Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Avc
Avc
Introducere
Dupa O.M.S 1971 AIT este definit ca
o instalare brusca a unor episoade cu
caracter repetitiv de tulburare a unor functii
cerebrale, determinate de o ineficienta a
irigatiei sanguine intr-o regiune limitata si
care dispare complet in 24 ore.
Un accident ischemic tranzitor este un semn
care poate anunta aparitia unui accident vascular
cerebral constituit. Accidentul ischemic tranzitor apare cand fluxul sanguin catre o parte a creierului este
temporar redus sau blocat (obstructie partiala sau totala) adesea, datorita unui cheag de sange. Aceasta
obstructie produce aceleasi simptome cu cele ale unui accident vascular cerebral constituit, dar diferenta
este ca fluxul de sange se restabileste in cateva minute si simptomele dispar complet. Spre deosebire de
accidentul ischemic tranzitor, in accidentul vascular cerebral constituit obstructia nu dispare, fluxul de sange
nu se restabileste, iar leziunile cerebrale care apar sunt definitive. Desi manifestarile accidentului ischemic
tranzitor sunt temporare si dispar complet, pacientul necesita obligatoriu un consult medical pentru stabilirea
diagnosticului si tratamentului corespunzator, cu scopul de a impiedica aparitia unui accident vascular
Multi pacienti nu stiu ca au avut un accident ischemic tranzitor pana la efectuarea unei consultatii
medicale, in general pentru un alt motiv, ocazie cu care, medicul, pe baza relatarilor pacientului poate stabili
un diagnostic retrospectiv.
Capitolul 1
Notiuni de anatomie si fiziologie ale sistemului nervos
Sistemul nervos central
Sistemul nervos, impreuna cu sistemul endocrin, regleaza majoritatea functiilor
organismului. Sistemul nervos (SN) are rol in special in reglarea activitatii musculaturii si
a glandelor secretorii ( atat exocrine cat si endocrine), in timp ce sistemul endocrin
regleaza in principal functiile metabolice. Reglarea activitatii musculaturii scheletice este
Intre pliuri exista cateva santuri adanci, care impart fiecare din cele doua emisfere
ale cortexului in patru zone numite lobi. Fiecare din acesti lobi indeplineste una sau mai
multe functii specifice. Lobul temporal serveste pentru auz si miros, lobul parietal pentru
pipait si gust, lobul occipital pentru vaz, iar cel frontal pentru miscare, vorbire si gandirea
superioara.
In fiecare din acesti lobi exista portiuni specifice ce
receptioneaza mesajele senzoriale dintr-o singura zona a
corpului. De exemplu, simtul tactil este localizat pe o arie
mica in lobul parietal, care nu receptioneaza decat senzatiile
de la genunchi si o arie intinsa pentru police. Aceasta
explica de ce policele este mai sensibil decat genunchiul.
Acelasi principiu se aplica si altor arii senzoriale din cortex,
ca si ariilor motorii.
De aceea, cortexul cerebral este locul unde
informatiile primite de la cele cinci simturi - vaz, auz,
pipait, gust si miros - sunt analizate si prelucrate astfel incat
alte parti ale sistemului nervos pot reactiona la informatie
daca este necesar. In plus, ariile premotorii si motorii ale
cortexului cerebral conlucreaza cu alte arii ale sistemului nervos central si periferic
pentru a produce miscarea coordonata care este vitala pentru orice activitate constienta.
Emisferele cerebrale si hipotalamusul
Partea cea mai mare din creier este reprezentata de emisferele cerebrale
(cerebrum) localizate in creierul anterior. Acestea sunt mai dezvoltate la om decat la orice
alt animal si sunt esentiale pentru gandire, memorie constienta si procesele mentale
superioare. Acesta este locul unde toate celelalte parti ale creierului transmit mesajele
pentru a fi luata o decizie.
Creierul mare este impartit pe linia mediana in doua jumatati, cunoscute sub
numele de emisfere cerebrale. Ele sunt unite la baza printr-un fascicul gros de fibre
nervoase, denumit corp calos.
Desi fiecare reprezinta imaginea in oglinda a celeilalte, ele au functii complet
diferite si conlucreaza prin intermediul corpului calos.
In interiorul emisferelor cerebrale exista o aglomerare de substanta cenusie (celule
nervoase) denumiti ganglioni bazali. Aceste celule formeaza un sistem complex de
control, care coordoneaza activitatea musculara, ceea ce permite corpului sa
indeplineasca diferite tipuri de miscari libere si inconstient. Acest tip de activitate
musculara este implicat in balansarea bratelor in timpul mersului, in expresia fetei si in
pozitionarea membrelor inainte de ridicarea in picioare sau de mers.
Hipotalamusul se afla la baza creierului, sub cele doua emisfere cerebrale. El este
situat imediat sub o alta structura importanta din creierul anterior, talamusul, care
functioneaza ca un releu telefonic intre maduva spinarii si emisferele cerebrale.
Hipotalamusul este, in fapt, o colectie de centri nervosi specializati, care sunt
conectati cu alte zone importante din creier si cu glanda
hipofiza. Este regiunea creierului implicata in controlul unor
functii vitale, cum ar fi mancatul, dormitul si termoreglarea.
Este strans legat de sistemul hormonal endocrin.
Hipotalamusul are cai nervoase care il conecteaza cu
sistemul limbic, care este strans legat de centrul olfactiv din
creier. Aceasta portiune a creierului are, de asemenea,
conexiuni cu arii ce controleaza alte simturi,
comportamentul si organizarea memoriei.
Maduva spinarii
Maduva spinarii este o coloana de tesut nervos
aproximativ cilindrica, in lungime de circa 40 cm (16 inci),
care este situata in interiorul canalului vertebral de la creier pana
la vertebrele inferioare. Este compusa din aglomerari de neuroni
si fascicule de fibre nervoase. Materia cenusie - denumire a
aglomerarilor neuronale - are forma de H pe sectiune
transversala, cu un corn posterior si unul anterior in fiecare
jumatate. Cel anterior este compus din neuroni motori, in timp
ce cornul posterior contine corpii celulari ai neuronilor de
asociatie si senzitivi. Materia cenusie este inconjurata de materia alba. Aceasta este
imprastiata in trei cordoane si contine fasciculele ascendente si descendente care
conecteaza creierul la maduva spinarii in ambele directii. Fasciculele descendente
propaga impulsurile motorii de la creier la sistemul nervos periferic; fasciculele
ascendente duc impulsurile senzitive catre creier.
Functiile maduvei spinarii
Maduva spinarii are doua functii principale. In primul rand, ea functioneaza ca un
sistem de conducere in ambele sensuri intre creier si sistemul nervos periferic. Aceasta
functie este indeplinita prin intermediul neuronilor senzitivi si motori; fibrele acestora din
urma formeaza fascicule lungi, ce pleaca din diferite parti ale creierului. Ele coboara pe
distante variate prin maduva spinarii si la capatul lor, la mare distanta de creier, vin in
contact cu dendritele sau cu corpii celulari ai neuronilor senzitivi sau motori apartinand
sistemului nervos periferic. Mesajele pot fi transmise prin intermediul sinapselor, intre
neuronii periferici si cei spinali.
A doua functie a maduvei spinarii este de a controla activitatile reflexe simple.
Aceasta se obtine prin neuroni, ale caror prelungiri se extind pe distante mici in sus si in
jos prin maduva spinarii si prin interneuroni care transmit mesajele direct intre neuronii
Nervul V - trigemen- cel mai mare nerv cranian :are o componenta motorie care
inerveaza muschii temporali si maxilara si o componenta senzitiva care
inerveaza corneea, fata, capul si membranele mucoase. Lezarea acestui nerv
produce: nevralgie faciala, anastazia mucoasei bucale, trismus (inclestarea
maxilarului ), paralizia muschilor masticatori .
Nervul VIII - acustico-vestibular (format din nervi auditivi si vestibulari din punte
): srditate, nigstagmus si tulburari de echilibru .
Nervul X - vag (mixt, motor senzitiv, secretor pentru toate organele interne
toraco-abdominale): tulburari de ritm cardiac tulburari respiratorii, deglutitie,
digestive, fonatie intestinale.
Nervul
XI
spinal
(accesor;
motor):
tulburari
de
fonatie,
paralizia
laringelui
si valului
palatin,
paralizia
maschilor
trapez, si
sternocleidomastoidian.
Capitolul 2
Date din literatura legate de A.V.C
Prezentarea generala a accidentului vascular cerebral
Definitie
Hemoragie cerebrala
Stenoze de
valve cardiace
Anumite interventii
chirurgicale (precum
endarterectomia) sau alte procedee
(cum ar fi angioplastia) folosite pentru tratamentul arterelor
carotide ingustate, pot duce la formarea unui cheag sangvin la
locul unde s-a intervenit, cauzand ulterior un accident vascular
cerebral.
Cauzele accidentului vascular cerebral
hemoragic
Accidentul vascular cerebral hemoragic este cauzat de o sangerare in interiorul
creierului (numita hemoragie intracerebrala) sau in Ruptura anevrism
spatiul din jurul creierului (numita hemoragie subarahnoidiana).
Hemoragia in interiorul creierului poate fi rezultatul unei valori crescute pe un
timp indelungat a tensiunii arteriale. Sangerarea in spatiul din jurul creierului poate fi
cauzata de ruperea unui anevrism sau de tensiunea arteriala crescuta care nu a fost tinuta
sub control.
Alte cauze de AVC hemoragic, mai putin frecvente, sunt:
-
Pentru un accident vascular cerebral, factorii de risc pot fi modificati sau nu.
Anumite afectiuni pot creste riscul de AVC. In cazul in care aceste afectiuni pot fi tinute
sub control, riscul de AVC poate scadea.
Simptomele generale ale accidentului vascular cerebral includ debutul brusc al:
-
Sindromul pseudobulbar
Ramolismul cerebral
Este un accident vascular acut care duce la necroza ischemica a unui teritoriu din
parechimul cerebral.
