca mobil folosit pentru ridicarea sarcinilor
neghidate trebuie sa fie luate masuri adecvate pentru a se preveni bascularea, rasturnarea si, daca
este cazul, deplasarea si alunecarea acestuia. Trebuie sa fie verificata executarea
corespunzatoare a acestor masuri.
3.2.3. Daca operatorul unui echipament de munca folosit la ridicarea sarcinilor neghidate nu
poate observa intregul traseu al sarcinii nici direct, nici prin intermediul unor dispozitive auxiliare
care furnizeaza informatiile necesare, atunci o persoana competenta trebuie sa fie desemnata sa
comunice cu operatorul pentru a-l ghida si trebuie sa fie luate masuri organizatorice pentru a se
evita ciocnirile sarcinilor susceptibile sa puna in pericol lucratorii.
3.2.4. Lucrarile trebuie sa fie organizate de asa maniera incat atunci cand lucratorul agata sau
desprinde o sarcina cu mana, aceste operatii sa poata fi efectuate in conditii de securitate deplina,
in special prin pastrarea de catre acest lucrator a comenzilor directe sau indirecte ale
echipamentului.
3.2.5. Toate operatiunile de ridicare trebuie sa fie planificate corect, supravegheate de o maniera
adecvata si efectuate astfel incat sa protejeze securitatea lucratorilor. In special, daca o sarcina
trebuie sa fie ridicata simultan de doua sau mai multe echipamente de munca folosite la ridicarea
sarcinilor neghidate, trebuie sa fie stabilita si aplicata o procedura pentru a se asigura buna
coordonare a operatorilor.
3.2.6. Daca echipamentele de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor neghidate nu pot retine
sarcinile in cazul unei defectari partiale sau totale a sistemului de alimentare cu energie, trebuie sa
fie luate masuri adecvate pentru a se evita expunerea lucratorilor la riscurile corespunzatoare.
Sarcinile suspendate nu trebuie lasate fara supraveghere, cu exceptia cazului in care accesul in
zona periculoasa este impiedicat si daca sarcina a fost agatata si este mentinuta in conditii de
securitate deplina.
3.2.7. Utilizarea in aer liber a echipamentelor de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor
neghidate trebuie interzisa atunci cand conditiile meteorologice se deterioreaza pana la punctul in
care se pericliteaza utilizarea in conditii de securitate a acestora, expunand astfel lucratorii la
riscuri. Pentru a se evita riscurile pentru lucratori trebuie sa fie luate masuri adecvate de protectie,
destinate in special impiedicarii rasturnarii echipamentului de munca.
4. Dispozitii de utilizare a echipamentelor de munca puse la dispozitie pentru lucrari
temporare la inaltime
4.1. Dispozitii generale
4.1.1.
4.1.1.1. Daca, in aplicarea prevederilor art. 7 din Legea securitatii si sanatatii in munca nr.
319/2006 si ale art. 3 din hotarare, lucrarile temporare la inaltime nu pot sa fie executate de o
maniera sigura si in conditii ergonomice adecvate de pe o suprafata adecvata, trebuie sa fie alese
cele mai potrivite echipamente de munca pentru a se asigura si a se mentine conditii de munca
sigure. Trebuie sa se acorde prioritate masurilor de protectie colectiva in raport cu masurile de
protectie individuala. Dimensionarea echipamentului de munca trebuie sa fie adaptata la natura
lucrarilor care urmeaza sa fie executate si a constrangerilor previzibile si sa permita circulatia fara
pericol.
4.1.1.2. Cel mai potrivit mijloc de acces la posturile de lucru temporare la inaltime trebuie sa fie
ales in functie de frecventa de circulatie, de inaltimea la care trebuie sa se ajunga si de durata de
utilizare. Alegerea facuta trebuie sa permita evacuarea in caz de pericol iminent. Trecerea, intr-un
sens sau in altul, intre mijlocul de acces si platforme, plansee sau pasarele nu trebuie sa creeze
riscuri suplimentare de cadere.
4.1.2. Scarile nu pot sa fie utilizate ca posturi de lucru la inaltime decat in conditiile in care sau
tinand cont de pct. 4.1.1 utilizarea altor echipamente de munca mai sigure nu se justifica din cauza
nivelului redus de risc si din cauza fie a duratei scurte de utilizare, fie a caracteristicilor existente
ale locului de munca respectiv, care nu se pot modifica de catre angajator.

