Na /K -ATPaza

Proiectul realizat de: Prisneac

Daniel
Grupa: 1118
Coordonator: Chesov Elena

Planul
Proteina Na+/K+ -ATP-aza

Structura/domeniu

Localizarea in celula

Locul sintezei

Locul/particularitati de maturizare

Functii

Interactiuni

Gena Na+/K+-ATP-aza

Locus

Functii (nivel molecular> celular>organism)

Expresie

Na+/K+-ATPaza(sodiu-potasiu
adenozintrifosfataza, cunoscuta si ca
pompa deNa+/K+,pompa de sodiupotasiu, sau pompa de sodiu) este o
enzima ce seamana cu un antiport (o
ATPaza transmembranara electrogenica),
localizata in membrane plasmatica a
tuturor celulelor animale.
Enzima Na+/K+-ATPaza pompeaza sodiul
in afara celulei, in acelasi timp pompand
potasiul in interiorul celulei. Are o
activitate asemanatoare cu un antiport dar
odata ce amandoua molecule se misca
impotriva gradientului lor de concentratie
nu este intocmai un antiporter.

Pompa de Na+/K+ se gaseste in majoritatea celulelor animale constituita din

doua subunitati si doua . Subunitatile sunt protein transmembranare , cu
locurile de legare pentru ATP in partea citoplasmatica. 3 subunitati se
localizeaza in parte externa a membranei si sunt glicozilate.

a) Configuratia minima a domeniilor necesare

ATPazei de tip P pentru functionare include
domeniile: activator (A), legator de nucleotide
(N), si domeniu de fosforilare (P) de asemenea
nuclee transmembranare M1-M6. Na+/K+- ATPaza
contine un mare segment carboxi-terminal M7M10.

b) Structural representarea arata structura

modulara a Na+/K+-ATPazei. Na+/K+-ATPaza
include spirale M7-M10 si subunitati specific,
numite subunitati si subunitati (FXYD2). Un
loc mare de interactiune situat intre spiralele M7M10 a terminalului C a Na+/K+-ATPazei si nucleele
transportatoare membranare (M1-M6) este
indicat ca regiune specifica a terminalului C
domeniulM7-M10 (etichitat ca terminalul C) care
afecteaza afinitatea Na+. Structura completa este
aratata in dreapta.

c) Domeniile A,P si N, M1-M6 nuclee

transportoare membranare si domeniul terminal
C sunt aratate. Subunitatile aditionale sunt
evidentiate pentru Na+/K+-ATPaza: subunitatea
si subunitatea de tip care si ele interactioneaza
cu domeniul terminal (M7-M10). Trasaturile
structural commune include motivul TGE a
+

Functia

Na+/K+-ATPaza ajuta la mentinerea potentialului de repaus, faciliteaza transportul, si regleaza volumul cellular. Na +/K+-ATPaza de
asemenea, funcioneaz ca semnal traductor / integrator. pentru reglarea caii MAPK/ERK (cunoscuta si precum calea Ras-RafMEK-ERK care reprezinta un lant de protein in celula ce comunica semnalul de la receptor de pe suprafata celulei AND-ului din
nucleul celulei. ) si regleaza activitatea neuronilor. In majoritatea celulelor animale Na +/K+-ATPaza este responsabila pentru
consumul a aproximativ 1/5de energie din celula. Iar pentru neuroni acest raport poate creste la aproximativ 2/3 din consumul
total de energie.

Potential de repaus

Pentru a menine potenialul membranei celulare, celulele menine o concentraie sczut de ioni de sodiu i un nivel
ridicat de ioni de potasiu din interiorul celulei. Pompa de potasiu transporta 3 ioni de sodiu in exterior si 2 ioni de potasiu in
interior, in total, inlaturand un purtator de sarcine pozitiva din spatiu intracellular.

Activitatea pompei de Na+/K+ nu este singurul mechanism responsabil pentru generarea potentialului de repaus al
membrane. De asemenea un rol important il joaca permeabilitatea selective a membrane celulare pentru diferiti ioni.

Transport

Exportul de sodiu din celula asigura forta

motrice pentru cativa tranportori activi
secundari (proteine membranare
transportoare), care importa glucoza,
amino acizi, si alti nutrienti in celula
folosinduse de gradientul sodiului.

O alta sarcine importanta a pompei de

Na+/K+ este de a asigura un gradient care
este folosit in procesele de transport. De
exemplu in intestine, sodiul este
transportat in afara celulei reabsorbante
in sange (fluidul intersttial) prin
intermediul pompei de Na+/K+ intrucat in
partea reabsurbanta (lumen) simporter
de Na+- glucoza foloseste gradientul de
Na ca sursa de energie pentru a importa
amandoua sodiu si glucoza, care este
mult mai efficient decat decat difuzia
simpla. Procese asemanatoare au loc in
sistemul tubular renal.