Cauzele: trombozele, emboliile, insuficienta circulatorie fara obstructie.
In zona necrozata se fomeaza o cicatrice cerebrala scleroasa sau o cicatrice chistica plina
cu lichid.
Tromboza cerebrala este o boala a varstei de peste 60 ani intalnita in general la barbati.
Infarctul cerebral prin arterita este intalnit la varste tinere.
Leziunile mari ale ramolismentului se produc atunci cand anorexia cerebrala dureaza mai
mult de 3 minute.
Debutul infarctului are loc de regula in a doua parte a noptii: manifestari, semne,
simptome.
Semnele de debut:
- vertij, diminuarea fortei musculare,parestezii si pareze (posibil tranzitorii) la fata si
membre, tulburari vizuale,tulburari de vorbire usoare
Semnele de evolutie:
- cefalee puternica
- vertij intens
- accentuare tulburarilor de vorbire (afazie)
- instalarea deficitului motor partial, semipareza sau hemiplegie
- cand hemiplegia se instaleaza brusc pacientul isi pierde constiinta si poate intra in
coma (in cazul trombozelor mari).
Este un sindrom caracterizat prin deficit motor partial sau total a unei jumatati de
corp.
Marirea suprafetei corticale lezate nu este in raport cu volumul muscular, ci cu
complexitatea, finetea, precizia miscarilor in mod special al mainii si gurii.
Cauzele:
- afectiuni cardiovasculare, posttraumatisme craniene, hipertensiune arteriala, diabet
zaharatboli autoimune colageneza, boli infectioase
Factori favorizanti
Alcoolismul ,tabagism, efort fizic, stres emotional, bai fierbinti, hemoragii masive
Caracteristici de debut
- durata este de cateva saptamani
- hemiplegia poate lua diferite aspecte in functie de localizarea leziunii cerebrale.
Daca pacientul este dreptaci si hemiplegia afecteaza partea dreapta - apar tulburari
de vorbire - afazia
- Tumefierea mainii si a degetelor, blocaj articular al mainii si degetelor
- Mana este edematiata difuz, uscata, blocata in pronoflexie
- Durerea cu debut brutal sau agravat
- Durerea are caracter de arsura, cu intensitate mare
- Tonusul muscular este scazut
- Capul si privirea sunt deviate spre partea sanatoasa
Catacteristici de recuperare
paralizia flasca devine treptat paralizie spastica
musculatura afectatata prezinta contracturi permenente care duc la atitudini
caracteristici ale membrelor paralizate
Evolutie si prognostic
Prognosticul este rezervat datorita ictusurilor repetate determinand decesul rapid prin
coma vasculara cerebrala.
Evolutia in infarctul cerebral este cronica de luni si ani de zile.
Diagnosticul ramolismentului cerebral se pune pe hemiplegie.
Tratamentul ramolismului cerebral
Este in principal profilactic adresandu-se in special aterosclerozei si factorilor de risc.
Tratamentul curativ consta in repaus la pat , schimbarea pozitiei in pat pentru evitarea
escarelor si a pneumoniei hipostatice.
Se mai administreaza sedative, vasodilatatoare (papaverina, miofilin) anticoagulante
(heparina, trombostop), antibiotice profilactice (pentru prevenirea infectiilor).
Cauze:
Este datorata stenozei mitrale, endocarditei lente, infarctului de miocard si exceptional
unei embolii gazoase.
Semne de debut:
Semne de evolutie:
hemiplegie
crize comitiale
tulburari respiratorii
tulburari psihice - delir, dezorientare
aspectul clinic este asemanator celui din tromboza , adesea fara coma
profunda.Rasetele sunt frecvente observandu-se embolii si in alte viscere.
Diagnostic: se bazeaza pe instalarea brusca a unui deficit neurologic de focar
(hemiplegie, afazie), la un bolnav care prezinta o cardiopatie emboligena.
Tratamentul emboliei cerebrale consta in vasodilatatoare, combaterea edemului cerebral
cu manitol 20%, .
Hemoragia cerebrala
Definitie este revarsarea de sange in parenchimul cerebral.
Cauza cea mai des intalnita este hipertensiunea arteriala.
In absenta acesteia in special sub varsta de 40 ani, pot fi luate in consideratie
malformatiile vasculare congenitale (anevrism sau angioame), discraziile sanguine,
purpura si leucemia.
De asemenea pot aparea ca urmare a unui traumatism cerebral.
Sediul de predilectie al hemoragiei este teritoriul arterei cerebrale, mijlocii cel mai ades
pe stanga.
Intinderea leziunii este amplificata in faza acuta de edemul penfocal.
Simptomatologie
- debutul este de obicei de o brutalitate extrema aparand cu ocazia unui efort a unei
emotii, mese copioase, unui puseu hipertensiv, sau fara cauza aparenta.
Clinic aspectul clinic este de ictus care apare in plina sanatate cu cefalee violenta,
semne meningiale ,greturi,varsaturi,redoarea cefei
Bolnavul isi pierde rapid cunostinta si cade intr-o coma profunda si prelungita
(cateva zile). In cazuri mai usoare bolnavul nu intra in coma si asista la instalarea
progresiva a paraliziei.
Coma este caracterizata prin pierderea totala a constientei, sensibilitatii si
mobilitatii voluntare.
In forme grave apar tulburari de ritm cardiac, respirator, febra mare si
transpiratii profuze.Respiratia este stuporoasa, fata bolnavului este inexpresiva, apare
deviatia conjugata a capului si a ochilor, membrele de parte paralizata cad inerte cand
sunt ridicate, obrazul de partea paralizata bombeaza in timpul respiratiei, aerul fiind
expulzat in vecinatatea comisurii bucale de aceeasi parte (semnul pipei).
Lichidul cefalorahidian este de obicei hemoragic.
Semnul clinic principal este hemoragia si hemiplegia, care evolueaza in aceleasi
stadii ca la tromboza (hemiplegie faza spastica, sechele definitive).
Evolutia este variabila , unii bolnavi mor in ziua ictusului, altii in a treia sau a patra zi, iar
unii se pot vindeca cu sechele definitive.
Riscul unei hemoragii in lunile sau anii care urmeaza este obisnuit.
Forme clinice:
a) hemoragia cerebrala meningeala este o hemoragie initial cerebrala, care cuprinde
ventriculii si spatiile subarahnoidiene.
Coma este profunda, febra ridicata, sindromul meningeal prezent, lichidul cefalorahidian
hemoragic.
Evolutia de obicei letala in 24, 48 ore.
Prognosticul:
- este favorabil bolnavul vindecandu-se fara sechele
- pericolul recidivelor este insa mare.
Tratamentul hemoragiei cerebrale:
-in coma, deplasarea bolnavului este interzisa, iar ingrijirile igienice vor fi practicate cu
maxima atentie.
-se vor asigura drenajul vezical si cel rectal
-se va mentine igiena bucala si a pielii pentru evitarea escarelor
-partile expuse contactului prelungit cu patul vor fi deosebi de atent curatate cu alcool,
pudra de talc si protejate prin colaci de cauciuc bandajati cu tifon
-asternutul si lenjeria vor fi mereu schimbate si intinse pentru a evita cutele ce pot duce la
escare
-hidratarea bonavului este principala grija in aceasta perioada, ea asigurandu-se prin
perfuzii cu glucoza izotonica sau ser fiziologic, sonda gastrica.
-terapia medicamentoasa urmareste scaderea edemului cerebral cu solutie glucozata,
hipertonica 33% sau sulfat de magneziu 25%, intravenos si combaterea sangerarilor prin
hemostatice
-antibioticele se recomanda pentru prevenirea infectiilor. Asocierea sedativelor este
recomandata la bolnavii agitati, in cazul formarii unui hematom intraparenchimatos in
hematomul cronic subdural sau angioame si anevrisme, interventia neurochirurgicala se
impune de urgenta
-dupa iesirea bolnavului din starea de coma, el prezinta semnele leziunii cerebrale, in
general o hemiplegie
-in acest stadiu se cotinua tratamentul etiologic ateroscleroza, diabet cardiopatic,
hipertensiune ca si regimul alimentar indicat
-imediat ce este posibil se incepe gradat chinetoterapia si recuperarea nervului.
Mecanism fiziopatologic
In cazul unui accident vascular cerebral ischemic, se reduce aportul de sange
bogat in oxigen in zona respectiva a creierului. In accidentul vascular cerebral hemoragic
este o sangerare in creier.
Dupa aproximativ 4 minute fara sange si oxigen, celulele creierului devin afectate
si pot muri.
Organismul incearca sa restabileasca aportul de sange si de oxigen la nivelul
celulelor prin largirea altor vase de sange (artere) aflate in apropierea zonei afectate. Daca
blocajul este intr-un vas sangvin mare, cum ar fi artera carotida, organismul ar putea fi
incapabil sa furnizeze sange in regiunea afectata prin intermediul altor vase sangvine.
Daca aportul sangvin nu este restabilit, de obicei apare o lezare permanenta a
zonei respective.
Atunci cand celulele creierului sunt lezate sau mor, acele parti ale corpului care
sunt controlate de aceste celule nu mai pot functiona. Pierderea functionarii lor poate fi
usoara sau severa, temporara sau permanenta. Aceasta depinde de localizarea si de
extinderea regiunii afectate din creier si de cat de repede este restabilit aportul de sange in
zona afectata.
Dupa un accident vascular cerebral pot aparea complicatii amenintatoare de viata.
Administrarea precoce a unui tratament poate scadea numarul celulelor din creier care ar
putea fi lezate permanent, diminuand amploarea dizabilitatii.
Accidentul vascular cerebral este cea mai frecventa cauza de dezabilitate fizica
datorata unei afectiuni ale sistemului nervos. La persoanele care supravietuiesc dupa un
AVC, jumatate din ei vor mai prezenta un deficit inca 6 luni dupa aceea.