193

4.1.3. Tehnicile de acces si de pozitionare cu ajutorul franghiilor nu pot sa fie utilizate decat in
conditiile in care, tinand seama de evaluarea riscului, lucrarea in cauza poate sa fie executata de o
maniera sigura si in care utilizarea unui alt echipament de munca mai sigur nu este justificata.
Tinandu-se cont de evaluarea riscului si in special in functie de durata lucrarilor si de constrangerile
de natura ergonomica, trebuie sa fie prevazut un scaun dotat cu accesoriile corespunzatoare.
4.1.4. In functie de tipul de echipament de munca selectat pe baza dispozitiilor punctelor
precedente, trebuie sa fie luate masurile adecvate de reducere a riscurilor pentru lucratori, inerente
respectivului tip de echipament. Daca este necesar trebuie sa fie prevazuta instalarea
dispozitivelor de protectie impotriva caderilor. Aceste dispozitive trebuie sa aiba o structura
corespunzatoare si sa fie suficient de solide pentru a impiedica sau opri caderile de la inaltime si a
preveni, in masura in care este posibil, ranirea corporala a lucratorilor. Dispozitivele de protectie
colectiva pentru evitarea caderilor nu pot sa fie intrerupte decat in punctele de acces ale unei
schele sau ale unei scari.
4.1.5. Cand executarea unei anumite lucrari necesita indepartarea temporara a unui dispozitiv
de protectie colectiva impotriva caderilor, trebuie sa se ia masuri de securitate compensatorii
eficiente. Lucrarea nu poate sa fie efectuata fara adoptarea prealabila a acestor masuri. Odata ce
lucrarea respectiva este terminata, definitiv sau temporar, dispozitivele de protectie colectiva
trebuie sa fie remontate pentru a se evita caderile.
4.1.6. Lucrarile temporare la inaltime pot sa fie efectuate numai atunci cand conditiile
meteorologice nu pericliteaza securitatea si sanatatea lucratorilor.
4.2. Dispozitii specifice de utilizare a scarilor
4.2.1. Scarile trebuie sa fie amplasate de asa maniera incat sa se asigure stabilitatea lor in
timpul utilizarii. Scarile portabile se sprijina pe un suport stabil, rezistent, de dimensiuni adecvate si
imobil, astfel incat treptele sa ramana in pozitie orizontala. Scarile suspendate sunt fixate de o
maniera sigura si, cu exceptia scarilor din franghie, in asa fel incat sa nu poata fi deplasate si sa fie
evitate orice miscari de balans.
4.2.2. Alunecarea picioarelor scarilor portabile trebuie sa fie impiedicata in timpul utilizarii fie prin
fixarea partii superioare sau inferioare a lonjeroanelor, fie prin dispozitive antiderapante sau prin
orice alte solutii cu eficacitate echivalenta. Scarile de acces trebuie sa fie de o lungime suficienta,
astfel incat acestea sa se prelungeasca dincolo de nivelul de acces, cu exceptia cazului in care au
fost luate alte masuri pentru a se garanta o fixare sigura. Scarile compuse din mai multe elemente
asamblate, cum ar fi scarile articulate sau scarile culisante, trebuie sa fie utilizate de asa maniera
incat imobilizarea diferitelor elemente unele in raport de altele sa fie asigurata. Scarile mobile
trebuie sa fie imobilizate inainte de urcarea pe acestea.
4.2.3. Scarile trebuie sa fie utilizate de asa maniera incat sa permita lucratorilor sa dispuna, in
orice moment, de o prindere cu mana si de un sprijin sigur. In special, daca o greutate trebuie
transportata manual pe scara, aceasta nu trebuie sa impiedice mentinerea unei prinderi cu mana
sigure.
4.3. Dispozitii specifice de utilizare a schelelor
4.3.1. Atunci cand breviarul de calcul al schelei alese nu este disponibil sau cand configuratiile
structurale avute in vedere nu sunt prevazute de acesta, trebuie sa fie realizat un calcul de
rezistenta si de stabilitate, cu exceptia cazului in care schela este asamblata in conformitate cu o
configuratie standard general recunoscuta.
4.3.2. In functie de complexitatea schelei alese, un plan de montare, de utilizare si de demontare
trebuie sa fie intocmit de catre o persoana competenta. Acest plan poate avea forma unui plan
general, completat cu elemente referitoare la detaliile specifice ale schelei in cauza.
4.3.3. Elementele de sprijin ale unei schele trebuie sa fie protejate impotriva pericolului de
alunecare fie prin fixare pe suprafata de sprijin, fie printr-un dispozitiv antiderapant sau alt mijloc cu
eficacitate echivalenta, iar suprafata de sprijin trebuie sa aiba o capacitate portanta suficienta.
Stabilitatea schelei trebuie sa fie asigurata. Deplasarea inopinata a schelelor mobile in timpul
lucrului la inaltime trebuie sa fie prevenita prin intermediul dispozitivelor adecvate.
4.3.4. Dimensiunile, forma si dispunerea planseelor unei schele trebuie sa fie adecvate naturii
lucrarii care urmeaza sa fie executata si adaptate la sarcinile ce urmeaza a fi suportate si sa
permita lucrul si circulatia de o maniera sigura. Planseele unei schele trebuie sa fie montate de asa
194

