Curs 7 Biofizica

Valoarea coef de absorbtie se calculeaza cu formula

1
ln
d

I 0

I d

Limitele acestei metode de masura sunt generate de caracteristici tehnice ale

sursei de radiatii electromagnetice si ale detectorului.
1.Daca grosimea stratului absorbant este prea mica, este posibil ca fotonii sa
parcurga substanta fara a avea timp sa fie absorbiti de substanta m desi au
energia proprie declansarii unei tranzitii de absrobtie .In acest caz spunem ca
nu exista echilibru intre radiatie si substanta.
2. Daca grosimea probei d este prea mare, intensitatea radiatiei transmise de
proba este prea mica. Daca aceasta scade sub pragul de sensibilitate al
detectorului, acesta indica Ivd = 0 si valoarea coeficientului de detectie nu
mai poate fi determinata.
Solutie:
Se mareste intensitatea radiatiei incidente Iv0. In caz ca valoarea maxima a
Iv0 nu este suficienta pt a obtine un fascicul transmis de intensitate
nenula,proba trebuie refacuta la dimensiuni d mai mici.
!!!!!!!!Filtre optice
Invers, daca se doreste eliminarea radiatiei de o anumita frecventa pe o
anumita directie, se poate aseza in calea fasciculului lunimos o substanta
cunoscuta, care are tranzitii de absorbtie permise la frecventa data.
Grosimea stratului de substanta minim necesar se calculeaza functie de
procentul de radiatie Ivd/Iv0 dorit.

Cu cat probabilitatea tranzitiilor de absorbtie a substantei date este mai

mare , cu atat coef de absorbtie este mai mare si grosimea stratului absorbant
necesar atenuarii este mai mic.
Substanta actioneaza ca un filtru optic.
Am aratat ca aceeasi substanta,prelucrata sub forma unui strat absorbant de
aceeasi grosime , atenueaza radiatii de diferite frecvente in mod diferit.
Daca fasciculul luminos incident este policromatic, substanta folosita poate
absorbi complet anumite fascicule monocromatice din componenta radiatiei
policromatice incidente si concomitent,sa transmita restul de fascicule.
Substantele pot actiona ca filtre optice selective.
Atunci cand fenomenul de imprastiere a luminii nu este neglijabil , aplicand
metoda de mai sus se determina de fapt coeficientul total de atenuare.
Coeficientul total de atenuare poate fi asimilat deci cu un coeficient de
absorbtie aparent.
Lantul experimental descris mai sus poate sta si la baza unei metode optice
de masura a grosimii unui strat de substanta.
Mod de lucru:
1.Se masoara:
-intensitatea fascicului incident Iv0
-intensitatea Ivd a fasciculului transmis de o proba de grosime cunoscuta
d,obtinuta din aceeasi substanta ca si proba a carei grosime vrem sa
determinam
-intensitatea Ivx a fasciculului transmis de catre proba de analizat.

I d
e x d
I x

xd

1 I d
ln
I x

ln I d ln I x
x d 1
ln I 0 ln I d

!!!!!!Metoda optica de masura a unui strat de substanta

Parcursul radiatiei prin substanta

Fie distanta la care un flux radiant monocromatic de frecventa se
atenueaza de e ori datorita absorbtiei radiatiei de catre substanta .Tinand cont
de legea atenuarii,

Distanta este denumita parcursul radiatiei prin substanta.

Parcursul radiatiei prin substanta este o marime fizica analoaga cu parcursul
liber al particulelor dintrun gaz si reprezinta valoarea medie a drumului pe
care-l strabat fotonii prin substanta pana la absorbtia lor.
Fractiunea de fotoni absorbita la traversarea stratului de la o grosime x la
x+dx este egala cu probabilitatea de absorbtie a unui singur foton in
intervalul dx:

Valoarea medie a drumului parcurs x pana la absorbtie este:

Se observa ca valoarea parcursului radiatiei ,ca si cea a coef de absorbtie,

depinde de natura substantei si de frecventa radiatiei cu care aceasta
interactioneaza.
Sensul fizic al acestei marimi este urmatorul:
Daca grosimea substantei ce absoarbe fotonii incidenti este mult mai mare
decat prin parcursul lor prin substanta,atunci in interiorul volumului de

substanta sunt absorbiti toti fotonii si se stabileste un echilibru total intre

radiatie si substanta.
Daca insa parcursul radiatiei este mare in raport cu dimensiunile volumului
de substanta,atunci exista o probabilitate nenula ca fotonii sa traverseze
stratul de substanta fara a fi absorbiti.
Datorita dependentei parcursului de frecventa radiatiei incidente,acelasi
volum de substanta poate fi concomitent in echilibru cu o anumita radiatie si
in neechilibru cu o alta frecventa diferita.
In acest caz spunem ca avem un echilibru partial.