Vindecarea depinde de localizarea si de extinderea leziunii din creier cauzata de
AVC si de capacitatea altor regiuni sanatoase din creier de a prelua functionarea regiunii
afectate. In general, cu cat este mai mica lezarea tesuturilor cerebrale, cu atat este mai
mica si dizabilitatea rezultata si cu atat este mai mare sansa unei vindecari cat mai
complete.
Cea mai mare sansa de recuperare a abilitatilor este in timpul primelor luni de
dupa un accident vascular cerebral. Recuperarea anumitor abilitati, precum vorbirea, se
face lent, daca se face. Aproximativ jumatate din toate persoanele care fac un accident
vascular cerebral vor avea o perioada indelungata de timp unele dificultati in vorbire, in
intelegere si in luarea deciziilor. De asemenea ei pot avea tulburari ale comportamentului,
care le afecteaza relatiile cu membrii familiei sau cu prietenii.
Complicatiile pe termen lung ale unui accident vascular cerebral, cum ar fi
depresia si pneumonia, se pot dezvolta imediat sau dupa o perioada de cateva luni pana la
cativa ani dupa AVC. Unele complicatii pe termen lung pot fi prevenite cu tratament
adecvat la domiciliu si prin monitorizare de catre un medic.
Dintre persoanele care au pentru prima data un accident vascular cerebral sau un
accident ischemic tranzitor (AIT), 14 % vor avea un alt AVC sau un AIT in cursul
urmatorului an.
Accident ischemic tranzitoriu
Bolnavul acuza cefalee intensa si in cateva minute intra in coma, dar o coma
vigila, examenul obiectiv punand in evidenta semne de focar.
Evolutia poate merge prograsiv, agravant, spre
coma profunda cu accentuarea fenomenelor clinice
vegetative si exitus in cateva zile, iar alteori evolueaza
spre stergerea starii de coma vigila bolnavul
supravietuind, dar cu sechele neurologice severe:
pareze, paralizii, hemiplegii.
Hemoragia cerebrala subacuta: debuteaza de
obicei cu simptomele prodromale amintite, in acest
context instalandu-se o stare de obnubilare asociata
frecvent cu agitatie.
Examenul obiectiv pune in evidenta un tablou
focal, cu deficit motor pe un hemicorp.
Evolutia poate fi progresiva, cu accentuarea starii
de coma si aparitia manifestarilor vegetative ce anunta
deznodamantul final, dar exista cazuri cand bolnavul supravietuieste cu grave sechele
neurologice.
Diagnosticul pozitiv si diferential al AVC
Diagnosticul pozitiv - se stabileste pe:
anamneza
examenul clinic si
examenele paraclinice
Prin anamneza se stabileste in general relatia dintre manifestarile prodromale
simptomatice si obiective si debutui afectiunii ca si existenta si rolul factorilor
etiopatogeni declansanti, favorizanti si de circumstanta.
In general se constata aparitia afectiunii la persoane in jurul varstei de 50 de
ani si de varsta a-II-a, uneori chiar mai tineri, la care afectiunea debuteaza in plina
sanatate aparenta sau in urma asocierii nefavorabile a mai multor factori etiopatogenici.
La examenul clinic se constata prin examenul neurologic ca si prin examenul
pe aparate si sisteme, semnele obiective de aparitie a hemoragiei cerebrale.
Marea hemoragie cerebrala nu ridica dificultati mari de diagnostic, ictusul
survenind, in general la barbatii activi, hipertensivi, in plina zi, fara simptome
protrombina (un test care masoara cat timp este nevoie pentru ca
sangele sa se coaguleze). Aceste teste il ajuta pe doctor sa aleaga
conduita terapeutica si sa caute alte afectiuni care pot cauza
simptome asemenatoare cu cele ale accidentului vascular
cerebral.
- in cazul in care doctorul suspecteaza, sau alte teste sugereaza
existenta unei ingustari a unei artere carotide, se poate recomanda
efectuarea unei ecografii Doppler pentru evaluarea fluxului
sanguin din artera. Poate fi necesara de asemenea o angiograma
cu rezonanta magnetica (MRA), o angiograma cu tomografie computerizata (CT
angiograma) sau o angiograma carotidiana.
- in cazul in care se suspecteaza ca accidentul vascular cerebral ar fi putut fi provocat de
o afectiune cardiaca, se poate efectua o ecocardiograma sau o monitorizare
electrocardiografica Holter sau un test telemetric.
- este de asemenea recomandata evaluarea factorilor de risc pentru afectiunile cardiace cu
scopul prevenirii dizabilitatilor sau decesului datorate unei probleme cardiace, care ar
putea aparea in viitor.
- Electroencefalograma (EEG) - este o metoda de explorare a activitatii bioelectrice
cu o valoare importanta ce contribuie la certificarea diagnosticului de accident
vascular cerebral putand aduce clarificari privitoare la patogenia si topografia AVC
precum si la stadiul lui evolutiv. In perioada initiala se constata o depresiune moderata a
ritmului alfa iar in cursul evolutiei traseul este invadat de unde delta mai bine exprimate
de partea leziunii. Pe acest fond se poate contura focarul lezional format din unde delta
polimorfe uneori intricat cu varfuri spike-uri.
In cazul unor forme foarte grave, traseul este dezorganizat difuz fiind format din
unde de voltaj crescut.
Diagnosticul diferential
Diagnosticul diferential in cazul AVC hemoragic se realizeaza, cu urmatoarele
afectiuni:
- Hematomul spontan al tinerilor - boala ce este apanaj al varstei tinere
produs de o malformatie vasculara si care se dezvolta in substanta albaa emisferei
cerebrale spre deosebire de hemoragia cerebrala ce se dezvolta topografic in zona
capsulo striata, diferentierea se face pe angiografie, scintigrama si EEG si dau
posibilitatea diferentierii si stabilirii deciziei operatorii.
- Hemoragia meningeana - se caracterizeaza prin debut brusc insotit de stare
de agitatie psihomotorie cu semne de focar putin importante, iar daca exista comaaceasta este superficiala si rapid reversibila.
- Embolia cerebrala - survine de regula la persoanele tinere suferind de
valvulopatii cronice, fibrilante, avand un debut, brusc cu ictus in plina sanatate si
intrare in coma imediata dar o coma fara semne vegetative.
- varsta: hemoragia survine la varste mai tinere 40-60 de ani, in timp ce ictusul
ischemic sever si durabil se intalneste dupa 60 de ani, insa variatiile de varsta sunt foarte
mari in cele doua afectiuni.
- valorile tensionale crescute - indeosebi ale diastolei pentru hemoragia
'cerebrala, in tim ce in ectusul ischemic, valorile tensionale pot fi normale sau scazute,
- dintre semnele prodromale, cefaleea este considerata caracteristica pentru
hemoragia cerebrala fiind rara in cazul ramolismentului in timp ce parezele,
afaziile, hemianopsiile tranzitorii, limitate in spatiu, si fara durabilitate sunt
caracteristice ictusul ischemic.
- modul de instalare este diferit in cele doua afectiuni nepunand nici un
fel problema in cazul hemoragiilor cerebrale mari ci ridicand probleme in cazul
formelor subacute. De regula instalarea actului ischemic este mai lenta durand de la cateva
ore la 2-3 zile in timp ce, daca cel din hemoragia cerebrala survine ziua in plina activitate
cel din ramolismentul cerebral survine de cele mai multe ori noaptea;la varstnici cu
hipertensiune moderata sau mare.
- starea de coma este caracteristica prin gravitate si profunzime de la debut in
hemoragia cerebrala in timp ce in ictusul ischemic este vorba mai mult de obnubilare
sau o coma superficiala. De asemenea, febra este precoce si ridicata, in hemoragie
fiind de natura central diencefalica, in timp ce, in ictusul ischemic apare tardiv ca
expresie a unei complicatii infectioase;
- instalarea semnelor neurologice este rapida in hemoragie cu
bilateralitatea semnelor obiective: hemiplegie masiva, deviatia conjugata a ochilor si
capului.in timp ce, in ictusul ischemic, instalarea si definitivarea simptologiei
obiective este lenta, unilateralitatea este stricta, deviatia conjugata absenta,
hemipareza disociata, iar tulburarile sfincteriene, foarte marcate in hemoragia
cerebrala, sunt absente in ictusul ischemic. De asememea sindromul meningeal
ce constituie regula in hemoragia cerebrala lipseste intotdeauna in ictusul ischemic.
- modul de evolutie - in cel mai mare numar de cazuri de ictus
hemoragie merge inexorabil spre deces in timp ce forma ischemica este oscilanta
uneori cu caracter partid remisiv.
- semne paraclinice. Dintre ele cel mai important este LRC care este clar si
nemodificat in ictusul ischemic si hemoragie sau xantocrom in forma hemoragica.
Evolutia, complicatiile si prognosticul accidentelor vasculare cerebrale
Evolutia AVC este imprevizibila mergand de la una favorabila cu recuperare
definitiva si fara sechele, cum este cazul formelor ischemice tranzitorii, pana la o
evolutie nefavorabila, infausta, cu deces, in cazul formelor hemoragice masive.
Anexe
Capitolul 3
Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu
AVC
3.1 Anexa 1 - Rolul AM in profilaxia AVC
Profilaxia bolilor, in general, cuprinde ansamblul masurilor medico-sanitare
impuse pentru prevenirea aparitiei si a raspandirii bolilor.
AVC constituie in prezent a treia cauza de deces dupa bolile cardiace si
neoplazice. Exista o serie de factori de risc a caror prezenta reprezinta un pericol
ridicat in dezvoltarea unei maladii vasculare la nivelul creierului. Trebuie precizat ca
in majoritatea cazurilor nu e vorba de un singur factor de risc, ci, de obicei, de o
combinatie de mai multi factori.
Gravitatea maladiilor vasculare impune aplicarea unor masuri care vizeaza - in
prima linie - factorii de risc ai acestor afectiuni. Deoarece marea parte a tablourilor
clinice de suferinta cerebrala vasculara apare pe un fond de ateroscleroza, se impune
luarea din timp a unor masuri de profilaxie.