maniera incat componentele sa nu poata sa se deplaseze in cazul unei utilizari normale. Niciun gol
periculos nu trebuie sa existe intre componentele planseelor si dispozitivele verticale de protectie
colectiva impotriva caderii.
4.3.5. Atunci cand anumite parti ale unei schele nu sunt gata de intrebuintare, ca de exemplu in
timpul montarii, demontarii sau modificarilor, aceste parti trebuie semnalizate cu ajutorul unor
semnale de avertizare a pericolului general, in conformitate cu dispozitiile nationale care transpun
Directiva 92/58/CEE, si trebuie delimitate in mod corespunzator prin obstacole fizice care sa
impiedice accesul in zona periculoasa.
4.3.6.
4.3.6.1. Schelele nu pot sa fie montate, demontate sau modificate substantial decat sub
supravegherea unei persoane competente si de catre lucratori care au fost instruiti adecvat si
conform operatiilor avute in vedere, care se refera la riscurile specifice in conformitate cu art. 10
din hotarare, si vizand in special:
a) intelegerea planului de montare, de demontare si de modificare a schelei in cauza;
b) securitatea in timpul montajului, al demontajului si al modificarii schelei in cauza;
c) masurile de prevenire a riscurilor de cadere a persoanelor sau a obiectelor;
d) masurile de securitate in cazul schimbarii conditiilor meteorologice care ar putea afecta
negativ securitatea schelei in cauza;
e) conditiile in materie de sarcini admise;
f) orice alt risc pe care operatiile de montare, de demontare si de modificare il pot cuprinde.
4.3.6.2. Persoana care supravegheaza si lucratorii implicati trebuie sa aiba la dispozitie planul
de montare, de utilizare si de demontare mentionat la pct. 4.3.2, in special orice instructiuni pe care
le-ar putea cuprinde.
4.4. Dispozitii specifice de utilizare a tehnicilor de acces si de pozitionare cu ajutorul franghiilor
4.4.1. La utilizarea tehnicilor de acces si de pozitionare cu ajutorul franghiilor trebuie respectate
urmatoarele conditii:
a) sistemul trebuie sa cuprinda cel putin doua franghii ancorate separat, una constituind mijlocul
de acces, de coborare si de sprijin (franghia de lucru), iar cealalta, mijlocul de asigurare (franghia
de securitate);
b) lucratorii trebuie sa fie dotati cu o centura complexa adecvata, sa o utilizeze si sa fie legati
prin intermediul acesteia de franghia de securitate;
c) franghia de lucru trebuie sa fie prevazuta cu un mecanism de coborare sau de urcare sigur si
sa cuprinda un sistem autoblocant care sa impiedice caderea utilizatorului in cazul in care acesta
pierde controlul miscarilor. Franghia de securitate trebuie sa fie echipata cu un dispozitiv mobil de
oprire a caderii, care insoteste lucratorul in timpul deplasarii;
d) uneltele si celelalte accesorii pe care le utilizeaza un lucrator trebuie sa fie legate de centura
complexa sau de scaunul lucratorului ori sa fie atasate printr-un alt mijloc adecvat;
e) lucrul trebuie sa fie corect organizat si supravegheat, astfel incat lucratorul sa poata sa
primeasca imediat primul ajutor in caz de accident;
f) lucratorii in cauza trebuie, in conformitate cu art. 10 din hotarare, sa beneficieze de o instruire
adecvata si specifica operatiilor avute in vedere, in special in privinta procedurilor de salvare.
4.4.2. In conditii exceptionale in care, tinand cont de evaluarea riscurilor, utilizarea unei a doua
franghii ar conduce la un lucru mai periculos, poate fi permisa utilizarea unei singure franghii in
conditiile in care au fost luate masurile adecvate pentru asigurarea securitatii, in conformitate cu
legislatia si/sau cu practicile nationale.
_____________

195

S.C. CONEST S.A. respecta prevederile legislatiei in vigoare cu privire la egalitatea de sanse si
tratament intre barbati si femei in domeniul ocuparii si al muncii, precum si egalitatea de sanse si
nediscriminarea, si nu realizeaza nici o deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de
rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta,
handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata,
precum si orice alt criteriu ce are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei
sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a
drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alt
domeniu al vietii publice.

196

Programul Operaional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

cofinanat din Fondul Social European
Axa prioritar 5. Promovarea msurilor active de ocupare
Domeniul major de intervenie 5.1 Dezvoltarea i implementarea msurilor
active de ocupare
Titlul proiectului: Msuri active pentru ocuparea persoanelor fr loc de
munc din municipiul Iai n sectorul contruciilor CONFORM
Numr de identificare al contractului: POSDRU/99/5.1/G/77079

Titlul proiectului: Msuri active pentru ocuparea persoanelor fr loc de munc

din municipiul Iai n sectorul construciilor - CONFORM
Editorul materialului: CONEST Iai
Data publicrii: 01.05.2011
Coninutul acestui material nu reprezint n mod obligatoriu poziia oficial a Uniunii Europene
sau a Guvernului Romniei