Controlul volumului celular

Defecatarea pompei de Na+/K+ poate avea ca rezultat cresterea in volum a celulei. Osmolaritatea
celulei este suma concentratiilor diferitor ioni, a multor protein si altor compusi organici din
interiorul celulei. Cand aceasta este este mai mare decat osmolaritatea din exteriorul celulei, apa
patrunde in celula prin osmoza. Acest lucru poate cauza umflerea si lezarea celulei. Pompa de
Na+/K+ ajuta la mentinerea a concentratiei corecte de ioni. In plus, cand volumul celulei creste
pompele de Na+/K+ se activeaza automat.

Functionarea ca transductor de semnal

In ultimul deceniu, multiple laboratoare

independente au demonstrate ca impreuna cu
transportul ionic clasic aceasta proteina
membranara poate de asemenea prelua
semnale extracelulare de legarea oubain in
celula prin reglarea fosforilarii tirosinei a
proteinei. Avalansa semnalelor prin fosforilarea
oubain-contolata a proteinelor include cascada
semnalelor activatoarea a mitogen activate
proteinkinaze, producerea speciilor reactive de
oxygen, la fel si activarea fosfolipazei si si a
receptorului de inositol-trifosfat in diferite
component intracelulare.

Interactiunea protein-protein joaca un rol

foarte important in transductia semnalelor
mediate de catre pompa de Na+/K+. De
exemplu pompa de Na+/K+ interactioneaza cu
un Src(o familie de tirozin-kinaze protooncogenice) pentru a forma un complex
receptor de semnale. Src kinaza este inhibata
de pompa de Na+/K+, in timp ce, la legatura
oubain, domeniul Src kinazei va fi eliberat si
apoi activat. Pompa de Na+/K+, de asemenea
interactioneaza si cu ankyrin, IP3R, PLC-gama
si cofilin.

Contolarea activitatii neuronului

A fost demonstrate ca pompa de Na+/K+, controleaza
si seteaza activitatea intrinseca a neuronlior
cerebelari Purkinje. Acest lucru sugereaza ca pompa
nu poate fi o simpla molecula homeostatica
housekeepingpentru gradient ionic, dar poate fi
un element de calcul in cerebel si in intreg creer.
ntr-adevr, o mutaie n pompa de Na + -K +
provoac parkinsonismul cu distonie cu debut rapid,
care are simptome ce indica faptul c este o
patologie de calcul cerebeloas. In plus un bloc de
ouabain a pompei de Na+/K+in cerebelul unui
soarece viu rezulta in ataxie(un semn neurologic ce
const in lipsa de coordonare voluntar a micrilor
musculare) si distonie(este o, tulburare amiscarilor.
neurologica, n care contractiile muschilor
sustinatori provoca rasucirea si miscarile repetitive
sau posturi anormale). Distributia pompelor in axon
mielinizat, in creer uman, s-a demonstrate a fi de-a
lungul axolemei internodale, si nu in interiorul
axolemei nodale cum se considera anterior.

Locul sintezei si maturizarii

Ca si restul proteinelor membranare sinteza Na +/K+-ATPazei are loc in REr. Iar

maturizarea proteinei se efectueaza in Aparatul Golgi.

Gena Na+/K+-ATPaza
ATP1A1:

ATP1A3:

predomina in copilarie

se localizeaza pe cromosomul 1 p13.1

are o lungime de 37,594 bp

codifica subunitatea 1

diferite forme ale splicing-ului codifica noi izoforme

mutatia in aceasta gena este asociata cu Adenoma

produsa de aldosteron si cu hipertensiune

ATP1A2:

mai este cunoscuta ca Alpha (+)

se localizeaza pe cromosomul 1 q23.2

Are o lungime de 27,833bp (160,085,549160,113,381)

codifica subunitatea 2

codifica subunitatea 3
se localizeaza pe cromosomul 19

are o lungime de 30,916bp (42,470,73442,501,649)

Mutatia la nivelul aceste gene sunt adesea

observate in distonii cu mutatie rapida.

ATP1A4:

codifica subunitatea 4

se localizeaza pe chromosomal 1 q23.2

are o lungime de 35,408bp (160,121,360160,156,767)

ADENOMA

ATP1B1:

Codifica subunitatea 1

Se localizeaza pe cromosomul 1 q24.2

Are o lungime de 27,026bp (169,074,935-169,101,960)

ATP1B2:

Codifica subunitatea 2

Se localizeaza pe cromosomul 17 p13.1

ATP1B3:

Codifica subunitatea 3

Se localizeaza pe cromosomul 2 q23

Are o lungime de 50,391bp (141,594,966-141,645,356)

ATP1B4:

Codifica subunitatea 4

Se localizeaza pe cromosomul X q24

Descoperire

Na+/K+-ATPaza a fost
descoperita de Jens Christian
Skou in 1957, in timp ce acesta
lucra ca professor asistent in
Departamentul de Fiziologie in
cadrul Universitati Aarus,
Danemarca. A publicat lucrarea
sa in acelasi an.

In 1997, a primit jumatate din

Premiul Nobel in Chimie
pentru descoperirea unei
enzyme transportoare de ioni
Na+/K+-ATPaza

Bibliografie
Doar cateva site-uri

wikipedia.com

www.ncbi.nlm.nih.gov

http://www.genecards.org/cgi-bin/

http://genome.ucsc.edu/