Profilaxia primara - se adreseaza intregii populatii si se refera la echilibrarea
modului de viata si munca:
alimentatie rationala, evitand depasirea necesitatilor cal orice ale
organismului prin administrarea unui regim alimentar hipolipidic,normoglucidic. si
bogat in acizi grasi nesaturati, consumul de alimente sarac in colesterol;
respectarea normelor de igiena a muncii cu regularitate fireasca a perioadelor de
activitate si de odihna;
evitarea fumatului si a consumului abuziv de bauturi alcoolice si cafea;
participarea zilnica a unor exercitii fizice sau cel putin a miscarii in aer liber cu
scopul de a ameliora respiratia, de a mobiliza capacitatile de rezerva ale
aparatului cardiovascular si de a activa metabolismul lipidic si glucidic.
Modificarea stilului de viata si a factorilor de risc
Medicamente antitrombotice si anticoagulante
Profilaxia secundara - se adreseaza bolnavilor ce au reprezentat un AIT sau un
AVC si pe langa cele mentionate mai sus, include si tratamentul afectiunilor de baza si
al complicatiilor lor.
Medicatie antitrombotica si anticoagulanta
Aspirina in doze de 50-325 mg/zi trebuie administrat ca prima alegere in
reducerea recurentei AVC.
colesterolul. Administrarea unei tablete de aspirina zilnic poate reduce riscul de aparitie a
unui accident vascular cerebral la o persoana care a mai avut deja un AVC ischemic.
Daca se aude un sunet ca un fosnet la auscultarea fluxului sanguin din vasele
sanguine mari de la nivelul gatului (arterele carotide), se recomanda continuarea
examinarii, de obicei cu efectuarea unei ecografii carotidiene. Poate fi folositoare
administrarea de aspirina sau o interventie chirurgicala pentru redeschiderea arterei
carotide blocate.
La unele persoane cu un risc crescut de accident vascular cerebral poate fi
necesara inserarea unui stent (un tub de metal) in interiorul arterei carotide cu scopul
cresterii fluxului de sange in zonele blocate de placa de aterom.
Prevenirea aparitiei unui accident ischemic tranzitor se face prin controlul
factorilor de risc.
Pacientul trebuie sa faca periodic, examinari medicale pentru controlul
hipertensiunii arteriale, hipercolesterolemiei, afectiunilor cardiace (in special fibrilatia
atriala), diabetului zaharat si bolilor hematologice care favorizeaza coagularea sanguina
cum sunt policitemia si siclemia.
Intreruperea fumatului este necesara. Fumatul zilnic creste riscul de aparitie a unui
accident vascular cerebral de 2,5 ori. Fumatul pasiv (o persoana nefumatoare care
inhaleaza fumul de tigara) poate creste, de asemenea, riscul de aparitie a unui accident
vascular cerebral.
Medicul va stabili daca este necesar un tratament cu aspirina sau medicamente
hipocolesterolemiante. Studiile au aratat ca tratamentul zilnic, cu aspirina sau alte
antiagregante plachetare, ca aspirina asociata cu dipiridamol, la pacientii care au avut un
accident ischemic tranzitor, un accident vascular cerebral sau au suferit o
endarterectomie, poate preveni aparitia unui alt accident vascular cerebral.
Medicamentele care scad nivelul seric al colesterolului, numite si hipocolesterolemiante,
cum sunt statinele, sunt indicate la pacientii cu hipercolesterolemie sau care au avut un
atac cardiac. Daca pacientul este hipertensiv si a avut deja un accident ischemic tranzitor,
medicamentele antihipertensive pot preveni aparitia altui accident ischemic tranzitor sau
unui accident vascular cerebral.
Este importanta mentinerea unei greutati corporale adecvate. Excesul ponderal
sau obezitatea cresc riscul de aparitie a hipertensiunii arteriale, afectiunilor cardiace si
diabetului zaharat, toate aceste boli fiind factori de risc pentru aparitia unui accident
ischemic tranzitor sau accident vascular cerebral.
Este indicata o dieta echilibrata: saraca in colesterol, grasimi saturate si sare,
scaderea consumului de grasimi animale, cresterea consumului de legume si fructe care
aduc un aport crescut de potasiu si vitamine B, C, E si riboflavina.
Exercitiile fizice efectuate regulat scad riscul de aparitie a unui accident vascular
cerebral. Cel mai simplu exercitiu fizic este mersul pe jos.
Recoltarea
Rolul asistentei medicale in efectuarea punctiei lombare:
Pregatirea materialelor necesare;
Organizarea mediului -punctia se executa in cabinetul de tratamente sau in
salon la patul bolnavului;
-luminozitate adecvata, temperatura camerei de cca
20s C;
-se interzic activitatile de curatenie, servitul mesei,
activitati
zgomotoase ale celorlalti pecienti sau prezenta
vizitatorilor;
Pregatirea pacientului:
-Pregatirea psihica -Informeaza pacientul asupra necesitatii efectuarii punctiei
si minimele riscuri ce le comporta;
- Pozitionarea pacientului pentru punctie:
- Pozitia sezand: pacientul este pozitionat pe pat sau scaun cu mainile pe
coapse sau incrucisate pe piept sau spatar; capul pacientului este aplecat inainte;
spatele este incovoiat in forma de arc spate de pisica; asistenta medicala sta in
fata pacientului si apasa moderat capul acestuia in regiunea occipitala (pentru a-si
indoi spatele) iar cu mana cealalta impinge inapoi epigastrul, accentuand pozitia
dorita;
- Pozitia decubit lateral: pacientul este pozitionat la marginea patului
ghemuit; genunchii sunt cat mai ridicati spre gura si coapsele pe trunchi; capul
pacientului este aplecat inainte; spatele incovoiat in forma de arc pozitie
embrionara; asistenta medicala ce sta in fata pacientului fixeaza cu o mana
coapsele, iar cu cealalta ceafa acestuia (daca pacientul este agitat vor participa
pentru mentinerea pozitiei doua asistente medicale; copiii in timpul punctiei sunt
tinuti in brate, pe genunchii asistentei, fata in fata sau intr-o parte; aceasta ii poate
Tot acest tip de ecografie ajuta ajuta la observarea fluxurilor de urina, sange si alte
fluide, fiind chiar posibila ascultarea semnalelor emise de acestea.
Pentru prima oara descris in 1842 de catre Christian Doppler, efectul care ii poarta
numele consta in modificarea frecventei receptionarii semnalului, in momentul in care
sursa de emisie sau receptorul sunt in miscare unul fata de celalalt.
Intre frecventa undei initiale si cea reflectate
intervine o variatie ce poarta denumirea de semnal
Doppler.
Prin analiza semnalului obtinut, se obtin informatii
despre viteza si directia de deplasare a sangelui in
diverse regiuni ale organismului.
Luam ca exemplu aparatul cardiovascular. In acest
caz, sursa este una fixa. Se studiaza modul in care se
modifica frecventa ultrasunetelor pe care hematiile
aflate in miscare le reflecta, fata de frecventa initiala.
Exista mai multi factori de care depinde normalitatea semnalului Doppler inregistrat la nivel vascular:
2. Obstructia asa cum arata si numele, vorbim despre o intrerupere a circulatiei intr-o regiune vasculara a
organismului.
Local, semnalul Doppler este absent, iar distral de obstructie, el poate sa apara cu o amplitudine scazuta.
Acest lucru se datoreaza existentei circulatiei colaterale.
Inregistrare EEG
Pregatirea pacientului :
-asistenta medicala va pregati fizic si psihic bolnavul , va interzice bolnavului cu 24h
inaintea examenului orice medicatie, sedative sau excitatoare;
-capul pacientului va fi curat, parul curat si despletit, pozitia pacientului va fi asezat pe un
fotoliu sau culcat pe pat cu ochii inchiti. Camera va fi izolata fonic si de lumina.
Modificari patologice :
epilepsie
traumatisme cranio-cerebrale
neuroinfectii
AVC
tumori cerebrale
Cu toate ca datele colectate vor folosi si medicului, primul scop este de a permite
asistentei sa identifice gradul in care pacientul este capabil sa efectueze activitati de
autoingrijire si de a aprecia modul in care aceste activitati sunt limitate de deficitele
identificate la nivelul capacitatilor motorii, senzoriale, afective sau intelectuale.
In ingrijirea bolnavului asistenta are obligatia:
sa-l supravegheze pentru a culege toate datele privind starea generala si evolutia
bolii acestuia;
- sa comunice medicului tot ce a observat la bolnav, in cursul zilei sau noptii.
-
bolnavul cauta sa menajeze partea dureroasa (in pleurita sau fractura costala
bolnavul sta pe partea sanatoasa; in ulcerul gastric sau duodenita bolnavul sta in decubit
ventral sau in decubit lateral stang);
paralizii periferice scaderea tonusului muscular (miscarile pasive se pot efectua cu o amplitudine mult mai
mare);
paralizii centrale sunt spastice, cu tonusul muscular pastrat;
hemiplegia sau paralizia unei jumatati laterale a corpului;
paraplegia paralizia membrelor inferioare;
tetraplegia paralizia celor patru membre;
paralizia musculaturii vezicii urinare sau a rectului se manifesta prin retentie de urina sau materii fecale;
paralizia sfincterelor cauza a incontinentei de urina si materii fecale.
