MARELE ANONIM este conceptul central al Sistemului blagiandefinit ontologic drept

cadrul metafizic al existenei care asigur echilibrul cosmic; drept existen sufleteasc
suficient siei, fr atribute, care arevoin de stvilire a creaiei, de interdicie a mai
multului spiritual posibil. Epistemologic, Marele Anonim este cel care poteneaz
mistere, producnd gndire negativ. Ontologic, el este generator de Dumnezei
echivaleni ntr-onesfrit reproducere teogonic.Marele Anonim are drept scop
stabilirea a ceea ce nu trebuie fcut. n concepia lui Lucian Blaga, Marele Anonim
reprezint una dintremultiplele idei metafizice posibile. Dup prerea sa, creaiile
metafizice nu sunt necesare i universale, ntruct fiecare creeaz lumea din nimic i de
lacapt. Critica acestei perspective din unghiul de vedere modernist al necesitii
generalului i universalului se dovedete neadecvat, ntruct la Blaga, n mod deliberat,
constructele metafizice sunt de tipul textelor literaremetaforice, polisemantice i
antireprezentaioniste.
Dar ce sunt "diferentialele divine"? - "Diferentialele divine" sunt "segmente
minimalizate" ale "Totului divin", care constituie temeiul oricrei existente complexe,
substratul ultim, unitatea fundamental care se afl la baza pluralismului lumii
cosmice. "Diferentialele divine" constituie "materia", "aluatul" din care Marele Anonim a
creat Universul.
viziunea expus n Trilogia Cunoaterii, care se bazeaz pe dou concepte
antinomice: cunoaterea luciferic i cunoaterea paradisiac. Spre deosebire de
cunoaterea paradisiac, neproblematic, de tip raional, care nu ncearc s ptrund n
esena obiectelor i fenomenelor, cunoaterea luciferic produce o criz n obiect,
scindndu-l n fanic (ceea ce se arat) i criptic (ascuns). Conceptul de cunoatere se
asocieaz cu noiunea de mister, universul nsui nfindu-se ca o sum de mistere. n
funcie de atitudinea fa de mister ,exist trei variante ale cunoaterii luciferice: plus
cunoaterea (misterele sunt progresiv atenuate), zero cunoaterea (misterele sunt
permanentizate) i minus cunoaterea (misterele sunt progresiv potenate).Pornind de la
aceste concepte filosofice, se pot stabili conexiuni i interferene cu opera liric, ndeoebi
minus-cunoaterea putnd fi asociat poeziei.
Exista o cenzura transcendenta ce impiedica revelarea absoluta a misterelor. De aici,
drama cunoasterii umane, blestemul si grandoarea omului ca fiinta sortita creatiei si unei
revelari relative si aproximative a misterului.
Blaga considera ca exista doua forme de cunoastere, o cunoastere paradisiaca si o
cunoastere luciferica. Aceste distinctii vizeaza o diferenta de atitudine spirituala, de
obiect, de proceduri metodologice si de sens. Pentru a intelege rostul acestei distinctii
este necesar sa precizam ca misterul, ca obiect al cunoasterii, are doua aspecte, doua fete:
un aspect fanic (care se arata omului in experienta) si un aspect criptic (care se ascunde).
Cunoasterea paradisiaca are ca obiect misterele latente si consta in cercetarea datelor
reale si in formularea unor idei care se afla in analogie cu materialul concret, fanic.
Este o cunoastere fara tensiune problematica, impacata cu realul, prin care spiritul uman
acumuleaza o serie de atribute explicative aplicate concretului, realizand un progres
referat.clopotel.ro

linear, cumulativ. Ca sens si metodologie, ea se bazeaza pe observatia si pe explicatia

neproblematica.
Cunoasterea luciferica opereaza asupra unor mistere deschise carora le produce o
variatie calitativa, lansand idei ce se afla in opozitie (disanalogie) cu concretul. Teoria
coperniciana este exemplul clasic al cunoasterii luciferice. Aceasta cunoastere este
definita de o tensiune problematica dintre spirit si obiect, se bazeaza pe o observatie
dirijata, tinzand la o explicatie pe baza unei constructii teoretice care face saltul din
planul fanic in cel criptic pe baza unei idei (ipoteze, numite de Blaga idee teorica). Este
vorba de o ipoteza teoretica pe care intelectul o elaboreaza pentru a dezvalui structura de
adancime a lumii. Este o cunoastere constructiva, activa ce presupune un progres in
adancime, intensiv.
in viziunea lui Blaga, metafora plasticizant este rezultat
ul efortului depus de
spiritul uman n scopul
concilierii
abstractului cu concretul, ncercnd s
l transpun pe
cel dinti n termenii celui de
al doilea.
38
Metaforele plasticizante se produc n cadrul limbajului prin apropierea unui
fapt de altul, mai
mult sau mai puin asemntor,
ambele fapte fiind de domeniul lumii,
date nchipuite, trite sau gndite.
Apropierea ntre fapte sau transferul de termeni de la
unul asupra celuilalt se face exclusiv n vederea plasticizrii unuia dintre ele
.
http://lectura.bibliotecadigitala.ro/Claudia_Botezat/Metafora_revelatorie.pdf

referat.clopotel.ro