.
calea intravenoasa se foloseste cand se asteapta o actiune prompta si cand
substanta medicamentoasa introdusa printre tesuturi ar provoca distructii tisulare,
nefiind suportata de celulele tesuturilor moi;
Asistenta medicala are un rol deosebit de important in administrarea
medicamentelor pe cale parenterala, de aceea ea trebuie sa cunoasca fiecare tehnica foarte
bine, locurile de electie, tipul solutiilor care pot fi injectate pe cale s.c., i.m. sau i.v.,
regulile de asepsie precum si modalitatea de a interveni in cazul unor accidente sau
incidente, dintre care amintim: durere vie prin lezarea nervului sciatic (situatie in care se
impune retragerea acului), hematom prin inteparea unui vas (se evita aceasta situatie
printr-o aspirare dupa introducerea acului daca apare sange se retrage sau se introduce
acul mai profund,pana trece de vasul de sange respectiv), supuratie aseptica datorita unor
substante ce nu sunt resorbite, ruperea acului ce impune extractia chirurgicala (toate
acestea pentru injectia intramusculara); injectarea solutiei in tesutul perivenos,
manifestata prin tumefierea tesuturilor si durere, flebalgia produsa prin injectarea rapida a
solutiei sau a unor substante iritante, hematom prin strapungerea venei, ameteli, lipotimie
sau colaps (toate acestea in cazul injectiei i.v.);
Perfuzia endovenoasa urmareste introducerea in circuitul sangvin, picatura cu
picatura a unor solutii izotone, hipertone sau hipotone cu scopul de a sustine aportul
necesar de lichide si electroliti sau pentru reechilibrare hidroelectrolitica, hidroionica si
volemica si introducerea unor medicamente prin care se urmareste efectul prelungit.
Deoarece tratamentul medicamentos de electie in cazul meningitelor este cel
antibiotic, asistenta medicala are sarcina de a face testul de hipersensibilitate la
respectivul antibiotic, pentru a evita un soc anafilactic care ar agrava si mai mult starea
pacientului.
Pe langa administrarea tratamentului asistenta medicala are rolul de a
monitoriza functiile vitale: respiratia, tensiunea arteriala, temperatura, pulsul, diureza si
scaunul.
reducerea miscarii
procesul de recuperare etapizat
individualizarea recuperarii
continuarea recuperarii
stimularea pacientului pentru propria recuperare
supravegherea factorilor de risc
evitarea efortului prelungit al pacientului
terapia recuparatorie sa fie obligatoriu avizata de catre medic
Etapele recuperarii :
- reeducarea functionala trebuie inceputa in perioada acuta
- mentinerea pozitiei corecte a membrelor paralizate
- combaterea pozitiei de flexie a genunchilor , rasuciri ale trunchiului , rotatia
externa a coapselor
Mobilizarea bolnavilor paralizati are trei etape:
1.Mobilizarea pasiva - se maseaza extremitatile pentru prevenirea complicatiilor
tromboembolitice
- se efectueaza miscari ale segmentului paralizat
- se mentine supletea articulara
Capitolul 4
Planuri de ingrijire ale pacientilor
cu A.V.C.
- Studiu de cazuri 4.1 Plan de ingrijire al pacientei P.V.
Perioada de ingrijire 24.02 27.02.2012
Prezentarea cazului
Doamna P.V. in varsta de 75 ani, se interneaza in data de 20.02.2012 in Spitalul
Clinic Colentina, sectia neurologie cu diagnosticul prezumtiv AVC hemoragic,
hemiplegie stanga, HTA, Obezitate gradul II
Domiciliul: mediul rural
Conditii de viata si munca: locuieste impreuna cu fiul ( casatorit); int-o casa cu patru
camera si dependinte, incalzire cu lemne, conditii relative igienice. Munceste in
gospodarie si agricultura.
Mod de petrecere a timpului liber: lecturarea unei carti, emisiuni TV
Motivele internarii
- menarha- la 13 ani;
- menopauza la 54 ani;
- sarcini: 2; nasteri : 1 ; avort spontan 1
Patologice
Analize de laborator
Analiza
HEMATOLOGIE
24.02.2012
RBC=
25.02.2012
26.02.20 27.02.2012
12
LCR - aspect
5.14/10*10/
MCH=28.88/pg
WBC=14.08/*10/L
LY#=0.65/*10/L
HGB=14.85/g/dl
MCHC=33.47/g/dl
NEU%=91.2%
HCT=44.35%
BIOCHIMIE
RDW=14%
NEU#=12.84/*10/L
BAS#=0.07/*10/L
MCV=86.28/fL
MPV=10.24/fL
VSH(1h)=20/mm
NA(ser)=132/mm ol/l
LDH=193/u/l
GOT=20/u/l
K(ser)=3.4/mm ol/l
GPT=25/u/l
Cl(ser)=91/mm ol/l
D.Bilir=0.29mg%
Protein. Totala=8.3
Glucoza=127/mg/dl
T.Bilir=0.61mg%
Lipide=688/mg/dl
Trigl.=52mg/dl
Ca=9.0/mg/dl
GGT=26/u/l
CPK=298/u/l
EXAMEN LCR
Aspect sanghinolent
ENT(+++)
LCR - culoare
XANTOCRO
M(+)
LCR - R Pandy
Pozitiv(++)
LCR - Albumina
0.52/g
LCR - nr celule
256/mm
LCR - nr eritrocite
138.240/mm
Tratament medicamentos prescris de medic
24.02.2012
25.02.2012
26.02.2012
27.02.2012
Enap
2f
2f
2f
2f
Miofilin
1f
1f
1f
1f
ACC
2f
2f
2f
2f
Algocalmin
2f
2f
2f
2f
Ranitidina
2 cp
2 cp
2 cp
2 cp
Metoclopramid
3f
3f
1f
Nimotop
2cp
2cp
2cp
2cp
Vit B2 , B6
2f
2f
2f
2f
Diazepam
1f
1f
1f
3cp
1f
Silimarina
3cp
3cp
Manitol 22 %
758 ml
758 ml
758 ml
758 ml
Solutie NaCl
500 ml
500 ml
500 ml
500 ml
Glucoza 10%
500ml+12 U.I
insulina
500ml+12 U.I
insulina
500ml+12 U.I
insulina
500ml+12 U.I
insulina
3cp
Apreciere nursing
Analizand datele anamnestice, examenul clinic, paraclinic si observatiile personale, se
apreciaza din punct de vedere nursing ca pacienta PV prezinta:
alterarea mobilitatii fizice;
deficit de autoingrijire;
incontinenta urinara
risc de alterare a integritatii pielii;
risc de alterare a nutritiei;
incapacitatea de a comunica;
Evaluare
24.02.2012
- rezultate analize:
Hb=14.85g/dl;L=7800
mmc;
Ht=45%;TS=5ming30s
ec;
TC=7 min;TQ=18
indice
protrombina 60%;
grup sanguina BIII
glicemie=127mg/dl
colesterol=298mg/dl
25.02.2012
-schimbarea pozitiei
pacientului din 2 in 2h
ajuta bolnavul sa
respire mai usor
27.02.2012
-starea bolnavei se
imbanatateste
progresiv, respira mai
bine
Obiective realizate
fizic
-lipsa
cunosterii
despre
boala sa
Manifest
ari de
dependen
ta
-senzatie
de
sufocare
2. Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna postura: sunt o necesitate a fiintei vii de
a fi in miscare , de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate , de a
pastra diferitelor parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor
organismului.
Diagnostic de
ingrijire
Obiective
Alterarea
mobilitatii prin
AVC deficit
motor al
membrelor pe
partea stg
- sa-si
recapete
forta si
tonusul
muscular
Problemele
-deficit motor al
membrelor
superioare/inferioare
pe partea stg
-pacientul nu are voie
sa se miste din cauza
hemoragiei
dificultatea de a se
ridica, a merge
Sursa de
dificultate
-hemoragia
-oboseala
-slabiciune
-lipsa de
cunoastere a
tehnicilor
mobilizarii
Interventii autonome si
delegate
Evaluare
25.02.2012
rezultatul EKG : axa
QRS
40C;AV=70bat/min
cu extrasistola
supraventriculara ,
modificata cu
ischemie in V4-V6
26.02.2012
-fortificarea treptata
a musculaturii
-pacientul a inteles
ca nu are voie sa se
deplaseze din cauza
hemoragiei
27.02.2012
-interventia familiei
face ca pacientul sa
faca fata nevoilor
fizice
Obiective realizate
Manifestari de
dependenta
- imobilizare la
pat, grad limitat
de miscare
3. Nevoia de a se alimenta: oricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa absoarba
alimente de buna calitate si in cantitate suficienta , pentru a-si asigura dezvoltarea ,
intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indisponibila unei bune functionari .
Diagnostic de
ingrijire
Obiective
Interventii autonome si
delegate
Evaluare
Alimentatie inadegvata
datorata varsaturilor,
greturilor, aportului
insuficient de alimente
- sa fie
echilibrat din
punct de
vedere fizic,
sa nu mai
prezinte
sindrom
digestiv
-sa primeasca
alimentatia
care sa
corespunda
din punct de
vedere
calitativ si
cantitativ
-reechilibrare
hidroelectrolitica
24.02.2012
am purtat zilnic
conversatie cu
pacientul pentru
a-l educa cu
privire la
obiectivele dietei
pacientul
respectand dieta
si recomandarile
medicului
25.02.2012
pacienta este
echilibrata hidric
si nutritional
26.02.2012
nu mai prezinta
greata si
varsaturi
27.02.2012
se poate
alimenta pe cale
naturala
Obiective
realizate
Problemele
-alimentatie
neadegvata:surplus
-varsaturi
-greturi
-hidratare neadegvata
-aport insuficient de
alimente
Sursa de dificultate
-obisnuinta de
hidratare deficitara si
alimentare deficitara
-lipsa de cunoastere a
valorilor nutritive ale
alimentelor si nevoilor
organismului
Manifestari de
dependenta
- grad de deshidratare
- odihna si somn
deficitar prin stare de
disconfort
Obiective
Interventii
autonome si
delegate
- satisfacerea
-creez un climat de
nevoii de
incredere incurajand
somn a
pacientul si ii favorizez
pacientului
odihna
-invat pacientul cum sa
execute tehnici de
relaxare
-educam familia cum
sa comunice cu
pacientul in vederea
diminuarii anxietatii
-observ si comunic
medicului schimbarile
survenite in
comportamentul
pacientului
-monitorizarea
functiilor vitale
T.A=175/95mmHg ;
AV=72 bat/min
T=36,9C ;R=19
resp/min
administrarea
medicamentelor
prescrise de
medic+HALDOL
1f/i.m seara
Evaluare
24.02.2012
-starea de
anxietate s-a
diminuat vizibil
25.02.2012
-pacientul si-a
recapatat ritmul
veghe-somn
26.02.2012
-pacientul respecta
perioadele de
relaxare
27.02.2012
-pacientul doarme
6-7 h seara cu
somn fara
intreruperi
Obiective realizate
Obiective
Degradarea
autonomiei pentru
ingrijiri personale
Interventii
autonome si
delegate
-asigur lenjerie curata de
corp si pat
-asigur microclimatul in
Evaluare
24.02.2012
-absenta alterarii
pielii
Probleme
-imobilizarea
-transpiratii
abundente
subfebrilitate
-dezinteres fata de
masurile de igiena
Sursa de
dificulatate
-dificultatea de a
se misca
-stare depresiva
din cauza bolii
-slabiciune
perturbarea
imaginii de sine
Manifestari de
dependenta
-incontinenta
urinara
-hemiplegie
integre
-evitarea
riscului de
aparitie al
escarelor
-sa-i asiguram
materiale
necesare
pentru
efectuarea
igienei la pat
26.02.2012
-tesutul adipos nu
a fost afectat
27.02.2012
-am mentinut
legatura cu familia
pentru educarea
acesteia in ajutarea
bolnavului pentru
ai satisface nevoile
fundamentale la
pat
Obiective realizate
Obiective
- sa-si
recapete
forta si
tonusul
muscular
Probleme
-mobilizarea
obligatorie la pat a
pacientului din
cauza AVC
hemoragic
-autonomie in
deplasare si
miscare
Interventii autonome
si delegate
-am monitorizat permanent
cantitatea/calitatea emisiei de
urina si fecale
-la indicatia medicului montez
o sonda Foley nr.16,
respectand toate regulile de
asepsie si antisepsie si ale
tehnicii de lucru stiind ca cele
mai multe infectii ale tractului
urinar survin in urma
sondajului
- monitorizarea functiilor
Evaluare
24.02.2012
-eliminarea
urinei se face pe
sonda
25.02.2012
-pacientul a
prezentat tranzit
intestinal in
limitele
fiziologice , un
scaun la una-
Sursa de
dificultate
-sonda urinara
vitale T.A=180/95mmHg ;
AV=70 bat/min T=37,2C
;R=20 resp/min
diureza=1100ml/24h
doua zile
27.02.2012
-ameliorarea
disconfortului
-mobilizarea
pacientului la pat
-administrarea medicamentelor
prescrise de medic
Obiective
realizate
Manifestari de
dependenta
-disconfort, jena
Nevoi fundamentale la care pacientul prezinta independenta
Nevoia
Fundamentala
Nevoia de a-si
mentine
temperatura
corpului in limite
normale
Nevoia de a
comunica
Nevoia de a actiona
conform propriilor
convingeri si valori,
de a practica religia
Nevoia de a fii
preocupat in
vederea realizarii
Manifestari de
independenta
Obiective
Interventii
autonome
-pacientul este
afebril
- sa evite orice
infectie care ar
putea determina
cresterea
temperaturii
- il invat cum sa se
protejeze impotriva
infectiilor
-il educ in ceea ce
priveste
imbracamintea
adecvata
-incurajez pacientul
sa comunice AM
orice problema care
apare in evolutia
starii de sanatate
-pacientul
comunica cu
personalul medical
dar si cu ceilalti
bolnavi din salon
-sa prezinte
independenta in
satisfacerea acestei
nevoi pe perioada
spitalizarii
-participa la slujbe
religioase ocazional
-respectarea
convingerilor
-determin pacientul
sa-si exprime
propriile convingeri
-integritate psihica
-manifesta ambitie
in realizarea
activitatilor
specifice varstei
sale
-sa-si continue
activitatile conform
varstei si
aptitudinilor sale
-incurajez pacientul
in orice activitate
care il intereseaza
-sa-si cunoasca
resursele
intelectuale
Nevoia de a se
recreea
Nevoia de a invata
Nevoia de a se
imbraca si
dezbraca
Nevoia de a evita
pericolele
-scaderea starii de
incordare
-dezvoltare
psihologica si
emotionala optima
-dorinta si interesul
de a invata
-acumularea de
cunostinte
-pacientul trebuie
sa cunoasca norme
de mentinere a
sanatatii
-pacientul se poate
imbraca singur
-ajut pacientul in
alegerea lenjeriei
corespunzatoare
-pacientul nu
prezinta teama
-planific cu
pacientul activitati
recreative
-sa nu prezinte
stare de anxietate si
disconfort
-pacientul este
multumit
-asigur conditiile de
mediu adecvate
pentru evitarea
pericolelor prin
accidentare
- menarha- la 15 ani;
- sarcini: 5; nasteri : 2 ; avort 3;
Patologice
Protocol medical
Examen fizic general
Examen neurologic
-Atitudine = absente
-Ortostatiune = mers imposibil
- Mobilitate = deficit motor stang
- Coordonare M J =4/5 OMS =5/5
-Sensibilitate = normal
-Vorbire = normal
- Psihic GCS =15
Investigatii
Examenul RMN
Examen IRM cerebral cu substanta de contrast
-mica retea de structuri vasculare serpinginoase cu signal void de reflux rapid in toate
secventele , vizibila superficial parietal posterior pe partea stanga ,fara modificari de
semnal in parenchimul adiacent ; secventele angio IRM evidentiaza malformatie vasculara
cu ramuri de hranire din ACM stg si ACP stg si drenaj venos prin vene corticale in sinusul
sagital superior si in sinusul transvers stg aspect ingrosat al mucoasei ce tapeteaza ambele
sinusuri maxilare.
Analize de laborator
-HB=16,20g%
-Ht=45,6%
-trombocite=176.000/mm
-leucocite=8.200/mm
-formula leucocitara : Neutrofile segmentate=62% Limfocite=27%
Euzinofile=3%
Monocite=6%
Bazofile=2%
-VSH=14mm/h
-uree=31mg%
-glicemie=320mg% (la internare)
-colesterol=240mg%
-tymol=20
-TQ=14 sec (la internare)
-TH=100sec (la internare)
-coeficient protrombina=80%
-creatinina=0.90mg%
-urocultura=sterila
-glucozurie /24h=fara albumina , glucoza=130mg%
Tratament medicamentos prescris de medic
14.03.2012
15.03.2012
16.03.2012
17.03.2012
Manitol 20 %
200ml
200ml
200ml
200ml
Solutie Ringer
500ml
500ml
500ml
500ml
Glucoza 10%
1500ml + 12u.i
insulina/250ml
1500ml + 12u.i
insulina/250ml
1500ml + 12u.i
insulina/250ml
1500ml + 12u.i
insulina/250ml
Algocalmin
3f
3f
3f
3f
Cerucal
2f
2f
2f
2f
Clexane
(40mg)
2f
2f
2f
2f
Furosemid
2f
2f
2f
2f
Piracetam
1f
1f
1f
1f
Cerebrolysin
1f
1f
1f
1f
Maninil
3tb
3tb
3tb
3tb
Vitamina B1
100
2f
2f
2f
2f
Vitamina B6
250
500 ml
500 ml
500 ml
500 ml
Vitamina C
500
4f
4f
4f
4f
KCl 1g
10 ml
10 ml
10 ml
10 ml
Sintrom
4 tb
4 tb
4 tb
4 tb
Enap
2tb
2tb
2tb
2tb
Apreciere nursing
Din analiza datelor anamnestice, examenul clinic, paraclinic si observatiile personale,
se apreciaza din punct de vedere nursing ca pacienta RI prezinta:
alterarea mobilitatii fizice;
deficit de autoingrijire;
incontinenta urinara
risc de alterare a integritatii pielii;
risc de alterare a nutritiei;
incapacitatea de a comunica;
alterarea imaginii de sine;
circulatie inadecvata;
riscul de aparitie a sindromului de inutilitate social.
Obiective
- cai
respirator
ii
permeabi
le si o
buna
respiratie
in
Probleme perioada
spitalizar
ii
dificultat
ea in a
diminuar
respira
ea
-senzatie
dispneei
de
- ritm
sufocare
respirator
-dispnee
-zgomote regulat pe
timpul
respiratori
spitalizari
i
i
Surse de
dificulate
-durere
-anxietate
diminuar
ea
mobilitati
i
intolerant
a la
efortul
fizic
-lipsa
cunosterii
Evaluare
14.03.2012
rezultate analize:
VSH=14mm/h
uree=31mg%
trombocite=176.000/
mm
leucocite=8.200/mm
TQ=14 sec
TH=100sec
HB=16,20g%
Ht=45,6%
glicemie=320mg%
colesterol=298mg/dl
15.03.2012
-schimbarea pozitiei
pacientei frecvent
ajuta pacienta sa
respire mai usor
17.03.2012
-starea bolnavei se
imbanatateste
progresiv, respira mai
bine
Obiective realizate
despre
boala sa
Manifest
ari de
dependen
ta
-senzatie
de
sufocare
2. Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna postura: sunt o necesitate a fiintei vii de
a fi in miscare , de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate , de a
pastra diferitelor parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor
organismului.
Diagnostic de
ingrijire
Obiective
Interventii autonome si
delegate
Evaluare
Alterarea
mobilitatii cu
reestrictie in
miscare si
autonomie
-mobilizarea
pasiva a
pacientul de 6
ori/12h
-pacientul sasi mentina
satisfacute
celelalte nevoi
fundamentale
pe timpul
spitalizarii
15.03.2012
rezultatul EKG : axa
QRS
40C;AV=70bat/min
cu extrasistola
supraventriculara ,
modificata cu
ischemie in V4-V6
16.03.2012
-fortificarea treptata a
musculaturii
-pacientul a inteles ca
nu are voie sa se
deplaseze din cauza
hemoragiei
17.03.2012
-interventia familiei
face ca pacientul sa
faca fata nevoilor
fizice
Obiective realizate
Problemele
-dificultatea
in a se misca,
-pacientul nu
are voie sa se
miste din
cauza
hemoragiei
dificultatea de
a se ridica, a
merge
Sursa de
dificultate
-hemoragia
-oboseala
-slabiciune
-lipsa de
cunoastere a
tehnicilor
mobilizarii
Manifestari
de
dependenta
- imobilizare
la pat, grad
limitat de
miscare
3. Nevoia de a se alimenta: oricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa absoarba
alimente de buna calitate si in cantitate suficienta , pentru a-si asigura dezvoltarea ,
intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indisponibila unei bune functionari .
Diagnostic de
ingrijire
Obiective
Interventii autonome si
delegate
Evaluare
Alimentatie inadegvata
datorata varsaturilor,
greturilor, aportului
insuficient de alimente
- sa fie
echilibrat din
punct de
vedere fizic,
sa nu mai
prezinte
sindrom
digestiv in 48
ore
-sa primeasca
alimentatia
care sa
corespunda
din punct de
vedere
calitativ si
cantitativ in
72 h
-reechilibrare
hidroelectrolitica
14.03.2012
am purtat zilnic
conversatie cu
pacientul pentru
a-l educa cu
privire la
obiectivele dietei
pacientul
respectand dieta
si recomandarile
medicului
15.03.2012
pacienta este
echilibrata hidric
si nutritional
16.03.2012
nu mai prezinta
greata si
varsaturi
17.03.2012
se poate
alimenta pe cale
naturala
Obiective
realizate
Problemele
-alimentatie
neadegvata:surplus
-varsaturi
-greturi
-hidratare neadegvata
-aport insuficient de
alimente
Sursa de dificultate
-obisnuinta de
hidratare deficitara si
alimentare deficitara
-lipsa de cunoastere a
valorilor nutritive ale
alimentelor si nevoilor
organismului
Manifestari de
dependenta
- grad de deshidratare
- odihna si somn
deficitar prin stare de
disconfort
de medic
4. Nevoia de a dormi si odihni: este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a
se odihni in bune conditii , timp suficient , astfel incat sa-i perita organismului sa obtina
randamentul maxim .
Diagnostic de ingrijire
Disconfort prin tulburari
de odihna si somn
manifestate prin
agitatie,indispozitie
psihomotorie,iritabilitate
Probleme
-incapacitatea de a se
odihni
-epuizare fizica si psihica
-agitatie
Sursa de dificulatate
-anxietate
-pacientul este agitat din
cauza hemoragiei
-stare depresiva din cauza
bolii
Manifestari de
dependenta
-insomnie
-epuizare
Obiective
Interventii
autonome si
delegate
- satisfacerea
-creez un climat de
nevoii de
incredere incurajand
somn a
pacientul si ii favorizez
pacientului
odihna
in perioada -invat pacientul cum sa
spitalizarii
execute tehnici de
relaxare
-educam familia cum
- diminuarea
sa comunice cu
starii de
pacientul in vederea
anxietate in
diminuarii anxietatii
48h
-observ si comunic
medicului schimbarile
survenite in
comportamentul
pacientului
-monitorizarea
functiilor vitale
T.A=175/95mmHg ;
AV=72 bat/min
T=36,9C ;R=19
resp/min
administrarea
medicamentelor
prescrise de
medic+HALDOL
1f/i.m seara
Evaluare
14.03.2012
-starea de
anxietate s-a
diminuat vizibil
15.03.2012
-pacientul si-a
recapatat ritmul
veghe-somn
16.03.2012
-pacientul respecta
perioadele de
relaxare
17.03.2012
-pacientul doarme
6-7 h seara cu
somn fara
intreruperi
Obiective realizate
Obiective
Degradarea
-pacientul sa-
Interventii
autonome si
delegate
-asigur lenjerie curata de
Evaluare
14.03.2012
autonomiei pentru
ingrijiri personale
Probleme
-imobilizarea
-transpiratii
abundente
subfebrilitate
-dezinteres fata de
masurile de igiena
Sursa de
dificulatate
-dificultatea de a
se misca
-stare depresiva
din cauza bolii
-slabiciune
perturbarea
imaginii de sine
Manifestari de
dependenta
-incontinenta
urinara
-hemiplegie
si pastreze
tegumentele
integre
-evitarea
riscului de
aparitie al
escarelor
-sa-i asiguram
materiale
necesare
pentru
efectuarea
igienei la pat
corp si pat
-asigur microclimatul in
salon si repaus la pat absolut
-asigur regimul igienodietetic si hidratare
corespunzatoare a
bolnavului pe cale
parenterala
-explic pacientului
consecintele posibile ale
imobilizarii si masurile de
prevenire luate
-schimb pozitia pacientului
din 2 in 2h
- monitorizarea functiilor
vitale T.A=185/100mmHg ;
AV=71 bat/min T=38C
;R=20 resp/min
diureza=1000ml/24h
-administrarea
medicamentelor prescrise de
medic+Aspatofort 2f/zi I.M
-ii recolteaz analize de
laborator(HLC , TS ,
TQ,IP,glicemie) la indicatia
medicului
-explic pacientului acesta
manevra
-absenta alterarii
pielii
16.03.2012
-tesutul adipos nu
a fost afectat
17.03.2012
-am mentinut
legatura cu familia
pentru educarea
acesteia in ajutarea
bolnavului pentru
ai satisface nevoile
fundamentale la
pat
Obiective realizate
Obiective
- montarea
unei sonde
vezicale
-evacuarea
urinii prin
sonda
Interventii autonome
si delegate
-am monitorizat permanent
cantitatea/calitatea emisiei de
urina si fecale
-la indicatia medicului montez
o sonda Foley nr.16,
respectand toate regulile de
asepsie si antisepsie si ale
tehnicii de lucru stiind ca cele
mai multe infectii ale tractului
urinar survin in urma
Evaluare
14.03.2012
-eliminarea
urinei se face pe
sonda
15.03.2012
-pacientul a
prezentat tranzit
intestinal in
limitele
fiziologice , un
hemoragic
-sonda urinara
sondajului
- monitorizarea functiilor
vitale T.A=180/95mmHg ;
AV=70 bat/min T=37,2C
;R=20 resp/min
diureza=1100ml/24h
-mobilizarea
pacientului la pat
-administrarea medicamentelor
prescrise de medic
Sursa de
dificultate
Manifestari de
dependenta
-disconfort, jena
Nevoi fundamentale la care pacientul prezinta independenta
Nevoia Fundamentala
Nevoia de a-si mentine temperatura
corpului in limite normale
Nevoia de a comunica
Manifestari de independenta
-pacientul este afebril
-integritate psihica
-manifesta ambitie in realizarea
activitatilor specifice varstei sale
Obiectiv
-respectarea con
Nevoia de a invata
-planific cu pacien
recreativ
-pacientul trebuie sa cu
mentinere a s
- menarha- la 13 ani;
- menopauza la 50 ani;
- sarcini: 3; nasteri : 2 ; avort 1
Patologice
- bolile copilariei
Analize de laborator
Analiza
21.03.2012
22.03.2012
HEMATOLOGIE
RBC= 4.59/10*10/
MCH=34.58/pg
WBC=18.28/*10/L
BIOCHIMIE
LY#=1.68/*10/L
HGB=14.55/g/dl
MCHC=33.12/g/dl
NEU%=95.4%
BAS%=0.6%
HCT=43.65%
RDW=13.56%
NEU#=15.54/*10/L
BAS#=0.12/*10/L
MCV=95.36/fL
MPV=10.56/fL
LY%=7.5%
VSH(1h)=22/mm
NA(ser)=142/mm ol/l
23.03.20 24.03.2012
12
LCR-Aspect
sanghinolent ENT(+
++)
LCR-culoare
XANTOCRO M(+)
LCR-R Pandy
Pozitiv(++)
LCR-Albumina
0.52/g
LCR-nr celule
256/mm
LCR-nr eritrocite
138.240/mm
LDH=153/u/l
GOT=40/u/l
K(ser)=4.4/mm ol/l
CK-MB=6/u/l
GPT=25/u/l
Cl(ser)=95/mm ol/l
D.Bilir=0.29mg%
Protein. Totala=8.3
Glucoza=161/mg/dl
T.Bilir=0.71mg%
Lipide=628/mg/dl
Trigl.=132mg/dl
Ca=9.0/mg/dl
GGT=26/u/l
CPK=198/u/l
EXAMEN LCR
Evaluare
21.03.2012
- rezultate analize:
Hb=14.85g/dl;L=7800
mmc;
Ht=45%;TS=5ming30s
ec;
TC=7 min;TQ=18
indice
protrombina 60%;
grup sanguina BIII
glicemie=127mg/dl
colesterol=298mg/dl
22.03.2012
-schimbarea pozitiei
pacientului din 2 in 2h
ajuta bolnavul sa
respire mai usor
24.03.2012
-starea bolnavei se
imbanatateste
progresiv, respira mai
bine
Obiective realizate
fizic
-lipsa
cunosterii
despre
boala sa
Manifest
ari de
dependen
ta
-senzatie
de
sufocare
2. Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna postura: sunt o necesitate a fiintei vii de
a fi in miscare , de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate , de a
pastra diferitelor parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor
organismului.
Diagnostic de
ingrijire
Obiective
Interventii autonome si
delegate
Evaluare
Alterarea
mobilitatii cu
reestrictie in
miscare si
autonomie
-mobilizarea
pasiva a
pacientul de 6
ori/12h
-pacientul sasi mentina
satisfacute
celelalte nevoi
fundamentale
21.03.2012
rezultatul EKG : axa
QRS
40C;AV=70bat/min
cu extrasistola
supraventriculara ,
modificata cu
ischemie in V4-V6
22.03.2012
-fortificarea treptata a
musculaturii
-pacientul a inteles ca
nu are voie sa se
deplaseze din cauza
hemoragiei
24.03.2012
-interventia familiei
face ca pacientul sa
faca fata nevoilor
fizice
Obiective realizate
Problemele
-dificultatea
in a se misca,
-pacientul nu
are voie sa se
miste din
cauza
hemoragiei
dificultatea de
a se ridica, a
merge
Sursa de
dificultate
-hemoragia
-oboseala
-slabiciune
-lipsa de
cunoastere a
tehnicilor
mobilizarii
Manifestari
de
dependenta
- imobilizare
la pat, grad
limitat de
miscare
3. Nevoia de a se alimenta: oricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa absoarba
alimente de buna calitate si in cantitate suficienta , pentru a-si asigura dezvoltarea ,
intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indisponibila unei bune functionari .
Diagnostic de
ingrijire
Obiective
Interventii autonome si
delegate
Evaluare
Alimentatie inadegvata
datorata varsaturilor,
greturilor, aportului
insuficient de alimente
- sa fie
echilibrat din
punct de
vedere fizic,
sa nu mai
prezinte
sindrom
digestiv
-sa primeasca
alimentatia
care sa
corespunda
din punct de
vedere
calitativ si
cantitativ
-reechilibrare
hidroelectrolitica
21.03.2012
am purtat zilnic
conversatie cu
pacientul pentru
a-l educa cu
privire la
obiectivele dietei
pacientul
respectand dieta
si recomandarile
medicului
22.03.2012
pacienta este
echilibrata hidric
si nutritional
23.03.2012
nu mai prezinta
greata si
varsaturi
24.03.2012
se poate
alimenta pe cale
naturala
Obiective
realizate
Problemele
-alimentatie
neadegvata:surplus
-varsaturi
-greturi
-hidratare neadegvata
-aport insuficient de
alimente
Sursa de dificultate
-obisnuinta de
hidratare deficitara si
alimentare deficitara
-lipsa de cunoastere a
valorilor nutritive ale
alimentelor si nevoilor
organismului
Manifestari de
dependenta
- grad de deshidratare
- odihna si somn
deficitar prin stare de
disconfort
medicamentelor prescrise
de medic
4. Nevoia de a dormi si odihni: este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a
se odihni in bune conditii , timp suficient , astfel incat sa-i perita organismului sa obtina
randamentul maxim .
Diagnostic de ingrijire
Disconfort prin tulburari
de odihna si somn
manifestate prin
agitatie,indispozitie
psihomotorie,iritabilitate
Probleme
-incapacitatea de a se
odihni
-epuizare fizica si psihica
-agitatie
Sursa de dificulatate
-anxietate
-pacientul este agitat din
cauza hemoragiei
-stare depresiva din cauza
bolii
Manifestari de
dependenta
-insomnie
-epuizare
Obiective
Interventii
autonome si
delegate
- satisfacerea
-creez un climat de
nevoii de
incredere incurajand
somn a
pacientul si ii favorizez
pacientului
odihna
-invat pacientul cum sa
execute tehnici de
relaxare
-educam familia cum
sa comunice cu
pacientul in vederea
diminuarii anxietatii
-observ si comunic
medicului schimbarile
survenite in
comportamentul
pacientului
-monitorizarea
functiilor vitale
T.A=175/95mmHg ;
AV=72 bat/min
T=36,9C ;R=19
resp/min
administrarea
medicamentelor
prescrise de
medic+HALDOL
1f/i.m seara
Evaluare
21.03.2012
-starea de
anxietate s-a
diminuat vizibil
22.03.2012
-pacientul si-a
recapatat ritmul
veghe-somn
23.03.2012
-pacientul respecta
perioadele de
relaxare
24.03.2012
-pacientul doarme
6-7 h seara cu
somn fara
intreruperi
Obiective realizate
Obiective
Interventii
autonome si
delegate
Evaluare
Degradarea
autonomiei pentru
ingrijiri personale
Probleme
-imobilizarea
-transpiratii
abundente
subfebrilitate
-dezinteres fata de
masurile de igiena
Sursa de
dificulatate
-dificultatea de a
se misca
-stare depresiva
din cauza bolii
-slabiciune
perturbarea
imaginii de sine
Manifestari de
dependenta
-incontinenta
urinara
-hemiplegie
21.03.2012
-absenta alterarii
pielii
22.03.2012
-tesutul adipos nu
a fost afectat
23.03.2012
-am mentinut
legatura cu familia
pentru educarea
acesteia in ajutarea
bolnavului pentru
ai satisface nevoile
fundamentale la
pat
Obiective realizate
Obiective
- montarea
unei sonde
vezicale
-evacuarea
urinii prin
sonda
Interventii autonome
si delegate
-am monitorizat permanent
cantitatea/calitatea emisiei de
urina si fecale
-la indicatia medicului montez
o sonda Foley nr.16,
respectand toate regulile de
asepsie si antisepsie si ale
tehnicii de lucru stiind ca cele
mai multe infectii ale tractului
Evaluare
21.03.2012
-eliminarea
urinei se face pe
sonda
22.03.2012
-pacientul a
prezentat tranzit
intestinal in
limitele
cauza AVC
hemoragic
Sursa de
dificultate
-sonda urinara
-mobilizarea
pacientului la pat
fiziologice , un
scaun la unadoua zile
24.03.2012
-ameliorarea
disconfortului
-administrarea medicamentelor
prescrise de medic
Obiective
realizate
Manifestari de
dependenta
-disconfort, jena
Nevoi fundamentale la care pacientul prezinta independenta
Nevoia
Fundamentala
Nevoia de a-si
mentine
temperatura
corpului in limite
normale
Nevoia de a
comunica
Nevoia de a actiona
conform propriilor
convingeri si valori,
de a practica religia
Nevoia de a fii
preocupat in
vederea realizarii
Manifestari de
independenta
Obiective
Interventii
autonome
-pacientul este
afebril
- sa evite orice
infectie care ar
putea determina
cresterea
temperaturii
- il invat cum sa se
protejeze impotriva
infectiilor
-il educ in ceea ce
priveste
imbracamintea
adecvata
-incurajez pacientul
sa comunice AM
orice problema care
apare in evolutia
starii de sanatate
-pacientul
comunica cu
personalul medical
dar si cu ceilalti
bolnavi din salon
-sa prezinte
independenta in
satisfacerea acestei
nevoi pe perioada
spitalizarii
-participa la slujbe
religioase ocazional
-respectarea
convingerilor
-determin pacientul
sa-si exprime
propriile convingeri
-integritate psihica
-manifesta ambitie
in realizarea
activitatilor
specifice varstei
-sa-si continue
activitatile conform
varstei si
aptitudinilor sale
-incurajez pacientul
in orice activitate
care il intereseaza
-il stimulez pentru a
sale
-sa-si cunoasca
resursele
intelectuale
Nevoia de a se
recreea
Nevoia de a invata
Nevoia de a se
imbraca si
dezbraca
Nevoia de a evita
pericolele
obtine performanta
dorita
-scaderea starii de
incordare
-dezvoltare
psihologica si
emotionala optima
-dorinta si interesul
de a invata
-acumularea de
cunostinte
-pacientul trebuie
sa cunoasca norme
de mentinere a
sanatatii
-pacientul se poate
imbraca singur
-ajut pacientul in
alegerea lenjeriei
corespunzatoare
-pacientul nu
prezinta teama
-planific cu
pacientul activitati
recreative
-sa nu prezinte
stare de anxietate si
disconfort
-pacientul este
multumit
-asigur conditiile de
mediu adecvate
pentru evitarea
pericolelor prin
accidentare
Concluzii
Am ales aceasta tema deoarece sistemul nervos face legatura dintre organism si
mediul inconjurator ; controleaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si
organelor.
Nu putem supravietui fara un sistem nervos functional.
AVC ul este o
suferinta grava a SNC care duce la modificari cerebrale, pierderea motilitatii unei
parti din corp asociata sau nu cu tulburari de echilibru. Alaturi de tulburarile de
motilitate apar si alte tulburari : de sensibilitate, sfincteriene, trofice, senzoriale,
de comunicare.
Factorii determinanti
o HTA, arteroscleroza, traume psiho-afective, stari de incordare, conflictuale si de
tensiune emotionala, oboseala fizica, excese alimentare si/sau alcoolice, insolatie,
variatii bruste de temperatura si de presiune atmosferica, etc.
Discutii
Indiferent de cauza care a dus la producerea accidentului vascular, problemele
pacientilor sunt
-
Concluzii
1. AVC tranzitor reprezinta o urgenta neurologica deoarece netratat la timp si corect se
transforma dupa mai multe repetari in accident ischemic constituit ( infarct
cerebral ). In functie de vasul afectat, deci de nivelul circulator de la care nu mai
trece sangele, simptomatologia este caracteristica.
2. AVC hemoragic hemoragie subarahnoidiana se datoreaza sangelui care invadeaza
spatiul subarahnoidian care in mod normal contine LCR si circulatia acestui
amestec pe caile anatomice de curgere a LCR pana la nivel spinal, evolutia fiind
rapida spre deces.
3. AVC hemoragic hemoragie cerebrala are drept cauza HTA si ateromatoza
reprezinta una din cele mai grave suferinte ale creierului, grefata de o mortalitate
crescuta, iar pentru supravietuitori, de sechele neurologice importante : paralizii,
tulburari psihice.
BIBLIOGRAFIE
1. TITIRCA L.
2. TITIRCA L.
3. TITIRCA L.
4. TITIRCA L.
5. MOZESC.C
6. BALTAG. G
INGRIJIRI
GENERALE
Sl
'Viata
Medicala
SPECIALE
ALE
Editura Didactica si
7. MORARU I.
8. ARSENI C.
9. CIMPEANU E.
10. WWW.AVC.ro
11. Atlas ADAM